SPĂLAREA MATERIILOR PRIME

6.1 . FUNCŢIILE SPĂLĂRII. METODE DE SPĂLAREi

Spălarea materiilor prime face parte din operaţiile preliminare de curăţire a materiilor prime, înainte de intrarea în procesul de fabricaţie sau în vederea depozitării sau a preambalării.

Spălarea materiilor prime are două obiective majore:- îndepărtarea contaminanţilor care constituie un pericol pentru sănătatea consumatorilor sau care sunt inacceptabili din punct de vedere estetic;- reducerea încărcării microbiologice care afectează eficacitatea proceselor ulterioare şi calitatea produsului.

O operaţie de curăţire acceptabilă trebuie să satisfacă următoarele cerinţe:- eficienţa procesului de separare trebuie să fie cât mai mare posibil, dar cu minimum de deşeuri din materialul util;- contaminanţii trebuie să fie îndepărtaţi complet după spălare, astfel încât să nu permită recontaminarea produsului spălat;- procesul de curăţire trebuie să lase suprafaţa curăţită într-o condiţie acceptabilă;

- să se evite degradarea produsului;- volumul efluenţilor lichizi să fie minim.Curăţirea completă a materiilor prime este un ideal de neatins. în practică, decizia se

stabileşte între costul curăţirii (reflectat în materialul rebutat şi manoperă) şi nevoia de a produce un produs de bună calitate. Astfel, standardele "acceptabile" pentru curăţirea materiei prime trebuie să fie specificate pentru fiecare produs, ţinând cont de modul în care contaminarea materiilor prime se va reflecta în produsul final.

Ineficienta îndepărtare şi eliminare a contaminanţilor, îndată ce au fost separaţi, conduce la recontaminarea produsului. îndepărtarea sigură a contaminanţilor, atât din materia primă curăţită, cât şi din spaţiul de procesare este un pas important în controlarea eficacităţii proceselor ulterioare şi a operaţiilor de conservare. Astfel, la conservarea prin sterilizare, regimul termic este stabilit plecând de la un standard iniţial de încărcare microbiologică. Dacă, din cauza unei spălări necorespunzătoare, această încărcătură iniţială este mai mare, va rezulta un Produs cu o calitate microbiologică necorespunzătoare. în mod similar, procesarea 'a temperatură coborâtă ca, de exemplu, congelarea, liofilizarea şi uscarea prin pulverizare reclamă materii prime cu o calitate microbiologică ridicată, deoarece aceste procese nu conduc decât la o reducere relativ mică a contaminări] microbiologice iniţiale.

Condiţiile în care operaţia de curăţire lasă intactă suprafaţa materialului are o foarte mare importanţă asupra procesării ulterioare. O suprafaţă rugoasă este neatractivă ca aspect, iar pentru fructe şi vegetale distrugerea stratului superficial de celule duce la o îmbrunare rapidă. în condiţii de umiditate ridicată, suprafaţa lovită sau deteriorată furnizează un mediu excelent pentru microorganisme şi insecte ca de exemplu, musculiţa oţetului şi gărgăriţe.

în urma spălării rezultă un volum apreciabil de efluent lichid. Restricţiile asupra eliminării efluenţilor şi a reziduurilor sunt factori vitali care controlează eficacitatea spălării şi costurile.

Contaminanţii cuprind o arie extinsă, de la cei de mărime moleculară ca, de exemplu, urme de metale grele, reziduuri de pesticide eto, apoi microorganisme ajungând până la pietre sau chiar părţi metalice din utilaje.

Tipurile de contaminanţi mai frecvent întâlniţi sunt:- minerali: pământ, nisip, pietre, fragmente de sticlă, particule metalice şi ulei mineral;-vegetali: ramuri, frunze, paie, coji, pleavă, bucăţi de lemn şi de sfoară;

-animalieri: excremente, păr, pene, ouă de insecte; -chimici: reziduuri de pesticide şi fertilizanţi;- microbiologici: microorganismele şi produsele lor de metabolism.

O curăţire eficientă depinde, în primul rând, de o detectare eficientă a contaminanţilor şi, în al doilea rând, de îndepărtarea eficientă a lor.

Spălarea materiilor prime prezintă o serie de avantaje şi dezavantaje faţă de celelalte metode de curăţire.

Avantaje:-îndepărtarea eficientă a pământului aderent;- curăţire flexibilă cu posibilităţi de utilizare a căldurii, sanitizanţilor, detergenţilor,

sterilizanţilor;-operaţie lipsită de praf; -distrugerea minimă a produsului.

Dezavantaje:

- accelerează activitatea microbiologică şi chimică;- consum mare de apă (= 15 l/kg produs);

- generează un volum mare de efluent cu grad mare de poluare;- uneori este necesar un proces de îndepărtare a apei de pe suprafaţa produsului ca, de exemplu, uscare (este cazul grâului);- un echipament de spălare şi sanitizare necorespunzător poate produce recontaminarea produsului.

Metodele de spălare pot fi clasificate după operaţia principală care stă & baza procesului de spălare. Aceasta poate fi:

- înmuierea;- stropirea ;- flotatia.

Inmuierea. Este metoda cea mai simplă de curăţire umedă şi este utilizată adesea ca stadiu preliminar în curăţirea rădăcinoaselor şi a altor produse puternic contaminate. Pământul aderent este înmuiat şi apoi îndepărtat, împreună cu pietrele nisipul şi alte materiale care ar distruge utilajele în stadiile următoare de curăţire. Tancurile de înmuiere sunt confecţionate din metal sau din alte materiale uşor de curăţit şi dezinfectat. Ele sunt prevăzute cu un orificiu de golire cu grătar la fundul aparatului, pentru îndepărtarea pământului greu, şi un orificiu de golire lateral pentru îndepărtarea nămolului uşor.

Eficienţa înmuierii este îmbunătăţită fie prin mişcarea apei faţă de produs cu ajutorul unor agitatoare montate în tanc, fie prin mişcarea produsului faţă de apă cu ajutorul unor palete cu mişcare moderată sau prin introducerea materiei prime într-o tobă perforată care se roteşte, în timp ce este parţial imersată în tancul de Înmuiere. Agitarea se poate produce, de asemenea, prin barbotare de aer comprimat în interiorul tancului. Acest din urmă procedeu poate fi utilizat pentru produsele delicate ca, de exemplu, căpşune şi sparanghel sau pentru produsele cu murdăria pătrunsă în interior, ca spanac sau ţelină.

Apa caldă măreşte eficienţa înmuierii, dar viteza de alterare a produsului poate să crească foarte mult. Utilizarea detergenţilor este o altă soluţie, în special in contaminarea produselor cu reziduuri de pesticide sau ulei mineral. Trebuie avut grijă, însă, în selectarea şi utilizarea unor astfel de agenţi, deoarece poate fi afectată textura şi aspectul produsului. Un exemplu îl constituie efectul de înmuiere al hexametafosfatului de sodiu asupra mazării şi efectul de întărire al unor ioni metalici asupra mazării şi a piersicilor destinate conservării.

Frecvent, tancurile de înmuiere sunt aprovizionate cu apă uşor contaminată de la stadiile următoare de spălare. în acest caz se efectuează o economie de apă şi se reduce volumul de efluent. într-o astfel de reutilizare a apei în contracurent se impune efectuarea unui control microbiologic atent şi schimbarea apei de înmuiere când ea devine prea poluată.

Se poate utiliza, de asemenea, clorinarea apei pentru scăderea încărcăturii microbiologice din tancul de înmuiere, dar nevoia mare de oxigen chimic (COD) reduce rapid clorul activ, astfel încât este necesară o mare concentraţie de clor. La o concentraţie mare de clor, însă, produsele alimentare pot fi afectate, de exemplu cartofii pot căpăta pete negre. Totuşi, utilizat în deplină cunoştinţă a avantajelor şi limitelor sale, clorul este un adjuvant de spălare valoros.

Spălarea prin stropire. Aceasta este metoda cea mai folosită de curăţire umedă, suprafaţa produsului fiind supusă unor jeturi de apă.Eficienţa spălării prin stropire depinde de: presiunea apei utilizate, volumul de apă, temperatura apei, distanţa dintre produs şi dispozitivul de stropire, timpul de -xpunere a produsului la stropire şi numărul de jeturi utilizate. Un volum mic de apă 0 presiune mare este cea mai eficientă combinaţie. Aceasta poate produce însă eteriorări pentru fructe, cum ar fi căpşunele, sau pentru vegetale delicate ca spa-rignelul. Uneori, jeturile cu presiune mare sunt utilizate pentru a rupe părţile vătă-a'e din piersici sau tomate şi pentru a îndepărta pământul aderent ca, de ernPlu, humusul negru de pe fructele citrice.

Spălarea prin flotaţie. Metoda se bazează pe diferenţa dintre viteza de alimentare a părţilor dorite şi nedorite ale produsului supus curăţirii. Astfel, merele fn(j._e Sau Putrede, care se depun în apă, pot fi îndepărtate prin imersarea fructelor Un *anc cu apă şi colectarea prin deversare a fructelor sănătoase.

confecţionată din plasă de sârmă, înclinată, care are la partea superioară două grupuri de duşuri, ce asigură spălarea produselor Reziduurile grele pot fi îndepărtate prin trecerea produselor murdare peste o serie de baraje aranjate în serie. Contaminanţii cu viteză de sedimentare mare cad şi rămân înăuntrul barajului. Produsul, contaminat acum doar cu material cu viteză de sedimentare asemănătoare sau mai mică, este purificat în continuare prin trecerea peste o sită vibratoare, prin care jetul de apă îndepărtează contaminanţii fini.

Procedeul de spălare prin flotaţie consumă aproximativ 4-10 I apă/kg produs, ceea ce impune recircularea apei. El se foloseşte pentru curăţirea mazării, fasolei, fructelor uscate şi a altor produse asemănătoare.

Metode combinate de spălare. După cum deja s-a remarcat, metodele de curăţire sunt în general folosite combinat. Multe maşini de spălat au mai multe stadii de spălare combinate într-o singură unitate. Astfel, maşinile pentru spălat mazăre sau fasole adesea constau dintr-un tanc de înmuiere, legat de o maşină rotativă de spălare prin stropire, urmată de o sită pentru îndepărtarea apei.

6.2. MAŞINI DE SPĂLAT PRODUSE

Maşinile de spălat produse pot fi grupate, după caracteristicile constructive,astfel:

- maşini de spălat cu bandă;- maşini de spălat cu ax cu palete sau cu şnec;- maşini de spălat rotative;- maşini de spălat prin flotaţie.

6.2.1. Maşini de spălat cu bandă

Aceste maşini au ca parte constructivă un conveier (de exemplu o bandă perforată) care transportă produsul pe sub jeturile de apă. Pentru produsele aproape sferice ca, de exemplu, mere, efectul de spălare este îmbunătăţit prin utilizarea conveierelor cu role, care fac ca produsul să se rostogolească sub jeturi. Pentru fructele mici, deplasarea sub jeturi poate fi produsă prin utilizarea transportoarelor vibratoare.

Maşina de spălat cu duşuri tip 283. Se foloseşte pentru spălarea fructelor şi legumelor cu textură moale şi care nu necesită o spălare intensă, sau poate fi folosită pentru spălarea finală a produselor (fig.6.1). Este construită de fabrica "Tehnoutilg" - Odorhei.

Spălarea se realizează numai prin stropire. Eficacitatea jetului este determinată de presiunea cu care ajunge apa la suprafaţa produsului. Se recomandă o presiune de 2 bar.

Din punct de vedere constructiv este un dispozitiv simplu, format dintr-o bandă transportoare care trec pe bandă. Apa este colectată şi evacuată la canal printr-un racord. Banda este acţionată de un electromotor cu reductor prin intermediul unui tambur de acţionare. Tamburul de întoarcere este prevăzut cu dispozitiv de întindere a benzii. Banda se sprijină pe toată lungimea ei pe o serie de role de susţinere, fixate liber pe cadrul transportorului, la distanţe de 2 m.

Caracteristici tehnice:- lăţimea benzii: 800 mm- viteza benzii: 0,2 m/s- înălţimea stratului de produs: 80 mm- putere electromotor 1,5 kW; 1000 rot/min.Maşina de spălat cu ventilator (fig. 6.2). Se foloseşte pentru spălarea fructelor şi legumelor cu

textură semitare şi tare (roşii, prune, mere, cartofi eto). în general, se utilizează pentru spălarea produselor nu prea murdare sau pentru spălarea finală a rădăcinoaselor.

1 - masă de alimentare; 2 - bandă transportoare; 3 - postament; 4 - duşuri; 5 - racord evacuare apă; 6 - electromotor; 7 - reductor; 8 - tambur de acţionare.

3 5 6 7Fig. 6.1. Maşină de spălat

cu duşuri tip 283:

Fig. 6.2. Maşină de spălat cu ventilator: baie de spălare; 2 - bandă metalică; 3 - conductă barbotare aer; 4 - instalaţie de duşuri; 5 - vent ilator; 6 - grup de acţionare; 7 - cadru metalic; 8- preaplin; 9- racord golire baie10 - pâlnie evacuare produs; 11 - tambur de acţionare; 12- mecanism ^de întindere bandă.

Maşina de spălat cu ventilator, fabricată la noi în ţară la UMT, se compune dintr-o cuvă de spălare, prevăzută cu instalaţie de barbotare, instalaţie de duşuri şi un transportor cu bandă metalică.

Cuva este metalică, construită din tablă neagră de 2,5 mm, montată pe picioare şi este prevăzută cu gură laterală de vizitare, racord de golire, două preaplinuri, conducte de apă, grătar pentru reţinerea impurităţilor şi pâlnie de evacuare a produsului.

Transportorul cu bandă se compune din: bandă transportoare cu raclete, tambur de acţionare, tambur de întoarcere, dispozitiv de întindere. Banda transportoare este confecţionată din plasă de sârmă zincată, pe care sunt montate raclete de profil cornier. Pentru ca produsul să nu cadă de pe bandă, lateral, sub tamburul de întoarcere, s-au prevăzut nişte elemente de cauciuc între pereţii bazinului şi banda transportoare şi între grătar şi tamburul de întoarcere a benzii. Tamburii de acţionare şi întoarcere sunt executaţi din ţeava de oţel pe care se vulcanizează un strat de cauciuc de 6 mm. Arborele fiecărui tambur se reazemă pe două lagăre de alunecare cu două bucşe de bronz. întinderea benzii se reglează cu două dispozitive de întindere cu şurub trapezoidal.

Instalaţia de barbotare este compusă dintr-un ventilator, cu un debit de 425 m 3/h, care asigură aerul necesar barbotării şi trei conducte din ţeava zincată, cu orificii pentru barbotarea apei din bazin, montate deasupra unui grătar.

Instalaţia de duşuri este montată deasupra transportorului cu bandă şi este executată din şase ţevi zincate prevăzute cu 49 de duze pentru realizarea perdelelor de apă necesară clătirii produselor înainte de ieşirea din maşină.

Instalaţia este racordată direct la reţeaua de apă.Spălarea se realizează prin înmuiere, barbotare şi stropire în zona de clătire. Materia primă circulă în

contracurent cu apa.

Caracteristici tehnice:- capacitatea de prelucrare: 3000-5000 kg/h- capacitatea cuvei: 1 m3

- consumul de apă: 1,5m3/h- lăţimea benzii: 690 mm- viteza benzii: 0,18 m/s- electromotor acţionare bandă: 1,1 kW; 940 rot/min- electromotor acţionare ventilator: 0,25 kW- consumul de aer: 425 m3/h- dimensiunile de gabarit: 3775 * 1173 * 1635 mm- masa: 500 kg.Maşina de spălat BS-1 (fig. 6.3.) Face parte din linia de preparare a sucului de tomate, realizând

operaţia de spălare prin înmuiere, frecare, barbotare de aer şi stropire în zona de clătire.Maşina este prevăzută cu o baie de spălare, care are montat în interior un dispozitiv de transport sub

forma unui benzi cu role. Instalaţia de duşare asigura clătirea finală a tomatelor prin şpriţuirea cu apă în zona de evacuare din maşină

Pentru a intensifica şi accelera procesul de spălare a tomatelor, apa potabilă este agitată în baie prin barbotare de aer sub presiune (2 bar).

Caracteristici tehnice:

- capacitatea de prelucrare: 14 000-16 000 kg/h- consumul de apă (fără recirculare): 28 m3/h -dimensiunile de gabarit: 4919 * 1600 * 1550 mm- masa: 865 kg.Maşina de spălat cu două băi de înmuiere (Manzini) (fig. 6.4) Face parte din linia Manzini

pentru prelucrarea tomatelor sub formă de suc şi pastă. împreună cu banda de sortare alcătuiesc grupul de spălare-sortare al liniei.Maşina se compune din: cuvă de prespălare, cuvă de spălare, dispozitiv de transport şi suflantă rotativă.

Cuva de prespălare, confecţionată din tablă, este împărţită în două secţiuni printr-o placă perforată cu orificii cu diametru de 20 mm, care lasă să treacă impurităţile spre fund şi reţine tomatele în stratul superior al apei. în cuvă se barbotează aer. în această porţiune a maşinii are loc prima etapă de spălare, în care se elimină circa 70% din totalul murdăriei. Acţiunea de spălare este realizată prin înmuiere, barbotare şi frecare între produse.

Prin intermediul unui tambur de transvazare construit din două discuri unite transversal prin şase plăci perforate, uşor curbate, tomatele sunt trecute din cuva de prespălare în cuva de spălare.

Cuva de spălare are montat în interior dispozitivul de transport sub forma unui lanţ fără sfârşit, confecţionat din plăcuţe pe care sunt asamblate role de aluminiu. Roşiile se rotesc împreună cu rolele în timpul deplasării în maşină şi astfel se măreşte eficacitatea spălării. Cuva de spălare este confecţionată din tablă, are fundul înclinat în sens invers faţă de cuva de prespălare şi este prevăzută cu racord de golire şi un preaplin montat la partea superioară.

în partea superioară a cuvei, în zona de evacuare a tomatelor, are loc a treia spălare prin şpriţuirea cu apă de la un grup de duşuri, format dintr-o serie de ţevi transversale pe care sunt montate duze de pulverizare a apei.

Banda de transport se prelungeşte cu o porţiune mai mare orizontală pe care se realizează sortarea. Şi în această porţiune, rolele de aluminiu care se rotesc liber contribuie la realizarea unei sortări mai bune, deoarece fac ca produsele să se rotească şi să prezinte ochiului observatorului toate feţele produsului.

Banda de transport şi tamburul de transvazare sunt acţionate de la acelaşi electromotor prin intermediul unui lanţ gal şi a unor roţi de lanţ montate pe arborele tamburului de întindere al benzii şi al tamburului de transvazare.

Suflanta rotativă este acţionată separat şi realizează o presiune de 2 bar. La intrarea în suflantă, aerul este filtrat printr-un element filtrant.Caracteristicile tehnice sunt prezentate în tabelul 6.1, iar dimensiunile generale în tabelul 6.2.

Tabelul 6.1

Fig. 6.4. Maşină de spălat cu două băi de înmuiere (Manzini): ie de prespălare; 2 - tambur de transvazare; 3 - baie de spălare; 4 -

sistem de iuşuri; 5 - suflantă; 6 - transportor cu role; 7 - transportor pentru deşeuri.Maşina de spălat cu perii (fig. 6.5). Este folosită pentru spălarea castraveţilor,

cartofilor şi a altor produse vegetale cu textură tare, impurificate cu pământ.

Mode

...... aespaiat cu douî

1 " '----------'---------A 13a/4 -

BRJ

_______Al3a /4 -BG

ba. de .nmuiere Manzini

Al3a /7 -BR I A 13a/7 - Rr

ConTTn^v^-^^^-iHIIlsie/nnsumdi!pa7m ir-------------------------------—

~ Prespălaretere 'ns^îalăTHV------------------------

2-____________u__

4____________11

au/ianta—■—^ansport 1

2

-------------2— 3

ModelDimensiuni generale, mmMasaAeCDEFGH/LNetăBrutăA 13a/4-

BR115019304500400050010 93022507001640250025003450~ĂT3a/7-BR115019304500700050013 93022507001640250028704100"XÎ3a/4-BG1150193045004000338013 81022507001640275031004400A13a/7-BG1150193045007000338016 81022507001640275034705050

Tabelul 6.2Dimensiunile generale ale maşinii de spălat

Manzini

Fig. 6.5. Maşină de spălat cu perii: 1 - fund fals; 2 - perii fixe; 3 - perii rotative; 4 - pâlnie alimentare; 5 - elevator; 6 - racord de golire; 7 - electromotor; 8 - duşuri.

Din punct de vedere constructiv este asemănătoare cu maşina de spălat cu ventilator, cu deosebirea că spălarea se realizează aici cu un grup de perii, montate în interiorul băii de spălare. Baia de spălare este prevăzută cu un fund fals, despărţit printr-un grup de perii fixe. Deasupra acestora acţionează un grup de perii rotitoare care asigură şi înaintarea produsului în baia maşinii. Materia primă, introdusă printr-o pâlnie de alimentare, trece printre cele două rânduri de perii unde, din cauza frecărilor intensive şi a curentului de apă, are loc spălarea. Clâtirea finală se realizează pe o bandă elevatoare, cu ajutorul unui sistem de duşuri. în baia de spălare, nivelul apei se menţine constant cu ajutorul unui preaplin, prin care se îndepărtează impurităţile uşoare. Mişcarea de rotaţie a periilor se transmite de la un electromotor, care acţionează şi tamburul ce pune în mişcare banda transportoare, prin intermediul unor roţi de lanţ.

In timpul funcţionării, trebuie acordată multă atenţie stării periilor, deoarece, Pnn uzura acestora, se micşorează eficacitatea spălării şi capacitatea de lucru a maşinii.

In cazul spălării castraveţilor, apa din baia de spălare este încălzită prin oarbotare de abur pentru ca stratul de ceară de pe suprafaţa castraveţilor să se dizolve.

Caracteristici tehnice:- productivitate: 1200-3000 kg/h- consumul de apă: 3-5 m Ih- puterea instalată: 2,2 kW.

6.2.2. Maşini de spălat cu ax cu palete sau cu şnec

Caracteristic pentru aceste maşini este organul de transport al produsului prin maşină, care contribuie, totodată, şi la creşterea eficacităţii spălării. Acesta poate fi sub'forma unui ax cu palete sau sub formă de şnec, în funcţie de dimensiunile şi de gradul de murdărie al produsului. Spălarea se realizează prin înmuiere şi frecarea produsului de organul de transport. Unele maşini prezintă şi o zonă de clătire prin stropire sau o zonă de îndepărtare a apei de pe produsul spălat.

Maşina pentru spălarea sfeclei de zahăr (fig. 6.6). Este de construcţie compartimentată, prevăzută cu două axuri rotative, pe care sunt montate palete din oţel sau fontă, aşezate elicoidal.

Fig. 6.6. Maşină de spălat sfeclă: /, //, /// - compartimente;-/ - tablă perforată; 2, 7 - colectoare; 3 - clapetâ; 4 - instalaţie pneumatică; 5 - perete de tablă; 6 - grătare; 8 - elice; 9 - mecanism cu manta; 10- clapetâ; 11 - dispozitiv pneumatic; 12 -paletă; 13 -perete despărţitor,14 -preaplin-

Sfecla recoltată poate să conţină între 15 şi 40% impurităţi formate din: pământ, nisip, pietre, paie, frunze etc.

Sfecla recoltată poate să conţină între 15 şi 40% impurităţi formate din: pământ, nisip, pietre, paie, frunze etc.

în general, maşina este împărţită în trei compartimente. In primul compartiment în care intră sfecla în maşină se face îndepărtarea pământului, în compartimentul al doilea este prinzătorul de pietre, iar în compartimentul al treilea se îndepărtează nisipul şi codiţele de sfeclă.

Primul compartiment (I) are fundul construit din tablă perforată. Sub fundul perforat este montat un colector tronconic din tablă, care la partea inferioară este prevăzut cu o clapetă ce se poate închide şi deschide pentru îndepărtarea impurităţilor cu ajutorul unei instalaţii pneumatice.

Compartimentul II, despărţit de primul şi al treilea printr-un perete de tablă, are fundul construit din două grătare ce se pot roti în jurul unor axe, perpendiculare pe axul maşinii. Sub grătare este montat un colector din tablă, de construcţie dreptunghiulară, care are rolul să colecteze piatra separată din sfeclă. Tot în acest colector este montat un sistem de elice prin care se provoacă un curent turbionar ascendent de apă. Pe porţiunea grătarelor, axurile nu sunt prevăzute cu palete. Pentru manevrarea grătarelor este prevăzut un mecanism cu manetă. Evacuarea pietrelor colectate se face printr-o clapetă montată pe partea anterioară a colectorului, acţionată printr-un dispozitiv pneumatic.

Compartimentul III are o construcţie identică cu primul.Maşina funcţionează în modul următor: se introduce în maşină apă curată prin conducta montată

deasupra ultimului compartiment; pentru ca apa să circule în sens opus sfeclei, se pun în mişcare axurile cu palete, ce se rotesc în sens invers unu! faţă de celălalt, dinspre interior spre exteriorul maşinii. Se introduce sfecla în primul compartiment, unde este preluată de către paletele axurilor care o împing înspre al doilea compartiment. în această operaţie, sfeclele se freacă de suprafaţa paletelor şi între ele şi astfel pământul aderent, înmuiat de către apă, este îndepărtat de pe suprafaţa sfeclei. Acesta trece prin tabla perforată a fundului maşinii, se sedimentează în colectorul tronconic, de unde, din când în când, este evacuat la canal prin clapetâ respectivă.

Din primul compartiment, prin intermediul unei palete de construcţie specială, sfecla este trecută peste peretele despărţitor în compartimentul al doilea, în spaţiul de deasupra grătarelor. Curentul ascendent de apă, care se roteşte în sens invers acelor ceasornicului (privind maşina din faţă), preia sfecla şi o împinge peste grătare şi peste peretele despărţitor de la marginea celui de-al doilea compartiment, în această mişcare, pietrele fiind mai grele decât sfecla se separă şi cad printre grătare în canalui colector sau rămân pe grătar, dacă au dimensiuni mai mari. Acestea, prin înclinarea grătarelor cu ajutorul manetei, cad şi ele în colector, de unde, prin clapetâ de evacuare, sunt scoase din maşină şi transportate afară.

In continuare, sfecla este preluată de palete şi împinsă spre compartimentul al treilea, în care se separă din nou de pământ, nisip şi pietriş mărunt ce a trecut peste prinzătorul de pietre. Aceste impurităţi trec prin tabla perforată de la fundul maşinii în colector, de unde sunt evacuate la canal prin clapetâ respectivă.

Apa de spălare, în cantitate de 40% din masa sfeclei, se introduce în maşină continuu şi se evacuează prin preaplinul montat la primul compartiment.

Fig. 6.8. Maşină de spălat grâu cu şnec: 1 - bazin; 2 - jgheab; 3 - melc; 4 - melc de colectat pietre; 5 - manta perforată; 6 - melc; 7 - oblon de reglare; 8 - duze de stropire; 9 - duze suplimentare de stropire grâu tare; 10 - gură de evacuare; 11 - grup de roţi conice; 72 - perie de curăţire duze.

Maşina de spălat cartofi tip lurcenco (fig. 6.7). Este tot o maşină compartimentată, dar prevăzută cu un singur ax cu palete.

Spălarea se face în contracurent: apa curată se introduce în ultimul compartiment, iar apa murdară se evacuează print-un preaplin, amplasat în primul compartiment, în care se introduc cartofii.

Fig. 6.7. Maşina de spălat cartofi tip lurcenco: 1 - compartiment de liniştire; 2 - grătare cu fund; 3 - preaplin; 4 - gură de alimentare; 5 - roată cu cupe; 6 - ecran protector; 7 - compartimente de spălare.

în primele două compartimente, în care paletele sunt scufundate în apă, are loc îndepărtarea corpurilor plutitoare. Mişcarea paletelor este lentă pentru a nu agita suprafaţa apei de pe care se scurg, printr-un preaplin lateral, impurităţile. Turaţia axului în primele două compartimente este de 7-8 rot/min, iar în celelalte de 22-27 rot/min. Trecerea de la zona liniştită a primelor două compartimente, la celelalte 3 compartimente propriu-zise de spălare, se face cu o roată cu cupe.

La unele maşini de spălat cartofi, paletele de amestecare funcţionează înecat, înălţimea pereţilor despărţitori ai compartimentelor fiind foarte mică şi având ca scop numai împiedicarea avansării corpurilor grele ce se depun la fund. Fiecare compartiment este pus în legătură cu o conductă de evacuare periodică a impurităţilor prin purjare şi cu o conductă prin care se introduce în flux continuu un jet de apă în punga de reţinere a pietrelor.

Parametrii principali ai acestor instalaţii sunt următorii:- volum util: 3-4 m3/t cartofi- volum total: 6 m3/t cartofi- putere instalată: 4-5 kW/100 t cartofi- consum de apă 5 m3/t cartofi.

Maşina de spălat grâu cu şnec (fig. 6.8). Este folosită pentru separarea prafului de pe suprafaţa boabelor şi mai ales a aceluia localizat în şănţuleţ, operaţie ce nu se realizează complet în maşinile de descojit. Pe lângă înlăturarea prafului, prin spălare se separă şi eventualele pietricele, bulgări de pământ, pleavă şi paie, care, din diferite motive, n-au fost separate prin operaţiile anterioare aplicate masei de grâu.

Maşina este alcătuită dintr-un jgheab înclinat la circa 30° faţă de orizontală, în care se roteşte un transportor elicoidal. Grâul transportat în pantă de către transportor este supus spălării cu apă pulverizată de un şir de duze montate pe o conductă. La ieşirea de sub jetul de apă, grâul este evacuat printr-o gură de evacuare, iar apa cu impurităţile antrenate intră prin orificiile din fundul jgheabului în canalul de evacuare.

Fig. 6.8. Maşină de spălat grâu cu şnec: 1 - bazin; 2 - jgheab; 3 - melc; 4 - melc de colectat pietre; 5 - manta perforată; 6 - melc; 7 - oblon de reglare; 8 - duze de stropire; 9 - duze suplimentare de stropire grâu tare; 10 - gură de evacuare; 11 - grup de roţi conice; 72 - perie de curăţire duze.

Maşina de spălat grâu combinată (fig. 6.9). Este mult mai eficientă decât precedenta, pentru că pe lângă spălarea propriu-zisă se mai efectuează şi separarea impurităţilor mai uşoare decât grâul şi mai grele decât acesta, iar după spălare boabele sunt supuse unei operaţii de zvântare şi descojire.

Grâul este introdus într-o baie de apă printr-un tub telescopic cu cursă şi lungime variabilă. în baie

se găsesc două transportoare cu şnec în care cade grâul şi care îl antrenează şi-l transportă prin apă către centrifuga de zvântat. în tot timpul transportului, boabele de grâu rămân în stare de suspensie în apă, iar prin acţiunea şnecurilor transportorului, a frecării între boabe şi a acţiunii apei, impurităţile se desprind de pe boabe

Fig. 6.9. Maşină de spălat grâu combinată: 1 - alimentare cu grâu; 2 - melci de spălare; 3 - melc de colectat pietre; 4 - rotorul centrifugei de zvântat; 5 - evacuare grâu; 6 - grup de acţionare; 7 - grup de roţi dinţate pentru şnecurile de spălare şi colectare de pietre; 5 -gură de evacuare pietre. şi plutesc pe suprafaţa apei. Pietrele şi impurităţile mai grele decât boabele de grâu cad la fund peste transportoarele de pietre, care le transportă în sens opus direcţiei de deplasare a grâului spre punctul de evacuare. în acest punct sunt preluate de un jet puternic de apă şi depuse în bazinetul ataşat la corpul maşinii, după care apa transportoare reintră în bazinul de spălare.

Apa împreună cu impurităţile uşoare din bazinul de spălare se evacuează printr-un preaplin. Alimentarea cu apă a maşinii se face prin conducta de la reţea. Trecerea grâului din bazinul de spălare în centrifuga de zvântare se face cu un jet puternic de apă. Ajungând în centrifugă, grâul este ridicat în spirală pe verticală. Prin lovirea boabelor de mantaua perforată se produce zvântarea şi eliminarea ultimelor impurităţi, împreună cu particule de înveliş.

Pentru ca operaţia de spălare să se desfăşoare în condiţii optime este necesar să se asigure o cantitate suficientă de apă. Dozarea acesteia se face în raport cu gradul de impurificare a masei de grâu. Pentru stabilirea cantităţii de apă necesară, trebuie să se ţină seama că umiditatea iniţială a grâului creşte cu 2-4%.

Efectul de spălare este influenţat şi de temperatura apei folosite. Temperatura optimă este cuprinsă între 30 şi 50°C.

După spălare, apa eliminată conţine circa 0,5% impurităţi din care 2% sunt minerale, iar restul impurităţi organice de diferite categorii: paie, pleavă, boabe seci, şiştave, seminţe de buruieni.

Maşina de spălat cartofi tip Pasiruk (fig. 6.10). Această maşină combină mai multe sisteme de spălare şi transport (înmuiere, transport cu şnec, tambur scuturător) pentru a asigura într-o instalaţie compactă, cu dimensiuni reduse, o mare productivitate şi un grad avansat de purificare. Ea este formată, de fapt, din două subansambluri: o baie de înmuiere prevăzută cu transportor elicoidal, preaplin, dispozitiv de evacuare a impurităţilor, racord pentru alimentare cu apă, şi un tambur scuturător, prevăzut, de asemenea, cu transportor elicoidal.

6

I 8Fig. 6.9. Maşină de spălat grâu combinată: 1 -

alimentare cu grâu; 2 - melci de spălare; 3 - melc de colectat pietre; 4 - rotorul centrifugei de zvântat; 5 - evacuare grâu; 6 - grup de acţionare; 7 - grup de roţi dinţate pentru şnecurile de spălare şi colectare de pietre; 5 -gură de evacuare pietre.

Cartofii sunt aduşi în baia de înmuiere a aparatului, de unde transportorul cu şnec îi transferă în tamburul scuturător, care are circa 1500 vibraţii pe minut, ceeace r ea l i z ează o spă l a r e foa r t e avansa t ă a c a r t o f i l o r . V ib ra ţ i i l e s e r e a l i z ează p r i n a r cu r i l e ve r t i c a l e ş i o r i zon t a l e cu ca r e t amburu l e s t e f i xa t pe pos t amen t . Ope ra ţ i a de spă l a r e du rează c i r c a 3 m inu t e .

î n t abe lu l 6 . 3 sun t r eda t e c a r ac t e r i s t i c i l e p r i nc ipa l e a l e maş in i l o r de spă l a t t i p Pa s i ruk .

Tabelul 6.3Caracteristicile tehnice ale maşinilor de spălat cartofi tip Pasiruk

Caracteristici Capacitatea, în t cartofi/24 h25 40 60 200

Diametrul tamburului, mm

400 500 600 900

Lungimea tamburului, mm

800 800 900 1300

Volumul tamburului, mJ

0.1 0,2 0,3 0,8

Cantitatea de cartofi, kg

57 90 140 470

Numărul de vibraţii pe minut

1500 1500 1500 1500

Amplitudinea vibraţiilor, mm

4-6 4-6 4-6 4-6

Timpul de spălare, min

1-3 1-3 1-3 1-3

Puterea instalată, kW

1,7 2.8 4,5 10,0

Dimensiunile de gabarit, mm

- lungime 1800 2100 2500 5200

- lăţime 1100 1100 1300 1600

- înălţime 1400 1650 1900 2400

6.2.3. Maşini de spălat rotative

Maş in i l e de spă l a t r o t a t i ve sun t f o rma te d in t r -un t ambur cons t ru i t d in t ab l ă pe r fo r a t ă , ş i pc i s au ve rge l e me t a l i c e , spa ţ i a t e a s t f e l î ncâ t s ă r e ţ i nă p rodusu l î n t imp ce pe rmi t e l im ina rea r e z iduu r i l o r . Tamburu l , c a r e s e ro t e ş t e î nce t , e s t e î nc l i na t f a ţ ă de o r i zon t a l ă . V i t e za de ro t a ţ i e ş i ungh iu l de î nc l i na r e con t ro l ează împreună mi şca r ea p rodusu lu i î n i n t e r i o ru l t amburu lu i ş i du ra t a c i c l u lu i de spă l a r e .

Maşina de spălat rădăcinoase tip MSR ( f i g . 6 . 11 ) . Es t e cons t ru i t ă l a no i î n ţ a r ă î n două va r i an t e : MSR-1 (1 t / h ) ş i MSR-3 (3 t / h ) .

3Fig. 6.10. Maşină de spălat cartofi tip Pasiruk: 7 - baie de spălare; 2 - preaplin; 3 - dispozitiv de evacuare a impurităţilor; 4 - racord de alimentare cu apă ; 5 - transportor elicoidal; 6 - tambur scuturător; 7 - arcuri vibratoare.

Maşina realizează spălarea legumelor într-un tambur rotativ, urmată de o spălare suplimentară cu jet de apă pe un transportor cu vergele. Maşina se compune din următoarele subansambluri: jgheab de alimentare, baie de spălare, tambur de spălare, transportor cu vergele, mecanism de acţionare a tamburului şi a transportorului, rampă cu duze pentru spălarea suplimentară.

Jgheabul de alimentare este o construcţie metalică, având la partea inferioară un plan înclinat, realizat din vergele, protejate de un strat de cauciuc. El are rolul de a asigura dirijarea produselor către tambur şi de a elimina corpurile străine neaderente, precum şi produsele cu diametrul maxim mai mic decât distanţa dintre vergele.

Baia de spălare este o construcţie metalică, protejată prin grunduire şi vopsire cu vopsea anticorosivă. Este prevăzută cu un racord de preaplin şi o clapă de evacuare a nămolului rezultat după spălare.

Tamburul de spălare constituie principalul organ activ al maşinii. Este o construcţie de formă cilindrică realizată din şipci de lemn, distanţate între ele, fixate pe două inele metalice. Tamburul are secţiunea de intrare complet deschisă, având fixate în interior două ecrane de compartimentare, din cauciuc alimentar cu secţiunile libere de 135° şi 180°, iar secţiunea de evacuare are un capac ce poate lăsa deschis maximum jumătate din secţiune. Pentru înaintarea produselor, în tambur sunt prevăzute la interior trei spirale din furtun de cauciuc, decalate la 120°. Pe ultima jumătate a şipcilor, în interior, sunt fixate perii pentru o curăţire mai bună. Tamburul se roteşte, parţial scufundat în apă, astfel încât produsele introduse în tambur sunt spălate prin frecare între ele şi cu ajutorul periilor.

Transportorul cu vergele are rolul de a prelua produsele spălate, ieşite din tambur şi de a le deversa în gura de descărcare. Este realizat din distanţiere de ţeava PVC sau metalice, nituite la ambele capete pe două rânduri de curea dantelată, din cauciuc.

Rampa cu duze are rolul de a realiza stropirea apei sub presiunea de la reţea, pentru spălarea suplimentară. Este construită din două ramuri din ţeava, pe care se montează duze de alamă.

în funcţie de produs, de cantitatea şi natura impurităţilor, maşina de spălat rădăcinoase realizează un procent de îndepărtare a impurităţilor de 92-99%, proporţia de vătămări nedepăşind 0,4%. Consumul de apă este de 2-2,3 m3/h, iar puterea instalată de 0,6-1,8 kW.

Maşina de spălat cu tambur "Mather Platt" (fig.6.12). Se poate folosi pentru spălarea cartofilor, rădăcinoaselor şi a fructelor cu pulpă tare (mere, pere, gutui).

Ea se compune din: baie de înmuiere, tambur din plasă de sârmă cu ochiuri nătrate de 30 mm şi transportor cu şnec pentru alimentarea tamburului.

Capetele tamburului sunt deschise, unul servind pentru intrarea produsului, jar celălalt pentru evacuare. El se află parţial scufundat într-o baie semicilindrică fţxă în care se găseşte apa necesară spălării.

Spălarea se realizează prin înmuiere şi prin frecarea produselor între ele şi de peretele tamburului. Tamburul are o înclinare uşoară în partea opusă alimentării, asigurând astfel evacuarea produsului spălat. Impurităţile rămase în baie se evacuează periodic printr-un racord de golire, aflat la partea inferioară a băii.

în timpul funcţionării, maşina este alimentată cu apă curată printr-un racord situat la capătul de golire al tamburului, iar apa uzată se elimină la canal prin racordul de preaplin.

Antrenarea tamburului şi a transportorului melc se realizează de la un singur electromotor.Caracteristicile tehnice principale sunt:

Fig. 6 . 12 . Maşină de spălat cu tambur tip Mather Platt: 1 - pâlnie de alimentare; 2 - transportor şnec; 3 - tambur; 4 - baie de înmuiere; 5- gură de evacuare; 6 - electromotor; 7 - roţi de curea; 8 - racord golire baie; 9 -

2,5-3 t/h 2m 3 2-4 m3/h 25 rot/min

1 kW; n = 1000 rot/min 1270 kg.

3

■ capacitatea:- capacitatea bazinului de apă:- consumul de apă:- turaţia tamburului:- puterea electromotorului:- masa:

6.2.4. Maşini de spălat prin flotaţieMaşinile de spălat prin flotaţie pentru curăţirea mazării sunt amplasate în special în linia tehnologică

a staţiilor de batere a mazării. Ele realizează o ultimă curăţire a boabelor, îndepărtând impurităţile care au rămas în urma vânturării, o răcire a mazării şi o reducere a numărului de microorganisme. Complexitatea lor depinde de combinarea metodei de spălare prin flotaţie cualte metode de spălare: înmuiere, stro-pire, ţ 4 8 I , ,s 9

Maşina de spălat prin flotaţie.Prezentată în fig. 6.13, această maşină se compune din spălătorul propriu-zis şi separatorul de apă.Spălătorul propriu-zis este format dintr-o cameră de flotaţie

3, prevăzută cu pereţi transversali 4. Boabele de mazăre trec din buncărul 1 pe sitele înclinate 6 şi sunt transportate sub acţiunea duşurilor 13. Impurităţile grele rămân pe fundul compartimentului de separare a pieliţelor, iar mazărea şi impurităţile uşoare trec în compartimentul de flotaţie 3. Datorită şicanelor Şi lărgirii secţiunii, viteza curentului de apă se micşorează şi ca urmare mazărea va cădea pe fundul compartimentai de flotaţie, iar impurităţile uşoare

Fig. 6 . 13 . Maşină de spălat prin flotaţie: 1 - pâlnie de alimentare; 2 - cameră de compensaţie; 3 - camera de separare; 4 - pereţi transversali; 5 - conductă evacuare mazăre; 6 - site; 7 - spaţiu colectare impurităţi grele; 8 - jgheab colector impurităţi uşoare; 9 - separator de apă; 10 - braţe; 11 - excentric; 12 - rezervor colector; 13 -duşuri; 14 -pompă; 15 -duşuri; 16 - tambur de curăţire; 17, 18, 19 - conducte de apă.

vor rămâne la suprafaţă şi prin jgheabul colector 8 trec în tamburul de curăţire unde se separă de apă.

Mazărea care a căzut pe fundul compartimentului este antrenată pe jgheabul înclinat 5 cu ajutorul unui curent de apă trimis de pompa 14 şi este deversată pe sita oscilantă 9, unde se spală cu duşurile 15. Pietrele sunt antrenate de curentul de apă într-o conductă de cauciuc 7 7 şi se separă de apă tot în tamburul de curăţire 16.

în instalaţie, apa este recirculată, deoarece recircularea micşorează pierderile de substanţă uscată a mazării.

Caracteristici tehnice:-capacitatea de prelucrare: 4000 kg/h-puterea electromotorului de la

pompă de recirculare: 2,8 kW; n=1500 rot/min-puterea electromotorului de la tamburul curăţire: 1 kW; n=1000 rot/min-debitul pompei de recirculare: 10,5 l/s; H=5,7 m-dimensiunile de gabarit: 3100x1200x1725 mm-masa: 175 kg.

m ' Maşina de spălat prin flotaţie Jorgensen (fig. 6.14). Este destinată atât îndepărtării prin flotaţie a părţilor uşoare din mazăre, ca spărturi, coji şi păstăi, cât şi a materialelor grele, ca pietre şi bulgări de noroi.

Mazărea intră în maşină prin pâlnia de alimentare 7. Un curent de apă, pulverizat liniştit de-a lungul tancului 2, împinge mazărea afară din pâlnia de alimentare către peretele înclinat 3. Un alt curent de apă, care vine de la fundul tancului 4, are direcţie ascendentă şi previne căderea mazării în captatorul de pietre 7, transportând-o în tancul 7 7 printre şicanele 5 şi 12. Pietrele şi celelalte impurităţi grele cad în captatorul de pietre 7, de unde ejectorul 8 le trimite prin deversorul 78 în tamburul de reziduuri 10. Mazărea este transportată prin tancul 11, unde coboară, datorită gravitaţiei, printre şicanele 72. La fundul tancului 7 7, un alt jet de apă 13 împinge mazărea prin canalul 14 în tamburul de spălare 75. Acest tambur transportă mazărea către gura de descărcare 76 sub o continuă stropire cu apă proaspătă de la duzele de pulverizare 77. Impurităţile mici trec prin perforaţiile tamburului şi sunt colectate în tamburul de reziduuri 10. în tancul de flotaţie 77, corpurile străine uşoare (seminţe, păstăi) rămân în flotaţie la nivelul apei, de unde sunt deversate prin colectorul 9 în tamburul de reziduuri 10. Apa, separată în cei doi tamburi, este stocată în tancul 79, din care este recirculată cu pompa centrifugă 20. Nivelul apei din tancul 79 este controlat prin conducta de preaplin 27.

Tamburii, tancurile şi celelalte părţi ale instalaţiei, care vin în contact cu mazărea, sunt confecţionate din oţel galvanizat sau oţel inoxidabil.

Caracteristici tehnice:capacitatea de prelucrare: 5000 kg/h

- puterea electromotorului de la pompă: 2,2 kW- puterea electromotorului de acţionare: 0,75 kW

dimensiunile de gabarit: 4270x1770x1890 mm 900 kg.Maşina se compune dintr-un tanc de flotaţie (11) prevăzut cu şicane, o serie de tancuri de apă (4,

19), tambur de spălare prevăzut cu duze pentru pulverizarea apei (75) şi tambur de reziduuri (70).

5000 kg/h 2,2 kW 0,75 kW4270x1770x1890 mm 900 kg.

Fig. 6.15. Maşină de spălat sfeclă cu rulouri şi jeturi de apă: 1 - compartiment de separare; 2 - rulouri; 3 ,4- injec-toare apă; 5 - prinzător de pietre; 6 - compartiment; 7 - valve; 8 - dispozitiv de eliminare codiţe; 9 - rulouri; 10 - compartiment de spălare; 7 7 - rulouri; 72 - injec-toare apă; 13 - preaplin ; 14 - rulouri; 75 - grătar; 76-bandă rulantă; 77, 78-pâlnii.

/7 SS # # « 3 2 i

Fig. 6.14. Maşină de spălat prin flotaţie tip Jorgensen: 1 - pâlnie de alimentare; 2 - tanc; 3 - perete înclinat; 4 - tanc cu apă; 5 - perete; 6 - şicane; 7 - captator de pietre; 8 - ejector; 9 - colector; 10 - tambur de reziduuri; 77 - tanc de flotaţie; 72 - şicane; 73 - jet de apă; 14 - canal; 75 - tambur de spălare; 76 - gură de descărcare; 77 - duze pentru pulverizare apă; 78 - deversor; 79 - tanc de apă; 20 - pompă centrifugă; 21 - preaplin.

- masa:

6.2.5. Alte tipuri de maşini de spălat produse

Maşina de spălat sfeclă cu rulouri şi jeturi de apă sub presiune (U.C.M.A.S. Tirlemont)(fig. 6.15). Este construită dintr-un rezervor compartimentat prin pereţi verticali, care la partea inferioară este prevăzut cu trei pâlnii şi o

coloană hidraulică prinzătoare de pietre. în interiorul rezervorului, deasupra celor trei pâlnii, sunt prevăzute rulouri acţionate electric prin care sfecla este transferată de la intrare spre ieşirea maşinii de spălat. Deasupra rulourilor sunt montate dispozitive pentru injec tarea cu apă sub presiune, care este proiectată peste sfeclă şi, astfel, aceasta este spălată de Pământul aderent.

Sfecla intră în separatorul 7 unde se separă de apa de transport.

în acest compartiment sfecla înaintează cu ajutorul rulourilor 2, compuse din plăci rotunde prevăzute cu "degete" de cauciuc, printre care se scurge apa murdară. Aceste rulouri sunt montate într-un plan înclinat cu 5 faţă de orizontală, datorită cărui fapt sfecla înaintează în pantă.

Două dispozitive cu injectoare de apă murdară 3 şi un dispozitiv cu injectoare pentru pulverizat apa curată 4 au rolul de a curăţa sfecla de cozi, paie, frunze, pietricele şi de a face prima spălare a sfeclei. Apa de spălare se scurge prin pâlnia de dedesubtul compartimentului şi trece într-un vas decantor, unde se separă de cozi, paie şi frunze.

Din primul compartiment, sfecla cade în prinzătorul de pietre 5, de unde este ridicată de curentul de apă ascendent şi trecută în compartimentul separator 6. Viteza apei din prinzătorul de piatră hidraulic poate fi reglată cu ajutorul unei pompe elicoidale. Pietricelele cad în jos şi sunt eliminate printr-un dispozitiv cu funcţionare continuă cu valve duble 7. Deasupra dispozitivului de eliminare a pietrelor există un dispozitiv 8 pentru eliminarea codiţelor care, eventual, au căzut o dată cu pietrele.

Sfecla trecută în compartimentul următor este transportată de către rulourile 9 şi separată de apa murdară ce se scurge în pâlnia de sub compartiment. De pe rulourile de separare, sfecla înaintează spre compartimentul de spălare propriu-zisă 10, prevăzut cu rulouri de oţel 11. în acest compartiment rulourile sunt montate într-un plan înclinat cu 5°, descendent faţă de orizontală. Deasupra rulourilor sunt montate injectoare pentru apă sub presiune 12, care efectuează spălarea efectivă şi completă a sfeclei. La sfârşit, sfecla cade pe trei rulouri de oţel 14, unde se separă de apă şi apoi alunecă pe un grătar separator 15, pentru a se zvânta, de pe care trece pe banda rulantă transportoare 16 spre maşina de tăiat sfeclă. Pâlnia 17, care colectează apa separată de la prinzătorul de pietre, colectează şi apa de spălare propriu-zisă, de unde printr-un preaplin 13 se varsă în pâlnia 18. Apa ce părăseşte ultima pâlnie este trecută printr-un decantor, unde se separă de codiţele prinse în prinzătorul de piatră şi apoi este trimisă spre gospodăria de apă.

Dimensiunile maşinii sunt reduse. Pentru o fabrică de 2500 t/24 h, gabaritul maşinii este de 9,8 m lungime şi 1,6 m lăţime.

BIBLIOGRAFIE

1. A m a r f i , R. Utilaj special în industria alimentară (curs). V.l, Galaţi, 1974.

2. B r e n n a n , J .G. ş . a . Food Engineering Operations. Elsevier Applied Science, Londra,1990.

3. C o s t i n , I . Tehnologii de prelucrare a cerealelor în industria morăritului. Editura Tehnică,

Bucureşti, 1983.4. D o m ş a , F., I l i e s c u , L. Tehnologia zahărului. Editura Tehnică, Bucureşti, 1973.5. H a c i a d u r , O., N i c o l a u , A . Fabricarea amidonului, glucozei şi dextrinei. Editura Tehnică,

Bucureşti, 1966.6. S e g a l , B . , A m a r f i , R., ş . a . Utilajul tehnologic din industria de prelucrare a produselor

horticole. Editura Ceres, Bucureşti, 1984.7. * * * P r o s p e c t e : - J o r g e n s e n - Manufactures of Food Machineny. Danemarca.