Raspunderea civilă delictuala in materia concurentei - doctorand Valentin Mircea

7/23/2019 Raspunderea civilă delictuala in materia concurentei - doctorand Valentin Mircea

http://slidepdf.com/reader/full/raspunderea-civila-delictuala-in-materia-concurentei-doctorand-valentin 1/31

Universitatea Bucureşti

TEZA DE DOCTORAT

RĂSPUNDEREA CIVILĂ DELICTUALĂ ÎN MATERIA CONCURENEI

- REZUMAT !

C"n#uc$t"r %tiin&i'ic(Pr"'es"r Universitar D"ct"r Va)eriu St"ica

Aut"r(D"ct"ran# Va)entin Mircea

*+,-

1



Cuvinte!c.eie( abuz de pozi ie dominantă, ac iuni colective, cartel, concuren ă, concuren ăț ț ț ț

neloială, contraven ie, consumatori, Curtea Europeană de Justi ie, daune, despăgubiri,ț ț

întreprindere, răspundere civilă delictuală.

C"nsi#erente /enera)eTeza de doctorat abordează tematica consecin elor de drept civil, în primul rând a despăgubirilor,ț

care rezultă din încălcarea regulilor de concuren ă. Prin reguli de concuren ă se în eleg atâtț ț ț

prevederile Legii 11/1991 a concuren ei neloiale, cu o mai mare tradi ie i deci mai cunoscute înț ț ș

dreptul românesc, cât i normele cuprinse în principal în art. !în elegerile anticoncuren iale iș ț ț ș

practicile concertate" i # !abuzul de pozi ie dominantă" din Legea concuren ei nr.$1/199#.ș ț ț

%egulile de concuren ă prevăzute în Legea $1/199# sunt o aplica ie în dreptul românesc a douăț ț

prevederi esen iale din Tratatul de &unc ionare a 'niunii (uropene ) art.1*1 i 1*$, acestea +iindț ț ș

inspirate la rândul lor de norme uridice din dreptul tatelor 'nite ale mericii !normele

antitrust" i dintr-o teorie elaborată de gânditori germani la s+âr itul celui de-al doilea războiș șmondial !ordo-liberalismul".

%ăspunderea pentru încălcarea regulilor de concuren ă este în primul rând contraven ională, înț ț

ceea ce prive te în elegerile anticoncuren iale i abuzul de pozi ie dominantă dar acestea au,ș ț ț ș ț

desigur, i consecin e de drept civil, în principal prin daunele pe care le produc altor întreprinderiș ț

i consumatorilor.ș

Producerea de daune unor persoane private poate rezulta i din încălcarea altor prevederi i reguliș ș

care in tot de politica publică de concuren ă, cum sunt cele care se re+eră la interzicereaț ț

concentrărilor economice în anumite condi ii !aungerea la cote mari de pia ă în urma uneiț ț

tranzac ii, e+ect de încidere a unor pie e i cre tere a pre urilor etc" i cele care privescț ț ș ș ț șinterzicerea acordării de autoare de stat unor anumite întreprinderi !art.1*#-1*0 din Tratatul de+unc ionare a 'niunii (uropene". e asemenea, consecin e dăunătoare pot e2ista în situa ia înț ț ț

care autorită ile publice restric ionează sau distorsionează concuren a în e2ercitarea atribu iilor ț ț ț ț

lor, ac iuni de asemenea interzise prin art.9 din Legea concuren ei nr.$1/199#.ț ț

(ste vorba de +apte comple2e, cu un caracter destul de tenic, ast+el încât ob inerea deț

despăgubiri adecvate de către cei a+ecta i nu este un demers +acil.ț

Teza de doctorat se concentrează asupra despăgubirilor produse ca urmare a e2isten ei unor ț

în elegeri anticoncuren iale i practici concertate, precum i din comiterea unor +apte de abuz deț ț ș ș

pozi ie dominantă, care sunt printre cele mai grave încălcări ale regulilor de concuren ă. eț ț

asemenea, cu privire la despăgubirile care rezultă din încălcarea art. i # din Legea concuren eiș ț

nr.$1/199# i din art.1*1/1*$ din Tratatul de &unc ionare a 'niunii (uropene e2istă o practicăș ț

mai bogată în multe urisdic ii !nu încă i în %omânia" i demersuri de emitere a unor normeț ș ș

uridice !directive" care să o+ere un cadru mai clar de e2ercitare a acestora. (ste vorba de un proces care este cunoscut sub numele de 3aplicarea privată3 a regulilor de concuren ă, spreț

2



deosebire de aplicarea acestor reguli de către autorită ile publice de concuren ă ) 4onsiliulț ț

4oncuren ei i 4omisia (uropeană în cazul %omâniei.ț ș

Tema tezei de doctorat este de mare actualitate i necesită cercetarea modului în careș

mecanismele răspunderii civile delictuale pot +i +olosite în vederea punerii în situa ia anterioară aț

victimelor unor comportamente economice atât de comple2e cum sunt cartelurile sau abuzurilede pozi ie dominantă.ț

Problematica răspunderii civile este un element central al raporturilor uridice civile iar răspunderea civilă este un element ceie în cadrul acesteia, cu atât mai mult cu cât aceasta nu bene+iciază de claritatea pe care o o+eră, în linii mari, un contract. %ăspunderea civilă m-a atras iș

sub aspectul importan ei sale sociale. (poca contemporană este marcată de o a+irmare +ărăț

precedent în istorie a drepturilor individuale în toate domeniile vie ii. 5ani+estarea acestor ț

drepturi este bene+ică pentru +iecare dintre noi i pentru societate în ansamblu dar doar atâtaș

vreme cât e2erci iul individual nu love te în interesele legitime i drepturile altor persoane.ț ș ș

Libertatea +ără limite i +ără responsabilitate încetează să mai +ie bene+ică i love te, ca unș ș ș

bumerang, în +iecare dintre noi. iscu ia despre responsabilitate ) i corolarul său uridic,ț ș

răspunderea ) este la +el de importantă ca i discu ia despre drepturi.ș ț

6ncadrarea normelor de tip antitrust ) pe care le-am numit în cadrul tezei norme de 3concuren ățeconomică3, spre a le deosebi de regulile concuren ei loiale ) în sistemul de drept românesc esteț

un proces a+lat încă în plină des+ă urare, prin activitatea intensă în această materie a 4onsiliuluiș

4oncuren ei. cesta descoperă, investigează i sanc ionează carteluri i abuzuri de pozi ieț ș ț ș ț

dominantă, +apte care, con+orm studiilor e+ectuate, produc consecin e grave asupra altor operatoriț

economici i asupra consumatorilor. impla săvâr ire a unor ast+el de +apte atrage plata unor ș ș

amenzi contraven ionale, printre cele mai mari din sistemul uridic din %omânia. incolo de i înț ș

completarea acestor sanc iuni, este important ca victimele să +ie despăgubite e+ectiv i caț ș

a+ectarea mediului economic să +ie ast+el înlăturată. 5ecanismul repara iei se va +ace, în ceea maiț

mare parte prin intermediul mecanismelor general aplicabile ale răspunderii civile delictuale.vând în vedere comple2itatea încălcărilor de tip cartel sau abuz de pozi ie dominantă aplicareaț

instrumentelor tradi ionale ale răspunderii delictuale reprezintă un demers di+icil i pentruț ș

eliminarea acestora, în legisla ia românească i în cea a 'niunii (uropene au +ost introduse sauț ș

sunt în curs de introducere instrumente adi ionale, care să permită despăgubirea victimelor unor ț

ast+el de +apte. 6n teza de doctorat am argumentat că daunele civile în materia concuren ei seț

constituie, +a ă de speci+icul acestei materii i numeroasele sale aspecte tenice, într-o adevăratăț ș

sub-specie a răspunderii civile delictuale, în rând cu răspunderea civilă delictuală în materii cumsunt dreptul mediului sau cele care rezultă din +apte de malpra2is medical. 6n elegerea i corectaț ș

aplicare a elementelor răspunderii civile delictuale necesită o bună în elegere a cadrului legal la aț

cărui încălcare se na te obliga ia de dezdăunare.ș ț

Tema consecin elor civile ale +aptelor contrare regulilor de concuren ă nu a mai +ost abordatăț ț

până acum, in extenso în doctrina uridică din %omânia iar urispruden a românească în aceastăț

materie este e2trem de redusă !doar câteva articole în reviste de specialitate". 6n acest conte2t,

3



cercetarea tiin i+ică cu privire la subiect a +ost destul de di+icilă, teza trebuind să abordeze toateș ț

aspectele care privesc direct, au e+ect sau derivă din aplicarea mecanismelor răspunderii civiledelictuale încălcărilor normelor de concuren ă. (ste de notat i +aptul că poten ialul unor ac iuniț ș ț ț

în dezdăunări bazate pe încălcarea regulilor de concuren ă este în cre tere în %omânia i înț ș ș

'niunea (uropeană, având în vedere cre terea numărului de cazuri de încălcări descoperite iș ș

sanc ionate de autorită ile publice de concuren ă, con tientizarea de către victimele acestora aț ț ț ș

drepturilor care le revin precum i e2isten a unor demersuri publice sus inute în ultimii ani înș ț ț

vederea +acilitării accesului acestor victime la recuperarea daunelor su+erite.

Partea #e sinte0$ a )ucr$rii

7. 6n prima parte a lucrării este prezentată evolu ia istorică a răspunderii civile delictuale, de laț

origini până în prezent, precum i teoriile care +undamentează acest tip de răpundere uridică înș

epoca contemporană. 6n această parte am argumentat op iunea mea pentru men inerea teorieiț ț

subiective, bazate pe vinovă ie, ca bază a răspunderii civile delictuale i am combătut pe largț șteoriile obiective apărute la începutulul seolului 88 i sus inute încă i în prezent teoria riscului,ș ț ș

teoria garan iei i teoria precau iei.ț ș ț

6n cadrul acestei păr i a tezei am arătat de ce nu sunt de acord cu teoria larg utilizată a originiiț

conceptului modern de răspundere civilă delictuală bazat pe vinovă ie în conceptele religieiț

cre tine cu privire la păcat. m argumentat că originea ideii de răspundere delictuală nu poate +iș

pedominant cre tină având în vedere că nș o iunea de păcat nu este de +apt proprie cre tinismului iț ș ș

că acesta punea mai degrabă accent pe predeterminarea vie ii i a +aptelor comise în cursulț ș

acesteia. :u am negat însă cu desăvâr ire contribu ia conceptelor din teologia cre tină laș ț ș

dezvoltarea institu iei răspunderii civile delictuale bazate pe culpă ci doar am încercat să arat căț

pot e2ista i alte e2plica ii cu privire la apari ia acestui concept în epoca modernă.ș ț ț

6n continuare am +ăcut o descriere destul de detaliată a ceea ce înseamnă atât concuren a, caț

+enomen economic, cât i legisla ia i practica a+erente aplicării regulilor de concuren ă de cătreș ț ș ț

institu iile publice specializate 4onsiliul 4oncuren ei în %omânia i 4omisia (uropeană înț ț ș

ansamblul 'niunii (uropene. (2plica ia alocării unui spa iu atât de larg este că, a a cum amț ț ș

precizat, este prima lucrare alocată acestui subiect din doctrina uridică română. e +apt prezentarea evolu iilor i a discu iilor din 'niunea (uropeană sau ' este o sinteză, având înț ș ț

vedere că este vorba de peste 1** ani !în '", respectiv peste #* ani !în '(" de aplicare aregulilor de concuren ă.ț

6n ciuda volumului mare de in+orma ii prezentate, acestea sunt organizate în ordine cronologică,ț

cu dese trimiteri de la o sec iune la alta, ast+el încât în elegerea drumului parcurs de ac iunile înț ț ț

daune în materie de concuren ă în 'niunea (uropeană rămâne un proces relativ +acil.ț

Partea #e ana)i0$ a )ucr$rii

4



77. ; parte la +el de importantă a tezei este dedicată analizării în detaliu a aplicării normelor deconcuren ă de către persoane private, direct în litigii în +a a instan elor udecătore ti. %egulile deț ț ț ș

concuren ă pot +i aplicate +ără interven ia autorită ilor de concuren ă +ie în 3de+ensivă3 ) ț ț ț ț

invocarea nulită ii absolute a actelor uridice care se suprapun unor +apte anticoncuren iale, înț ț

baza art.<9 din Legea 4oncuren ei i art.1*1, alineat !$" din T&'(, +ie în mod activ, prinț ș

solicitarea acoperirii preudiciilor su+erite. e i se raportează la i +olosesc concepte clasice aleș ș

dreptului civil ) nulitatea i răspunderea civilă delictuală ) +olosirea acestora în conte2tul +aptelor ș

anticoncuren iale este un demers di+icil, din ra iuni care sunt e2plicate în cuprinsul tezei.ț ț

unt analizate ast+el, în primul rând, aspectele de +ond s+era +aptelor anticoncuren iale care pot constitui în acela i timp +apte ilicite cauzatoareț ș

de preudicii, cine pot +i autori ai unor ast+el de +apte ilicite !este vorba, în principiu, de autori

3cali+ica i3 ) entită i implicate în activită i concuren iale pe pia ă",ț ț ț ț ț

cine poate solicita dezdăunări în baza încălcării regulilor de concuren ă, natura iț șîntinderea preudiciilor, legătura de cauzalitate dintre +apta ilicită i preudiciu iș ș

importan a i evaluarea vinovă iei.ț ș ț

6n ceea ce prive te aspectele de procedură sunt analizateș

problema +or ei probante a deciziilor autorită ilor publice de concuren ă prin care suntț ț ț

sanc ionate contraven ional +apte anticoncuren iale cu privire la dovedirea +apteiț ț ț

cauzatoare de preudicii i, în strânsă legătură cu aceasta,ș

problema accesului reclaman ilor priva i la documentele din dosarele de investiga ie aleț ț ț

autorită ilor publice,ț

termenul de prescrip ie iț ș

ac iunile colective în instan ă, ca +acilitator al unor ast+el de ac iuni în despăgubiri.ț ț ț

:u în cele din urmă teza include o prezentare i o analiză a aspectelor i di+icultă ilor în ceea ceș ș ț

prive te normele con+lictuale în materia ac iunilor în despăgubiri izvorâte din +apteș ț

anticoncuren iale.ț

5



6.1.1. Aspecte de drept substan ial ț

12,2,2, Cu 3rivire )a 'a3ta i)icit$ 4 s'era 'a3te)"r antic"ncuren&ia)e 4 variet$&i2

Prevederile legale privind concuren a, e2primate prin norme privind concuren a economică iț ț ș

norme de concuren ă neloială, sanc ionează, în principal cu amenzi contraven ionale, deviereaț ț ț

concuren ilor de la modalită ile +ire ti de e2ercitare a ocului concuren ial sau, 3restric iile3 iț ț ș ț ț ș

3e2cesele3 de concuren ă.ț

+era +aptelor anticoncuren iale este conturată, ast+el, în primul rând de prevederile art.< i dinț ș

Legea concuren ei neloiale nr.11/1991 i de art., # i 9 din Legea 4oncuren ei / art. 1*1 i 1*$ț ș ș ț ș

din T&'(. 5en ionez că toate aceste prevederi se re+eră la +apte care pot îmbrăca, în practică, oț

multitudine de mani+estări. Prevederile legale men ionate cuprind, ast+el, mai degrabă, categoriiț

de +apte contraven ionale / +apte cauzatoare de preudicii civile, nu +apte precis individualizate.ț

&aptele cauzatoare de preudicii pot cunoa te o multitudine de variante. 6n practică e2istă desigur ș

+apte anticoncuren iale întâlnite mai +recvent ) de e2emplu în elegerile între concuren i care ducț ț țla maorarea pre urilor de vânare, practicile constând în scimburi de in+orma ii între concuren i,ț ț ț

re+uzul de +urnizare a unor inputuri esen iale pentru procesul de produc ie al altor întreprinderiț ț

sau practicarea unor pre uri e2cesive de către un monopolist !acestea din urmă +iind +orme deț

mani+estare a unui abuz de pozi ie dominantă".ț

Prima întrebare care se pune în legătură cu s+era +aptelor care pot constitui +apte cauzatoare de preudicii este în ce măsură o încălcare a unei proibi ii de concuren ă care este sanc ionată prinț ț ț

obiect poate sta în acela i timp i la baza răspunderii civile delictuale. upă cum am văzut maiș ș

înainte art.5 din egea Concuren eiț , respectiv art.1!1 din "#$E , interzic anumite

comportamente ale operatorilor economici ) acordurile de +i2are a pre urilor, împăr ire a pie elor ț ț țsau limitare a comercializării - indi+erent dacă acestea au produs sau nu consecin e e+ective înț

pia ă !încălcările prin obiect" în vreme ce alte comportamente constituie +apte anticoncuren ialeț ț

doar dacă au produs în mod concret e+ecte în pia ă. 6ncălcările prin obiect sunt mult mai precisț

delimitate prin prevederi legale e2prese !art.% din egea Concuren eiț ", deci ar trebui să +ie ocategorie mai restrânsă dar sunt considerate, în acela i timp, ca +iind cele mai grave încălcări aleș

regulilor de concuren ă. atorită caracterului grav al acestui tip de încălcări, autorită ile deț ț

concuren ă din %omânia i de pretutindeni concentrează asupra acestora marea maoritate aț ș

resurselor. 6n consecin ă cele mai multe decizii ale autorită ilor de concuren ă pe care se potț ț ț

întemeia ac iuni subsecvente în despăgubiri vor privi acest tip de încălcări.ț

Pentru a răspunde la întrebarea de mai sus este important să precizăm că +aptul că anumitecomportamente sunt sanc ionate contraven ional prin simplul +apt al comiterii lor nu e2cludeț ț

posibilitatea e2isten ei unor consecin e dăunătoare. impotrivă, încadrarea acestui tip de +apte înț ț

categoria celor +oarte periculoase are la bază tocmai +aptul că acestea produc cel mai adeseaconsecin e i daune însemnate altor întreprinderi i consumatorilor.ț ș ș

6



6n consecin ă, răspunsul la întrebarea de mai sus trebuie să +ie în sensul că încălcările, prin obiectț

sau prin e+ecte ale regulilor de concuren ă pot să constituie +apte civile cauzatoare de preudicii,ț

desigur, cu condi ia ca ast+el de preudicii să e2iste în mod e+ectiv i să +ie provocate deț ș

respectiva încălcare. 6n cazul încălcărilor prin obiect ale regulilor concuren ei economice ) ț

cartelurile privind +i2area de pre uri sau împăr irea pie ei ) +apta poate +i pedepsită indi+erentț ț ț

dacă e2istă sau nu e+ecte. ceasta nu înseamnă că niciodată nu se produc e+ecte ci doar căsanc iunea contraven ională este aplicată i dacă acestea nu se produc ci doar riscau să seț ț ș

producă.

%evenind la s+era +aptelor delictuale care rezultă din e2cese sau de+icite !restric ii" de concuren ă,ț ț

este important de avut în vedere că victimele vor putea să solicite doar acoperirea consecin elor ț

restric ionării sau e2ceselor de concuren ă, nu i pe cele care provin din e2ercitarea +irească aț ț ș

concuren ei i din organizarea i e+icien a superioară ale unui concurent.ț ș ș ț

5otto-ul aplicării publice a regulilor de concuren ă în 'niunea (uropeană este că aceastaț

proteează concuren a, ca mecanism de +unc ionare e+icientă a ocului economic, nu peț ț

concuren ii în i i. Precizarea este importantă deoarece se întâmplă destul de +recvent ca, înț ș ș

practică, întreprinderile concurente să încadreze în categoria de daună care trebuie reparată atât pierderile su+erite datorită e+icien ei mai reduse +a ă de concuren i cât i pierderile su+erite caț ț ț ș

urmare a unor +apte anticoncuren iale. ;r este de principiu ) i în interesul bunei +unc ionări aț ș ț

concuren ei ) ca o cerere de despăgubiri care este bazată în realitate pe rezultatul unei e+icien eț ț

superioare a presupusului autor al unei +apte anticoncuren iale să +ie respinsăț de plano ca +iindinadmisibilă i, până la urmă, e2presia unui abuz de drept nu e2ercitarea unui drept legitim.ș

4ea mai mare di+icultate în ceea ce prive te sarcina probei se va întâlni de alt+el în practică înș

ceea ce prive te dovedirea e2isten ei unui abuz de pozi ie dominantă. Pe lângă necesitatea de aș ț ț

demonstra, inclusiv cu argumente economice i tenice, caracterul abuziv al unui comportament,ș

multe +apte de abuz de pozi ie dominantă pot coe2ista i se pot con+unda cu +apte de concuren ăț ș ț

neloială i, mai ales, cu dispute contractuale.ș

6n a+ară de veri+icarea suprapunerii între +apta contraven ională i +apta delictuală, în doctrinaț ș

uridică s-a pus întrebarea dacă e2isten a acesteia din urmă este condi ionată, în ceea ce prive teț ț ș

regulile concuren ei economice de e2isten a, în +iecare caz în parte, a unei a+ectări aț ț

consumatorilor, pe lângă a+ectarea unei alte întreprinderi. ; ast+el de condi ie ar putea rezulta dinț

+aptul că normele antitrust au în vedere protec ia consumatorilor, nu a concuren ilor. 6n vreme ceț ț

în ' această întrebare a primit un răspuns pozitiv - printr-o decizie a 4ur ii upreme de =usti ieț ț

în sensul că un concurent nu poate introduce o ac iune în despăgubiri bazată e2clusiv pe propriața+ectare, +ără a dovedi i a+ectarea consumatorilor - în 'niunea (uropeană acest aspect nu a +ostș

încă tran at prin legi+erare directă sau pe cale urispruden ială dar opinia generală este că o ast+elș ț

de limitare nu ar trebui să e2iste, prin prisma +ormulărilor generale din cauza 4ourage vs.4reana 4ur ii (uropene de =usti ie i având în vedere principiile 3ț ț ș plein e&&et' !e+ect deplin" i 3ș e&&et utile' !e+ect util" aplicabil dreptului european. 6n ceea ce mă prive te, consider că normeleș

generale care guvernează răspunderea civilă delictuală în dreptul românesc nu permit e2isten aț

7



unei ast+el de condi ii. (2isten a condi iei ar conduce, practic, la o limitare a principiului generalț ț ț

al răspunderii civile delictuale !neminem laedere(, care nu poate +i acceptată în lipsa unei prevederi legale e2prese în acest sens. Trebuie avut în vedere că ideea e2isten ei condi ii deț ț

a+ectare a consumatorilor pentru admisibilitatea unei cereri de despăgubiri a concuren ilor î i areț ș

originea în tatele 5embre unde nu e2istă un principiu general de răspundere civilă delictuală ci

doar aplica ii ale acestei răspunderi, cum este cazul >ermaniei.ț

6n general încălcările regulilor de concuren ă se produc prin săvâr irea unei ac iuni ) în elegere,ț ș ț ț

de+ăimare, divulgare de in+orma ii con+iden iale, contra+acere de produse. (2istă însă iț ț ș

posibilitatea ca încălcarea regulilor de concuren ă să constea dintr-o inac iune ) de e2empluț ț

re+uzul neusti+icat de a pune la dispozi ia unei întreprinderi un produs sau serviciu careț

reprezintă pentru aceasta o +acilitate esen ială în vederea des+ă urării propriei activită i, careț ș ț

poate reprezenta o +ormă de mani+estare a abuzului de pozi ie dominantă, interzis de prevederileț

art.# din Legea 4oncuren ei i art.1*$ din T&'(.ț ș

Pentru delimitarea s+erei ac iunilor i inac iunilor care pot constitui +apte preudiciabile esteț ș ț

importantă urmărirea legăturii de cauzalitate dintre acestea i preudiciu. (ste necesar, în egalăș

măsură, să se identi+ice în ce măsură dauna rezultă dintr-o prevedere contractuală valabilă, caz încare sunt aplicabile regulile răspunderii civile contractuale sau dintr-o clauză contractuală, lovităde nulitate, în baza art.)* din egea Concuren eiț sau art.1!+, alineat +( din "#$E , caz în care seaplică regulile răspunderii civile delictuale. r trebui să e2iste posibilitatea ca despăgubirea în baza unei +apte preudiciabile care rezultă din încălcarea unei reguli de concuren ă să +ie permisă.ț

:u ar +i vorba în ast+el de situa ii de un adevărat cumul al celor două +orme de răspundere, celț

pu in nu sub aspectul cumulului despăgubirilor, ci de o aplicare coordonată a celor două +orme deț

răspundere.

12,2,2*2 Cu 3rivire )a aut"rii 'a3te)"r #e)ictua)e 5n #re3tu) c"ncuren ei2ț

+era poten ialilor autori ai +aptelor delictuale care derivă din încălcarea unor reguli deț

concuren ă este, aparent, precis delimitată, +iind +ormată din mul imea tuturor întreprinderilor ț ț

!termen cu în eles speci+ic, +oarte larg, în dreptul concuren ei". ;rice întreprindere se poate a+laț ț

la un moment dat în situa ia de a săvâr i o +aptă anticoncuren ială i nicio ast+el de întreprindereț ș ț ș

nu este, în virtutea vreunei caracteristici proprii !cu capital privat sau public, de na ionalitateț

română sau străină etc", imună la răspundere pentru încălcarea interdic iilor prevăzute de Legeaț

4oncuren ei sau de Legea 4oncuren ei neloiale. Pe de altă parte, no iunea de întreprindere esteț ț ț

destul de largă i poate include orice persoană +izică sau uridică implicată în activită iș țgeneratoare de pro+it, indi+erent de statutul uridic al acesteia. %ezultă, ast+el, că, practic, oriceentitate implicată în realizarea de activită i economice care generează pro+it este poten ial e2pusăț ț

răspunderii contraven ionale dar i răspunderii delictuale civile pentru încălcarea interdic iilor ț ș ț

care guvernează realizarea activită ilor economice.ț

Pe de altă parte, identi+icarea în mul imea precis delimitată a întreprinderilor, a celor care trebuieț

să +ie inute la repararea preudiciului nu este neapărat o sarcină u oară. 7denti+icareaț ș

8



întreprinderii vinovate este îngreunată de câteva trăsături proprii tot dreptului concuren ei.ț

Principalele di+icultă i pot +i provocate, pe de o parte, de însă i s+era largă a întreprinderilor, careț ș

include i entită i care pot să +ie lipsite de personalitate uridică iar pe de altă parte, de situa ia,ș ț ț

speci+ică dreptului concuren ei, în care o întreprindere poate +i responsabilă de săvâr irea +apteiț ș

anticoncuren iale alături de alte întreprinderi, care e2ercită asupra acesteia o in+luen ăț ț

determinantă ) conceptul de 3unitatea economică a întreprinderilor 3 sau de 3răspundere parentală3 dezvoltat de urispruden a 4ur ii (uropene de =usti ie.ț ț ț

st+el, practica udiciară a 4ur ii (uropene de =usti ie a statuat că răspunderea contraven ionalăț ț ț

pentru încălcarea regulilor de concuren ă de către o întreprindere cu deplină personalitate uridicăț

poate +i atribuită, alături de autorul direct al +aptei i societă ii-mamă a acesteia sau oricărei alteș ț

întreprinderi care e2ercită o in+luen ă determinantă asupra întreprinderii implicate direct înț

săvâr irea +aptei anticoncuren iale. 4ondi ia de bază pentru intervenirea acestei răspunderi esteș ț ț

ca întreprinderea care a comis e+ectiv +apta anticoncuren ială să +ie lipsită, de +acto, de autonomieț

decizională, urmând în activitatea sa curentă politica comercială a întreprinderii care o

controlează. acă societatea-mamă de?ine integralitatea capitalului social al unei +iliale, e2istă o prezum?ie relativă că aceasta e2ercită în mod e+ectiv o in+luen?ă determinantă asupracomportamentului +ilialei sale.

Trebuie notat că această răspundere este, în concep ia 4ur ii de =usti ie a 'niunii (uropene,ț ț ț

re inută ulterior i în dreptul pozitiv al multor tate 5embre, o răspundere pentru +apta proprie aț ș

întreprinderii care e2ercită controlul sau in+luen a, nu o răspundere pentru +apta altei persoane,ț

solidară i indivizibilă pentru întreprinderile între care este stabilită e2isten a unită ii economice.ș ț ț

e pune întrebarea dacă e2tinderea răspunderii de tip administrativ pentru săvâr irea unei +apteș

anticoncuren iale poate +i e2trapolată i la răspunderea civilă, pentru repararea preudiciilor ț ș

cauzate de aceea i +aptă anticoncuren ială. 6n +avoarea e2tinderii unită ii economice pledeazăș ț ț

+aptul că e2istă aceea i logică ) dacă întreprinderea-mamă este responsabilă pentruș

comportamentul care a cauzat preudiciile, atunci ar trebui să +ie posibil să +ie atrasă iș

răspunderea sa civilă, nu doar cea contraven ională. 6ntreprinderea-mamă este sanc ionatăț ț

contraven ional pentru propria +aptă iar în materie de concuren ă +apta contraven ională este unaț ț ț

i aceea i cu +apta civilă delictuală ast+el încât întreprinderea mamă ar trebui să poată +i obligatăș ș

la plata de despăgubiri solidar i indivizibil cu întreprinderea pe care o controlează.ș

'n argument contrar +a ă de această interpretare ar putea +i că unitatea economică a întreprinderii,ț

+iind o e2cep ie la principiul răspunderii limitate a ac ionarilor trebuie să +ie interpretată limitativ,ț ț

+ără a putea include i răspunderea civilă delictuală. ilema este u or de rezolvat în cazulș ș

ac iunilor în despăgubiri subsecvente unei decizii +inale i irevocabile a autorită ii publice deț ș ț

concuren ă, caz în care întreprinderea-mamă este sanc ionată în mod distinct i este vorba deț ț ș

răspunderea sa individuală. 6n cazul ac iunilor în despăgubiri care sunt +ormulate anterior sauț

independent de emiterea unei decizii de sanc ionare contraven ională, udecătorul ar trebuie săț ț

pună în discu ie, la cerere sau din o+iciu, o eventuală calitate procesuală pasivă a ac ionarilor uneiț ț

9



întreprinderi, în măsura în care e2istă indicii su+icient de puternice că aceasta nu dispunea deautonomie decizională la momentul săvâr irii +aptei anticoncuren iale.ș ț

6n +inal, men ionez că păr ile la aceea i încălcare a regulilor de concuren ă sunt inute solidar iț ț ș ț ț ș

indivizibil la repararea pagubei, con+orm regulii generale din art.1-%+ i 1-%- din Codul civil ș , cu

e2cep ia unora dintre întreprinderile care bene+iciază de politica de clemen ă. 6n vedereaț ț proteării în măsura ma2imă posibilă a celor care apelează pentru politica de clemen ăț art.61,alineat -( din egea Concuren eiț prevede, prin derogare de la normele din 4odul civilmen ionate, că întreprinderea care bene+iciază de imunitate la amendă !deci nu i în cazul celor ț ș

care bene+iciază doar de o reducere a cuantumului sanc iunii" solidaritatea încetează iar aceastaț

va putea invoca bene+iciul diviziunii.

vând în vedere că politica de clemen ă este proprie normelor de concuren ă de tip antitrust,ț ț

bene+iciul diviziunii va putea +i invocat doar în ceea ce prive te +aptele anticoncuren iale interziseș ț

de Legea 4oncuren ei, nu i în cazul celor prevăzute de Legea 4oncuren ei neloiale. acă una iț ș ț ș

aceea i cerere de despăgubiri este bazată simultan pe prevederi ale Legii concuren ei i ale Legiiș ț ș

concuren ei neloiale, va trebui să se +acă distinc ia între cele două categorii de preudicii ast+elț ț

produse.

12,2,262 Cu 3rivire )a victi7e)e care 3"t s")icita re3ararea 3re8u#icii)"r@ictimele +aptelor anticoncuren iale, de tip antitrust sau de concuren ă neloială, pot să +ie, pe de oț ț

parte, alte întreprinderi, concurente cu autorii acestor +apte sau care se a+lă în rela ii comercialeț

cu autorii i, pe de altă parte, consumatorii.ș

in punctul de vedere al situării lor în circuitul economic pe care a avut loc propagarea uneidaune, victimele pot +i directe sau indirecte. 6n practica uridică s-a pus de timpuriu întrebarea

dacă ar trebui permis autorilor unor +apte anticoncuren iale cema i în udecată de cătreț ț

cumpărătorii lor direc i ) alte întreprinderi ) să invoce lipsa de interes a reclaman ilor, în sensulț ț

că paguba su+erită de ei a +ost transmisă mai departe ! i, practic, a +ost recuperată" la clien iiș ț

acestora a+la i în aval în cadrul lan ului economic. 6n egală măsură s-a pus întrebarea dacăț ț

oricine altcineva, în a+ară de cumpărătorii direc i, ar trebui să aibă dreptul să solicite despăgubiriț

de la autorii încălcării. 4are este s+era de aplicare, ratione materie, în ceea ce prive te ac iunileș ț

în despăgubiri care rezultă din +apte anticoncuren iale, sau, alt+el spus, cine este 3ț rec)a7antu)3"trivit3 în cadrul ac iunilor în despăgubiriA 5ai precis, această întrebare a +ost +ormulată înț

tatele 'nite ale mericii, unde, în condi iile unui mare succes al ac iunilor în despăgubiri s-aț ț

mani+estat i preocuparea de a ine 3stăvilarul încis3, ast+el încât să +ie prevenită 3inundarea3ș ț

instan elor udecătore ti de cauze lipsite de orice merit. Problema avea la bază e2isten aț ș ț

regimului legal mai +avorabil de care bene+iciază reclaman ii din ' în cauze bazate peț

legisla ia de concuren ă !antitrust" de acolo, mai ales posibilitatea de a primi daune triple +a ă deț ț ț

preudiciul e+ectiv. (ste evident că această preocupare este mai pu in prezentă în 'niuneaț

(uropeană i în %omânia ) propunerile din 4artea lbă privind ac iunile în despăgubiri iș ț ș

prevederile din art.#1 al Legii concuren ei, care preiau cele mai importante propuneri ) cu greu ar ț

putea +i considerate ca +iind stimulente pentru ac iunile în despăgubiri. in acest motiv,ț

10



atitudinea +a ă de ac iunile bazate pe preudiciul direct i cel indirect este substan ial di+erită înț ț ș ț

'niunea (uropeană +a ă de tatele 'nite ale mericii.ț

6n 4artea lbă privind ac iunile în despăgubiri, în $**0, având în vedere dezbaterile interminabileț

privind cine este 3reclamantul potrivit3, 4omisia pre+erat să se raporteze la +ormularea largă+olosită de 4(= în cauza 4ourage vs.4rean ) aceea că dreptul de a cere daune apar ine oricăreiț

persoane păgubite ) i să +ormuleze două propuneri cu privire la transmiterea daunei i la situa iaș ș ț

cumpărătorilor indirec i, solu ii care nu au inclus nicio +ormulare de genul celei create deț ț

urispruden a din tatele 'nite ale mericii în ceea ce prive te cumpărătorii indirec i. incolo deț ș ț

reiterarea acestui principiu +undamental, 4omisia (uropeană a +ost mai degrabă preocupată deevitarea atât a unei supra-compensări a victimelor !care ar +i similară unei daune punitive", cât iș

de e2isten a unei posibile sub-compensări pentru daunele produse, ceea ce ar ecivala cu oț

îmbogă ire +ără ustă cauză a autorilor +aptei-anticoncuren ialeț ț1. Pentru a evita ambele consecin eț

nedorite, 4omisia (uropeană a propus o abordare în ceea ce prive te standardul de probă care săș

nu +acă nici dovedirea calită ii de victimă a +aptei anticoncuren iale, nici apărarea +a ă deț ț ț

preten iile acestora, e2cesiv de di+icile. 6n propunerea sa recentă de directivă, trimisă spreț

adoptare Parlamentului (uropean i 4onsiliului (uropean în iunie $*1B 4omisia (uropeană +aceș

re+eriri la ambele categorii de reclaman i ) victime directe i victime indirecte ) i se aratăț ș ș

preocupată atât de evitarea supra-compensării victimelor directe care au transmis integral sau par ial preudiciul su+erit către clien ii lor !victime indirecte", cât i de păstrarea nea+ectată aț ț ș

dreptului la ac iune al acestora din urmă. 4omisia (uropeană i Parlamentul (uropean arată oț ș

îngriorare e2agerată +a ă de riscul ca victimele directe să se îmbogă ească +ără ustă cauză înț ț

situa ia în care preudiciile transmise mai departe nu ar +i deduse din cuantumul despăgubirilor ț

care li se cuvin. ceastă temere este e2agerată, în condi iile în care atât estimarea preudiciuluiț

su+erit cât i al celui transmis mai departe sunt supuse unei mare de eroare considerabile !maiș

degrabă în sensul subestimării preudiciului e+ectiv" iar pe de altă parte, victima directă esteîntotdeauna mult mai bine situată în vederea e+ectuării demersurilor în instan ă împotrivaț

autorilor încălcării i poate dovedi mult mai u or întrunirea elementelor răspunderii civileș ș

delictuale, de e2emplu în ceea ce prive te legătura de cauzalitate. ; abordare mai e+icientă ar +iș

+ost ca victimei directe să îi +ie recunoscut dreptul de a solicita întreaga daună su+erită ini ial,ț

urmând ca di+eren ele transmise de aceasta clien ilor săi să +ie reglate între păr i +ie în temeiț ț ț

contractual, +ie având la bază ciar îmbogă irea +ără ustă cauză invocată de institu iile europene.ț ț

6n ceea ce prive te legisla ia din %omânia, odată cu modi+icarea i modernizarea Legiiș ț ș

concuren ei, în $*1*, a +ost introdusț alineatul +( al art.61 care precizează că 3 acă un bun sau serviciu este ac/izi0ionat la un pre0 excesiv, nu se poate considera că nu sa produs un pre2udiciudatorită &aptului că bunul sau serviciul a &ost rev3ndut'. ceasta nu înseamnă că nu este permisăinvocarea de către autorul încălcării cemat în udecată de către un co-contractant direct a+aptului că reclamantul a transmis dauna către clien ii săi, ci că nu e2istă o prezum ie legală înț ț

acest sens iar situa ia trebuie analizată de udecător în +iecare caz în parte. Pe de altă parte trebuieț

1 4ommission ta++ CorDing Paper, pct.$*9.

11



remarcat +aptul că prevederea din art.#1, alineat !$", legea română a concuren ei nu e2cludeț

posibilitatea ca preudiciul să +i +ost transmis de către cumpărătorul direct, ciar i integral, cătreș

clien ii săi, dar precizează că simpla transmitere a preudiciului direct nu e2clude e2isten a unuiț ț

preudiciu indirect ) este cazul lucrum cessans. 6n legisla ia românească nu a +ost preluată ceaț

de-a doua propunere a 4omisiei (uropene, cu privire la transmiterea preudiciului ) e2isten aț

unei prezum ii relative cum că întregul preudiciu a +ost transmis celor care au cumpărat indirectț

de autorul încălcării. (2isten a unei ast+el de prezum ii nu era posibilă +a ă de solu ia uridicăț ț ț ț

aleasă ) aceea de a men ine dreptul la ac iune al oricărei întreprinderi de pe lan ul de distribu ie,ț ț ț ț

+ără a +ace re+eriri la împăr irea daunei între întreprinderi a+late la nivele di+erite ale acestui lan .ț ț

(2isten a prezum iei crea riscul ca daunele plătite de autorii încălcării să +ie superioare dauneiț ț

e+ective i să +ie a+ectată natura compensatorie a acestor daune.ș

Trebuie subliniat că pentru ca o persoană să poată invoca preudicii care decurg dintr-o +aptăanticoncuren ială nu este necesar ca între autorii +aptei anticoncuren iale să e2iste raporturiț ț

comerciale directe, eventual doar în plan vertical !vânzător-cumpărător". 6n egală măsură, având

în vedere accep iunea largă e2istentă în prezent, cu privire la posibilii titulari ai unei ac iuni înț ț

despăgubiri, o ast+el de cerere poate +i +ormulată i de către alte întreprinderi, inclusiv concuren iș ț

ai întreprinderilor care au comis +apta anticoncuren ială - acesta poate +i cazul, de e2emplu, alț

victimei unui boicot al unor concuren i care vizează eliminarea sa de pe pia ă. e asemenea, nuț ț

este necesar ca între autorii încălcărilor regulilor de concuren ă i victime să +i e2istat raporturiț ș

comerciale, directe sau indirecte ) unele +apte anticoncuren iale contau tocmai în re+uzul de aț

înceia un contract !de e2emplu, re+uzul neusti+icat al unui +urnizor a+lat în pozi ie dominantă deț

a +urniza o materie primă care este esen ială pentru o altă întreprindere".ț

6n cele din urmă men ionez că, în baza alineatului !ț 1" al art.#1 din Legea 4oncuren ei 3ț Ac0iunea

în 2usti0ie va putea &i intentată pentru consumatori 4i de către asocia0iile de protec0iaconsumatorilor legal înregistrate, precum 4i de către asocia0iile pro&esionale sau patronale pentru membrii acestora a&ecta0i de o practică anticoncuren0ială, pe baza atribu0iilor acestora 4ia împuternicirilor primite în acest sens, după caz'. ceastă prevedere a +ost sugerată de 4omisia(uropeană în 4artea lbă privind ac iunile în despăgubiri din $**0 i a +ost preluată deț ș

legiuitorul român +oarte repede, cu ocazia modi+icării i completării Legii concuren ei în $*1*.ș ț

6n ceea ce prive te asocia iile de protec ia consumatorilor, calitatea procesuală activă reprezintăș ț ț

doar o reiterare a dreptului recunoscut acestora prin art.-, litera /( al rdonan ei 7uvernuluiț

nr.+181**+, republicată, de a +ormula ac iuni în usti ie în numele consumatorilor.ț ț

6n ceea ce prive te prevederile în acest sens din Legea 4oncuren ei precizez că în cazulș ț

asocia iilor de întreprinderi ) asocia ii pro+esionale sau patronale ) reprezentarea în usti ieț ț ț

trebuie să se bazeze pe e2isten a +ie a unor prevederi în acest sens în statut, +ie pe împuterniciriț

e2prese din partea membrilor lor.

'n pas înainte în vederea +acilitării ac iunilor victimelor 3multe i mărunte3 esteț ș 9ecomandareaComisiei din 11 iunie +!1- privind principii comune aplicabile ac iunilor colective în încetare iț ș

12



în despăgubire introduse în statele membre în cazul încălcării drepturilor con&erite de legisla iaț

$niunii.

in păcate %ecomandarea este departe de a o+eri solu ii tran ante pentru depă irea obstacolelor ț ș ș

create de 3pasivitatea ra ională3 men ionată anterior. 5ecanismul avut în vedere în recomandareț ț

se re+eră la apari ia unor 3entită i reprezentative3 care să organizeze victimele numeroase i cuț ț ș preten ii individuale în sume reduse ale unor +apte anticoncuren iale. Preocupată, e2cesiv înț ț

opinia mea, de evitarea a a-ziselor e2cese din sistemul de drept din ', %ecomandarea abundăș

în prevederi prin care să +ie interzise mecanisme cum sunt pactul de cota litis, aderarea automatăla o ac iune în preten ii a tuturor victimelor unei +apte anticoncuren iale, cu posibilitatea ie iriiț ț ț ș

din proces ulterior !3optout 3" sau interzicerea daunelor punitive. 6n mod ine2plicabil ! i ne-ș

e2plicat de către 4omisia (uropeană", entitatea reprezentativă poate +i doar non-pro+it !E" i înș

plus ar trebui să +ie supusă unei birocra ii considerabile. 6n ansamblu, %ecomandarea cuprindeț

mai multe interdic ii decât norme a+irmative sau de încuraare a grupării preten iilor, ast+el încâtț ț

este îndoielnic că va contribui la progrese semni+icative în privin a ac iunilor colective.ț ț

12,2,2-2 Cu 3rivire )a 3re8u#iciu2 Pre8u#iciu) #irect şi 3re8u#iciu) in#irect24uanti+icarea e2actă a preudiciului produs prin +aptele ilicite este, alături de demonstrarealegăturii de cauzalitate dintre acesta i +apta delictuală, una dintre cele mai di+icile etape înș

cauzele care privesc dezdăunarea victimelor +aptelor anticoncuren iale. 4uanti+icarea cu precizieț

a preudiciului este, desigur, o problemă +recvent întâlnită în orice caz de răspundere civilădelictuală. (valuarea, e2 post, a consecin elor unei ac iuni este, de regulă greu de realizat, iar ț ț

precizia absolută este +oarte greu de ob inut. 4u greu se poate spune, în orice caz de răspundereț

civilă delictuală că a e2istat o dezdăunare e2act la nivelul pagubei su+erite ) cel mai adeseacuantumul daunelor va +i in+erior sau ciar superior preudiciului e+ectiv. e aceea, trebuie să

acceptăm că orice ast+el de demers va avea un grad de relativitate. 6n cazul răspunderii delictualecare rezultă din +apte anticoncuren iale, la di+icultatea demersului se adaugă elementeț

suplimentare, care in de speci+icul acestor +apte i de calitatea reclaman ilor.ț ș ț

; primă discu ie prive te care este întinderea despăgubirii i dacă aceasta ar trebui să depindă deț ș ș

calitatea victimelor ) dacă cei păgubi i sunt operatori economici care au ca obiectiv implicitț

ob inerea unui pro+it sau sunt doar consumatori +inali. 6n cazul în care victimele +aptelor ț

anticoncuren iale sunt concuren i ai autorilor acestora, ace tia vor putea solicita atât dauneleț ț ș

e+ectiv su+erite !damnum emergens" cât i bene+iciul nerealizat !ș lucrum cessans" ca urmare a+aptei ilicite. 4onsumatorii +inali nu ar putea să solicite decât surplusul de pre plătit de ace tia caț ș

urmare a e2isten ei +aptei anticoncuren iale, de e2emplu maorarea pre ului de către participan iiț ț ț ț

la un cartel. (2plica ia acestei limitări ar +i că, ast+el cum sunt consumatorii de+ini i în legisla iaț ț ț

românească din prezent$ !3 persoană &izică sau grup de persoane &izice constituite în asocia0ii,care cumpără, dob3nde4te, utilizează ori consumă produse sau servicii, în a&ara activită0ii sale pro&esionale3", ace tia nu ar trebui să realizeze un pro+it material, ci doar să ob ină satis+acereaș ț

unor nevoi personale. e poate pune însă întrebarea dacă o ast+el de limitare nu a+ectează2 rt.$, pct.$ din ;rdonan a >uvernului nr.$1/199$ privind protec ia consumatorilor, republicată.ț ț

13



drepturilor acestor reclaman i i avantaează pe autorii +aptelor anticoncuren iale. e presupune,ț ș ț

de regulă, în literatura i practica de concuren ă, că orice consumator este o persoană ra ională înș ț ț

urmărirea satis+acerii propriilor nevoi. (ste adevărat că un consumator nu este încadrat, înlegisla ie, în categoria entită ilor generatoare de pro+it, dar trebuie avut în vedere că este vorba deț ț

o legisla ie menită să proteeze ace ti consumatori, considera i, de regulă, mai pu in pregăti i înț ș ț ț ț

interac iunea lor cu operatorii economici. r +i incorect i până la urmă contra scopului urmăritț ș

de ac iunile în răspundere civilă delictuală ca un consumator victimă a unui +apt delictual să nuț

poată pretinde paguba su+erită, de e2emplu printr-o +olosire mai e+icientă a resurselor sale+inanciare. (ste de notat i +aptul căș art.1-%5, alineat -( din Codul civil nu +ace vreo deosebireîntre calitatea victimei i interpretează conceptul deș lucrum cessans în termeni civili, care nu lasănici un loc de dubiu 3c3 tigul pe care în condi ii obi nuite el ar &i putut săl realizezeș ț ș 3.

6n consecin ă, în bazaț art.1-%5, alineat -( din Codul civil i în lumina principului e+ectivită iiș ț

consacrat prin urispruden a 4ur ii (uropene de =usti ie, consider că răspunsul la întrebarea deț ț ț

mai sus ar trebui să +ie unul negativ, adică întinderea despăgubirii nu ar trebui să depindă în

+unc ie de cine este persoana păgubită. (ste evident, de pe altă parte, că orice daună trebuie să +ieț

dovedită de cel care o pretinde, ast+el încât consumatorul nu va putea primi despăgubiri sub+ormă de lucrum cessans decât dacă i numai în măsura în care va dovedi că a su+erit consecin eș ț

suplimentare daunei e+ective.

doua temă de analiză prive te +aptul că, potrivit regulilor răspunderii civile delictuale dinș

dreptul românesc, preudiciul trebuie acoperit integral, inclusiv preudiciul viitor - dacă producerea lui este neîndoielnică !art.1-%5, alineat + din Codul civil " - i preudiciul eventualș

!art.1-%5, alineat ) din Codul civil ".

; a treia precizare este în ce măsură despăgubirea ar trebuie să +ie e2clusiv compensatorie ) săacopere strict pierderea su+erită de victimele +aptelor anticoncuren iale ) sau poate includeț

elemente suplimentare ) de restituire a bene+iciilor realizate de autorii încălcărilor sau deretribu ie !punitive". upă cum văzut i am comentat în sec iunile anterioare, tendin a 4omisieiț ș ț ț

(uropene este de a se opune i de a limita cât mai mult plata oricărei sume către victimeleș

+aptelor anticoncuren iale care ar depă i cuantumul e+ectiv al preudiciului su+erit de ace tia.ț ș ș

5otiva ia a+i ată constă în evitarea îmbogă irii +ără ustă cauză a victimelor +aptelor ț ș ț

anticoncuren iale. 5otiva ia reală este evitarea suprapunerilor ! i deci a unui +el de competi ieț ț ș ț

negativă" între activitatea de aplicare a regulilor de concuren ă e+ectuată de către autorită ileț ț

publice i activită ile întreprinse de persoane private în baza acelora i reguli.ș ț ș

4el mai adesea nu e2istă egalitate valorică între pierderea su+erită de o victimă i bene+iciulș

autorului. (ste +oarte posibil ca pierderea su+erită de victime să +ie in+erioară bene+iciilor realizate de autorii încălcării regulilor de concuren ă sau invers. Preudiciul nu reprezintă unț

simplu trans+er valoric dintr-un patrimoniu în alt patrimoniu, iar realizarea obiectivuluirăspunderii civile delictuale nu poate +i realizată atât de u or, prin realizarea unei opera iuni deș ț

trans+er în sens invers, a a cum se întâmplă, de pildă, în ceea ce prive te repunerea păr ilor înș ș ț

14



situa ia anterioară în urma intervenirii rezolu iunii unui contract. Fene+iciile realizate de autoriiț ț

unei +aptei anticoncuren iale sunt relativ mai u or de eviden iat decât pierderea su+erită ) mai alesț ș ț

în ceea ce pro+itul nerealizat, o daună cu grad ridicat de relativitate ) i ar părea că este maiș

corect ca autorilor +aptelor delictuale să nu li se permită să păstreze nimic din ceea ce au realizatca urmare a încălcării legii, ciar dacă bene+iciul se poate datora i unei +olosiri mai e+iciente aș

sumelor ob inute prin comiterea +aptei !de e2emplu, autorul +aptei delictuale, bene+iciind deț

cuno tin e superioare i un tratament mai +avorabil, poate ob ine o dobândă mai bună pentruș ț ș ț

disponibilită ile băne ti ob inute prin încălcarea legii, plasate de acesta în bănci".ț ș ț

(2isten a unui nivel superior bene+iciilor realizate de către autorii încălcării regulilor deț

concuren ă !acestea ar putea +i încadrate în s+era no iunii de 3daune punitive3" nu este însăț ț

permisă, cel pu in în ceea ce prive te dreptul românesc i nici în dreptul 'niunii (uropeneț ș ș

perspectiva nu pare mai bună. 4u toate că daunele punitive nu sunt posibile, de lege lata însistemul nostru de drept utilitatea acestora pentru o materie cum este cea a dreptului concuren eiț

este constant sus inută în literatura de specialitate) mai ales cea economică ) ast+el că scurteț

considerente asupra ei sunt necesare.

'tilitatea daunelor punitive este sus inută mai ales în ceea ce prive te cartelurile ) în elegerileț ș ț

între concuren ii în plan orizontal ) care sunt, cel mai adesea, secreteț B. ;r, con+orm unei +ormulecelebre privind, în general e+icien a preven iei care rezultă din detectarea i sanc ionarea +aptelor ț ț ș ț

ilegale, sanc iunea ar trebui să +ie mai mare decât bene+iciul la care autorul încălcării se a teaptă,ț ș

înmul it cu gradul de probabilitate ca încălcarea să +ie descoperită i sanc ionată.ț ș ț

Plecând de la această +ormulă se argumentează că un nivel mai ridicat al daunelor cre teș

motiva ia poten ialelor victime de a reclama e2isten a unor ast+el de încălcări. Pe de altă parte,ț ț ț

mai multe studii empirice au arătat că, de i dreptul concuren ei cunoa te e2isten a unora dintreș ț ș ț

cele mai ridicate nivele ale sanc iunilor din toate ramurile de drept !între *,G i 1*G din ci+ra deț ș

a+aceri a contravenientului în anul +iscal anterior sanc ionării", acest nivel ar rămâne in+erior ț

bene+iciilor ob inute, mai ales atunci când este vorba de încălcări de durată mare. cest calculț

este valabil i poate să +ie luat în considerare în ceea ce prive te acordarea sau nu a unor daune cuș ș

caracter punitiv. e e2emplu, daunele punitive ar putea +i acordate acolo unde e2istă o di+eren ățevidentă între cuantumul amenzii contraven ionale i bene+iciile ob inute de întreprinderea care aț ș ț

comis +apta anticoncuren ială. (2istă însă dezavantaul că autorită ile publice de aplicare aț ț

regulilor de concuren ă ) 4onsiliul 4oncuren ei sau 4omisia (uropeană ) nu trebuie i nuț ț ș

e+ectuează, de regulă, vreo estimare a preudiciului cauzat e+ectiv prin comiterea restric iilor ț

grave de concuren ă, categorie în care intră tocmai cartelurile !de regulă, secrete" care privescț+i2area de pre uri, limitarea produc iei sau împăr irea de pie e. cestea reprezintă încălcări prinț ț ț ț

obiect ! per se" ale regulilor de concuren ă, indi+erent dacă produc vreo consecin ă sau nu, ast+elț ț

încât sarcina autorită ilor publice este mult +acilitată de absen a unei cerin e în acest sens înț ț ț

standardul de probă aplicabil. Pe de altă parte, e2isten a sau nu a unui preudiciu i întindereaț ș

acestuia sunt elemente care pot +i luate în considerare în ceea ce prive te stabilirea niveluluiș

3 4aracterul secret este de natura dar nu i de esen a cartelurilor.ș ț

15



e+ectiv al amenzii contraven ionale. 5ai mult, autorită ile de concuren ă pot decide acordareaț ț ț

unei reduceri substan iale a cuantumului amenzii aplicate, în situa ia în care întreprinderileț ț

contraveniente se obligă să acopere toate preudiciile cauzate de +apta ast+el sanc ionată. cestț

lucru poate avea loc, de e2emplu, în situa ia prevăzută de art.$ din Legea 4oncuren ei, con+ormț ț

căruia dacă 3după primirea raportului de investiga0ie 4i exercitarea dreptului de acces la dosar,

în condi0iile art. )) sau în cadrul audierilor, întreprinderea recunoa4te, în mod expres, săv3r4irea &aptei anticoncuren0iale 4i, acolo unde este cazul, propune remedii care duc la înlăturareacauzelor încălcării3, aceasta poate bene+icia de o reducere a amenzii cuprinsă între 1*G i B*Gș

din nivelul de bază.; obiec ie +recventă împotriva daunelor punitive este că acestea ar duce la încălcarea principiuluiț

uridic ne bis in idem. ;ricât de atractiv ar +i acest argument, +or a sa este îndoielnică, având înț

vedere că aplicarea regulilor de concuren ă nu este, în 'niunea (uropeană, inclusiv în %omânia,ț

un atribut e2clusiv al autorită ilor publice de concuren ă. 4urtea de =usti ie a recunoscutț ț ț

posibilitatea acordării de daune punitive, dacă sistemele de drept na ionale prevăd asta, în cauzaț

5an+redi, care avea ca punct de plecare ciar o cauză na ională subsecventă, +ără a +ace vreoțre+erire la obliga ia respectării acestui principiu. Pe de altă parte, apărarea autorilor +aptelor ț

anticoncuren iale pe baza luiț ne bis in idem ar putea +i valabilă doar în ceea ce prive te acordareaș

de despăgubiri ulterior aplicării unei sanc iuni de către autoritatea publică !cazuri subsecvente",ț

nu i în cazul în care o cerere de despăgubiri este +ormulată în absen a unei ast+el de constatări aș ț

încălcării regulilor de concuren ă !cazuri independente".ț

4omisia (uropeană, reticentă, în principiu, la ideea daunelor punitive, a luat în considerare posibilitatea acordării de daune duble ) deci, punitive ) în propunerile sale din 4artea @erde privind ac iunile private din $**. Propunerea nu a 3supravie uit3 însă consultării publiceț ț

declan ate de aceasta i nu a +ost re inută în concluziile +inale i propunerile 4ăr ii lbe privindș ș ț ș ț

ac iunile private din $**0.ț

vând în vedere caracterul lor secret, o ci+ră ciar i apro2imativ e2actă a tuturor cartelurilor careș

e2istă la un moment dat în economie este greu de estimat dar se consideră, totu i, că procentulș

încălcărilor detectate ar +i cuprins între 1*G i $*G din numărul total. e pare că stimulareaș

daunelor private, mai ales prin posibilitatea de a bene+icia de un cuantum sporit al daunelor +unc ionează cu succes în unele urisdic ii, cu rezultate bune dar i cu contestări, a a cum amț ț ș ș

arătat. timularea victimelor unor ast+el de +apte prin acordarea de daune superioare preudiciuluie+ectiv su+erit nu contravine, în sine, niciunei reguli etice i nu pune, în mod real, în pericol, niciș

un principiu +undamental al sistemelor de drept continental. tât vreme cât victimele nu auabsolut nicio vină în comiterea +aptului preudiciabil !deci nu se poate re ine i culpa lor,ț ș

concurentă", acordarea de daune în cuantum sporit nu scimbă în mod esen ial natura acestora iț ș

nu le trans+ormă într-un miloc de îmbogă ire a victimelor. 4oncluzionând cu privire la acestț

aspect, consider că daunele punitive sunt un instrument puternic ) util dacă sunt +olosite cuîn elepciune i periculos dacă sunt +olosite +ără discernământ - ast+el încât re inerile arătate înț ș ț

doctrină i în practică pot +i usti+icate, cu condi ia ca +olosirea unui ast+el de instrument să nu +ieș ț

respinsă de plano.

16



; a patra discu ie prive te e2isten a sau nu a posibilită ii de acordare de daune morale în urmaț ș ț ț

comiterii unor +apte contrare regulilor de concuren ă. aunele morale sunt acordate, de regulă,ț

pentru a+ectarea unor drepturi personale ne-patrimoniale, a a cum este dreptul la propria imagine.ș

6n situa ia speci+ică a unui operator economic, imaginea i reputa ia au o valoare patrimonialăț ș ț

prin asocierea care este realizată de clien i între reputa ia unei întreprinderi i încrederea înț ț ș

produsele acesteia. e aceea, despăgubiri pentru +apte cum este de+ăimarea concuren ilor înț

domeniul concuren ei neloiale trebuie să conducă la acordarea de daune materiale, nu morale.ț

%evenind la evaluarea daunelor preudiciilor e+ective produse de +apte anticoncuren iale, esteț

evident că orice udecător pus în +a a unei cereri de acest gen va avea mari di+icultă i în a apreciaț ț

un cuantum al daunelor cât mai apropiat de realitate. upă cum a +ost remarcat în literatura despecializate, principiul de bază al evaluării oricăror daune este că acesta se bazează pe anumite presupuneri / scenarii i +ormule de calcul care aduc estimarea mai aproape de adevăr, dar va +iș

întotdeauna di+icil de spus că se identi+ică cu adevărul. ;r, nicio +ormulă de calcul nu este mai

bună decât datele empirice pe care aceasta se bazează, iar a+larea acestora este în sine un demersdi+icil. acă datele sunt corecte iar +ormulele sunt aplicate corespunzător, rezultatul va +i celcorect.%iscul absen ei unor certitudini este că, în caz de dubiu, udecătorul să oblige întreprinderileț

vinovate de săvâr irea unor +apte anticoncuren iale la daune în cuantum in+erior preudiciuluiș ț

real, e uând ast+el în demersul de realizare a unei despăgubiri e+ective i integrale, sau, mai rău,ș ș

să constate că nu este dovedită producerea vreunei daune. arcina probei revine victimelor acestor +apte i, de i preudiciile sunt produse în patrimoniul lor, dovedirea întinderii e2acte nuș ș

este +acilă. cesta a +ost motivul pentru care 4artea lbă privind despăgubirile a +ost urmată, din partea 4omisiei (uropene, de e+ortul de a pune la dispozi ia victimelor i a udecătorilor ț ș

recomandări i modele econometrice, care să +aciliteze calcularea daunelor.ș

6n luna iunie $*1B 4omisia (uropeană a emis, după o lungă perioadă de studii i analize, unș

îndrumar în ceea ce prive te evaluarea de către păr ile la o ac iune în preten ii pentru dauneș ț ț ț

provocate de +apte anticoncuren iale i de către instan ele udecătore ti competente, aț ș ț ș

cuantumului acestor daune. (ste vorba de 3Comunicarea Comisiei privind cuanti&icarea pre2udiciilor în ac iunile în despăgubire întemeiate pe încălcarea articolului 1!1 sau 1!+ dinț

"ratatul privind &unc ionarea $niunii Europeneț 3 i de 3ș 7/idul practic privind cuanti&icarea pre2udiciilor în ac iunile în despăgubire întemeiate pe încălcarea art.1!1 i 1!+ din "#$E ț ș 3, carede i nu are +or ă obligatorie !+ace parte din categoria 3ș ț so&tla:3 ) norme de recomandare" este uninstrument de lucru +oarte util, de H* de pagini pline de aspecte concrete i ciar e2emple deș

calculare a unor ast+el de preudicii, o +oarte bună sinteză a e2tensivei literaturi economice iș

cazurilor practice a+late până acum pe rolul instan elor udecătore ti din (uropa i din 'ț ș ș

!e2perien a americană nu a mai +ost respinsăț de plano, a a cum s-a întâmplat în alte situa ii".ș ț i+icultatea estimării daunelor nu este speci+ică doar ac iunilor care rezultă din încălcări aleț

normelor de concuren ă, iar +ructele demersurilor realizate de 4omisia (uropeană sunt în măsurăț

să bene+icieze i altor categorii de victime, în ac iuni bazate pe alte +apte delictuale comise deș ț

întreprinderi. 5odelele econometrice propuse de 4omisia (uropeană nu pot o+eri, desigur, un17



instrument in+ailibil, universal, pentru calcularea cuantumului daunelor, dar sunt în măsură săo+ere un cadru de analiză. 6n doctrină a +ost e2primată opinia, anterior 4ăr ii lbe privindț

despăgubirile, că e2isten a unor modele econometrice nu este de dorit înainte de udecătoriiț

cauzelor să capete e2perien ă i să identi+ice corect toate aspectele care creează di+icultă i. 4uț ș ț

ocazia consultărilor publice ini iate în $*11 de către 4omisia (uropeană pe tema ocumentuluiț

orientativ privind cuanti+icarea preudiciilor o reticen ă similară a +ost e2primată de cătreț

5((&, asocia ia europeană a udecătorilor +ranco+oni, pe motivul diversită ii prea mari întreț ț

sistemele de drept ale tatelor 5embre<. 4u toată +rumuse ea ideii ca udecătorii să decidăț

cuantumul daunelor ex ae;uo et bono, realitatea din %omânia i din 'niunea (uropeană arată căș

e2istă un cerc vicios care trebuie rupt - di+icultatea calculării daunelor inibă ac iunile înț

despăgubiri i ast+el crearea e2perien ei i precedentelor udiciare este mult încetinită. 5odeleleș ț ș

economice +urnizate nu sunt, probabil, per+ecte, dar ele o+eră măcar o bază de analiză i pot +aceș

obiectul unor îmbunătă iri, pe baza celor constatate în practica udiciară. 6n plus, trebuie avut înț

vedere că, cel pu in în cazul +aptelor anticoncuren iale care au avut e+ecte în mai multe tateț ț

5embre, lipsa unor orientări în ceea ce prive te evaluarea daunelor poate conduce la dezvoltareașunor practici di+erite, cu privire la aceea i +aptă, ceea ce nu este de dorit. upă cum a arătat iș ș

4onsiliul 4oncuren ei în cadrul consultărilor declan ate de 4artea @erde privind despăgubirileț ș

!$**" 3 Existen a unor instruc iuni comune ar permite ca pre2udiciul e&ectiv să &ie evaluat ț ț

potrivit acelora i principii, iar repararea acestuia să se &acă în mod asemănător, indi&erent careș

dintre instan ele na ionale competente este sesizată cu solu ionarea cererii în despăgubireț ț ț 3.; altă precizare care poate +i +olosită în activitatea practică de evaluare se re+eră la calculareadaunei în situa ia în care preudiciul a +ost transmis clien ilor victimei +aptei anticoncuren ialeț ț ț

!3 passingon o& overc/arge3", de e2emplu o întreprindere care cumpără de la membrii unui cartel,la un pre maorat prin e+ectul în elegerii între participan ii la cartel, include valoarea maorată înț ț ț

pre ul produselor sale, vândute către alte întreprinderi sau către consumatorii +inali. Legeaț

4oncuren ei recunoa te dreptul unor ast+el de victime de a solicita, totu i, plata de despăgubiri deț ș ș

la participan ii la cartel, pe baza prezum iei că acestea nu pot absorbi pe deplin e+ectul cre teriiț ț ș

arti+iciale a pre ului. Problema victimelor cartelului care au trans+erat cre terea de pre în os, peț ș ț

lan ul economic, este, în principiu a scăderii vânzărilor i a ob inerii unui pro+it mai mic, care ar ț ș ț

trebui compensat de către membrii cartelului. ; asemenea situa ie include aspectul particular înț

care nu e2istă daună e+ectivă ) damnum emergens ) dar e2istă preudiciu sub +orma câ tiguluiș

nerealizat ) lucrum cessans. ceea i situa ie se întâmplă în cazul cartelurilor care nu conducș ț

imediat la cre terea pre urilor ș ț .Tot în vederea +acilitării sarcinii reclaman ilor e2istă propuneri i ciar norme legale în acest sensț ș

în unele urisdic ii, inclusiv din 'niunea (uropeană, privind e2isten a unei prezum ii relative aț ț ț

sporului de pre realizat de către participan ii la o în elegere anticoncuren ială. ceste prezum iiț ț ț ț ț

4 isponibil la adresa de internet ttp//ec.europa.eu/competition/consultations/$*11IactionsIdamages/mede+I+r.pd+.5 parent, nici cre terea de pre uri nu este de esen a cartelului. (2istă, în practică, în elegeri anti-concuren iale înș ț ț ț ț

care participan ii se pun de acord ca, pentru o perioadă, să reducă pre urile, de regulă pentru a provoca pierderiț ț

+inanciare unui nou intrat pe pia ă sau pentru a demotiva / bloca intrarea unui nou operator economic pe pia ă.ț ț

'lterior însă, pre urile sunt invariabil crescute, ast+el că se produc i daune e+ective.ț ș

18



sunt bazate pe studiile privind sporul de pre produs de carteluri, +iind analizate sute de carteluriț

de-a lungul istoriei reglementărilor de concuren ă, iar media acestui spor a +ost stabilită laț

apro2imativ $*-$G. (2istă i carteluri în care au +ost identi+icate cre teri arti+iciale ale pre urilor ș ș ț

de până la H*-0*G. 4onsiderăm că o ast+el de prezum ie este usti+icatăț de lege &erenda i înș

%omânia.

6n concluzie, calcularea daunelor e+ective produse de o +aptă anticoncuren ială rămâne un demersț

di+icil, mai degrabă de diligen ă decât de rezultat ) important este ca numărul variabilelor iț ș

erorilor să +ie redus la ma2im i ast+el se poate ob ine un rezultat pe care îl putem numi optim,ș ț

care poate +i încorporat de udecător în decizia de acordare a despăgubirilor. incolo de oricemetodologie care va +i propusă de către 4omisia (uropeană în vederea cuanti+icării daunelor,instan ele udecătore ti vor continua să +acă apel la e2pertize de specialitate. =udecătorii trebuieț ș

însă să ină cont de +aptul că matematica i analiza economică se pot aplica într-o gamă largă deț ș

sectoare economice. (2istă însă i situa ii în care cuanti+icarea daunelor produse de +apteș ț

anticoncuren iale sau de +apte de concuren ă neloială nu poate +i ob inută în mod precis printr-oț ț țsimplă e2pertiză contabilă ) acestea trebuie e+ectuate, dacă sunt implicate mai multe aspectetenice, împreună cu e2per i care în eleg modul de +unc ionare al pie ei în care s-au produs +aptaț ț ț ț

contrară regulilor de concuren ă i preudiciul a+erent. 6n egală măsură, udecătorii trebuie să inăț ș ț

cont de caracteristicile industriei în care s-a produs preudiciul i ciar dacă nu pot avea rezultateș

e2trem de precise trebuie ca măcar acestea să +ie plauzibile. =udecătorii nu sunt cema i săț

calculeze ei în i i cuantumul daunelor dar este important ca ei să poată în elege bine i să poatăș ș ț ș

veri+ica munca +ăcută de e2per i.ț

6n vederea atingerii acestui obiectiv udecătorii din %omânia pot apela la a a-numitul testș

3 aubert 3, dezvoltat în practica udiciară din tatele 'nite ale mericii i care implicăș

veri+icarea, prima &acie, a îndeplinirii a trei condi ii pentru ca e2pertiza să +ie admisibilă a"ț

e2pertiza să +ie bazată pe su+iciente in+orma ii i +apte, b" e2pertiza este rezultatul unor principiiț ș

i metode +iabile !consacrate" i c" e2pertul a aplicat în mod corect principiile i metodeleș ș ș

elementelor de +apt ale cauzei.

12,2,292 Cu 3rivire )a )e/$tura #e cau0a)itate 5ntre 'a3ta i)icit$ şi 3re8u#iciu2

4âteva elemente trebuie avute în vedere în ceea ce prive te evaluarea legăturii de cauzalitate întreș

+aptă i preudiciu în materia răspunderii civile care rezultă din săvâr irea de +apte contrareș ș

regulilor de concuren ă.țst+el, legătura de cauzalitate, care este 3liantul3 între elementele răspunderii civile delictuale,trebuie să constea într-o succesiune logică de evenimente, care trebuie urmărite din aproape înaproape !cauza pro2imă", pentru a elimina pe cât posibil erorile. acă legătura de cauzalitatedintre o +aptă i un preudiciu pare ilogică sau absurdă, este +oarte posibil ca aceasta să nu +ieș

corectă. Trebuie inut cont, totu i, de comple2itatea rela iilor economice.ț ș ț

19



'n al doilea aspect prive te utilizarea metodelor de analiză economică !econometrice" în vedereaș

evaluării legăturii de cauzalitate. 'tilitatea acestui instrument pleacă de la ceea ce men ionamț

mai înainte ) e2isten a, în conte2tul rela iilor economice, a unui număr mare de +actori care potț ț

a+ecta o întreprindere sau consumatorii ) ast+el încât este utilă aplicarea unor +ormule care săaute la reducerea numărului de variabile prin eliminarea cauzelor care nu puteau să +ie la

originea producerii pagubei. st+el, metodele econometrice nu pot constitui prin ele însele doveziale legăturii de cauzalitate, dar permit sus inerea sau, dimpotrivă, in+irmarea unor scenarii deț

cauzalitate a producerii preudiciului.

12,2,212 Cu 3rivire )a vin"v$&ie2

6n dreptul românesc răspunderea civilă delictuală rămâne o răspundere în care este prezent iș

elementul subiectiv al vinovă iei, +ie în +orma culpei, +ie în +orma inten iei. itua ia pare să +ieț ț ț

însă di+erită în ceea ce prive te ac iunile în despăgubiri bazate pe încălcarea art.1*1 sau 1*$ dinș ț

T&'(. 6n acest caz, maoritatea doctrinei uridice sus ine, bazându-se pe deciziile 4ur ii deț ț=usti ie, pe demersurile 4omisiei (uropene i, în ansamblu, pe e2isten a unui interes maor de aț ș ț

asigura compensarea victimelor comportamentelor anticoncuren iale, că ar +i vorba de oț

răspundere obiectivă !denumită i răspundere 3strictă3". iscu ia din cele ce urmează nu esteș ț

aplicabilă i în ceea ce prive te normele de concuren ă neloială, în cazul cărora având de-a +ace,ș ș ț

cu siguran ă doar cu norme de +ond i de procedură de drept na ional.ț ș ț

6n mod tradi ional, vinovă ia este un element al răspunderii civile delictuale de drept substan ialț ț ț

ast+el încât regimul său uridic va +i guvernat de dreptul comunitar, nu de dreptul na ional. eț

notat că dreptul comunitar interzice inclusiv adăugarea de condi ii de e2ercitare a dreptului laț

ac iune, cum este vinovă ia, mai restrictive decât cele cuprinse în art.1*1 i 1*$ din T&'(, avândț ț ș

în vedere că aceste norme sunt de directă aplicare. ;pinia maoritară în doctrina uridicăeuropeană este că răspunderea civilă delictuală în dreptul comunitar este o răspundere 3strictă3,desprinsă de ideea de vinovă ie. 7nterpretarea este bazată pe considerentele 4ur ii (uropene deț ț

=usti ie i pe politica urmată de 4omisia (uropeană în această materie.ț ș

Primul argument în sensul că e2isten a sau nu a unei +orme de vinovă ie nu ar trebui să +ieț ț

relevantă este că răspunderea civilă delictuală are ca obiectiv principal compensarea victimelor pentru daunele su+erite, ast+el încât elementul subiectiv sub imperiul căreia +apta a +ost produsănu ar avea relevan ă. 4onsider că realizarea compensării/repara iei este doar e+ectulț ț

mecanismului răspunderii civile delictuale dar acesta rămâne, în substan a sa, o sanc iuneț țspeci+ică pentru nerespectare unor reguli de conduită, ciar dacă nu are i caracterul unei pedepseș

civile. 4ompensarea este, desigur, importantă, dar răspunderea delictuală nu poate +i limitată doar la acest obiectiv. 6n plus, argumentul preeminen ei compensării are dezavantaul că este universalț

valabil, pentru orice +ormă de răspundere civilă delictuală, or cu toate dezvoltările legislativemoderne din ultima sută de ani i toate teoriile privind e2isten a unei răspunderi întemeiate peș ț

ideea de garan ie a victimei sau de risc, răspunderea civilă obiectivă nu este acceptată ca regulăț

20



de drept comun în maoritatea sistemelor de drept. rgumentul nu este sus inut nici deț

urispruden a 4(= cu privire la răspunderea civilă a tatelor 5embre pentru încălcarea normelor ț

de drept comunitar ) potrivit instan ei europene această încălcare ar trebui să +ie 3serioasă3ț

pentru a atrage răspunderea#. utorii care sus in acest argument încercă să e2plice condi ionareaț ț

răspunderii civile de +aptul că, atunci când este vorba de o răspundere a statelor, aceasta ar +i

necesară pentru a protea s+era de discre ie legislativă a tatelor 5embre. Putem să ne punemț

întrebarea de ce s+eră de discre ie legislativă poate +i vorba atunci când este vorba de norme dinț

T&'( care sunt de directă aplicare în ordinile uridice ale tatelor 5embre i de la care nu seș

poate deroga decât cel mult în sensul unei răspunderi agravate A

'n al doilea argument prezentat în sus inerea ideii e2isten ei unei răspunderi 3stricte3 esteț ț

presupusa e2isten ă a unei enumerării a condi iilor răspunderii civile delictuale pentru comitereaț ț

de +apte anticoncuren iale în cauza 5an+rediț H a 4ur ii (uropene de =usti ie. (ste vorba, maiț ț

precis, de paragra+ul #1 al eciziei 4(= din data de 1# iulie $**#, care a+irmă că 3 9ezultă că

orice individ poate cere să &ie compensat pentru paguba su&erită atunci c3nd există o legătură decauzalitate dintre această pagubă i un acord sau o practică concertată interzise de art.%1 CE ș 3.Precizez că acest paragra+ +ace parte din aceea sec iune a deciziei men ionate care răspunde la oț ț

întrebare a instan ei de trimitere cu privire la modul de aplicare a legăturii de cauzalitate, +ără aț

pune nicio întrebare cu privire la relevan a elementului vinovă iei. 5ai e2act, întrebarea eraț ț

aceasta 3 Articolul %1 CE trebuie interpretat în semnul ca permi 3nd oricărui individ să se bazezeț

pe nevalabilitatea unui acord sau practici concertate interzise în baza acestui articol i, acoloș

unde există o legătură de cauzalitate între acest acord sau practică concertată 4i paguba su&erită, să solicite daune pentru această daună A3 5otiva ia unei asemenea întrebări era că, înț

cauza a+lată pe rolul instan ei udecătore ti din 7talia, preudiciul invocat nu rezulta din însu iț ș ș

acordul anticoncuren ial, care +usese declarat ilegal i sanc ionat de autoritatea italiană deț ș ț

concuren ă, ci din contractul ) valabil ) de asigurare de răspundere civilă obligatorie pentruț

autoturisme. %eclamantul era un ter desăvâr it +a ă de acordul anticoncuren ial, dar sus inea căț ș ț ț ț

dauna sa rezultă din în elegerea dintre mai mul i asigurători concuren i de a men ine un nivelț ț ț ț

ridicat al primelor de asigurare. :ici din acest conte2t, nici din orice altă +ormulare a deciziei din cauza 5an+redi nu rezultă căinstan a europeană ar +i avut în vedere să statueze sau măcar să treacă în revistă, din ra iuni deț ț

claritate sau din alt motiv, toate elementele răspunderii civile delictuale care rezultă din +apteanticoncuren iale, contrare normelor imperative din T&'(. Paragra+ul #1 al deciziei, atât de desț

invocat, se re+eră la legătura de cauzalitate i atât.ș

6n +ine, un al treilea argument este desprins din propunerile +ormulate de 4omisia (uropeană în4artea @erde privind ac iunile în despăgubiri !$**". Plecând de la ideea e2cluderii cuț

desăvâr ire a elementului vinovă iei, 4omisia a propus, până la urmă, în 4artea lbă privindș ț

ac iunile în despăgubiri !$**0" ca tatele 5embre care prevăd în sistemele lor de drept condi iaț ț

6 4auza 4(= Frassererie du Peceur / &actortame, paragra+ele <#, 1 i .ș7 4auzele 4(= reunite $9/*< până la $90/*<.

21



e2isten ei unei +orme de vinovă ie să răstoarne sarcina probei, ast+el încât pârâtul să dovedeascăț ț

e2isten a unei 3erori scuzabile3, cu precizarea că este vorba de erori de +apt, nu erori de drept.ț

4a argument +inal împotriva e2isten ei unei răspunderi civile obiective, trebuie avut în vedere că,ț

la stabilirea gradului de vinovă ie al pârâ ilor trebuie să se ină cont i de e2isten a unor cauzeț ț ț ș ț

e2terioare acestora, cum este însu i comportamentul victimelor sau e2isten a unor cauze de +or ăș ț ț

maoră. ;r, dacă cuantumul e+ectiv al daunei este stabilit i în +unc ie de contribu ia victimei i deș ț ț ș

vinovă ia acesteia, cum poate +i calculată contribu ia +iecărei păr i la producerea preudiciuluiț ț ț

dacă vinovă ia autorului +aptei nu este luată în considerareAț

6.1.+. Aspecte de drept procesual civil

12,2*2,2 :"r a 8uri#ic$ a #eci0iei aut"rit$ ii #e c"ncuren $ #e c"nstatare a e;isten eiț ț ț ț

unei 'a3te antic"ncuren ia)e2ț

(2isten a unei otărâri a unei autorită i publice de concuren ă prin care este constată e2isten aț ț ț ț

unei încălcări a regulilor de concuren ă este un indiciu puternic pentru consumatori i alteț ș

persoane care au cumpărat de la autorii încălcărilor, cu privire la e2isten a unei +apte care le-aț

cauzat preudicii i o+eră elemente utile în ceea ce prive te întinderea acesteia, cu precădereș ș

atunci când este vorba de comportamente secrete, cum este cazul maorită ii cartelurilor ț

!asimetrie in+orma ională3". 4iar i în situa ia comportamentelor publice sau cunoscute în alteț ș ț

modalită i, contrarietatea acestora cu normele de concuren ă nu este întotdeauna evidentă pentruț ț

cei mai pu in aviza i. 6n unele cazuri decelarea unui comportament anticoncuren ial într-oț ț ț

multitudine de comportamente ale autorilor încălcării necesită e2isten a unor in+orma ii care suntț ț

doar în posesia acestor autori sau care pot +i procurate din alte surse din pia ă, dar nu suntț

disponibile în mod +acil victimelor comportamentelor !de e2emplu, date a+late în posesia unor

autorită i publice". cesta este, de alt+el, i motivul principal pentru care ac iunile subsecventeț ș țunei otărâri a unei autorită i publice !3ț &ollo:on3" sunt ) i probabil vor rămâne i în viitor ) ș ș

mai numeroase decât ac iunile de sine stătătoare !3ț standalone3". 6n acest conte2t s-a pusîntrebarea dacă o otărâre care constată o +aptă anticoncuren ială poate +i invocată în ceea ceț

prive te dovedirea e2isten ei unui delict civil, suprapus e2act peste conturul +apteiș ț

contraven ionale.ț 5ai e2act, întrebarea este dacă aceasta poate constitui singura probă sau doar una dintre probe.

Problema care se pune, deci, în cazul ac iunilor în despăgubiri subsecvente unei decizii aț

autorită ii publice de concuren ă ) 4omisia (uropeană, 4onsiliul 4oncuren ei sau altă autoritateț ț ț

de concuren ă dintr-un tat 5embru - este în ce măsură constatarea de către aceasta a e2isten eiț ț+aptei anticoncuren iale ecivalează cu constatarea e2isten ei i a +aptei delictuale cauzatoare deț ț ș

preudicii. %ăspunsul la această întrebare este +oarte important având în vedere că cele mai multeac iuni privind plata de despăgubiri sunt de a teptat să apară în urma unei decizii emise deț ș

autoritatea publică !ac iuni 3ț &ollo:on3". Trebuie avut în vedere că +aptele anticoncuren iale nuț

sunt, de multe ori, u or de identi+icat !ca accidentele rutiere, de e2emplu", având în vedere atâtș

caracterul secret al unora !cartelurile", cât i aspectele tenice ale altora !de e2emplu, abuzurileș

22



de pozi ie dominantă". e aceea, este util de tiut în ce măsură ac iunea în răspundere civilăț ș ț

delictuală poate +i bazată direct pe decizia de aplicare a sanc iunii contraven ionale.ț ț

%ăspunsul ar +i trebuit să +ie unul a+irmativ în măsura în care preudiciul civil se producenemilocit datorită încălcării unei reguli de concuren ă. Practic, comportamentul întreprinderiiț

care încalcă regula de concuren ă se va materializa, în acela i timp, într-o +aptă contraven ională,ț ș țsupusă sanc iunii aplicate de către autoritatea publică, i o +aptă delictuală, pe baza căreia esteț ș

atrasă răspunderea civilă a respectivei întreprinderi. acă răspunderea civilă nu decurge dinînsă i încălcarea regulii de concuren ă nu se mai poate vorbi, desigur, de plata de despăgubiriș ț

cauzate de această +aptă ci, eventual, din săvâr irea altei +apte delictuale.ș

7nstan a civilă investită cu ac iunea în despăgubiri va putea lua în considerare decizia autorită iiț ț ț

publice i înainte de pronun area cu caracter de+initiv i irevocabil a instan ei de contenciosș ț ș ț

administrativ asupra sa dacă decizia autorită ii nu este suspendată e2pres de către instan a deț ț

contencios administrativ până la solu ionarea cauzei. ecizia autorită ii publice rămâne valabilăț ț

i până la recunoa terea sa în ultimă instan ă, având în vedere că este vorba de un actș ș ț

administrativ care bene+iciază, până la o eventuală anulare i în absen a unei suspendări e2preseș ț

de către instan a udecătorească, de prezum ia de legalitate i prezum ia de veridicitate.ț ț ș ț

Luarea în considerare a +or ei obligatorii a otărârii autorită ii de concuren ă este usti+icată,ț ț ț

înainte ciar de e2ercitarea controlului udecătoresc, de procedurile urmate în cadrul proceduriide investiga ie, în ceea ce prive te dreptul la apărare al întreprinderilor. st+el, con+orm art.<< alț ș

Legii 4oncuren ei, constatarea încălcării nu se poate +ace decât în urma trimiterii cătreț

întreprinderile acuzate a unei copii a raportului de investiga ie i acordării unui termen de celț ș

pu in B* de zile în care întreprinderile să depună observa ii cu privire la temeinicia constatărilor ț ț

din raport i probe în apărarea lor.ș

12,2*2*2 Accesu) )a 3r"<e

Trebuie să precizez mai întâi că orice persoană, interesată sau nu, are acces la deciziile emise de4omisia (uropeană sau de 4onsiliul 4oncuren ei, având în vedere că o versiune necon+iden ialăț ț

!din care au +ost eliminate in+orma iile con+iden iale, cu caracter de secret de a+aceri" esteț ț

întotdeauna publicată pe pagina de internet a +iecăreia dintre aceste autorită iț0. ceste documente

+iind publice, nu se pun probleme deosebite în ceea ce prive te accesul la ele.ș

6n ceea ce prive te dreptul românesc, accesul poten ialilor reclaman i la probele din dosarul deș ț ț

investiga ie se +ace în baza prevederii generale din art.$90 al 4odului de procedură civilă ) ț

;bliga ia autorită ii sau institu iei publice de a prezenta un înscris ) i a normei speciale dinț ț ț ș

art.#1, alineat !<" din Legea 4oncuren ei, con+orm căreia 3ț Atunci c3nd există o decizie aConsiliului Concuren0ei prin care este sanc0ionată o practică anticoncuren0ială, în solu0ionareacererilor privind acordarea de despăgubiri, instan0ele vor putea solicita Consiliului Concuren0ei

8 6n cazul 4onsiliului 4oncuren ei la adresa de internetț ttp//JJJ.consiliulconcurentei.ro/ro/documente-o+iciale/concurenta/decizii.tml, iar pentru 4omisia (uropeană la adresa de internetttp//ec.europa.eu/competition/antitrust/cases/inde2.tml.

23

http://www.consiliulconcurentei.ro/ro/documente-oficiale/concurenta/decizii.html


http://ec.europa.eu/competition/antitrust/cases/index.html



http://ec.europa.eu/competition/antitrust/cases/index.html



documentele din cadrul dosarului care a stat la baza emiterii deciziei. <n acest scop, primind aceste documente, instan0ele vor asigura respectarea con&iden0ialită0ii in&orma0iilor reprezent3nd secrete de a&aceri, precum 4i a altor in&orma0ii cali&icate drept con&iden0iale.'

ccesul reclaman ilor priva i la aceste documente este elementul esen ial care poate determinaț ț ț

succesul sau insuccesul unei cereri privind acordarea de despăgubiri. vând în vedere importan ațsa, cestiunea accesului la dosarul de investiga ie al autorită ii publice +ace obiectul a numeroaseț ț

dezbateri în doctrina uridică i în urispruden a 4ur ii (uropene de =usti ie i a instan elor ș ț ț ț ș ț

na ionale.ț

Trebuie avut în vedere că prevederea legală din art.#1, alineat !<" din Legea 4oncuren ei esteț

valabilă doar în cazul cererilor privind acordarea de despăgubiri, nu i atunci când instan aș ț

trebuie să se pronun e cu privire la intervenirea nulită ii absolute, în baza art.<9 din Legeaț ț

4oncuren ei. 6n acest din urmă caz, instan a udecătorească va putea să se +olosească deț ț

prevederile art.$90 din 4odul de procedură civilă i va putea să solicite +urnizarea de cătreș

4onsiliul 4oncuren ei a unui punct de vedere, în calitate deț amicus curiae, cu privire la situa iațdedusă udecă ii, în baza art.#1, alineat !#" din Legea 4oncuren ei.ț ț

4ele mai multe dezbateri i controverse în ceea ce prive te accesul la dosarul de investiga ieș ș ț

privesc raportul dintre aplicarea publică i cea privată a regulilor de concuren ă, mai ales în ceeaș ț

ce prive te accesarea documentelor i in+orma iilor +urnizate benevol de către întreprinderi înș ș ț

urma aplica iilor acestora la clemen ă.ț ț

vând în vedere că documentele +urnizate de întreprinderile care aplică pentru politica declemen ă sunt adesea probe valoroase pentru ac iunile în recuperarea daunelor, inclusiv sau maiț ț

ales împotriva înse i întreprinderii care le +urnizează în mod voluntar, 4omisia (uropeanăș

mani+estă o preocupare ma2imă pentru ca întreprinderile respective să nu piardă motiva ia de aț

mai denun a cartelurile la care participă. (ste important de notat că politica de clemen ăț ț

reprezintă în prezent principalul instrument prin care sunt descoperite cartelurile.

%ecent, în cauza P+leiderer !$*1$" 4urtea (uropeană de =usti ie pare să +i înclinat balan a -ț ț

periculos, în opinia 4omisiei (uropene - în +avoarea reclaman ilor care solicită acordarea deț

daune private i a re+uzat, ast+el, să sacri+ice,ș ab initio, realizarea unor interese care sunt, aparent,doar private ) compensarea pentru daune ) în +avoarea interesului public al identi+icăriicomportamentelor anticoncuren iale ascunse. (ste de notat i +aptul că această decizie a +ostț ș

adoptată într-un complet lărgit ) 5area 4ameră ) alcătuit din 1B udecători ai 4(=, o situa ieț

e2trem de rară pentru o cauză de concuren ă.ț

4urtea (uropeană de =usti ie +olose te o +ormulare negativă, re inută ) 3ț ș ț ispozi iile dreptuluiț

$niunii =..trebuie interpretate în sensul că nu se opun ca o persoană pre2udiciată==.să aibăacces la documentele re&eritoare la o procedură de clemen ă care îl prive te pe autorul ț ș

încălcării3. ceastă +ormulare ar pute +i su+icientă pentru a spulbera unul dintre tabu-urile4omisiei (uropene ) +aptul că documentele depuse benevol de cei care aplică la politica de

24



clemen ă sunt inaccesibile unor ter e păr i. in punctul de vedere al 4omisiei (uropene,ț ț ț

dispari ia acestei garan ii poate avea e+ecte negative asupra motivării întreprinderilor de a maiț ț

denun a e2isten a unor carteluri, cu impact asupra descoperirii i sanc ionării în elegerilor ț ț ș ț ț

anticoncuren iale. La rândul său, având în vedere pre+erin a victimelor pentru ac iuni înț ț ț

despăgubiri subsecvente unei decizii de sanc ionare a +aptei din partea autorită ii de concuren ă,ț ț ț

eliminarea paravanului care proteează pe cei care aplică la clemen ă se poate răs+rânge negativț

asupra înse i ac iunilor private care urmăresc repararea consecin elor acestor +apte, considerăș ț ț

4omisia (uropeană.

6n ceea ce prive te elementele pe care instan a na ională ar trebui să le ia în considerare înș ț ț

e+ectuarea evaluării comparative, acestea ar trebui să reprezinte o evaluare prima &acie a valorii probatorii pe care documentele depuse în cadrul mecanismului de clemen ă ar putea să le aibă înț

ceea ce prive te succesul ac iunii în despăgubiri ) ar trebui să +ie vorba de documente iș ț ș

in+orma ii care pot constitui probe relevante i pertinente. 6n plus, accesul la con inutul dosaruluiț ș ț

de investiga ie ar trebui recunoscut doar pentru acele documente i in+orma ii care nu suntț ș ț

accesibile reclaman ilor în alte modalită i, inclusiv prin solicitarea prezentării acestora de cătreț ț

pârâ i. ceastă regulă consider că este aplicabilă oricărui document din cadrul dosarului deț

investiga ie ) ar +i ne+iresc, de e2emplu, ca reclamantul care a +ost i el parte i a depusț ș ș

documente în cursul investiga iei, în calitate de victimă a +aptei anticoncuren iale sau de co-ț ț

contractant lipsit de libertate de decizie ) să solicite inclusiv prezentarea acestora.e asemenea, documente, inclusiv cele depuse în cadrul politiciii de clemen ă, ar trebui să poatăț

+i solicitate direct întreprinderii care a depus respectivele documente. Teoretic, această posibilitate nu ar e2ista în baza art.+*- din Codul de procedură civilă, care prevede, limitativ,condi iile în care partea adversă poate +i obligată de către udecător să prezinte un înscris. st+el,ț

con+orm alineatului !$" al prevederii legale men ionate 3ț Cererea de în&ă i are va &i admisă, dacăț șînscrisul este comun păr ilor din proces, dacă însă i partea adversă sa re&erit în proces la acest ț ș

înscris, sau dacă, după lege, ea este obligată să în&ă i eze înscrisul ț ș 3. La prima vedere, victimeleunor +apte anticoncuren iale nu ar putea cere în+ă i area unor înscrisuri care sunt în posesiaț ț ș

autorilor încălcării dacă acestea nu îndeplinesc, de e2emplu, condi ia de a +i comune celor douăț

păr i, ceea ce pentru victimele care sunt ter i a+ecta i de o +aptă anticoncuren ială reprezintă unț ț ț ț

obstacol de netrecut. 6n baza deciziei 4ur ii (uropene de =usti ie din cauza P+leiderer, în+ă i areaț ț ț ș

documentelor de inute de pârât, inclusiv cele depuse în cadrul mecanismului de clemen ă, ar ț ț

trebui să +ie posibilă, ciar dacă doar în împreurări e2cep ionale. ecizia 4(= din cauzaț

P+leiderer nu distinge în +unc ie de entitatea/persoana care de ine documentele utile cauzei atunciț ț

când se re+eră la dreptul celor care solicită daune interese de a avea acces la documentelere+eritoare la o procedură de clemen ă. ecizia aceasta este o e2presie a principiului e+ectivită iiț ț

i principiul ecivalen ei, aplicabile în dreptul '(, care impun inclusiv ca e2erci iul dreptului laș ț ț

despăgubiri să nu +ie e+ectiv imposibil sau di+icil de realizat de prevederi ale dreptului na ional.ț

6n baza acestor principii instan ele udecătore ti din %omânia ar trebui să solicite prezentarea deț ș

către pârâ ii din ac iunile în despăgubiri i a documentelor care nu îndeplinesc condi ia de a +iț ț ș ț

comune păr ilor la litigiu. Faza uridică poate +i ciar partea +inală a art.$9B, alineat !$" dinț

25



4odul de procedură civilă ) 3 dacă, după lege, ea este obligată să în&ă i eze înscrisul'ț ș ) având învedere că deciziile 4ur ii (uropene de =usti ie au +or ă obligatorie, similar legii, pentru toateț ț ț

instan ele na ionale.ț ț

4on+lictul dintre politica de clemen ă i posibilitatea victimelor de a asigura reparareaț ș

preudiciilor su+erite poate +i, cel pu in, atenuat, dacă se acordă accesului la dosarul deținvestiga ie un caracter subsidiar ) documentele i datele din acesta ar trebui puse de cătreț ș

instan a de udecată la dispozi ia celor vătăma i doar în măsura în care documentele i datele nuț ț ț ș

se regăsesc dea în dosarul cauzei sau în posesia păr ilor. 6n toate situa iile, pentru a puteaț ț

discerne între probele dea disponibile i cele care pot +i găsite în cadrul dosarului de investiga ie,ș ț

instan a va trebui să dispună prezentarea în întregime a dosarului autorită ii de concuren ă.ț ț ț

;dată cu elaborarea de către 4omisia (uropeană a propunerii de irectivă a Parlamentului(uropean i a 4onsiliului privind anumite norme care guvernează ac iunile în despăgubire înș ț

temeiul dreptului na ional în cazul încălcărilor dispozi iilor dreptului concuren ei al statelor ț ț ț

membre i al 'niunii (uropene din iunie $*1B, accesul la documentele a+late în posesiașautorită ilor de concuren ă este pe punctul de a +i a+ectate de o interdic ie absolută, o solu ie înț ț ț ț

măsură să a+ecteze dreptul la despăgubiri e+ective.

4on+orm propunerii de directivă, s+era documentelor la care ar +i putut avea acces victimele+aptelor anticoncuren iale va +i redusă considerabil. 6n primul rând, propunerea de directivăț

include prevederea unei protec ii absolute pentru două categorii importante de documenteț

declara iile întreprinderilor re+eritoare la clemen ă i propunerile de înceiere a unei tranzac ii !înț ț ș ț

realitate propunerile de angaamente, prevăzute în legisla ia din %omânia de art.<#ț $ din Legea4oncuren ei".ț

6n al doilea rând, 4omisia (uropeană propune Parlamentului i 4onsiliului (uropean o protec ieș ț

temporară, cu privire la documentele pe care păr ile le-au pregătit în mod speci+ic în procedura deț

investiga ie !cum sunt răspunsurile păr ii la cererile de in+orma ii ale autorită ii" sau pe careț ț ț ț

autoritatea de concuren ă le-a redactat în cursul procedurilor !cum este raportul de investiga ie"ț ț

care nu pot +i comunicate, la cererea unei instan e de udecată decât după emiterea unei deciziiț

+inale de către autoritatea de concuren ă.ț

(ste destul de evident că prin aceste prevederi 4omisia (uropeană dore te să contracarezeș

poten ialele e+ecte negative ale accesului la probe asupra politicii sale de clemen ă i a altor ț ț ș

mecanisme alternative de solu ionare a cazurilor de concuren ă. &ără să o+ere multe e2plica ii iț ț ț ș

mul umindu-se să a+irme suprema ia interesului aplicării publice a normelor de concuren ă,ț ț ț

4omisia (uropeană adoptă o pozi ie rigidă i mult di+erită de cea a 4ur ii (uropene de =usti ie înț ș ț ț

cauza P+leiderer. olu ia propusă de 4(= pare totu i cea mai rezonabilă i realizează un acordț ș ș

între aplicarea publică i cea privată a regulilor de concuren ă, +ără a sacri+ica interesele niciuneiș ț

dintre acestea, printr-o analiză de la caz a caz.

26



12,2*262 Ter7enu) #e 3rescri3 ieț

c iunile în despăgubiri sunt supuse termenului general de prescrip ie prevăzut deț ț art. +51 dinCodul Civil pentru ac iunile patrimoniale, de B ani de la data producerii la care păgubitul aț

cunoscut sau ar +i trebuit să cunoască paguba i pe cel care răspunde pentru producerea ei. vândș

în vedere că, de regulă, +aptele anticoncuren iale sunt +apte cu e2ecutare succesivă, termenul deț

prescrip ie va începe să curgă de la data încetării încălcării ) care corespunde, de cele mai multeț

ori, cu data la care întreprinderea este in+ormată cu privire la desciderea unei investiga ii deț

către autoritatea publică de concuren ă.ț

6n a+ară de termenul general de prescrip ie, Legea 4oncuren ei din %omânia a preluat iț ț ș

propunerea din 4artea lbă privind ac iunile în despăgubiri i a prevăzut e2isten a unui termenț ș ț

special de prescrip ie suplimentar, de $ ani după emiterea unei otărâri de constatare a încălcăriiț

de către autoritatea de concuren ă. Trebuie observat că acesta este un termen special, distinct deț

termenul general de B ani, i nu o repunere a victimelor în termenul de prescrip ie în cazurile înș ț

care acesta a e2pirat anterior +inalizării investiga iei.ț :u este vorba în acest caz de o repunere întermenul de prescrip ie deoarece aceasta este condi ionată de e2isten a unor motive temeiniceț ț ț

care l-ar împiedica pe reclamant să ac ioneze, con+ormț art.+5++ din Codul civil . ;r, ac iunile înț

despăgubiri pot +i introduse oricând de către victima care poate dovedi, +ără aportul elementelor din dosarul autorită ii publice, e2isten a unei încălcări a regulilor de concuren ă, a unui preudiciuț ț ț

i a legăturii de cauzalitate dintre +apta anticoncuren ială i preudiciuș ț ș

:e+iind o repunere în termen care ar opera doar pentru persoanele care ar +i +ost împiedicate săac ioneze acest nou termen bene+iciază tuturor persoanele a+ectate de respectiva +aptăț

anticoncuren ială i care pre+eră să solicite daune printr-o ac iune succesivă !3ț ș ț &ollo:on3" decizieiadministrative. ;pinez că, în acest caz, termenul de prescrip ie curge de la data la care decizia deț

sanc ionare este +ăcută publică de către autoritatea de concuren ă, prin intermediul paginii sale deț ț

internet i al mass-media, a adar de la un moment obiectiv. acă termenul general de B ani nu s-aș ș

epuizat până la rămânerea de+initivă i irevocabilă a deciziei de sanc ionare contraven ională, neș ț ț

vom putea a+la în prezen a a două termene de prescrip ie, cu privire la aceea i ac iune, termeneț ț ș ț

care ar curge în paralel, ceea ce ar +i inacceptabil. olu ia ar +i ca păgubi ilor care solicită plata deț ț

daune +ără a se baza pe decizia autorită ii de concuren ă !ac iuni 3ț ț ț standalone3" să li se aplicetermenul general de prescrip ie, care va curge de la data la care au cunoscut sau ar +i trebuit săț

cunoască dauna i pe cel care a cauzat-o, iar celor care introduc cererea privind acordarea deș

despăgubiri după rămânerea de+initivă i irevocabilă a deciziei de sanc ionare !ac iuni 3ș ț ț &ollo:

on3" să li se aplice termenul special de prescrip ie de $ ani prevăzut deț art.61, alineat 6( din egea Concuren eiț .

Termenele de prescrip ie pentru peten ii care rezultă din +apte prevăzute de Legea 4oncuren ei,ț ț ț

care a+ectează consumatorii nu pot +i modi+icate conven ional, în sensul restrângerii, dar nici alț

e2tinderii. ceastă concluzie rezultă din art.+515, alineat 5( din Codul civil , care e2clude dins+era de aplicare a modi+icării prin acord a termenelor de prescrip ie drepturile supuse legisla ieiț ț

27



privind protec ia consumatorilor. upă cum am arătat mai înainte, legisla ia de concuren ă de tipț ț ț

antitrust are ca obiectiv +inal protearea consumatorilor de e+ectele negative ale încălcăriiregulilor de concuren ă, ast+el că aplicarea acestei limitări apare pe deplin usti+icată, cu atât maiț

mult cu cât prevederea legală din alineatul 5( al art.+515 se re+eră, generic, la 3legisla ia3 deț

protec ie a consumatorilor.ț

c iunilor în daune care rezultă din săvârKirea de +apte de concuren ă neloială li se va aplicaț ț

întotdeauna termenul general de prescrip ie de B ani care va începe să curgă în baza reguliiț

prevăzute de art.+5+% din Codul Civil de la momentul în care cel păgubit a cunoscut sau ar +itrebuit să cunoască atât e2isten a daunei cât i pe cel care a cauzat-o. vând în vedere că, a aț ș ș

cum am mai spus, +aptele de concuren ă neloială sunt adesea 3direc ionate3, iar autorii iț ț ș

victimele sunt cunoscu i sau pot +i cunoscu i cu relativă u urin ă, momentul de la care începe săț ț ș ț

curgă termenul de prescrip ie ar trebui să +ie cel al producerii preudiciului, în cazul +aptelor deț

concuren ă neloială evidente ) de e2emplu de+ăimarea - i de la momentul cunoa terii acesteiț ș ș

+apte, în cazul celor ascunse - de e2emplu, contra+acerea.

6n ceea ce prive te nulitatea absolută care rezultă dinș art.)* al egii concuren eiț , aceasta va putea+i invocată oricând, con+orm art.1+5!+, alineat +(, pct.- din Codul civil .

;dată cu intrarea în vigoare a irectivei privind anumite norme care guvernează ac iunile înț

despăgubire în temeiul dreptului na ional în cazul încălcărilor dispozi iilor dreptului concuren eiț ț ț

al statelor membre i al 'niunii (uropene, la orizontul anului $*1<, prevederile men ionate maiș ț

sus vor trebui modi+icate pentru a corespunde celor impuse prin această directivă.

st+el, con+orm art.1*, pct.< din proiectul de directivă 3>tatele membre se asigură că termenul de prescrip ie pentru introducerea unei ac iuni în despăgubire este de cel pu in cinci aniț ț ț 3 iar potrivit

pct. al aceluia i articol 3ș >tatele membre se asigură că termenul de prescrip ie este suspendat înț

cazul în care o autoritate de concuren ă des&ă oară ac iuni în scopul investiga iei sau proceduriț ș ț ț

cu privire la o încălcare la care se re&eră ac iunea în despăgubire. >uspendarea încetează cel maiț

devreme la un an după ce decizia privind încălcarea răm3ne de&initivă sau procedurile înceteazăîn alt mod .3

12,2*2-2 C"73eten a instan e)"r 8u#ec$t"re ti i ac iuni)e c")ective 5n instan $ț ț ș ș ț ț

4ompeten a materială în primă instan ă în ceea ce prive te cererile de despăgubiri apar ine +ieț ț ș ț

udecătoriei !pentru preten iile de până în $**.*** lei", +ie tribunalului, pentru preten iileț ț

superioare acestei valori, în con+ormitate cu prevederile art.*) i *5 din Codul de procedurăș

civilă. 6n con+ormitate cu prevederile art.1!6, alineat 1( din acela i act normativ, udecătoria vaș

rămâne competentă să udece cauza i dacă ulterior cuantumul preten iilor su+eră modi+icări. ;ș ț

ast+el de situa ie se poate întâlni destul de +recvent în cazul ac iunilor în despăgubiri care derivăț ț

din +apte anticoncuren iale, având în vedere di+icultatea estimării corecte a preudiciilor produseț

de acestea încă de la introducerea ac iunii udecătore ti.ț ș

28



6n ceea ce prive te competen a teritorială, aceasta este +ie a instan ei în a cărei rază teritorială seș ț ț

a+lă sediul sau domiciliul pârâtului sau al unui dezmembrământ al unei persoane uridice,con+orm art.1!11+ din Codul de procedură civilă, +ie a instan ei în raza căreia s-a produs +aptaț

cauzatoare de preudicii sau s-a produs preudiciul, în baza art.11-, alineat 1( din Codul de procedură civilă. acă sunt mai mul i pârâ i, cererile de despăgubiri se introduc, con+ormț ț

art.11+, alineat 1(, la instan a competentă pentru oricare dintre ace tia. 6n con+ormitate cuț ș

prevederile art.1+6, alineat 1(, păr ile pot alege, prin conven ie, i o altă instan ă care să +ieț ț ș ț

competentă.

6n ultimii ani problematica ac iunilor colective a depă it grani ele domeniului concuren ei iar ț ș ț ț

demersurilor în acest sens li s-au alăturat i irec ia >enerală privind Pia a 7nternă i Protec iaș ț ț ș ț

4onsumatorilor i irec ia >enerală de =usti ie i +aceri 7nterne din cadrul 4omisiei (uropene.ș ț ț ș

cestea au derulat împreună, în intervalul < +ebruarie ) B* aprilie $*11 o consultare publică privind solu iile care ar trebui adoptate, la care a participat i autorul acestei lucrări. 4oncluziileț ș

dezbaterii au +ost însu ite i de Parlamentul (uropean, prinș ș 9ezolu ia din + &ebruarie +!1+ț re&eritoare la o abordare europeană coerentă în materie de ac0iuni colective în despăgubire*.

6n rezolu ia Parlamentului (uropean se remarcă aceea i preocupare ) contraproductivă, în opiniaț ș

mea ) de a nu 3importa3 mecanisme tipice dreptului din ', în po+ida e+icien ei dovedite aț

acestora, sub argumentul că acestea nu +ac parte din tradi ia sistemelor de drept din 'niune i căț ș

3ar încălca drepturile oricărei victime care ar lua parte la procedură &ără să tie, &iind însăș

obligată să respecte /otăr3rea instan ei'ț !EA".6n ceea ce prive te dș reptul românesc, acesta a preluat dea din propunerile 4omisiei (uropene iș

con ine în prezent su+iciente prevederi legale care să +aciliteze ac iunile udecătore ti comune aleț ț ș

victimelor +aptelor anticoncuren iale. 5ai întâi trebuie amintit că, distinct de propunerileț

4omisiei (uropene, noul 4od de procedură civilă român reglementează, în articolele 9 i #*, co-ș

participarea procesuală. st+el, con+orm art.9 3 ?ai multe persoane pot &i împreună reclamante sau p3r3te dacă obiectul procesului este un drept sau o obliga ie comună, dacă drepturile sauț

obliga iilor lor au aceea i cauză ori dacă între ele există o str3nsă legăturăț ș 3. 4ondi iile deț

aplicare a co-participării, prevăzute de art.#*, e2primă pruden a legiuitorului i +ac ca ac iuneaț ș ț

des+ă urată în comun să +ie, cel mult, un nucleu al unei adevărate ac iuni colective. in +ericire,ș ț

în ceea ce prive te cererile privind acordarea de despăgubiri pentru încălcări ale prevederilor ș

Legii concuren ei e2istă i prevederea specială din art.#1, alineat !ț ș 1".Potrivit art.)! din rdonan a 7uvernului nr. +18+!!!ț , 5inisterul Public poate interveni în

ac iunile civile care privesc drepturile consumatorilor, inclusiv ac iunile în despăgubiri.ț ț

5inisterul Public nu poate intenta însă ast+el de ac iuni civile ) nu poate ac iona caț ț parens patriae ) a a cum se întâmplă în tatele 'nite ale mericii, de e2emplu, unde procurori generaliș

ai statelor +ederale pot intenta ast+el de ac iuni. vând în vedere aceste prevederi i nivelul încăț ș

redus al culturii de concuren ă i al culturii uridice în rândul popula iei, este de a teptat ca ac iuniț ș ț ș ț

9 isponibilă la adresa de internet ttp//JJJ.europarl.europa.eu/sides/getoc.doApub%e+-//(P//T(8TMTMPH-T-$*1$-**$1M*M;4M85LM@*//%;

29

http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P7-TA-2012-0021+0+DOC+XML+V0//RO






în despăgubiri pentru +apte contrare art. sau # din Legea 4oncuren ei, respectiv art.1*1 sau 1*$ț

din T&'(, să +ie introduse, pentru început, în +a a instan elor udecătore ti din %omânia, maiț ț ș

degrabă de către întreprinderi preudiciate, +ie individual, +ie în mod colectiv, în cadrul unor asocia ii.ț

30



În c"nc)u0ie(

plicarea mecanismelor răspunderii civile delictuale în cazul unor preudicii care rezultă din+apte anticoncuren iale reprezintă un demers di+icil, având în vedere comple2itatea deosebită aț

unor ast+el de +apte. Practica 4ur ii (uropene de =usti ie a 'niunii (uropene i modi+icărileț ț ș

legislative care s-au produs în anii $*1*-$*11 sau care urmează a se produce în urma propuneriide directivă i a recomandărilor lansate în $*1B de către 4omisia (uropeană vor netezi drumulș

unor ast+el de ac iuni dar va +i nevoie de timp până când repararea integrală a preudiciilor săț

devină o realitate obi nuită în universul instan elor udecătore ti din %omânia.ș ț ș

Teza de doctorat 3 9ăspunderea civilă delictuală în materia concuren eiț 3 a urmărit să clari+icecâteva dintre aspectele proprii acoperirii daunelor produse de +apte anticoncuren iale. Tezaț

încearcă să răspundă la câteva întrebări dar în acela i timp ridică alte întrebări. ceasta nu esteș

e2austivă i dore te mai degrabă să stimuleze alte analize asupra acestei tematici. (2tinzândș ș

pu in s+era de interes, teza dore te să descidă o dezbatere i analiză asupra e2isten ei iț ș ș ț ș

+unc ionării unor tipuri de răspundere civilă delictuală specializate, al căror mod de +unc ionareț țeste in+luen at într-o propor ie mare de domeniul economic sau social la care se aplică.ț ț

5ultiplicarea cazurilor în care victimele comportamentelor anticoncuren iale ob in reparareaț ț

preudiciilor su+erite este o condi ie necesară pentru sănătatea mediului concuren ial dinț ț

%omânia sanc iunile administrative pot disciplina i preveni alte mani+estări similare dar numaiț ș

prin repararea integrală i promptă a preudiciului pot +i eliminate complet consecin ele +aptelor ș ț

anticoncuren iale i poate +i asigurată buna +unc ionare a pie elor.ț ș ț ț

utorul acestei teze este convins de utilitatea aplicării private a regulilor de concuren ă i deț ș

+aptul că un ast+el de obiectiv nu poate +i subordonat aplicării regulilor de concuren ă de cătreț

autorită ile publice. c iunile în despăgubiri au 3drept de cetate3, pe picior de egalitate cuț ț

aplicarea publică a regulilor de concuren ă.ț

6n ceea ce prive te %omânia, numărul ac iunilor legale în repararea preudiciilor cauzate de +apteș ț

anticoncuren iale va cre te cu siguran ă în anii următori. ub rezerva limitării erorilor iț ș ț ș

e2ceselor, o ast+el de cre tere ine de evolu ia +irească a economiei i a vie ii uridice. 4uș ț ț ș ț

siguran ă cea mai mare parte a acestei teze va +i depă ită în câ iva ani, sub imperiul urispruden eiț ș ț ț

care va apare i a legisla iei care urmează a +i implementată. (ste soarta +irească a ideilor,ș ț

depă ite adesea de +apte dar asta nu atinge cu nimic utilitatea dezbaterii din paginii acestei teze.ș

(ste o lucrare a ezată la temelia unei construc ii care începe să se înal e.ș ț ț

Documents

Raspunderea civilă delictuala in materia concurentei - doctorand Valentin Mircea