FMI Si Tarile Dezvoltate

8/3/2019 FMI Si Tarile Dezvoltate

1/27

Profesor coordonator:

Rugea AndreeaStudenti:

Modog Anamaria Lavinia

Vusca Adrian

Specializarea: Afaceri internationale

Anul III

Grupa II


2/27

FMI o institutie globala

Obiectivele FMI

Principala preocupare a FMI

De unde isi procura FMI resursele financiare?


3/27

FMI a fost conceput in iulie 1944 la o conferinta a Natiunilor Unite tinuta la Bretton

Woods, New Hempshire,U.S.A cand reprezentantii a 45 de guverne au stabilit de comun acord

sa puna bazele unei institutii pentru cooperare economica, proiectata pentru a evita o repetare a

politicilor economice dezastruoase ce au contribuit la marea criza din anul 1930.

Pe masura ce Al Doilea Razboi Mondial lua sfarsit statele aliate fruntase au inceput

sa contureze variate planuri pentru a restaura ordinea in relatiile monetare internationale, astfel

ca la conferinta de la Bretton Woods a luat nastere FMI.

Obiectivele acestei institutii au fost aceleasi atunci cand a fost infiintata ca si cele din

perioada actuala.Din acea perioada s-au constat cresteri ale veniturilor fara precedent, si desibeneficiile cresterii economice nu s-au manifestat in mod egal pentru toate statele, majoritatea

au cunoscut prosperitate care contrasteaza in mod special cu perioada in care au avut loc marile

conflagratii.

Sediu FMI este localizat in Washington D.C, si este condus de cele 184 de tari

membre.


4/27

Promovarea cooperarii pe plan financiar printr-o

institutie care asigura baza mecanismului pentru

consultatie si colaborare in priviinta problemelor

monetare internationale.

Facilitarea expansiunii si cresterii echilibrate a

comertului international,si contributia la mentinerea

unui nivel cat mai scazut al ratei somajului,

cresterea venitului net si dezvoltarea resurselor

productive ca obiectiv principal al politicii

economice aplicate in tarile membre.

Promovarea stabilitatii ratelor de schimb si evitarea

depreciarii monedelor datorata schimbului de natura

concurentiala.

Asistenta in stabilirea unui sistem multilateral de

plata,care ar elimina anumite restrictii care incetinesc

intensificarea comertului international.

De a da incredere tarilor membre prin accesul temporar

la resursele proprii, deci asigurandu-le sansa de a

corecta neajunsurile existente in balanta de plati, fara ca

fara ca statele acestea sa fie nevoite sa recurga la masuri

disructive fata de proprietatea nationala si

internationala.

In concordanta cu cele mentionate mai sus sa

micsoreze durata si gradul de dezechilibru in balanta de

plati a statelor membre


5/27

Pentru realizarea acestor obiective FMI:

Monitorizeaza schimbarile si politicile economice si financiare in tarile membre si la

nivel global,si asigura consultanta in acest domeniu tarilor membre, avand ca baza cei 50 de ani

de experienta.

Acorda imprumuturi tarilor membre care au probleme in ajustarea balantei de plati,nu

doar pentru a acorda ajutor financiar temporar, dar pentru a sustine ajustarea si reformare

politicii economice , actiune indreptata spre eliminarea defectelor si problemelor existente.

Asigura guvernelor si bancilor centrale ale statelor membre asistenta tehnica si

posibilitati de trainig in acest domeniu de expertiza.


6/27

Principala preocupare a FMI:politicile macroeconomice si de sector financiar

In supravegherea politicilor economice ale statelor membre se observa faptul ca FMI este interesat in principal de performantaunei economii ca un tot adesea referindu-se la performantele ei macroeconomice,acestea cuprinzand totalul cheltuielilor,

veniturile, rata somajului, inflatia, rata somajului in statul respectiv, precum si balanta de plati a acestuia.

FMI isi concentreaza atentia in mod deosebit asupra politicilor macroeconomice ceea ce inseamna strategii referitoare labugetulguvernului,managementul banilor si creditului, si rata de schimb si a politicilor de sector financiar, incluzand

supravegherea bancilor si a altor institutii financiare.In plus FMI acorda atentie binemeritata politicilor structurale care suntcapabile sa afecteze in masura destul de mare performantele la nivel macroeconomic ceea ce include politica statala fata de

piata muncii, care afecteaza rata somajului si cresterea sau scaderea nivelului salariului de baza.

FMI ofera consultanta fiecaruimembru in ceea ce privestemodul de abordarea acestor arii mentionate mai sus, pentru apermite realizarea obiectivelorcu o eficientacrescuta - obiective precum: inflatie si rata a somajului scazuta si crestere

economica sustinuta.


7/27

De unde isi obtine FMI resursele financiare?

Resursele FMI vine in mare parte din capitalul subscris pe care statele il depun cand intra in aceasta organizatie, sau din revizuiri periodiceale acestor cote care pot fi marite.

Statele membre platesc 25% din capitalul subscris in (DSR) Drepturi Speciale de Tragere, sau monede de circulatie internationala cum ar fidollarul american sau yenul japonez;in ceea ce priveste restul de 75% al sumei FMI poate cere statului respectiv sa il plateasca in moneda

proprie.Aceste cote platite determina puterea votului detinuta de un stat in cadrul FMI, cantitatea de bani cu care acesta poate fi finantat incaz de nevoie, sau chiar procentul detinut in Drepturi Speciale de Tragere.

Astfel cota platita de noii membrii este proportionala cu marimea relativa a economiei statului in cadrul economiei mondiale.Deci S.U.Aavand cea mai puternica economie contribuie cu cea mai mare parte din totalul cotelor adica 17,6%.


8/27

Necesitatea perfectionarii FMI

n prezent, FMI se afla n fata unor noi provocari. S-au nmultit criticile la adresa sa, considerndu-se ca FMIeste o institutie privata, sau subordonata intereselor tarilor dezvoltate, mai ales ale SUA.

Printre criticile aduse Fondului se numara:1) a dobndit o putere mult prea mare, ce risca sa scape de sub control. Argumentul adus n acest sens esteinterventia FMI n criza asiatica, ndatornd aceste tari n scopul de a salva bancile internationale care au garantatcreditele plasate n economia acestor tari;

2) este acuzat de lipsa transparentei, de faptul ca operatiunile pe care le deruleaza nu sunt cunoscute namanunt, oferindu-se opiniei publice doar informatii sumare;3) atitudinea FMI si politica acestuia n tarile sarace si n cele aflate n procesul de tranzitie de la economiacentralizata la cea de piata: de cele mai multe ori FMI a fost acuzat ca nu tine cont de conditiile concrete dinaceste tari, iar conditiile impuse duc la nrautatirea situatiei;4) aplicarea unei retete unice n materie de tranzitie nu a condus la o crestere economica n tarile sarace si cele

n curs de tranzitie. Analistii economici considera ca n cazul tarilor n tranzitie si sarace, programele FMI trebuiesa realizeze un compromis viabil ntre ajustare si dezvoltare;

5) FMI-ul n calitatea sa de institutie centrala a Sistemului Monetar International, este incapabil sa faca fataunei crize declansate n interiorul Sistemului. Exista opinii care sustin ca o criza n SUA sau Japonia ar duce laprabusirea ntregului sistem financiar international. Crizele din Mexic, Asia de Sud-est si Argentina au aratat ovulnerabilitate deosebita a Sistemului. De aceea multi experti considera necesara realizarea unor mecanismeflexibile care sa permita interventia FMI n cazurile de urgenta de tipul crizei asiatice;6) globalizarea tot mai accentuata a economiei mondiale necesita racordarea actiunilor FMI la noile realitatieconomice mondiale, inclusiv la mbunatatirea statutului si a obiectivelor functionale.


9/27

O ar dezvoltat este o ar care are un nivel ridicat de dezvoltare [ clarificri necesare ] n conformitate cuanumite criterii. Ce criterii, i rile care sunt clasificate ca fiind dezvoltat, este o chestiunediscutabil. Potrivit Fondului Monetar Internaional , economiile avansate cuprinde 65,8% din PIB-ulnominal la nivel mondial i 52,1% din PIB-ul global (PPP), n 2010


10/27

FMI economiile avansateri descris ca economiile avansate de ctre FMI.

Potrivit FMI, economiile urmtoarele 35 sunt clasificate ca "economiile avansate": [11]

CIA a modificat o versiune mai veche a lista FMI a economiilor avansate, menionnd c FMI avansatlista de Economii "ar fi probabil acoperi, de asemenea," [9]unele ri mai mici. Acestea includ:


11/27


12/27


13/27

Raportul Fondului Monetar International (FMI) privind grupul tarilor dezvoltate si emergente din G20, dat smbata (7 noiembrie 2009)

publicitatii, releva inegalitatea cresterii economice in aceste tari si avertizeaza asupra blocajelor ce ar putea aparea in procesul de reluare a

acestei cresteri.Economia mondiala a revenit la crestere dupa o cadere spectaculoasa. Reluarea cresterii este totusi inegala si nu decurge de la sine, mai ales ineconomiile avansate, a explicat FMI in raportul prezentat ministrilor de finante si bancherilor centrali ai G20, cu ocazia summitului de la SaintAndrews, Scotia. Un risc important este blocarea reluarii cresterii, se mai arata in raport, care atrage atentia asupra evitarii retrageriipremature a ajutoarelor pentru economie.Reluarea durabila a cresterii cererii va fi incetinita probabil de disponibilitatea limitata a creditului, dorinta gospodariilor de a-si reface finantelesi cresterea somajului in cursul anului 2010, a prevenit FMI. De asemenea, FMI a pus in evidenta fragilitateasistemului financ iar: Conditiilefinanciare au continuat sa se amelioreze, dar sunt departe de normalitate, iar sistemele bancare ramn subcapitalizate, din cauza activelor cuprobleme, si, din ce in ce mai mult, a imprumuturilor neperformante.

n aceste conditii, FMI a estimat ca un risc este, pe de o parte, intrzierea reformelor financiare si, pe de alta, mentinerea unor deficite publiceridicate in tarile G20.Strategiile de iesire din criza trebuie sa fie transparente, exhaustive si comunicate cu claritate, avnd ca scop diminuarea datoriei publice laniveluri prudente, conform unui calendar stabilit exact, a precizat FMI.

n raport, FMI a enuntat 7 principii de retragere a politicii de sustiniere pentru economie. Institutia recomanda o coordonare a strategiilor deiesiredin criza luate de statele din G20, chiar daca aceste strategii depind de conditii locale. n materie de politica monetara, FMI considera ca vafi posibil ca bancile centrale sa majoreze rata dobnzii, mentinnd in acelasi timp masurile exceptionale de stimulare a creditului. Politicamonetara neconventionala nu trebuie retrasa neaparat inainte de cresterea ratelor dobnzii de referinta, a apreciat institutia.FMI a revizuit in scadere productia mondiala in 2009, la minus 1,1% din PIB, fata de estimarea din iulie, care anticipa o crestere de 0,3%. Pentru2010, FMI a estimat o productie mondiala de 3,1%, fata de estimarea din iulie, care anticipa o crestere de 0,6%. De asemenea, majoritatea tarilordezvoltate si emergente din G20 vor inregistra valori negative ale evolutiei economice in 2009:in Germania productia economica va scadea cu -5,3%, in Marea Britanie cu -4,4%, in Franta cu -2,4%. Statele Unite vor inregistra o scadere aproductiei de -2,7%, Japonia de -5,4%, iar Rus ia de -7,5%. Productia economiei Uniunii Europene va scadea cu -4,2% in 2009. China insa va afisavalori pozitive la finalul lui 2009, cu o crestere a productiei de 8,5%.

n ceea ce priveste evolutia din 2010, aceasta va fi una pozitiva, cu cresteri modeste ale productiei: 0,9% in Franta, 0,3% in Germania, 0,9% inMarea Britanie, 1,5% in Statele Unite, 0,5 in tarile UE, 1,7% in Japonia, 1,5% in Rusia. n ceea ce priveste China, aceasta se va detasa net si in2010, inregistrnd o crestere de 9%.Fondat in 1999, Grupul 20 include cele 7 tari puternic industrializate (Canada, SUA, Japonia, Franta, Marea Britanie, Germania si Italia), UniuneaEuropeana, precum si state emergente, precum China, Argentina, Brazilia, Rusia, India, Australia, Mexic, Coreea de Sud, Indonezia, ArabiaSaudita, Africa de Sud si Turcia. Aceste tari insumeaza 90% din produsul intern brut mondial, 80% din comertul mondial si 2/3 din populatiaglobului.


14/27

FMI: Tarile dezvoltate indatorate trebuie sa stabileasca urgent planuri de reducere a deficitelor

Vineri, 28 Ianuarie 2011Tarile dezvoltate puternic indatorate trebuie sa stabileasca urgent planuri de reducere a datoriilor, inainte ca pietele sa se intoarcaimpotriva lor, a avertizat, joi, FMI, care s-a referit inclusiv la Japoniasi Statele Unite.Intr-o analiza actualizata privind datoriile si deficitele la nivel mondial, FMI arata ca ritmul scaderii deficitelor bugetare ale stateloravansate cu datorii mari va incetini in acest an, mai ales din cauza intrzierii ajustarilor fiscale din SUA si Japonia.

Avertismentul vine in conditiile in care Standard&Poor's a retrogradat joi ratingul Japoniei pentru prima oara dupa 2002, in lipsa unuiplan de reducere a datoriilor.In economiile avansate unde sustenabilitatea bugetara nu a reprezentat un motiv de ingrijorare pentur piete, trebuie redactateurgent planuri credibile, care sa mearga cu mult dupa 2011, pentru ca increderea pietelor sa fie pastrata, se arata in raportul "FiscalMonitor" al FMI."Revenirea presiunilor din piata in unele din economiile avansate arata ca aceste tari trebuie sa isi dovedeasca angajamentul deatingere a tintelor pentru deficit si sa conceapa planuri care sa asigure respectarea obiectivelor.Recesiuneamondiala, cea mai grava dupa Marea Depresiune, a obligat tarile bogate sa faca cheltuieli masive pentru sustinereaeconomiilor, iar datoriile unoradintre ele au urcat la niveluri record.

Potrivit FMI, statele europene vor reduce in acest an cheltuielile, in conformitate cu planurilede austeritate, cele mai ample masuriurmndsa aiba loc in Spania.Europa are nevoie de o abordare mai cuprinzatoare a managementului crizei, pentru a evita extinderea problemelor, se arata inraport.Fondul a avertizat si tarile emergente mari, precum Brazil, China si India in privinta dezechilibrelor fiscale si a riscurilor desupraincalzire a economiilor.


15/27

Fost preedinte FMI: statele dezvoltate nu pot depi singure criza. Este nevoie de o nou facilitate de finanare din partea FMI

Autor: | Categoria: Nouti24-08Criza care amenin sistemul financiar mondial depete capabilitile rilor dezvoltate, fiind necesar o nou facili-tate definanare din partea Fondului Monetar Internaional, a declarat fostul director al FMI H. Jonannes Witteveen, potrivit Bloomberg.Problemele neobinuitenecesit soluii neconvenio-nale, arat Witteveen ntr-o opinie publicat n Financial Times. Sistemulfinanciar mondial este ameninat de o nou criz care ar putea fi mai grav dect cea din 2008. Witteveen a fost director general alFMI n perioada 1973-1978.

Reapariia semnelor de slbiciuneeconomic la nivel mondial i retrogradarea ratingului SUA au reaprins n ultimele sptmnitemerile legate de calitatea finanrii guvernelor, n special n Europa. Scderea ncrederii a ters 8.000 mld. $ din valoarea aciunilorn doar patru sptmni.Liderii rilor din zona euro au fcut tot posibilul din punct de vedere politic pentru a contracara criza, n timp ce Banca CentralEuropeani banca central american sunt aproape de limita capabilitilor, a declarat Witteveen. Un nou fond ar putea apela larezervele monetare ale Chinei, Japoniei, Orientului Mijlociu i ale unor ri europene ca Germania, a adugat fostul director FMI.Fondul ar putea mprumuta sume importante din toate rile cu excedente, furnizndastfel finanare temporar chiar i pentru oar mare ca Italia, a explicat Witteveen. (Sursa: Ziarul Financiar)


16/27

Christine Lagarde, FMI: Tarile dezvoltate trebuie sa actioneze "acum si cu indrazneala" pentru a-si stimula

economiile

de Dragos Comache HotN

ews.roVineri, 9 septembrie 2011, 10:57 Economie | Finane & Bnci

Tarile dezvoltate trebuie sa actioneze "acum si cu indrazneala" pentru a-si stimula economiile, a declarat vineriChristine Lagarde, directorul FMI, in cadrul unui discurs tinut la Londra. Lagarde a salutat planul de 447 miliardede dolari pentru stimularea pietei fortei de munca din SUA, prezentat in urma cu o zi de presedintele BarackObama.

"Mesajul cheie pe care vreau sa il transmit azi este ca statele trebuie sa actioneze acum si sa actioneze cu curaj",deoarece economia mondiala "traverseaza o faza plina de pericole", a spus Lagarde ntr-un discurs la institutulChatham House.

Totodata, ea a salutat planul de 447 miliarde de dolari pentru stimularea pietei fortei de munca din SUA,prezentat in urma cu o zi de presedintele Barack Obama.

"Salutam propunerile lui Obama de noaptea trecuta, care se concentreaza pe sustinerea cresterii economice si

crearea de locuri de munca", a spus Christine Lagarde.

Presedintele american Barack Obama a propus Congresului, joi seara, un plan pentru stimularea pietei fortei demunca din SUA in valoare 447 miliarde dolari. Intitulat American Jobs Act, planul include peste 250 miliarde dolariin stimulente fiscale pentru intreprinderile mici si pentru angajatori. Restul de bani vor fi destinati cheltuielilor deinfrastructura, ajutoarelor de stat, asigurarilor de somaj si reabilitarii institutiilor de invatamant.


17/27

Datoriile statelor dezvoltate pot conduce la o noua criza - FMIDatoriile celor mai dezvoltate state, aflate la cel mai ridicat nivel de dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial, suntnesustenabile si ar putea duce la o noua criza in viitor, potrivit prim-vice directorului Fondului MonetarInternational, Jon Lipsky.

In medie, datoriile statelor dezvoltate vor depasi 100% din produsul intern brut in acest an, pentru prima data dela al doilea Razboi mondial, a declarat Lipsky, citat de Bloomberg.

"Criza fiscala recenta trebuie rezolvata inainte de a impiedica redresarea economica si de a crea noi riscuri", aspus oficialul FMI. "Principala provocare este sa evitam o eventuala noua criza si, in acelasi timp, sa infiintam noilocuri de munca si sa sprijinim coeziunea sociala", a adaugat el.

Datoria publica a Statelor Unite era de peste 14 trilioane de dolari, la sfarsitul anului trecut, inregistrand ocrestere de nu mai putin de 72 de procente, in ultimii cinci ani.

De asemenea, datoria Japoniei este de aproximativ doua ori mai mare decat nivelul economiei sale de 5 trilioanede dolari.

In Europa, problemele legate de datoriile publice au fortat liderii Uniunii Europene sa acorde sprijin financiar, incolaborare cu Fondul Monetar International, Greciei si Irlandei, existand posibilitatea unui astfel de sprijin sipentru Portugalia, potrivit unor voci. mai mult


18/27

FMI ceart statele dezvoltate pentru c nu iau msuri anticrizFondul Monetar Internaional (FMI) a reproat miercuri autoritilor rilor avansate lipsa de voini de sprijin politic pentru luarea msurilor necesare n contextul crizei financiare.Criza financiar a intrat ntr-o nou faz "politic", care cere eforturi "coerente i credibile" dinpartea economiilor avansate pentru a calma temerile pieelor, avertizeaz FMI n raportul suprivind stabilitatea financiar global, publicat astzi, informeaz Efe, citat de Agerpres.

"O serie de ocuri au zguduit recent sistemul", adaug FMI, care critic faptul c autoritile politiceale rilor cu economii avansate nu au asigurat "un sprijin politic amplu pentru a ntri suficientstabilitatea macrofinanciar".

De aceea, "pieele au nceput s pun la ndoial capacitatea acestor autoriti de a lua msurilenecesare", estimeaz Fondul Monetar Internaional.


19/27

FMI: Retragerea stimulilor economici din unele tari dezvoltate ar putea incepe in 2011

Conducerea executiva a Fondului Monetar International (FMI) sustine ca unii stimuli financiari si fiscali ar trebuimentinuti in 2010 in unele tari dezvoltate si ca procesul de retragere ar putea incepe in 2011, daca economia va evolua

conform asteptarilor, arata un comunicat transmis marti de FMI, informeaza NewsIn.

FMI a mai precizat ca procedurile de retragere a stimulilor sunt deja in curs de derulare in unele tari emergente.

Potrivit FMI, momentul, ritmul si modul de retragere a stimulilor variaza de la tara la tara, in functie de starea economieisi de stabilitatea sistemului financiar."Sincronizarea procedurilor de retragere a stimulilor intre tarile dezvoltate si cele emergente nu este in general niciposibila, nici dezirabila", arata comunicatul FMI. .Fondul a subliniat ca principala problema va fi retragerea stimulilor la momentul potrivit, in contextul in care o retragere

prea rapida ar putea pune in pericolrevenirea economica, iar o retragere intarziata ar putea distorsiona stimulii privati siar provoca dezechilibra macroeconomice.Strategiile de retragere ar trebui sa fie coerente si credibile, iar pentru a fi eficiente, acestea ar trebui, de asemenea, sa fieflexibile si adaptate conditiilor din piete.Totodata, strategiile de renuntare la stimulii economici ar trebui comunicate clar publicului, ca urmare a mediului intern siinternational incert. .FMI a mai transmis ca procesul de consolidare fiscala ar trebui sa inceapa imediat ce vor exista semnale de reveniresustenabila, asigurarea stabilitatii fiscale fiind una dintre prioritatile-cheie ale guvernelor.FMI a mai facut referire la discrepantele existente intre tarile dezvoltate si cele emergente.Astfel, in economiile dezvoltate, cu un ritm lent de revenire si cu nivel ridicat al somajului, dobanzile de politica monetaraar putea ramane la un nivel redus pentru o perioada mai lunga, atat timp cat presiunile asupra preturilor raman scazute.In schimb, in tarile emergente unde se remarca semnale de crestere a inflatiei ori vulnerabilitati financiare, politicilemonetare ar trebui inasprite mai rapid, astfel incat sa poata duce la consolidare fiscala.

Conducerea executiva a mai precizat ca FMI ar trebui sa monitorizeze atent procesul de retragere a stimulilor.


20/27

nainte de izbucnirea crizei, Fondul MonetarInternaional avea operaiuni nensemnate i se vorbeachiar de desfiinarea instituiei. n prezent, tot mai multe ri depind de organizaie. n rubrica Dosardin aceast sptmn, Adevrul i arat cum un politician abil a reuit s profite de contextuleconomic nefavorabil pentru a reinventa FMI.

nainte de izbucnirea crizei mondiale, Fondul Monetar Internaional acorda credite numai statelor srace, dinlumea a treia. rile care cotizau la Fond cereau reducerea bugetului acestuia.n spatele uilornchise, sevorbea chiar de desfiinarea organizaiei care, de-a lungul timpului, devenise mai degrab o instituie cu titluonorific.

ntr-o perioad relativ calm din punct de vedere economic, muli contestau rolul Fondului.n plus, banii FMImergeau numai ctre ri srace, iar cele dezvoltate nu mai aveau practic niciun beneficiu de pe urmaorganizaiei, ci numai cotizau la aceasta. Criza a schimbat ns toate aceste lucruri i, ntr-un timp foarte scurt,

tot mai multe state au ajuns s depind de FMI pentru a evita intrarea n incapacitate de plat. Acum,organizaia are programe de finanaren valoare de sute de miliarde de euro cu mai multe state dezvoltate dinlume. Rnd pe rnd, rile lovite de recesiune s-au vzut nevoite s cear ajutorul Fondului.

Ambiiile politice ale directorului FMI

Doarn Europa, instituia a acordat mprumuturin valoare de 140 de miliarde de euro n anii de criz. Condiiileimpuse de FMI au dictat cursul economiilor pe care acesta le-a mprumutat. Responsabil de aceast schimbareeste,n mare msur, Dominique Strauss-Kahn, directorul FMI. A ajuns aici cu sprijinul lui Nicolas Sarkozy,

actualul preedinte al Franei. Acum, presa internaional scrie c Strauss-Kahn va candida la alegerileprezideniale din 2012. Nu ar fi prima ncercare a oficialului de a deveni preedintele Franei.n 2007, el a vruts candideze la aceast funcie,ns gruparea politic din care face parte - Partidul Socialist - i-a ales altcandidat, pe Sgolne Royal. Aceasta a pierdut alegerilen faa lui Sarkozy care, ulterior, l-a sprijinit puternic peKahn pentru a prelua funcia de director al FMI. Analitii spun c preedintele a fcut acest lucru numai pentrua-i ndeprta cel mai puternic contracandidat.


21/27

venit ns sub condiii dure.nainte de izbucnirea crizei mondiale, Fondul Monetar Internaional acorda credite numai statelor srace,din Lumea a Treia. Acum, organizaia are programe de finanare n valoare de sute de miliarde de euro cu mai multe state dezvoltatedin lume. Rnd pe rnd, rile lovite de recesiune s-au vzut nevoite s cear ajutorul Fondului pentru a evita colapsul. DoarnEuropa, instituia a acordat mprumuturi n valoare de 140 de miliarde de euro n anii de criz. Condiiile impuse de FMI au dictatcursul economiilor pe care acesta le-a mprumutat.

n prima sa zi de lucru la crma FMI, n 2007, Dominique Strauss-Kahn, directorul instituiei, a gsit pe birou o scrisoare de lareprezentanii rilor care cotizeaz cel mai mult la Fond. Documentul cerea reducerea bugetului organizaiei.n spatele uilor

nchise, se vorbea chiar de desfiinarea instituiei care, de-a lungul timpului, devenise mai degrab una cu titlu onorific.ntr-operioad relativ calm din punct de vedere economic, muli contestau rolul Fondului.n plus, banii FMI mergeau numai ctre risrace, iar cele dezvoltate nu mai aveau practic niciun beneficiu de pe urma organizaiei, ci numai cotizau la aceasta.

Trei ani mai trziu, organizaia dicta cursul economiei mondiale. Cum a ajuns s obin o asemenea influen?n plin criz, atuncicnd bncile acordau tot mai greu mprumuturi, iar guvernele se confruntau cu o lips tot mai acut de finanare, FMI i-a dublatfondul destinat mprumuturilor, a relaxat condiiile de creditare i a elaborat mai multe scheme de finanare pentru a ajuta statele sfac fa efectelor crizei. Dac n condiii normale Fondul permite unei ri s se mprumute cu pn la 300% din suma pe care ocotizeaz,n timpul crizei a ridicat considerabil acest plafon. Pentru Grecia, acest raport a ajuns, n timpul crizei, la 3.212%, pentruIrlanda - la 2.322%, iar pentru Romnia - la 1.111%. Criza a fost un moment de oportunitate pentru FMI", crede Eswar Prasad, eful

Diviziei de Studii Financiare a Fondului ntre 2005 i 2006.

Bra birocratic mort

Cnd Strauss-Kahn a venit la FMI, organizaia era un bra birocratic mai mult mort, a crei importan sczuse ntr-o perioad relativcalm din punct de vedere economic.mprumuturile de urgen acordate de FMI au sczut de la 66,4 miliarde de dolari n 2002 la58,7 miliarde de dolari n 2006, cnd Paraguay i Albania erau singurele state mprumutate.n septembrie 2008, colapsul LehmanBrothers a declanat cea mai adnc recesiune internaional de la al Doilea Rzboi Mondial.n mijlocul acestui haos, FMI aredevenit relevant.mprumuturile de urgen au crescut la suma-record de 92,7 miliarde de dolari n 2010.

Rnd pe rnd, un numr ridicat de ri dezvoltate au fost nevoite s se mprumute la FMI pentru a evita intrarea n incapacitate deplat. A fost i cazul multor state europene, care au ncheiat acorduri pentru a nu intra n colaps. Pentru unele (Grecia, Irlanda i, mainou, Portugalia), ajutorul a fost cu adevrat ultimul colac de salvare.

Ctigurile Fondului au nceput s creasc. De la mprumuturile cu dobnd zero acordate statelor subdezvoltate din lumea a treia,instituia d acum bani cu dobnd, ce-i drept, mult mai mic dect cele ntlnite pe pieele de capital. S lum exemplul Greciei.Dobnda aplicat de FMI pentru acest mprumut este, acum, de aproximativ 3,5%. Atunci cnd a luat creditul, Atena se mprumutape pieele de capital la randamente de peste 10%. Dobnzile variaz ns pentru fiecare stat i fiecare acord n parte. Fiecare trandin credit vine cu o dobnd diferit, calculat n funcie de cursul de schimb din acel moment al monedei FMI (Drepturi Speciale deTragere - un co de valute alctuit din dolarul american, euro, lira sterlin i yenul japonez) i de pieele internaionale.


22/27

Condiii dure

n general, aceste dobnzi rmn secrete. Chiar dac ele sunt mult mai sczute dect dobnzile cerute pe pieele

internaionale de capital, ctigurile materiale ale Fondului sunt totui semnificative datorit valorilor ridicate alemprumuturilor.ns adevratul ctig al FMI de pe urma creditelor acordate este puterea pe care a obinut-o.

Condiiile impuse de finanatorul extern pentru acordarea creditelor au conturat economiile rilor pe care le-a finanat iau dictat ritmul i prioritatea reformelor aplicate de guverne. Atunci cnd mprumut un stat, economitii Fonduluistabilesc,mpreun cu guvernul din res-pectiva ar, intele care trebuie atinse pentru eliberarea tranelor. n general,rile care au ncheiat acorduri de tip stand-by cu FMI, aa cum este cel ncheiat de Serbia, nu au avut prea multebeneficii", a declarat Joseph Stiglitz, laureat al Premiului Nobel pentru Economie i fost economist-ef al Bncii Mondiale.

inte greu de atins

Pentru a atinge aceste inte (precum cele privind deficitul bugetar, legate de arierate sau de rezultatele companiilor destat), guvernanii au introdus uneori msuri dure, unele la propunerea Fondului, altele pur i simplu pentru c nu aveaualt strategie.n timp ce criza devenea tot mai acut n statele care s-au mprumutat, intele au fost tot mai greu de atins.Astfel, autoritile au apelat la msuri de austeritate dure care au dus mai degrab la ncetinirea creterii economicedect la relansare. Un numr ridicat de analiti au condamnat Fondul pentru c a impus condiii-ablon statelor. n plus,multe dintre aceste msuri au fost total opuse planurilor recomandate de economiti pe timp de criz (micorarea taxelor,majorarea investiiilor).


23/27

Fondul, sac fr fund

n prezent, capacitatea de creditare a Fondului este de 243 de miliarde de dolari.n urmtoarele luni,aceasta va crete pn la 450 de miliarde de dolari, ca parte a planului de a majora aceste fonduri la

750 de miliarde de dolari (obiectiv stabilit de rile din grupul G20 n octombrie 2010).n plus, Fonduldeine i rezerve de aur de aproximativ 3.140 de tone.

140,7 miliarde de euro este valoarea mprumuturilor acordate de FMI n Europa n anii de criz.


24/27

Romnia este un pacient aproape vindecat" n 2011

Cosmina Croitoru

Acordul stand-by semnat la nceputul lui 2009 i ncheiat, cu succes", n martie 2011 a stabilizat economiaRomniei,n opinia oficialilor FMI. Fr s-i aroge toate meritele, finanatorii de la Washington spun c cele

aproximativ treisprezece miliarde de euro au stabilizat cursul i au asigurat finanarea confortabil a deficituluibugetar,ntr-un momentn care accesul Romniei pe pieele de capital era dificil.


25/27

FMI: Tarile dezvoltate vor avea datorii de 100 la suta din PIB pana in 2014

Foto: DaylifeVand TurbineNSK PANA-MAX Original (Made In Japan)135 EUR

Tarile foarte dezvoltate vor avea probleme "acute" legate de datoriile publice, potrivit lui John Lipsky,

vicepresedintele Fondului Monetar International.

Toate tarile din G7, cu exceptia Canadei si Germaniei, vor avea o rata a datoriilor de 100% sau peste din produsulintern brut, pana in 2014, a declarat Lipsky, citat de Bloomberg.

Deja, din acest an, datoriile vor creste la un nivel nemaintalnit din anii 1950, dupa cel de-al doilea Razboi mondial.In plus, si datoriile din unele tari emergente mari au ajuns la cote "ingrijoratoare", a adaugat oficialul FMI.

Pachetele de sprijin financiar acordate de stat reprezinta aproximativ o zecime din cresterea datoriilor, prinurmare renuntarea la acestea nu va rezolva problema.

Astfel, tarile dezvoltate ar trebui sa-si mentina masurile de stimuli fiscali si in 2010, potrivit lui Lispky, insa artrebui inceputa o consolidare din 2011.

In schimb, pentru a reduce datoriile, guvernele ar trebui sa se concentreze pe reformele sistemelor de pensii si deasigurari de sanatate si sa imbunatateasca regimul de taxe si impozite


26/27

Ministrul rus de finante, Aleksei Kudrin, a declarat ca statele dezvoltate intarzie procesul de reformare a

Fondului Monetar International (FMI), in contextul in care Rusia incearca sa isi sporeasca influenta in cadrul

institutiei financiare internationale.

Concurs Forex: invata sa tranzactionezi Forex si castiga produse Apple. Inscrie-te Gratuit!

PUBLICITATE:"Se observa deja multe intarzieri si obstacole in acest proces", a spus Kudrin, considerat un aliat fidel al primuluiministru Vladimir Putin, citat de NewsIn.Fondul Monetar International trebuie sa devina "un reprezentant al principalelor economii din lume", a subliniatministrul rus, adaugand ca tarile trebuie sa fie reprezentante "in functie de importanta economiei lor si de rolullor in economia mondiala".Rusia, ca si India sau Brazilia, incearca sa-si mareasca influenta in cadrul FMI si in procesul sau de decizie, dominatin prezent de tarile dezvoltate si in principal de Statele Unite.La finalul lunii mai, Moscova a anuntat FMI ca intentioneaza sa cumpere obligatiuni ale institutiei financiare invaloare de 10 miliarde dolari, pentru a majora resursele Fondului.


27/27

Bibliogafiehttp://www.ziare.com/articole/tari+dezvoltate

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-10076046-christine-lagarde-fmi-tarile-dezvoltate-trebuie-actioneze-acum-indrazneala-pentru-stimula-economiile.htm

http://www.financiarul.ro/2009/11/09/fmi-despre-tarile-dezvoltate-si-emergente-din-g20/http://www.evz.ro/detalii/stiri/fmi-cearta-statele-dezvoltate-pentru-ca-nu-iau-masuri-anticriza-946577.html

http://www.business24.ro/fmi/stiri-fmi/fmi-retragerea-stimulilor-economici-din-unele-tari-dezvoltate-ar-putea-incepe-in-2011-1471237

http://www.cogitus.ro/noutati/fost-presedinte-fmi-statele-dezvoltate-nu-pot-depasi-singure-criza-este-nevoie-de-

o-noua-facilitate-de-finantare-din-partea-fmihttp://www.pressnet.ro/fmi-tarile-dezvoltate-indatorate-trebuie-sa-stabileasca-urgent-planuri-de-reducere-a-

deficitelorhttp://www.wall-street.ro/articol/International/65918/Rusia-acuza-statele-dezvoltate-ca-intarzie-reformarea-

FMI.html

Documents

FMI Si Tarile Dezvoltate