n 2015 PIB-ul Romaniei a atins nivelul de 10.000 USD per capita. Tarile dezvoltate precum si tarile care s-au integrat in UE in primul val au atins acest prag acum 8 35 de ani. In momentul de fata PIB/ per capita in aceste tari este intre 1.4x si 6.2x mai ridicat decat in Romania.

In medie, dupa atingerea acestui prag tarile au avut nevoie de putin sub 10 ani pentru a isi dubla nivelul PIB-ului. Pentru a creste nivelul de bunastare precum si pentru a reduce decalajul dintre Romania si tarile din Europa de Vest / dezvoltate, Romania are nevoie de rate de crestere mai ridicate si sustenabile pe termen mediu si lung.

Pentru a reduce decalajul intre RO si aceste tari este necesar un model de crestere accelerata si eficienta. Ceea ce am observat in studiile noastre este ca, cresterea economica evolueaza, cu exceptia tarilor foarte bogate in resurse energetice, in tandem cu intermedierea financiara iar cele 2 sunt puternic influentate de nivelul educatiei in general, si a educatiei financiare in particular.

Cresterea bunastarii fara cresterea intermedierii financiare este greu de obtinut. In prezent, nivelul intermedierii financiare in Romania este substantial mai scazut decat era in alte tari in momentul in care au atins un nivel al PIB-ului de 10.000 USD per capita iar nivelul educatiei financiare este relativ scazut.

3

5 5

7 8 8

9 9 10 10

11

15

16

19

21 22

24

25 25 26

28 28 28

29 30

34 34 35 35

36 36 37 37 37

39

10

15

20

25

30

35

40

3

Romania Ch

ile

Po

lon

ia

Leto

nia

Litu

ania

Esto

nia

Cro

atia

Slo

vaci

a

Un

gari

a

Ce

hia

Ko

rea

Mal

ta

Slo

ven

ia

Cip

ru

Po

rtu

galia

Gre

cia

Span

ia

Isra

el

Irla

nd

a

Ital

ia

Be

lgia

Ge

rman

ia

Au

stri

a

Jap

on

ia

Au

stra

lia

UK

Fran

ta

Fin

lan

da

SUA

Ola

nd

a

Dan

em

arca

Luxe

mb

urg

Isla

nd

a

Sue

dia

An

i de

can

d a

fo

st a

tin

s p

ragu

l de

$1

0 m

ii p

er

cap

ita

Mal

aezi

a

Noua Europa

Sudul UE

Centrul UE

Nordul UE

Sursa: World Bank

1.1

1.4 1.4

1.7 1.6

2.0

1.3

1.8

1.4

2.0

2.8

2.3 2.2

2.7

2.4

2.1

3.0

3.7

5.3

3.5

4.8 4.8

5.1

3.6

6.2

4.6

4.3

4.9

5.5

5.2

11

6.0

5.2

5.9

Marime PIB / capita comparativ cu Romania

0

50

100

150

200

250

5,000 10,000 20,000 30,000 40,000 50,000

Nord UE Centru UE Sud UE Noua UE Romania

4 Sursa: World Bank

PIB per capita ($)

Credit per PIB (%)

5 Sursa: World Bank

NE: 47 tari PIB / CAP > $ 10mii & Credit / PIB > 48% NV: 12 tari PIB / CAP > $ 10mii & Credit / PIB < 48%

SV: 53 tari PIB / CAP < $ 10mii & Credit / PIB < 48%

SE: 39 tari PIB / CAP < $ 10mii & Credit / PIB > 48%

60,000

50,000

40,000

30,000

20,000

10,000

50 100 150 200 250 300 350 400

PIB / capita

Credit intern / PIB

IRAK Angola

Namibia

Muntenegru Bulgaria

Columbia

Albania Maroc

Iordania

Thailanda

China

Sudan

Gabon

Oman

Arabia Saudita

Brunei

Letonia

Ungaria

Cehia

Estonia

Slovenia

Polonia Chile

Portugalia

Italia

Franta

Germania

Austria

Suedia

Irlanda Olanda

SUA

Danemarca

Japonia

Grecia

Spania

UK

Belgia

Cipru

6

Reglementarea

Rezolvarea stocului de

credite neperformante

Digitalizare si schimbarea asteptarilor

consumatorului

Presiunea competitiei din sectorul nereglementat (financiar si nefinanciar), datorita reducerii barierelor de intrare (operatiuni, plati, finantare, etc)

Constructia pietei unice de capital

in UE

Trend-ul catre cresterea ponderii finantarii prin piata de capital sprijinit de initiativa formarii pietei unice de capital la nivelul UE pune presiune pe performanta financiara bancara pune sub semnul intrebarii viabilitatea modelului de business... cere adaptari care sa permita revenirea pe profit si implicit remunerarea suficienta a capitalului astfel incat bancile sa fie o optiune atragatoare pentru investitori Actualmente atractivitatea sectorului bancar din Romania pentru un investitor global este depasita atat de alte sectoare de activitate cat si de alte sectoare bancare din regiune

Noul context, determinat de un cumul de factori

7

n 2009, circa unul din cinci romni avea ncredere n sistemul bancar, n 2014 doar un romn din 12 mai avea o prere bun despre bnci (Households Trust and Expectations, Banca Naional a Austriei).

n 2015, probabil, ncrederea a cobort i mai jos.

Meninerea ncrederii sczute a populaiei poate conduce la eroziunea fundaiei sistemului financiar.

Sursa: ARB

8

Consolidarea relaiei industriei bancare cu mass media Abordare integrat prin conferine, seminarii, ntlniri,

implementarea pe scar larg a proiectelor de relaionare individual

Proiecte integrate la nivelul pieei bancare de training pentru mass media economic

Parteneriate cu mass media n vederea organizrii de conferine/ seminarii/ dezbateri

Comunicarea integrat a prioritilor industriei bancare: Finanarea creterii, reputaie, transpunere legislaie, reglementare i supraveghere, tehnologie bancar, trenduri eruopene, pozitionare sistem fa de UE

Implementarea proiectelor de comunicare (soluionarea litigiilor pe cale extrajudiciar, insolvena persoanelor fizice, prezentarea rolului bncilor n economie i n societate etc.)

Creterea importanei "vocii a treia

Audiatur et altera pars

Creterea implicrii stakeholderilor calificai

Rolul Codului de Etic al ARB n rectigarea ncrederii i sancionarea derapajelor

Dezvoltarea unei culturi noi de interaciune ntre banc i client prin formarea continu a lucrtorului bancar

Informarea continu a clienilor cu privire la rolul bncilor

Standardizarea i simplificarea mesajelor pentru clieni i a documentaiei contractuale n masura n care legislaia o permite

Aciuni care s conduc i s ntreasc responsible lending policy

Soluionarea litigiilor pe cale extrajudiciar, Centrul SAL va conduce la creterea ncrederii consumatorilor n sistemul bancar

Proactivitate n creterea comparabilitii produselor i transparenei costurilor

Nevoie crescut pentru realizarea unei educaii financiare accesibile, profesioniste i cu impact pe termen lung Formare profesional a angajailor din instituiile de credit Lansarea unei platforme naionale de educaie financiar Dezvoltarea i implementarea unor proiecte comune de educaie financiar prin utilizarea infrastructurii existente a sistemului bancar Identificarea nevoilor i canalelor de comunicare, precum i o matrice de proiecte prioriti pentru industria financiar.

Comunicare Transparen Educaie financiar

Sursa: ARB

9

Dobnda compus este cea de-a opta minune a lumii. Cine o nelege o ctig, cine nu...o pltete

(Compound interest is the eighth wonder of the world. He who understands it, earns it ... he who doesn't ... pays it.),

Albert Einstein

Nimic nu cost mai mult dect netiina,

Grigore Moisil

n 2015 McGraw Hill Financial (compania mam a Standard & Poors Ratings Services) n colaborare cu Banca Mondial, George Washington University i Gallup au publicat un studiu cu privire la nivelul educaiei financiare la nivel global.

Studiul a inclus peste 150,000 de persoane din 148 de ri. Din cele 148 de ri, 143 au ndeplinit standardele de calitate Gallup i au fost prezentate n acest studiu. Grupul int a fost format din populaia n vrst de peste 15 ani.

Studiul a constat n adresarea a 5 ntrebri, n limba local, cu 3 rspunsuri predefinite, n vederea testrii abilitii unei persoane de a nelege 4 concepte financiare de baz diversificarea riscului, inflaie, dobnd, dobnd compus

Sursa: McGraw Hill Financial Global FinLit Survey data, https://www.finlit.mhfi.com

https://www.mhfi.com/corporate-responsibility/global-financial-literacy-survey

10

Unul dintre cele mai sczute niveluri de educaie financiar din lume i ultimul din Uniunea European

Sursa: McGraw Hill Financial Global FinLit Survey data; https://www.finlit.mhfi.com

https://www.mhfi.com/corporate-responsibility/global-financial-literacy-surveyhttps://www.mhfi.com/corporate-responsibility/global-financial-literacy-survey

11

Max: Norvegia 71%

Min: Romnia 22%

22%

35%

27%

49% 26%

52%

55%

37%

45%

67%

66%

71%

66%

55%

57%

53%

58%

42%

71%

70% 63%

38% 54%

48%

39%

38%

40%

48%

54%

38%