RAPORTUL

Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

privind combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului

2005

Republica Moldova

Telefon/Phone: (+373) 22 / 257-317 Fax: (+373) 22 / 257-317 Internet: http://www.cccec.md E-mail: spcsb@cccec.md Adresa/Address: Serviciul Prevenire şi Combaterea Spălării Banilor Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei bd. Ştefan cel Mare 198 Chişinău, 2004 Republica Moldova

CUPRINS:

Mesajul Directorului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei –––––––––––––––––––– 4

INTRODUCERE –––––––––––––––––––––––––––––––––– 5

Capitolul I – Prezentarea generală a Serviciului Prevenire şi Combaterea Spălării Banilor

1.1. Statutul Serviciului Prevenire şi Combaterea Spălării Banilor –––––––––––––––––––––––––––7

1.2. Principalele sarcini ale Serviciului Prevenire şi Combaterea Spălării Banilor ––––––––––––––––– 9

1.3. Resursele şi potenţialul uman –––––––––––––––––––– 10 1.4. Finanţarea şi suportul informaţional –––––––––––––– 11 1.5. Cadrul legislativ naţional ––––––––––––––––––––––– 13

Capitolul II – Rezultate înregistrate în activitatea Serviciului Prevenire şi Combaterea Spălării Banilor în anul 2005

2.1. Primirea informaţiilor –––––––––––––––––––––––––– 16 2.2. Date statistice privind operaţiunile înregistrate –––––– 17 2.3. Tipologii de spălare a banilor identificate în anul 2005 -21

Capitolul III – Cooperarea la nivel naţional cu instituţiile implicate în prevenirea şi combaterea spălării banilor şi cooperarea internaţională

3.1. Cooperarea la nivel naţional ––––––––––––––––––––– 27 3.2. Cooperarea internaţională: –––––––––––––––––––––– 27

3.2.1. Cooperarea cu serviciile similare din străinătate- 28 3.2.2. Cooperarea cu organismele internaţionale de profil -

30

Capitolul IV – Programul de acţiune al Serviciului Prevenire şi Combaterea Spălării Banilor pentru anul 2006 ––– 33

CONCLUZII –––––––––––––––––––––––––––––– 34

ADRESE SELECTATE DIN INTERNET –––––––– 35

Economia transparentă – viitorul ţării

Mesajul Directorului Centrului pentru Combaterea

Crimelor Economice şi Corupţiei Sunt deosebit de onorat să prezint Raportul anual al activităţii

Serviciului Prevenire şi Combaterea Spălării Banilor, subdiviziune independentă în cadrul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (în continuare - Serviciu) referitor la activitatea desfăşurată în anul 2005 şi perspectivele propuse pentru realizare în anul 2006.

Raportul reflectă evoluţia, pe plan calitativ, activităţii de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului, din punct de vedere legislativ şi instituţional.

Astfel, pentru Serviciu perioada de raport a fost una de îmbunătăţire a activităţii în detectarea factorilor posibili de spălare a banilor şi finanţării terorismului.

Totodată, doresc să subliniez importanţa cooperării Serviciului cu întregul sistem de instituţii implicate în prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, pentru realizările înregistrate în această perioadă, în special cu: Ministerul Finanţelor, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Procuratura Generală, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, Banca Naţională a Moldovei, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Serviciul Vamal etc.

Serviciul a continuat să acorde o atenţie deosebită cooperării cu instituţiile şi organismele internaţionale de profil ( Comitetul MoneyVal, Grupul EGMONT şi Grupul Euro-Asiatic ), în scopul obţinerii unor aprecieri cît mai favorabile pentru Republica Moldova în procesele de evaluare realizate de aceste instituţii, precum şi pentru cunoaşterea evoluţiei standardelor internaţionale în domeniu. La fel, în anul curent a fost iniţiată procedura de semnare a memorandumurilor de colaborare cu serviciile similare de peste hotare.

Suntem conştienţi de importanţa misiunii încredinţate instituţiei noastre şi doresc să vă asigur că Serviciul va concentra eforturile destinate protejării economiei ţării de efectele negative ale fenomenului spălării banilor şi finanţării activităţilor teroriste.

Cu deosebită stimă,

Valentin MEJINSCHI Directorul

Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

INTRODUCERE La începutul acestui mileniu, multe din evoluţiile pozitive, rezultate ale

progresului ştiinţific şi ale dezvoltării economice înregistrate de societatea contemporană, sunt afectate din ce în ce mai des de activităţi infracţionale.

Deturnările esenţiale de fonduri, crima organizată, traficul de droguri, de fiinţe umane, de arme, corupţia, penetrarea sistemelor informatice şi folosirea lor în scopuri criminale, spălarea banilor şi finanţarea terorismului sunt probleme grave, care, chiar dacă în proporţii diferite, afectează toate statele lumii.

Spălarea banilor şi finanţarea terorismului pot avea consecinţe economice şi sociale devastatoare, ameninţînd atît ţările cu economii puternice, cît şi în tranziţie către economia de piaţă, precum şi cele cu sisteme financiare fragile. Astfel, economia, societatea şi securitatea statelor utilizate în calitate de platforme pentru spălarea mijloacelor financiare obţinute pe căi ilicite sunt afectate enorm.

Comunitatea internaţională, alertată de amploarea şi consecinţele fenomenului de finanţare a terorismului şi spălare a banilor, a iniţiat şi adoptat o serie de măsuri în plan legislativ şi instituţional, menite a preveni şi combate aceste pericole.

Prima măsură de acest fel la nivel internaţional a constituit-o Convenţia ONU privind traficul ilicit de droguri şi de substanţe psihotrope din 1988 de la Viena, care conţine prevederi importante privind incriminarea spălării banilor, identificarea şi urmărirea veniturilor obţinute din infracţiuni, blocarea şi sechestrarea bunurilor, asistenţa legală reciprocă.

A urmat apoi Declaraţia Comitetului Basel de Supraveghere Bancară, adoptată în luna decembrie a aceluiaşi an, care conţine recomandări menite a preveni folosirea sistemului bancar pentru spălarea banilor şi finanţării terorismului.

La iniţiativa Grupului celor 7 ţări puternic industrializate, în anul 1989 a fost înfiinţat organismul interguvernamental „Grupul de Acţiune Financiară Internaţională” (FATF), a cărui menire este dezvoltarea şi promovarea politicilor de combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului.

Astfel, FATF a elaborat „cele 40 de Recomandări privind combaterea spălării banilor” şi „cele 9 Recomandări speciale privind combaterea finanţării terorismului”, care au statut teoretic şi au pus bazele sistemului de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului, acoperind atît sistemul justiţiei penale şi aplicării legii, cît şi sistemul financiar şi reglementarea acestuia, precum şi colaborarea internaţională în domeniu.

În noiembrie 1990, Consiliul Europei a adoptat Convenţia nr. 141 privind spălarea banilor, depistarea, sechestrarea şi confiscarea veniturilor provenite din activitatea infracţională, ratificată de Parlamentul Republicii Moldova prin Legea nr. 914 – XV din 15.03.2002, ale cărei prevederi importante se referă la situaţiile în care infracţiunea generatoare de bani murdari se comite în străinătate, modul de aplicare a măsurilor de îngheţare, sechestru şi confiscare, cooperarea juridică şi asistenţă tehnică.

În octombrie 2001, Comitetul de la Basel privind Supravegherea Bancară a elaborat „măsuri prudenţiale de identificare a clientului” pentru sectorul bancar.

Totodată, la 07.10.2004, Asociaţia Internaţională a Serviciilor de Supraveghere a Asigurărilor (IAIS-International Association of Insurance Supervisors (www.iaisweb.org) a elaborat şi aprobat „Ghidul privind combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului” pentru piaţa asigurărilor.

Realizînd pericolele şi consecinţele care însoţeau extinderea acestui fenomen de spălare a banilor şi finanţare a terorismului, inclusiv şi în Republica Moldova, ca o manifestare a voinţei constante de protejare a statului şi a economiei naţionale împotriva consecinţelor negative ale terorismului, crimei organizate şi a spălării fondurilor obţinute prin săvîrşirea de infracţiuni grave, Guvernul Republicii Moldova a iniţiat o serie de măsuri menite să contribuie la intensificarea şi concentrarea eforturilor de combatere şi limitare a efectelor negative ale acestor fenomene.

În acest sens, au fost întreprinse mai multe acţiuni care răspund necesităţilor de sancţionare a acţiunilor ce pot fi considerate spălare de bani şi finanţare a terorismului, infracţiuni generatoare de bani murdari, precum şi intensificată colaborarea şi interacţiunea cu serviciile similare de peste hotare, instituţiile şi organismele internaţionale specializate.

Sperăm că prima ediţie a raportului să redea eforturile întreprinse de către Serviciul Prevenire şi Combaterea Spălării Banilor al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei în soluţionarea acestor probleme care au devenit tot mai actuale pentru sistemul financiar-bancar al Republicii Moldova.

Capitolul I PREZENTAREA GENERALĂ A SERVICIULUI

1.1. Statutul Serviciului Serviciul Prevenire şi Combaterea Spălării Banilor activează în calitate

de unitate independentă în cadrul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, cu sediul în mun. Chişinău.

Este subdiviziunea specializată în prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, creată după intrarea în vigoare a Legii nr. 197 din 15.05.2003 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, care completează inclusiv conţinutul Legii nr. 633 din 15.11.2001 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului: „prezenta lege se execută de către Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, în al cărui cadru se creează o subdiviziune specializată”.

A fost format în baza Ordinului directorului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei nr. 111 din 15.09.2003 şi activează în componenţa a 14 colaboratori.

Serviciul are ca direcţie de activitate prevenirea şi combaterea spălării

banilor şi finanţării terorismului, scop în care primeşte, analizează, prelucrează informaţii referitoare la operaţiunile financiare efectuate prin intermediul sistemului financiar-bancar şi nebancar. În vizorul Serviciului nimeresc acţiunile de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului săvîrşite de către cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini, apatrizi şi de persoane juridice rezidente sau nerezidente pe teritoriul Republicii Moldova, scop în care poate solicita şi primi din partea autorităţilor publice, instituţiilor financiare, agenţilor economici şi persoanelor fizice informaţiile şi documentele necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, precum şi de suspendare a executării operaţiunilor financiare pe conturi în bănci şi în alte instituţii financiare, cu sechestrarea mijloacelor băneşti.

Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

Direcţia Generală Anticorupţie

Direcţia Generală Combaterea Crimelor Economice

Direcţia Generală Urmărire Penală

Serviciul Prevenire şi Combaterea Spălării Banilor

Aparatul Directorului Direcţia Generală Analitică, Prognozare şi Prevenire

Direcţia Juridică

Direcţia Asigurare Operativă

Direcţia Logistică şi Administrare

Direcţia Evidenţă Contabilă şi Finanţe

Direcţia Securitate Internă

Direcţia Resurse Umane

Direcţia Generală Teritorială Bălţi

Direcţia Generală Teritorială Cahul

1.2. Principalele sarcini ale Serviciului Sarcinile atribuite Serviciului sunt de a preveni şi combate în mod

eficient spălarea banilor şi finanţarea terorismului, de a depista şi contribui la stoparea fluxurilor financiare dedicate terorismului, scop în care primeşte, analizează, prelucrează informaţiile transmise de instituţiile care intră sub incidenţa Legii nr. 633-XV din 15.11.2001 privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului: instituţiile bancare, companiile de asigurare, participanţii profesionişti la piaţa valorilor mobiliare, agenţii economici care desfăşoară activităţi de jocuri de noroc, persoane fizice şi juridice care acordă asistenţă de specialitate juridică, notarială, contabilă etc.

În vederea executării sarcinilor sale, Serviciul poate solicita şi primi, în conformitate cu prevederile art. 7, alin. (1), lit. i) ale Legii nr.1104-XV din 06.06.2002 cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, „din partea autorităţilor publice, instituţiilor financiare, agenţilor economici şi persoanelor fizice informaţiile şi documentele necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin”.

Odată cu survenirea modificărilor în Legea nr. 633-XV din 15.11.2001, la finele lunii decembrie 2004, atribuţiile Serviciului au fost lărgite prin includerea activităţii de prevenire şi combatere a utilizării sistemului financiar-bancar în vederea finanţării activităţilor teroriste.

ÎN EXERCITAREA ATRIBUŢIILOR SALE, Serviciul: primeşte date şi informaţii despre persoane fizice şi juridice de la

instituţiile raportoare, conform prevederilor Legii nr. 633-XV privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului;

analizează şi prelucrează datele şi informaţiile primite; examinează din proprie iniţiativă cazurile care intră în sfera sa de

competenţă; solicită oricărei instituţii competente furnizarea de date şi

informaţii necesare exercitării atribuţiilor sale funcţionale; colaborează cu serviciile similare de peste hotare şi organismele

internaţionale specializate în prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, cooperează şi promovează schimbul de informaţii cu structurile internaţionale, europene şi regionale care au atribuţii în domeniu;

emite, în condiţiile legii, decizii de suspendare a efectuării tranzacţiilor asupra cărora există suspiciunea că ar avea drept scop spălarea banilor şi finanţarea terorismului;

participă la elaborarea proiectelor de acte legislative, ordine şi instrucţiuni interne care au tangenţă cu combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului etc.

1.3. Resursele şi potenţialul uman Statele de personal ale Serviciului sunt alcătuite din 14 angajaţi, dintre

care: şeful Serviciului, şeful-adjunct, 5 inspectori principali, 5 inspectori superiori şi 2 inspectori.

Angajaţii sunt specialişti cu studii universitare juridice sau economice, cu experienţă în domeniul financiar, bancar şi nebancar.

Personalul angajat nu poate ocupa un alt post şi nu poate îndeplini funcţii în cadrul entităţilor raportoare, în acelaşi timp fiind stabilite alte interdicţii:

să exercite o altă funcţie remunerată, cu excepţia activităţii didactice, ştiinţifice sau de creaţie;

să desfăşoare personal sau prin intermediul unei terţe persoane activitate de întreprinzător;

să fie membru al organului de conducere al unei întreprinderi sau să fie reprezentantul unui terţ în Serviciu;

să utilizeze în alte scopuri decît cele de serviciu mijloacele financiare, tehnico-materiale, informaţionale şi alte bunuri ale statului, precum şi informaţia de serviciu etc.

Stabilitatea personalului constituie o condiţie însemnată pentru utilizarea eficientă a forţei de muncă şi de menţinere a continuităţii în activitate, astfel fluctuaţia numărului de angajaţi în cadrul Serviciului este dată de mişcarea acestora în cursul anului 2005 şi a fost determinată de reorganizare (creşterea numărului de angajaţi cu 40%).

Astfel, pentru a creşte abilităţile necesare efectuării lucrărilor la timp şi corespunzătoare din punct de vedere calitativ şi pentru a îmbunătăţi aceste deprinderi la noii specialişti, în cadrul Serviciului au fost desfăşurate 50 ore de perfecţionare profesională (în mediu 6 ore lunar).

În cursul anului 2005, Serviciul a organizat sesiuni de instruire cu participarea angajaţilor băncilor comerciale, instituţiilor de resort implicate în combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, avînd ca principale teme de dezbatere detectarea tranzacţiilor suspecte şi raportarea acestora, principiul „Cunoaşteţi clientul !” şi principiul confidenţialităţii, inclusiv identificarea noilor tehnologii utilizate la tăinuirea provenienţei mijloacelor băneşti din activităţi criminale.

Media de vîrsta a angajaţilor Serviciului este de 29 ani.

1.4. Finanţarea şi suportul informaţional Reieşind din faptul că Serviciul activează în calitate de unitate

specializată, de sine stătătoare a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, finanţarea este asigurată centralizat, reieşind din bugetul aprobat pentru Centru. Astfel, pentru anul 2005, în Legea bugetului de stat, pentru asigurarea activităţii Centrului în anul respectiv au fost prevăzute mijloace financiare în sumă de 39,1 mln lei (circa 3,1 mln dolari SUA). Bugetul pentru anul 2006 prevede asigurarea finanţării în sumă totală de 39,6 mln lei. Totodată, Serviciul este unitatea cea mai dotată cu tehnică de calcul modernă şi sisteme informaţionale din cadrul Centrului.

Referitor la suportul informaţional, Serviciul dispune de acces on-line sau în baza solicitărilor la bazele de date a următoarelor instituţii:

SPCSB Serviciul Prevenire şi Combaterea Spălării Banilor BNS Biroul Naţional de Statistică MDI Ministerul Dezvoltării Informaţionale BNM Banca Naţională a Moldovei MJ Ministerul Justiţiei SIS Serviciul de Informaţii şi Securitate MAI Ministerul Afacerilor Interne CNVM Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare IFPS Inspectoratul Fiscal Principal de Stat ISSA Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Asigurărilor SV Serviciul Vamal CL Camera de Licenţiere SG Serviciul de Grăniceri

Băncile

comerciale BNM

SIS

CNVM

ISSA

CL

BNS

SG

SV

IFPS

MAI

MJ

MDI

SPCSB

La 17.08.2005 a fost semnat cu Î.C.S. „Uniflux-Line” S.A. contractul privind prestarea serviciilor de transmitere prin intermediul canalelor protejate către Centru a informaţiilor cu privire la operaţiunile financiare efectuate prin intermediul sistemului bancar. Astfel, Serviciul în calitate de utilizator exclusiv al bazei de date respective are posibilitatea să efectueze analiza eficientă şi operativă a tranzacţiilor efectuate prin intermediul sistemului financiar-bancar şi nebancar autohton.

Pentru implementarea măsurii respective a fost asigurată efectuarea modificărilor necesare în Legea cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.

Referitor la baza de date a Ministerului Dezvoltării informaţionale, aceasta conţine informaţii detaliate despre:

datele personale ale cetăţenilor privind relaţiile de rudenie; datele privind actele de identitate; datele privind mijloacele de transport înregistrate; datele privind traversarea frontierei de stat; datele cu privire la agenţii economici rezidenţi şi nerezidenţi înregistraţi în ţară; datele cu privire la persoanele străine etc.

Suportul informaţional implementat de către Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei reprezintă un supliment la cele enumerate anterior şi include:

„Reviziile efectuate de Centru”; „Conturi blocate de către Centru”; „Arhiva cursurilor valutare” etc.

Reieşind din cele menţionate, evident că Serviciul este asigurat cu necesarul de informaţii pentru a-şi îndeplini cu succes atribuţiile, în momentul de faţă fiind întreprinse măsuri în vederea unificării bazelor de date în vederea reducerii semnificative a timpului de efectuare a unor analize complexe şi îmbunătăţirii calităţii acestora.

1.5. Cadrul legislativ naţional

Realizînd pericolele şi consecinţele de extindere a fenomenului de spălare a banilor şi finanţării terorismului în Republica Moldova, ca o manifestare a voinţei constante de protejare a statului şi economiei naţionale împotriva consecinţelor negative ale terorismului, crimei organizate şi a spălării fondurilor obţinute prin săvîrşirea de infracţiuni, autorităţile statului au iniţiat o serie de măsuri în vederea intensificării şi concentrării eforturilor de combatere şi limitare a efectelor negative ale acestor fenomene.

Primul pas, în acest sens, a fost adoptarea Legii nr. 633-XV din 15.11.2001 privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, publicată în Monitorul Oficial nr. 139-140/1084, cu modificările ulterioare, fiind principalul act normativ ce reglementează în mod unitar prevenirea şi combaterea activităţilor de spălare a banilor şi finanţării terorismului, defineşte noţiunile acestor fenomene şi procedurile de identificare a clienţilor şi de prelucrare a informaţiilor referitoare la spălarea banilor şi finanţarea terorismului, enumără instituţiile raportoare şi autoritatea abilitată cu executarea legii, care este Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (instituit în baza Legii nr. 1104-XV din 06.06.2002), în al cărui cadru a fost creată o unitate specializată – Serviciul Prevenire şi Combaterea Spălării Banilor. Totodată, în mod expres este prevăzută neopozabilitatea secretului bancar şi profesional faţă de organele de drept, organele cu funcţii de control fiscal şi financiar, organele de cercetare penală, de anchetă preliminară, organele procuraturii sau instanţele de judecată.

Codul penal al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr. 985-XV din 18.04.2002, în vigoare din 12.06.2003, prin care se extinde lista infracţiunilor predicate care pot sta la baza infracţiunii de spălare a banilor şi finanţării terorismului, prevăzută de alin. (1), Articolul 3 al Legii nr. 633-XV din 15.11.2001. Legea este aplicabilă persoanelor care îndeplinesc permanent sau temporar, potrivit legii, o funcţie sau o însărcinare, în măsura în care participă la luarea deciziilor sau le poate influenţa în cadrul instituţiilor financiar-bancare, societăţilor comerciale sau altor agenţi economici. Legea se aplică şi persoanelor care, indiferent de calitate, realizează, controlează sau acordă asistenţă specializată, în măsura în care participă la luarea deciziilor sau le pot influenţa, cu privire la operaţiuni care antrenează circulaţia de capital, operaţiuni de bancă, de schimb valutar sau de credit, operaţiuni de plasament în conturile bancare şi în cele similare acestora.

Articolul 243 din Codul penal privind spălarea banilor prevede: „acţiunile orientate fie spre atribuirea unui aspect legal sursei şi provenienţei mijloacelor băneşti, a bunurilor sau a veniturilor obţinute ilicit în urma săvîrşirii infracţiunilor, fie spre tăinuirea, deghizarea sau denaturarea

informaţiei privind natura, originea, mişcarea, plasarea sau apartenenţa acestor mijloace băneşti, bunuri sau venituri despre care persoana ştie că constituie venituri provenite din activitate infracţională, dobîndirea, posesia sau utilizarea de bunuri, cunoscînd că acestea provin din săvîrşirea unei infracţiuni, participarea la orice asociere, înţelegere, complicitatea prin ajutor sau sfaturi în vederea comiterii acţiunilor în cauză,

- se pedepseşte cu amendă în mărime de la 500 la 1000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 5 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 pînă la 5 ani.

Aceeaşi acţiune săvîrşită: a) repetat; b) de două sau mai multe persoane; c) cu folosirea situaţiei de serviciu,

- se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1000 pînă la 5000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 4 pînă la 7 ani.

Acţiunile prevăzute în alin. (a) sau (b), săvîrşite: a) de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală; b) în proporţii mari,

- se pedepsesc cu închisoare de la 5 pînă la 10 ani.” Articolul 279 din Codul penal privind activitatea de finanţare şi

asigurare materială a actelor teroriste prevede: „oferirea ori colectarea intenţionată, prin diferite metode, direct sau indirect, a mijloacelor financiare sau a materialelor în scopul utilizării acestora la săvîrşirea actelor teroriste,

- se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 25 de ani.” Convenţia nr. 141, adoptată de Consiliul Europei la Strasbourg,

privind spălarea banilor, depistarea, sechestrarea şi confiscarea veniturilor provenite din activitatea infracţională a fost ratificată de Parlamentul Republicii Moldova prin Legea nr. 914 – XV din 15.03.2002, acesta fiind actul normativ internaţional ce reglementează principiile de bază de colaborare a statelor în vederea prevenirii şi combaterii activităţilor de spălare a banilor, procedurile de sechestrare şi confiscare a veniturilor provenite din activitatea infracţională pe teritoriul altui stat, modul de aplicare a măsurii confiscării şi a măsurilor asiguratorii, cooperarea juridică şi asistenţa tehnică.

De asemenea, pentru perfecţionarea cadrului legislativ destinat combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului în Republica Moldova, în perioada de referinţă, au fost adoptate o serie de acte normative, dintre care enumerăm:

Legea nr. 436-XV din 24.12.2004, publicată în Monitorul Oficial nr. 1-4/28 din 07.01.2005, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 633-

XV din 15.11.2001 privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului (includerea în conţinutul legii a noţiunii de finanţare a terorismului);

Legea nr. 255-XVI din 27.10.2005, publicată în Monitorul Oficial nr. 157-160/780 din 25.11.2005, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 633-XV din 15.11.2001 privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului (includerea posibilităţii de remitere a formularelor cu privire la operaţiunile financiare şi identificarea persoanei care a înregistrat operaţiunea prin altă modalitate decît semnătura digitală);

Hotărîrea Băncii Naţionale a Moldovei nr. 94 din 25.04.2002 privind Recomandările referitoare la elaborarea de către băncile din Republica Moldova a programelor privind prevenirea şi combaterea spălării banilor, publicată în Monitorul Oficial nr. 59-61/143 din 02.05.2002;

Hotărîrea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 11/1 din 28.02.2005 privind aprobarea Regulamentului cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor pe piaţa valorilor mobiliare, publicată în Monitorul Oficial nr. 36-38/121 din 04.03.2005;

Ordinul directorului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei nr. 193 din 15.12.2005 cu privire la modelele formularelor speciale privind operaţiunile financiare şi modalitatea de transmitere a acestora (aprobate formularele speciale pentru diferite categorii de raportori: companii de asigurări, participanţi profesionişti pe piaţa valorilor mobiliare, notari, case de schimb valutar etc.), transmis la 15.12.2005 Ministerului Justiţiei pentru publicare în Monitorul Oficial.

Capitolul II REZULTATE ÎNREGISTRATE ÎN ACTIVITATEA

SERVICIULUI ÎN ANUL 2005

2.1. Primirea informaţiilor

Informaţiile privind operaţiunile financiare parvenite de la entităţile raportoare este importantă pentru activitatea desfăşurată de către Serviciul Prevenire şi Combaterea Spălării Banilor. Ca urmare, activitatea acestuia este în strînsă legătură cu informaţiile pe care le primeşte, acestea fiind esenţiale pentru calitatea analizelor efectuate şi utilitatea materialelor pregătite pentru examinare.

Serviciul primeşte informaţii financiare din partea băncilor comerciale, inclusiv alte entităţi raportoare, prin intermediul canalelor protejate şi incluse în cadrul unui sistem informaţional centralizat.

De facto, sistemul electronic de transmitere, primire, prelucrare şi analiză a informaţiilor cu privire la operaţiunile economico-financiare funcţionează din iulie 2005.

Astfel, în conţinutul raportului actual analiza datelor statistice privind operaţiunile efectuate prin intermediul sistemului financiar-bancar este prezentată reieşind din informaţiile recepţionate prin intermediul canalelor protejate în semestrul II al anului şi cele transmise atît pe suport magnetic cît şi pe hîrtie în semestrul I.

Pentru creşterea calităţii şi operativităţii analizelor efectuate, au fost întreprinse măsuri de perfecţionare a structurii organizatorice a Serviciului, prin mărirea numărului angajaţilor, precum şi dotarea cu tehnică modernă de calcul a tuturor locurilor de muncă.

Creşterea gradului de profesionalism al analiştilor, îmbunătăţirea sistemului informatic prin achiziţionarea şi elaborarea noilor produse software pentru reducerea timpului şi maximizarea calităţii analizelor efectuate şi continuarea pregătirii reprezentanţilor instituţiilor raportoare au fost sarcinile de bază ale Serviciului în anul 2005 şi rămîn a fi actuale pentru anul 2006.

2.2. Date statistice privind operaţiunile înregistrate

Primirea rapoartelor de tranzacţii suspecte a cunoscut o creştere cantitativă şi calitativă urmare a maturizării modului de abordare, creşterii responsabilităţii şi experienţei dobîndite de persoanele desemnate de instituţiile financiare în relaţia cu Serviciul. Totodată, diferenţa enormă în numărul operaţiunilor realizate prin intermediul B.C. „Banca de Economii” S.A. se datorează faptului că capitalul majoritar în bancă aparţine statului, de unde apare şi încrederea cetăţenilor faţă de aceasta, iar numărul impunător de tranzacţii suspecte se datorează existenţei conflictului cu regiunea transnistreană, toate transferurile respective, indiferent de sumă, fiind raportate Serviciului ca fiind suspecte.

6784

2

7248

3922

3888

3783

3732

3553

3328

2880

2050

1125

979

379

50 00

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

Num

ărul

ope

raţiu

nilo

r

Banca

de Eco

nomii

Moldindconban

k

FinComBank

Unibank

Agroindban

k

Victoria

bank

Energban

k

Mobiasban

ca

Universa

lbank

Eximban

kB.C

.R.

EuroCred

itBan

k

InvestP

rivatB

ank

Operaţiuni suspecte sesizate (persoanele fizice)

Totodată, reieşind din graficul prezentat mai jos, concluzionăm că operaţiunile suspecte (pentru persoanele fizice) sesizate Centrului redau efectuarea transferurilor de către persoanele fizice preponderent prin depunerea şi ridicarea mijloacelor financiare în numerar.

Operaţiuni suspecte pe tipuri(persoane fizice)Total - 104.759

90.12886%

14.63114%

Operaţiuni efectuate în numerarOperaţiuni efectuate prin virament

Ca şi în cazul persoanelor fizice, numărul operaţiunilor suspecte sesizate Centrului în privinţa persoanelor juridice se datorează faptului că între persoanele juridice de pe ambele maluri ale Nistrului există relaţii comerciale, iar transferurile respective sunt raportate în calitate de operaţiuni suspecte.

1618

7

5922

3360

3157

2386

2232

1863

1425

1299

1057

860

664

487

67 10

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

Num

ărul

ope

raţiu

nilo

r

Moldindconban

k

Banca

de Eco

nomii

Victoria

bank

Eximban

k

Agroindban

k

FinComBank

Mobiasban

ca

Universa

lbank

Unibank

Energban

kB.C

.R.

EuroCred

itBan

k

InvestP

rivatB

ank

Operaţiuni suspecte sesizate(persoane juridice)

Deşi transferurile efectuate între agenţii economici autohtoni se petrec,

în mare parte, prin virament, reieşind din faptul că economia Republicii Moldova este bazată pe producţia agricolă, mai persistă şi achitarea pentru materia primă în numerar.

Operaţiuni suspecte pe tipuri(persoane juridice)

Total - 40.967Operaţiuni

efectuate în numerar (1354)

3%

Operaţiuni efectuate prin

virament (39613)97%

Esenţa datelor prezentate mai jos constă în faptul că, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) lit. b) ale Legii nr.633-XV, operaţiune limitată se prezumă a fi operaţiunea realizată de o persoană fizică, cu o valoare ce depăşeşte 300 mii lei, precum şi fiecare operaţiune realizată de o persoană juridică, cu o valoare ce depăşeşte 500 mii lei. Totodată, conform aceluiaşi act normativ, cumulative reprezintă cîteva operaţiuni consecutive a căror valoare realizate în curs de 30 de zile de către o persoană fizică sau juridică, inclusiv în numele acestora, atinge o sumă totală în mărimile indicate.

1153

22

8896

2

7150

8 8284

4 9040

0

7562

5

6332

278

226

9237

4 1041

77

8181

2 8979

1

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

Num

ărul

ope

raţiu

nilo

r

ianuari

e

febru

arie

martie

aprili

emai

iunieiulie

august

septem

brie

octombrie

noiembrie

decem

brie

Operaţiuni limitate şi cumulative înregistrate în anul 2005

Una din posibilele căi de spălare a banilor este importul sau exportul

valutei străine în/din ţară, cu tăinuirea provenienţei mijloacelor financiare declarate în vamă. Astfel, în perioada anului 2005, în Republica Moldova (în sume mai mari decît limita de raportare, echivalentul a 5000 dolari SUA) a fost introdusă în numerar valută străină în sumă de circa 22,3 mln. dolari

SUA şi 18,2 mln. EURO fiind scoase din ţară respectiv 5,9 mln. dolari SUA şi 6,1 mln. EURO. Cu toate acestea n-au fost înregistrate cazuri care ar determina organele de urmărire penală la iniţierea dosarelor penale.

18031931234733

14354951413298

19156441434375

14023861277800

28745292103675

19458241492214

18376761735620

19279552600343

21640441300558

19959881249613

1355978922178

16315251388046

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000

Ianuari

e

Febru

arie

Martie

Aprilie

MaiIunie

Iulie

August

Septem

brie

Octombrie

Noiembrie

Decem

brie

Import valută străină prin intermediul punctelor vamale(în sume mai mari de 5000 dolari SUA)

Dolari SUAEURO

429554156438

463357151405

481132144745

568771127185

306338216605

625699243535

259212349795

558819664960

652977968085

641203937998

4666231034428

4371111101968

0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

Ianuari

e

Febru

arie

Martie

Aprilie

MaiIunie

Iulie

August

Septem

brie

Octombrie

Noiembrie

Decem

brie

Export valută străină prin intermediul punctelor vamale(în sume mai mari de 5000 dolari SUA)

Dolari SUAEURO

Astfel, reieşind din datele prezentate mai sus, concluzionăm că este efectuat un lucru analitic enorm, fiind analizate informaţii din diferite surse.

Odată cu acceptarea şi publicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a Ordinului directorului Centrului nr. 193 din 15.12.2005 „Cu privire la modelele formularelor speciale privind operaţiunile financiare şi modalitatea de transmitere a acestora”, prin care sunt aprobate formulare

Agent economic nerezident 

Societate delicventă autohtonă

Societate de bună credință

Întreprinderea fantomă autohtonă

Societate înregistrată în Zona offshore 

Contrabandă Transmitere marfă

Bani

Achitare pentru servicii

Acordate servicii de consultanţă

Bani

speciale pentru organizaţiile şi persoanele care efectuează operaţiuni financiare; pentru entităţile raportoare în domeniul valorilor mobiliare, în domeniul asigurărilor şi în domeniul schimbului valutar se va lărgi esenţial şi numărul informaţiilor primite spre analiză.

2.3. Tipologii de spălare a banilor identificate în anul 2005 În mare parte, baza pentru suspectarea spălării banilor o reprezintă:

obţinerea frauduloasă a fondurilor din bugetul statului (restituirea T.V.A.), operaţiuni impunătoare cu mijloace financiare ale persoanelor care au declarate venituri minore (cu utilizarea întreprinderilor-fantomă); tranzacţii cu utilizarea paşapoartelor sau a altor documente pierdute anterior sau falsificate, utilizarea escrocheriilor pentru sustragerea mijloacelor financiare, cu ulterioara transferare a acestora peste hotarele ţării etc.

Schema A. Frauda cu Taxa pe Valoare Adăugată

În cazul prezentat mai sus, persoane fizice autohtone au organizat

crearea a două societăţi autohtone din numele cărora se efectuau activităţi de pseudoantreprenoriat. Astfel, în Republica Moldova, prin intermediul societăţii delicvente, erau importate bunuri de larg consum prin contrabandă. Ulterior, marfa era „realizată” societăţii de bună credinţă, iar ultima se achita pentru marfă cu întreprinderea fantomă (în contul datoriei societăţii delicvente faţă de aceasta).

REPUBLICA MOLDOVA

Diferenţa (T.V.A., impozit pe venit)

Societate înregistrată în zona off‐shore

Prestare servicii

Bănci străine 

Societatea înregistrată în Zona off-shore, acordă întreprinderii fantome autohtone „servicii de consultanţă” fictive, iar banii achitaţi pentru serviciile menţionate, care reprezintă diferenţa din neachitarea T.V.A. şi a impozitelor pe venit, sunt transferate pe conturile persoanelor fizice autohtone.

Schema B. Activităţi de escrocherie cu ulterioara spălare a banilor obţinuţi din infracţiuni

De schema respectivă s-au condus un grup de cetăţeni nerezidenţi, bine

organizaţi, care, prin sistemul de „piramidă financiară”, acordau persoanelor fizice autohtone „posibilităţi reale de cîştig financiar”. Astfel, esenţa constă în atragerea cît mai multor persoane în schemă, fapt pentru care persoana fizică autohtonă achită o taxă de intrare în valută străină, iar pentru fiecare persoană atrasă de acesta nerezidentul achita un bonus în dependenţă de numărul clienţilor aduşi în reţea. Pentru aceste scopuri se organizau seminarii de instruire, unde erau folosite procedee de presare psihologică, iar participanţilor le era interzisă luarea notiţelor sau înregistrarea sonoră şi video. De asemenea, erau semnate acorduri privind nedivulgarea informaţiilor obţinute, fapt pentru care erau presupuse sancţiuni enorme.

VALUTĂ VALUTĂ

Bănci comerciale autohtone Transferuri

Societate pe acțiuni 

autohtonă 

Societate înregistrată în zona off‐shore

Acţionarii societăţii pe acţiuni

Mijloacele financiare, în valută străină, erau transferate sub pretextul „transferurilor pentru studii”, fapt permis conform prevederilor actelor normative privind reglementarea valutară pe teritoriul Republicii Moldova.

Schema C. Transmiterea acţiunilor în proprietate cu încălcarea procedurilor legale

14% 78,8% 5,6% 1,6% Colectivul Acţionar X Acţionar Y de muncă Fondator Donaţie 19,4%

Acţionari ai societăţii pe acţiuni autohtone este Acţionarul X cu 14%

din acţiuni, Societatea înregistrată în zona off-shore – 78,8% (fondator Acţionarul X), Acţionarul Y – 5,6% şi colectivul de muncă – 1,6%.

Acţionarul Y şi-a declarat intenţia de a procura 19,4% din acţiuni de la Societatea înregistrată în zona off-shore. Însă, pentru a deveni proprietar al acţiunilor, este necesară o procedură de rutină în vederea organizării de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare a unui tender cu participarea publicului, precum şi declararea provenienţei mijloacelor băneşti cu care urmau a fi procurate acţiunile.

Astfel, Societatea din zona off-shore donează o parte din acţiunile sale în societatea autohtonă (19,4% în valoare de circa 2,5 mln. lei sau circa 200 mii dolari SUA) Acţionarului Y. Ca urmare a acestui fapt, Acţionarul Y achită Acţionarului X în numerar pentru acţiunile obţinute.

Cetățean nerezident 50 ani  

Cetățean rezident 25 ani 

Soţ / soţie

Schema D. Legalizarea mijloacelor financiare prin cumpărarea-vînzarea bunurilor imobile

IMPORT 100 mii EURO EXPORT 50 mii $ EXPORT 50 mii $ 50 mii $

50 mii $

Cetăţeanul nerezident introduce în Republica Moldova mijloace financiare în sumă de 100 mii EURO, provenienţa cărora nu poate fi justificată, fiindu-i eliberată o copie a declaraţiei vamale ce confirmă introducerea acestei valute în ţară.

Ulterior, soţia acestuia, cetăţean al Republicii Moldova, procură mai întîi un imobil, apoi încă un apartament, ambele situate în mun. Chişinău, în sumă totală de 100 mii dolari SUA. Peste o perioadă de circa un an, soţia nerezidentului vinde ambele achiziţii contra sumei de 50 mii dolari SUA fiecare.

Prezentînd declaraţia privind introducerea mijloacelor financiare în ţară, banii obţinuţi din realizarea bunurilor imobile sunt scoşi din ţară în sume a cîte 50 mii dolari SUA de către fiecare dintre soţi (fapt permis conform prevederilor actelor normative privind reglementarea valutară pe teritoriul Republicii Moldova).

VINDECUMPĂRĂ

Societate A (vînzare bunuri second hand) 

Nerezident X 

Nerezident Y 

Nerezident Z 

Societate B (vînzare 

îmbrăcăminte) 

BUNURI

IMPORT „second hand”

Astfel, nerezidentul obţine baza legală care confirmă provenienţa mijloacelor financiare obţinute iniţial din activităţi dubioase (acte ce confirmă vînzarea bunurilor imobile).

Schema E. Realizarea îmbrăcămintei noi sub pretextul bunurilor „second hand”

Conducere societate A

Conducere societate B

Genul principal de activitate al Societăţii A este vînzarea prin intermediul suprafeţelor comerciale a îmbrăcămintei şi altor bunuri „second hand”. Aceste bunuri sunt importate preponderent din Turcia şi Germania, pentru care Societatea A se achită prin intermediul sistemului financiar bancar.

Sub pretextul bunurilor „second hand”, Societatea A realizează şi îmbrăcăminte nouă achiziţionată de la Societatea B. Evidenţa bunurilor realizate „second hand” şi „noi” se efectuează în kilograme.

Totodată, banii care se obţin de la diferenţa primită dintre bunurilor „second hand” şi „noi” este ridicată de către persoanele care gestionează activitatea societăţilor A şi B.

Schema F. Gestionarea site-urilor porno cu ulterioara spălare a banilor obţinuţi prin intermediul unui Casino

200 mii

300 $ 180 mii

SITE 200 mii PORNO RUDE 150 $ 300 $ 150 $

Activitatea prezentată este organizată de către un grup de persoane bine dotat tehnic, care au creat un „site” cu clipuri video în regim online şi poze pornografice în reţeaua INTERNET.

Astfel, persoane de gen feminin pozează şi sunt filmate în regim online doritorilor care utilizau INTERNETUL. Utilizatorii achită organizatorilor taxe pentru serviciile prestate prin intermediul cardurilor bancare.

Organizatorii, la rîndul lor, achită prin intermediul rudelor care muncesc peste hotare salariul persoanelor care pozează, bani care intră în ţară în calitate de ajutor financiar sau simplu transfer de la rude.

Totodată, în vederea legalizării mijloacelor financiare obţinute pe aceste căi, organizatorii „site-urilor” pornografice se deplasează la unul din cazinouri, unde lasă un procent din sumă, astfel obţinînd motivul provenienţei banilor respectivi.

Scheme şi tipologii de spălare a banilor obţinuţi din activităţi dubioase fiind mult mai multe şi dezvoltîndu-se cu o viteză mai mare decît descoperirea acestora apar permanent în vizorul instituţiilor cu atribuţii de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului.

Capitolul III

REZULTATE ÎNREGISTRATE ÎN ACTIVITATEA SERVICIULUI ÎN ANUL 2005

3.1. Cooperarea la nivel naţional În scopul îndeplinirii atribuţiilor sale, Serviciul colaborează cu întregul

sistem de instituţii şi entităţi implicate în prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului:

I. Instituţii cu atribuţii de elaborare şi/sau aplicare a legislaţiei în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului, respectiv: Ministerul Justiţiei; Ministerul Finanţelor; Ministerul Afacerilor Interne; Procuratura Generală; Banca Naţională a Moldovei; Serviciul de Informaţii şi Securitate; Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene.

II. Autorităţi cu atribuţii de control financiar şi supraveghere: Camera de Licenţiere; Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare; Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Asigurărilor şi Fondurilor Nestatale de Pensii.

III. Entităţi cu obligaţii de raportare: băncile comerciale; societăţile de asigurări-reasigurări; organizatorii jocurilor de noroc; participanţii pe piaţa valorilor mobiliare; casele de schimb valutar şi hotelurile care au deschise puncte de schimb valutar; persoanele care desfăşoară activitate de întreprinzător în domeniul metalelor preţioase şi pietrelor preţioase; locatorii şi vînzătorii (furnizorii) care desfăşoară activitate de leasing; agenţii imobiliari, oficiile comerciale de dealeri şi brokeri, alte întreprinderi, organizaţii şi instituţii care execută operaţiuni de primire, transmitere, înstrăinare, transport, transfer, schimb sau păstrare a mijloacelor financiare sau a bunurilor; instituţiile care legitimează ori înregistrează dreptul de proprietate; organele ce acordă asistenţă juridică, notarială, contabilă, financiar-bancară şi orice alte persoane fizice şi juridice care încheie tranzacţii în afara sistemului financiar-bancar.

În acest sens, au fost semnate acorduri de cooperare interinstituţională cu: Ministerul Afacerilor Interne la 23 mai 2005, Banca Naţională a Moldovei la 24 iunie 2005 şi actualizat acordul cu Serviciul de Informaţii şi Securitate la 8 noiembrie 2005. Prin acordurile încheiate a fost stabilită modalitatea de cooperare, în limita competenţelor legale.

3.2. Cooperarea internaţională Intercalarea crescută a sistemelor financiare mondiale şi îndepărtarea

barierelor puse în faţa mişcării libere a capitalurilor au contribuit la creşterea uşurinţei cu care banii obţinuţi din infracţiuni pot fi legalizaţi şi la complicarea procesului de urmărire, activitatea de spălare a banilor avînd tot mai mult un caracter transfrontalier. De aceea, cooperarea internaţională caracterizează lupta împotriva spălării banilor şi finanţării activităţilor teroriste, iar legislaţia internă a statelor se adaptează la aceste recomandări.

Cooperarea bilaterală cu serviciile de inteligenţă financiară din străinătate şi organismele internaţionale de profil etc. reprezintă una dintre atribuţiile Serviciului, prevăzută şi în conţinutul art. 9 al Legii nr. 633.

3.2.1 Cooperarea cu serviciile similare din străinătate În cadrul activităţilor de cooperare internaţională, în anul 2005 au fost

semnate Memorandum-uri de înţelegere privind schimbul de informaţii financiare legate de spălarea banilor cu un număr de cinci unităţi de informaţii financiare (instituţii similare Serviciului) din România, Korea de Sud, Lituania, Estonia şi Liban.

Pe parcursul anului au fost demarate negocieri privind încheierea unor înţelegeri bilaterale cu un număr de şase state, respectiv: Belgia, Bulgaria, Georgia, Israel, Rusia şi Ucraina.

State cu care au fost încheiate / negociate memorandumuri de înţelegere:

În perioada de referinţă s-a intensificat schimbul de informaţii financiare, fiind primite un număr de 56 de cereri de informaţii din partea instituţiilor similare străine.

De asemenea, au fost transmise un număr de 27 de cereri de informaţii omologilor de peste hotare.

Serviciul Prevenire şi Combaterea Spălării Banilor, schimburi de informaţii în anul 2005

Cereri de informaţii primite în anul 2005

Cereri de informaţii transmise în anul 2005

Austria – 4 Belgia – 5 Belize – 2 Belorusia – 1 Bulgaria – 2 Cehia – 1 Cipru – 9 Estonia – 2 Georgia – 1 Gibraltar – 1 Rep. Elenă – 1

Insulele Virgine Britanice – 1 Israel – 2 Letonia – 2 Marea Britanie – 2 Panama – 2 România – 3 Rusia – 2 SUA – 2 Turcia – 1 Ucraina – 8 Ungaria – 2

Austria – 2 Bulgaria – 5 Cehia – 1 Cipru – 1 Elveţia – 1 Ucraina – 15 Ungaria – 2

Total – 56 Total – 27

Totodată, în cadrul cooperării internaţionale au fost efectuate mai multe deplasări de serviciu, spre exemplu:

În ianuarie şi aprilie 2005 au fost efectuate deplasări de instruire pentru 4 colaboratori timp de 30 de zile în or. Cairo, Egipt la instituţia specializată în combaterea acţiunilor teroriste;

În luna iunie 2005 a avut loc deplasarea în or. Viena, Republica Austria, în cadrul căreia a avut loc întîlnirea cu reprezentanţii Unităţii de Analiză Financiară (F.I.U.) a Austriei, unde s-a efectuat familiarizarea cu serviciul din Austria şi schimb de informaţii privind cazurile de spălare a banilor în care sunt implicaţi cetăţeni ai Republicii Moldova;

În octombrie-noiembrie 2005 au fost organizate, de către Garda Financiară a Italiei, trei runde de seminarii pentru specialiştii în combaterea spălării banilor din cadrul Serviciului şi a organelor vamale, cu tema: combaterea spălării banilor-aspecte generale; spălarea banilor proveniţi din traficul cu droguri; spălarea banilor şi finanţarea activităţilor teroriste;

În decembrie 2005 în Elveţia a fost desfăşurat Forumul cu tematica: „Metodologia combaterii finanţării terorismului: aspecte privind prevenirea, depistarea, conlucrarea şi schimbul de informaţii între serviciile responsabile” etc.

3.2.2 Cooperarea cu organismele internaţionale de profil Cooperarea cu organismele internaţionale specializate în domeniul

combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului se caracterizează prin schimbul eficient de informaţii în scopul asigurării corespunderii legislaţiei autohtone cu prevederile internaţionale în materie.

Comitetului restrîns de experţi privind evaluarea măsurilor de combatere a spălării banilor pe lîngă Consiliul Europei (Comitetul MoneyVal). În perioada 17-21 ianuarie 2005, delegaţia Centrului a participat la cea de-a 16-a Reuniune a Comitetului MoneyVal. La solicitarea Reprezentanţei Republicii Moldova pe lîngă Consiliul Europei, delegaţia a prezentat un comunicat Biroului Comitetului MoneyVal privind situaţia băncilor nistrene, şi anume că nu dispun de autorizaţia Băncii Naţionale a Moldovei pentru desfăşurarea activităţii bancare şi nu sunt supravegheate în conformitate cu Legea nr. 633-XV din 15.11.2001 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.

Ulterior, a fost organizată vizita experţilor Comitetului MoneyVal în Republica Moldova pentru evaluarea măsurilor întreprinse în domeniul combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului. În acelaşi timp, în cadrul celei de-a III-a runde de evaluare, care s-a desfăşurat la Chişinău (24-29 ianuarie), experţii Comitetului MoneyVal al Consiliului Europei au decis a

aborda problema în cauză şi reflectarea situaţiei cu băncile nistrene în Raportul de bază pentru Republica Moldova referitor la materia în cauză, fiind preconizat un capitol special pentru monitorizarea problemei date.

Pentru sfîrşitul lunii martie 2006 este preconizată apărarea raportului menţionat de către delegaţia Republicii Moldova, care în acest scop se va deplasa la Strasbourg.

Grupul EGMONT. În lunile iunie-iulie 2005 a fost asigurată participarea la Plenara a 13-a a Grupului EGMONT, organizată în or. Washington, Statele Unite ale Americii.

În cadrul deplasării a avut loc întîlnirea cu preşedintele Grupului Egmont, William Baity, la care a fost discutată problema aderării în calitate de membru la grupul menţionat. A fost relatată disponibilitatea de a susţine eforturile Republicii Moldova, cu toate acestea fiind respectate cerinţele de racordare la noile standarde internaţionale.

Astfel, a fost discutată cu reprezentantul Federaţiei Ruse (sponsorul R. Moldova), Vladimir Nechaev, care este şi membru al Grupului de lucru legal, posibilitatea evaluării situaţiei privind combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului în R. Moldova. În cadrul vizitei efectuate la finele lunii septembrie de către reprezentantul Federaţiei Ruse la Chişinău a fost efectuată monitorizarea situaţiei privind combaterea spălării banilor în Moldova. La şedinţa Grupului de lucru legal din cadrul EGMONT, la 5-8 octombrie 2005 în or. Sofia, Bulgaria, a fost prezentat raportul respectiv. Ulterior, la sfîrşitul lunii noiembrie 2005 a parvenit invitaţia oficială a EGMONT-ului de iniţiere a negocierilor în vederea aderării Republicii Moldova. Astfel, a fost anexat şi chestionarul necesar pentru a examina corespunderea legislaţiei şi structurii instituţiei la standardele şi cerinţele internaţionale. În cazul corespunderii normelor stabilite de Comitetul Egmont, aderarea în calitate de membru cu drepturi depline se va efectua la următoarea şedinţă plenară care va avea loc în iunie 2006.

Cooperarea în cadrul Grupului Euro-Asiatic (Grupul EAG). Serviciul participă activ în calitate de „observator” la şedinţele de lucru

ale Grupului Euro-Asiatic (EAG) de tip FATF pe probleme de drept, tipologii şi sprijin tehnic. Astfel, a fost asigurată prezenţa la reuniunile desfăşurate în oraşul Moscova la 27-28 septembrie 2005 şi seminarul introductiv din 29-30 septembrie 2005: „Instruirea evaluatorilor: introducere şi practică în domeniul contracarării legalizării veniturilor ilicite şi finanţării terorismului”, precum şi la şedinţele desfăşurate în cadrul cooperării cu Grupul Euro-Asiatic din 14-16 decembrie 2005.

Cooperarea în domeniul combaterii spălării banilor în cadrul Comunităţii Statelor Independente. În perioada 9-12.08.2005 în or. Minsk,

Bielarus a avut loc şedinţa referitoare la definitivarea proiectului Acordului privind combaterea legalizării (spălării) banilor proveniţi din activităţi criminale şi finanţării terorismului în cadrul Comunităţii Statelor Independente. A fost asigurată transmiterea materialelor privind poziţia R. Moldova faţă de prevederile acordului menţionat prin intermediul Agenţiei de Stat pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI), reprezentantul căreia a participat la întrunire. La şedinţa organizată în perioada 11-13 octombrie 2005 a fost asigurată prezenţa unui colaborator al Serviciului Prevenire şi Combaterea Spălării Banilor şi susţinută poziţia privind negarantarea controlului situaţiei în domeniul combaterii spălării banilor în regiunile necontrolate de către autorităţi (ex. Transnistria).

Cooperarea cu Consiliul Europei. În luna noiembrie 2005, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei a fost vizitat de delegaţia Consiliului Europei care a supus unei expertize sistemul actual de combatere a crimelor economice şi corupţiei din Republica Moldova.

La finele vizitei a fost elaborat un proiect de finanţare a programelor de prevenire şi combaterea corupţiei, spălării banilor şi finanţării terorismului, în aşa fel încît aceste fenomene să nu submineze încrederea societăţii în sistemul politic şi judiciar, democraţie, ordinea de drept şi dezvoltare economică şi socială în Moldova.

Pentru finanţarea proiectului sunt preconizate circa 3,3 milioane EURO (50% din care vor fi direcţionate întăririi sistemului de combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului), durata implementării de 36 de luni fiind stabilită pentru perioada aprilie 2006 – martie 2009.

Capitolul IV PROGRAMUL DE ACŢIUNE

AL SERVICIULUI PREVENIRE ŞI COMBATEREA SPĂLĂRII BANILOR (SPCSB)

PENTRU ANUL 2006

Nr.

ACŢIUNEA

Responsabil

Termen

1.

Apărarea în cadrul Reuniunii Comitetului MoneyVal a raportului Republicii Moldova privind mecanismul de prevenire şi combaterea spălării banilor (Runda 3).

SPCSB trimestrul I

2.

Elaborarea unei noi legi privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului în conformitate cu noile recomandări internaţionale în materie.

SPCSB trimestrul I

3.

Adoptarea actelor normative interne şi organizarea raportării de către instituţiile financiare nebancare a informaţiilor cu privire la operaţiunile financiare în conformitate cu prevederile Legii privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.

SPCSB trimestrul I

4. Aderarea la Grupul Egmont specializat în prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.

SPCSB semestrul I

5.

Adoptarea măsurilor de prevenire şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, inclusiv identificarea noilor tehnologii, utilizate în disimularea provenienţei mijloacelor financiare provenite din infracţiuni grave.

SPCSB semestrul I

6.

Participarea activă în cadrul „Proiectului contra crimei economice în Moldova”, finanţat de Comisia Europeană, în special la acţiunile specifice preconizate pentru anul 2006.

SPCSB pe parcursul anului

7.

Semnarea memorandumurilor de colaborare în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor cu serviciile similare din Belgia, Bulgaria, Georgia, Israel, Rusia, Ucraina etc.

SPCSB pe parcursul anului

CONCLUZII

Analiza activităţii desfăşurate de Serviciu în anul 2005, aşa cum a fost arătată în prezentul Raport de activitate, atestă că fenomenul spălării banilor ocupă un segment important, care are la bază infracţionalitatea economică, iar instituţia noastră are ca obiectiv prevenirea şi combaterea acestui flagel.

Necesitatea combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului rezidă din aceea că utilizarea mecanismelor financiar-bancare în scopul transformării fondurilor ilicite în patrimoniu legal duce la subminarea autorităţii şi credibilităţii instituţiilor statale şi sistemului financiar-bancar.

Menţinerea pe plan internaţional a paradisurilor fiscale care încurajează înfiinţarea şi funcţionarea firmelor off-shore, favorizează spălarea banilor prin fluxuri internaţionale, ca urmare a dificultăţilor întîmpinate în activităţile de investigare, documentare şi cercetare a provenienţei fondurilor. Dificultăţile manifestate în monitorizarea fluxurilor financiare, îndeosebi a celor internaţionale, fac posibile transferurile externe ilegale de valută, descurajează şi îndepărtează investitorii cinstiţi.

Există, astfel, riscul ca banii spălaţi să devină motorul economiei şi să-şi impună propriile reguli, ceea ce echivalează cu subminarea sau chiar desfiinţarea autorităţilor statale.

Alături de afectarea conţinutului şi formei economiei naţionale, spălarea banilor produce şi alte efecte negative, cum sunt: deteriorarea moralei sociale, generarea corupţiei, amplificarea violenţei, concentrarea ilegală a bogăţiei, ştirbirea imaginii internaţionale.

În acelaşi timp, integrarea crescută a sistemelor financiare mondiale şi îndepărtarea barierelor puse în faţa mişcării libere a capitalurilor au favorizat uşurinţa cu care banii obţinuţi din infracţiuni pot fi spălaţi şi complică procesul de urmărire, activitatea de spălare a banilor avînd tot mai mult un caracter transfrontalier. De aceea, organismele internaţionale se implică tot mai mult în combaterea acestei infracţiuni, iar legislaţia internă a statelor se adaptează la recomandările acestor organisme.

Pentru îndeplinirea întocmai şi cu înalt profesionalism a atribuţiilor ce-i revin conform obiectivului său de activitate, în contextul prezentat, Serviciul a contribuit la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului în măsura relatată în acest prim raport, fiind stabilite obiectivele şi acţiunile preconizate pentru Programul de acţiune pentru anul 2006 descris mai sus.

ADRESE SELECTATE DIN INTERNET

ADRESA INSTITUŢIA REPREZENTATĂ

1. http://www.cccec.md Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei

2. http://www.bnm.org Banca Naţională a Moldovei

3. http://www.bis.org Comitetul Basel privind supravegherea bancară

4. http://www.egmontgroup.org Grupul EGMONT

5. http://www.fatf-gafi.org Grupul pentru elaborarea măsurilor de combaterea spălării banilor FATF

6. http://www.iaisweb.org Asociaţia Internaţională de Supraveghere a Asigurărilor

7. http://www.imolin.org Reţeaua internaţională a Consiliului Europei privind combaterea spălării banilor

8. http://www.iosco.org Organizaţia Internaţională a Serviciilor de Supraveghere a pieţei hîrtiilor de valoare

9. http://www.imf.org Fondul Monetar Internaţional

10. http://www.worldbank.org Banca Mondială

11. http://www.oecd.org Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare

12. http://www.wcoomd.org Organizaţia Vamală Internaţională

13. http://www.coe.int/moneyval

Comitetul restrîns de experţi privind evaluarea măsurilor de combatere a spălării banilor de pe lîngă Consiliul Europei (Comitetul MoneyVal)