Suprafata(km2): 547,030 Populatia(locuitori): 60,180,529 Capitala:Paris Limba oficiala: franceza Moneda nationala: euro Forma de guvernamant: republica Anul aderarii la U.E. :1952 Pozitia geografica : Nord: Franta se invecineaza cu Marea Nordului si Marea Minecii, Vest: Oceanul Atlantic, Nord-Est si Est: Belgia, Luxemburg, Germania, Elvetia , Italia, si Monaco Sud: Spania si cu micul principat Andorra. Economie Economia Franei este o combinaie de multe ntreprinderi private (peste 2,5 milioane companii nregistrate) i de importante (dar n scdere) intervenii ale guvernului care pstreaz o influen puternic asupra anumitor sectoare economice fiind principalul acionar la numeroase societi considerate drept strategice (cale ferat, electricitate, construcii de aeronave, etc.). Totui guvernul a nceput s i relaxeze controlul asupra anumitor sectoare i a nceput s vnd o parte din aciunile sale la anumite companii cum ar fi France Tlcom, Air France, precum i numeroase societi din domeniul asigurrilor, finanelor i din industria aprrii. Frana este membr din G8, grupul celor mai industrializate naiuni, fiind considerat n 2005 ca cea de a asea economie mondial dup Statele Unite, Japonia, Germania, China i Regatul Unit. Frana este una dintre cele 11 ri din Uniunea European care a lansat moneda Euro la 1 ianuarie 1999, aceasta nlocuind complet Francul Francez la nceputul anului 2002. Resurse In nord-estul tarii se extrage si azi carbune si minereu de fier.Exista rezerve de bauxita,7

uraniu si sare.Langa Les Baux se extragea candva bauxita, minereu care a luat numele localitatii respective.Langa Muntii Pirinei sunt zacaminte mai mici de titei si gaze naturale.Majoritatea energiei electrice este produsa in centrale atomo-electrice.Proportia energiei nucleare(70%) din totalul energiei electrice produse este cea mai mare din lume. Industria Franta este una din tarile puternic industrializate.Are o industrie foarte dezvoltata (rafinarii de petrol, industria sidelurgica, industria cimentului, a hartiei si celulozei, industria chimica si constructiile de masini).Industria autovehiculelor este a patra ca marime din lume dupa Japonia,SUA, si Germania.In toate tinuturile Frantei prospera turismul, mai ales pe litoral, in munti si in Paris. Agricultura Franta este cel mai mare producator agricol al Uniunii Europene.La nord se cultiva grau,cartofi,orz si sfecla de zahar.Cea mai mare cantitate de vin se produce in zona Languedoc, dar majoritatea vinurilor de calitate sunt originare din zona Bordeaux, din Cote d`or de langa dijon si din Champagne.In tinuturile de munte si de dealuri o importanta mare are cresterea atat a oilor cat si a vacilor de lapte.In franta se produc o sumedeniede branzeturi renumite.In agricultura lucreaza 5% din totalul fortei de munca. Raportul suprafetelor cultivate este de cca. 32%, a pasunilor de 25% iar a padurilor de 27% si suprafata tarii. Transporturile Lungimea cailor ferate franceze este de 32727 km, din care 12986 sunt electrificate.Superexpresurile franceze denumite TVG(train de grand vitese) sunt cele mai rapide din Europa.Centrul cailor de transport este Parisul, care este si port fluvial si are trei aeroporturi.In tara exista 1504940 km autostrazi cu plata.Pe caile fluviale interne - avand o lungime de cca. 8500 km - se desfasoara o importanta activitate de transport de marfuri.Liniile aeriene internationale sunt conduse de Societatea Nationala Air France iar liniile interne de Air Inter. Obiective turistice : Castelul Chambord, Catedrala Notre Dame, Fantanile din gradina palatului Versailles ,Turnul Effel,etc. Personalitati franceze : Pierre Degeyter, Marcel Gromaire, Marceline DesbordesValmore, Louis Malle, Louise de Bettignies, Louis Blriot, Henry Matisse ,Antoine Watteau,Napoleon Bonaparte,Zinedine Zidane.

8

Suprafata(km2): 357.021 Populatia(locuitori): 82,398,326 Capitala:Berlin Limba oficiala: Germana Moneda nationala: euro Forma de guvernamant: republica parlamentara, stat federal Principalele orase : Berlin, Hamburg, Frankfurt, Essen, Dortmund etc. Anul aderarii la U.E. :1952 Pozitia geografica: Germania este situat n Europa Central-Nordic, ntre 47016-55003 latitudine nordic i 5056-15002 longitudine estic. Limite Marea Nordic, Danermaca, Marea Baltic, Cehia, Austria, Elveia, Frana, Luxemburg, Belgia, Olanda, Polonia. Economia Germania este una dintre cele mai dezvoltate economii, a treia din lume ca mrime, dup Statele Unite i Japonia, a cincea din lume n ceea ce privete puterea de cumprare i prima din Uniunea European. Economia rii depinde in mare msur de industrie. Aceasta s-a dezvoltat pe baza unor resurse de subsol foarte importante : crbuni (lignit-locul I pe glob- si huil), sare, minereu de fier- i pe baza combustibililor i materiilor prim importate. Germania este a doua productoare european dup Rusia de energie electric, obinut mai ales in termocentrale si atomocentrale.Pe baza minereurilor importate, Germania produce cantiti uriae (locul V in lume) de oel, cupru i aluminiu. Aceste metale sunt prelucrate in cadrul industriei constructoare de maini, care produce: automobile, locomotive, aparatur electronic, utilaje i multe altele. Resurse Germania dispune de mari zacaminte de carbuni,sare,saruri potasice,precum si de9

rezerve mari de minereu de fier,aur,argint,gaze naturale si petrol. In ceea ce priveste carbuni superiori,cele mai mari zacaminte se afla in vestul tari,iar carbuni inferiori au mari rezerve mai ales in est. Dintre bogatiile de suprafata,mai importante sunt cele forestiere si potentialul hidroenergetic. Industria In domeniul industrial miniere,Germania se impune la extractia de carbune inferior si superior,precum si la cea de sare, sulf,saruri potasice.Industria prelucratoare este puternica si performanta. Desi foarte diversificata,este exata,totusi,pe ramuri grele,restectiv industrile chimice si constructi de masini. Marile centre industriale sunt:Berlin,Hamburg,Essen, Dortmund,Frankfurt si altele. Agricultura Are un randament ridicat si detine un rol important pe plan mondial.Astfel Germania, tara a carei productie vegetala este limitata de conditile naturale nefavorabile, este un mare producator de :cereale indeosebi de orz,ovaz si secara precum si de cartofi, sfecla de zahar.plante furajere si ca animale se cresc ovine si porcine. Transporturi Transport fluvial i maritim, cele mai importante porturi pentru mrfuri sunt: Hamburg (45,9 mil. t), Bremen (23,4), Emden (12,4), Lubeck (5,6), Nordeham (3,4) Transportul aerian 10,2 miliarde cltori (n anul 1980).Cele mai importante aeroporturi sunt: Frankfurt am Main, Dusseldorf, Hamburg, Hannover. Transportul feroviar: ci ferate-37088 km ( 9956 km electrificai) Transportul rutier const n 2139717 km de osea, Germania avnd 19 516 987 de autovehicule (n 1980). Obiective turistice : Principalele atracti turistice sunt: orasele-muzee (Berlin etc.) si case memoriale (Iena,Weimar). Personalitati germane: Albert Einstein,Michael Schumacher,Arthur Schopenhauer,Bertolt Brecht,Carl von Clausewitz,Erich Maria Remarque, Gerhard Richter, Gutenberg, Johann Wolfgang von Goethe, Lotte Reiniger, Michael Schumacher,Rudolf Diesel

10

Suprafata(km2): 30,510 Populatia(locuitori): 10,289,088 Capitala:Bruxelles Limba oficiala: neerlandez, francez, german Moneda nationala: euro Forma de guvernamant: monarhie constituional i o democraie parlamentar Anul aderarii la U.E. :1952 Pozitie geografica: in Vestul Europei, mrginit de Marea Nordului, ntre Frana i Olanda Economia Economia Belgiei i infrastructura sunt puternic integrate cu cele a Europei de Vest. Belgia este situat n centrul unei regiuni puternic industrializate, ceea ce i rezerv un loc printre primele zece ri n clasamentul comerului internaional. Economia este caracterizat de o for de munc foarte productiv, un PIB ridicat i exporturi importante. Principalele produse de import sunt: alimente, echipamente industriale, produse petroliere i chimice, diamante brute, mbrcminte i accesorii i textile. Principalele produse de export sunt automobilele, produse alimentare, oel, produse petroliere, mase plastice, textile, diamante finisate. Economia este puternic orientat spre sectorul serviciilor, dar prezint diferene regionale importante ntre Flandra, regiunea mai dinamic, i Valonia, regiune aflat ntr-o perioad postindustrial afectat de dezafectarea industriilor tradiionale. Ca unul dintre membrii fondatori ai Uniunii Europene, Belgia sprijin integrarea economic european i11

politica de economie deschis. n 1999, Belgia a adoptat moneda EURO care a nlocuit francul belgian definitiv n 2002. Din 1922 Belgia i Luxemburgul formeaz o zon economic comun, iar din 1944 aceste ri fac parte din zona economic Benelux. Resurse Resursele naturale ale Belgiei constau, in cea mai mare parte, in minerale. Carbunele a fost principala resursa, timp de multi ani, dar cele mai accesibile mine au fost supraexploatate, si astfel s-au inchis multe dintre acestea, din 1950. De asemenea, depozitele de zinc, cupru, plumb si magneziu sunt exploatate, dar au o mica importanta economica. Se mai extrage si gazul natural. Industria Belgia dispune de o productie industriala variata. Sectoarele cele mai competitive la export sunt : constructiile metalice, sticla, materialele plastice si aliajele, lemnul, agroalimentarul,industria farmaceutica si medicala. Agricultura Agricultura ocupa 3% din totalul de forta de munca si produce suficiente cantitati pentru a asigura Belgiei un loc bun la exportul de alimente. Aproape doua treimi din ferme sunt cultivate pe o suprafata de cel putin 10 hectare. 22% din aceasta tara este cultivata. La inceputul anilor ^90, cele mai importante produse au fost: zaharul (5.7 milioane de tone), cartofii (1.8 milioane), graul (1.4 milioane), fructele, rosiile si faina. Cresterea animalelor este principala ocupatie a localnicilor. Transporturi Accesul pe mare se face prin cele doua mari estuare: Schelde si Meuse. Antwerp, de pe fluviul Schelde, este unul dintre cele mai populate porturi din lume. Fluviile din Belgia sunt legate printr-un sistem modern de canalizare. Canalele navigabile masoara aproape 1520 km. Pe langa acestea, exista 143.157 km de sosea si 3368 km de cale ferata, proprietatea statului. Sabena este aeroportul national care face legatura cu toate marile orase din lume. Obiective turistice - litoralul Marii Nordului cu statiunile Ostende ,Knokk-Heist,Blankenberge etc - Han-sur-Lesse(pesteri cu cea mai inalta sala subterana din Europa) - statiunea balneara Spa - Brugge-oras medieval cu patrimoniu artistic inestimabil(Catedrala Notre-Dame cu "Madona" lui Michelangelo,Piata Centrala etc) Personalitati belgiene : Jean Louis Auguste BRACHET,Frederic BREMER,Ernest BURNELLE,Ovide DECROLY,Marc DRUMAUX,James (Sydney) Baron ENSOR,Francois Joseph FETIS,Rene MAGRITTE

12

Suprafata(km2): 301,230 Populatia(locuitori): 57,998,353 Capitala:Roma Limba oficiala: italiana Moneda nationala: euro Forma de guvernamant: republica democratica Anul aderarii la U.E. :1952 Pozitia geografica : Italia este aezat n Europa de Sud.Ea este asezata in bazinul Marii Mediterane,in Peninsula Italica.Cuprinde o parte continentala in care se afla si Campia Padului.Tarmurile Italiei sunt marginite de mari si numeroase golfuri. Economie Membra a grupului G8, Italia reprezenta a sasea economie in 2004, dupa Statele Unite, Japonia, Germania, Regatul unit al Marii Britanii si Franta. Italia are o economie industrial diversificat, cu un venit pe cap de locuitor apropiat unor ri ca Frana i Regatul Unit. Economia capitalista rmne divizat ntr-un nord industrial bine dezvoltat, dominat de companii private i un sud agricultural, cu o rat a omajului de 20%. Majoritatea materiilor prime necesare industriei i mai mult dect 75% din necesarul de energie este acoperit prin importuri. n decada trecut, Italia a urmrit o politic fiscal strns pentru a ndeplinii criteriile Uniuniilor economice i monetare, beneficiind de o rat a inflaiei sczut care i-a permis alturarea la Euro de la conceperea sa n 1999.

13

Performana economic italian a rmas n urma parteneriilor si europeni, guvernul actual iniiind o serie de reforme pe termen scurt destinate mbuntirii competivitii i a creterii pe termen lung. S-a micat ncet, totui, n implementarea reformelor. Resurse Sunt putine in Italia. Resursele au fost depasite de necasitatile industrie constructoare de masini. Resursele de carbuni sunt nesemnificative , iar cele de gaze sunt sub necesitati. Exploatarea zacamintelor de sulf , marmura si mercur satisfac economia proprie. Industria Industria constructoare de masini este puternica si diversificata. Ea joaca un rol foarte important in economia Italiei. Una din subramurile cu veche traditie in aceasta tara este industria automobilelor. Italia s-a facut remarcata si prin industria electrotehnicii si electronicii, produsele sale de calitate fiind recunoscute pe piata mondiala. Agricultura Agricultura are un randament ridicat datorita eficientei programelor recente de modernizare. Regiunile traditionale au fost reamenajate , iar cele mai intinse regiuni din Italia s-au transformat in regiuni de culturi mediteraneene moderne. In Italia se cultiva cereale (porumb, grau), tomate, soia, lamai (locul al II-lea mondial), struguri (locul I), fructe, masline, portocale s.a. Este prima producatoare mondiala de vin. Transporturile Transporturile au un rol activ in dezvoltarea economica a Italiei. Reteaua feroviara si rutiera moderna asigura legaturi internationale. Noduri ale retelei de transporturi sunt : Milano, Torino, Florenta, Roma si Napoli. Transporturile maritime au un rol foarte important in exportul produselor industriale si al materiilor prime energetice si minerale. Italia participa cu 5% din volumul comertului international. Obiective turistice Italia are patruzeci de milioane de turisti anual si ocupa locul al treilea in lume. Principalele atractii turistice sunt : orasele cu obiective culturale si arhitectonice, litoralul Marii Mediterane, Muntii Alpi (cu statiunile turistice montane ). Personalitati italiene : Cristofor Columb,Leonardo da Vinci,Luciano Pavarotti,Roberto Baggio, Luciano BERIO, Jean Louis Auguste BRACHET, Frederic BREMER , Ovide DECROLY, Marc DRUMAUX , Francois Joseph FETIS,Ovide DECROLY.

14

Suprafata(km2): 2,586 Populatia(locuitori): 454,157 Capitala:Luxemburg Limba oficiala: luxemburgheza,franceza,germana Moneda nationala: euro Forma de guvernamant: monarhie constitutionala Anul aderarii la U.E. :1952 Pozitie geografica: n vest se mrginete cu provincia belgian Luxembourg, care (la 4.443 km) are aproape o suprafa dubl fa de cea a rii. Nordul rii face parte din Munii Ardeni, e format din dealuri i muni joi, cel mai nalt punct fiind Buurgplaatz, de 559 m.Grania estic a Luxemburgului e format de rurile Mosel (Moselle), Sauer (Sre) i Our.Economie

Economia stabil, puternic a Luxemburgului, prezint cretere moderat, inflaie redus i omaj redus. Sectorul industrial, dominat de industria siderurgic, a devenit tot mai diversificat, i include produse chimice, cauciucuri i alte produse. n ultimile decenii, creterile n sectorul financiar au compensat declinul oelului. Serviciile, n special cele legate de bnci, ocup un segment tot mai important al economiei. Agricultura se bazeaz pe mici ferme familiale. Luxemburgul are legturi comerciale i financiare n special cu Belgia i Olanda, i ca membru al UE, se bucur de avantajele pieei libere europene. Luxemburg are cel mai mare PIB per capita din lume (62 700 USD n 2005). omajul a fost de 4,4% din fora de munc n iulie 2005.

15

Resurse Minereu de fier (nu mai e exploatat), pmnt arabil Transporturi -cai ferate 271 km; autovehicule 139 100 km (1975) Obiective turistice: Catedrala Notre Dame, Muzeul National de Arta si Istorie, Biserica Trinitrilor,Berdorf Personalitati luxemburgheze : Octavie Modert ,Guy Dockendorf, Henri Grethen, Robert Schuman

Suprafata(km2): 41,526 Populatia(locuitori): 16,150,511 Capitala:Amsterdam Limba oficiala: neerlandez (+ frizon n Frizia) Moneda nationala: euro Forma de guvernamant: Monarhie constituional Anul aderarii la U.E. :1952 Pozitie geografica : Nordul Europei, la grani cu Marea Nordului, ntre Belgia i Germania. Economie Plasat pe coordonatele economiei vest-europene ,de care este legat printr-un sistem de relai speciale (fiind membr a Uniunii vamale a Benelux-ului ,Comunitii Economice Europene, Comuniti Europene a Crbunelui, i Otelului a Comunitii Europene pentru Energie Atomic,a Organizaiei Economice pentru Cooperare i Dezvoltare ), economia olandez se detaeaza prin dimensiunile sale ,care au prea puin cu ntinderea sa teritoril.16

Condiile naturale ,la rndul lor , dau economiei un profil deosebit . Industria Existena grupurilor industriale de importan mondial pe care le-am amintit mai sus determin profilul i importana industriei olandeze.La aceast situaie s-a ajuns ns printr-un proces istoric de lung durat , legat de funciile primare ale economiei , respectiv comerul exterior ,navigaia i agricultura .Comerul exterior a fcut posibil i necesar dezvoltarea unei vaste industrii de transformare , navigaia a antrenat industria construcilor navalei industria mecanic , iar agricultura industrializarea produselor alimentare i, paralel cu aceasta ,industria textil ,care n prima jumtate a sec. trecut ocupa 30% din populaia activ . Agricultura Agricultura Olandei este una dintre cele mai performante din lume este ntemeiat pe mica proprietate privat aupra pmntului.Densitatea popilaiei influenez ns puternic dimensiunea fermelor individuale , circa 90% dintre acestea avnd ntre 2-2,5 ha. i mai mult de jumtate circa 5 ha. O alt cale de dezvoltare a agriculturii este extinderea suprafeelor cultivabile , dar i aici s-a ajuns la limita la care extindera urban a depit ritmul recuperrii de noi terenuri.n condiile artate , rezultatele agriculturii olandeze s-au obinut datorit cultivriiintensive a terenurilor arabile i a unei specializri foarte accentuate n sectorul creterii vitelor i a horticulturii. Transporturi n Olanda transporturile joac un rol important dect n alte ri, datorit situaiei sale geografice care-i rezerv poziia unui punct de legtur al Europei cu restul lumii.n acest sens ele creaz 52,4% din locurile de munc .n ceea ce privete rolul internaional al transporturilor olandeze ,este de menionat c 50-60% din mrfurile care sosesc n aceast ar sunt numai tranzitate. Obiective turistice Oraele de art-Amsterdam ,Haga, Delft , Haarlem, Utrecht-cu vestigi ale "secolului de aur" ( sec. 17 ) i numeroase muzee( din cele peste 400 existente n Olanda ),litoralul M. Nordului , cu 55 de staiuni balneare ( renumite fiind Hock van Holland , Zandvoort ,Noordwijk).M. Wadden i ins.Frisce (pentru sporturi nautice); ntre Haga i Scheveningen se afl Madu-rodam, ora miniatur cu reproduceri fidele ,la scr , ale multor monumente i curioziti ale rii; n S rii se remarc Maastricht ,cel mai vechi ora al Olandei (arhitectur medieval , a Renateri ,baroc) . Personalitati olandeze: Hieronymus (numit si Hieronymus van Aeken) BOSCH,William BARENTS,Piet MONDRIAN,Anton MAUVE, Hendrik Petrus BERLAGE,Kees van DONGEN, REMBRANDT (Harmensz Rembrandt van Rijn),(sir) Peter LELY , Theo van DOESBURG,Anton MAUVE,Anton MAUVE .17

Suprafata(km2): 70,280 Populatia(locuitori): 3,924,140 Capitala:Dublin Limba oficiala: irlandeza,engleza Moneda nationala: euro Forma de guvernamant: republic constituional Anul aderarii la U.E. :1973 Pozitie geografica : Irlanda este complet nconjurat de Oceanul Atlantic, dei poriunea de ap ntre Irlanda i Marea Britanie este cunoscut ca Marea Irlandez. Economie Republica Irlanda are o economie mic, modern i dependent pe comer extern. Cu un PIB de aproximativ $40,000 pe cap de locuitor, Irlanda este a treia cea mai bogat ar din Europa i a patra cea mai bogat din lume. Economia este caracterizat de o for de munc foarte educat i de o rat foarte nalt de investiie strin. Resurse Irlanda este o tara sraca in zcminte de subsol, dispunnd de mici zcminte de zinc, plumb si gaze naturale. Mai nsemnate sunt resursele de sol, ndeosebi pasunile. Chiar daca din minele de carbuni este extrasa huila, necesarul de crbune si titei, al industriei energetice trebuie importat. 87% din energia electrica este produsa de termocentrale. In partea centrala a Irlandei se extrage turba pentru micile termocentrale locale.

18

Industrie Este foarte importanta industria alimentara, in multe localitati existand fabrici de prelucrare a carnii si a laptelui, si fabrici de bere. Este dezvoltata industria textila si a construciilor de maini mici, industria chimica (firelor sintetice), industria masinior de birotica si a calculatoarelor. Guvernul irlandez cu ajutorul unor stimulente financiare impulsioneaz investitiile strinilor, de exempu in industria filmului. Agricultura Agricultura irlandeza are un randament foarte ridicat si este specializata in cresterea animalelor, indeosebi ovine si bovine. De altfel, Irlanda detine unul dintre primele locuri pe glob la ovine si bovine raportate la numarul locuitorilor. Obiective turistice Turismul constituie principala sursa de venit a tarii, este foarte activ mai ales in Dublin, si de-a lungul coastei vestice in apropierea oraselor Killarney si Galway. Irlanda este vizitata anual de aproximativ 4 milioane de turisti. Personalitati irlandeze: Thomas ANDREWS,Samuel BECKETT,Bjarni BENEDIKTSSON,Robert BOYLE,Robert O BURKE,Eamon DE VALERA, W.B. Yeats , Michael Fitzgerald, James Joyce, Shaw, Wilde, Joyce.

Suprafata(km2): 43.094 Populatia(locuitori): 5.447.084 Capitala:Copenhaga Limba oficiala: daneza Moneda nationala: coroan danez Forma de guvernamant: monarhie constituional19

Anul aderarii la U.E. :1973 Pozitie geografica : Centrul Europei de Nord Economie Tara cu ec. puternic dezvoltata, desi lipsita de resurse de subsol notabile ( in sectorul danez al Marii Nordului se extrage petrol, iar in Pen. Iutlanda se valorifica zacaminte de gaze naturale). Resurse Resurse minerale: Petrol, gaze naturale, turba, minereu de fier, bauxita, nisip silicios, cuartos, creta, caolin, sare, sulf. Resurse agricole: Grau, secara, orz, ovaz, sfecla de zahar, rapita, cartofi, mazare, varza, tomate, ceapa, morcovi, mere, pere, capsuni. Industrie Este principala ramura economica, antreneaza cca. 1/5 din populatia activa, este specializata in productia de nave maritime, motoare diesel navale, echipamente industriale diverse; industria electronica si electrotehnica s-a dezvoltat rapid in ultimele decenii. Transporturi Principalul operator de transporturi pe calea ferat este Danske Statsbaner (Compania de Ci Ferate Daneze) pentru cltori i Railion pentru transporturi de marf. Compania de transporturi naionale daneze (mpreun cu Norvegia i Suedia) este Scandinavian Airlines System (SAS), iar Aeroportul din Copenhaga este cel mai mare din ar. Legtura cu Insulele Faroe se face cu feribotul. Obiective turistice Principalele zone sau obiective : ins. Sjaelland cu Copenhaga , Trellleborg , Kalundborg , Helsinge, Frederiksborg ,Pen. Itlanda cu celebrele pietre runice de la Jelling, orasele Arhus, Alberg si plaje cu nisip fin, ins. Fyn cu Odense si castelul Egeskov, ins. Bornholm, ins. Mon. Personalitati daneze : Hans Christian ANDERSEN,Martin ANDERSEN NEX,Niels B. BOHR,Aage B. BOHR,Tycho BRAHE,Georg BRANDES,Viggo BRONDAL,Henrik DAM,Carl DREYER,Johannes FIBIGER

20

Suprafata(km2): 244.820 Populatia(locuitori): 60.209.500 Capitala:Londra Limba oficiala: engleza Moneda nationala: lira sterlina Forma de guvernamant: monarhie constituional Anul aderarii la U.E. :1973 Pozitie geografica : In nord: Oceanul Atlantic In vest: Marea Irlandei & Marea Galilor In sud: Canalul Manecii In est: Marea Nordului Economie Regatul Unit are o economie de esen capitalist (a patra ca mrime din lume), i este un centru comercial i financiar de frunte al lumii. n ultimele decenii, guvernul s-a angajat n privatizri majore i a crescut cheltuielile cu protecia social. Resurse Petrol, gaze naturale, marmura, fier, sare, creta, gyps, metal, etc.21

Industrie Masinarii, echipament de putere electrica, construirea navelor marine, avioane, masini si piese de masini, echipament electronic si de comunicatii, metal, chimicale, petrol, hartie si produse de hartie, textile, imbrcaminte etc. Masinarii, echipament de putere electrica, construirea navelor marine, avioane, masini si piese de masini, echipament electronic si de comunicatii, metal, chimicale, petrol, hartie si produse de hartie, textile, imbrcaminte etc. Agricultura Ferme modernizate; grau, cartofi, zahar, legume, fructe etc, ; produse din animale- lapte, carne, oua, blanuri 60% suficienta mancare . Transporturi Anglia dispune de o retea de drumuri cu invelis rigid de 362.357 km, din care 3147 sunt numai autostrazi. Pe drumurile publice se desfasoara 90% din transportul de persoane si 82% din cel de marfuri. Reteaua de cai ferate se intinde pe o lungime de 37440 km. Centre ale transporturilor fluviale si maritime sunt porturi ca : Londra, Cardiff, Liverpool, New Castle, Glasgow, Belfast, Plymouth, Portsmouth, Aberdeen etc. Tunelul de sub Canalul Manecii leaga Folkestone de portul francez Calais. El are o lungime de 49,94 km. Obiective turistice: Trafalgar Square - piata publica ce comemoreaza victoria Lordului Nelson in Batalia de la Trafalgar impotriva flotei lui Napoleon Westminster Abbey locul de incoronare a multor monarhi englezi, cea mai recenta fiind cea a reginei Elisabeta a II-a, in 1953 Big Ben cel mai mare ceas din lume si unul dintre simbolurile Angliei Buckingham Palace - palat cu 600 de camere, reedina monarhilor britanici. Observatorul Regal - are o colecie impresionant de telescoape i alte instrumente astronomice. Vizitatorii pot s mearg pe primul meridian, care trece prin curtea observatorului. British Museum - unul dintre cele mai vechi i mai importante muzee din lume, cu exponate variind de la mumii egiptene la comori romane Muzeul Madame Tussaud's - Cel mai faimos muzeu al figurilor de cear din lume, i probabil cel mai vechi, Madame Tussaud's are ca exponate copii de cear a multora din celebritatile secolului. Globe Theatre - reconstruit in 1990, la patru secole dup deschiderea originalului, este locul unde multe din piesele lui William Shakespeare au fost jucate prima dat Hyde Park - La nceput, zona a fost o pdure a unei mnstiri, dup aceea a devenit terenul de vntoare al regelui Henry VIII, apoi un loc de plimbri pentru familia regal i un loc pentru dueluri. Personalitati engleze: John Couch ADAMS,Thomas ADDISON,Richard (sir) ARKWRIGHT,Isaac BARROW,William BATESON,Henry (sir) BESSEMER,Patrick Maynard Stuart BLACKETT,William Shakespeare,(sir) John Everett MILLAIS,(sir) Thomas LAWRENCE.22

Suprafata(km2): 131,940 Populatia(locuitori): 10,665,989 Capitala:Atena Limba oficiala: greaca Moneda nationala: euro Forma de guvernamant: republic Anul aderarii la U.E. :1981 Pozitie geografica : Grecia este situat n Peninsula Balcanic, la sud de Bulgaria, FRI Macedonia i Albania i la vest de Turcia. Economie Economia Greceasc este una cu orientare spre pia i intervenie minim din partea statului. Incepnd cu jumtatea anilor 90 scena financiar elen este caracterizat de un nou dinamism. Convergena nominal a economiei greceti cu economiile partenerilor si din UE a fost decisiv i bine pus la punct; ns indicatorii macroeconomici continu s creasc. Creterea economic nregistrat n Grecia ncepnd cu 1994 a manifestat o accelerere de 3,2 % anual i depete rata medie realizat de UE, mbuntindu-i exponenial potenialul de cretere. In 2005, ritmul de dezvoltare al PIB era de 3,8 %. omajul era n cel de-al treilea trimestru de 9,7%. Resurse Grecia dispune de resurse minerale relativ variate:lignit, bauxita, magneziu apoi minereuri de fier, nichel, petrol, in general cu produse modeste.23

Industrie Industria , sustinut dezvoltata in ultimele decenii, a devenit prima ramura economica, antrenand din populatia activa si contribuind cu aceeasi proportie la PNB.Se produc aluminiu, feroaliaje, nave maritime, ingrasaminte chimice, ciment ,textile, produse alimentare (ulei de masline, tigarete, etc).Principalele centre industriale sunt Atena si orasele din jur, apoi Salonic, Volos si Patras. Agricultura Agricultura este dominata de sectorul vegetal .Se cultiva cereale ,bumbac, tutun, sfecla de zahar s.a.Culturi specifice sunt maslinul , vita de vie ,citricele. Obiective turistice Atena(Acropolele din Athena, Muzeul Acropolelor, Templul Olimp etc), Delphi(situl arheologic Delphi), Salonic, Rhodos(Colina lui Monte Smith), Santorini, Creta,etc. Personalitati grecesti GEORGE al II-lea,GAVRIL PROTUL,FIDIAS (PHEIDIAS),Haralambos DRAKOPOULOS,DEMOCRIT,Ioan (conte) CAPO D'ISTRIA (CAPODISTRIA), Nikos BELOIANNIS,BION,(APPIANUS) APIAN

24

Suprafata(km2): 92.391 Populatia(locuitori): 11.317.192 Capitala:Lisabona Limba oficiala: portugheza Moneda nationala: euro Forma de guvernamant: republic parlamentar Anul aderarii la U.E. :1986 Pozitie geografica : Portugalia este o ar situat n extrema sud-vestic a Europei, din Peninsula Iberic, avnd grani cu Oceanul Atlantic n vest i n sud, i cu Spania n nord i n est. De asemenea include dou grupuri de insule ale Atlanticului: Insulele Azore (Aores) i Insulele Madeira. Economie Economia Portugaliei a devenit o economie diversificat i n continu cretere, bazat pe servicii, de la aderarea la Uniunea European, n 1986. n ultima decad, guverne succesive au privatizat multe firme controlate de stat i au liberalizat zone cheie ale economiei, incluznd sectoarele financiar i telecomunicaii. ara s-a calificat pentru Uniunea Monetar European (EMU) n 1998 i a nceput s foloseasc noua sa deviz, euro, pe 1 ianuarie 2002, mpreun cu alte 11 state membre ale UE. Resurse Solul este acoperit cu peste 3 milioane hectare de pdure (cca. 35% din suprafaa rii) i 4,6 milioane hectare terenuri cultivabile (din care aproape 3 mil. hectare slab productive). Arborele de plut, via de vie, pomii fructiferi, citricele i mslinii, alturi de pini i eucalipi, constituie nota dominanta a florei portugheze. Vecintatea Oceanului Atlantic ofer Portugaliei accesul la importante resurse piscicole.25

n subsol sunt resurse de: uraniu, cupru, cositor, wolfram, tungsten, sare, marmura, granit. Industrie Industria contribuie cu 25,5% la crearea PIB i asigur 30,5% din locurile de munc din economie. Structura tradiional a industriei s-a modificat, diminundu-se ponderea deinut de sectoarele tradiionale industria textila, nclminte, ceramic, plut, reparaii navale, alimente i buturi, n detrimentul afirmrii de noi sectoare, cum ar fi cel al autoturismelor i pieselor componente, electronic sau farmaceutic, ntre altele, care au ctigat o dinamic aparte de cretere, devenind tot mai importante n ansamblul economiei. Investiiile directe strine n Portugalia din ultimii 10 ani au contribuit, de asemenea, la restructurarea industriei portugheze. Agricultura Agricultura i-a redus ponderea n valoarea adugat brut, chiar daca nu a fost neglijat adoptarea unor tehnologii mai productive. n acelai timp sectorul agricol a ajuns s utilizeze doar 11,7% din fora de munc cu o contribuie real la VAB de numai 3,6%. In comerul exterior portughez, produsele agroalimentare deineau (n 2006) o pondere de 3,7% la export i 8,4% la import.

Obiective turistice Portugalia este o tara de o impresionanta varietate, cuprinzand atat munti si vai inverzite, cat si campii netede, uscate, o intinsa coasta cu nenumarate plaje si 1000 km granita cu Spania. Vila Real,Madeira,Oporto,Lamego,Azore,Algarve Personalitati portugheze: Alfonso ALBUQUERQUE,Joao Baptista Da SILVA LEITAO de ALMEIDA GARRETT ALMEIDA GARRETT,Manuel Maria de Barbosa Du BOCAGE,Pedro Alvares CABRAL,Marcelo Jose das Neves Alves CAETANO,Luis de CAMOES (CAMOENS),Diogo CAO (CAM),Jose Maria Ferreira CASTRO,Bartholomeu DIAZ,Vasco da GAMA.

26

Suprafata(km2): 504.645 Populatia(locuitori): 45.116.894 Capitala:Madrid Limba oficiala: spaniola Moneda nationala: euro Forma de guvernamant: monarhie parlamentar Anul aderarii la U.E. :1986 Pozitia geografica : Spania este o ar situat n sud-vestul Europei. n nord-est se nvecineaz cu Frana i Andora de-a lungul Munilor Pirinei. Economia Economia Spaniei, la fel ca i populaia sa este a cincea economie a Uniunii Europene i n termeni absolui se afl printre cele mai mari 10 economii ale lumii. n termeni relativi, pierde cteva poziii n favoarea unor state mult mai populate. inta sa de cretere economic, chiar dac moderat, le depete pe cele ale vecinilor si i asociailor europeni. Resurse Diferite tipuri de crbuni;minereuri de fier, de mangan, de cupru i de staniu;polimetale, bauxit, volfram, uraniu i mercur (fiind a n primele patru ri din lume din punct de vedere al acestor zcminte;fosforite, sare i sruri de potasiu (concentrate n special n regiunea Granada i nordul Spaniei). Industrie Principalele ramuri industriale sunt:industria extractiv i industria uoar (esturi de bumbac, ln mtase);industria siderurgic (la Bilbao, Sagunto etc.)industria constructoare de maini, n special de automobile, tractoare locomotive, avioane i nave (Concernele CATERPILLAR, SEAT i VOLKSWAGEN);industria metalurgiei neferoase (cupru,plumb, zinc, aluminiu);industria chimic.27

Agricultura Tara agrar-industriala, sectorul capitalist de stat detine un loc important in economie. Categoriile de teren ale Spaniei se impart in : agricol 20615000 ha (40,7%), pasuni 9563000 ha (19%), paduri 13813000 ha (27,4%). In agricultura persiste inca ramasitele feudale; marea proprietate funciara are o pondere importanta in structura proprietatii agricole (indeosebi in Andaluzia, Castilia Veche, Castilia Noua). Dintre culturile agricole, cea mai mare extindere o au cerealele : grau, orz, ovaz in zona centrala a Spaniei, in bazinul Guadalquivirului si al Ebrului, porumb in nord, orez in provinciile sudice. Se mai cultiva legume si zarzavaturi, maslini,bumbac, tutun, sfecla de zahar, plante citrice (pe litoralul mediteranean), vita de vie (producand vinuri renumite :Xeres, Malaga, Alicante ), pomi fructiferi. Obiective turistice Orae turistice: Ibiza, Palma de Mallorca, Toledo, Cuenca, Salamanca, Cordoba, Barcelona, Santiago de Compostela, Salou, Madrid, Alicante , San Sebastin, Pamplona , Valencia, Granada, Torremolinos, Marbella i Sevilla. Zone turistice: Ras Baixas, Pirinei, Insulele Baleare, Insulele Canare, Costa Brava, Costa Dorada, Costa del Sol, Costa de la Luz, Costa Blanca i Sierra Nevada. Personalitati spaniole :,,Vicente ALEIXANDRE,Victoria de Los Angeles ANGELES,AZORIN,Vasco Nunez de BALBOA,Pio BAROJA Y NESSI,Pedro CALDERON DE LA BARCA,Alonso CANO,Santiago CARRILLO,Salvador DALI,Joan MIRO

Suprafata(km2): 83.871 Populatia(locuitori): 8.150.835 Capitala:Viena Limba oficiala: germana Moneda nationala: euro Forma de guvernamant: republic federal Anul aderarii la U.E. :199528

Pozitie geografica : Este o federatie din Europa Centrala compusa din 9 landuri. Austria are grani cu Liechtenstein i Elveia - n vest, Italia i Slovenia - n sud, Ungaria i Slovacia - n est i Germania i Republica Ceh - n nord. Economie Austria, cu economia sa de pia bine dezvoltat i cu standardul su nalt de via, este n legtur strns cu alte economii din Uniunea European, n special cu cea german. Statutul de membr a UE a adus un val de investitori strini atrai de accesul Austriei la piaa unit european i de apropierea de economiile aspirante la UE. Pe de alt parte, creterea economic nceat a UE a influenat i economia austriac: rata de cretere n 2001 a fost de 0,7%, n 2002 de 1,4%, n 2003 de 0,8% respectiv n 2004 de 1,9%. Resurse Austria beneficiaza de depozite de metal, lignit, petrol si gaze naturale. Carbuni, zinc, caolin, gips, cuart, bauxita si talc se gasesc in cantitati mai mici. Industrie Austria este o tara prospera, a carei industrie s-a dezvoltat dupa 1950 datorita investitiilor venite din S.U.A. Ele au fost orientate spre industria extractiva de carbune si fier, spre producerea energiei electrice prin construirea de hidrocentrale, spre producerea de otel si fonta si rafinarea petrolului. Industria mai produce: automobile, produse chimice, utilaje pentru industria alimentara, textile, dulciuri. Agricultura Agricultura asigura numai o parte din nevoile de hrana ale populatiei. Restul se importa. Cresterea animalelor are o contributie mai importanta decat cultura plantelor. Fermele specializate in cresterea animalelor se afla in zona montana, unde terenurile sunt prea abrupte si fragmentate, iar clima prea rece pentru a se cultiva plante. Transporturi Reteaua de mijloace de transport din Austria este foarte dezvoltata. Astfe, in anul 2000 avea 5780 de km de cale ferata iar drumurile si soselele ocupa in total 200.000 de km. Majoritatea transporturile fluviale se desfasoara pe Dunare. Aeroportul cu cel mai mare trafic este Schwechat, langa Viena. Obiective turistice Viena (palatul Shonbrunn, Holfburg, Scoala Spaniola de calariea, cafenelele, Prater); Salzburg(orasul lui Mozart, locul unde se organizeaza dedicat creatiei sale); Padurea vieneza; Alpii din apropierea Villach (Carinthia); Camarile de sare de langa Bad Ischl (pe urmele imparatesei Sissi); Carinthia;- Alpii Tirolezi. Personalitati austriece : Guido ADLER,Viktor ADLER,Alfred ADLER,Gheorghe (George) BASTA,Friedrich Wilhelm BAUER,Alban BERG,Karl BOHM,Ludwig BOLTZMANN,Christian DOPPLER,Johannes Chrysostomos Wolfgang Theophilus (Amadeus) MOZART

29

Suprafata(km2): 338.145 Populatia(locuitori): 5.238.460 Capitala:Helsinki Limbi oficiale: finlandez si suedez Moneda nationala: euro Forma de guvernamant: republic parlamentar Anul aderarii la U.E. :1995 Pozitie geografica : Finlanda este situata in Europa de Nord.Se nvecineaz cu Rusia la est, cu Suedia la vest i Norvegia la nord,Estonia se afl la sud. Economie Finlanda are o economie bine industrializat, n mare parte de pia liber, cu un PIB per capita asemntor celor din Regatul Unit, Frana, Italia sau Germania. Finlanda este n prezent sediul social al Nokia, lider mondial n telefonia mobil. Resurse Pdurile sunt cea mai valoroas resurs natural a Finlandei. Molidul, pinul i mesteacnul auriu sunt principalele specii exploatate n scop economic. Singurii combustibili sunt lemnul si turba. Finlanda are depozite de metal printre care cupru, zinc, fier, nichel care sunt exploatate. Plumbul, vanadiul, argintul i aurul sunt extrase pentru comercializare. Granitul si calcarul sunt minerale abundente. Industrie Finlanda s-a impus prin industria lemnului, bogatie traditionala a tarii (printre primii producatori europeni). Treptat economia s-a indreptat spre ramuri industriale bazate pe exploatarea si valorificare unor noi resurse, a celor de subsol (cobalt, vanadiu, crom, nichel, cupru, plumb, diamante) , hidroenergie.30

Agricultura Cultivarea pmntului n Finlanda se face mai ales nspre regiunile de coast fertile; numai 9% din toat regiunea sunt cultivate. Aproape 80% din ferme au mai puin de 20 de hectare. Nu mai mult de 20% din fermieri angajeaz frecvent muncitori pltii. n 1995 producia aproximativ (n tone) a culturilor agricole a fost: orz,1.7 milioane; sfecl de zahr, 1.1 milioane; ovz, 1.1 milioane; cartofi, 798 000; i gru, 379 000.Creterea de animale nregistreaz: 5.6 milioane de psri domestice, 1.1 milioane de vite, 1.4 milioane de porci, 333 000 de reni i 158 600 de oi. Transporturi O retea de canale conecteaza lacurile finlandezte intre ele si cu Golful Finic, furnizand o metoda de transport ieftina si eficienta pentru industria forestiere; Finlanda dispune de aproximativ 6.600 de km de cai navigabile. Reteaua de cai ferate are 5.732 de km si este adiministrata de stat. Finlanda are 78.216 km de de drumuri, iar 61 % sunt pavate. Finnair este unul dintre cei mai mari operatori aerieni din Finlanda, furnizand trasport de persoane intern si international. Obiective turistice Helsinki (piata centrala , catedrala ortodoxa), Cetatea Olavinlinna pe lacul Saimaa datatnd din anul 1475, Turku si imprejurimile, Lahti cu partiile de sci, Laponia (Lacul Inari). Personalitati finlandeze:Arvo AALTO,Alvar AALTO,Antti AARNE,Minna CANTH,Karl August FAGERHOLM,Johan (Jean) Julius Christian SIBELIUS.

Suprafata(km2): 449.964 Populatia(locuitori): 9.127.058 Capitala: Stockholm Limbi oficiale: suedez Moneda nationala: coroan suedez Forma de guvernamant: monarhie constitutional Anul aderarii la U.E. :199531

Pozitie geografica : Suedia este un stat n Europa de Nord, situat n partea estic a peninsulei Scandinave, la rmurile Mrii Baltice (Golful Botnic). Are frontiera comun cu Norvegia la nord-vest ,Finlanda la nord-est, Marea Nordului mpreun cu strmtorile daneze la sud-vest i Marea Baltic la est. Economie Suedia este o natiune puternic industrializata. Economia sa prospera se bazeaza pe o combinatie de inginerie avansata si industria serviciilor (doua treimi din totalul valorii producttei economice a Suediei). Guvernul detine controlul minelor, al transportului public, energiei si comunicatiilor. Resursele naturale bogate, cum ar fi padurile ntinse sau zacamintele de fier, au contribuit la evolutia Suediei, dintr-o natiune agrara saraca la societatea avansata, puternic industrializata, care este astazi. Resurse Principala resursa a Suediei este reprezentata de depozitele de minereu de fier precum si altele, precum zinc, cupru, aur, argint, plumb, uraniu si wolfram. Nu dispune de zacaminte de petrol si carbune, insa are un mare potentia in ce priveste producerea energiei hidroelectrice. Si padurea este considerata o resursa importanta pentru Suedia deoarece aprovizioneaza industrii extrem de dezvoltate. Industrie Cea mai important ramur industrial este construcia de maini (autovehicule, motoare diesel, aeronave, ambarcaiuni, echipamente electrice) cu centrele principale la: Stockholm, Goteborg, Vasteras). Suedia ocup locul 4 pe glob n industria mobilei, locul 5 in producia de cherestea i locul 7 la plci aglomerate i fibrolemnoase. Stockholmul reprezint un important centru industrial i comercial al Suediei (industrie constructoare de maini, electrotehnic, antiere navale, industrie poligrafic, chimic, usoar, pielrie i alimentar). Agricultura Agricultura specializat n creterea animalelor pentru lapte i carne (bovine, ovine, porcine, psri) i producia de cereale (gru, orz, ovz, secar). Se mai cultiv cartofi, sfecl de zahar, legume, plante furajere. Transporturi Suedia are facilitati de transport foarte bune. Majoritatea soselelor, cailor ferate si a canalelor sunt concentrate in partea sudica. Suedia are 424.981 km de sosele din care 14.577 km sunt reprezentati de sosele nationale. Caile ferate se intind pe 9.867 de km, majoritatea fiind in administrarea statului. Obiective turistice: Stockholm, Malm, Gteborg, Gotland (Visby), Laponia, Dalarna (vechiul tinut agricol de langa Lacul Siljan) Personalitati suedeze: Karl Jonas Love ALMQVIST,Anders Jens ANGSTROM,Svante August ARRHENIUS,Per Daniel Amadeus ATTERBOM,Carl Michel BELLMAN,Hjalmar BERGMAN,Jussi BJORLING,CAROL al XII-lea,Ola HANSSON.

32

Suprafata(km2): 9.253 Populatia(locuitori): 767.314 Capitala: Nicosia Limba oficiala: greaca si turca Moneda nationala: in zona greac-Euro in zona turca-Lira turca Forma de guvernamant: republic Anul aderarii la U.E. :2004 Pozitie geografica : Statul Cipru este o insul din Marea Mediteran, situat n sud-estul Europei Economie Situaia economic prosper a Ciprului poate fi estimat n baza unui raport favorabil pe industrie ,care indic prioritatea sferei de deservire i a industriei, fapt care e un indice clar al dezvoltrii economice a statului cipriot. Aceeai concluzie o obinem la analiza ncadrrii populaiei n munc, omajul fiind foarte redus, iar fora de munc fiind n majoritatea ei calificat. Dup ostilitile din 1974, ce au condus la mprirea insulei n dou zone autonome, economia Ciprului a avut mult de suferit. Din aceast situaie , cel mai rapid i-a revenit economia din partea cipriot greceasc. Aici economia este prosper .Condiiile economice din vestul Europei din anii 1990 s-au reflectat n economia Ciprului printr-o fluctuaie mare a numrului de turiti. Politica economic este focalizat pe acceptarea rii n Uniunea European. Lipsa apei, pe partea turceasc, este o cauz principal a dezvoltrii economice reduse a acesteia. Fiind recunoscut numai de Turcia, partea cipriot turceasc se confrunt33

cu mari dificulti n reglementarea finanrilor strine, i ntr-un mod firesc firmele strine ezit s investeasc n aceast zon. Pentru a compensa dificultile economiei locale i pentru a-i menine poziia strategic n teritoriu, Turcia acord sprijin direct sau indirect n turism, educaie, industrie, etc. Resurse Principala resurs mineral este cuprul, dup care a i fost denumit ara(grec. Kypros- lat. Kuprum ).Cipru a fost principalul furnizor de cupru al lumii antice. Printre alte minereuri putem meniona azbestul, gips, crom, minereu de fier. Alt resurs natural important a rii este pmntul arabil, acesta fiind o surs important de venituri pentru muli locuitori ai insulei. Una dintre cele mai importante resurse natureale ale Ciprului l constituie peisajele muntoase i cele de litoral, asigurnd funcionarea facil a turismului. Industrie Este dezvoltat industria extractiv (cupru, fier, azbest), textil(mbrcminte, nclminte) cea a materialelor de construcie, chimicalelor. Industria energetic produce anual aproximativ 2.951 miliarde kWh i consum cam tot att, de aceea importurile i exporturile de energie electric fiind nule. Combustibilul folosit pentru obinerea energiei electrice este 100% combustibil solid. Veniturile anuale ale prii greceti sunt (estimare anul 2000) de aproximativ 2,9 miliarde dolari, iar veniturile anuale ale prii turceti(est.2000) de aproximativ 294 milioane dolari. Agricultura Aproximativ 47% din terenul arabil este cultivat; majoritatea fermierilor, cei din regiunea sudic a Ciprului, sunt organizai n asociaii mici, private i utilizeaz o tehnologie foarte dezvoltat. Totui, agricultura nu este ramura principal a economiei cipriote, fapt care se pune n vizor ui prin simpla analiz a structurii terenului cultivabil. Transporturi Ciprul dispune de o reea de osele cu o lungime total de aproximativ 10.780 km de parte greac i de 2350 km de partea turc, fiind cel mai convenabil transport naional i unind toate oraele principale . Statul nu are nici un fel de sistem de ci ferate. Obiective turistice Mormintele regilor,Castelul Sfantul Hilarion, Salamis, Castelul Kolossi, Muzeul Ciprului, Anticul Vouni, Nicosia (Lefkosia), Kyrenia (Girne), Peninsula Akamas. Personalitati cipriote: Anna Vissi,Nicos Nicolaides,Marcos Baghdatis,Mihalis Christodoulou Mouskos,Tassos Nikolaou Papadopoulos,Osman Trkay,Alkinoos Ioannides.

34

Suprafata(km2): 45.226 Populatia(locuitori): 1.342.409 Capitala: Talinn Limba oficiala: eston Moneda nationala:coroan estonian Forma de guvernamant: republic Anul aderarii la U.E. :2004 Pozitie geografica : Grania de vest a rii o constituie Marea Baltic. n sud se nvecineaz un alt stat baltic, Letonia, la est cu Rusia i la nord cu Finlanda, prin intermediul Golfului Finic. Economie Cu un Produs Intern Brut de US$17.672 pe cap de locuitor, Estonia este cea mai bogat ar baltic i printre cele mai sntoase economii ale noilor state membre a Uniunii Europene, la care a aderat n 2004. Totui, PIB-ul este la aproximativ 60% din media UE. Economia eston crete mult mai repede i dect rile din Europa Central. Estonia este bine dezvoltat tehnologic, cu un sector puternic n informatic. Nivelul de trai i salariile continu s creasc. Resurse Estonia duce lipsa de o mare varietate de resurse minerale. Are mari depozite de marna, care este folosita la producerea de combustibil, fosforit (folosit pentru producerea de ingrasaminte) si calcar si dolomita. Turba, bogata in carbon este folosita si ea ca si combustibil. Cheresteaua este si onsiderata o importanta resursa pentru Estonia. Transporturi In Estonia, caile ferate se intindeau pe 958 de km in anul 2005. iar soselele pe 56.856 de km dintre care doar 13.384 de km sunt pavate. In ce priveste raurile, doar 500 de km sunt35

navigabili; cele mai importante porturi sunt Kopli, Kuivastu, Muuga, Tallin si Virtsu. In 2006 Estonia avea 24 de aeroporturi. Obiective turistice Tallin, Parcul National Lahemaa, Tartu (Dorpat), Viljandi, Johvi, Insulele Saaremaa, Hiiumaa, Kihnu, Vormsi. Personalitati estoniene: Adamson Eric,Tajo Kadajas,Jaan Kross

Suprafata(km2): 64.589 Populatia(locuitori): 2.331.500 Capitala: Riga Limba oficiala: leton Moneda nationala:Lats Forma de guvernamant: republic parlamentar Anul aderarii la U.E. :2004 Pozitie geografica : Letonia este o ar baltic n Europa de Nord. Grania de vest a rii o constituie Marea Baltic. n nord i n sud, Letonia se nvecineaz cu Estonia i respectiv Lituania, iar n est cu Rusia. Economie Letonia, care se confrunta cu recesiunea economica, doreste sa adopte moneda euro in 2012 pentru a-si garanta stabilitatea economica. Resurse In Letonia, resursele naturale sunt limitate. Depozitele de turba sunt cele mai mari, acoperind 10% din suprafata totala a tarii. Se mai intalnesc si zacamanite de gips, folosit la fabricarea materilelor de consctructii. Pe teritoriul Letoniei sunt intalnite si zacamanite de chihlimbar.36

Transporturi In Letonia caile ferate se intindeau pe 2.347 de km in anul 2002, iar soselele pe 73.202 km dintre care 28.256 de km pavate. Caile navigabile se intind pe 300 km, practicabile pe tot parcursul anului. Cele mai importante porturi ar fi Liepaja, Riga si Ventspils. In 2002 in Letonia erau 38 de aeroportu. Puncte turistice Riga (orasul vechi, biserica Sf. Petru, Castelul, Primaria), Parcul National Gauja, Palatele in stil baroc din regiunea istorica Zemgale, coasta Marii Baltice, vartejurile raului Venta. Personalitati letone: Karlis Baumanis,Lilita Berzina,Andrejs Egltis

Suprafata(km2): 65.200 Populatia(locuitori): 3.436.561 Capitala: Vilnius Limba oficiala: lituanian Moneda nationala:Litas Forma de guvernamant: republic parlamentar Anul aderarii la U.E. :2004 Pozitie geografica : Lituania este o ar baltic n Europa de Nord.Grania de vest a rii o constituie Marea Baltic. n nord se nvecineaz cu Letonia, n sud-est cu Belarus, n sud cu Polonia iar n sud-vest cu Rusia. Economie Lituania are cel mai avansat sistem financiar din regiune, rezultat al reformelor ce au dus la aderarea acestei ri la UE n mai 2004. Sistemul financiar al Lituaniei este concentrat n sistemul bancar i este mpletit cu sistemele financiare ale celorlalte ri din regiune, n special cele scandinave.37

Resurse Resursele limitate ale Lituaniei includ turba, minereu de fier, granit, sulfat, calcar, creta, nisip si pietris. Chihlimbarul se gaseste de-a lungul tarmului Marii Baltice. Obiective turistice Vilnius (Poarta Auros, Cimitirul Rasos, Biserica Sfintii Petru si Pavel din Antakalnis, catedrala) Kaunas, Trakai, Laguna Courland Personalitati lituaniene: Storosta,Kristionas DONELAITIS,Antanas Smetona, Laurynas Gucevicius,Mikalojus Konstantinas Ciurlionis,Felix Waitkus

Suprafata(km2): 316 Populatia(locuitori): 402 668 Capitala: Valletta Limba oficiala: malteza,engleza Moneda nationala:euro Forma de guvernamant: republic Anul aderarii la U.E. :2004 Pozitie geografica : Republica Malta este o ar insular n Europa de sud. Consistnd dintr-un arhipelag n centrul Mrii Mediterane, la sud de Italia i la nord de Tunisia, aceste insule amplasate strategic, au fost cucerite i stpnite de diferite puteri pe parcursul secolelor. Economie Pana in anii '60 economia Maltei era controlata in mare parte de Marea Britanie. Dupa obtinerea independentei industria si turismul s-au dezvoltat rapid, iar in prezent atat Malta cat si Gozo sunt centre industriale si destinatii turistice importante. Principalele avantaje ale38

Maltei sunt resursele de calcar, spatiul geografic favorabil si mai ales forta de munca. Exista si puternice dezavantaje : Malta produce doar o cincime din necesarul de hrana, are resurse limitate de apa dulce si nu are surse de energie. Economia este reprezentata in special prin productia de electronice si textile destinate exportului si turism. In 1996 s-a inregistrat un nou record in domeniu, peste un milion de turisti vizitand Malta. Resurse Resursele naturale sunt aproape inexistente, cu exceptia pietrei de aur renumita (globigerina), iar rurile nu exista. Cu toate acestea fermierii reusesc sa produca o varietate de produse n cmpurile lor de dimensiuni mici. Chiar exporta o parte din recolta lor. Obiective turistice Gozo, Valletta(Palatul Marilor Maestri si Muzeul Militar National), Sliema, Comino, Naxxar, Tarxien Personalitati maltane: Esprit Barthet,

39

Suprafata(km2): 312.683 Populatia(locuitori): 38.518.241 Capitala: Varovia Limba oficiala: poloneza Moneda nationala:zlot polonez Forma de guvernamant: republic Anul aderarii la U.E. :2004 Pozitie geografica : Se nvecineaz la nord cu Rusia prin Marea Baltic, la est cu Lituania, Bielorusia i Ucraina, la sud cu Republica Ceh i Slovacia, iar la vest cu Germania. Economie Dup cderea comunismului, Polonia a urmat o politic de liberalizare a economiei i astzi este unul dintre exemplele tranziiei de succes de la o economie dirijat de stat la o economie de pia. Resurse Paduri 29 % din suprafata Poloniei este acoperita de paduri, indeosebi in zonele deluroase si montane din sud, precum si suparfetele nefertile ale zonei de ses din nord. Majoritatea padurilor sunt formate din conifere. Principalele produse ale industriei lemnului sunt: hartia, cheresteaua si industria mobilei. Mineritul Polonia se numara printre principalii producatori de carbune. Cu o productie anuala de 150 milioane tone de carbuni se situeaza pe locul 4, iar ca producator de lignit (700 milioane tone), pe locul 5 in lume. Se exploateaza de asemenea cupru si sulf in Silezia de Vest si Solec, precum si in Tarnobzreg. Saline se afla in Wielicka si Bochnia. De asemenea, in Polonia sunt rezerve mici, de titei, gaz metan, plumb si argint.40

Industrie Datorita bogatiilor subsolului, Polonia este o tara industriala importanta. Ramurile sale de baza ale industriei sunt industria otelului si a utilajelor. Nici industria navala si electronica nu raman in urma. Centrele industriei de otel sunt: Szczecin, Varsovia, Katowice. Industria chimica prospera se sprijina pe sulful si carbunele din Tarnobrzeg. Industria de textile are deja traditii ca ramura de export. Turistii care viziteaza Carpatii contribuie la randul lor la dezvoltarea eonomiei nationale. Agricultura Suprafata tarii se imparte in 49 % teren arabil, 13 % pasune, 30% din populatie lucreaza in domeniul agriculturii. Cresterea animalelor se bazeaza pe cresterea bovinelor si a ovinelor in zonele de munte; precum si a porcinelor. Solul este putin favorabil agriculturii, cultivandu-se secara, cartofi si ovaz, utilizate ca aliment si ca plante furajere. In regiunile sudice, cu loess, se cultiva grau si orz. Fructele si legumele se cultiva in apropierea marilor orase. Transporturi Caile ferate se extind pe o lungime de 26.848 km (9.452 km electrificati). Drumurile publice formeaza o retea de 154.000 km lungime. Transportul de persoane si marfuri se desfasoara in primul rand pe acestea din urma, la care se adauga caile fluviale si canalele navigabile - in ceea ce priveste transportul produselor industriale. Personalitati poloneze : Jerzy ANDRZEJEWSKI,Stefan BANCH,Josef BECK,Iosif BEM,Boleslav BIERUT,BOLESLAW I cel Viteaz,Kazimierz BRANDYS,(supranumit Cel Mare) CAZIMIR al III-lea,CAZIMIR al IV-lea Iagello,Jaroslaw DABROWSKI,Xawery DUNIKOWSKI

Suprafata(km2): 78.866 Populatia(locuitori): 10.424.926 Capitala: Praga Limba oficiala: ceh Moneda nationala:coroan ceh Forma de guvernamant: republic parlamentar Anul aderarii la U.E. :200441

Pozitie geografica : Republica Ceh este un stat intracontinental situat n Europa Central. Se nvecineaz cu Germania la vest, Polonia la nord, Slovacia la est i Austria la sud. Economie Unul dintre cele mai stabile i prospere state postcomuniste, Cehia i revine dintr-o recesiune de la jumtatea lui 1999. Creterea ntre 2000 i 2001 a fost provocat de exporturile n Uniunea European, n special n Germania, i de investiiile strine, n timp ce i revine cererea pe plan intern. Resurse Cehia este dependenta de importurile de energie si materii prime. Depozite mari de lignit sunt intalnite in apropierea oraselor Chomutov, Most, Karlovy Vary, Teplice si esk Budjovice. Carbune se intalneste in apropierea oraselor Ostrava, Plze si Kladno. Sunt intalnite si depozite de uraniu, mercur, antimoniu si staniu. In zona Boemiei sunt depozite de plumb, iar zinc si otel in apropierea capitalei. 34% din teritoriul tarii este impadurit, iar padurea Boemiei este o sursa importanta de materie prima pentru produse din lemn. Industria Industria ceha se afla in curs de restructurare, cunoscand, dupa 1990, o scadere a productiei datorita reducerii comenzilor din Uniunea Sovietica ( respectiv CSI ) si necompetivitatii pe piata occidentala. Agricultura Agricultura, in intregime privatizata in perioada 1989- 1992, este axata pe cresterea animalelor, in principal bovine si porcine, dar si pe culturi de cartofi, sfecla de zahar, cereale ( orz, hamei- unul dintre principalii producatori mondiali) si pomicultura. Transporturi Caile ferate se intind pe 9.572 de km, iar soselele pe 127.204 km in totalitate pavate. In anul 2004, erau practicabili pentru navigat 664 de km (Elbe, Vlatva si Oder). Cehia dispunea de 121 de aeropurturi in anul 2006. Personalitati cehe: Mikolas ALES,Frantisek BENDA,Jiri Antonin BENDA,Anton CHLADEK,Bedrich SMETANA,Alois HABA,Jan DRDA,Karel CAPEK,Vaclav DOBIAS,Martina Nabratilova

42

Suprafata(km2): 48.845 Populatia(locuitori): 5.414.937 Capitala: Bratislava Limba oficiala: slovaca Moneda nationala:euro Forma de guvernamant: republic Anul aderarii la U.E. :2004 Pozitie geografica : Este o tara fara iesire la mare din Europa Centrala. Ucraina la est, Polonia la nord-est, Cehia la nord-vest, Austria n vest i Ungaria la sud. Economie n 2005, la aproape un an si jumtate de la aderarea la Uniunea European (mai 2004), situaia economic a Slovaciei se prezenta promitor pentru 2006. Creterea economic din 2001-2005 a depit ateptarile, n ciuda regresului general european. Resurse Resursele naturale din subsol sunt extraciile de: cupru zinc, minereuri( anual se exploateaz: 281 tone de crbune brun, 163 tone minereuri feroase, 134.000.000 tone de lignit ) i altele. Resursa natural de suprafa este producia forestier. Producia de lemn a sczut de la 5.200.000 m3 n 1991 la 3.900.000 m3 Industrie n Slovacia industria este puin dezvoltat, dar foarte diversificat. Cea mai axat industrie este cea siderurgic, urmnd industria chimic i cea energetic. Industria uoar este reprezentat prin industria textil i de nclminte. Bine reprezentat este i industria alimentar prin producerea berii i a produselor lactate.43

Agricultura Principalele produse cultivate sunt: cerealele ( gru, orz, porumb ), sfecla de zahr i cartoful. Creterea animalelor se bazeaza pe porcine ( 2.100.000 ), bovine ( 992.900 vite ) i ovine ( 411.400 oi ). Transporturile Transporturile sunt diversificate, dar influenate de masivele muntoase Cile ferate se extind pe o lungime de 3.661 km dintre care 1.408 km electrificai. Drumurile publice formeaza o reea de 17.685 km Transportul fluvial se realizeaza datorita Dunrii, fluviu ce desparte Slovacia de Ungaria. Transportul se defoara in procent de 73% prin cile ferate. Obiective turistice Bratislava(Spis,Muntii Tatra,Parcul National Pieniny), Trencinske Teplice,Trnava. Personalitati slovace:Lucia Popp

Suprafata(km2): 20.273 Populatia(locuitori): 2.011.473 Capitala: Ljubljana Limba oficiala: slovena Moneda nationala:euro Forma de guvernamant: republic Anul aderarii la U.E. :2004

44

Pozitie geografica : Slovenia este o ar n Europa Central care se nvecineaz cu Croaia, Ungaria, Austria i Italia. Are ieire i la Marea Adriatic. Economie Slovenia este o ar dezvoltat cu o economie cu venit ridicat. ara are cel mai ridicat PIB pe cap de locuitor dintre fostele state comuniste din Europa - US$21.567 n 2005, fiind mai prosper dect cel al Greciei sau al Portugaliei. Slovenia are o rat destul de ridicat de inflaie (3,6% n 2004) dar acum este comparabil cu media Uniunii Europene, organizaie n care Slovenia este membr din 2004. Economia rii a crescut n 2004 cu 4,6%, dup o cretere mai ncet n 2003, de doar 2,5%. Dei ara are o economie stabil i prosper, mai exist diverse reforme de fcut care dac nu vor fi implementat n curnd risc s pun sub semn de ntrebare susinerea economiei slovene n viitor. Dup anul 2000, diverse companii din sector bancar, de comunicaii i de utiliti publice au fost privatizate. Restricii pe investiii strine sunt abolite ncet-ncet. Resurse n Slovenia, mai mult de 58% din suprafaa terestr este acoperit de pduri (1264 ha), clasnd-o pe locul trei n rndul celor mai mpdurite ri din Europa. Industria lenmului este extrem de dezvoltat. 71% din pduri sunt private, 26% se afla nc n patrimoniul statului, iar 3% sunt deinute de diferite organizaii. Obiective turistice Ljubljana,Coasta Adriatica,Alpii,Rogaska Slatina,Soca Valley,s.a. Personalitati slovene: Ivan CANKAR,Anja Rupel,Dr. Karel Henn,Valentin Vodnik,Primoz Trubar,France Preseren

45

Suprafata(km2): 93.030 Populatia(locuitori): 9.981.334 Capitala: Budapesta Limba oficiala: ungara Moneda nationala:forint Forma de guvernamant: republic constitutional Anul aderarii la U.E. :2004 Pozitie geografica : Este vecin cu Austria (vest), Slovacia (nord), Ucraina (est), Romnia (est), Serbia (sud), Croaia (sud) i Slovenia (sud). Economie Ungaria continu s fie pe un trend ascendent de cretere economic, n calitatea sa de membru nou al Uniunii Europene (din 2004). Sectorul privat genereaz aproximativ 80% din PIB. Ungaria asimileaz circa o treime din totalul investiiilor strine n Europa Central. Din 1989 investiiile strine cumuleaz peste 23 miliarde de dolari. Inflaia i omajul au crescut uor n ultimii ani i se ateapt s creasc n continuare. ncrederea investitorilor strini n economia Ungariei este ntr-o uoar scdere, dup ce msurile luate de guvern n 2006 au avut drept efect mai degrab creterea ncasrilor i mai puin scderea cheltuielilor. Personalitati unguresti: Monica Seles,Peter Jecza,Lszl Somfai,Sndor Knydi,Sksd Mikls,Dragomn Gyrgy,Kocsis Zoltn.

46

Suprafata(km2): 110.910 Populatia(locuitori): 7.640.238 Capitala: Sofia Limba oficiala: bulgara Moneda nationala:lev bulgar Forma de guvernamant: republic parlamentar Anul aderarii la U.E. :2007 Pozitie geografica : Se nvecineaz cu Romnia la nord (n cea mai mare parte de-a lungul Dunrii), Serbia i Republica Macedonia la vest i Grecia i Turcia la sud. La est, teritoriul rii este delimitat de Marea Neagr. Economie Economia Bulgariei s-a contractat dramatic dup 1989 prin pierderea pieei sovietice, de care economia bulgar era strns legat. Nivelul de trai a sczut cu 40%, dar se ateapt s ating nivele pre-1990 pn la finalul lui 2003. n plus, sanciunile ONU mpotriva Iugoslaviei i Irakului au continuat s duc n declin economia bulgar. Primele semne de revenire au aprut n 1994, cnd PIB-ul a crescut i inflaia a sczut. n 1996, totui, economia s-a prbuit datorit reformelor economice srace i un sistem bancar instabil. Din 1997 ara s-a aflat pe traiectoria revenirii, prin creterea PIB-ului la o rat de 4-5%, creterea FDI, stabilitatea macroeconomic i aderarea la UE stabilit pentru 2007. Resurse Bulgaria are o productie de 34 de milioane de tone de lignit, provenita in principal din Pernik si Stara Zagora. Carbunele brun din apropierea Pernikului este folosit in industria prelucratoare de fier, iar lignitul din mine este folosit la Dimitrovgrad. 40% din energie provine din cea nucleara, iar restul din statiile de energie termica si din hidroelectricitate. In47

muntii Rodop se exploateaza minereuri de plumb, zinc si cupru. In Stara-Pianina, la nord de Sofia, se gasesc filoane bogate in minereuri de fier si metale neferoase. Industrie In Bulgaria industria s-a dezvoltat considerabil si a contribuit cu mai mult de jumatate la produsul national brut. Tutunul si tigaretele alcatuiesc jumatate din exporturile din domeniul agricol. Constructiile, prelucrarea bumbacului si industria chimica sunt ramuri importante ale industriei. Sofia si Pernik sunt principalele centre ale industriei grele, pe cand in Burgas sunt produse bunuri metalice si produse petrochimice. Turismul a fost dintotdeauna o parte importanta a industriei Bulgariei, in special litoralul Marii Negre dintre Burgas si Varna, cu faimoasele Nisipuri de Aur, care atrag milioane de vizitatori in fiecare vara. Alte atractii turistice sunt vechile manastiri din munti, bazele de schi in Muntii Rodopi, precum si arta si muzica populara bulgara. Dupa caderea comunismului in turism a avut loc o incetinire, dar acum se revigoreaza. S-a dezvoltat si industria electronica iar sectorul chimic produce o gama larga de produse, acestea includ ingrasaminte, parfumuri, cosmetice, vopsele si materiale plastice. O importanta mare o au si culturile industriale, ca cele de floarea-soareiui si de sfecla de zahar. Agricultura Aproximativ 50% din populatia Bulgariei isi castiga venitul din agricultura. Marea majoritate a terenului arabil este cultivat cu cereale, grau, porumb, orz, secara, ovaz si orez. 37% din terenul arabil este folosit pentu a cultiva iar 18% pentru pasunat. Pe o suprafata de peste 100.000 ha se intind podgorii de vita de vie ce produc vin din soiuri clasice de struguri. Merlot-ul si Cabernet Sauvignon-unul sunt unele dintre cele mai importante si mai cunoscute produse exponate de Bulgaria. Regiunea cea mai productiva este Campia Traciei, unde solurile sunt folosite atat pentru grau si malai, cat si pentru culturi industriale, precum cele de bumbac, de tutun si de floarea-soarelui. Kazanlak este centrul culturii de trandafiri. Petalele sunt folosite pentru prepararea uleiurilor eterice din parfumuri de trandafiri, iar 80% din uleiul de trandafir produs in lume il furnizeaza Bulgaria. Padurile acopera 35% din suprafata tarii. Transporturi Pozitionarea geografica reprezinta un element avantajos pentru industria de transport a Bulgariei. Pozitia sa ii permite legaturi vitale cu Europa de Vest, Rusia, Asia Mica, Marea Adriatica, Marea Egee si Marea Neagra, printr-o retea de autostrazi internationale care acopera intreaga tara. Din cei 4586 km de cale ferata 2050 km sunt electrificati, iar reteaua de drumuri insumeaza 36.908 km. Burgas si Varna sunt principalele porturi pentru navele transoceanice. In Bulgaria sunt cinci aeroporturi internationale, cel mai important fiind cel din orasul dunarean Ruse. Personalitati bulgare :Elisaveta BAGREANA,Dimitar BLAGOEV,(BORIS-MIHAIL) BORIS I,Hristo BOTEV,Ivan Iosifov BURES,Javacheff CHRISTO,Stoian Tecov DASCALOV,Gheorghi Mihailovici DIMITROV,Vladimir DIMITROV MAISTORUL,Dimitar DIMOV

48

Suprafata(km2): 238 391 Populatia(locuitori): 22 246 862 Capitala: Bucuresti Limba oficiala: romana Moneda nationala:leu Forma de guvernamant: republic unitar semi-prezidenial Anul aderarii la U.E. :2007 Pozitie geografica: Romnia este o ar situat n sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunrii, la nord de peninsula Balcanic i la rmul nord-vestic al Mrii Negre. Pe teritoriul ei este situat aproape toat suprafaa Deltei Dunrii i partea sudic i central a Munilor Carpai. Se nvecineaz cu Bulgaria la sud, Serbia la sud-vest, Ungaria la nord-vest, Ucraina la nord i Republica Moldova la est, iar rmul Mrii Negre se gsete la sud-est. Economie Dup cderea regimului comunist, ara a cunoscut un deceniu de instabilitate i profund declin economic, consecine provocate de o administrare defectuoas i corupt i de lipsa unor reale reforme structurale. De la nceputul mileniului, economia Romniei s-a transformat ntr-o economie relativ stabil, caracterizat de o cretere vizibil, dublat de reducerea omajului i a inflaiei. n 2006, conform Institutului Naional de Statistic, PIB-ul a cunoscut o cretere n termeni reali de 7,9%, una dintre cele mai ridicate din Europa i a egalat PIB pe locuitor realizat de Romnia n 1988.[216] omajul n Romnia a fost de 3,9% n septembrie 2007,[217] un procent sczut dac se compar cu cel al altor ri mijlocii i mari din Europa precum Polonia, Frana, Germania i Spania. De asemenea, datoriile externe49

ale Romniei sunt mici, de numai 20,3% din PIB. Resurse petrol (resurse n scdere), cherestea, gaze naturale, crbune, sare, teren arabil, energie hidraulic. Industrie Industria metalurgica,industria constructiilor de masini,industria chimica si petrochimica,industria lemnului,industria materialelor de constructii,industria usoara si alimentara,s.a. Agricultura

Transporturi Prin aezarea sa geografic, Romnia reprezint o zon de intersecie a mai multor magistrale de transport, care leag nordul de sudul Europei i vestul de estul acesteia. Pe de alt parte, reeaua de transport din Romnia asigur legtura ntre reeaua de transport comunitar i reeaua de transport a statelor necomunitare vecine din Europa de Est i Asia. [232] Totui, datorit investiiilor, reparaiilor i ntreinerii insuficiente, infrastructura de transport nu satisface nevoile economiei actuale, fiind mult n urma Europei de Vest. Obiective turistice n ultimii ani, Romnia a devenit o destinaie preferat pentru muli europeni ,rivaliznd i fiind la concuren cu ri precum Bulgaria, Grecia, Italia sau Spania. Staiuni precum Mangalia, Saturn, Venus, Neptun, Olimp i Mamaia (numite uneori i Riviera Romn) sunt printre principale atracii turistice pe timp de var. n timpul iernii, staiunile de schi de pe Valea Prahovei i din Poiana Braov sunt destinaiile preferate ale turitilor strini.Pentru atmosfera lor medieval sau pentru castelele aflate n apropiere, numeroase orae transilvnene precum Sibiu, Braov, Sighioara, Cluj-Napoca sau Trgu Mure au devenit importante puncte de atracie pentru turiti. De curnd s-a dezvoltat i turismul rural ce se concentreaz asupra promovrii folclorului i tradiiilor. Principalele puncte de atracie le reprezint Castelul Bran, mnstirile pictate din nordul Moldovei, bisericile de lemn din Transilvania ori Cimitirul Vesel din Spna.[270] Romnia ofer i atracii turistice naturale, precum Delta Dunrii, Porile de Fier, Petera Scrioara i alte peteri din Munii Apuseni. Personalitati romne50

Mihai Eminescu,Ion Creanga,Ion Luca Caragiale,Traian Vuia,Alexandru Ioan Cuza,Mihai Viteazul,Stefan cel Mare,Constantin Brancoveanu,Carol al II-lea,Vlad Tepes.

51