Multiplicarea banilor - Ciupercarie

7/30/2019 Multiplicarea banilor - Ciupercarie

1/86

Universitatea Dunarea de Jos GalatiFacultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

Specializarea : Administrarea Afacerilor Internationale

Forma de invatamant : ziAnul I Master

PROIECT :

Multiplicarea banilorInfiintarea unei ciupercarii

Profesor: Lect. univ. dr. Gheorghe Negoescu

Studenti:Albu Nicoleta

Cristea BogdanIvan Alexandra

Orel MirabelaPlea Lucian

Roman Gabriela

Galati2011


2/86

CUPRINS

Cap. I Strategie de multiplicare a banilor1.1. 10 idei de multiplicare

1.2. 3 drafturi 1 pentru 3 idei alese1.3. Ideea de afacere aleas(activitati prevazute pentruimplementarea proiectului , identificarea activitatilor critice)

1.4. Bugetul de venituri si cheltuieli pentru un proiect1.5. Schema lant1.6. Schema bloc1.7. Analiz SWOT1.8. Matricea cadru logic

Cap. II Echipa de conducere si repartizarea sarcinilor2.1. Director general: fisele de post2.2. Director economic: analiza diagnostic2.3. Director marketing: strategia de promovare2.4. Responsabil informatic: tehnoredactarea proiectului

Cap. III Promovarea afacerii3.1. Analiza pietei

3.1.1. Descrierea pietei

3.1.2. Identificarea pietei3.1.3. Trendul pietei3.1.4 Concurenta si alte influente

3.2. Configurarea produsului3.3. Promovarea produsului

3.3.1. Canale de publicitate3.3.2. Promovarea vanzarilor

3.4. Politica de pret3.5. Produsul

3.5.1 Istoria produsului

3.5.2 Spatiul de cultura3.5.3 Pregatirea compostului,3.5.4 Recoltarea

Cap. IV Tablou analiz diagnostic4.1. Structura costurilor4.2. Indicatori de evolutie

2


3/86

4.3. Indicatori absoluti4.4. Indicatori derivati

4.4.1. Indicatori de recuperare a creantelor si rambursareadatoriilor

4.4.2. Indicatori de ndatorare4.4.3. Indicatori de lichiditate

4.5. Analiz SWOT4.6 Personalul angajat, cheltuielile cu personalul si contributiile la stat4.7 Cheltuieli pe ciclu de productie4.8 Situatia veniturilor si cheltuielilor4.9 Contul de profit si pierdere

Cap. V Investitii5.1 Sprijin si asistenta din partea statului

5.2 Investitie initiala in constructii cladiri, echipament,utilaje,mijloc detransport5.3 Investitie in amenajarea cladirilor construite (birouri,salamese,depozit,toaleta)5.4 Amortizarea investitiilor

Anexe1. Bilantul prescurtat2. Fisele de post ale angajatilor ciupercariei3. Actul constitutiv4. Regulamentul de ordine interioara

BIBLIOGRAFIE

3


4/86

CAP. I Strategie de multiplicare a banilor

1.1 10 Idei de multiplicare a banilor1. Ciupercrie2. Gradini3. Sal Fitness4. Centru de consiliere profesional i planificare a carierei5. Mini-ferm Zootehnic6. Birou de traduceri7. Patiserie8. Agroturism9. Magazin de papetrie-birotic

10. Spltorie auto

1.2 3 Drafturi 1 pentru trei idei alese

1.2.1 Gradini1.2.2 Sala fitness1.2.3 Ciupercrie

4


5/86

1.2.1. GRDINI

Fia proiectuluiDraft nr.1

I. Ideea

1. Data: 01.12.20102. Context: M.I.A.3. Denumire provizorie: Kiddos4. Data nceperii proiectului: 01.01.20115. Director proiect: Orel Mirabela6. Formarea echipei: membrii echipei Champy7. Nota de lansare: 8. edina de lansare:

II. Fundamente, scop, concluzii

Copiii vor merge ntotdeauna la gradini; noutatea este ns reprezentat de cretereaponderii unitilor de nvmnt precolar private n dauna celor publice.Ne-am gndit la o grdini particular care s ofere cele mai bune servicii i care ssuplineasc toate nevoile copiilor n care satisfaciile morale s primeze n faa celormateriale.Personalul implicat n activitile de zi cu zi trebuie s ndeplineasc o serie de criterii.

Acestea trebuie s fie n primul rnd pasionate, devotate muncii pe care odesfaoar, dar i s aib o personalitate adecvat unei asemenea munci (rbdare,

tact, nelegere) avnd n vedere categoria creia i se adreseaz.Ceea ce ne separ de alte grdinie particulare este faptul c activitatea nostr estecontinu, grdinia funcionnd i pe perioada verii.

III. Descrierea proiectului de investiie

Fondurile iniiale necesare pentru deschiderea unei grdinie particulare, echipatconform cerinelor din pia, se ridic la 70.000 - 80.000 de euro.Dei, ca n cazul oricrei afaceri, este preferabil ca sediul / punctul de lucru s nu seidentifice cu domiciliul proprietarului, o grdini se poate amenaja chiar n interiorullocuinei sau ntr-o anex special amenajat a acesteia. n aceast situaie s-ar economisi

o sum important de bani, care ar putea fi utilizai n alte scopuri cum ar fi dotarea cumateriale didactice, mobilier, echipamente.Capacitatea grdiniei: recomandabil este s atingem o capacitate de minim 60 de copiipentru a ne situa peste pragul de rentabilitate.Veniturile estimate ar fi de: 60 copii x 700 lei/copil/lun x 12 luni = 504 000 lei /anStructura cheltuielilor ar fi urmtoarea:

- cheltuieli cu fondul de salarii: 180 000 lei /an- cheltuieli cu ntreinerea, apa, energia electric, energia termic: 6 000 lei /an

5


6/86

- cheltuieli cu materiale didactice i consumabile: 3 000 lei /an- cheltuieli cu alimentaia: 144 000 lei /an

total: 333 000 lei /anLa finele exerciiului financiar se observ un profit brut de 171 000 lei /an.

IV. Necesarul de fonduriStructura acestui capitol va fi:

1. Durata: 6 luni2. Suprafaa: 150 mp3. Tip locaie: Apartament4. Tax intrare: 700 lei5. Tax training: (v recomandm s consultai site-ul oficial)6. Zone vizate: Oraul Galai7. Angajai: 10

V. Graficul GANTTSe obine prin dezvoltarea schemei lan a unui proiect: grup int, tem, solicitant,

obiectiv general, obiective specifice, activitate .Data estimat de ncepere a activitilor de realizare a proiectului propus: 01.01.2011Data estimat a terminrii activitilor de realizare a proiectului propus: 30.06.2011Data estimat a nceperii activitii la capacitatea maxim: 01.07.2011

Nr.Crt.

Activitateaprevzut

Durataderealizare

ian feb mar apr mai iun

1. nfiinare firm 1 lun X2. Elaborare proiect 15 zile X3. Obinere autorizaii 1 lun X X4. Achiziionare mobilier, obiecte

sanitare15 zile X

5. Amenajare spaiu 15 zile X6. Achizitionare materiale

pedagogice15 zile X

7. Angajare personal 10 zile X

8. Training angajai 1 lun X X

9. Promovare 45 zile X X

V. Piaa

Piaa este n acest caz nelimitat. Copiii vor merge ntotdeauna la gradini, noutatea estens reprezentat de creterea ponderii unitilor de nvmnt precolar private n daunacelor publice. Acesta este cea mai important modificare structural a pieei, n paralel cu

6


7/86

diversificarea serviciilor oferite de diveri prestatori, n conformitate cu cretereacerinelor clienilor.Clienii sunt persoanele care au copii cu vrste n general cuprinse ntre 3 i 6 ani,oameni ocupai, care nu au timp n cursul zilei s aib grij de copii, dar sunt preocupaide educaia acestora i care ncearc s gseasc o alternativ la sistemul de grdinie de

stat. Ei sunt de obicei persoane tinere, cu venituri superioare, patroni sau angajai ai unorcompanii multinaionale, bnci, etc. ori ceteni strini.Concurenan mediul urban i n special n oraele mari, grdiniele particulare i n special cele nlimbi strine au nceput s apar i s se dezvolte.O categorie aparte o constituie cele care se adreseaz copiilor unor persoane strine carelocuiesc permanent / temporar n Romnia (ex: grdini francez, libanez, chinez, etc).Nu trebuie omise nici grdiniele publice, dar acestea pierd teren vznd cu ochii,deoarece nu nregistreaz mari progrese n modul de derulare a procesului educaional,fa de cele private, n cadrul crora inovaia i adaptarea la nou reprezint preocupricurente.

De asemenea, un motiv extrem de frecvent pentru care prinii opteaz pentru o grdinisau alta l reprezint localizarea, n sensul c muli aleg o grdini situat ct maiaproape de cas.PromovareaCanalele de promovare utilizate pot fi: ziarele locale i cele de anunuri, afie, postere,pliante, sau chiar promovarea verbal.O politic promoional bine structurat i eficient administrat poate genera rezultateextrem de favorabile. Exist chiar varianta prezenei unui numr de solicitani care sdepeasc posibilitile (n special din punctul de vedere al spaiului). n aceast situaiemerit luat n calcul varianta deschiderii unei/unor noi uniti, aa nct s nu se piardpoteniali clieni.

VII. Previziuni financiare:Estimm urmtoarea structur:1. Necesarul de finanare: 85 000 lei2. Venitul previzionat: 504 000 lei3. Cheltuieli previzionate: 333 000lei4. Credite, rate, dobnzi: nu este cazul5. Profit: 171 000 lei

Din profitul obinut se are n vedere extinderea spaiului de joac al grdiniei i chiaro eventual extindere a spaiului alocat grdiniei. De asemenea se au n vedere

training-uri anuale pentru personal pentru a fi mereu la zi cu noile schimbri ndomeniul psiho-pedagogiei.

7


8/86

1.2.2 SAL FITNESS

Fia proiectului

Draft nr. 1

I. Ideea1. Data: 15.12.20102. Context: Curs Mediul internaional de afaceri 3. Denumire provizorie: Lifestyle Gym4. Data nceperii proiectului: 01.01.20115. Director de proiect: Ivan Alexandra6. Formarea echipei: membrii echipei Champy7. Nota de lansare: 8. edina de lansare:


Am hotrt s punem bazele unei afaceri proprii pentru c, folosindu-ne ntr-unmod inteligent resursele materiale i intelectuale, vom reui s ajungem la succesulfinanciar dorit mai repede pe cont propriu dect ca angajai ai unei firme. Succesul pentrunoi reprezint o afacere prosper, capabil s ne asigure o stare material foarte bun,pentru ca n viitor s ne putem oferi att nou ct i familiilor noastre o via fr lipsuri.De asemenea alegem s ne ncepem o afacere pentru a avea putere de decizie i dreptul lalibera iniiativ.Afacerea va fi compatibil cu scopurile noastre pentru c ne va oferi posibilitatea de a ne

ajuta clienii s se menin n form, s aib moralul ridicat i s se bucure de ore derelaxare la sala noastr de fitness. Scopul nostru va fi s ne meninem clienii mulumiide serviciile oferite astfel nct acetia s revin i alt dat cu plcere.ntr-un an ne propunem s avem o afacere stabil i prosper cu muli clieni permaneni.Scopurile afacerii noastre, pe o perioad de timp mai ndelungat, sunt extinderea ntr-unsediu mai mare, mrirea numrului de aparate i a personalului specializat.

Fitness-ul reprezint o condiie esenial pentru a arta i a ne simi mai bine, pentruo armonie excelent a minii i formei fizice a fiecruia dintre noi. n funcie decaracteristicile fiecrui individ (vrst, sex, greutate, condiie fizic, sntateaorganismului, scop urmrit) antrenamentul dumneavoastr va fi personalizat.Cu toate c exist numeroase sli de fitness n oraul Galai, cele mai multe dintre ele

fiind dotate cu aparatur profesional dintre cea mai variat, nici una dintre aceste sli nuinclude i cursuri de educaie fizic. Cei mai muli utilizatori nu cunosc rolul fiecruiadintre aceste aparate i necesitatea lor. Prin Lifestyle Gym dorim s v oferimposibilitatea de a v menine corpul i mintea ntr-o form excelent i de a implementasportul n viaa dumneavostr ca un mod de a tri.

8


9/86


Investiia slii de fitness se ridic la aproximativ 400.000 lei. Se preconizeaz c dupprimul an de funcionare, cifra de afaceri se ridic la 700.000 lei. Lund n considerarefaptul c slile ce funcioneaz n prezent sunt supra-aglomerate, se estimeaz c n

primele 4 luni de la deschiderea activitii slii noastre 20% din clienii deja abonai la oalt sal se vor abona n aceast perioad la noi.Programul slii va fi : Luni - Smbt : 800-2000

Duminic : 900-1400

IV. Necesarul de fonduri

Afacerea va fi finanat integral cu bani proprii, astfel c nu ne vom confrunta cu datoriilela banc sau cu probleme din cauza creditorilor.Locul Afacerea noastr se va desfura ntr-un apartament situat ntr-o zon central.

Aceast amplasare este cea mai bun pentru c astfel ct mai muli consumatori pot intran contact cu activitatea firmei. Ideal ar fi ca apartamentul s fie la parter pentru cavecinii s nu fie deranjaii de eventualele zgomote.Blocul ne ofer o amplasare ideal n centrul oraului iar spaiul este destul de marepentru felul n care dorim s aranjm sala. n mprejurimi se afl numeroase firme,magazine i chiar instituii publice ceea ce nsemn un numr mare de consumatoripoteniali. Blocul din care face parte apartamentul este nou astfel nct nu necesitreparaii majore.Apartamentul este proprietate personal astfel nct nu va fi cazul unei alegeri ntre ochirie pe termen lung sau scurt.

Structura acestui capitol va fi:

1. Durata: 6 luni2. Suprafaa: 200 mp3. Tip locaie: sal fitness4. Tax intrare: 80 lei5. Tax total: 400.000 lei6. Fond salarii: 124.800 lei7. Dotri sal: biciclete, benzi alergat, stepper, aparate vibromasaj8. Dotri duuri: W.C., cabine de du, chiuvete9. Dotri birouri: scaune, birouri10. Dotri vestiare: bnci, cuiere, dulapuri, oglinzi11. Dotri sal masaj12. Angajai: 8

V. Graficul GANTT

Se obine prin dezvoltarea schemei lan a unui proiect: grup int, tem, solicitant,obiectiv general, obiective specifice, activitate.

9


10/86

Data estimat de ncepere a activitilor de realizare a proiectului propus: 01.01.2011Data estimat a terminrii activitilor de realizare a proiectului propus: 01.07.2011Data estimat a nceperii activitii la capacitatea maxim: 02.07.2011

Nr.

Crt.

Activitatea

prevzut

Durata

derealizare ian feb mar apr mai iun

1. nfiinare firm 1 lun X2. Elaborare proiect 15 zile X3. Obinere autorizaii 1 lun X X4. Achiziionare mobilier, aparatur,

obiecte sanitare .a.1 lun X X

5. Amenajare sal fitness 1 lun X X6. Angajare personal 10 zile X

7. Training angajai 1 lun X X

8. Promovare 45 zile X X

VI. Piaa

Targetul de clieni este reprezentat de persoane cu vrste cuprinse ntre 14 i 65 de ani,cu venituri medii i peste medie care sunt preocupai de sntatea organismului i de unfizic plcut. Din punctul de vedere al numrului de clieni, sptmna fr weekend are opondere de 80%, n weekend aceasta fiind de 20%.Cererea: n urma studiilor de pia efectuate, s-a observat o cerere n proporie de 60%pentru activitatea sportiv.

Cererea este satisfcut n msur de 80% de concuren, rmnnd un minim de 20% declieni poteniali.n domeniul fitness-ului nu exist o perioad anume a anului n care afacerile merg maibine sau mai ru, pentru c ntreinerea fizic este o activitate pe care, n general, oameniio practic tot timpul anului. Sntatea sau relaxarea nu in de un anotimp anume. Totuinumrul celor care apeleaz la serviciile noastre poate tinde spre cretere n jurulperioadelor de srbtori tradiionale.Oferim: Serviciile oferite de firma noastr vor satisface pe deplin, sperm, nevoiaoamenilor de recreere, de ntreinere fizic i a sntii ntr-o ambian plcut, alturi deoameni pregtii n a-i ajuta.Serviciile oferite de firma noastr vor fi de cea mai bun calitate, iar clientul va fi

ntotdeauna stpnul nostru. Angajaii vor fi alei dintre cei mai bine pregtii ndomeniu, iar sala va fi modern utilat i va avea aparate echipate cu cronometru i aparatede msurat caloriile pierdute. Sauna va fi de asemenea echipat cu sistem de nclzireintensiv performant i va fi astfel aranjat pentru a oferi o ambian linititoare. Clieniinotri nu vor veni la sal doar pentru a-i consolida sntatea fizic, ci mai ales pentru apetrece plcut timpul liber i a se relaxa dup o zi obositoare de munc sau coal.

10


11/86

VII. Previziuni financiare

Estimm urmtoarea structur:

1. Necesarul de finanare: 425.000 lei

2. Venituri previzionate: 400.000 lei3. Cheltuieli previzionate: 250.000 lei4. Credite, rate, dobnzi: nu este cazul5. Profit brut: 150.000 lei

11


12/86

1.2.3 Ciupercrie

Fia proiectului

Draft nr. 1

I. Ideea1. Data: 15.12.20102. Context: Curs Mediul internaional de afaceri 3. Denumire provizorie: S.C. Champy S.R.L.4. Data nceperii proiectului: 01.01.20115. Director de proiect: Cristea Bogdan6. Formarea echipei: membrii echipei Champy 7. Nota de lansare: Lansarea va avea loc pe data de

06.02.2011

8. edina de lansare: Va avea loc in cadrul FEAA, Galati


Sectorul romnesc de ciuperci cultivate este cu siguran viabil economic, aderent icapabil s susin o industrie variat care este extrem de competitiv pe piaa global,folosind practici bune agricole, pentru a crea produse de calitate apreciate i cutate deconsumatori.In Romania cultivarea ciupercilor Champignon este inca la inceput. Asadar suntem incaferiti de concurenta si avem toate sansele sa ne dezvoltam o afacere frumoasa siprofitabila. Acum, consumul anual de ciuperci pe cap de locuitor, in Romania, este sub

100 g iar consumul normal ar fi de cca 2 kg ciuperci/locuitor.Deci sansele de crestere ale unei afaceri cu ciuperci sunt uriase. Mai ales daca se ia inconsiderare tendinta mondiala a populatiei.


Valoarea totala a investitiilor este de 918 004.25 lei.Aceasta are urmatoarea structura : surse proprii : 587 396 .75 lei cofinantare : 330 607.5 leiValoarea total eligibil a proiectului este de 551 012.5 RON .

Cofinanarea public a fost de 60% (conform criteriilor mai sus mentionate), i anumesprijinul nerambursabil de 55 %, la care s-au adugat 5 procente pentru c investiiilesunt realizate de agricultori sub 40 ani la data depunerii cererii de finanare.Astfel, valoarea finanrii nerambursabile este de 330 607.5 RON , iar restul de 40%este suportat integral de beneficiar (S.C. Champy SRL) reprezentand 220 405 RON.* precizez ca s-a luat in calcul valoare fara TVA, TVA-ul fiind deductibil este suportatintegral de catre beneficiarul in cauza

12


13/86

IV . Necesarul de fonduri

In vederea realizarii si implementarii proiectului nostru avem nevoie de fonduri cuurmatoarele destinatii : constructii hala , depozit , sala de mese, birouri, toaleta : 353 430

amenajari hala , depozit , sala de mese, birouri, toaleta : 36 125 utilaje,echipamente si alte dotari : 305 511 mijloc de transport : 8 500Total 1: 703 566.08 leiTrebuie sa se ia in considerare si finantarea a cel putin primului ciclu de productie ( 2luni)145 503.43 lei / cilclu de productie

V. Graficul GANTT

Data estimat de ncepere a activitilor de realizare a proiectului propus:01.01.2010Data estimat a terminrii activitilor de realizare a proiectului propus:30.12.2010Data estimat a nceperii activitii la capacitatea maxim:01.01.2011

Nr.Crt.

Activitateaprevzut

Durata derealizare

Luna n care se va realiza aciuneaian feb mar apr mai iun iul aug sep oct noi dec

1. nfiinarefirm

1 lun X

2. Elaborareproiect

2 luni X X

3. Obinereautorizaii

1 lun X

4. Fundaiicldire

2 luni X X

5. Suprastructur cldire

2 luni X X

6. nvelitoare 1 lun X

7. Instalaii 2 luni X X

8. Finisajeexterioare

2 luni X X

9. Finisajeinterioare

3 luni X X X

10. Branamentreele

1 lun X

11. Angajarepersonal

1 lun X

13


14/86

VI. PiaaProductia de ciuperci din Romania, aflata mult sub nivelul consumului, si continuacrestere a cererii pe piata interna au generat dezvoltarea de afaceri in domeniul productieide ciuperci.

Structura cheltuielilor consumatorilor sunt puternic influentate de factori socio-economici, asa ca nivelul venitului, profesia, nivelul de studii, varsta, etc. Datorita acestorfactori, piata ciupercilor si produselor din ciuperci poate fi impartita in segmentulpopulatiei urbane si segmentul populatiei rurale. In general, ciupercile se consuma inorase, deoarece populatia rurala traditionala consuma produsele cultivate pe loturilepersonale si ciupercile fiind un produs pentru ocazii speciale si mai putin pentru consumzilnic.In Romania cultivarea ciupercilor Champignon este inca la inceput. Asadar suntem incaferiti de concurenta si avem toate sansele sa ne dezvoltam o afacere frumoasa siprofitabila. Acum, consumul anual de ciuperci pe cap de locuitor, in Romania, este sub100 g iar consumul normal ar fi de cca 2 kg ciuperci/locuitor. Deci sansele de crestere ale

unei afaceri cu ciuperci sunt uriase. Mai ales daca se ia in considerare tendinta mondiala apopulatiei.

VII. Previziuni financiare-lei-

Nr.crt.

Indicator Simbol Formula 2011 2012 %

1Cifra deAfaceri

CA 1 014 994,5 1 093 071 78 076.5 107,69

2 Venituri totale VT 1 014 994,5 1 101 071 86 076.5 108,48

3Cheltuieli

totaleCT 1 003 600.44 1 012 262.17 8 661.73 100,86

4RezultatulBrut

RB VT CT 11 394.06 88 808.83 77 414.77 779,43

5Impozit peprofit

IMP 1 823.05 14 209.4 12 386.35 779,43

6 Rezultatul Net RNRB IMP

9 571.01 74 599.43 65 028.42 779,43

7Numar mediude salariati

N 8 8 0 0

14


15/86

1.3Idee de afacere aleas :

Ciupercaria S.C. Champy S.R.L.

Champy, o via n plus

Activitati prevazute pentru implementarea proiectului :

1. nfiinarea ciupercarieiJustificare:

Pentru ca proiectul propus s poat fi pus n practic, va fi necesar nfiinarea firmeiIndicatori de ndeplinire:

Firma este nregistrat i activitatea poate ncepe

Descriere:Se vor ntocmi toate actele necesare nscrierii ciupercariei i nceperii activitii.

Subactiviti:

1. Se alege forma de societate, dupa care :

Alegerea obiectului de activitate al firmei, potrivit clasificrii CAEN, n cazulactivitii desfurate de catre ciupercarie , codul CAEN este 0113(Cultivarea

legumelor i a pepenilor, a rdcinoaselor i tuberculilor)stabilirea obiectuluiprincipal de activitate i a obiectelor secundare de activitate.

Alegerea denumirii societii;.

Capitalul social - ce sum i alegerea bncii la care se dorete deschiderea contului.Capitalul social minim este de 200 lei pentru s.r.l.

Stabilirea administratorului societii.

Tipul de societate: microntreprindere, ntreprindere mic sau mijlocie.

2. Dup stabilirea acestor aspecte se trece la:

Rezervarea denumirii societii

ntocmirea actului constitutiv.

Declaraii ale asociailor privind faptul c nu au antecedente penale i c ndeplinesccondiiile prevzute de lege pentru a fi asociai i administratori.

Cazierele fiscale ale viitorilor asociai - se elibereaz de Direcia General aFinanelor publice. (dureaz 5 zile)

15


16/86

Deschiderea contului n banc i depunerea capitalului social.

Depunere specimen semntura la Registrul Comerului sau la notarul public.

3. Dup finalizarea acestor acte, se completeaz documentele necesare de depus laRegistrul Comerului:

cerere nregistrare societate cerere sau declaraie, dup caz, aviz pompieri.

cerere sau declaraie, dup caz, aviz sanitar.

cerere sau declaraie, dup caz, aviz muncii.

cerere sau declaraie, dup caz, aviz mediu.

fia de prezentare a sediului social i a activitii.

4. Dup finalizarea ntregii documentaii se depune aceasta la Oficiul Registrul

Comerului. n termen de aproximativ 21 de zile vor iei actele de nfiinare alesocietii, adic: certificat de nregistrare, anexa avize necesare, avize colaterale,ncheierea de acordare a personalitii juridice, etc.

5. ncepnd din acest moment firma poate funciona.

2.Construirea ciupercarieiJustificare:Terenul este proprietate privata a administratorului.Dupa elaborarea proiectului tehnic a lucrrii se va proceda la obinerea autorizaiei de

urbanism i a autorizaiei de construire.

Indicatori de ndeplinire:Proiectului tehnic este elaborat i construcia poate ncepe.Descriere:

Se va ntocmi planul tehnic, va ncepe construcia propriu-zis a ciupercariei, firma deconstrucii-instalaii se va ocupa i de branamente i de amenajri interioare siexterioare;Subactiviti:

- selectarea firmei de construcii-instalaii- nceperea lucrrilor- trasarea lucrrii- execuie fundaii- execuie suprastructur- execuie nvelitoare- execuie instalaii (apa-canal, electrice, telefonie, sanitare, inclusiv branamente)- execuie finisaje (montare tmplrie ui-ferestre, tencuieli interioare-exterioare,

zugrveli, vopsitorii)- finalizarea construciei- recepia construciei de ctre o comisie de recepie

16


17/86

3.Amenajarea corespunztoare a spaiului unde se va desfura activitatea

Justificare:Spaiul construit va trebui amenajat conform i instalaiile necesare asigurrii

condiiilor de funcionare, igienico-sanitare .

Indicatori de ndeplinire:Spaiul n care se va desfura activitatea este pregtit pentru nceperea activitiiDescriere:

Dup construirea cldirii, pentru ca activitatea s se desfasoare acesta va trebuiamenajat.Aceste activiti constau n aciunile de :amenajare, igienizare;Subactiviti:

- realizarea planurilor de amenajare conform proiectului executat de arhitect- studierea potenialilor furnizori pentru mobilier i echipamentele necesare- alegerea furnizorilor- achiziionarea mobilierului i echipamentelor necesare- amenajare birou : - mochet, un birou cu loc pentru un calculator, un scaun birou,

un telefon, un fax, o imprimant, calculator, o bibliotec ;- amenajare grup sanitar pt. personal : - 1 wc-uri, 1 chiuveta i oglinda ;

4. Angajarea personaluluiJustif icare:

Pentru ca activitatea s se poat desfura este nevoie de for de muncIndicatori de ndeplinire:

Firma dispune de fora de munc necesar nceperii activitiiDescriere:

Aceast activitate const n aciunile de lansare a cererilor de for de munc, aanunurilor de angajare, analizarea CV-urilor potenialilor angajai, pregtirea i

desfurarea interviurilor de selecie, ntocmirea actelor de angajare.Subactiviti:- afiarea anunurilor de angajare n publicaiile locale- afiarea cerinelor ce trebuie ndeplinite pentru angajare- anunarea adresei unde se vor depune CV-urile- analizarea CV-urilor potenialilor angajai- contactarea pentru interviu a persoanelor selectate n urma analizei CV-urilor- desfurarea propriu-zis a interviului- decizia de angajare n conformitate cu cerinele angajatorului- se vor ntocmi actele de angajare

17


18/86

IDENTIFICAREA ACTIVITILOR CRITICE

Codactivitate

Lista activitilor Durata Activitateade caredepinde

A Decizia de nfiinare a firmei 1 zi -B nfiinarea firmei 30 zile AC Decizia de construire a ciupercariei 1 zi BD Studiere oferte firme pt proiect de

execuie7 zile C

E Alegerea firmei de proiectare 1 zi C,DF Elaborare proiect tehnic, obinere

autorizaii70 zile E

G Studierea ofertelor firmelor deconstrucii-instalaii

7 zile C,E

H Alegerea firmei de construcii-

instalaii

1 zi G

I Constructia ciupercariei 180 zile F,H

J Execuie instalaii, branamente 90 zile IK Finalizare construcie 1 zi I,JL Receptie constructie 1zi K M Studierea ofertelor de materii

prime(miceliu)4 zile L

N Alegerea furnizorului de materiiprime

1zi M

O Angajare personal 30 zile N

18


19/86

1.4Bugetul de venituri si cheltuieli pentru un proiect

1.4.1 Bugetul de start si Bugetul operational

Bugetul de start acopera urmatoarele cheltuieli: Personal (costuri de angajare) : 5 000 lei Taxe legale si profesionale : 1000 lei Licente si permise: 15 000 lei Echipament : 667 441.25 lei Asigurari : 5000/an lei Aprovizionare : 99 561.75 lei Publicitate si promovare : 42 500 lei Salarii si prime : 20 842 lei /ciclu productie Venituri : 168 165,75 lei /ciclu productie Utilitati: 12 750 lei / ciclu de productie Cheltuieli neprevazute : 10 000

Bugetul operational include banii care vor acoperi sase luni de operare. Elpermite urmatoarele cheltuieli:

Personal : 5 000 lei Asigurari : 2500 lei Chirie : - Plata imprumuturilor : - Publicitate si promovare : 21 250 lei Cheltuieli neprevazute: 5000 lei Salarii si prime : 62 526 lei Utilitati : 38 250 lei Datorii / subscriptii / onorarii : 4000 lei Taxe : 1000 lei Reparatii: 2000 lei

19


20/86

1.4.2 BUGETUL ACTIVITII GENERALE DE VENITURI I CHELTUIELI(PREVIZIONAT)

Explicaie NR.

RD.

Exerciiu

financiar01.01.2011

31.12.2011Curent

Total(lei)

I. Venituri totale(02+06+08) 01 1 014 994,5A: Venituri din exploatare 0

21 014 994,5

B: Venituri financiare 0

3

0

C: Venituri excepionale 04

0

II. Cheltuieli totale(06+17+18) 05 1 003 600.44A: Cheltuieli de exploatare 06 873 020.6a). Cheltuieli privind materialele consumabile,materia

prima07 597 370.6

c). Cheltuieli energie , ap,caldura 08 76 500f). Cheltuieli cu prime de asigurare 09 5 000g). Cheltuieli cuColaboratorii (PFA)

10 43 350

i). Cheltuieli cu servicii 11 1 200j).cheltuieli cu reclam i publicitate 12 42 500k).cheltuieli transport 13 25 500l). Alte cheltuieli 14 0n).Cheltuieli cu salarii 15 46 308o). Cheltuieli cu asigurri , protecie social 16 35 292B: cheltuieli financiare (32) 17 0C: cheltuieli cu amortizri , provizioane 18 130 579,84III. Profit (01-05) 19 11 394.06A: profit brut 20 11 394.06B: Impozit pe profit (16%) 21 1 823.05

C). Profit net (20-21) 22 9 571.01

20


21/86

Explicaie NR.RD.

Exerciiufinanciar01.01.2012

31.12.2012

CurentTotal(lei)

I. Venituri totale(02+06+08) * 01 1 101 071A: Venituri din exploatare 0

21 093 071

B: Venituri financiare-dobanzi

03

8 000

C: Venituri excepionale 04

0

II. Cheltuieli totale(06+17+18) ** 05 1 012 262.17A: Cheltuieli de exploatare 06 903 059.13a). Cheltuieli privind materialele consumabile,materia

prima07 627 239 ,13

c). Cheltuieli energie , ap,caldura 08 84 150f). Cheltuieli cu prime de asigurare 09 5 000g). Cheltuieli cuColaboratorii (PFA)

10 47 685

i). Cheltuieli cu servicii 11 1 200j).cheltuieli cu reclam i publicitate 12 21 250k).cheltuieli transport 13 26 775

l). Alte cheltuieli 14 0n).Cheltuieli cu salarii 15 50 938.8o). Cheltuieli cu asigurri , protecie social 16 38 821.2B: cheltuieli financiare (32) 17 0C: cheltuieli cu amortizri , provizioane 18 109 203.04III. Profit (01-05) 19 88 808.83A: profit brut 20 88 808.83B: Impozit pe profit(16%) 21 14 209.4C). Profit net (20-21) 22 74 599.43

* Estimam o crestere a pretului pe kg de ciuperci de la 6,5 lei/kg la 7 lei /kg, luandu-se in

calcul o inflatie prognozata de 4%. Se presupune ca va ramane aceeasi capacitate deproductie ca in exercitiul precedent.** Estimam o crestere a cheltuielilor de la 5% pana la 10 % ,luandu-se in calcul o inflatieprognozata de 4%. Exceptie fac cheltuielile legate de promovare si publicitate care scadcu 50%, acestea nemaicuprinzand ca in exercitiul financiar precedent aceleasi cheltuielideoarece se presupune ca avem deja o plaja de clienti pe care trebuie sa o fidelizam sieventual sa o marim.

21


22/86

Alte cheltuieli ce nu intra in structura bugetului de venit si cheltuieli

Explicaie NR.RD. Exerciiu financiar01.01.2011 31.12.2011Curent

Total(lei)

Cheltuieli constituire 1 4 250Cheltuieli consultanta proiect pentruobtinerea de fonduri nerambursabile

2 12 750

Cheltuieli constructie hala,deposit,birouri,sala de mese,toaleta

3 353 430

Cheltuieli utilaje,echipamente 4 229 001

Cheltuieli mijloc de transport 5 85 000Cheltuieli amenajare constructii 6 36 125Total 7 720 556

22


23/86

1.5 Schema lant

23


24/86

24


25/86

1.6 Schema bloc

1.7 Analiz SWOT

25


26/86

Punctele tari :

potentialul pietei; ciupercile au o mare valoare nutritiva,gastronomica si, chiar terapeutica; substratul de cultura se obtine dinsubproduse si reziduuri vegetale si animale; realizeaza direct bioconversia unorsubproduse vegetale si animale in hranapentru oameni; substratul uzat conbstituie o valoroasaresursa care poate fi reutilizata sicomercializata; cultura suprafetelor nu necesita suprafetemari de teren agricol; ciupercile pot si cultivate in diverse spatiisi localuri care au o alta destinatie (pivnite,

constructii vechi, magazii, galerii de mineabandonate, tuneluri, grajduri) care suntimproprii pentru alte scopuri; cultura moderna a ciupercilor are uncaracter intensiv randamentul este de 25-30kg ciuperci/mp/ciclu; prin cultivarea ciupercilor se realizeaza uncircuit rapid al fondurilor banesti; creaza noi locuri de munca, mai ales inzona rurala; pentru demararea unei astfel de afaceri

exista posibilitatea accesarii unor fondurinerambursabile de la U.E; subventii pentru productia de ciuperci: 0,8ron/kg de ciuperci vandute si incasate, 35 %pentru energia consumata, 30 % pentruambalajele noi aprovizionate. devalorizarea monedei nationale duce lacresterea pretului ciupercilor din import.

Cu un management eficient, inRomania, se pot obtine profituri substantiale.

(Acesta este de cca 0,4-0, 5 euro/kg) Cu citcapacitatea de productie este mai mare cuatat creste posibilitatea ca productia deciuperci proaspete sa devina o afacere desucces.Un management eficient inseamna: Cunoasterea, documentarea, vizitareaunor ciupercarii, cunoasterea

Punctele slabe :

compost prost. Acest risc se poateevita cumparand compost de la unproducator recunosct ca furnizor decompost. Din experienta producatorilorromani, firma CHAMPIGNON UNIONdin Ungaria, livreaza cospost de calitate; ciupercarii amenajate in spatiiimproprii, cu echipamente neadecvate(gen aer consitionat pentru cladiri saubirouri). Pe timp de iarna se pot obtineciuperci si in astfel de spatii (umiditateaexterioara, si temperaturile scazuteajuta echipamentul), insa pe timp devara exista riscul incherii lor. Ideal esteca investita initiala sa cuprinsa si

echipamentele necesara pentru a scadeaconcurenta si pentru a cresteproductivitatea in lunile cu cererea ceamai ridicata ( mai-septembrie, 90-100tone ciuperci lunar); cel mai mare risc al afacerii, dupa ces-a produs investitia, este managementulineficient;

Compost bun + spatiu siechipamente corespunzatoare +

management ineficient = ESEC

26


27/86

producatorilor. Dimensionarea corespunzatoare acamerelor de productie Echipamente adecvate.

Oportunitti :

deschiderea de noi orizonturi, in sensulcresterii cererei de la an la an ca urmare acostatarii ca exista suficiente dovezi caAgaricus ar putea avea un impactsemnificativ asupra cancerului de prostata si

de san

Amenintri :

aparitia unor noi daunatori care potdistruge intreaga cultura; crestrea concurentei; saderea cererii ca urmare a schimbariipreferintelor condumatorilor;

mediu climatic nefavorabil ( inundatii,furtuni puternice); mediu politic nefavorabil (aparitiaunor legi, taxe, impozite mari etc).

EVALUAREA RISCURILORCultivarea ciupercilor este un domeniu nou, implica multe riscuri care din

neglijenta sau necunoastere aduc prejudicii insemnate cultivatorilor fara experienta.Printre alte riscuri pe care afacerea demarata le poate comporta se numara :

- nesiguranta reusitei, deoarece acest domeniu , este inca intr-un stadiu ralativ nou ,nu exista precedente care sa ne ajute sa ocolim amenintarile care pot aparea peparcursul procesului de cultivare.

- lipsa de experienta si tineretea initiatorilor afacerii poate fi deasemenea un risc- faptul ca s-au stabilit colaborari cu putini agenti, existand doar un singur client

mai important este un risc care poate afecta serios afacerea in momentul in care sematerializeaza .

- fiind un domeniu care pare a deveni foarte profitabil pe viitor, exista sansaaparitiei pe piata a numerosi competitori, aceasta ducand la cresterea concurentei,scaderii pretului si totodata a scaderii veniturilor.

- cultura ciupercilor poate fi usor compromisa in cazul in care nu ne vom ocupaeficient de prevenirea aparitiei unor boli si daunatori.

- in cazul in care spatiul nu este dimensionat corespunzator, nu este bine izolat

termic, echipamentele nu sunt adaptate la temperaturile din tara noastra (varafoarte cald si iarna temperaturi negative) ,indiferent de cat de bine cunoastemtehnologia, nu vem obtine rezultatele asteptate.

27


28/86

1.8 Matricea cadru logic

28


29/86

Cap. II - Echipa de conducere i repartizarea sarcinilor

29

Director GeneralCristea Bogdan

Director EconomicOrel Mirabela

Directorde Marketing

Roman GabrielaDirector IT

Plea Lucian

As. Directorde MarketingAlbu Nicoleta

As. Director ITIvan Alexandra


30/86

2.1. Director general: fiele de post

1. Denumirea compartimentului:Conducere

2. Denumirea postului:Director general

Numele i prenumele salariatului:Cristea Bogdan

Subordoneaz:Directorul Economic, Directorul Marketing, Directorul Tehnologia Informaiei

Relaii funcionale

Aprob procedurile de importan general pentru organizarea i derularea proceselorprincipalela nivel de firm.n acest sens, are relaii cu directorii.

Responsabiliti i sarcini:

1) Stabilete obiectivele de dezvoltare ale firmei i urmrete ca acestea s fie comunicatentregului personal, monitoriznd gradul de realizare a lor.2) Particip la elaborarea bugetului, analizeaz propunerile naintate, opereaz coreciilenecesare i aprob bugetul final.

3) Identific oportuniti de afaceri.4) Reprezint firma n relaiile protocolare cu furnizorii, clienii i alte organisme/organizaii cuimpact real/potenial asupra rezultatelor firmei, asigurnd o bun imagine a acesteia pe pia idezvoltnd relaii pozitive cu persoane cheie n vederea ntririi poziiei firmei.

5) Asigur managementul firmei:- Stabilete obiectivele managerilor din subordine- Aprob procedurile de interes general ale firmei- Dezvolt mijloace de motivare a personalului din subordine- Asigur un climat de comunicare i ncurajare a iniiativei care s contribuie la atingerea- obiectivelor stabilite

- Identific nevoile de recrutare i particip la selecia, integrarea i dezvoltarea- managementului firmei- Elaboreaz fiele de post ale managerilor din subordine- Evalueaz periodic activitatea managerilor din subordine- Aprob planificarea concediilor de odihn pentru angajaii din subordine- Asigur respectarea normelor interne de funcionare de ctre personalul din subordine- Stabilete msuri de eficientizare a activitii personalului din subordine

30


31/86

6) Asigur reeaua de relaii necesar dezvoltrii activitii firmei:- evalueaz potenialul furnizorilor i al clienilor;- stabilete posibile ci de colaborare i decide asupra parteneriatelor strategice;- elaboreaz planul de afaceri i l implementeaz;- dezvolt relaii pozitive cu personalul firmei n vederea motivrii i a creterii gradului de

implicare n activitatea firmei.Responsabilitile postului

Legat deactivitile specifice, rspunde de:- Calitatea relaiei cu furnizorii i clienii- Folosirea eficient a resurselor firmei- Respectarea obligaiilor firmei fa de furnizori, clieni, organele financiare i- organismele guvernamentale- Asigurarea drepturilor bneti ale personalului angajat al firmei conform clauzelor- contractuale i legislatiei muncii

- ndeplinirea la termen i n conformitate cu dispoziiile legale a obligaiilor fa de bnci,- furnizori i clieni- Calitatea climatului organizaional- Calitatea managementului firmei- Corectitudinea datelor raportate

Legat defunciile manageriale, rspunde de:- Coordonarea eficient a personalului din subordine;- Utilarea corespunztoare a subordonailor cu echipamentele i consumabilele necesare;- Calitatea pregtirii profesionale a angajailor din subordine.

Legat dedisciplina muncii, rspunde de:- mbuntirea permanent a pregtirii sale profesionale i de specialitate;- Respectarea prevederilor normativelor interne i a procedurilor de lucru;- Implicarea n vederea soluionrii situaiilor de criz care afecteaz firma.

Autoritatea postului:- Decide asupra noilor direcii de dezvoltare;- Stabilete planurile de vnzri i profit;- Aprob bugetele i coreciile necesare;- Semneaz documentele de angajare, colaborare i ncetare a relaiilor de munc;- Semneaz deciziile de modificare a funciei/salariului pentru angajaii firmei;- Semneaz organigrama i nomenclatorul de funcii al firmei;- Semneaz contracte cu furnizorii, clienii i partenerii strategici;- Aprob procedurile de interes general ale firmei;- Semneaz referate de investiii, statele de plat i rapoartele financiare ale firmei;- Solicit rapoarte de activitate i ia msurile necesare n vederea creterii eficienei- activitii firmei;- Stabilete prioritatea executrii sarcinilor pentru personalul din subordine;- Aprob recompense/penalizri, prelungirea/ncetarea activitii dup perioada de prob a

31


32/86

- angajailor;- Aprob/respinge cereri ale personalului din subordine.

2.2. Director Economic: analiza diagnostic1. Denumirea compartimentului:Compartimentul Financiar-contabil

1. Denumirea postului:Director economic

2. Numele i prenumele salariatului:Orel Mirabela

3. Se subordoneaz:Directorului general

4. Subordoneaz:Personalul compartimentului economic: asisteni Toma Georgiana, Rotaru Ancua- are relaii de serviciu cu toate serviciile, birourile i alte entiti funcionale;- are relaii cu persoane juridice i persoane fizice care au tangen cu sfera sa de activitate.

5. Responsabiliti i sarcini- organizeaz, ndrum, conduce, controleaz i rspunde de desfurarea n mod eficient aactivitii financiar-contabile a societii n conformitate cu dispoziiile legale n vigoare;

- asigur organizarea i gestionarea n mod eficient a integritii ntregului patrimoniu alsocietii n conformitate cu dispoziiile legale n vigoare i normele sau reglementrile interneale societii;- organizeaz i coordoneaz contabilitatea operaiilor de capital, contabilitateaimobilizrilor, contabilitatea stocurilor, contabilitatea terilor, contabilitatea trezoreriei,contabilitatea cheltuielilor, veniturilor i rezultatelor, contabilitatea angajamentelor i altorelemente patrimoniale, contabilitatea de gestiune n conformitate cu legislaia n vigoare;- urmrete respectarea principiilor contabile i ale evaluarii patrimoniului (prudenei,permanenei metodelor, continuitii activitii, independenei exerciiului, intangibilitiibilanului de deschidere, necompensrii);- organizeaz i coordoneaz controlul financiar preventiv, stabilind operaiunile idocumentele ce se supun controlului financiar preventiv, precum i persoanele care exercit acestcontrol;- rspunde de consemnarea corect i la timp, n scris, n momentul efecturii ei, ndocumente justificative a oricrei operaii care afecteaz patrimoniul societii i de nregistrareacronologic i sistematic n evidena contabil a documentelor justificative n conformitate cuprevederile legale n vigoare;- rspunde de stabilirea corect a documentelor care se ntocmesc i de circuitul lor ncadrul societii. Pe document se va trece n mod obligatoriu numele, prenumele i funcia celui

32


33/86

care l ntocmete, semneaz i rspunde de realitatea datelor trecute n acestea;- rspunde de efectuarea inventarierii generale a patrimoniului la nceputul activitii, celpuin o data pe an, pe parcursul funcionrii sale, n orice situaii prevzute de lege i de cte oridirectorul general al societii o cere;- organizeaz i particip la ntocmirea lucrrilor de nchidere a exerciiului financiar-

contabil, la operaiunile de inventariere a patrimoniului urmrind modul de valorificare arezultatelor inventarierii;- rspunde de evidena formularelor cu regim special;- organizeaz controlul asupra operaiilor patrimoniale;- rspunde de respectarea disciplinei de cas, a regulamentului operaional de cas i acelorlalte dispoziii privind operaiunile cu numerar, efectund personal sau prin alt persoanmputernicit, cel puin lunar i inopinant controlul casieriei, att sub aspectul existenei faptice avalorilor bneti ct i sub aspectul securitii acestora;- asigur i rspunde de ndeplinirea la termen a obligaiilor societii fa de bugetulstatului i teri n conformitate cu dispoziiile legale n vigoare;- supervizeaz implementarea procedurilor de contabilitate cu ajutorul programului

informaional;- supravegheaz reconcilierea i nchiderea conturilor;- asigur i rspunde de elaborarea balanei de verificare la termenele stabilite de legislaian vigoare;- efectueaz analiza financiar-contabila pe baz de bilan;- este consultat de ctre entitile funcionale ale societii n legtur cu problemelereferitoare la activitatea serviciului;- este consultat de ctre conducerea societii n probleme care sunt de competenaserviciului;- avizeaz lucrri pe probleme de contabilitate a stocurilor, de urmrire, eviden,decontri, cheltuieli-venituri, bilan, analize de sistem, tehnic de calcul;

- particip la susinerea i discutarea lucrrilor elaborate n cadrul serviciului;- ntocmete aprecieri asupra activitii desfurate de personalul din subordine i propunepentru promovare i stimulare material pe cei mai buni;- reprezint societatea n cazurile ncredinate prin delegare;- rspunde de eficiena i calitatea lucrrilor executate n cadrul serviciului la termenelestabilite prin reglementri interne sau prin alte acte normative;- rspunde de buna pregtire profesional a salariailor din subordine i propune msuripentru perfecionarea cunotinelor acestora;- rspunde de respectarea programului de lucru i a disciplinei muncii n cadrul serviciuluipe care l coordoneaz;- rspunde disciplinar, civil, material i penal, pentru pagubele provocate unitii prinexecutarea defectuoas a atribuiilor sau prin neexecutarea acestora.

2.3. Director de Marketing: strategia de promovare

1) Denumirea compartimentului:Departament vnzri

33


34/86

2) Denumirea postului:Director de markenting

3) Numele i prenumele salariatului:Roman Gabriela

4) Se subordoneaz:Directorului general

5) Subordoneaz:Personalul din cadrul departamentului de vnzri - Albu Nicoleta6) Relaii funcionale:- cu ceilali angajai ai firmei.

7) Responsabiliti i sarcini:- organizeaz edine, conferine;

- organizeaz evenimente, trguri, expoziii ce au ca scop promovarea imaginii iserviciilor firmei;- particip la ntlnirile de afaceri;- traduce din i n limbi strine;- pune n aplicare strategia de marketing i planul de afaceri al firmei;- este implicat activ n schimbarea i dezvoltarea companiei, fr ns s ia decizii de unulsingur;

Directorul de marketing desfoar urmtoarele activiti:- Identific potenialii clieni;- ntreine relaiile cu clienii din portofoliu;

- ntocmete oferte;- Acord asisten din punct de vedere tehnic i comercial clienilor i potenialilor clieni;- Preia apelurile telefonice, ntocmete fia de client i o urmrete;- ntocmete documentele contabile n vederea montajelor echipamentelor;- Menine relaia cu furnizorii (cerere de comand, verificarea mrfii i a plilor);- Particip la edinele sptmnale organizate n cadrul firmei;- Raporteaz activitatea din cadrul departamentului Directorului general;- Optimizeaz fora de munc.

2.4. Director tehnologia informaiei

1) Denumirea compartimentului:Compartimentul informatic

2) Denumirea postului:Director tehnologia informaiei

34


35/86

3) Numele i prenumele salariatului:Plea Lucian4) Se subordoneaz:Directorului general

5) Subordoneaz:Salariaii departamentului informatic Ivan Alexandra

6) Relaii funcionale:- cu ntreg personalul din societate pentru activitatea de informatic de gestiune,analiz/dezvoltare aplicaii, comunicaii i Internet, suport tehnic.

7) Responsabiliti i sarcini:- Definete, creeaz i menine un sistem informatic unitar, coerent, care s satisfaccerinele societii;

- Asigur respectarea prevederilor contractelor ncheiate cu terii, pe care le administreaz,ine evidena contractelor;- Asigur interfaa cu furnizorii de servicii tip service n timpul garaniei i post garanie,reparaii, testri i puneri n funciune a echipamentelor informatice;- Asigur instruirea personalului societii pentru exploatarea programelor i a tehnicii decalcul;- Evalueaz piaa de produse hard, soft, comunicaii i propune aplicarea unor soluii, caresunt adecvate cerinelor societii;- Analizeaz i propune transferul n cadrul societii sau casarea echipamentelor de calculi o supune aprobrii Directorului general;- Administreaz toate bazele de date ale societii;

- Asigur securitatea, integritatea i actualizarea coninutului bazelor de date;- Gestioneaz accesul la bazele de date;- Asigur compatibilitatea dintre hardware i sistemele de operare;

Evalueaz periodic i propune achiziionarea necesarului de:- produse software, up-grade-uri aplicabile;- tehnic de calcul;- Asigur inventarierea tehnicii de calcul i a produselor soft;- Asigur securitatea intern i extern a societii (locale, intranet, internet);- Asigur suportul tip reea, comunicaii, legturi, providerii Internet;- Administreaz i dezvolt Site-ul, conform cerinelor i politicii societii;- Creeaz/dezvolt scheme funcionale/modele n vederea optimizrii fluxuluidatelor/documentelor;- Urmrete legalitatea privind utilizarea n cadrul societii a produselor software;- Folosirea integral a timpului de lucru;- Execut alte sarcini repartizate de conducerea societii.

35


36/86

Cap III Strategia de promovare a afacerii

Denumire: S.C. Champy S.R.L.

Sigla:

Motto:

Micu i sntoas,Hrnitoare i gustoas,O mncare sntoas,

Numai bun de pus pe mas,

Doar cu Champy o sa ias!Are multe vitamine,Organismului i face bine,

Ajut i la diet,E leguma perfect!

Cultivarea ciupercilor Champignon (Agaricus) s-a dezvoltat n ultimii 35 de ani de 9 orin SUA, de 9,2 ori n Frana, de 5,8 ori n Anglia i de 350 de ori n Olanda, dar nu i nRomnia.

Investiia a venit ca urmare a nevoii tot mai evidente de schimbare n stilul de consum alromnilor i i propune s fie o alternativ viabil i constant la importurile de ciuperci dinPolonia, Ungaria, Ucraina, etc.. Deschis la Galai n prezena autoritilor locale, ferma dispunede cele mai moderne tehnologii eco-friendly i de personal policalificat, astfel nct produseleoferite spre larg consum n restaurante sau n supermarket-uri s se ridice ntotdeauna la nivelulateptrilor pieei i s depeasc criteriile de calitate i cerinele U.E. n acest domeniu.

Ciupercria nsumeaz o suprafa total de cultur de peste 1041,18 mp, capabil sfurnizeze n decursul unui an o producie medie de 150tone de ciuperci. Ciupercile cultivate aici

36


37/86

sunt celebrele i gustoasele Champignon iar brandul sub care vor fi acestea comunicate la rafteste Champy, o via n plus.

Din punct de vedere al fluxului tehnologic, traseul podusului finit nu se intersecteazniciodat cu traseul alimentrii cu materia prim, contribuind asfel la creterea calitii ciupercii.Mijloacele moderne de aprovizionare i ncrcare cu compost ct i tehnologia modern de

cultur implementat, unice n Romnia, asigur acest lucru. Eliminarea pesticidelor consideratenocive i utilizarea substanelor ecologice n combaterea duntorilor duce la obinerea unuiprodus natural. De asemenea utilizarea aburului n procesul de sterilizare a camerelor de culturasigur o sterilizare sigur i ecologic.

Din punct de vedere al spaiului de producie, ciupercria este constituit dintr-o hal cudou camere, n interiorul crora am amplasat 7 rnduri cu 3 rafturi i o lungime de 40m.Deinem controlul climatului de cretere, care asigur parametrii optimi de dezvoltare aciupercilor, urmrind ct mai fidel ciclul de cretere oferit de natur. Hala este dotat cucomputere de proces care controleaz n fiecare minut necesarul de ventilaie, umiditatea,temperatura aerului i concentraia de dioxid de carbon, astfel nct ciuperca cultivat s fiealimentat dupa cerinele generate de ritmul ei biologic de dezvoltare.

Asigurarea igienei spaiului de cultur reprezint o prioritate, de aceea accesulpersoanelor n spaiul de cultur este restricionat i permis numai dup purificarea hainelor i auneltelor de lucru ntr-un spaiu special amenajat.

S.C. Champy S.R.L. i propune s produc i s distribuie delicioasele ciuperciChampignon.

Ne adresm supermarket-urilor i restaurantelor att din judeul Galai ct i din judeeleBrila, Buzu, Tulcea i Vrancea care doresc s beneficieze de o preluare rapid a comenzilor, deun produs obinut n mod natural, de un transport rapid, totul la un pre accesibil.

Obiectivul firmei este s vin n ntmpinarea unei nevoi reale a potenialilor clieni de aavea ciupercile dorite, proaspete i gustoase, cu care s i mulumeasc la rndul lor clienii.

Obiectiv generalObiectivul general al proiectului este creterea competitivitii exploataiei agricole prin

utilizarea eficient a factorilor de producie (capital, for de munc, pmnt). Prin aceasta sendeplinete obiectivul general al Msurii 121 Modernizarea exploataiilor agricole, i anumecreterea competitivitii sectorului agricol printr-o utilizare mai bun a factorilor de produciei ndeplinirea standardelor naionale i comunitare.

Obiectiv specificPrin implementarea proiectului se ndeplinete obiectivul specific al Msurii privind

sprijinirea membrilor grupurilor de productori sau ai altor forme asociative firma iniiatoarefiind membr ntr-o form recunoscut conform legislaiei n vigoare.

De asemenea, un alt obiectiv specific este creterea veniturilor exploataiilor agricolesprijinite prin realizarea produciei de ciuperci. Acest obiectiv se materializeaz prin nfiinareaunui spaiu de producie i prin procesarea primar. mbuntirea performanei generale aexploataiei se realizeaz prin ndeplinirea obiectivelor tehnic, economic i de mediu.

Obiectiv tehnic

37


38/86

Din punct de vedere tehnic, achiziia de echipamente determin creterea productivitiimuncii, mbuntirea calitii produselor agricole, introducerea de noi tehnologii performante imbuntirea condiiilor de lucru.

Construirea i dotarea cldirilor operaionale - spaii tehnologice i administrative - suntnecesare pentru desfurarea activitii n condiii optime i asigurarea conformitii cu

standardele comunitare. Producia de ciuperci reprezint o activitate nou n cadrul societii,prin aceasta implementndu-se obiectivul privind diversificarea produciei.

Obiectiv economicObiectivul economic de cretere a viabilitii economice presupune realizarea de venituri

n cadrul exploataiei printr-o utilizare eficient a forei de munc i o gestiune strict acheltuielilor variabile. n acest sens se vor achiziiona utilaje moderne care presupun consumuride energie i ap sczute.

Obiectiv de mediuPrimul obiectiv de mediu este o mai bun gestionare a deeurilor rezultate din activitatea

de producie, prin utilizarea de spaii modernizate n acest sens. Un altul este asigurareacerinelor fitosanitare i ecologice n tehnologia de cultivare a ciupercilor de ser, n sensulneutilizrii de fertilizatori, aditivi i ngrminte nepoluante sau cu efecte negative pronunateasupra mediului i nu n ultimul rnd, respectarea Codului de bune practici agricole.

Obiective prevazute

a) obiective pe termen scurt achiziionarea terenului ; ntocmirea proiectului de construcie a ciupercariei ; intocmirea documentatiei in vederea obinerii autorizaiei de construcie ;

construirea ciupercariei ; amenajarea corespunztoare a ciupercariei; racordare la reeaua de ap si energie electrica a oraului ; dotarea cu central termic proprie ; angajarea de personal necalificat ; angajarea unui contabil ,a unui consilier, a unui jurist;

b) obiective pe termen lung se urmareste deschiderea unui laborator propriu de preparare a ciupercilor ; crearea de servicii de consultanta si proiectare pentru actvitatea de producere,

conservare si comercializare a ciupercilor; crearea unei pagini web cu prezentarea firmei si a produselor acesteia ; atingerea unei cifre de afaceri de circa 30000 Euro n primul an un profit de 497 Euro n primul an o cot de pia de 10%

c) obiective calitative sa ofer servicii de calitate; sa obtin imbunatatirea calitatii ciupercilor cultivate;

38


39/86

sa-mi desfasor activitatea in conditii de igiena maxima; participarea angajatior la cursuri de specializare; protejarea personalului direct productiv de riscurile la care este expus; asigurarea medicala a personalului;

Obiective urmarite

Prin crearea noii societi se urmresc dou obiective fundamentale:- Creterea volumului produciei fizice- Reducerea costurilor de producie.

Creterea capacitii de producie va necesita investiii n:-Maini i utilaje necesare realizrii produciei;-Modularizarea halei de producie;-Modificarea reelei de curent electric din halele de producie;

-Mijloace de transport;-Pregtirea personalului.Achiziionarea de utilaje moderne va reduce cheltuielile datorit consumului mai

mic de energie electric, randamentelor mai ridicate i reducerii cheltuielilor cu ntreinerea ireparaiile.

Obiectivele proiectului sunt amenajarea a 2 tunele la sol de ciupercrie, a unui coridor

tehnic si a unui drum de 5 m latime in jurul ciupercariei pentru acces TIR.

3.1. Analiza pietei

3.1.1. Descrierea pietei

Cultura ciupercii nu este o cultura traditionala pentru Romania. Cultivarea si consumulciupercilor a inceput sa se dezvolte in ultimii 15 ani. Migrarea fortei de munca, care s-aamplificat la sfarsitul anilor 90, a conditionat multe schimbari ale traditiilor culturale, sociale,religioase si nutritive.

Productia de ciuperci din Romania, aflata mult sub nivelul consumului, si continuacrestere a cererii pe piata interna au generat dezvoltarea de afaceri in domeniul productiei deciuperci.

Structura cheltuielilor consumatorilor sunt puternic influentate de factori socio-economici, asa ca nivelul venitului, profesia, nivelul de studii, varsta, etc. Datorita acestor

factori, piata ciupercilor si produselor din ciuperci poate fi impartita in segmentul populatieiurbane si segmentul populatiei rurale. In general, ciupercile se consuma in orase, deoarecepopulatia rurala traditionala consuma produsele cultivate pe loturile personale si ciupercile fiindun produs pentru ocazii speciale si mai putin pentru consum zilnic.

3.1.2. Identificarea pietei

39


40/86

Piata firmei Champy SRL are un caracter local pe de o parte, si traditional pe de altaparte. Geografic aceasta piata e localizata in orasul Galati, iar din punct de vedere alcomponentei este o piata traditional universala.

Ne adresam supermarket-urilor si restaurantelor atat din judetul Galati cat si din judeteleBraila, Buzau, Tulcea si Vrancea care doresc sa beneficieze de o preluare rapida a comenzilor, de

un produs obtinut in mod natural, de un transport rapid, totul la un pret accesibil.

Tinta noastra comerciala raspunde la intrebarea: CARE SUNT CLIENTII NOSTRIPOTENTIALI?, iar tinta de comunicare raspunde la intrebarea: CUI TREBUIE S NE ADESMPENTRU A VINDE SAU A FACE S SE VAND PRODUSELE NOASTRE?

3.1.3. Trendul pietei

Productia mondiala a crescut constant in ultimul deceniu, ajungand la 3,000,000 tonemetrice in 2002 (Sursa: USDA, FAO). China continua sa predomine in productia ciupercilor lanivel mondial. Cota sa pe piata internationala a ciupercilor a crescut constant in medie cu 20% pe

an in ultimii 5 ani, ajungand la 1,244,968 tone metrice in anul 2002, adica 43% din productiamondiala totala. Statele Unite se afla pelocul doi dupa productia de ciuperci la nivelmundial producind in total 390,000 tonemetrice sau circa 13%. Olanda si Franta suntpe locurile trei si patru cu 280,000 sirespectiv 150,000 tone. Figura 6 reproducesituatia productiei mondiale in anul 2002.Productia de ciuperci proaspete in UE-25 aramas aproape constanta pe parcursul anilor2002-2004, inregistrand 1,062,000 tone in

2004.In ciuda importurilor, necesarul

ramane de cel putin cinci ori mai mare,Bucurestiul fiind cea mai importanta piata

de desfacere, aici comercializandu-se cateva zeci de tone de ciuperci saptamanal. Un kilogram deciuperci pleaca de la producator cu 6 7.5 lei si ajunge la vanzare cu 12 lei si chiar 18 lei.

3.1.4 Concurenta si alte influente

40


41/86

In Romania cultivarea ciupercilor Champignon este inca la inceput. Asadar suntem incaferiti de concurenta si avem toate sansele sa ne dezvoltam o afacere frumoasa si profitabila.Acum, consumul anual de ciuperci pe cap de locuitor, in Romania, este sub 100 g iar consumulnormal ar fi de cca 2 kg ciuperci/locuitor. Deci sansele de crestere ale unei afaceri cu ciuperci

sunt uriase. Mai ales daca se ia in considerare tendinta mondiala a populatiei.Concurenta este reprezentata de catre multitudinea de fime mici, care se dezvolta cuajutorul fondurilor Saphard. Acestea sunt destul de multe, deoarece cumpara compostul necesargata preparat, acesta fiind gasit la preturi rezonabile. Cele mai multe ciupercarii, sunt localizatein partea de Vest a Romaniei.

Pe piata galateana produsul oferit de noi nu are nici un concurent direct, potentialulefectiv al pietei fiind relativ mare. Fiind o intreprindere nou aparuta pe piata ne putem lovi demulte obstacole dar asta nu inseamna ca nu avem sanse sa le depasim. Aceste sanse se bazeaza inprimul rand pe calitatea produsului, serviciilor oferite si pe pretul foarte accesibil practicat defirma.

Concurenta:S.C. GRIMA COM S.R.L. Buzau 7.20 leiS.C. Logotip S.R.L. Bacau 7lei/kgS.C. Romgreen S.R.L. Constanta 7.10 lei/kgS.C. Emaricom S.R.L. Neamt 7.40 lei

3.2. Configurarea productiei

Societatea noastra este un producator de ciupercichampignon; baza de productie se aflain judetul Galati. Avem o capacitate de productie situata intre 10.000 si 15.000 kg/luna. Am vrea

sa subliniem faptul ca ferma noastra este dotata conform standardelor europene si asigura oproductie continua pe tot parcursul anului. Cultura de ciupercieste desfasurata pe o suprafata de0141,18 mp.

Firma noastra si propune sa ofere servicii pentru satisfacerea clientilor in ceea ce privestelivrarea rapida, in conditii igienice deosebite si la preturi accesibile.

41
http://www.ideideafaceri.ro/http://www.ideideafaceri.ro/


42/86

In cadrul halei avem o incapere unde produsele noastre sunt depozitate in conditiideosebite astfel incat acestea sa ramana permanent proaspete si sanatoase. Deocamdata atatdepozitarea cat si livrarea se fac in ladite de 5 kg.

Pentru o mai buna organizare, la fiecare livrare se iau comenzi pentru saptamanaurmatoare; daca apar schimbari acestea se comunica telefonic si se confirma prin e-mail catre

departamentul de marketing.Pentru a multumi fiecare client atat din Galati cat si din celelalte 4 judete am consideratca este suficient sa se faca o livrare pe saptama catre fiecare judet. In fiecare zi de luni se livreazape raza judetului Galati; in fiecare marti se fac livrari in judetul Braila; miercuri in judetulBuzau; joi in judetul Tulcea iar vineri se fac livrarile catre judetul Vrancea.

In judetul Galati, livrarile in zilele de luni sunt gratuite. Pentru orice comandasuplimentara, cheltuielile de transport sunt suportate de catre client.

3.3. Promovarea produsului

Ciupercile sunt un aliment sntos. Cercettorii demonstreaz c ele apr organismul de

cancer i au un rol important n ntrirea sistemului imunitar. Din aceste motive, ei ne recomands le consumm sptmnal.

Surs de sntate, ciupercile sunt o bun surs de antioxidani care, n combinaie cuvitamina A, protejeaz celulele de efectul duntor al radicalilor liberi. Cercettorii japonezisusin c brbaii care consum ciuperci regulat i reduc riscul de a face cancer de prostat cu65%. De asemenea, ciupercile champignon conin substane care inhib activitatea unei enzimeimplicat n producia de estrogen, reducnd astfel i riscul dezvoltrii cancerului de sn. Aadar,dac se consum zilnic100 g ciuperci, efectul asupra sntii este garantat.

Beneficiile aduse de ciuperci:nlocuii carnea cu ciupercile Trei-patru porii de ciuperci pe sptmn reprezint sursa

perfect de proteine. Nu mai avem nevoie de carne, nu mai simim oboseala i spunem adiodurerilor de stomac. Mnstirea ntr-un picior nu este doar subiect de ghicitoare, ci i untratament naturist. Tot mai multe studii arat c ciupercile ar putea intra n categoria super-alimentelor, alturi de broccoli i afine. Iat care sunt principalele beneficii aduse organismului:

42


43/86

a.) Surs de fibre, vitamine i mineraleCiupercile sunt ntr-adevr un aliment-minune. Asta pentru c nu conin grsimi, zahr

ori sare i sunt o surs valoroas de fibre i vitamine din grupul B. Ciupercile conin i mineraleeseniale, dintre care potasiu, cupru, fier i fosfor. Dar cel mai semnificativ este seleniul, care nu

se gsete n prea multe fructe sau legume.b.) Scad apetitulCu mai mult de 90% ap, ciupercile te fac s te simi stul fr s creti coninutul

caloric. O can de ciuperci asigur organismului 50 de calorii din care acesta i poate extrageenergia necesar. Aceast calitate le transform ntr-un aliment de baz n curele de slbire.

c.) Bogate n proteineDintre toate alimentele de origine vegetal, ciupercile sunt considerate cel mai bun

substitut pentru carne. Mai mult, spre deosebire de carne, ciupercile sunt mult mai uor dedigerat, procesul de digestie necesitnd un consum mai mic de energie din partea organismului.

d.) Leac mpotriva cancerului de snCancerul de sn poate fi prevenit prin consumul zilnic de ciuperci, spun cercettorii.

Astfel, femeile care introduc n alimentaia zilnic ciupercile prezint un risc mai redus de a sembolnvi de cancer mamar. Specialitii susin c ansele de a dezvolta tumori mamare sunt cuatt mai mici, cu ct consumul de ciuperci este asociat cu cel de ceai verde.

e.) nltur oboseala i anxietateaAnxietatea, oboseala i stresul se pot trata i preveni cu ajutorul ciupercilor, datorit

coninutului mare de zinc i vitamine din grupul B. Consumul a trei ciuperci zilnic reduceconsiderabil senzaia de epuizare fizic i intelectual, dar i sentimentul neplcut de iritare ianxietate.

f.) Ciupercile de cultur, bogate n antioxidaniCiupercile champignon conin mai muli antioxidani dect germenii de gru sau ficatul

de pui. n consecin, au capacitatea de a ntri sistemul imunitar. Extractul din ciuperci

pleurotus a fost ncorporat n tincturi, ceaiuri sau pilule i are multe efecte benefice: esteantibacterian, antiviral, hipotensor, protector cardiovascular i tonic pentru sistemul nervos.

In strategia de promovare a produsului exista doua elemente deosebit de importante,respectiv pretul si promovarea. Astfel, o strategie de patrundere rapida pe piata poate fireprezentata de un pret accesibil si o promovare sustinuta.

43


44/86

3.3.1. Canale de publicitate

Ciupercaria a fost deschisa pe 01.01.2011. Pentru promovarea acesteia am realizatinvitatii pentru principalele supermarket-uri si restaurante de pe raza judetului Galati. Astfelreprezentantii acestora pot veni sa viziteze hala putand sa observe conditiile in care ciupercile

sunt cultivate, depozitate si transportate.Pentru a ne adresa supermarket-urilor am creat o prezentare power point unde se potoserva conditiile in care ciupercile sunt cultivate, depozitate, transportate iar pentru restauranteam realizant pliante in care am incercat sa concentram aceleasi informatii. De asemenea suntdetaliate toate ofertele de pret si distributie de care pot beneficia clentii, in functie de cantitateadorita si de distanta de sediul nostru.

Printre motivele, identificate de noi, pentru care clientii ar apela la serviciilefirmei noastre se numara :

Ferma dispune de cele mai moderne tehnologii eco-friendly (implica reducerea

consumului de energie si evitarea utilizarii de materiale daunatoare mediului, in procesul deproductie) si de personal policalificat, astfel ncat produsele oferite spre larg consum nrestaurante sau n supermarketuri sa se ridice ntotdeauna la nivelul asteptarilor pietei si sadepaseasca criteriile de calitate si cerintele UE n acest domeniu;

Conditii de cultivare, depozitare si transport foarte bune;

Pret accesibil;

Eliminarea pesticidelor considerate nocive si utilizarea substantelor ecologice ncombaterea daunatorilor duce la obtinerea unui produs natural;

Utilizarea aburului n procesul de sterilizare a camerelor de cultura asigura osterilizare sigura si ecologica.

Rapiditate in onorarea comenzilor ceea ce duce la o economisire de timp;

Calitatea si durata de viata a produsului;

Amabilitatea personalului.

3.3.2. Promovarea vanzarilor

Pragul 1 - membri entry level - achizitionarea a peste 200 kg pe lunadiscount 3 % prin marfa;

Pragul 2 - membri silver - achizitionarea a peste 500 kg pe luna discount 5% prin marfa;

Pragul 3 membri gold achizitionarea a peste 1000 kg pe luna discount7% prin marfa.

44


45/86

Pentru contracte incheiate pe o perioada de 2 ani aceste gratuitati se ofera pentru operioada de 6luni.

Pentru restaurantele si supermarket-urile de pe raza judetului Galati, transportul

produselor este asigurat o data pe saptamana, la comenzi de minim 100 kg. Daca se doresc livrarisuplimentare, cheltuielile de transport sunt suportate de catre client sau 50-50 in functie decantitatea dorita si d ecalificativul intern acordat clientului .

In fiecare zi de luni se livreaza pe raza judetului Galati; in fiecare marti se fac livrariin judetul Braila; miercuri in judetul Buzau; joi in judetul Tulcea iar vineri se fac livrarile catrejudetul Vrancea.

3.4. Politica de pret

Firma noastra si propune sa ofere servicii pentru satisfacerea clientilor in ceea ce privestelivrarea rapida a unor produse proaspete, in conditii igienice deosebite si la preturi accesibile.

Intrarea pe piata cu un pret sub cel al competitorilor directi 6,5 RON ne va asiguraascendentul in castigarea clientilor , in pret fiind incluse atat transportul marfii cat si lazile dedepozitare.

Tinem o baza de date cu fiecare client unde acordam calificative dupa urmatoarele criterii: cantitatea livrata, promptitudine la plata, seriozitate. Astfel, de la an la an venim cu oferte noiin intampinarea clientilor cu rating bun.

De asemenea oferim posibilitatea de intocmire de contracte de livrare cu cantitativariabile, marja fiind de 10 - 25% din cantitatea pentru care s-a semnat contractul initial,acoperind astfel deficitul sau excedentul de cerere din partea clientilor ; marja poate creste sau sepoate diminua dupa primul an in functie de calificativul intern acordat clientilor.

3.5. Produsul

Ciupercile champignon necesita un substrat organic, existand riscul unor contaminari

rapide cu daunatori, a caror actiune reduce semnificativ productia, diminuand profitul.Prin asistenta oferita vom alege impreuna varianta optima de obtinere a unui compost decalitate, in functie de materiile prime utilizate.

Cultura ciupercilor din specia Agaricus - Champignon, s-a axat in tara noastra,preponderent pe cultura ciupercii Agaricus Bisporus, raspandita sub denumirea dechampignon, insa foarte profitabile s-au dovedit si Agaricus Edulis, si Agaricus Blazei.

Cresterea ciupercilor champignon este o afacere deosebit de rentabila, cu desfacereasigurata atat la restaurante si magazine de specialitate, cat si industrial.

45


46/86

Agaricus Bisporus este o ciuperca de cultura, alba sau crem, cu un regim termic criofil,necesitand la fructificare, temperaturi relativ scazute, in marja a 12-18 C. Cu sprijinul maimultor producatori de miceliu, care au insitat pe aceasta specie, a reusit sa detina suprematiaproductiei din familia Agaricus, in ciuda costurilor relativ ridicate pentru mentinerea temperaturiiscazute, fata de Agaricus Edulis si a calitatilor inferioare fata de Agaricus Blazei .Cresterea

ciupercilor champignon reprezinta inceputul unor afaceri cu ciuperci de succes.Agaricus Edulis, este o ciuperca de cultura, de culoare alba, termofila, cunoscuta subdenumirea de Bulgare de zapada, datorita faptului ca suprafata palariei este neteda, cuticulafara scuame, necesitand la fructificare temperaturi mai ridicate fata de Bisporus, in marja a 23 25 C. prezinta un randament mai ridicat in privinta costurilor, fata de Bisporus, fiind si mairezistenta ca aceasta la virusuri .Se recomanda in afaceri cu ciuperci.

Agaricus Blazei, este o ciuperca alba, termofila, are suprafa neteda, fara scuame, palariaprezentand unele neregularitati si o mica concavitate in centru, aspect ce o deosebeste la primavedere de Bisporus si Edulis, necesitand temperaturi ideale intre 21 26 C.Este cunoscuta subdenumirea de Gods Mushroom, zeul ciupercilor, datorita proprietatilor medicinale vestite ce ise atribuie, din vechi timpuri, in Brazilia si Japonia.

La noi in tara, in prezent nu se cultiva, fiind o reala preocupare pentru noi, si un successgarantat pentru cultivatorii care dau dovada de initiativa, asigurand un succes in afaceri.

3.5.1. ISTORIA CIUPERCILOR CHAMPIGNONI. Ciupercile Champignon au cunoscut 4 perioade pe plan mondial:

1810 - 1880: Au aparut primele culturi de ciuperci in Franta, in jurul Parisului. Au

infiintat primele ciupercarii champignon in grote in Franta si Italia. 1913 - 1949: Apare in Italia si Franta cultura organizata de ciuperci in diferite ladite. In anii 1955 - 1970 in Franta s-a inceput mecanizarea culturii cu diferite utilaje. Dupa 70

de ani de la aparitia ciuperci - lor champignon, apar spatii care sunt special amenajate (mine, galerii,pivnite, locuri speciale pentru productia de ciuperci). Pe plan mondial, cele mai mari producatori deciuperci champignon sunt Franta si Olanda.

46


47/86

Din anul 1975 a inceput cultura ciupercilor champignonin saci in subterane sau alte locurispecial amenajate pentru pasteurizare a compostului pe cale sintetica, pe pardoseala sau diferiterafturi.

II. Ciupercile Champignon in Romania:

In anul 1952 a aparut prima ciupercarie la fostele grajduri ale ICAB Bucuresti, culturafiind realizata in saci pe pardoseala. In anul 1962, la Bucuresti s-a produs pentru prima data miceliulde ciuperci si mai tarziu la Mangalia, Olt, Ploiesti.

In anul 1988 a intrat in functiune la Iernut - Tg. Mures prima din cele 9 ciupercariichampignon intensiv industriale, cu capacitatea de 330tone/ an, celelalte urmnd sa fie nfiintate laPopeni-Bucuresti, Tarnaveni, Constanta, Ploiesti.

In ultimii 10 ani cultura de ciuperci champignon la noi in tara a cunoscut o dezvoltaresemnificativa datorita faptului ca dupa 1989, deschizandu-se frontierele, s-au putut lua informatii dintarile occidentale despre aceasta indeletnicire. Materia prima, compostul si stratul de acoperire seproduc si in Romania, dar la un randament scazut si cu cicluri de cultura de peste 60 de zile.

Pe piata interna, oferta ciuperci - lor se situeaza mult sub cererea reala.

Pe langa aceasta, posibilitatile de export a ciupercii champignon sunt multiple, indeosebipentru produsele derivate din ciupercile proaspete (conserve, semipreparate, praf de ciuperci etc).

3.5.2. Spatiul de cultura

Pentru cultura ciupercilor se pot folosi spatii existente dar nefolosite pentru alte activitati,sau spatii special construite in vederea infiintarii unei microciupercarii.

Spatiile existente pot fi: pivnite, subsoluri ale locuintelor sau alte constructii, cladirivechi, balcoane, magazii, soproane, garaje, grajduri, sere, solarii, depozite, hale, forturi, umbrare

s.a. Pregatirea spatiilor de cultura in vederea folosirii lor ca ciupercarie consta in:- repararea, daca este cazul, a acoperisurilor, peretilor, pardoselii, usilor, ferestrelor etc. siastuparea gaurilor facute de rozatoare:

- igienizarea spatiului, care consta in curatirea de resturi vegetale, deratizare;- spalarea cu apa curata si dezinfectarea cu una din solutiile: soda calcinata 5% ( 50g soda

la 1 litru de apa); Formalina ( 40%) solutie cu concentratia 2-5 % (20 50 ml la 1 litru de apa ).Peretii si pardoseala se varuiesc, adaugandu-se in zeama de var si 20-30 g piatra vanata

(sulfat de cupru ) la 1 litru de emulsie. Dezinfectarea spatiului de cultura este obligatorie dupafiecare ciclu de cultura.

Amenajarea spatiului de cultura

Se pot intalni doua situatii:Cand spatiul este suficient de mare (solarii,sere, depozite,hale) cultura se poate amplasa

in straturi direct pe sol sau pardoseala. Latimea straturilor trebuie astfel dimensionata incat sapermita executarea lucrarilor in conditii optime (1,40 1,60 m ), grosime sa fie de 25-30 cm,astfel ca pe un metru patrat sa se repartizeze 80 100 kg de compost, lungimea stratului fiind infunctie de marimea spatiului de cultura.

47


48/86

In spatiile mici, pentru a mari suprafata utila de cultura, se pot instala rafturi sau stelajesuprapuse pe doua sau trei nivele. Rafturile pot fi fixe,confectionate din beton, sau mobile, candsunt din metal (de preferinta din aluminiu sau fier ) vopsit cu vopsea de ulei, din lemn sau din altmaterial rezistent.

In cazul rafturilor din beton, compostul se aseaza direct pe parapet, in strat gros de 25 -

30cm Pe rafturile executate din alte materiale se amplaseaza lazi de cultura de diferite tipuri.Lazile confectionate din lemn, din cauza umezelii ridicate, au o perioada scurta de utilizare, deaceea se recomanda lazile din PVC sau sacii de polietilena.Cultura in saci de polietilena prezintaavantajul ca se poate realiza direct pe pardoseala, chiar atunci cand aceasta este din pamant saupe nivelele stelajelor.Se utilizeaza saci cu diametrul de 40 50 cm, lungimea de 60 70 cm sigrosimea foliei de 0,1 mm, transparenti pentru a se putea observa eventualele infectii sicresterea miceliului.Cantitatea de substrat repartizat intr-un sac poate fi de 15, 20, 25 kg. .

In cazul folosirii sacilor, grosimea substratului nu trebuie sa depaseasca 20 25 cm,deoarece un strat mai gros (30 40 cm ), mai ales in sezon cald, poate duce la declansareafenomenului de autoaprindere, in substratul insamantat, temperatura putand ajunge sau chiar

depasi 30 C, distrugand miceliul.Daca nu exista posibilitatea utilizarii lazilor sau sacilor din polietilena, compostul sepoate aseza direct pe raft, peste o folie de polietilena asternuta pe el.

3.5.3.Pregatirea compostului

Pregatirea compostului reprezinta o veriga importanta pentru reusita culturii ciupercilor.Pentru obtinerea unui compost de buna calitate se folosesc o serie de materiale.

Materiale folosite la prepararea compostului sunt de doua feluri :Materiale prime de baza :- paie de griu (orz sau orez );

- gunoi de cal cu asternut de paie (proaspat de maximum o luna ), nefermentat, de culoaregalbena, continand 25-30% fecale;- gunoi de pasari pe suport solid,format din unul din urmatoarele materiale:paie, rumegus

sau talas de esente foioase, coji de floarea-soarelui;- gunoi de porc (uscat ).Cea mai larga utilizare la pregatirea compostului o au paiele de grau, deoarece au o

elasticitate mai mare si un continut mai bogat de glucide si substante minerale. Paiele, inainte dea fi folosite, se zdrobesc cu furca sau se calca cu tractorul.

Materii auxiliare:La materiile de baza prezentate mai sus,in functie de reteta de compost utilizata, se mai

adauga urmatoarele materii auxiliare :- ipsos (pentru constructii );- ingrasaminte chimice (superfosfat, sulfat de amoniu, uree tehnica)sau ingrasaminte

complexe cu N si P;- colti de malt (de la fabricile de bere );-sulfat de cupru (piatra vanata ).

48


49/86

Calculul necesarului de compost

Necesarul de compost se calculeaza in functie de suprafata utila ce urmeaza a fiinsamantata, socotind cate 80-100 kg compost la mp.Tinand seama de aceste date, se va trece laaprovizionarea cu materialele necesare. Atentie! Se vor procura numai jumatate din cantitatile de

materiale rezultate din calcule, deoarece prin procesul de prezatire preinmuiere,compostareanaeroba, compostare aeroba,pasteurizare -compostul isi va dubla greutatea.Exemplu de calcul.Pentru a insaminta 10 mp cu ciuperca de balegar vom avea nevoie de

aproximativ 800-100 kg compost. Pentru a obtine 1000 kg compost trebuie sa punem lapreinmuiere circa 500 -700 kg material initial uscat (paie de griu , gunoi de cal pe asternut depaie, gunoi de pasari, ginoi de porc ) conform retetei.

Nu se recomanda pregatirea unei cantitati mai mici de o tona de compost, deoarece existariscul ca aceasta sa nu se incalzeasca in procesul pasteurizarii.

Pregatirea compostului dureaza 28 -30 zile si se face, pe cat posibil, in apropiereaciupercariei, pe o suprafata betonata (platforma) pentru a impiedica infiltrarea in pamant amustului de balegar rezultat la udare. Platforma trebuie sa aiba o suprafata de aproximativ 10 mp

(pentru o tona de compost ), cu inclinare spre mijloc (cu panta de 2-3%),iar la capete sa fieprevazuta cu doua bazine pentru colectarea mustului .Se recomanda ca aceasta platforma sa fie protejata de un acoperis (sopron), pentru a feri

compostul de uscaciune in timpul calduros si de spalare prin precipitatii. In perioadele reci aleanului este necesar ca aceasta ca aceasta platforma sa fie inchisa cu ajutorul unor pereti mobili glisanti, pentru a nu permite coborarea temperaturii sub cea de inghet.

Retete de compost si fazele tehnologice de pregatire

Reteta nr.1 (compost clasic) - pe baza de gunoi de calPentru pregatire unei tone de compost se folosesc 700 kg gunoi de cal, care este alcatuit

din balegar de cal si paie de grau din asternut, 70-75 %. La o tona de compost se mai adaugaurmatoarele materiale: ipsos -25 kg, superfosfat (simplu concentrat) - 7 kg, sulfat de amoniu 7-8 kg sau ingrasamant comples cu N si P, cantitatea fiind in functie de concentratie.

Fazele tehnologice de pregatire

Preinmuierea. Gunoiul de cal (balegar +paie) se asaza pe platforma betonata sub forma degramada si se uda zilnic, cu furtunul, se taseaza. Se uda pana in momentul in care apa incepe sase scurga de sub gramada. Aceasta operatie dureaza 5 zile .

Omogenizarea (amestecarea) compostului debuteaza din ziua a 6-a de la incepereapregatirii. Dupa ce se amesteca bine componentele, cu furca, din nou se aseaza in gramada si seuda, de asemenea zilnic, timp de inca 4 zile. Aceste doua faze tehnologice fac parte dincompostarea anaeroba (fara aer ), pentru ca se taseaza si se uda in vederea declansariifenomenului de compostare. Asezarea la compostarea aeroba (cu aer)-afanat.

Compostul se ia cu furca din gramada si se asaza afanat intr-oplatforma cu urmatoareledimensiuni: latimea 1,8-2 m, inaltimea 1,7-1,8 m, iar lungimea in functie de cantitatea decompost.

In aceasta faza nu se mai uda (cu mici exceptii) si nu se mai taseaza. Se lasa astfel 4-5zile, dupa care incep intoarcerile. Atentie! Daca nu puteti procura ingrasamintele recomandate se

49


50/86

pot inlocui cu uree tehnica (cu 40 % azot ), 3-5 kg la tona de compost, presarata la asezare,deci laaceasta faza.Tot la asezare se pun si 5 -6 kg ipsos.

Intoarcerea compostului din platforma incepe din a 15 -a zi de la momentul declansariipregatirii compostului. Se fac 4 -5 intoarceri, la intervale de 3-4 zile . La primul intors seadministreaza 5 -6 kg ipsos /t compost, la intorsul al 2-lea si al 3-lea se adauga,de asemenea,

ipsos si ingrasaminte, cate 3-4 kg . Intorsul 4 se executa atunci cand paiele nu s-au innegrit si nuse rup usor (deci compostul are o compostare insuficienta). Intorsul se executa cu furca, practicse muta vechea platforma alaturi, pastrandu-i dimensiunile in asa fel incat gunoiul de pe marginiside la capete sa se aseze in interiorul noii platforme. Compostul clasic necesita unele tratamenteprevenite, cu substante dezinfectate sau cu pesticide. La intorsul al 3-lea se recomanda aplicareaprin imprastiere a unui kg de CUSO4 sulfat de cupru (piatra vanata) la o tona de compost.Pentru dezinfectie se poate folosi si Formalina, solutie in concentratie de 2-3 %,cu care sestropesc marginile platformei si pardoseala din beton,inainte de asezare. Ca pesticide se potutiliza Benlate 0,2 %, care prezinta actiune fungicida (combate ciupercile patogene) precum siDimilin 0,2 % ca insecticid. Cu aceste substante se stropesc platforma la intorsul al 4-lea.Pasteurizarea naturala. Dupa ultimul intors, in platforma de compost se fac niste canale de

aerisire (ca la silozul de cartofi), cu burlane perforate pentru evacuarea aerului incalzit dininterior. Platforma in intregime se acopera cu folie de polietilena pentru o perioada de 48 de oredecupand folia la gurile burlanelor. Se controleaza temperatura in interior (trebuie sa ajunga la65 -72 C .

Reteta nr.2 (compost mixt ) pe baza de paie, gunoi de porc si gunoi de pasari. Pentru aobtine o tona de compost se vor folosi urmatoarele materiale:

-gunoi de porc -250 kg;-gunoi de pasari -100 kg;-paie de grau -150 kg.La acestea se vor mai adauga 2kg de uree la asezare si 24 kg de ipsos repartizat la fiecare

intors.Fazele tehnologice de pregatire a compostuluiPreinmuierea se face ca la reteta nr.1 si dureaza 12 zile.Omogenizarea (amestecarea ) la preinmuiere se face in cea de-a 6-a zi de la primul udat.Cele trei materiale se amesteca bine, apoi se asaza si se taseaza. Se uda in continuare inca

6 zile. Asezarea la compostarea aeroba se face in cea de-a 13-a zi si consta in afanareamaterialui. Se aduga ureea.

Executarea intoarcerilor se face tot la intervale de 3-4 zile,intr-un numar tot de 3-4.Seadauga ipsos la fiecare intors.

Pasteurizarea naturala este identica cu cea prezentata la reteta nr.1.

Reteta nr.3 (compost sintetic ) pe baza de paie si gunoi de pasari. Pentru obtinerea uneitone de compost sunt necesare:

- paie de grau -350 kg- gunoi de pasari -150 kgLa aceste componente principale se mai adauga urmatoarele materiale auxiliare: colti de

malt 50 kg , uree tehnica -7 kg si ipsos 20 kg.Fazele tehnologice de pregatire a compostului

50


51/86

Preinmuierea se face, de asemenea, pe o suprafata betonata sau in bazin (din beton ).Dureza 1-2 zile.

Asezarea compostului in platforma de preinmuiere. Compostul se as

Documents

Multiplicarea banilor - Ciupercarie