Raport de Mediu Varianta finalaexpert-mediu.ro/lucrari/Raport de Mediu Parina Park.pdf · reglementare specifica detaliata a dezvoltarii urbanistice a unei zone din localitate (acoperind

Raport de Mediu PUZ CONSTRUIRE COMPLEX LOCUINTE COLECTIVE, COMERT, BIROURI, HOTEL

Judetul Constanta, Municipiul Constanta, Strada Chiliei, fosta baza

Cabinet Expert de Mediu - TRAIAN PETRESCU Constanta, Str. Stefan cel Mare, Nr. 126, Bl. F1B, Sc A, Ap.1

Tel: 0721 283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro

1

CUPRINS

1. INTRODUCERE..............................................................................................

1.1. Date de recunoastere a documentatiei......................................................

1.2. Date generale privind continutul si obiectivele principale ale planului,

relatia cu alte planuri si programe relevante.............................................

5

6

12

2. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI

Sl ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA

NEIMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI

PROPUS.........................................................................................................

2.1. Aspecte ale starii actuale a mediului .......................................................

2.1.1. Elemente de geologie......................................................................

2.1.2. Solul..............................................................................................

2.1.3. Elemente de hidrologie...................................................................

2.1.4. Clima si calitatea aerului................................................................

2.1.5. Biodiversitatea................................................................................

2.1.6. Asezari umane si alte obiective de interes public...........................

2.1.7. Industrie, agricultura, transport, turism..........................................

2.1.8. Populatia......................................................................................

2.2. Evolutia probabila a mediului in situatia neimplementarii planului.........

51

52

52

67

71

81

94

100

102

108

110

3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI

AFECTATA SEMNIFICATIV.........................................................................

112

4. ALTE PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE PE AMPLASMENT..... 115

5. OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI..........................................

5.1. Generalitati...............................................................................................

5.2. Obiective nationale, comunitare, internationale, relevante pentru plan...

118

119

120





2

6. POTENTIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI.....

6.1. Impactul asupra factorului de mediu apa..................................................

6.2. Impactul asupra factorului de mediu aer..................................................

6.3. Impactul asupra factorului de mediu sol-subsol.......................................

6.4. Impactul asupra biodiversitatii.................................................................

6.5. Impactul asupra asezarilor umane si a sanatatii populatiei.......................

6.6. Impactul asupra mediului social si economic, peisajului, patrimoniului

cultural, arhitectonic si arheologic............................................................

6.7. Surse de zgomote si vibratii......................................................................

6.8. Sursele si protectia impotriva radiatiilor...................................................

127

128

130

136

139

140

143

145

149

7. GESTIUNEA DESEURILOR.......................................................................................150

8. POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI,

INCLUSIV ASUPRA SANATATII, IN CONTEXT

TRANSFRONTIERA.........................................................................................

158

9. MASURI SI RECOMANDARI PROPUSE PENTRU PREVENIREA,

REDUCEREA SI COMPENSAREA EFECTELOR ADVERSE ASUPRA

MEDIULUI.........................................................................................................

9.1. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor

adverse asupra factorului de mediu apa....................................................


adverse asupra factorului de mediu aer....................................................


adverse asupra factorului de mediu sol-subsol.........................................


adverse asupra biodiversitatii...................................................................


adverse asupra asezarilor umane si a sanatatii populatiei.........................

159

160

161

163

164

166





3


adverse asupra mediului social si economic, peisajului, patrimoniului

cultural......................................................................................................


zgomotelor si vibratiilor…………………………….……….......................

167

168

10. MODALITATI DE SELECTARE A VARIANTELOR, EVALUARE,

DIFICULTATI....................................................................................................

170

11. MONITORIZARE........................................................................................ 176

12. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC............................................... 178

13. BIBLIOGRAFIE- BAZE LEGALE............................................................183

14. ANEXE





4

PREZENTA LUCRARE A FOST REALIZATA NUMAI PE

BAZA DOCUMENTELOR PUSE LA DISPOZITIE DE CATRE

BENEFICIAR SI PRIN OBSERVATII DIRECTE LA FATA

LOCULUI DE CATRE ELABORATORII LUCRARII.

INTREAGA RESPONSABILITATE PENTRU

CORECTITUDINEA DATELOR PUSE LA DISPOZITIA

ELABORATORULUI REVINE BENEFICIARULUI.





5

1. INTRODUCERE





6

1.1. Date de recunoastere a documentatiei

Denumirea proiectului: PLAN URBANISTIC ZONAL CONSTRUIRE

COMPLEX LOCUINTE COLECTIVE, COMERT,

BIROURI, HOTEL

Amplasamentul zonei studiate: Judetul Constanta, Municipiul Constanta, Strada

Chiliei, fosta baza

Beneficiarul proiectului: S.C. PRASA-BOGARIS S.R.L.

Elaboratorul evaluarii de mediu: Cabinet Expert Mediu - Petrescu Traian

Colaboratori: Selea Adriana – Expert Evaluator Principal

S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Evaluator Principal

S.C. HOUSE CONSTRUCT INVEST S.R.L. – Evaluator Principal

Petrescu Razvan – Tehnician-ecolog

Blinda Antonia – Irina – Tehnician-ecolog

Radu Stefan Robert – Ecolog

Pahon Anca Mariana – Biolog

Postolache Georgiana – Colaborator

Adresa: Constanta, Str. Pescarilor, Nr. 96, BL. FZ 15, Parter

Persoana de contact: Petrescu Traian

Telefon: 0721/283.395

Fax: 0241/514.178

E-mail: [email protected]

[email protected]

www.expert-mediu.ro

Atestare: - Petrescu Traian – Certificat de Atestare, pentru elaborarea Studiilor

de evaluare a impactului asupra mediului, Expert Evaluator Principal,

R-EIM-07-110/04.07.2007





7

- Selea Adriana – Certificat de Atestare, pentru elaborarea Studiilor de

evaluare a impactului asupra mediului, Expert Evaluator Principal,

R-EIM-02-044/21.11.2006

- S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Certificat de Atestare, pentru

elaborarea Studiilor de evaluare a impactului asupra mediului,

Evaluator Principal, EIM–05–408/04.07.2007

- S.C. HOUSE CONSTRUCT INVEST S.R.L. – Certificat de

Atestare, pentru elaborarea Studiilor de evaluare a impactului asupra

mediului, Evaluator Principal, EIM–08–407/04.07.2007





8





9





10





11





12

1.2. Date generale privind continutul si obiectivele principale ale

planului, relatia cu alte planuri si programe relevante

Planul Urbanistic Zonal (PUZ-ul) este un proiect care are caracter de

reglementare specifica detaliata a dezvoltarii urbanistice a unei zone din localitate

(acoperind toate functiunile: locuire, servicii, productie, circulatie, spatii verzi,

institutii publice, etc.) si asigura corelarea dezvoltarii urbanistice complexe a zonei

cu prevederile PUG-ului localitatii din care face parte.

Prin PUZ se stabilesc obiectivele, actiunile, prioritatile, reglementarile de

urbanism (permisiuni si restictii) necesar a fi aplicate in utilizarea terenurilor si

conformarea constructiilor din zona studiata (PUZ-ul reprezinta o faza

premergatoare realizarii investitiilor, prevederile acestuia realizandu-se etapizat in

timp, functie de fondurile disponibile).

Categorii generale de probleme abordate in cadrul Planului Urbanistic Zonal

(P.U.Z.-ul - cuprinse in Ghidul privind metodologia de elaborare si continutul-

cadru al PUZ-ului):

organizarea retelei stradale;

zonificarea functionala a terenurilor;

organizarea urbanistic-arhitecturala in functie de caracteristicile structurii

urbane;

indici si indicatori urbanistici (regim de aliniere, regim de inaltime, POT,

CUT, etc);

dezvoltarea infrastructurii edilitare;

statutul juridic si circulatia terenurilor;

delimitarea si protejarea fondului arhitectural-urbanistic de valoare

deosebita, daca acesta exista in zona studiata;

masuri de delimitare pana la eliminare a efectelor unor riscuri naturale si

antropice, daca acestea exista in zona studiata;

mentionarea obiectivelor de utilitate publica;





13

masuri de protectie a mediului, ca rezultat al programelor specifice;

reglementari specifice detaliate (permisiuni si restrictii) incluse in

Regulamentul local de urbanism aferent PUZ-ului

P.U.Z.-ul este solicitat in urmatoarele situatii:

daca este prevazut prin acte normative specifice;

daca amplasamentul in cauza nu intra in zona de cuprindere a unui PUZ deja

aprobat, dar este prevazut in planul urbanistic general;

daca se intentioneaza modificarea prevederilor unui PUZ existent si aprobat;

daca este solicitat prin Certificatul de Urbanism.

Documentatia de urbanism isi propune detalierea faza P.U.Z. a

reglementarilor strategice de dezvoltare urbana stabilite prin R.L.U. si P.U.G. ale

Municipiului Constanta. Pentru aceasta s-au identificat tendintele spontane pozitive

de dinamism economic si social. In acest fel a fost posibila stabilirea obiectivelor, a

prioritatilor regulametului local de urbanism etapa PUZ – permisiuni si restrictii –

necesar a fi aplicate in utilizarea terenurilor si in conformarea constructiilor din

zona.

Obiectivul lucrarii il constituie elaborarea unor reglementari integrate care

sa orienteze dezvoltarea urbana a zonei si deblocarea/pregatirea procesului de

investitii.

Lucrarea va stabili obiectivele, prioritatile si reglementarile de urbanism, cu

precizarea urmatoarelor elemente:

Stabilirea imaginii spatial – configurative a zonei in interiorul ei si in relatie

cu orasul;

Stabilirea functiunilor potentiale si refunctionalizarea zonei pentru teritoriul

avut in vedere in ansamblul lui;

Stabilirea conditiilor tehnice si urbanistice de ocupare a terenului – P.O.T.,

C.U.T., Rmh – conditii care sa asigure rentabilizarea investitiilor in zona;





14

Integrarea in sistemul general de circulatie, stabilirea tramei stradale care sa

asigure functionalitatea zonei;

Stabilirea – evaluarea necesarului de utilitati, capacitate si trasee care sa

satisfaca nevoile de dezvoltare propuse prin reglementarile urbanistice si

servitutile impuse de aceste trasee.

Zona analizata este, in cea mai mare parte nestructurata, fosta baza auto si

fost patinoar, libera de constructii, ocupata partial cu vegetatie spontana.

Zona de studiu mai cuprinde fronturile de locuinte individuale cu regim mic

de inaltime, aferente strazilor Chiliei si Panait Cerna, precum si o parte din baza de

sport si agrement, adiacenta terenului ce a generat PUZ in speta.

Trama stradala cuprinde artere de circulatie ce fac parte din trama majora a

orasului – Strada Soveja, precum si strazi din sistemul local de deservire – strada

Chiliei si strada Panait Cerna.

Zona studiata este incadrata, prin Planul Urbanistic General al Municipiului

Constanta (PUG/RLU) aprobat prin HCLMC nr. 653/1999, in unitatile teritoriale

de referinta (UTR) cu indicativele:

CC1 – subzona serviciilor publice dispersate in afara zonelor protejate;

V2b – complexe si baze sportive.

Diviziunea teritoriului in zone si prescriptii speciale pe zone, subzone si

unitati teritoriale de referinta:

Suprafata cuprinsa in prezentul PUZ se incadreaza in:

Zona A – cu indicativele CC1 si V2b conform PUG - Constanta;

Zona B – cu indicativul CC1 conform PUG – Constanta;

Functiuni:

Zona A – locuire;

Zona B – comert, servicii.





15

Utilizari admise:

Zona A:

Locuinte in proprietate de standard ridicat;

Locuinte cu partiu obisnuit;

Locuinte cu partiu special care includ spatii pentru profesiuni liberale;

Servicii complementare locuirii;

Spatii comerciale situate la parterul imobileleor;

Amenajari aferente locuintelor: cai de acces carosabile si pietonale,

parcaje supra si subterane, spatii libere pietonale, pasaje pietonale

acoperite, spatii plantate, locuri de joaca pentru copii, spatii pentru sport

si loisir, constructii pentru echiparea tehnica, imprejmuiri;

Se admit spatii pentru administrarea grupurilor de peste 30 – 60 de

apartamente proprietate privata, eventual cu locuinta administratorului/

portarului angajat permanent.

Zona B

Institutii, sevicii si echipamente publice;

Sedii ale unor companii si firme;

Servicii sociale, colective si personale;

Hoteluri, pensiuni, restaurante, agentii de turism;

Locuinte in proprietate de standard ridicat;

Locuinte cu partiu obisnuit;

Locuinte cu partiu special care includ spatii pentru profesiuni liberale.

Comert cu amanuntul;

Alimentatie publica;

Loisir si sport in spatii acoperite;

Parcaje la sol si subterane;

Spatii publice amenajate.





16

Utilizari interzise:

Zona A:

Se interzice conversia locuintelor in alte functiuni;

Se interzice dispunerea locuintelor sociale in cladiri inalte;

Zona A si B - se interzic urmatoarele lucrari:

activitati productive;

constructii provizorii de orice natura;

dispunerea de panouri de afisaj pe plinurile fatadelor, desfigurand

arhitectura si deteriorand finisajul acestora;

depozitare en-gros sau mic-gros;

statii de intretinere auto;

curatatorii chimice;

depozitari de materiale refolosibile;

platforme de precolectare a deseurilor urbane;

depozitarea pentru vanzare a unor cantitati mari de substante inflamabile

sau toxice;

lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile

publice si constructiile de pe parcelele adiacente;

orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe

parcelele vecine sau care impiedica evacuarea si colectarea apelor

meteorice.

Caracteristici ale parcelelor

Zona A si B - constructiile vor fi dispuse grupat pe un teren utilizat in

comun, cu accesele asigurate din circulatia publica prin intermediul unor

circulatii private.

Amplasarea cladirilor fata de aliniament:

Zona A - cladirile vor avea frontul aferent arterelor carosabile, atat cele

existente cat si cele propuse, situat la 12,00 m fata de limita trotuarului





17

propus/existent.

Zona B:

Alinierea fronturilor construite la strada este de 5,00 m fata de limita

trotuarului propus;

Pentru accentele de altimetrie se vor respecta retrageri de 12,00 m fata de

limita trotuarului propus/existent.

Amplasarea cladirilor unele fata de altele pe aceeasi parcela

Zona A - distanta minima intre fronturile maxime construibile admise este

de 30,00 m.

Circulatii si accese

Zona A si B - cladirile vor avea asigurat in mod obligatoriu accesul dintr-o

circulatie publica fie direct fie, in cazul utilizarii terenului in comun de catre

mai multe cladiri, prin intermediul unei strazi private.

Este obligatorie asigurarea accesului in spatiile publice a persoanelor cu

dificultati de deplasare.

Stationarea autovehiculelor

Zona A si B:

Stationarea autovehiculelor necesare functionarii diferitelor activitati se

admite numai in interiorul parcelei, deci in afara circulatiilor publice;

In cazul in care nu se pot asigura, in limitele parcelei, locurile de parcare

normate, se va demonstra (prin prezentarea formelor legale) realizarea

unui parcaj in cooperare, ori concesionarea locurilor necesare intr-un

parcaj colectiv.

Inaltimea maxima admisibila a cladirilor

Zona A - inaltimea maxima admisibila este de 85,00m – P+24 E;

Zona B - inaltimea maxima admisibila este de P+5 E cu accente de

altimetrie de P+39 E.





18

Aspectul exterior al cladirilor

Zona A si B:

aspectul cladirilor va fi subordonat particularitatilor zonei si armonizarii

cu vecinatatile imediate;

aspectul cladirilor va exprima caracterul si reprezentativitatea functiunii

si va raspunde exigentelor actuale ale arhitecturii europene de “coerenta”

si “eleganta”;

pentru firme, afisaj si mobilier urban se va asigura coerenta pe arterele

principale pe baza unor studii si avize suplimentare.

Conditii de echipare edilitara

Zona A si B:

toate cladirile vor fi racordate la retelele tehnico-edilitare publice;

se va asigura posibilitatea racordarii la sistemele moderne de

telecomunicatii;

data fiind intensitatea circulatiei pietonale, racordarea burlanelor la

canalizarea pluviala este obligatoriu sa fie facuta pe sub trotuare pentru a

se evita producerea ghetii;

se va asigura in mod special evacuarea rapida si captarea apelor

meteorice din spatiile rezervate pietonilor, din spatiile mineralizate si din

spatiile plantate cu gazon;

se interzice dispunerea pe fatade a antenelor TV-satelit si a antenelor

pentru telefonia mobila si dispunerea vizibila a cablurilor TV;

Spatii libere si spatii plantate

Zona A si B:

se vor identifica, proteja si pastra in timpul executarii constructiilor

arborii importanti existenti avand peste 4.00 metri inaltime si diametrul

tulpinii peste 15.00 cm; in cazul taierii unui arbore se vor planta in





19

schimb alti 10 arbori in perimetrul unor spatii plantate publice din

apropiere;

terenul care nu este acoperit cu constructii, platforme si circulatii va fi

acoperit cu gazon si plantat cu un arbore la fiecare 100 mp;

se recomanda ca minim 75% din terasele neutilizabile si 10% din terasele

utilizabile ale constructiilor sa fie amenajate ca spatii verzi pentru

ameliorarea microclimatului si a imaginii oferite catre cladirile

invecinate;

parcajele vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare si vor

fi inconjurate cu un gard viu de 1,20 metri inaltime;

in zona cu terenuri contractile se vor evita speciile care prin tipul de

radacina pot mari sensibilitatea la umiditate a terenului de fundare.

Imprejmuiri

Zona A si B - cladirile retrase de la aliniament pot fi lipsite de gard, pot fi

separate cu borduri sau cu garduri vii si pot fi utilizate ca terase pentru

restaurante, cafenele etc.

Procent maxim de ocupare a terenului

Pentru functiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema

beneficiarului.

zona A – P.O.T. maxim = 45 %

zona B – P.O.T. maxim = 70 %

Coeficient maxim de utilizare a terenului

Pentru functiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema

beneficiarului.

zona A – CUT maxim = 5,0 mp ADC / mp teren

zona B – CUT maxim = 5,0 mp ADC / mp teren





20

DATE GENERALE PRIVIND PROIECTUL ANALIZAT

Perimetrul studiat se afla pe teritoriul intravilan al municipiului Constanta,

in zona de Nord, in proximitatea lacului Tabacariei.

Teritoriul de referinta al lucrarii mentionate are suprafata de 13,54 ha – din

care terenul ce a generat PUZ are suprafata de aproximativ 9,50 ha - si este

delimitat de:

La Nord – Strada Soveja;

La Vest – Baza sportiva si de agrement;

La Est – Strada Chiliei cu frontul aferent;

La Sud – Strada Panait Cerna cu frontul aferent.





21

Cladirile si terenurile cuprinse in PUZ in speta au in prezent urmatoarele

utilizari:

Teren liber de constructii/destructurat;

Zona de sport si agrement;

Circulatii pietonale si carosabile.

Bilant teritorial existent

Nr. Crt. Functiune mp % 1 Teren destructurat liber de constructii 94.997,56 70,12 2 Circulatii pietonale 3.787,00 2,80 3 Circulatii auto 12.825,00 9,47 4 Zona sport si agrement 23.867,44 17,61

Total 135.477,00 100,00





22

Zona analizata nu este omogena ca functiuni si ca tip de parcelare, fiind o

zona in curs de constituire.

O analiza a structurii cladirilor adiacente zonei de studiu evidentiaza in mare

parte constructii durabile, acestea fiind in general in stare buna si foarte buna.

Prin proiectul in discutie se propune rezolvarea aspectelor functional

tehnice, ridicarea calitatii imaginii urbane printr-o compozitie spatio-volumetrica si

plastica arhitecturala adecvata, racorduri cu regim de inaltime, precum si o

inchegare spatio-functionala si o circulatie fluenta.

Conformarea generala a constructiei. Program, functionalitate, volumetrie.

Intreg ansamblul propus, se poate asimila unui centru de cartier, prevazut

dealtfel si prin PUG Municipiul Constanta.

Cea mai mare parte a terenului este afectata constructiei de locuinte

colective cu regim mare inaltime, pana la P+24 etaje.

Coltul din partea de Nord, dinspre Parcul Tabacariei este rezolvat printr-un

accent de altimetrie, punct de reper pentru zona si pentru oras, ce va ingloba

functiuni mixte, intr-un ansamblu arhitectural cu identitate urbana specifica.

Zona comerciala, de tip „Mall”, va deservi, desfasurandu-se pe doua niveluri

supraterane si doua subterane, intraga zona de studiu, precum si cartierul, respectiv

orasul.

Zona va fi deservita de artere carosabile ce vor prelua traficul indus de

functiunile nou aparute, iar locurile de parcare vor fi asigurate atat subteran cat si

la sol.

Se vor asigura spatii verzi si spatii publice comunitare, precum si toate

serviciile complementare locuirii, la standarde corespunzatoare.





23





24

Zona va fi deservita de artere carosabile ce vor prelua traficul indus de

functiunile nou aparute, iar locurile de parcare vor fi asigurate atat subteran cat si

la sol.

Se vor asigura spatii verzi si spatii publice comunitare, precum si toate

serviciile complementare locuirii, la standarde corespunzatoare.

Bilant teritorial propus

Nr. Crt. Functiune mp % 1 Locuinte colective cu regim mare de inaltime 22.462,20 16,58 2 Comert si servicii 14.467,70 10,68 3 Hotel, locuinte, birouri si servicii 5.219,00 3,85 4 Spatiu verde 52.979,10 39,11 5 Pietonal 5.689,00 4,20 6 Circulatii pietonale 9.945,00 7,34 7 Parcaje supraterane 2.865,00 2,11 8 Circulatii auto 21.850,00 16,13

Total 135.477,00 100,00





25

Bilant teritorial propus pentru terenul ce a generat P.U.Z.

Nr. Crt. Functiune mp % 1 Locuinte colective cu regim mare de inaltime 22.462,20 23,65 2 Comert si servicii 14.467,70 15,23 3 Hotel, locuinte, birouri si servicii 5.219,00 5,49 4 Spatiu verde 32.890,70 34,62 5 Pietonal 5.689,00 5,99 6 Circulatii pietonale 3.489,59 3,67 7 Parcaje supraterane 1.755,00 1,85 8 Circulatii auto 9.024,37 9,50

Total 94.997,56 100,00

Suprafetele desfasurate sunt dupa cum urmeaza:

Locuinte: 363.773,82 mp

Spatii comerciale: 83.666,08 mp

Hotel: 15.000,00 mp

Birouri: 15.000,00 mp

Total: 477.439,90 mp

Parcari

Numarul total de locuri de parcare este de 5.685 locuri din care:

Parcari subterane: 5.463 locuri

Pentru locuinte: subteran – 3.638 locuri (1 loc / locuinta)

Pentru spatii comerciale: subteran – 1.272 locuri (1 loc / 35 mp)

Pentru hotel: subteran – 153 locuri (1 loc / 2 unitati cazare)

Pentru birouri: subteran – 400 locuri (1 loc / 30 mp)

Parcari supraterane: 222 locuri





26

Modernizarea circulatiei

Traficul va fi rezolvat prin propunerea de noi artere carosabile, precum si

prin largirea prospectelor celor existente, iar spatiile de parcare vor fi asigurate atat

la sol cat si in subteran, in cadrul incintei.

Strada Soveja este o artera de circulatie care face parte din trama majora de

circulatie a municipiului Constanta. Prospectul existent si mentinut este de

24,50 m, cu tramvai de 7,00 m pe mijloc si trotuare de 2,00 si 1,50 m.

Strada Chiliei, adiacenta terenului de studiu in partea de Est, va fi

modernizata si prospectul existent va fi largit, inspre terenul de studiu, la 15,00 m,

cu trotuare de 1,50 m (existent) si 2,00 m (propus).





27

Strada Panait Cerna, adiacenta terenului de studiu la partea de Sud, va fi

largita catre terenul ce a generat PUZ, rezultand un prospect de 13,00 m, cu o zona

de parcare de 2,50 m si trotuar de 2,00 m (propus) si trotuar de 1,50 m (existent).

Artera propusa in partea de Est a terenului de studiu, va avea un prospect

de 19,00 m, incluzand o banda pe sens, parcare de 2,50 m si trotuar de 2,00 m pe

partea terenului in speta si doua benzi pe cealalta directie cu trotuar de 4,00 m.





28

Arterele propuse in incinta terenului ce a generat PUZ, vor avea prospect

de 16,00 m, cu cate o banda pe sens, parcari stanga dreapta de cate 2,50 m si

trotuare de 2,00 m de o parte si de alta.

Regimul juridic

Proprietarul terenului, conform Contract de vanzare –cumparare este S.C

Habbitania S.R.L. Denumirea acestei societati a fost modificata in urma cererii de

modificare a actului constitutiv, noul nume al societatii fiind S.C. PRASA-

BOGARIS S.R.L. Codul unic de inregistrare 20016443 si numarul de ordine in

registrul comertului J40/21187/2006 nu au fost modificate. Obiectul contractului il

constituie terenul in suprafata totala de 93 928 mp din masuratorile cadastrale

(din actele de proprietate rezulta o suprafata de 94 977,56 mp iar din punerea in

posesie suprafata de 93 803,56 mp).

Conform contractului de vanzare-cumparare, terenul este compus din

urmatoarele parcele:

teren in suprafata de 78 782 mp din masuratori cadastrale (78 786 mp din

actele de proprietate), situat in Constanta, str. Chiliei, nr. 103, Judetul

Constanta, avand nr. cadastral 3000, inscris in Cartea Funciara nr. 100204 a

localitatii Constanta, conform incheierii nr. 5287/17.04.2006 emisa de OCPI





29

Constanta in dos. 5287/2006;

teren in suprafata de 442 mp, din masuratorile cadastrale (din actele de

proprietate a rezultat o suprafata de 442 mp) situat in Constanta, str. Panait

Cerna, Zona Patinoar, judetul Constanta, avand nr. cadastral 16199, inscris

in Cartea Funciara nr. 100205 a localitatii Constanta, conform incheierii nr.

5287/17.04.2006 emisa OCPI Constanta in dos. 5287/2006;

teren - lot 3 in suprafata de 569 mp, din masuratorile cadastrale (din actele

de proprietate a rezultat o suprafata de 569 mp) situat in Constanta, str.

Chiliei, judetul Constanta, avand nr. cadastral 15886, inscris in Cartea

Funciara nr. 100207 a localitatii Constanta, conform incheierii nr.


teren in suprafata de 1 738,03 mp, din masuratorile cadastrale (din actele de

proprietate a rezultat o suprafata de 1 738 mp) situat in Constanta, str. Panait

Cerna nr. 2, judetul Constanta, avand nr. cadastral 9196, inscris in Cartea





Chiliei, judetul Constanta, avand nr. cadastral 15884, inscris in Cartea



teren - lot 2 in suprafata de 46 mp, din masuratorile cadastrale (din actele de

proprietate a rezultat o suprafata de 46 mp) situat in Constanta, str. Chiliei,

judetul Constanta, avand nr. cadastral 15885, inscris in Cartea Funciara nr.

100215 a localitatii Constanta, conform incheierii nr. 5287/17.04.2006

emisa OCPI Constanta in dos. 5287/2006;

teren in suprafata de 4 196 mp, din masuratorile cadastrale (din actele de

proprietate a rezultat o suprafata de 4 194 mp) situat in Constanta, str. Panait





30

Cerna, Zona Patinoar, judetul Constanta, avand nr. cadastral 15075, inscris

in Cartea Funciara nr. 100209 a localitatii Constanta, conform incheierii nr.


teren in suprafata de 1325 mp, din masuratorile cadastrale (din actele de

proprietate a rezultat o suprafata de 1342 mp) situat in Constanta, str. Panait

Cerna, judetul Constanta, avand nr. cadastral 15074, inscris in Cartea





Panait Cerna, judetul Constanta, avand nr. cadastral 15887, inscris in Cartea


5287/17.04.2006 emisa OCPI Constanta in dos. 5287/2006

Regimul economic

Conform Certificat de Urbanism nr. 4677 din 20.11.2007 emis de primaria

Municipiului Constanta:

Folosirea actuala a terenului este de „teren liber in urma demolarii”.

Destinatia terenului, stabilita prin documentatiile de urbanism aprobate este

de Functiuni publice, institutii, servicii, sedii firme, comert, hoteluiri, loisir,

sport, locuire conform P.U.G.

LUCRARI DE URBANIZARE

Lucrarile de urbanizare incluse si expuse in continuare sunt:

a) Reteaua de cai de comunicatie (include carosabil, parcari si trotuare)

b) Reteaua de canalizare pluviale

c) Reteaua de canalizare ape menajere

d) Reteaua de distributie a apei potabile





31

e) Reteaua electrica de medie tensiune

f) Reteaua electrica de joasa tensiune

g) Reteaua de iluminare publica

h) Reteaua de telecomunicatii

a) Reteaua de cai de comunicatie

Descriere generala a retelei

Reteaua de cai de comunicatie din sector e constituita din urmatoarele strazi:

Strada A: strada existenta care delimiteaza sectorul in partea de Est si care

culege traficul la o intersectie de strazi perpendiculare (Dorobanti, Ciprian

Porumbescu, Ioan Borcea, etc.). Aceasta strada va pastra panta initiala daca

se va modifica sectiunea.

Strada B: strada propusa care uneste Str. Soveja cu strada E ce va fi descrisa.

Aceasta strada va constitui latura Estica a sectorului. Va constitui un nou

acces la stadion din Strada Soveja.

Strada C: constituie prelungirea strazii Dragoslavele, unind cele doua strazii

A si B perpendicular pe sector.

Strada D: la fel ca cea descrisa anterior constituie prelungirea strazii

Viceamiral Murgescu, unind cele doua strazii A si B perpendicular pe

sector.

Strada E: strada existenta care delimiteaza sectorul in partea de Sud. La fel

ca strada A, aceasta strada va pastra panta originala desi isi va modifica

sectiunea.

Trasarea in plan

Reteaua de cai de comunicatie se va configura in plan ca o plasa sensibil

rectangulara cu doua strazi A si B – Nord-Sud si trei strazi C, D si E – Est-Vest.

Strazile sunt toate constituite singular prin aliniere dreapta.





32

In general, intersectiile dintre doua strazi s-au rezolvat ca intersectii la nivel,

in afara de unirea dintre strada B cu Bulevardul Soveja, si intersectia dintre strada

B si strada E, unde ambele au fost rezolvate prin intermediul unor sensuri giratorii.

Trasarea in elevatie

Pentru trasarea in elevatie s-a convenit ca pantele sa fie ajustate pe cat

posibil la terenul natural cu scopul de a minimiza volumul de excavatii si de

umpluturi.

S-a impus ca pantele sa nu fie mai mari de 8% in special datorita unor

chestiuni de accesibilitate urbanistica. Totusi aceasta limitare nu va fi necesara

datorita proprietatilor topografice ale terenului.

Schimbarile de panta se vor face prin intermediul unor parametrii mai mari

de 500 m.

Sectiuni transversale

Diferitele sectiuni transversale ale drumurilor proiectate si colectate in plan

sunt urmatoarele:

Sectiunea 1-1’ – Strada A

Latimea totala a strazii este de 14,5 m si este distribuita in felul urmator:

Un carosabil pentru trafic cu o latime de 10,5 m cu trei benzi de 3,5 m, doua

pe un sens si una pentru sensul opus.

Trotuare pe ambele parti ale strazii cu o latime de 2 m fiecare.

Sectiunea 2-2’ – Strada B

Latimea totala a strazii este de 19,50 m care se distribuie in felul urmator:

Un carosabil pentru trafic de 10,5 m latime cu trei benzi de circulatie de

3,5 m fiecare, doua pe un sens si una pe sensul contrar.

Doua benzi de parcare in linie de 2,5 m latime situate pe partile laterale ale





33

strazii.


Sectiunea 3-3’ – Strazile C si D

Latimea totala a strazii este de 16 m care se distribuie in felul urmator:

Un carosabil pentru trafic de 7 m latime cu doua benzi de circulatie de 3,5 m

fiecare, cate una pe fiecare sens de circulatie.

Doua benzi de parcare in linie de 2,5 m latime situate pe partile laterale ale

strazii.


Sectiunea 4-4’ – Strada E

Latimea totala a strazii este de 17,20 m care se distribuie in felul urmator:

Un carosabil pentru trafic de 10,5 m latime cu trei benzi de circulatie de

3,5 m fiecare, doua pe un sens si una pe sensul contrar.

banda de parcare in linie de 2,5 m latime situata pe o parte laterala a strazii.

Trotuare pe ambele parti ale strazii cu o latime de 2 m si respectiv 2,20 m.

Terasamente

Pentru a obtine panta diferitelor strazi care se vor realiza va fi necesara

realizarea unor lucrari de terasamente ce includ excavatii si umpluturi.

Inainte de terasamentele propuse va fi necesara eliminarea obstacolelor de

pe suprafetele afectate precum inlocuirea si eliminarea solului vegetal si a

resturilor antropice (moloz).

Pantele implicate in excavatii si umpluturi vor fi de 3/2.

Executia coronamentului umpluturilor si a fundului excavatiilor este stabilita

in capitolul urmator.





34

Fundatia

Suprafata pe care se realizeaza fundatia va trebui sa caracteristici

corespunzatoare. In caz contrar va trebui procedat la imbunatatirea caracteristicilor

prin eliminarea stratului superficial (50 cm) pentru ca ulterior sa se procedeze la

umplerea cu un nou material granular selectionat, extins si compactat in straturi de

25 cm grosime cu o densitate de 100% modificata Proctor.

Sectiuni

Asfalt pentru carosabil

Asfaltul pentru carosabil va fi realizat din urmatoarele straturi:

Baza granulara constituita din 50 cm material granular selectionat extinsa in

straturi de 25 cm fiecare, umezite si compactate la 100% din densitatea

maxima obtinuta la incercarea Proctor modificata.

Un strat asfaltic de baza constituit din M.B.C. tip BAD-25 de 6 cm

Un strat asfaltic de suprafata constituit din M.B.C. tip BA-16 de 4 cm.

Pentru a usura legarea stratului asfaltic de cel granular se va recurge la

realizarea unei stropiri folosind un amestec de emulsii speciale. In acelasi fel,

inainte de a se recurge la executia stratului asfaltic de suprafata se va curata si

umezi cu o emulsie bituminoasa de aderenta cu scopul de a favoriza legarea

straturilor asfaltice.

Asfalt pentru parcari

Asfaltul pentru parcari va fi realizat dintr-un strat de material granular cu

caracteristici similare cu cele folosite pentru carosabil, turnate in straturi de 25 cm,

umezite si compactate ;a 100% din densitatea maxima obtinuta in incercarea

Proctor modificata.

Peste acest strat se toarna un asfalt de beton (20 MPa) de 20 cm armata cu o

plasa dubla de otel situata la partea superioara.

La sfarsit asfaltul va avea un finisaj superficial antiderapant.





35

Asfalt pentru trotuare

In general asfaltul pentru totuar este constituit dintr-o baza granulara formata

din material granular in straturi de 20 cm umezit si compactat la 95% din

densitatea maxima obtinuta la incercarea Proctor modificata.

Peste acest strat se va dispune un strat de 2,5 cm de sedimente peste care se

va aseza un pavaj prefabricat de beton. Modelul si culoarea dalelor folosite vor fi

stabilite ulterior.

b) Reteaua de canalizare ape pluviale


Reteaua de canalizare ape pluviale este realizata din brate diferite care culeg

apele care provin de la ploile ce cad pe sector – strazi si parcele – pana la punctul

de colectare semnalat.

Bratele ce constituie reteaua sunt:

AP-1: traseul sau trece pe sub strazile B si E intre puturile D30 si D01. Se

realizeaza din tevi de PVC de 400 mm diametru intre puturile D30 si D14, cu tevi

de PVC de 630 mm diametru intre puturile D14 si D90, si cu tevi de PVC de 800

mm diametru intre puturile D09 si D01.

AP-2: traseul sau trece pe sub strada C intre puturile D19 si D05. In putul

D05 acest brat se uneste cu bratul AP1. Se executa din tevi de PVC de 400 mm

diametru pe toata lungimea sa.

AP-3: traseul sau trece pe sub strada D intre puturile D24 si D09. In putul

D09 acest brat se uneste cu bratul AP1. Se executa din tevi de PVC de 400 mm

diametru pe toata lungimea sa.

AP-4: traseul sau trece pe sub strada A intre puturile D48 si D31. se executa

din tevi de PVC de 400 mm diametru intre puturile D48 si D41, si din tevi de PVC

cu diametrul de 630 mm intre puturile D41 si D31. desi exista o retea de sub strada

A s-a decis propunerea unui brat aditional AP-4.





36

Punctul de colectare al retelei generale

Ca puncte de colectare ale diferitelor brate care constituie reteaua de

canalizare ape pluviale se propun urmatoarele:

bratul AP-1 varsa apele colectate intr-un put situat situat la intersectia strazii

B cu Str Soveja.

bratul AP-2 varsa apele colectate in bratul AP-1 in putul D05.

bratul AP-3 varsa apele colectate in bratul AP-1 in putul D09.

in final, bratul AP-4 varsa apele intr-un put situat la intersectia strazii A cu

str. Soveja.

Caracteristica retelei

Canalizarea

Canalizarea apelor pluviale se va realiza din tevi de PVC cu diametre

diferite.

Tevile vor fi fixate pe fundul unui canal cu sectiune trapezoidala de 80 cm

latime pentru tevile cu un diametru nominal de 400 mm, 110 cm pentru tevile cu

un diametru nominal de 630 mm si 150 cm pentru tevile cu un diametru nominal

de 800 mm; adancimea va fi variabila, functie de planul profilelor longitudinale ale

conductelor de canalizare ape pluviale. Peretii canalului vor avea o panta de 1/10.

Tevile vor fi sprijinite pe un pat de nisip de 10 cm grosime. Peste, canalul se

va umple cu acelasi nisip, pana la o inaltime de 30 cm peste partea superioara a

tevii. In final canalul se va umple cu material granular selectionat, cu caracteristici

similare cu cele folosite la executia carosabilului, extinsa cu 25 cm, umezita si

compactata la 100% din densitatea maxima obtinuta din incercarea modificata

Proctor.





37

Camine de vizitare

Sunt elemente ce se instaleaza pentru a permite accesul, inspectia si

curatarea retelei, fiind obligatorie in urmatoarele puncte:

capetele retelei;

schimbarile alinierii;

schimbarile de sectiune;

schimbarile de panta;

intersectia bratelor.

Vor avea forma cilindrica, cu un diametru interior de 1100 mm, cu o

deschidere tronconica peste care se va aseza un ansamblu format din rama si

capacul pentru inchidere.

c) Retea de canalizare ape menajere


Reteaua de canalizare ape menajere este realizata din diferite brate care

culeg apele reziduale rezultate de pe diferitele parcele ale amplasamentului.

Reteaua se executa in totalitate din tevi de PVC cu un diametru de 315 mm.

Bratele care constituie reteaua sunt urmatoarele:

AN-1: traseul sau trece pe sub strazile B si E intre puturile S30 si S01. Se

executa din tevi de PVC de 315 mm diametru pe toata lungimea sa.

AN-2: traseul sau trece pe sub strada C intre puturile S19 si S05. In putul

S05 se uneste cu bratul AN-1. Se executa din tevi de PVC de 315 mm diametru pe

toata lungimea sa.

AN-3: traseul sau trece pe sub strada D intre puturile S24 si S09. In putul

S09 se uneste cu bratul AN-1. Se executa din tevi de PVC de 315 mm diametru pe

toata lungimea sa.

AN-4: traseul sau trece pe sub strada A intre puturile S48 si S31. Se executa

din tevi de PVC de 315 mm diametru pe toata lungimea sa.





38

Punct de colectare al retelei generale

Ca puncte de colectare a diiferitelor brate care constituie reteaua de

canalizare a apelor menajere ale amplasamentului se propun urmatoarele:

bratul AN-1 varsa apele sale intr-un put situat la intersectia dintre strada B si

str. Soveja.

bratul AN-2 varsa apele sale in bratul AP-1 in putul S05.

bratul AN-3 varsa apele sale in bratul AP-1 in putul S09.

in final, bratul AN-4 varsa apele sale intr-un put situat la intersectia dintre

strada A si str. Soveja.

Caracteristicile retelei

Canalizarea

Canalizarea apelor menajere se va realiza prin tevi de PVC de 315 mm

diametru, dupa cum s-a mentionat anterior.

Conditiile pentru canal vor fi la fel ca cele specificate pentru reteaua de

canalizare pluviala, iar latimea canalului va fi de 70 cm.

Camine de vizitare

Caminele de vizitare pentru apele menajere vor avea aceleasi caracteristici

cu cele de la canalizarea apelor pluviale.

d) Reteaua de distributie a apei potabile

Descriere generala a retelei de alimentare cu apa

Reteaua de alimentare cu apa potabila consta din dintr-o retea executata cu

tevi turnate ductil de 150 mm care se conformeaza dupa structura urmatoare:

primul inel: sub strazile A, C, B si str. Soveja, alimenteaza sectoarele 10, 11

si 12.

al doilea inel: sub strazile A, D, B si C, alimenteaza sectoarele 8 si 9.





39

al treilea inel: inel: sub strazile A, E, B si D, alimenteaza sectoarele de la

1 la 7.

In cele din urma, aceste inele sunt unite si prin intermediul bratelor care la

intersectie formeaza reteaua oraseneasca.

Legatura la reteaua generala de alimentare cu apa

S-au propus patru posibile puncte de conexiune cu reteaua generala de apa:

Cnx 01: situata la intersectia dintre strada A si str. Soveja.

Cnx02: situata la intersectia dintre strazile A si E.

Cnx03: situata la intersectia dintre strazile B si E.

Cnx 04: situata la intersectia dintre strada B si str. Soveja.

In toate cazurile, presiunea in punctul de conexiune va fi de 35 mca.

Debite prevazute

Rezidential

Pentru a stabili debitele de consum in zona rezidentiala se procedeaza astfel:

Impartind numarul de locuinte pe sector, se stabileste o rata de ocupare

medie de patru locuitori pe locuinta.

Produsul dintre numarul de locuinte si numarul de locuitori pe locuinta are

ca rezultat numarul de locuitori in fiecare sector. Considerand o dotare de

400litri/locuitor/zi, obtinem debitul mediu de alimentare cu apa pentru fiecare

sector (in litri/zi).

In sfarsit, stabilind un coeficient de calcul de 2,4 obtinem debitul de calcul

de alimentare pentru fiecare sector.

Tabelul urmator rezuma cele spuse anterior:

Zona Locuinte Locuitori Dotare Qmed Kp Qcalcul 1 336 1344 400 537.600 2.4 19.93 2 300 1200 400 480.000 2.4 13.33





40

Zona Locuinte Locuitori Dotare Qmed Kp Qcalcul 3 210 840 400 336.000 2.4 9.33 4 220 880 400 352.000 2.4 9.78 5 510 2040 400 816.000 2.4 22.67 6 280 1120 400 448.000 2.4 12.44 7 220 880 400 352.000 2.4 9.78 8 492 1968 400 787.200 2.4 21.87 9 240 960 400 384.000 2.4 10.67

11 116 15576 400 185.600 2.4 5.15 12 116 464 400 256.00 2.4 7.11

Comercial

Se estimeaza o dotare de 10 litri/mp/zi pe suprafata totala a parcelei.

Zona Suprafata Dotare Qmed Kp Qcalcul 10 38.923,59 10 389.236 2.4 10,81

Hotel

Se estimeaza o dotare de 350 camere/zi pe toata suprafata parcelei.

Zona Camere Dotare Qmed Kp Qcalcul 12 285 350 99.750 2.4 2,77

Birouri

Se estimeaza 10 litri/mp/zi pe suprafata totala a parcelei.

Zona Suprafata Dotare Qmed Kp Qcalcul 10 14.000 10 140.000 2.4 3.89


Canalele

Reteaua de alimentare cu apa va fi constituita din tuburi turnate ductil de

150 mm diametru. Tevile vor fi pozate pe fundul unui canal de 80 cm latime si 110

cm adancime peste un pat de nisip de 15 cm grosime. Canalul va fi apoi acoperit cu





41

straturi 15/20 cm de material granular selectionat, compactate la 95% din

densitatea maxima.

Vane

In puncte determinate ale retelei – intersectii de brate – se vor pozitiona vane

de deschidere si inchidere pentru un control corect al retelei.

Hidranti

Hidrantii pentru incendii vor avea o gura de 100 mm diametru. Acestia vor fi

conectati la reteaua de alimentare cu apa prin intermediul unor elemente necesare

de conexiune (coliere), conducere si elemente speciale (coturi)

e) Reteaua electrica de medie tensiune

Descriere generala a retelei de medie tensiune

Reteaua de medie tensiune este configurata ca o retea subterana, in bucle sau

inel, care de la punctul de intersectie cu reteaua generala va conecta toate si fiecare

centru de transformare prevazut in parte.

Instalatia de subterana se va face in general cat mai rectiliniu posibil si

eventual paralel cu puncte de referinta fixe precum liniile fatadelor sau borduri. Se

vor lua in considerare pantele de curbura minime ale cablurilor la scimbarea

directiei.

Puterea prevazuta

Rezidential

Sector 1

Numar de locuinte = 336

Grad de electrificare = 9,20 kW/locuinta

Coeficient de simultaneitate = 172,80





42

Putere activa solicitata de locuinte = 1.589,76 kW

Putere activa servicii comune = 238,46 kW (15% din puterea activa locuinte)

Suprafata pentru instalatiile de parcari = 5.497,30 mp

Numar de instalatii = 2

Grad de electrificare = 0,02 kW/mp

Putere activa solicitata de parcari = 219,89 kW

Putere activa totala solicitata = 2.048,12 kW

Putere aparenta totala solicitata = 2.275,68 kVA

Sector 2












Sector 3










43







Sector 4












Sector 5












44





Sector 6












Sector 7














45



Sector 8












Sector 9
















46

Sector 11












Tabelul urmator rezuma datele expuse anterior:

Nr. locuinte

Grad electrificare

Coeficient simultaneitate S

Sector buc kW/locuinta locuinta kVA

1 336 9,20 172,80 2 300 9,20 154,80 3 210 9,20 109,80 4 220 9,20 114,80 5 510 9,20 259,80 6 280 9,20 144,80 7 220 9,20 114,80 8 492 9,20 250,80 9 240 9,20 124,80 11 116 9,20 118,80

Total 2.191,24





47

Calcule

In continuare se va verifica daca sectiunea va verifica conditiile urmatoare:

intensitatea maxima care circula prin conductor e mai mica decat intensitatea

maxima admisibila pentru sectiunea presupusa;

caderea maxima de tensiune care se produce in orice punct al liniei e mai

mic de 5% din tensiunea nominala.

Intensitatea

Intensitatea maxima care circula prin conductor vine din expresia urmatoare:

VSI•

=3 , unde:

S – puterea totala prevazuta pentru sector, in kVA

V – tensiunea nominala, in kV

Caderea de tensiune

Fiind data tensiunea de transport (20 kV), pierderile de sarcina sunt

depreciabile.


Conexiunea la reteaua generala

Punctul de conexiune se propune intre strada A si strada Soveja.

Canalele pentru cabluri

Se vor folosi trei conducte cu pereti dublii de 160 mm diametru, amplasati

pe fundul unui canal de 75 cm latime si 110 cm inaltime, cu o separare de 20 cm

intre axe, si incluse intr-o prisma de beton 10 Mpa de 75 cm latime si 30 cm

inaltime.





48

Puncte de inregistrare

Se vor dispune puncte de inregistrare in urmatoarele puncte:

la inceputul retelei

la intrarea in constructiile proiectate

la schimbarea directiilor

in linie dreapta la distante mai mici de 40 m.

Centre de transformare

Centrul de transformare prevazut va fi alcatuit din doua transformatoare

trifazice cufundate in ulei pentru distribuirea tensiunii joase cu o putere de

630 kVA fiecare. Vor fi amplasate intr-o constructie din beton prefabricat.

f) Reteaua electrica de joasa tensiune

Descrierea generala a retelei de joasa tensiune

Reteaua de joasa tensiune consta dintr-un ansamblu de sub-retele de tip

ramificat care distribuie energia electrica de joasa tensiune la diferite puncte de

consum.


Conexiunea la reteaua de medie tensiune

Conexiunea la reteaua de medie tensiune se realizeaza in cadrele de joasa

tensiune situate la centrul de transformare prevazut a carei functii este de a

alimenta felinarele si consumatorii din zona pietonala

Canalele pentru cabluri

Canalele pentru cabluri de joasa tensiune vor fi constituite in felul urmator:

canalizarea a patru conducte.

Canalele cu patru conducte din polietilena cu pereti dubli de 160 mm,





49

grupate cate doua, sunt puse pe fundul unui canal de 40 cm latime si 110 cm

inaltime, cu o separare intre axe de 20 cm si incluse intr-o prisma de beton (10

MPa) de 40 cm latime si 45 cm inaltime.

Canalul va fi umplut cu pamant selectat, pus pe straturi de 15/20 cm grosime

compactat la 95 % din densitatea maxima obtinuta la incercarea Proctor Normal.

Puncte de inregistrare

Se vor dispune puncte de inregistrare pe urmatoarele pozitii:

la inceputul retelei

la intrarea in locuintele proiectate

la schimbul de directie

in linie dreapta pe distante mai mici de 40 m

g) Reteaua de iluminare publica

Descrierea generala a retelei de iluminat public

pe strazile A, C, D si E se adopta o dispozitie unilaterala, cu stalpi de

iluminare situati pe o singura parte a drumului, cu o distanta maxima de 25

m, avand o inaltime de 10 m. Se vor folosi lampe cu vapori de sodiu de

inalta presiune, de 150 W si un flux luminos de 16.000 lumeni.

Pe strada B se adopta o dispozitie bilaterala, cu stalpi de iluminare de

ambele parti ale strazii, la distante de 20 m, avand o inaltime de 10 m. Se

vor folosi lampe cu vapori de sodiu de inalta presiune, de 150 W si un flux

luminos de 16.000 lumeni.

Calcule de iluminare

Criteriile de iluminare proiectate sunt urmatoarele:

iluminarea minima mentinuta la suprafata carosabilului va avea o valoare

mai mare de 1,0 candele/mp

uniformitatea generala a iluminarii la suprafata carosabilului (U0) va fi mai





50

mare sau egala cu 0,4

uniformitatea longitudinala a iluminarii la suprafata carosabilului (U1) va fi

mai mare sau egala cu 0,6

cresterea umbririi mai mica de 15%

Calcule electrice

Sunt asemanatoare cu calculele electrice de joasa tensiune cu urmatoarele

rezerve:

caderea maxima de tensiune admisa 3%;

creste puterea lampelor, inmultindu-le cu 1,8

h) Reteaua de telecomunicatii

Descriere generala a retelei de telecomunicatii

Punctul de conexiune se propune la intersectia strazii A su strada Soveja.

Conexiunea la reteaua generala

Consta in reteaua de telecomunicatii intr-un ansablu de retele ce inconjoara

fiecare parcela cu folosinta rezidentiala in parte, interconectate intre ele.


Canalele cablurilor

Canalele cablurilor pentru telecomunicatii vor fi constituite din patru tuburi

de PVC, de 110 mm diametru, incluse intr-o prisma de beton (10 MPa) de 45 cm

latime si 40 cm inaltime. Aceasta prisma va fi asezata pe fundul unui canal de

45 cm latime si 100 cm adancime, care se va umple apoi cu material selectionat

rezultat din excavarea gropii sau dintr-o groapa de imprumut in straturi de

15/20 cm, compactate la 95% din densitatea maxima obtinuta la incercarea Proctor

Modificata.





51

2. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII

ACTUALE A MEDIULUI Sl ALE EVOLUTIEI

SALE PROBABILE IN SITUATIA

NEIMPLEMENTARII PLANULUI





52

2.1. Aspecte ale starii actuale a mediului

2.1.1. Elemente de geologie

Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul este situat in marea

unitate geomorfologica Podisul Dobrogei, subunitatea Podisul Dobrogei de Sud.

Podisul Dobrogean este un podis tabular, cu interfluvii larg valurite si plane,

cu inaltimi medii cuprinse intre 100–200 m, care se termina printr–un abrupt

catre Dunare si mare. Relieful a fost modelat de ape, in trepte, de la vest la est si

catre Valea Carasu (zona de maxima coborare a reliefului Dobrogei Centrale si de

Sud) ce coincide cu o arie de afundare tectonica. Caracterul de platforma este

evidentiat de depozite slab ondulate, aproape plane, care au suferit miscari de

basculare epirogenetice, ultima afectand zona recent. Prezenta vailor meandrate,

cu pereti abrupti, care se continua si pe platforma continentala, sunt consecinta

acestor miscari epirogenetice. Energia mica de relief (in jur de 50 m), suprafetele

interfluviale intinse si slab valurite, cu inaltimi medii de 100–200 m, dau un aspect

de campie tabulara–structurala.

Podisul Dobrogei se subdivide in trei subunitati geomorfologice:

a) Podisul Dobrogei dunarene, cu inaltimi ce variaza intre 100 si 200 m, cu

interfluvii largi, fragmentate de vai putin adanci, in forma de canion. Spre sud,

podisul are inaltimi de 150–200 m, fiind format din suprafete structurale intinse, cu

vai adancite, terminate cu limane fluviatile.

b) Podisul Dobrogei maritime, cu altitudine ce nu depaseste 100 m, este un

podis structural cu suprafete interfluviale largi, acoperite de loess si cu o

fragmentare redusa, separate de reteaua de vai aferente Raului Casimcea, sau

care se debuseaza direct in sistemul lagunar Razelm–Sinoe. Toate aceste vai au

versanti asimetrici, panta prelunga fiind expusa catre sud–vest sau sud–est.

Daca pana in dreptul Vaii Nuntasi, sisturile verzi afioreaza pe versanti sau

local sub forma de coltani pe unele creste, intre Vaile Nuntasi si Sinoe formeaza

culmi largi, cu relief ruiniform, acoperite sau nu cu o vegetatie de stepa. In zona





53

sudica versantii prelungi ai vailor sunt expusi spre sud–est, iar cei abrupti sunt

sapati in calcare.

In relief apar doua trepte: una cu altitudine in jur de 100 m (podisul

propriu–zis) si alta limanica, situata la 20–40 m deasupra nivelului marii, avand

nivel de abraziune marina. Tarmul marii este inalt, cu faleze in depozitele

sarmatiene si cuaternare (loessuri) in care apar fenomene de surpari sufozionale

(terase de surpare). Inaltimea falezelor oscileaza intre 10 si 30 m.

Catre largul marii se intinde campia maritima de platforma litorala,

scufundata recent.

c) Podisul Negru–Voda, este un podis carstic, cu inaltimi cuprinse intre

150–170 m, cu un relief foarte valurit, cu o enegie de relief de peste 50 m, cu

numeroase doline, pesteri si doua mari polii. Acest podis nu asigura o scurgere a

apelor de suprafata spre mare sau Dunare (endoreism carstic). Scurgerea apelor se

face prin sistemul fisural–carstic din calcarele sarmatiene.





54

Desi Dobrogea se invecineaza cu Marea Neagra, clima acesteia este tipic

continentala, marea exercitand o influenta numai pe cuprinsul unei fasii litorale de

15-20 km latime.

In timpul glaciatiunii Wurm I, ca urmare a retinerii unei cantitati imense de

apa in calota glaciala, In bazinul Marii Negre - ca de altfel in toate marile de pe

glob - s-a produs o scadere puternica a nivelului apei, apreciata de unii cercetatori

la -80 m, iar de altii la -46 m fata de nivelul actual. Dupa aceasta regresiune,

numita neoeuxinica, a urmat o transgresiune lenta (Marea Neagra Veche), care a

continuat si in perioada Marea Neagra Noua, intrerupta de mici regresiuni

coincizand glaciatiunilor Wurm II, III si V. Transgresiunea Marea Neagra Noua,

care corespunde fazei optimului climatic in care nivelul marii a atins cota maxima

in postglaciar de +5 m fata de nivelul actual, a fost denumita neolitica (Banu,

1964) sau histriana (Bleahu, 1965). Dupa ea urmeaza o mica regresiune numita

dacica (Banu, 1964), in care nivelul marii era de cca. 4 m sub cel actual si apoi din

nou o crestere a nivelului coincizand transgresiunii valahe, care continua si astazi.

Vaile raurilor si golfurilor marine au fost supuse succesiv patrunderii si

retragerii apelor marine, insotite de intreaga gama a proceselor: de adancime prin

eroziune, largire prin abraziune, inaltare prin aluvionare, inchidere a gurilor de

catre cordoane litorale sau grinduri fluviatile. Numai prin aceste procese repetate in

timp si cu intensitati diferite, se poate explica largirea exagerata a gurilor micilor

rauri dobrogene. Cea mai puternica actiune de eroziune pe verticala a fost in timpul

transgresiunii neoeuxinice, cand raurile dobrogene care se varsa in mare si-au sapat

vai pe platforma continentala, in prezent submersa. Momentul in care gurile vailor

sunt largite capatand aspectul unor golfuri, corespunde transgresiunii neolitice

(histriene), cand invadarea vailor de catre apele marii a dus, prin abraziune si

aluvionare, la modificarea profilului transversal caracteristic unei vai, intr-un profil

propriu unei depresiuni lacustre. Repetarea fazelor de eroziune si adancire - si in

unele cazuri de izolare - n-a facut decat sa contureze mai mult depresiunile si sa





55

genereze aspectul actual al limanelor si lagunelor litorale.

La aceasta schema de evolutie paleogeografica a zonei litorale si de formare

a lacurilor, a mai contribuit si varietatea litologica. In primul rand, prezenta

formatiunilor calcaroase in partea sudica, a contribuit ia modificarea substantiala a

configuratiei cuvetelor lacustre si a pantelor de scurgere in bazinele hidrografice

respective. Asa, de exemplu, in zona lacului Techirghiol se pot remarca aceste

procese ca secundare, si in nici un caz initiale.

Stratigrafia

Dobrogea fiind, din punct de vedere geologic, o unitate cu structura de

platforma, in alcatuirea acesteia se distinge un soclu si o cuvertura sedimentara.

Limita nordica a acestui compartiment este data de o fractura profunda (crustala)

care se gaseste undeva in zona Palazu, fiind acoperita de depozitele jurasice ale

cuverturii.

Soclul

Soclul a fost deschis prin mai multe foraje in zona localitatii Cocosu si

Palazu Mare. Dupa ce forajele au strabatut formatiunea de Cocosu, la adancimea

de 930 m si respectiv 1730 m, au traversat Falia Palazu care separa Platforma Sud

Dobrogeana de Masivul Central Dobrogean (zona sisturilor verzi) si au intrat in

soclul Platformei Sud Dobrogene.

Acesta este reprezentat printr-un complex inferior alcatuit din gnaise

granitice strabatute de filoane pegmatitice si un complex superior constituit din

sisturi cristaline mezometamorfice, descris drept Cristalinul de Palazu.

Soclul Platformei Sud Dobrogene se afunda spre sud si vest, acesta

gasindu-se la adancimi de cca. 3000-3500 m la Mangalia si respectiv 3000-4000 m

la Cernavoda.





56

Cuvertura Sedimentara

Cuvertura sedimentara pune aceleasi probleme ca pentru intreaga Platforma

Sud Dobrogeana, si anume: care este primul termen al cuverturii sau mai exact,

care este primul termen (cea mai veche formatiune) care acopera normal

Cristalinul de Palazu.

Cele mai vechi depozite ale cuverturii apartin fara indoiala Paleozoicului si

eventual Proterozoicului tarziu. Ele au fost deschise prin cateva foraje din care

amintim: Mangalia, Cumpana, Siminoc, Palazu Mare si Cocosu. Pentru ca varsta

formatiunilor cuverturii a fost riguros stabilita paleontologic incepand cu cele

Siluriene, formatiunile mai vechi le-am descries ca formatiuni presiluriene.

In mod firesc, termenul cel mai vechi al cuverturii este acela care se dispune

transgresiv si discordant in pozitie orizontala sau cvasiorizontala, peste soclul

cristalin, respectiv Cristalinul de Palazu. Intr-o asemenea situatie se gaseste

formatiunea care a fost intalnita in zona Palazu Mare - Constanta. Aici, la

adancimea de 535 m, din gresii si nisipuri glauconitice (albiene) s-a patruns intr-o

formatiune prin care a strabatut un interval de 115 m unde s-a oprit intr-o gresie

cenusie, cu pete cafenii, avand un liant cuartos.

Acesteia ii urmeaza pe verticala sisturi aleuropelitice compacte, verzui,

satinate, cu tent saricito - cloritoasa. Suita se continua printr-o alternanta de gresii

de la fine pana la granulare si microconglomerate cuartoase, al caror liant are

aspect satinat, adesea calcaros. Aspectul adesea satinat cu tenta sericito-cloritoasa,

culoarea frecvent verzuie si in general starea de maturitate avansata a rocii i-au

facut pe primii cercetatori sa le considere ca ar reprezenta prelungirea sisturilor

verzi neoproterozoice, care sunt specifice Masivului Central Dobrogean. De aici

parerea ca Dobrogea de Sud a fost regenerata in orogeneza cadomiana.

Soclul Dobrogei de Sud, reprezentat prin Cristalinul de Palazu, s-a

consolidat in Eoproterozoic, in continuare evoluand ca atare nemaifiind regenerat

in tectogenezele ulterioare. Acest mod de interpretare este atestat de faptul ca





57

varsta acestuia este eoproterozoica (1670-1850 mii ani).

Sisturile verzi din Dobrogea Centrala, de varsta neoproterozoica tarziu -

eocambrian, reprezinta o formatiune tipica de flis, ori este bine de inteles ca o

formatiune cu factura de flis nu se putea acumula pe un substrat consolidat.

Deoarece aceasta formatiune presiluriana a fost intalnita si descrisa prima

data la Cumpana, a fost denumita Formatiunea de Cumpana, acesta fiind cel mai

vechi termen al cuverturii sud-dobrogene, situandu-se in baza formatiunilor

presiluriene, cunoscute prin forajele de la Mangalia, putand fi partial un echivalent

al sisturilor verzi din Dobrogea Centrala, insa acumulat pe un substrat rigid. Ca

extindere Formatiunea de Cumpana se intalneste in toata aria Platformei Sud-

Dobrogene.

Cuvertura sedimentara, formata din depozite paleozoice, mezozoice si

neozoice, dispuse discordant peste soclul de roci cristaline, are o dispozitie

neuniforma si cu mari variatii de facies.

Dobrogea de Sud reprezinta arealul unei sedimentari de tip platforma,

acumulandu-se fie depozite carbonatice si evaporitice in intervalul Jurasic superior

-Barremian, fie depozite terigene in intervalul Aptian-Turonian, fie depozite

terigene si carbonatice in Neozoic.

In Neozoic, Dobrogea de Sud a fost supusa unor repetate miscari de

exondare sau basculare care s-au concretizat prin prezenta a numeroase lacune

stratigrafice de amploare variabila in coloana stratigrafica a cuverturii sedimentare.

Depozitele carbonatice jurasice superioare - barremiene, precum si

depozitele terigene carbonatice Miocene, au suferit procese intense de carstificare,

ale caror efecte s-au acumulat de la o etapa la alta de exondare. Urmare proceselor

complexe de exondare si eroziune, controlate la randul lor de existenta unei

tectonici rupturale sin-sedimentare, au condus la aparitia unui mozaic de blocuri

faliate. Relatiile spatiale intre diversi termeni stratigrafici ai cuverturii sedimentare

mezozoice si neozoice, sunt foarte complexe. De exemplu depozitele sarmatiene





58

stau direct peste depozite senoniene, depozitele sarmatiene direct peste cele

barremiene sau depozitele jurasice superioare stau direct pe soclu.

Din interpretarea datelor tectonice, se constata existenta a doua sisteme

principale de falii cu orientare NNE-SSV si VNV-ESE, dintre care cele paralele cu

falia majora Palazu, fiind mai noi. Urmarite pe un traseu de la N la S acestea sunt:

falia Cernavoda-Constanta, falia Rasova-Costinesti, Falia Nord Mangalia si falia

Mangalia. Intre acestea se dezvolta faliile cu directia NNE-SSV, formand o serie

de blocuri cu dimensiuni variabile.

Elementul geologic semnificativ din zona este prezenta Faliei Palazu

(Capidava - Ovidiu) care separa Platforma Sud Dobrogeana de Masivul Central

Dobrogean.

Traseul Faliei Palazu in zona Lacului Siutghiol a fost identificat pe baze

biogeofizice si se continua din zona orasului Ovidiu, trece pe la nord de Insula

Ovidiu (zona cu cea mai mare adancime a Lacului Siutghiol - 17 m.), traverseaza

Statiunea Mamaia pe la nord de Hotel Bucuresti si se continua in Marea Neagra.

In general, prezenta faliilor in teritoriul Dobrogei de Sud a condus la crearea

unor zone locale cu permeabilitati mai ridicate ale rocilor carbonatate cu implicatii

hidrogeologice importante.

Formatiuni presiluriene

In mod firesc, termenul cel mai vechi al cuverturii este acela care se dispune

transgresiv si discordant, in pozitie orizontala sau cvasiorizontala, peste soclul

cristalin, respectiv Cristalinul de Palazu.

Studiul microscopic efectuat pe caroteie provenite din forajul Cumpana,

arata ca la adancimea cuprinsa intre 650,2 m si 630 m, se intalneste un epiclastit

cu elemente granitice (sau cataclazit pe granit), silicifiat, calcitizat si cloritizat,

avand urmatoarea compozitie mineralogica: cuart, albit, clorit, sericit si putin

calcit.





59

In continuare, intre 630 m si 570 m, apare un metaarenit sistos, format din

cuart, clorit, albit, muscovit si sericit. Sistuozitatea este data de alunecarea pe

planuri de forfecare; dovezi ale forfecarii sunt umbrele de presiune asimetrice, care

insotesc epiclastele de mari dimensiuni. La originea metaarenitului a fost o gresie

cuartoasa feldspatica, care s-a transformat intr-o roca sistoasa cu cuart si ciment

sericitic si cloritic. Aceasta s-a metamorfozat prin curgere plastica prin laminare.

Prezenta sericitului, doritului si a albitului in ciment, dovedeste ca s-a depasit

treapta de diageneza. Initial roca era formata din cuart feldspat, putin biotit, putin

moscovit si minerale argiloase.

Intre 570 m si 550 m se intalneste un arenit cuartos. Clastele sunt formate in

general din cuart, iar matricea este in totalitate formata din clorit, silice si sericit.

Granulele de cuart sunt angulare, slab sortate dimensional, fapt ce atesta distanta

foarte mica de ta sursa la locul de depunere.

La 538 m apare un arenit cuarto-feldspatic. Clastele de cuart au extinctie

rulanta, urmate de plagioclaz puternic deformat. Cimentul este format din sericit,

clorit si cuart, acesta din urma avand diferite stadii de deformare.

La 537 m urmeaza o gresie cuarto-feldspatica cu ciment carbonatic,

nedeformata plastic. Gresia este formata din granoclaste de cuart si mai putin

feldspat plagioctaz cu forme angulare; angularitatea poate fi data si de corodarea

fragmentelor de cuart de catre calcitul din pasta. Clastele nu sunt sortate

dimensional, fapt ce atesta ca distanta de la aria sursa ia locul de depunere este

foarte mica. In gresie se remarca o vaga stratificatie, stratele deosebindu-se intre

ele prin raportul dintre claste si ciment; unele nivele sunt mai bogate in cuart iar

altele mai bogate in carbonati. Carbonatul din ciment este de la micro- la

criptocristalin, ceea ce denota o precipitare, cu viteza rapida, dintr-o solutie

suprasaturata.

Aceasta formatiune, la Palazu Mare se dispune peste soclul cristalin, care

este substratul sau normal.





60

Aspectul adesea satinat cu tenta sericito-cloritoasa, culoarea frecvent verzuie

si in general starea de maturitate avansata a rocii i-au facut pe primii cercetatori,

care au observat si descris aceste roci, sa le considere ca ar reprezenta prelungirea

sisturilor verzi neoproterozoice, care sunt specifice Masivului Central-Dobrogean.

De aici parerea ca Dobrogea de Sud a fost regenerata in orogeneza cadomiana.

Se poate conchide ca in zona litoralului, formatiunile cuverturii presiluriene,

reprezentate prin cuartite si argilite satinate, in grosime de cateva sute de metri, ca

varsta ar apartine intervalului Proterozoic terminal-Ordovidan. Ca extindere,

formatiunile presiluriene se intalnesc in toata aria Platformei Sud-Dobrogei.

Ciclul de sedimentare Jurasic mediu - cretacic are o importanta deosebita

deoarece, in aceste formatiuni se afla inmagazinate rezerve importante de apa

potabila.

Pe baza datelor din forajele geologice si hidrogeologice executate in zona

Constanta, se poate stabili pentru acest perimetru urmatoarea succesiune geologica:

Jurasicul. Depozitele jurasice se dezvolta intr-un lito si biofacies

predominant carbonatic, avand prezente pe alocuri, la partea superioara o suita

de depozite lagunare (gipsuri si anhidrite in alternanta cu argile rosii si verzi) de

varsta Purbekian - Wealdian, reprezentand intervalul Tithonic - Berriasian.

Complexul de carbonatite jurasice este alcatuit dintr-o serie detritica in

baza (Bathonian - Cailovian) reprezentata prin calcare conglomeratice si calcare

grezoase cu intercalatii marnoase si un pachet gros de cateva sute de metri de

calcare, calcare cu accidente silicioase, calcare dolomitice, dolomite cu

intercalatii de marnocalcare de varsta Oxfordian - Kimmeridgian. In zona de

nord a perimetrului, sub depozitele barremiene, se dezvolta faciesul lagunar

Purbekian - Wealdian; acelasi facies apare si in captarea Constanta Nord.

Depozitele cretacice apar dezvoltate in facies carbonatic (Barremian) si

detritic (Aptian), peste care repauzeaza depozite in facies de creta (Senonian), cu

care se incheie sedimentarea in acest ciclu.





61

Cretacicul. In cea mai mare parte a compartimentului sudic al zonei

litoralului, suita depozitelor cretacice este discontinua, iar la zi nu se intalnesc

decat depozitele neocretacice. In partea nordica insa, se intalnesc si depozite

apartinand Barremianului. Acestea sunt de fapt cele mai vechi depozite

cretacice care se intalnesc la zi in zona litorala. Cea mai instructiva deschidere

pentru studiul depozitelor barremiene este aceea de pe traseul canalului Poarta

Alba-Midia, din zona Vest-Ovidiu.

Barremianul. Pe malul Lacului Siutghiol, chiar in spatele centralei

termice de la Ovidiu, apar bine deschise calcare dure, adesea diagenizate, in strate

de 0,15 m- 1,5 m grosime. Sunt calcare organogene in care se recunosc mai ales

mulaje de caprotine, insa improprii pentru o determinare specifica. La anumite

nivele se intalnesc intercalatii subtiri de calcare slab grezoase.

Pe malul Lacului Siutghiol nu se poate observa substratul calcarelor.

Acestea se continua spre Vest si apar bine deschise pe malurile canalului Poarta

Alba-Midia si in cariera de pe malul drept unde capata aspect masiv. Spre amonte

si la aproximativ 100- 150 m grosime pe verticala, in masa calcaroasa apare o

intercalatie de argile grezoase, de culoare rosie-caramizie si cu intercalatii subtiri

de microconglomerate. In continuare pe toata grosimea calcarelor apar, la diferite

nivele si din ce in ce mai frecvent, intercalatii de gresii calcaroase, adesea

rosietice, care prin alteratie dau nisipuri galben- verzui. Intercalatiile au, de

regula, forma lenticulara, atingand grosimea de 3-4 m. Uneori contin si elemente

de prundisuri. De remarcat ca masa calcaroasa in ansamblul ei, pe o distanta de

cca. 1000 m, este puternic deranjata, adesea brecificata, prezentand si numeroase

geode umplute cu cristale centimetrice de calcit. Pe alocuri, spatii largi, provenite

din fisurarea intensa a masei calcaroase, sunt umplute cu material resedimentat,

reprezentat prin argile si gresii argiloase verzui, galbui sau rosii, in care se

gasesc induse elemente heterogene (calcare, gresii, cuartite) cu dimensiuni de pana

la 20 cm.





62

Pe Tarmul inalt, cu faleza, din zona Portului Constanta afloreaza depozite

sarmatiene in baza, urmate de formatiuni de varsta cuaternara.

Cuaternarul

Zona litorala, ca de altfel intreaga Dobroge de Sud, este acoperita aproape in

intregime de depozite cuaternare. Acestea apartin Pleistocenului si Holocenului.

Pleistocenul. In faleza Marii Negre din dreptul Constantei, la Agigea, Eforie

Sud, cat si in excavatiile de la Vest de Ovidiu, pe Valea Adancata, se surpinde baza

depozitelor cuaternare. Aceasta este constituita din argile si siltite verzui si

rosietice cu concretiuni calcaroase sau, local, cu cristale si agregate de cristale

de gips. Aceste depozite reprezinta produse reziduale de alteratie (paleosoluri)

formate pe uscat, dar prezenta gipsului arata ca cel putin acesta s-a acumulat in

zone de mlastina. Argilele au numeroase pete manganoase, sunt sfaramicioase,

uneori nisipoase si prezinta oglinzi de frictiune. Grosimea lor nu depaseste 5 m.

Varsta lor este presupusa a fi pleistocen inferioara, deocamdata fara dovezi

paleontologice.

Peste argilele vargate si rosietice, sau direct peste depozite sarmatiene,

cretacice sau jurasice, urmeaza o argila nisipoasa, rosietica, lipsita de structura

macroporica si bogata in concretiuni calcaroase, apoi depozite loessoide, alcatuite

din prafuri nisipoase si nisipuri prafoase galbui, macroporice, cu concretiuni

calcaroase individualizate sau in retea. In depozitele loessoide se intalnesc 2-7

nivele mai argiloase, de culoare caramizie, cu aceeasi structura macroporica,

reprezentand soluri fosile. Aceasta alternanta, intre depozitele loessoide si soluri

fosile, se datoreste modificarilor factorilor bioclimatici din timpul sedimentarii

lor. Grosimea depozitelor loessoide ajunge uneori pana la 55 m, dar in medie au

intre 20-25 m.

In unele zone (Poarta Alba, Valea Adancata) au fost intalnite in depozitele

loessoide resturi de mamifere fosile ca: Mammuthus primigenius Blumenbach,

Coelodonta antiquitatis Blumenbach etc, forme care atesta varsta pleistocen





63

mediu si superior a acestor depozite.

Depozitele loessoide au rol de cuvertura acoperitoare, pe toata Dobrogea de

Sud, cu implicatii mai ales hidrogeologice deosebite, legate de procesul de

infiltratie ai apelor meteorice si de suprafata si de acviferele subterane cantonate in

general in depozite carbonatate.

Holocenul. Holocenului i-au fost atribuite depozitele deluviale-coluviale

argiloase prafoase, a caror grosime poate atinge 2-3 m, grohotisuri si depozite

aluvionare argilo-nisipoase. Asemenea depozite se intalnesc la Vest de Constanta.

Faleza cuaternara este formata din depozite friabile (argile, depozite

loessoide).

Pe suprafata neregulata a depozitelor sarmatiene (calcarele lumaselice sau

argilele grase verzui) se asterne o patura de grosime variabila (2,50-7,5 m) de

argile rosii brune. Acestea constau dintr-o matrice argiloasa de culoare roscata, in

care sunt inglobate elemente rulate de pietris calcaros, acoperite cu pelicule negre

de oxizi de mangan, precum si numeroase cuiburi concretionare de gips de tip

„creasta de cocos”.

Argilele rosii, de varsta villafranchiana (Pleistocen inferior), s-au format intr-

un mediu continental, dominat de un climat cald si umed. In perioadele de liniste

sedimentologica s-au format soluri (argile rosii), iar intre aceste perioade, ape reci

au depus, in anumite zone, pietrisuri calcaroase prinse intr-o matrice de argila

rosie.

Depozitele loessoide din faleza Marii Negre cuprind o succesiune de

loessuri si soluri fosile, care se incadreaza urmatoarelor categorii texturale: silt,

silt argilos, silt nisipos.

Fractiunea grosiera, din depozitele loessoide ce apar in faleza Marii Negre,

contine cuart, feldspati, fragmente calcaroase, concretiuni ferimanganice, minerale

grele, fragmente de cochilii.

Orizonturile de soluri fosile, mai slab dezvoltate, de la partea superioara a





64

profilelor de loess, au fost atribuite unor interstadiale ale Wurmului, iar solurile

fosile argiloase, bine dezvoltate, au fost considerate ca fiind depuse in

interglaciare. Ceea ce se pate afirma cu certitudine este faptul ca paleosolurile I,

II, III, IV si V sunt produsele oscilatiilor climatice din intervalul Riss - Wurm si

Wurm.

Tectonica

Tectonic, Dobrogea apartine unor microplaci diferite: in nord, microplaca

Marii Negre (care poarta si nordul Dobrogei) aflata intr-un proces de subductie, in

lungul unui plan Benioff, in fata Carpatilor Curburii si in sud microplaca

MOESICA (cuprinzand fundamentul Campiei Romane si Dobrogea de Sud).

Primetrul studiat este divizat in doua blocuri distincte datorita unui accident

tectonic de mare amploare. Prima falie incepe la sud de Costinesti, trece la vest de

lacul Techirghiol si se continua pe directia nord-vest pana la Medgidia.

A doua falie incepe de la Eforie spre Navodari. Spre nord, depozitele

sedimentare se inscriu intr-o coborare regionala care atinge maximum de amploare

in depresiunea Dunarii.

Pe harta gravimetrica apar doua falii majore:

Urziceni – Fierbinti – Eforie;

Negru Voda – Mangalia

De asemenea, studiile efectuate in zona au pus in evidenta prezenta unei falii

majore orientate aproximativ SV-NE si denumita falia Mangalia si una situata in

lungul tarmului orientata N-S paralela cu Marea Neagra. Efectul faliei Mangalia a

dus la coborarea spre sud a zonei Mangalia Sud – 2 Mai – Varna si ridicarea

compartimentului de la nord de falia Mangalia.





65

Seismicitate

Seismic, Romania apartine unei zone seismice moderate pana la ridicata.

Totusi, amplasamentul este situat intr-un teritoriu de calm seismic, in afara zonelor

active. Aceasta regiune poate fi afectata numai de evenimente care au loc la cca.

150 – 200 km distanta.

Perioadele de revenire din Vrancea sunt de 6 ani pentru M = 6, de 30 de ani

pentru M = 7 si de 120 ani pentru M = 7,5.

Din punct de vedre seismic, conform Codului de proiectare seismica

P 100/2006, pentru zona Municipiului Constanta, caracteristicile geofizice sunt:

coeficient de seismicitate ag = 0,16 g, conform Figurii 3.1 din Codul de

proiectare seismica - Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de

varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure avand

intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani.

perioada de colt Tc = 0,7 sec, conform Figurii 3.2 - Zonarea teritoriului

Romaniei in termeni de perioada de control, TC a spectrului de raspuns.

Extrase din Studiul Geotehnic preliminar

Amplasamentul este caracterizat printr-un relief cu energie si pante reduse,

ce nu poate favoriza desfasurarea unor procese geomorfologice actuale (alunecsri

de teren, eroziune accelerats). Amplasamentul se afla situat pe un teren stabil si

faraa eroziune actuala marcanta. Cotele medii din amplasament variaza

aproximativ intre 4-10 mdMN cu panta generala pe directia S-N.

Formatiunile de suprafata si mica adancime sunt depozitele ce apartin

Pleistocenului mediu-superior constituite din argile prafoase loessoide, cu grosimi

de 5-10 m, care acopera depozitele sarmatiene reprezentate de calcare lumaselice

bessarabian-kersoniene. In zona din apropierea lacului Tabacariei (Ghiolul mic)

depozitele loessoide sunt acoperite de formatiuni lacustre ce apartin Holocenului

superior, reprezentate prin argile maloase si nisipuri argiloase cenusii-negricioase.





66

In scopul identificarii litologiei, stratificatiei si determinarii caracteristicilor

geotehnice ale terenului din amplasamentul propus au fost executate 14 foraje

geotehnice - F1-F14 cu adancimea de 5,5 - 11,5 m, insumand o lungime totala de

130 ml, cu prelevare de probe pentru testarea in laborator si 7 penetrari dinamice

usoare - PDU1 - PDU7.

Forajele executate au pus in evidenta urmatoarea stratificatie medie:

Beton - platforma betonata ce a apartinut fostei baze RATC - este prezenta

pe aproape toata suprafata amplasamentului studiat, cu grosimi ce variaza

intre 0,1 - 0,3 m;

Umpluturi neomogene - cu grosimi ce variaza intre 0,3 - 3,7 m - sunt

prezente in aproape toate forajele, exceptand forajele F2, F3,F5siFl l ;

Complex argilos - alcatuit predominant din argile cenusii-negricioase cu

aspect malos, cu resturi vegetale cu intercalatii de nisipuri prafoase si

argiloase cenusii - este prezent numai in forajele F2, F5, F7, F8, F10, F11,

F13 si F14, cu grosimi ce variaza intre 0,3 - 3,5 m;

Complex prafos-argilos - alcatuit din argile prafoase si prafuri argiloase

loessoide - este prezent cu grosimi variabile in toate forajele executate in

amplasament;

Calcar alterat - a fost interceptat la adancimi ce variaza intre 5 - 11 m in

forajele F8, F 9, F10, F11, F12 si F13.

Conform normativului NP 074/2007, terenul se incadreaza in categoria

terenurilor dificile (U - Umpluturi neomogene, PUCM - Complexul argilos A si

PSU - Complexul prafos-argilos B).

Din punct de vedere al incadrarii in categoria geotehnica, conform

normativului NP 074/2007, lucrarea ce urmeaza a se executa se incadreaza, in

categoria geotehnica 2, cu risc geotehnic moderat, conform urmatorului calcul:

conditii de teren - terenuri dificile 6 puncte

apa subterana - cu epuismente normale 2 puncte





67

categoria de importanta - normala 3 puncte

vecinatati - fara riscuri 1 punct

zona seismica - ag = 0,16g 1 punct

TOTAL 13 puncte

2.1.2. Solul

Solurile care se intalnesc astazi la suprafata in Dobrogea de Sud, sunt

formate, in marea lor majoritate, de loess.

Loessul este definit ca o roca neconsolidata mobila, formata in

cuaternar. Caracterele principaie ale rocii sunt urmatoarele:

compozitia mecanica mai mult sau mai putin omogena, in care domina

particule cu Ø de 0,05 – 0,01 mm (in general depaseste 50 %) si in care

fractiunea grosiera (Ø > 0,2 mm ) lipseste sau este prezenta in cantitati

neinsemnate. In ceea ce priveste continutul de argila (Ø < 0,002 mm )

acesta este intre 15 si 30 %;

lipsa unei stratificatii evidente;

porozitatea ridicata: 45 – 50 % ; loessul are porii indeosebi de forma

tubulara;

ruperea pe fete verticale; adeseori malurile de loess se prezinta cu pereti

verticali, ce pot atinge inaltimi considerabile, tocmai datorita acestei

proprietati;

culoare, in general, galbena, dar poate fi si usor roscata;

contine carbonati, indeosebi Ca, in procent de 20 – 27 %;

in compozitia lui mineralogica domina cuartul (60–70% ), dupa care

urmeaza feldspartul, micele, mineralele argiloase etc.

Loessul are o buna permeabilitate. In stare uscata se desface usor prin

presarea intre degete. In loess se dezvolta in conditii optime procesele de tasare (de

unde abundenta crovurilor si dificultatile intampinate in irigarea culturilor), de





68

asemenea loessul este usor erodat. Carbonatii sunt raspanditi uniform in masa rocii

(carbonati primari), dar si acumulati sub forma de concretiuni (papusi de loess),

vinisoare (carbonatii secundari), etc. Loessul isi schimba greu aspectul, se

cimenteaza greu.

Exista insa roci care au numai anumite caractere ale loessului. Acestea

formeaza grupa mare a depozitelor loessoide, care spre deosebire de loess, pot

avea culori variate (galbena, roscata, bruna, cenusie, etc.), porozitate variata si pot

prezenta o stratificatie evidenta, deci formand strate mai putin uniforme.

Compozitia lor granulometrica este variata: de la nisip lutos pana la argila,

in general cu un continut mai scazut de praf si mai ridicat de argila, pot contine

nisip grosier si chiar pietrisuri. Cresterea procentului de nisip grosier face sa se

schimbe caracterele rocii, in acest caz materialul devenind din ce in ce mai afanat,

cu o capacitate mare pentru aer, fara plasticitate, etc. Carbonatii sunt raspanditi

neuniform: in general, continutul in carbonati este mai scazut decat la loess.

O parte neansemnata a solurilor din Dobrogea este formata pe alte materiale

parentale cum ar fi calcarele, nisipurile sau argilele. Uneori, procesul actual de

solificare a actionat asupra unor orizonturi argilo – iluviale apartinand unor soluri

vechi sau chiar foarte vechi. Intr–o anumita conceptie, aceste soluri relicte, a caror

parte superioara a fost afectata de procesul actual de solificare, sunt considerate

materiale parentale ale unor soluri actuale; in alta conceptie, ele sunt considerate ca

facand parte din insasi profilul solului la zi, adica reprezentand un orizont B argilo

– iluvial in succesiunea orizonturilor pe profil.

Datorita conditiilor variate, invelisul de soluri din judetul Constanta este

impartit in 5 clase carora le corespund 11 tipuri de sol: litosol, regosol, aluviosol,

psamosol, entiantrosol, cernoziom, kastanoziom, rendzina, solonet, gleiosol,

erodosol.





69

Clasa protisoluri ocupa o suprafata de 39 324 ha, reprezentand 14.2% din

suprafata totala cartata. Cuprinde tipurile de sol:

litosol – cu o suprafata de 4 079 ha, reprezentand 1.5% din suprafata cartata;

regosol – ocupa o suprafata de 17 662 ha, reprezentand 6.4% din suprafata

cartata;

aluviosol – ocupa o suprafata de 7 223 ha, reprezentand 2.6% din suprafata

cartata;

psamosol – ocupa o suprafata de 3 899 ha, reprezentand 1.4% din suprafata

cartata;

entiantrosol – ocupa o suprafata de 6 461 ha, reprezentand 2.3% din

suprafata cartata.

Solurile din clasa Protisoluri sunt soluri formate pe materiale parentale

diferite, depozite fluviatile (aluviosoluri), depozite maritime (psamosoluri) sau

roca subiacenta diferita, respectiv calcare sau sisturi verzi.

Aceste soluri au potential de productie diferit: aluviosolurile sunt fertile in

general, pretabile pentru culturi agricole (grau, porumb, floarea soarelui, legume),

bine aprovizionate in elemente nutritive. Psamosolurile, litosolurile, regosolurile si

entiatrosolurile sunt soluri cu potential productiv scazut, mai putin fertile, folosite

pentru pasuni, uneori plantatii de pomi, vie.

Clasa cernisoluri ocupa o suprafata de 227 615 ha, reprezentand 82.4% din

suprafata cartata. Este formata din soluri balane (kastanoziomuri), cernoziomuri si

rendzine.

Soluri balane (kastanoziomuri) ocupa o suprafata de 53 665 ha reprezentand

19.4% din suprafata totala cartata;

Cernoziomurile ocupa o suprafata de 170 929 ha reprezentand 61.9% din

suprafata totala cartata;

Rendzinele ocupa o suprafata de 3 021 ha reprezentand 1.1% din suprafata

totala cartata.





70

Solurile din clasa cernisoluri ocupa cea mai mare suprafata din judet; sunt 5

formate pe material parental de tip loess (solul balan si cernoziomul) sau roca

subiacenta – calcare (rendzine). Sunt soluri cu cel mai mare potential productiv,

bine aprovizionate in elemente nutritive; exceptie fac rendzinele care au un

potential productiv mai scazut si sunt folosite ca pasune sau pentru unele culturi

agricole.

Clasa salsodisoluri – reprezentata de soloneturi, ocupa o suprafata de

836 ha, reprezentand 0.3% din suprafata totala cartata; sunt formate pe materiale

parentale loessoide, sunt bogate in saruri solubile; au fost identificate in jurul

lacurilor Oltina si Sinoe. Prin ameliorare pot fi cultivate cu plante rezistente la

salinitate (moderat favorabile pentru pasuni, grau, porumb, floarea soarelui).

Clasa hidrisoluri– reprezentata de gleiosoluri, ocupa o suprafata de

4 503 ha, reprezentand 1.6% din suprafata totala cartata. Sunt soluri cu potential de

productie mai slab, fiind ocupate de pasuni.

Clasa antrisoluri– reprezentata de erodisoluri, ocupa o suprafata de 4 036

ha, reprezentand 1.6% din suprafata totala cartata. Sunt formate pe loess cu roca

subiacenta, calcare sau sisturi verzi.

Pentru caracterizarea starilor de aprovizionare a solurilor cu elemente

nutritive se folosesc date analitice din diferite cicluri de cartari agrochimice si

pedologice.





71

2.1.3. Elemente de hidrologie

In zona cercetata pot fi puse in evidenta doua tipuri de surse de apa: apele de

suprafata si apele de adancime.

Apele de adancime

Structura cuverturii sedimentare, in cadrul careia predomina depozitele

calcaroase, este complicata datorita a numeroase falii verticale sau subverticale,

care o divizeaza in blocuri tectonice.

Faliile s-au format dupa depunerea calcarelor jurasice superioare -

valanginiene si au fost active in tot timpul Cretacicului si Paleogenului, majoritatea

incetand a se misca inaintea depunerii sarmatianului.

Permeabilitatea blocurilor tectonice (pozitia si dezvoltarea spatiala a fisurilor

si golurilor carstice) este expresia cumulata, la scara timpului geologic, a istoriei

geologice si paleogeologice a fiecarui bloc tectonic, fiind influentata si de

dinamica actuala a acviferului.

In zona de interes se intalnesc urmatoarele orizonturi acvifere:

Orizontul acvifer Jurasic superior - Cretacic inferior

Acestui sistem acvifer i s-au atribuit formatiunile de varsta Bathonian -

Callovian-Oxfordian-Kimmeridgian si Barremian inferior, care constituie, sub

aspect hidraulic, un acvifer cu caracteristici unitare.

Complexul calcaros dolomitic prezinta numeroase fisuri, falii, goluri

carstice, etc, ceea ce favorizeaza acumularea apei practic in toata grosimea sa.

Totusi aceasta permeabilitate nu are un caracter uniform. Fenomenul de

neuniformitate zonala a permeabilitatii complexului calcaros - dolomitic a fost pus

in evidenta atat cu ocazia executarii forajelor de explorare - exploatare din incinta

captarilor de apa subterana existente, cat si cu ocazia forajelor de studii.

Dezvoltarea inegala a sistemului fisural este datorata unui sistem de factori si

anume:

alcatuirea litologica;





72

variatiile laterale de facies;

compozitia chimica a rocilor ce influenteaza asupra solubilitatii;

stratificatia sau masivitatea rocilor;

structura si textura rocilor;

porozitatea primara si secundara (existenta fisurilor singenetice);

procesul de diageneza ce afecteaza aceste formatiuni.

Directia de curgere a apelor subterane din Barremian - Jurasic are ca dominanta

directia sud sud vest - nord nord est.

Pomparile experimentale au pus in evidenta valori variate ca ordin de marime

ale parametrilor conductivitate hidraulica K = 0,5 - 85 m/zi, transmisivitatea

T = 240-150000 m2/zi iar debitul specific q = 2 - 142 l/s/m.

Din analiza acestor parametri rezulta:

valorile parametrilor sunt relativ mari in zonele intens tectonizate, expresie a

unui carst puternic dezvoltat;

diferentierile intre valorile parametrilor sunt determinate de gradul de

dispersie al colectoarelor cu dezvoltare regionala sau locala, de gradul de

tectonizare, etc;

variatiile valorilor parametrilor pentru acelasi nivel acvifer (situat la aceeasi

adancime in cote absolute) se datoresc heterogenitatii geometrice ale

sistemului fisural.

Orizontul acvifer Senonian

Se dezvolta intr-un facies carbonata, de tipul calcarelor cretoase si creta,

depozite slab consolidate, friabile, la nivelul carora se dezvolta un sistem fisural

slab. In zonele in care creta atinge grosimi mari, poate fi considerata practic

impermeabila, adica o limita etansa intre acviferul Sarmatian si cel Albian.

Valorile reduse ale parametrilor hidrogeologici, permeabilitatea,

K = 0,1 - 10 m/zi, transmisivitatea, T = max. 1000 m2/zi si debitele specifice





73

reduse (q = 1,4 l/s/m) caracterizeaza acest acvifer.

Orizontul acvifer Sarmatian

Cantoneaza un acvifer cu nivel liber, care reprezinta principala sursa de

alimentare cu apa a litoralului, la sud de Eforie.

Sarmatianul, in zona de interes, este format din calcare oolitice, calcare

grezoase, calcare lumaselice fisurate si pe alocuri cavernoase, uneori cu intercalatii

subtiri de argile bentonitice, argile nisipoase sau nisipuri fine cu caracter lentiliform.

Potentialul acestui orizont acvifer are valori de asemenea inegale, in unele

sectoare tinzand spre zero, iar altele avand capacitati de debitare de importanta

economica.

Orizontul acvifer Cuaternar

Acestui orizont ii corespund formatiunile de loessuri ce au o larga

dezvoltare, depozitele aluvionare ale vailor si nisipurilor din coridoarele litorale, a

caror importanta hidrogeologica este redusa.

Depozitele loessoide au o porozitate ridicata (40 - 65%), situatie reflectata in

capacitatea sa mare de inmagazinare. Datorita dimensiunilor mici ale porilor,

circulatia apelor este lenta iar capacitatea de cedare este foarte scazuta.

Aparitia in masa loessurilor, la diferite nivele, a unor soluri fosile argilizate,

cu dezvoltare lentiliforma si a argilelor rosii din baza acestora, de asemenea

discontinue, creeaza conditii favorabile pentru aparitia unor acvifere suspendate,

nepermanente.

Grosimea cuverturii de loess nu este uniforma, acesta fiind depus pe un

relief preexistent. Eroziunea fluviatila a produs numeroase discontinuitati care se

reflecta asupra continuitatii acviferului. Pana la introducerea irigatiilor, loessurile

erau practic lipsite de apa, deoarece in Dobrogea Centrala si de Sud, deficitul in

apa atingea 400 - 500 mm/an.





74

Dupa intrarea in exploatare a irigatiilor, treptat acest deficit a fost

compensat, astfel ca in prezent exista un excedent de apa. Acest excedent este

evidentiat de prezenta unui acvifer permanent in loessuri si in scoarta de alterare a

sisturilor verzi, ale carui niveluri se apropie de suprafata terenului, in multe zone

prezentand oscilatii sezoniere in functie de perioadele de functionare ale sistemelor

de irigatii. In general, parametrii hidraulici ce caracterizeaza acest sistem acvifer au

valori mici. In baza pomparilor efectuate in forajele executate in loessuri si din

analiza valorilor debitelor de exploatare si a debitelor modut, rezulta ca acestea

variaza intre 0,5-20 l/s/foraj, respectiv 0,2 - 7 l/s/km2; ponderea valorilor apartine

celor scazute, valoarea medie a debitului de exploatare fiind de 1,98 l/s/foraj iar a

debitului modul de 0,64 l/s/km2.

Sub aspect calitativ, apele din loessuri sunt puternic mineralizate si contin in

special cantitati insemnate de azotiti, azotati, fosfati, erbicide si pesticide organo-

clorurate greu degradabile.

Depozitele aluvionare sunt alcatuite din nisipuri argiloase, argile nisipoase,

nisipuri si pietrisuri cu rar bolovanis, avand o extindere limitata si grosimi, de

regula reduse, exceptie facand unele vai care au forma de cordon cu aluviuni a

caror grosime poate atinge 30 m, valorile debitelor de exploatare si a debitelor

modul fiind de 0,47 l/s/foraj si respectiv 1,5 l/s/km2.

Caracteristicile hidrogeologice ale zonei studiate poarta amprenta cadrului

climatic, litologic si structural.

Din punct de vedere hidrogeologic, amplasamentul este direct influentat de

cotele lacului Tabacarie, situat in partea de nord a amplasamentului, in imediata

apropiere a acestuia. Nivelul apei subterane a fost intalnit in forajele executate in

amplasament la adancimea de 1,5 – 4 m de la cota terenului natural, in jumatatea

nordica a amplasamentului si 5 – 7,6 m in jumatatea sudica a acestuia.





75

Apele de suprafata

Amplasamentul studiat se afla la distante de aproximativ:

200 m fata de Lacul Tabacarie;

800 m fata de Marea Neagra;

2 km fata de Lacul Siutghiol.

LACUL TABACARIE

Lacul Tabacarie este amplasat in sectorul maritim al Dobrogei la

aproximativ 28°37’ longitidine estica, 44°15’ latitudine nordica, intr-o zona cu

relief jos, cu lagune si limanuri fluviale si perisipuri cu dune.





76

Suprafata 99 ha Volumul 1,26 mil m3 Lungimea maxima 1375 m Latimea maxima 825 m Latimea medie 650 m Adancimea maxima 4,4 m Adancimea medie 1,5 m Suprafata bazinului de receptie 9,6 km2

Din punct de vedere sedimentologic zona Lacului Tabacarie este strans

legata de evolutia Lacului Siutghiol, situata la nord si cu care comunica printr-un

canal. Lacul Siutghiol este din punct de vedere genetic o laguna aparuta prin

bararea unui golf marin. Lacul Tabacarie este un liman fluviatil format din bararea

unei vai de rau cu aluviunile marine ale cordonului litoral Mamaia.

Relativ izolat de susele naturale, acviferul freatic fiind insuficient, Lacul

Tabacarie are un nivel hidrologic dependent de aportul de ape din Lacul Siutghiol,

surplusul de apa este deversat in mare printr-un stavilar, in punctul „Pescarie”.

Pozitia lacului Tabacarie fata de nivelul marii este ridicata, cu cca. 125 cm,

aceasta fiind de mare importanta, deoarece reflecta conditiile de evolutie ale

lacului, precum si sensul comunicarii cu marea.

In lacul Tabacarie debuseaza o parte din canalizarea pluviala a municipiului

Constanta, respectiv colectoare care sunt prevazute cu praguri deversoare pentru

captarea apelor menajere si pluviale si transportarea acestora la statii de pompare

ape uzate.

Datorita acestui aport de ape uzate menajere, calitatea apei lacului s-a

degradat in ultimii ani, lacul fiind incadrat in categoria lacurilor hipertrofe.

Se caracterizeaza prin valori ridicate ale substantelor nutritive, cu o

distributie a oxigenului in masa apei de tip clinograd, adica valoarea oxigenului





77

dizolvat scade odata cu cresterea adancimii.

Conform Ordinului 161/2006, calitatea globala a apei lacului Tabacarie, se

incadreaza din punct de vedere chimic in clasa a IV a de calitate, corespunzatoare

unei stari ecologice slabe.

Valorile biomasei fitoplanctonice de 18,557mg/l, a azotului total mineral de

3,235 si a fosforului total de 0,6383 mg/l, incadreaza lacul Tabacarie, in tipul

hipertrof .

In zona fotica, apa lacului Tabacarie, a inregistrat o valoare a biomasei

fitoplanctonice de 18,557 mg/l, cu o dominanta in structura biocenozei a grupelor:

Chlorophyta, Bacillariophyta, Cyanobacteria,Euglenophyta, Zinematophyta.

Tipul corpului de apa pentru lacul Tabacarie este ROLN03.

Interpretand valorile indicatorilor pentru procesul de eutrofizare putem

incadra lacul Tabacarie la nivelul anului 2006 in clasa a V a de calitate, ceea ce

corespunde unei stari ecologice proaste.

Caracterizarea fizico-chimica a apei conf. HG 202/2002 indica depasiri la

urmatorii indicatori: MTS, oxigen dizolvat, CBO5, NH4. Aceste depasiri au aparut

pe fondul unor temperaturi ridicate si a deversarilor accidentale de ape uzate

neepurate.

MAREA NEAGRA

In prezent Marea Neagra este o mare de tip continental, cu o suprafata de

410.000 kmp. Geneza acestei mari si oscilatiile de nivel au contribuit la conturarea

caracteristicilor sale geografice. Stabilindu-se o legatura directa cu Marea

Mediterana prin stramtoarea Bosfor, nivelul acestei mari, ca si nivelul oceanului

planetar, s-a inaltat in ultimele doua milenii cu aproximativ 4 m, oscilatie care s-a

observat de-a lungul tarmului, de la Vama Veche la complexul lacustru Razim-

Sinoe.

In adancime, bazinul Marii Negre este alcatuit din platforma continentala





78

care coboara pana la 180-200 m si care reprezinta 30% din suprafata marii. In

dreptul tarmului romanesc aceasta platforma are aspectul unei trepte late de 100-

200 km. Un alt sector, povarnisul continental, are adancimea intre 180–200 m si

1000–1500 m (10% din suprafata marii), iar in interiorul bazinului marin este zona

adanca, abisala inconjurata de izobata de 1000-1500 m, atingand adancimile cele

mai mari (in jur de 2200 m).

Marea Neagra are tarmurile putin crestate, cu golfuri larg deschise, cu putine

peninsule si insule.

Temperatura medie anuala a apelor marine in zona litoralului romanesc este

de 12,7°C, depasind temperatura medie a aerului numai cu 1°C. La Constanta, vara

se intalnesc cele mai ridicate temperaturi ale apei, de 22,4°C iar cele mai reci sunt

in februarie (2,9°C).

Salinitatea oscileaza intre 17% pe litoralul romanesc si 18% in larg, iar in

adancimi atinge 22%. Astfel apele Marii Negre au salinitate mult mai redusa decat

ale oceanului planetar precum si o stratificare particulara a apelor sale in doua

paturi de apa suprapuse, cu salinitate si densitate net diferite. Aceasta stratificare se

explica prin schimbul de ape ce are loc prin stramtoarea Bosfor si prin patrunderea

unui contracurent adanc de ape sarate dinspre Marea Marmara spre Marea Neagra.

Diferenta de densitate impiedica formarea curentilor verticali spre suprafata

si de aceea masele de apa sub 200 m adancime nu au posibilitatea de a se oxigena

ca in patura superficiala, cu valuri si curenti, care o fac favorabila vietii. De aceea

sub 200-220 m, apele Marii Negre, lipsite de oxigen, sunt lipsite si de viata, cu

exceptia bacteriilor sulfuroase anaerobe, producatoare de hidrogen sulfurat.

In general, curentii din Marea Neagra sunt slabi si inconstanti, avand o

circulatie principala de-a lungul malurilor in sens invers acelor ceasornicului.

Curentii turbionari neregulati, fiind intr-o directie opusa curentului principal, se pot

intalni local, intre curentul principal si mal, in anumite locuri. Datorita varsarii in

mare a raurilor majore, ca de exemplu Dunarea, exista un debit de apa aproape





79

constant ce porneste din Marea Neagra si apoi trece prin Marmara spre Marea

Meditarana. Curentii din Marea Neagra apar din doua cauze: descarcarea raurilor si

influenta vantului. Variatiile in descarcarea raurilor si distributia vantului pot

afecta curentii normali, ducand la o extindere foarte mare a acestora si chiar pot

induce schimbari ale directiei. Cel mai constant si puternic curent, cu directie

inversa acelor ceasornicului este cel ce apare dupa topirea zapezilor, primavara

tarziu si vara devreme, cand are loc cea mai mare descarcare a raurilor in mare.

Vara tarziu si toamna, revarsarea este relativ scazuta, curentii sunt mai slabi si mai

supusi schimbarilor date de influenta vanturilor.

Nu exista miscari mareice distincte in Marea Neagra. De-al lungul coastei,

se observa fluctuatii ocazionale ale suprafetei apei, datorate vantului. In apele mai

adanci, miscarile provocate de vant sunt compensate de reflux, iar fluctuatia

suprafetei apei nu depaseste cu mai mult de 1 metru nivelele maxime si minime

ale apei. Datorita absentei miscarii mareice, nivelul mediu al marii (denumit

NMM) este utilizat la definirea ridicarii de referinta a suprafetei apei.

Au fost stabilite urmatoarele nivele marine extreme:

Nivelul Marin Ridicat (NMR): +0,60 m,

Nivelul Mediu al Apei Marine (NMM): 0.0 m,

Nivelul Marin Scazut (NMS): -0,3 m.

LACUL SIUTGHIOL

Lacul Siutghiol are origine lagunara, cu o suprafata de 1900 ha, format pe

calcare jurasice si cretacice; are o forma eliptica semicirculara, fostul golf barat

actualmente de perisip prezentand o serie de intranduri pe vaile afluente.

Lacul Siutghiol este alimentat de izvoare subterane.

Golful de pe Valea Neagra (Cogealia) are o deschidere de 875 m si o

lungime de peste 2 km, dar a fost fragmentat prin construirea unui dig care

izoleaza aproape complet, de lac, o suprafata de circa 90 ha puternic colmatata





80

si in mare parte invadata de vegetatie. Golful de pe valea Cismelelor are o

deschidere de circa 1 km si inainteaza in interiorul uscatului pe o lungime de circa

1,5 km. Catre intrarea in statiunea Mamaia, un golf mic patrunde cu circa 900 m

spre SE continuandu-se cu lacul Tabacariei. Alte doua golfuri mai mici si mai

putin adincite spre continent se gasesc in dreptul vailor Canara si Caragea.

Linia de tarm a lacului este relativ sinuoasa spre uscat si dreapta spre

perisip. Tarmul dinspre uscat este inalt si prezinta faleza activa in promontoriile

calcaroase. In dreptul golfurilor este mai jos si de cele mai multe ori flancat de

vegetatie. Cel estic, dinspre perisip, este jos, putin stabil si, in prezent, consolidat

prin betonare aproape pe intreaga lungime. La cresteri de nivel extraordinare,

singurele posibilitati de extindere a lacului sunt catre lacul Tabacariei si catre

golfuri, partial pe Valea Neagra, dar in special spre zona joasa din dreptul

localitatii Mamaia-Sat, pe unde, in trecut, lacul chiar comunica cu marea.

Pe lac exista o singura insula, calcaroasa, insula Ovidiu, cu o suprafata de 2

ha si o altitudine maxima de 4,9 m.

Conform Ordinului 161/2006, calitatea globala a apei laculu Siutghiol, se

incadreaza din punct de vedere chimic in clasa a III a de calitate, corespunzatoare

unei stari ecologice moderate.

Valorile biomasei fitoplanctonice de 11,251mg/l, a azotului total mineral de

1,724 si a fosforului total de 0,1620 mg/l, incadreaza lacul Siutghiol, in tipul

hipertrof.

In zona fotica, apa lacului Siutghiol, a inregistrat o valoare a biomasei

fitoplanctonice de 11,251 mg/l, cu o dominanta in structura biocenozei a grupelor:

Chlorophyta, Bacillariophyta, Cyanobacteria, Zinematophyta, Dinophyta.

Tipul corpului de apa pentru lacul Siutghiol este ROLN12.

Interpretand valorile indicatorilor pentru procesul de eutrofizare putem

incadra lacul Siutghiol la nivelul anului 2006 in clasa a V a de calitate, ceea ce

corespunde unei stari ecologice proaste.





81

Caracterizarea fizico-chimica a apei conform HG 202/2002 indica conditii

prielnice sustinerii vietii piscicole in apa lacului Siutghiol.

2.1.4. Clima si calitatea aerului

Regimul climatic se caracterizeaza prin veri calduroase, uneori toride si

secetoase si ierni putin friguroase, marcate adeseori de viscole puternice in arealul

continental al judetului Constanta si prin veri mai putin fierbinti (datorita brizei

marine) si ierni blande in zona litoralului Marii Negre.

Influenta cresterii altitudinii este relativ redusa. La altitudini de peste 300 m

(in nordul Dobrogei) exista un climat de dealuri joase, cu o temperatura medie mai

scazuta (9-10°C) si precipitatii mai bogate (500-600 mm/an).

Temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie) este pe cea mai mare

intindere de -1° / -2°C, dar in extremitatea sud-estica (zona Mangalia) este

pozitiva: acest areal din apropiere de Mangalia este asadar cea mai calduroasa

regiune iarna.

Temperatura medie in lunile iunie-august depaseste 25°C.

Amplitudinea termica anuala este destul de diferentiata: 23-24°C in

jumatatea „dunareana” a Dobrogei si 21-22°C in jumatatea „maritima” a climatului

litoral. In mod similar se ajunge pe litoral la 10-20 zile tropicale, fata de 30-40 zile

spre Campia Romana. Durata de stralucire a soarelui atinge, vara, 10-12 h/zi.

O particularitate climatica a Dobrogei este ca zona litorala (alaturi de Delta

Dunarii) este cea mai secetoasa regiune din tara, cu precipitatii mai mici de

400 mm/an in interiorul podisului. Caracteristic acestei zone a Marii Negre,

prezinta o stabilitate termica a atmosferei asigurata de prezenta marii.

Influenta Marii Negre asupra regimului termic se manifesta in sezonul cald

al anului prin scaderea usoara a mediilor termice lunare, iar in anotimpul rece, prin

actiunea ei moderatoare, care determina temperaturi mai putin coborate.

Apa marii are o mineralizare de 15,5 g/l, si in timpul verii atinge o





82

temperatura de 25-26° C.

Bioclimatul marin este bogat in aerosoli salini si in radiatie solara cu efect

stimulativ asupra organismului.

Regimul precipitatilor

Regiunea se caracterizeaza printr-un climat secetos, cu precipitatii

atmosferice rare, dar reprezentate prin ploi torentiale. Volumul precipitatiilor

anuale este cuprins intre 3 - 400 mm/an. Astfel, la Constanta se inregistreaza

378,7 mm precipitatii, dupa datele multianuale. Studiind cantitatile de precipitatii

cazute in intervalul de timp considerat, se observa o crestere a cantitatilor de la

acelasi timp, respectiv o crestere ciclica a precipitatiilor fata de media multianuala.

Diferenta destul de mare a cantitatilor de precipitatii si caderea neregulata in

decursul anilor, coroborata cu temperaturile medii anuale ridicate, indica un climat

de nuanta continentala, care in anumite perioade poate duce la aparitia unor

substantiale deficite de apa in sol. Cele mai reduse cantitati lunare se constata in

perioada februarie-aprilie si la sfarsitul verii si inceputul toamnei, iar cantitatile

cele mai mari in mai, iunie, iulie (cu predominare iunie) si in noiembrie-decembrie

(cu predominare in decembrie). Zapada si lapovita se produc in semestrul rece

octombrie-martie si intamplator si in septembrie pana in mai.

Valorile pentru volumul de precipitatii in Judetul Constanta sunt prezentate

tabelul de mai jos (sursa: institutul Meteorologic Bucuresti).

Regimul precipitatilor in zona Constanta

Ploi torentiale Maxime ( mm) in 24 ore cu

asigurarea de Intensitate Durata Luna Medii lunare ( mm )

Maxime lunare (mm ) 1% 5 % 10% ( mm/ min ) (min )

Nr.zile cu precip solide

Ianuarie 29,2 46,7 4,1 Februarie 26,8 31,4 3,6

Martie 23,3 31 2,5 Aprilie 26,9 35,7 0,64 8 0,3





83

Ploi torentiale Maxime ( mm) in 24 ore cu

asigurarea de Intensitate Durata Luna Medii lunare ( mm )

Maxime lunare (mm ) 1% 5 % 10% ( mm/ min ) (min )

Nr.zile cu precip solide

Mai 35,2 49,3 1,3 2 Iunie 40,1 75 1,4 1 Iulie 35,9 112,3 3,8 1

August 29,1 84 3,3 1 Septembrie 28,8 62 1,23 5 Octombrie 32,9 65,7 1,4 1 Noiembrie 34,2 49 0,8 decembrie 35,6 36 2,9 ANUAL 378 112,3 14,2

Maxim mm 121 8 68

Presiunea atmosferica

a) Presiunea medie lunara masurata la statia meteorologica Constanta Coasta

este de 1 013.3 mb. In lunile semestrului rece, presiunea atmosferica prezinta cele

mai ridicate valori medii (1 017.7 mb in luna octombrie si 1 016.3 mb in luna

ianuarie). Valorile ridicate ale presiunii atmosferice se explica prin extinderea

anticiclonilor din Estul si Nordul Europei. In semestrul cald si in special in luna

iulie, luna in care predomina procesele atmosferice de vara, presiunea medie lunara

este de 1 010.7 mb.

b) Variatia diurna a presiunii atmosferice, este determinata de dezvoltarea si

trecerea peste teritoriul Romaniei a diferitelor sisteme barice (cicloni, anticicloni

etc). Aceste variatii sunt in general mari, cu un maxim principal intre orele 8 si 11,

urmat de un minim principal intre orele 14 si 18 si un maxim secundar intre orele

22 si 24, urmat de un minim secundar intre orele 3 si 6.

c) Cea mai mare presiune atmosferica inregistrata a fost de 1 056,4 mb, cu o

crestere de 40,2 mb fata de media lunara multianuala. Cea mai scazuta presiune a

fost de 978,1 mb cu o diferenta de 36,9 mb fata de media lunara multianuala.





84

Temperatura aerului

In cursul anului se constata o crestere generala a valorilor lunare de

temperatura de la lunile ianuarie-februarie catre iulie-august si apoi o descrestere

din iulie catre decembrie. In luna ianuarie, temperatura lunara multianuala este

negativa.

Influenta apei marii se manifesta asupra temperaturii aerului si in perioada

calda a anului, aceasta contribuind la diminuarea valorilor termice, acestea fiind

mai scazute la statiile de pe litoral decat cele inregistrate in restul tarii. Influenta

bazinului Marii Negre asupra temperaturii aerului se manifesta mai mult in lunile

de primavara cand temperatura este mai scazuta decat in restul tarii si in lunile de

toamna cand temperatura aerului pe litoral este mai ridicata.

Prima zi cu inghet se inregistreaza, in medie in prima decada a lunii

noiembrie, pe litoral aceasta fiind decalata cu circa o jumatate de luna din cauza

prezentei apei marii. In zona se constata un interval anual fara inghet de cca. 200 -

230 zile.

In cursul anului, temperaturile maxime zilnice ale aerului depasesc 25°C in

peste 60 de zile. Aceasta se datoreaza predominarii in zona a timpului senin si

frecventei mari a invaziilor de aer tropical si continental.

Zilele cu temperatura maxima mai mare de 25°C au o frecventa accentuata

in sezonul estival si in special in lunile iulie - august, cand numarul lor mediu

depaseste 20 de zile.

Numarul anual al zilelor tropicale, cu temperaturi maxime, egale sau mai

mari cu 30°C este de 4-5 zile, datorita influentei brizelor. Noptile tropicale, cu

temperaturi egale sau mai mari de 20 °C, insumeaza anual 15 nopti in lunile iulie -

august si rar in septembrie.





85

Frecventa de producere pe praguri de valori a temperaturilor minime zilnice

Constanta (1961- 2000)

Numarul mediu de cazuri in lunile Praguri temperatura I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

ANUAL

25,1 ÷ 30,0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 20,1 ÷ 25,0 0 0 0 0 0 2 7 7 1 0 0 0 17 15,1 ÷ 20,0 0 0 0 0 5 19 20 20 12 4 0 0 81 10,1 ÷ 15,0 0 0 0 4 20 9 4 4 14 12 0 0 70 5,1 ÷ 10,0 1 2 6 18 6 0 0 0 3 12 4 4 62 0,1 ÷ 5,0 10 11 17 8 0 0 0 0 0 3 12 12 72

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 negative

0,1 ÷ 5,0 12 10 7 0 0 0 0 0 0 0 4 11 44 5,1 ÷ 10,0 6 4 0 0 0 0 0 0 0 1 3 15 10,1 ÷ 15,0 2 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 4 15,1 ÷ 20,0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Radiatia solara

Durata de stralucire a soarelui a fost in medie de 2.330 ore, in sezonul cald

(aprilie - septembrie) insumand circa 72% din durata anuala.

Umiditatea aerului

Marea Neagra exercita o influenta modificatoare asupra umiditatii aerului

care se resimte pe intreg teritoriul Dobrogei, dar mai puternic in primii 15 - 25 km

de la tarm.

Umiditatea relativa a aerului reprezinta raportul exprimat in procente intre

umiditatea maxima la aceasi temperatura. In zona considerata, mediile anuale ale

umiditatii relative sunt de cca. 80 %, in luna decembrie fiind de 87-89 %, iar in

luna iulie de 70-72 %.

Frecventa zilelor cu umiditate relativa de cca. 80 % este destul de ridicata,

respectiv de 129,8 zile, numarul zilelor cu umiditate mare avand un maxim in luna

decembrie si un minim in luna august.





86

Regimul vanturilor

Datele multianuale pun in evidenta variatiile frecventei si vitezei vantului.

In zona, frecventa medie (%) cea mai ridicata se intalneste in cazul

vanturilor din directia Nord (21,5%), urmata de cele din directia Vest (12,7%) si

Nord-Est (11,7%).

Cea mai scazuta frecventa se inregistreaza in cazul vanturilor din directia

Sud-Vest 5,9% si Est (6,1%), urmate de cele din Sud 8,7%, Nord - Vest 8,8% si

Sud (9,4%).

Analiza caracteristicilor regimului eolian s-a facut pe baza datelor

metorologice disponibile: directia si viteza vantului - masurate zilnic la Constanta

la orele 1, 7, 13, si 19. Pornind de la acest set de date, au fost calculate frecventa,

viteza medie si abaterea standard a acestuia pe fiecare din cele 16 directii luate in

considerare, convertindu-se apoi rezultatul la 8 directii, conform regulilor uzuale.

Acesti parametri au fost calculati global, pentru intreaga perioada, anual si lunar.

Analiza datelor existente pentru intreaga perioada a scos in evidenta

dominatia vanturilor din directia vest, care reprezinta 18,7% din total, fata de

12,5% in cazul echipartitiei pe cele 8 directii. Cea mai mica frecventa (7,1%) o au

vanturile din directia opusa - Est. Vanturile din vest sunt dominante in 6 luni

(noiembrie-ianuarie si iulie-septembrie), iar in alte 4 situandu-se pe locul al doilea

ca frecventa. Cea de-a doua perioada in care sunt preponderente vanturile din Vest

este datorata brizelor din sezonul cald. In perioada de primavara (aprilie-iunie),

vanturile din Sud au cea mai ridicata frecventa. Numai in februarie si octombrie

domina vanturile din Nord, iar in martie, cele din Nord-Est.

Cu toate acestea, vanturile din sectorul nordic (NV, N si NE) reprezinta

40,3% din totalul anual, comparativ cu 3%, cat reprezinta cele din sectorul sudic.

Pe aceste directii se inregistreaza si cele mai mari viteze medii anuale: 7,4 m/s

pentru nord, 6,7 m/s pentru nord-est si 4,7 m/s pentru nord-vest.





87

Frecventa si viteza medie a vantului pe directii Constanta 1971 – 1974

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII AN N 20,7 22,2 18,4 11,0 9,5 9,1 13,2 13,3 14,5 21,6 17,9 17,7 15,8

m/s 8,5 8,4 7,5 6,4 5,7 5,6 5,7 6,2 6,7 7,9 7,8 8,5 7,4 NE 10,5 16,8 20,9 12,1 11,9 8,8 10,4 13,7 12,5 13,9 9,7 8,0 12,5m/s 8,7 7,7 6,7 5,8 5,6 5,1 5,1 5,5 6,2 7,3 7,9 8,7 6,7 E 3,0 4,3 7,4 9,0 10,8 7,7 8,1 10,7 9,7 6,7 5,6 2,4 7,1

m/s 6,3 4,7 4,3 3,9 3,9 3,6 3,7 3,7 3,9 5,1 6,5 6,7 4,3 SE 3,3 6,4 11,9 16,9 19,4 16,9 13,3 11,5 13,0 11,3 6,4 3,7 11,1m/s 4,7 4,0 3,9 4,2 3,9 4,2 3,7 3,6 4,1 4,1 4,3 4,5 4,0 S 9,6 10,3 13,8 20,5 19,4 19,3 15,6 13,0 14,7 13,1 11,3 9,3 14,1

m/s 4,6 4,4 4,4 4,4 4,0 4,1 3,8 3,8 3,8 4,1 4,4 4,7 4,2 SV 11,3 7,8 7,6 7,1 7,4 8,9 7,6 7,0 7,7 9,2 10,3 11,4 8,6 m/s 4,0 4,1 3,8 4,2 3,8 3,2 2,7 2,8 3,1 3,2 3,6 4,0 3,6 V 28,0 18,8 11,7 13,3 13,2 18,0 17,4 15,9 18,1 14,2 24,4 31,0 18,7

m/s 4,4 4,3 4,6 4,5 4,0 4,0 3,5 3,2 3,7 3,7 4,0 4,3 4,0 NV 13,6 13,4 8,4 9,3 8,3 11,3 14,4 14,9 9,7 9,9 14,4 16,4 12,0m/s 4,7 4,9 4,8 4,8 4,3 4,5 4,5 4,4 4,8 4,9 4,8 4,8 4,7 C 8,9 8,4 19,1 9,8 14,5 12,0 13,7 15,8 15,0 11,9 10,5 8,4 11,8

m/s 5,78 5,85 5,40 4,77 4,33 4,25 4,13 4,24 4,59 5,37 5,34 5,54 4,97 Modificarea sezoniera a parametrilor regimului eolian este ilustrata de

repartitia pe directii a vanturilor in lunile caracteristice fiecarui anotimp. Astfel,

frecventele cele mai mari le au vanturile din Nord, in februarie (22,2%), cele din

Sud si Sud-Est (cate 19,4%) in mai si cele din Vest in august si noiembrie (15,9%

si respectiv 24,4%).

Vanturile din Nord-Est au cea mai mare viteza medie in noiembrie, iar cele

din Nord - in celelalte trei luni. In decursul unui an, atat viteza medie a vanturilor,

cat si durata perioadelor de calm au o evolutie ciclica destul de pronuntata.

Viteza medie lunara multianuala are un maxim in februarie (5,75 m/s) si un

minim in iulie (4,15 m/s). In luna august se inregistreaza cele mai multe situatii de





88

calm (15,8% din totalul observatiilor), iar in februarie si decembrie cele mai putine

(8,4% adica aproximativ 56 si respectiv, 62 de ore). Viteza vanturilor inregistrate

la Constanta este foarte variabila, acoperind domeniul 0-26 m/s. Trebuie mentionat

faptul ca viteza maxima inregistrata in perioada analizata a fost de 40 m/s, dar

aceasta valoare nu este inclusa in setul de date standard luat in considerare.

Intrucat gruparea vanturilor pe clase de viteza utilizate in mod curent in

reteaua meteorologica (0-1, 2-5, 6-10, 11-15 etc.) nu are o rezolutie suficienta, s-a

analizat distributia statistica a valorilor masurate folosind clase de marime egala,

cu dimensiunea de 3 m/s. Rezultatele obtinute indica o dominanta neta (75,2%) a

vanturilor cu viteze de 1-6 m/s, in timp ce vitezele mai mari de 28 m/s reprezinta

doar 0,13%. De altfel, pentru totalitatea datelor analizate, media vitezelor este de

numai 5 m/s. Aceste caracteristici statistice medii mascheaza insa evenimentele

meteorologice cu caracter deosebit de important pentru dinamica tarmului:

furtunile. Din acest motiv, setul de date a fost analizat din acelasi punct de vedere.

Distributia vanturilor pe directii in lunile de iarna





89

Distributia vanturilor pe directii in lunile de primavara

Distributia vanturilor pe directii in lunile de vara





90

Distributia vanturilor pe directii in lunile de toamna

Regimul furtunilor

Identificarea furtunilor individuale s-a bazat pe existenta a minimum doua

masuratori consecutive in care viteza vantului depaseste 10 m/s. In acest mod, au

fost luate in calcul numai furtunile cu durata mai mare de 12 ore. De asemenea,

s-au analizat furtunile semnificative, cu durata mai mare de 72 ore.

Nu au fost impuse restrictii apriorice asupra variatiei directiei vantului pe

durata furtunii, intrucat testele prealabile au indicat un coeficient de stabilitate

foarte ridicat in situatiile cu vanturi intense. Pentru fiecare eveniment, s-au

calculat: media si abaterea standard a vitezei, viteza medie vectoriala, coeficientul

de stabilitate, viteza medie patratica, directia medie, durata, viteza maxima.

Numarul furtunilor cu durata de peste 12 ore inregistrate in fiecare an

variaza intre 16 (1990) si 17 (1983), cu o medie anuala de 29. Daca se alege un

prag de durata mai mare, numarul mediu anual al furtunilor scade in mod

corespunzator: 12 pentru 24 de ore, 4 pentru 48 de ore. Rezultatele obtinute au





91

confirmat faptul ca in covarsitoarea lor majoritate (75,1%), furtunile inregistrate in

zona centrala a litoralui romanesc sunt datorate vanturilor din sectorul nordic (N si

NE), cele din E si SE avand o frecventa de numai 5,0%. Pe aceleasi directii se

inregistreaza si cele mai mari durate medii (33 de ore pentru furtunile din NE si 31

de ore pentru cele din N), precum si durata maxima: 138 de ore cu viteza mei mare

de 10 m/s, in perioada 16 - 22 februarie 1979 .

Parametrii caracteristici ai furtunilor cu durata mai mare de 72 de ore

An Data Directia Vm Vx Dur H Tm Lm Hx Tx-Lx1971 06.01–12.01 N 14,0 16 132 2,1 5,9 54 3,4 6,5 70 1972 20.01–24.01 NNE 10,9 16 90 1,8 5,3 38 2,6 6,0 55 1972 31.01–04.02 NNE 13,0 17 84 2,4 6,3 52 3,0 6,8 60 1974 24.02–27.02 NNE 11,6 16 84 1,9 5,6 39 2,3 6,7 50 1976 15.10–20.10 NE 12,1 16 126 3,2 6,6 57 4,7 7,7 88 1977 10.12–13.12 N 10,7 12 90 2,2 5,8 42 2,5 6,0 45 1979 17.02–22.02 NE 13,9 20 138 3,3 7,4 73 4,5 9,0 102 1980 13.02–16.02 N 10,4 12 90 1,9 5,6 41 2,8 6,5 55 1981 08.01–11.01 N 17,5 24 84 4,1 7,0 88 6,0 8,3 100 1981 23.02–26.02 NNE 12,1 14 78 2,4 5,8 53 2,6 6,6 66 1982 02.02–05.02 N 14,2 20 78 2,7 6,1 41 4,0 7,5 60 1983 01.12–04.12 NNE 14,6 20 90 2,8 6,2 54 3,5 7,0 72 1984 31.10–03.11 N 11,2 14 90 2,4 6,3 49 2,7 7,1 71 1986 01.02–04.02 NE 12,5 16 72 3,5 6,8 64 5,0 8,4 78 1987 27.10–30.10 N 13,5 20 84 3,0 6,9 61 3,6 7,7 70 1988 04.11–06.11 NNE 11,7 14 72 1,6 4,4 16 1,9 4,9 22

Pentru durate de peste 72 de ore, furtuna cu cea mai mare intensitate, in care

viteza maxima a vantului a atins 24 m/s, iar viteza medie patratica, 17,5 m/s, s-a

inregistrat in perioada 8-11 ianuarie 1981 si a avut o durata de 84 de ore. Aceeasi

viteza maxima s-a inregistrat si la furtuna din 6 - 10 decembrie 1991, dar viteza

medie a fost de 16,9 m/s, la o durata de 102 ore. Pentru durate mai mici, valorile

care caracterizeaza intensitatea sunt mai mari. Astfel, la furtuna din 9 - 10





92

noiembrie 1981, viteza maxima a vantului a atins 28 m/s (valoarea maxima pentru

toate datele de vant analizate), viteza medie a fost de 19,4 m/s, dar durata a fost de

36 de ore.

Pe langa gruparea pe directii, este evidenta gruparea furtunilor (71,1% din

totalul celor cu durata de peste 12 ore) in perioada rece a anului (octombrie -

martie), cand gradientii barici au valori ridicate.

Gruparea este mai accentuata pentru furtunile cu durate mai mari. Aceste

caracteristici ale regimului vanturilor determina particularitatile de lunga durata ale

starii de agitatie a marii in zona litoralului romanesc.

Vantul predominant din N si NE contribuie la colmatarea cuvetei lacului

prin transportul particulelor de praf si nisip din zonele invecinate.

Identificarea furtunilor individuale, facuta intr-un studiu INCDM, s-a bazat

pe existenta a minim doua masuratori consecutive in care viteza vantului depaseste

10 m/s, si numai furtuni cu o durata mai mare de 12 ore.

Numarul furtunilor dintr-un an a variat intre 16 - 37, cu o medie de 29, care

scade la 12 pentru o durata a furtunilor mai mare de 24 ore si la 4 pentru o durata

mai mare de 48 ore. In figurile ce urmeaza sunt prezentate distributia pe directii a

frecventelor, duratelor si vitezelor medii ale furtunilor inregistrate in zona

Constanta, si frecventa lunara a furtunilor pentru durate diferite.





93

Distributia pe directii a furtunilor

Vizibilitatea

Numarul mediu de zile cu ceata este de 50 zile/an, numarul maxim fiind in

timpul iernii, cu o medie de 8 zile/luna si cu un maxim inregistrat de 16 zile/luna.

Ceata poate fi destul de persistenta in aceasta zona, in special in timpul iernii.

Vizibilitatea este redata in tabelul urmator.

Clasa de vizibilitate

Distanta de vizibilitate (km)

Frecventa perioadelor de timp (%)

I > 10 77 II 1-10 19 III <1 4





94

Frecventa maxima a cetei in clasa III a fost de 10 % in ianuarie si februarie,

frecventa in clasa II a fost de 38 % in decembrie si februarie.

Fenomene electrice

Miscarile convective ale maselor de aer instabile produse in furtunile

atmosferice genereaza fenomene electrice insotite de fulgere si tunete. Numarul

mediu anual cu zile de fulgere si tunete pe litoralul romanesc este de cca. 12.

Aceste procese sunt frecvente in lunile mai-iunie.

2.1.5. Biodiversitatea

Vegetatia Dobrogei are un caracter aparte, in mare masura deosebita de

aceea din alte provincii ale tarii, datorita conditiilor geografice atat de deosebite ale

Dobrogei.

Vegetatia este formata in cea mai mare parte din stepa, la care se adauga

suprafete de silvostepa si paduri de stejar.

Stepa caracterizeaza peste 3/4 din suprafata Dobrogei. Desigur este vorba de

“stepa secundara” si terenuri cultivate, deoarece vegetatia naturala, cu specii

spontane, este redusa ca intindere. Silvostepa face trecerea spre etajul stejarului si

este, din acest punct de vedere, o zona de tranzitie.

Stepa la altitudini mai mici de 100 m in Centru si E: pir (Agropyron repens),

colilie (Stipa lissingiana), pelin (Artemisia absinthium).

Agropyron repens Artemisia absinthium





95

Silvostepa ocupa culmile si podurile interfluviale mai inalte (100-150 m), in

Podisul Babadag, Dealurile Tulcei, S Podisului Niculitel, Podisul Casimcei: stejar

pufos (Quercus pubescens), stejar brumariu, artar tartaresc, in SV elemente sud-

mediteraneene: stejar pufos, stejar brumariu, carpen, frasin, tei, alun.

Pe Dealurile Tulcei, Podisul Babadag si Casimcei predomina padurea, cu

etajul mezofil de tip balcanic in N: gorun, tei (Tilia sp), carpen (Carpinus betulus),

etajul xeroterm (mediteraneean) in Centru: tei, stejar brumariu (Quercus

pedunculiflora), carpen, frasin (Fraxinus excelsior); in S elementele celor doua

etaje, dar abunda cele mezofile: carpen, frasin.

Fauna Dobrogei in zonele de stepa si silvostepa, cuprinde multe specii de

nevertebrate si vertebrate.

Din ultima grupa fac parte broastele de pamant (Pelobates fuscus si

Pelobates syriacus balcanicus) si broastele raioase (Bufa bufa si Bufa viridis) care

ziua stau adapostite si devin active spre seara. Pe pantele insorite se intalneste

destul de frecvent, broasca testoasa de uscat (Testudo graeca ibera), specifica

Dobrogei.

Dintre reptile, cele mai caracteristice pentru aceasta zona sunt: gusterul

vargat (Lacerta taurica), soparla de pustiu (Eremias arguta deserti), vipera cu corn

(Vipera amodytes montandoni).

Pasarile sunt destul de numeroase: ciocarlia (Calandrella cinerea

brachydactyla), intalnita numai in Dobrogea; ciocarlia de Baragan (Melanocorypha

calandra), Fasa de camp (Anthus campestris), graur (Sturnus vulgaris), cotofana

(Pica pica), potarniche (Perdix perdix).

Sturnus vulgaris Pica pica





96

Unele pasari cauta malurile inalte pentru cuibarit: dumbraveanca (Coracias

garrulus) si prigoria (Merops apiaster), potarnichea (Perdix perdix), prepelita

(Coturnix coturnix), pasarea ogorului (Burhinus oedicnemus), sparcaciul (Otis

tetrax) prefera stepa.

Mamiferele cele mai raspandite sunt rozatoarele: popandaul (Spermophilus

citellus), harciogul mic (Mesocricetus newtoni) tipic stepei Dobrogene, orbetele

(Spalax graecus) si soarecii (Mycromycetus minutus, Sicista subtilis, Mus

musculus) s.a.

Mesocricetus newtoni Spermophilus citellus

Dintre carnivore mentionam: dihorul de stepa (Mustela eversmani) o forma

asiatica intalnita la noi in Dobrogea; dihorul patat de stepa (Vormela pereguana),

bursucul (Meles meles) si vulpea (Vulpes vulpes).

Biodiversitate locala

Marea majoritate a suprafetei studiata este acoperita de o platforma betonata

si resturi de moloz rezultate in urma demolarii constructiilor anterioare, inconjurata

de un cordon de vegetatie ierboasa si lemnoasa. Nu exista spatii verzi ingrijite.





97

Pe amplasament vegetatia lemnoasa este reprezentata in marea majoritate de

reprezentanti ai genului Populus sp. (plop), Salix sp. (salcie), Thuja sp. (tuia),

Platanus orientalis (platan), Elaeagnus angustifolia iar cea arbustiva este

reprezentata de Lonicera japonica, Rosa canina (maces), Hibiscus syriacus,

Crategus sp. (paducel), Prunus cistena, Ligustrum vulgare (lemn cainesc).

Lonicera japonica Hibiscus syriacus

Ligustrum vulgare Salix sp.

Vegetatia ierboasa din cadrul amplasamentului are un aspect de buruienis,

plantele fiind vizibil afectate atat in urma desfasurarii activitatii initiale

caracteristice unui parc-garaj de autobuze RATC, cat si in urma operatiunilor de

demolare ce implica o cantitate insemnata de praf si particule sedimentabile.

Vegetatia ierboasa de pe amplasament este caracterizata prin plante ruderale

cum sunt: Taraxacum officinalis (papadia), Achillea millefolium (coada

soricelului), Capsella bursa-pastoris (traista ciobanului), Medicago sativa (lucerna).





98

Achillea millefolium Taraxacum officinalis Medicago sativa

In ceea ce priveste fauna locala, apreciem ca zona este puternic antropizata,

fiind un habitat propice doar pentru speciile adaptate unui mediu urban cum sunt

unele specii de pasari: Larus sp (pescarus), Corvus corone (cioara), Passer

domesticus (vrabia de casa) sau mamifere mici: Ratus sp (sobolan), Microtus sp

(soarece).

Arii protejate din zona amplasamentului (conform H.G. 1284/2007)

A.I.A - Lacul Siutghiol ce include Lacul Tabacarie, aflat la o distanta de

aproximativ 200 m, a fost declarat arie speciala de protectie avifaunistica avand la

baza criteriile aprobate de BirdLife: C1, C2, C4, cu o suprafata de 2023 ha, si cu

urmatoarele biotopuri principale: ape statatoare (90,7%), mlastini (3,9%).

Lacul Siutghiol si Tabacariei sunt situate la nord de Constanta si formeaza

un complex lacustru datorita legaturii stranse care exista intre ele.

Lacul Siutghiol, cu exceptia partii estice delimitate de cordonul maritim (lat

de 300-600 m) pe care este situata statiunea Mamaia, prezinta o faleza cu inaltimi

ce variaza intre 10 si 20 m.

Datorita expunerii vanturilor de nord-est si a suprafetei mari de desfasurare

pe oglinda apei, tarmul vestic si cel sudic este supus direct abraziunii lacustre care

actioneaza intens. In partea nordica, datorita adapostului creat de faleza in calea

vantului, s-a instalat o vegetatie de stuf, pe alocuri formand chiar plaur.





99

Cai de acces: Situate la nord de Constanta, lacurile Siutghiol si Tabacariei

pot fi accesate pe doua cai principale: tarmul vestic, pe drumul national 2A (E60),

din localitatile Palazu Mare si Ovidiu, si tarmul estic, de pe drumul judetean dintre

Constanta si Navodari, in dreptul statiunii Mamaia. Nordul lacului Siutghiol poate

fi accesat si din localitatea Mamaia Sat.

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:

Falco vespertinus, Oenanthe pleschanka, Anthus campestris, Aythya nyroca.

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile: Branta ruficollis,

Pelecanus onocrotalus, Phalacrocorax pygmaeus, Larus minutus, Sterna

sandvicensis, Melanocorypha calandra, Sterna hirundo, Mergus albellus, Oenanthe

pleschanka, Larus genei, Ardea purpurea, Circus aeruginosus, Lanius minor,

Sterna albifrons, Calandrella brachydactyla, Ficedula parva, Chlidonias hybridus,

Chlidonias niger, Ciconia ciconia, Egretta garzetta, Alcedo athis, Anthus

campestris, Aythya nyroca, Botaurus stellaris, Galerida cristata.

Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Larus

ridibundus, Podiceps nigricollis, Fulica atra, Larus canus, Aythya fuligula, Aythya

ferina.

Larus minutus (pescarus mic) Larus genei (pescarusul roz)

Oenanthe pleschanka (pietrar negru) Phalacrocorax pygmaeus (cormoranul mic)





100

2.1.6. Asezari umane si alte obiective de interes public

Dobrogea a fost totdeauna un spatiu organic integrat teritoriilor romanesti

„sprijinite de Carpati” - Muntenia si Moldova - si o poarta maritima naturala a tarii.

Reintegrarea administrativa a Dobrogei la Romania dupa inlaturarea stapanirii

otomane (1878) a reprezentat o etapa intre Unirea Principatelor (1859) si Unirea

tuturor teritoriilor romanesti de la 1918. Un lant de lacuri marcheaza litoralul:

Techirghiol, Tatlageac, Neptun, Belona, Siutghiol, Corbu, Sinoie, Navodari,

Tasaul (Navodari). Dintre acestea este de semnalat Lacul Techirghiol foarte

cunoscut in Romania si in lume pentru namolul cu rol terapeutic.

Populatia Dobrogei numara in 1992 aproape 1 milion de locuitori. Fata de

recensamantul anterior (1977), populatia a crescut cu 150.000 persoane, in parte

datorita sporului natural, in parte datorita adaosului migratoriu.

Densitatea populatiei este de cca. 70 loc/kmp, mai ridicata (200 loc/kmp) in

zona Constanta-Ovidiu-Navodari-Medgidia si in jurul altor orase (Tulcea,

Mangalia, Cernavoda) si mai redusa (sub 50 loc/km2) in interiorul podisului.

Sporul natural, desi peste media tarii (5-6‰), a scazut mult in ultimii ani. Insa

Dobrogea continua sa aiba un spor migratoriu, sensibil pozitiv.

Asezarile rurale sunt in general mijlocii si mici, cu cateva exceptii de

localitati mari (Cobadin, Cogealac, Mihail Kogalniceanu de langa Constanta, Valul

lui Traian, Mahmudia), care au si functii economice mai complexe.

Asezarile urbane au vechi traditii in Dobrogea. Orasele-porturi construite de

greci la Marea Neagra (Histria, Tomis, Callatis) sunt totodata cele mai vechi

asezari urbane din tara noastra. Ele au fost completate in epoca romana cu orasele

limesului dunarean.

Centrul administratiei rurale era probabil in municipiul de la Trophaeum

Traiani. Bizantinii, iar apoi genovezii, veneau la Enisala si Harsova pana in evul

mediu. Perioada ocupatiei otomane a diminuat fenomenul urban. Dezvoltarea

urbana este deosebita in secolul nostru. Se extind si cresc orasele Constanta,





101

Tulcea, Medgidia, Mangalia si apar orase noi (Ovidiu, Navodari, Negru Voda).

Orasul Constanta

Constanta este in prezent al doilea oras al tarii, dupa numarul de locuitori

(350.000 loc). Are industrii variate (constructii de nave, celuloza, ramuri ale

industriei alimentare etc.) si o functie portuar-comerciala deosebita. O data cu

deschiderea axei fluviale Rotterdam-Constanta si cu activizarea cooperarii

economice in zona Marii Negre, va avea o vocatie europeana si internationala.

Municipiul Constanta este plasat la intersectia paralelei de 40° 10' 15"

latitudine nordica cu meridianul de 26° 21' 25" longitudine estica, in fundul

unui golf adapostit de un scurt promontoriu dinspre nord.

Asezarea geografica a orasului

Constanta a fost precara inca de

la intemeierea sa, fiind

constrans sa se dezvolte pe

ingusta peninsula Tomis, care

proteja golful cu acelast nume.

Suprafata neteda a peninsulei nu

este mai mare de 1500 m

lungime si circa 500-800 m latime.

De-a lungul celor peste 2500 de ani teritoriul orasului s-a extins spre

nord-vest si nord, dincolo de limita peninsulei spre Lacul Tabacariei, iar dupa

al doilea razboi mondial spre sud in jurul portului.

Municipiul Constanta ocupa o suprafafa de aproape 600 km patrati.

Relieful caracteristic pentru Municipiul Constanta cuprinde trei zone

distincte:

zona peninsulara, unde intalnim cea mai veche parte a orasului,

orientata/inclinata pe directia nord-vest-sud-vest;





102

zona continentala, formata din marginea estica a Podisului Dobrogea,

inclinata de la vest spre est (60-25 m);

zona litorala cuprinzand portul, plaja si perisipul Mamaia lung de 8 km.

Evolutia reliefului a inceput odata cu pliocenul cand regiunea aceasta a

fost eliberata de apele marii. Rolul predominant in dezvoltarea reliefului l-a avut

clima si actiunea marii.

La Constanta, tarmul este mai ridicat, iar depozitele mai noi sunt

reprezentate prin formatiuni cuaternare alcatuite din bolovanisuri calcaroase,

argile si loessuri cu conereretiuni calcaroase, gipsuri si sol vegetal.

La nord spre Mamaia se remarca Lacul Tabacariei adapostit de pintenul

Tabacariei-calcaros. In dreptul orasului Constanta digurile antropice au dat

posibilitatea instalarii unei fasii continui de plaja. Plaja are avantajul de a fi

orientata spre est, fiind insorita tot cursul zilei exceptie in intreaga Europa.

2.1.7. Industrie, agricultura, transport, turism

Resursele naturale ale Dobrogei se pot caracteriza astfel: resursele energetice

de baza lipsesc, resursele minerale sunt reduse, exista unele zacaminte

nemetalifere, dar resursele de baza le reprezinta fondul funciar deosebit si

potentialul heliomarin si balneoturistic al litoralului; la acestea adaugam unele

resurse secundare (lemn, fond piscicol) si un important potential „de pozitie” dat

de iesirea la Mare, Dunare si Canalul Dunare-Marea Neagra.

Industria energetica se bazeaza pe exploatarea petrolului din platforma

litorala a Marii Negre si a petrolului adus din import (la Constanta si Midia);

cuprinde marea platforma petrochimica din zona Midia-Navodari care produce

diverse derivate obtinute din petrol. Conducta de petrol Constanta-Ploiesti,

construita in perioada interbelica pentru exportul petrolului brut, este utilizata in

prezent si pentru transportul in sens invers al unor cantitati de petrol brut adus din

import.





103

Termocentralele din Dobrogea sunt amplasate la Ovidiu, Navodari,

Constanta si Tulcea, fiind interconectate la sistemul energetic national. A fost dat

in folosinta primul agregat al centralei nucleare de la Cernavoda.

Metalurgia feroasa cuprinde exploatarea unui mic zacamant de minereu de

fier situat la Iulia. Langa Constanta, la Palazu Mare exista, de asemenea, resurse de

minereu de fier dar care, datorita conditiilor de zacamant, nu pot fi inca exploatate.

La Altan Tepe se exploateaza cantitati reduse de cupru. Pe baza bauxitei adusa din

import la Tulcea se produce alumina, care apoi este transportata la intreprinderea

de aluminiu Slatina. In metalurgia neferoasa se foloseste baritina, exploatata la

Somova.

Industria constructiilor de masini produce nave maritime (la Constanta si

Mangalia), nave fluviale (Tulcea), masini agricole (Medgidia, Navodari), diferite

constructii metalice (Saligny, Constanta, Medgidia, Basarabi). Se distinge prin

dimensiuni si productie Santierul Naval Constanta, care construieste nave

(mineraliere) de pana la 160 000 tdw.

Industria chimica cuprinde industria petrochimica (Navodari), de acid

sulfuric (Navodari), prelucrarea maselor plastice (Tulcea, Macin si Constanta),

industria celulozei si hartiei (Palas-Constanta) si ingrasaminte chimice (Navodari).

In Dobrogea se extrage o gama relativ variata de roci de constructie: granit (din

Muntii Macinului, la Macin, Greci, Iacobdeal), calcar dolomitic (la Mahmudia,

pentru Combinatul siderurgic Galati), calcar (Zebil, Mihail Kogalniceanu - langa

Tulcea, Ovidiu, Harsova, Topalu, Cernavoda, Medgidia, Basarabi etc), diatomita

(la Adamclisi), creta (la Basarabi).

Industria materialelor de constructie produce lianti (la Cernavoda si

Medgidia), azbociment (Medgidia), var si ipsos (la Medgidia si Constanta),

prefabricate din beton (la Constanta).

Industria de prelucrare a lemnului este reprezentata la Constanta (furnire,

placi aglomerate, placaje, mobila) si in centre mai mici (Tulcea, Babadag,





104

Medgidia, Cobadin).

Industria textila prelucreaza lana (Constanta), bumbac (Isaccea), canepa

(Constanta si Mangalia) si produce confectii (Constanta, Tulcea, Macin).

Industria alimentara cuprinde morarit si panificatie (Constanta), industria

zaharului (Babadag si Navodari), a uleiului (Constanta), conservelor de peste

(Tulcea, Constanta), de fructe (Ovidiu), industria produselor lactate (Constanta),

berii (Constanta) si vinului (Murfatlar).

Agricultura

Dobrogea are un fond funciar deosebit de favorabil: suprafete mari ocupate

de terenuri arabile, cu soluri care au o fertilitate mare, dispuse orizontal sau slab

inclinate.

Suprafata agricola a judetului este impartita pe urmatoarele categorii de

folosinta:

arabil: 487 988 ha

pasuni: 61 607 ha

vii: 11 464 ha

livezi: 3 454 ha

Total teren agricol: 564 523 ha





105

Conditiile termice sunt deosebit de favorabile, dar precipitatiile relativ

reduse (400-500 mm/anual) si secetele frecvente produc importante deficite; pentru

a diminua efectul secetelor au fost construite sisteme de irigatii, dintre care

sistemul Carasu, utilizeaza apa din Canalul Dunare-Marea Neagra.

Cultura plantelor cuprinde cultura graului, porumbului, orzului, plantelor

tehnice (floarea soarelui, soia, sfecla de zahar), legume si leguminoase,

pomicultura si viticultura (Murfatlar, Ostrov, Niculitel).

Cresterea animalelor se bazeaza pe plante furajere, nutreturi concentrate si

pasuni naturale (cu ierburi stepice). Dobrogea este in prezent principala regiune de

crestere a ovinelor (cu 1,8 mii. capete). Se cresc, de asemenea, bovine, porcine si

pasari, indeosebi in complexe zootehnice de tip industrial: Macin (bovine si

porcine), Nalbant (porcine si pasari), Topalu, Palas (ovine), Cobadin (porcine) etc.

Caile de comunicatie si transporturile

Caile ferate au vechi traditii in Dobrogea, aici fiind construita una dintre

cele mai vechi cai ferate (Constanta-Cernavoda in anul 1859). In prezent

magistrala 8, electrificata, leaga Capitala de zona Constanta-Mangalia, prin

intermediul sistemului de poduri de la Fetesti si Cernavoda.

De la Medgidia se desprind doua cai ferate: una spre Tulcea si alta spre

Negru Voda (de unde se trece in Bulgaria).

Soselele. Dobrogea este strabatuta de soseaua internationala E60 (Oradea-

Bucuresti-Constanta-Vama Veche-Istanbul), care traverseaza Dunarea peste podul





106

rutier Giurgeni-Vadu Oii. Alte sosele mai importante sunt Harsova-Tulcea, Macin-

Tulcea, Constanta-Negru Voda, Constanta-Basarabi-Ostrov si Constanta-Tulcea.

Traversarea Dunarii cu bacul se face si pe sectoarele Calarasi-Ostrov, Braila-

Macin. A fost amenajat si dat in folosinta segmentul de autostrada ce traverseaza

Dunarea pe noul pod rutier Fetesti-Cemavoda, si de curand 160 km din autostrada

Bucuresti-Constanta.

Transporturile fluviale se realizeaza pe Dunare si Canalul Dunare-Marea

Neagra. Porturile Dunarene sunt: Cernavoda, Harsova, Macin, Isaccea, Tulcea

(acesta fiind un port fluvial si maritim), Mahmudia. La Tulcea pot ancora si nave

maritime ce strabat sectorul Dunarii maritime. Pe Canalul Dunare-Marea Neagra

porturile sunt: Cernavoda, Medgidia, Basarabi, Agigea (aici canalul iese in zona

portului maritim Constanta Sud).





107

Transporturile maritime se realizeaza prin Constanta, Midia si Mangalia.

Constanta, cel mai important port al tarii noastre, este totodata si principalul port al

Marii Negre. La Constanta se aduc din import minereuri, cocs, petrol, masini si

utilaje, produse agroalimentare, diferite materii prime si se exporta produse din

lemn, masini si utilaje, produse ale industriei usoare, derivate petroliere,

ingrasaminte chimice etc.

Transporturile aeriene se realizeaza prin aeroportul international Mihail

Kogalniceanu de langa Constanta si aeroportul pentru trafic intern de langa Tulcea.

Turismul

Judetul Constanta cuprinde unele dintre cele mai reprezentative baze

turistice din Romania. Prin localizarea geografica, clima, relief, vestigii

arheologice, rezervatii naturale, baza de cazare, agrement si tratament, posibilitati

de efectuare a unor excursii si croaziere, teritoriul judetului ofera o gama larga de

activitati turistice. Litoralul romanesc al Marii Negre reprezinta una dintre zonele

turistice cele mai importante ale Romaniei in raport cu alte zone turistice ale tarii.

Resursele turistice ale judetului nu au o repartitie uniforma si ele explica

dezvoltarea turismului cu precadere pe spatiul de litoral al Marii Negre. Astfel,

litoralul romanesc concentreaza 2/3 din resursele turistice si cca. 43% din

capacitatea de cazare a tarii, aproximativ 60% din circulatia turistica interna si

internationala. Nota caracteristica a spatiului constantean este data de litoralul

Marii Negre ce se intinde in judetul Constanta pe o lungime de peste 100 km. De-a

lungul coastei, se gasesc statiuni care raspund cerintelor tuturor varstelor si

gusturilor: Navodari, Mamaia, Constanta, Eforie Nord, Eforie Sud, Costinesti,

Techirghiol, Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, 2 Mai.





108

Statiunea Mamaia

Potentialul turistic al Dobrogei este variat; principalul factor de atractie

turistica constituindul litoralul, cu largi posibilitati de practicare a curei

heliomarine, odihna si tratament (Techirghiol, Mangalia).

Exista si alte obiective turistice, cum ar fi: mozaicul roman de la Constanta,

Tropaeum Traiani de la Adamclisi, vestigiile antice de la Histria, Callatis, Tomis,

muntele de creta de la Basarabi, pesterile de la Gura Dobrogei, manastirile (Celic-

Dere, Saon, Niculitel), centrele pescaresti (Ceamurlia, Jurilovca), numeroase

„situri” arheologice (Heracleea, Harsova, Capidava etc), constructii musulmane (la

Babadag, Medgidia, Constanta), sau zona istorica a orasului Constanta.

2.1.8. Populatia

Populatia Municipiului Constanta depaseste 310.471 persoane, majoritara

fiind de nationalitate romana alaturi de care intalnim minoritatile turca, tatara,

rroma, rusa, maghiara, armeana, greaca, germana, bulgara, ucraineana, adepti ai

religiilor ortodoxa, romano-catolica, greco-catolica, reformata, uniteriana,

musulmana, etc.





109

Evolutia populatiei la recensaminte

La recensamantul din 2002, populatia orasului Constanta era structurata

astfel:





110

2.2. Evolutia probabila a mediului in situatia neimplementarii planului

Zona nu este omogena ca functiuni si ca tip de parcelare, fiind o zona in curs

de constituire.

In prezent zona analizata este, in cea mai mare parte nestructurata, fosta baza

auto si fost patinoar, libera de constructii, ocupata partial cu vegetatie spontana.





111

In cazul neimplementarii planului, amplasamentul studiat se va degrada

treptat fiind insuficient exploatat si nesatisfacand cerintele actuale din punct de

vedere urbanistic.

Prin realizarea proiectului se vor face amenajari pe o raza larga,

imbunatatind peisajul actual si totodata calitatea mediului in zona.





112

3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE

ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA

SEMNIFICATIV





113

Avand in vedere suprafata amplasamentului pe care se va interveni in

vederea realizarii proiectului se apreciaza ca impactul asupra mediului a noului

obiectiv se va resimti local la nivelul suprafetei amplasamentului si in imediata

vecinatate a acestuia datorita lucrarilor de constructie ce se vor efectua, care

implica amenajarea unei organizari de santier, excavari de material si lucrari de

realizare propriu-zisa a cladirilor.

In ceea ce priveste caracteristicile de mediu ale zonei amplasamentului si a

celei imediat invecinate, se evidentieaza urmatoarele aspecte:

conform Certificat de Urbanism nr. 4677 din 20.11.2007, folosirea actuala a

terenului este de teren liber in urma demolarii;

in mare parte terenul se prezinta ca o suprafata betonata, terenul fiind

nestructurat, fosta baza auto si fost patinoar, liber de constructii;

amplasamentul este inconjurat de un cordon de vegetatie ierboasa si

lemnoasa, vegetatie spontana si neingrijita;





114

la limitele terenului exista depuneri de deseuri menajere, iar pe amplasament

resturi de deseuri inerte provenite din demolari;

nivelul apei subterane a fost intalnit in forajele executate in amplasament la

adancimea de 1,5 - 4 m de la cota terenului natural, in jumatatea nordica a

amplasamentului si 5 - 7,6 m in jumatatea sudica a acestuia.

Prin realizarea obiectivului, principalele modificari aduse zonei din punct de

vedere al caracteristicilor de mediu sunt urmatoarele:

executia unor excavatii/umpluturi, precum si a unor lucrari de fundatie de

adancime/consolidare a terenului de fundare a cladirilor;

desfintarea spatiului betonat, nestructurat si a zonei cu vegetatie spontana, cu

depuneri de deseuri;

amenajarea unor constructii noi, moderne, cu destinatie locativa, comerciala,

prestare servicii, functiuni mixte;

amenajarea si intretinerea corespunzatoare a spatiului verde – se propune

amenajarea unei suprafete de spatiu verde de 52.979,10 mp pe teritoriul de

referinta al P.U.Z., reprezentand un procent de 39,11 % din suprafata

teritoriului (respectiv 32.890,70 mp pe terenul ce a generat P.U.Z.,

reprezentand un procent de 34,62 % din suprafata terenului).





115

4. ALTE PROBLEME DE MEDIU

EXISTENTE PE AMPLASAMENT





116

Amplasamentul, situat in intravilanul Municipiului Constanta, este

proprietate privata, fosta baza auto si fost patinoar, teren nestructurat, liber de

constructii, ocupat partial de vegetatie spontana.

In jurul amplasamentului nu exista monumente istorice, obiective culturale

sau religioase, a caror activitate sa fie stanjenita de functionarea noului obiectiv.

Fiind situat intr-o zona puternic antropizata, amplasamentul nu face parte din

nici o arie speciale de conservare reglementate conform Ordonantei de Urgenta a

Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata cu modificari si

completari prin Legea nr. 462/2001.

In apropierea obiectivului, la o distanta de aproximativ 200 m pe directia

Nord se afla Lacul Tabacarie, iar la aproximativ 2 km Lacul Siutghiol, incluse in

Situl de Protectie Speciala Avifaunistica - Lacul Siutghiol, insa prin construirea si

activitatea obiectivului nu se pune problema afectarii acestui sit.

La aproximativ 800 m pe directia Est a amplasamentului, se afla Aria de

Importanta Avifaunistica – Marea Neagra, insa prin construirea si activitatea

obiectivului nu se pune problema afectarii acestui sit, atat datorita distantei pana la

sit cat si datorita faptului ca intre amplasament si sit se afla mai multe artere de

circulatie si locuinte.

Realizarea viitoarelor amenajari prin desfiintarea spatiului betonat,

neingrijit, cu depuneri de deseuri inerte rezultate din demolari, cu vegetatie

spontana, posibila sursa de poluare datorita depunerilor de deseuri menajere de la

limita estica a amplasamentului este o solutie buna, tinand cont deasemenea de

faptul ca destinatia terenului conform certificatului de urbanism este de teren liber

in urma demolarii.





117

Pe teren exista o conducta de termoficare ce va fi reamplasata astfel incat sa

nu afecteze terenul in speta sau consumatorii deserviti. (Aviz de amplasament

favorabil nr. 1161/13.03.2008 - Electrocentrale Constanta)

Realizarea obiectivului pe amplasamentul propus nu afecteaza reteaua de

gaze naturale din zona (Aviz favorabil nr. 15821/05.12.2007) si nici instalatiile de

comunicatii deoarece acestea au fost dezafectate odata cu desfiintarea si

dezmembrarea fostelor cladiri (Aviz tehnic favorabil nr. 1653/2007).

Pe amplasament ENEL Distributie Dobrogeaa detine LEC 10 kV+20 kV si

LEC 0.4 kV. Distantele minime admise sunt de 0,6 m intre orice fundatie de

cladire si cablurile existente. Exista aviz de amplasament favorabil nr.

8026211/28/02/2008.

In ceea ce priveste retelele de alimentare cu apa si canalizare, pe

amplasament, in partea de nord si de est exista doua bransamente de apa Dn 200

mm OL si Dn 150 mm sigilate, iar in dreptul strazii Grozesti exista racordul de

canalizare executat in colectorul menajer Dn 25 cm (H = 1,5 m). Pentru

pozitionarea cat mai exacta a bransamentelor de apa si a racordului de canalizare si

pentru evitarea unor situatii neprevazute se vor executa sondaje. In cazul in care se

vor gasi si alte conducte acestea vor fi deviate. Exista aviz nr. 438/43484/S din

28/12/2007.





118

5. OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI





119

5.1. Generalitati

De-a lungul istoriei, omul a dovedit o foarte buna capacitate de adaptare la

conditiile de mediu iar limitele spatiului ocupat s-au extins continuu. Omul

foloseste insusirile mediului, astfel ca trebuie sa-l cunoasca, devenind constient de

existenta acestuia.

In perioada geologica, dupa aparitia omului pe pamant, s-au produs o serie

de modificari, avand doua tipuri de cauze:

1. cauze naturale: schimbari climatice, eruptii vulcanice, cutremure, uragane;

2. cauze antropice (datorate interventiei omului).

La inceput, modificarile antropice au fost neinsemnate: defrisari pe suprafete

reduse, mici constructii pentru adapost, natura suferind putin, fiind capabila sa se

refaca prin forte proprii. Mai tarziu, acum 6-7 mii de ani, omul a realizat activitati

de mai mare amploare, cu implicatii importante asupra mediului: despaduriri,

acumulari pentru irigatii, indiguiri (vezi marile lucrari din Egipt, Mesopotamia,

China). In ultimele doua secole modificarile sunt foarte importante, uneori radicale

si ireversibile, din cauza dezvoltarii industriale, a cresterii numerice a populatiei,

urbanizarii, dezvoltarii cailor de transport, defrisarilor, agriculturii extensive, etc.

Este interesant de remarcat ca atitudinea oamenilor fata de mediu nu s-a

schimbat semnificativ de-a lungul existentei omului. O multime de documente

atesta exploatarea irationala a padurilor, degradarea solurilor, distrugerea unor

specii. Diferenta intre noi si stramosii nostri este legata de capacitatile noastre

sporite atat de a distruge cat si de a ingriji mediul. De-a lungul timpului, prin

ocuparea extensiva a planetei, calitatea apei si a aerului s-a degradat, grosimea

stratului de ozon a scazut, punand intr-o stare critica intreaga planeta. Toate

acestea au dus la o crestere a ingrijorarii in legatura cu deteriorarea mediului.

Primii vizionari care au tras semnalul de alarma legat de degradarea

mediului inconjurator au fost oameni de stiinta din secolul XIX care, confruntati

cu urbanizarea si industrializarea galopanta, au incercat sa stopeze actiunile





120

distructive si sa educe oamenii in domeniul stiintelor naturale si a protectiei

mediului.

Din punct de vedere istoric, conceptul de protectie a naturii a aparut prima

oara la mijlocul secolului XIX la biologi (Humbold, Darwin, Wallace) si la

romantici (Wordsworth, Emerson, Thoreau).

In prima jumatate a secolului XX continua distrugerile ecologice cauzate de

dezvoltarea extensiva a agriculturii care a dus la degradarea solurilor. Dupa 1945

se infiinteaza primele organizatii internationale care se preocupa si de problemele

mediului inconjurator (ONU, FAO, UNESCO, WHO, WWF, UNDP).

Anii '60-70 au fost marcati de impactul tehnologiilor de razboi (incluzand si

tehnologia nucleara) si de utilizarea produselor chimice periculoase. In acelasi

timp, impactul unor catastrofe de mediu precum cele din 1967 de la Torrey

Canyon si 1969 de la Santa Barbara, a generat valuri de protest.

Generatiile anilor '60 s-au format in contextul miscarilor pacifiste si a

miscarilor de protectie a mediului. Apar primele organizatii nonguvernamentale

implicate in protectia mediului. In anii 70, miscarea ecologista se dezvolta in

continuare, ajungand la crearea organizatilor Greenpeace si Friends of the Earth.

5.2. Obiective nationale, comunitare, internationale, relevante pentru plan

Abordarea de o maniera globala, in sensul unor strategii si politici planetare

referitoare la mediu se face de catre ONU. In 1972 are loc prima conferinta a

ONU privind mediul, in care s-au facut recomandari importante in privinta

educatiei ecologice, care a fost recunoscuta ca o unealta importanta in

solutionarea problemelor de mediu.

In 1983 Adunarea Generala a ONU a hotarat formarea unei comisii

independente care sa analizeze problemele globale ale lumii:

1. problemele critice de mediu si legate de dezvoltare;

2. noi forme de colaborare internationala pentru aceste probleme;





121

3. analiza nivelului de intelegere a problemelor de catre indivizi, organizatii

non-guvernamentale.

Comisia a fost coordonata de Primul Ministru al Norvegiei, Gro Harlem

Bruntland si a selectionat mai multe teme de studiu si impactul lor asupra mediului

si a dezvoltarii: cresterea populatiei, energia, industria, asezarile umane, relatiile

internationale, luarea de decizii pentru managementul mediului, cooperarea

internationala. Raportul prezentat in 1987 de Comisia Brundtland -„Viitorul nostru

comun” - atrage atentia asupra faptului ca daca se vor continua actualele forme de

dezvoltare, lumea va fi confruntata cu nivele inacceptabile de suferinta umana si de

vatamare a mediului. Comisia, prin raportul intocmit, cheama omenirea la o era

noua de dezvoltare economica sanatoasa pentru mediu. Este necesar ca dezvoltarea

sa devina durabila, adica sa fie astfel condusa incat sa asigure satisfacerea nevoilor

prezente fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a-si satisface

propiile nevoi. Conceptul de dezvoltare durabila este azi unanim acceptat atat la

nivelul natiunilor cat si cel al organismelor internationale.

Alarmata de rezultatele si concluziile Raportului Brundtland, Comisia pentru

Mediu si Dezvoltare, creata in 1983 in cadrul Organizatiei Natiunilor Unite,

incepe, in 1989, pregatirea Conferintei Mondiale asupra Mediului si Dezvoltarii.

Scopul principal al acesteia este de a determina acceptarea de catre toate statele

membre, a aplicarii principiilor dezvoltarii durabile si de a gasi mijloace efective

de implementarea in practica a acesteia. Aceasta s-a desfasurat in 1992 la Rio de

Janeiro si la ea au participat reprezentanti de varf, dar si ai societatii civile, din 179

de tari, fiind, pe drept cuvant, considerata ca cea mai mare reuniune care a avut

vreodata loc la un astfel de nivel. Au fost semnate si asumate raspunderi concrete,

din partea fiecarei tari participante, in problemele mediului si ale dezvoltarii,

„intalnirea de Varf a Pamantului”, cum mai este cunoscut Forumul de la Rio, are

prin documentele adoptate o importanta deosebita in viitorul dezvoltarii societatii

umane.





122

La aceasta Conferinta au fost adoptate cinci documente care se constituie in

programe concrete pentru implementarea in practica a principiilor dezvoltarii

durabile:

1. Declaratia de la Rio asupra mediului si dezvoltarii. Sintetizeaza

drepturile si responsabilitatile fiecarei natiuni in realizarea dezvoltarii si

bunastarii umane, in apararea si conservarea mediului. Este accentuata ideea

ca singura cale spre un progres economic sigur, pe termen lung, consta in

corelarea acestuia cu cerintele protectiei mediului. Sunt prezentate 27 de

principii care pot ajuta la realizarea acestui deziderat.

2. Declaratia de principii pentru indrumarea gospodaririi, conservarii si

dezvoltarii durabile a tuturor tipurilor de paduri. Se recunoaste astfel in

mod explicit importanta deosebita pe care o au padurile pentru dezvoltarea

economica si pentru intretinerea tuturor formelor de viata. Padurile

reprezinta surse de energie regenerabila si materii prime pentru industrie.

3. Conventia cadru a Natiunilor Unite referitoare la schimbarea climei.

Prin activitatile sale, omul introduce in atmosfera mari cantitati de gaze,

printre care si CO2. Acesta contribuie la cresterea efectului de sera din

atmosfera Pamantului. Rolul principal al acestei Conventii ii reprezinta

stabilizarea gazelor din atmosfera care provoaca efectul de sera.

4. Conventia privind diversitatea biologica. Conservarea si utilizarea

durabila a diversitatii biologice au o importanta deosebita in asigurarea

nevoilor de hrana, sanatate si a altor necesitati pentru populatie, mereu in

crestere, a globului. Desi investitiile in conservarea biodiversitatii vor fi

considerabile, beneficiile aduse de acestea justifica eforturile ce urmeaza a fi

facute.

5. Agenda 21, reprezinta un program amplu, detaliat, concret, despre

modul in care dezvoltarea in sec. XXI poate deveni durabila. Este cel mai

important document adoptat la intalnirea la varf a pamantului. Ea reflecta





123

dorinta natiunilor semnatare de a coopera in domeniul protectiei mediului, al

dezvoltarii economice si sociale, al gospodaririi rationale a tuturor resurselor

naturale ale mediului. In cele 40 de capitole ale sale, Agenda 21 analizeaza

toate aspectele vietii sociale si economice care confrunta la ora actuala

planeta, stabilind masuri si responsabilitati precise pentru toate verigile

societatii: guvern, sindicat, oamenii de afaceri, oamenii de stiinta, femei,

tineri, copii, organisme internationale, organizatii neguvernamentale,

grupuri sociale, categorii profesionale, sectoare de activitate, etc.

Protectia mediului reprezinta si una dintre marile provocari actuale ale

Europei data fiind amploarea prejudiciilor aduse mediului de catre poluare.

Uniunea Europeana a fost adesea criticata ca a pus dezvoltarea economica si

comertul inaintea problemelor de mediu, ceea ce adus la o schimbare de optica. La

ora actuala, modelul de dezvoltare europeana ce nu se bazeaza pe deteriorarea

mediului si saracirea resurselor naturale este recunoscut ca unul foarte avansat.

Actiunile comunitatii privind protectia mediului au inceput in 1972 cu patru

programe de actiune succesive bazate pe programe ecologice, avand atat o

abordare verticala cat si sectoriala. Tratatul asupra Uniunii Europene (1993) a

atribuit actiunilor dezvoltate de-a lungul anilor, statutul de politica a Uniunii

introducand conceptul de „crestere durabila respectand mediul” si introducand

„principiul precautiei”.

Tratatul de la Amsterdam a dezvoltat in continuare principiul dezvoltarii

durabile ca fiind unul din scopurile Uniunii, facand din protectia mediului una din

prioritatile absolute. Pentru punerea in practica a noilor dispozitii introduse prin

Tratatul de la Amsterdam, „Al cincilea Program de Actiune al Comunitatii privind

mediul” numit „Catre o dezvoltare durabila” a stabilit principiile strategiei

europene in perioada 1992-2000 marcand inceputul abordarii orizontale care sa ia

in considerare toate cauzele poluarii (industrie, energie, turism, transport,

agricultura,etc).





124

Al saselea Program de Actiune privind Mediul denumit „Mediu 2010-

Viitorul nostru, optiunea noastra”, stabileste prioritatile UE in intervalul prescris in

patru domenii mari: schimbarile climatice, natura si biodiversitate, mediu si

sanatate si managementul resurselor naturale si al deseurilor. Dintre masurile ce

trebuie luate pentru atingerea scopului urmarit in cele patru domenii se

mentioneaza: imbunatatirea legislatiei in domeniul protectiei mediului,

intreprinderea unor actiuni comune cu cetatenii si piata, integrarea politicii

mediului in celelalte politici ale UE. Una din inovatiile programului o constituie

dezvoltarea conceptului de politica a produsului integrat, ceea ce inseamna

dezvoltarea unei piete a produselor ecologice care sa aiba un ciclu de viata durabil.

In ceea ce priveste mediul si sanatatea, obiectivul actiunilor din acest

domeniu este de atingere a unei calitati a mediului care sa nu produca impacte

majore asupra sanatatii populatiei. Dintre actiunile propuse pot fi mentionate:

identificarea riscurilor ce aduc prejudicii sanatatii, dezvoltarea unui sistem de

evaluare si management al riscului produs de chimicale noi, limitarea folosirii

celor mai periculoase pesticide, implementrea legislatiei in domeniul apelor,

definirea unei strategii in domeniul poluarii aerului, etc.

In cadrul Capitolului 22 al acquis-ului comunitar – Protectia mediului

inconjurator, sunt enuntate principiile ce trebuie sa stea la baza politicilor de mediu

ale statelor ce vor sa adere la Uniunea Europeana si anume:

principiul raspunderii pentru poluarea mediului (denumit si „poluatorul

plateste”) prin care se are in vedere ca persoanele fizice si juridice ce aduc

prejudicii mediului sa plateasca pentru acest prejudiciu;

principiul precautiei, care urmareste asigurarea unei protectii sporite a

mediului, a sanatatii populatiei, a plantelor si animalelor si prevenirea

adoptarii unor masuri si a intreprinderii unor actiuni atunci cand datele

stiintifice nu permit o evaluare completa a riscului.

La nivel national, Programul guvernamental stabileste principiile de baza ale





125

politicii de mediu a Romaniei, in conformitate cu prevederile europene si

internationale, asigurand protectia si conservarea naturii, a diversitatii biologice si

utilizarea durabila a componentelor acesteia.

In anul 1999, Guvernul a adoptat Strategia Nationala pentru Dezvoltare

Durabila, iar in anul 2002 a fost elaborata Strategia Protectiei Mediului.

Acest document stabileste ca principii generale:

conservarea si imbunatatirea conditiilor de sanatate a oamenilor;

dezvoltarea durabila;

evitarea poluarii prin masuri preventive;

conservarea diversitatii biologice si reconstructia ecologica a sistemelor

deteriorate;

conservarea mostenirii valorilor culturale si istorice;

principiul „poluatorul plateste”;

stimularea activitatii de redresare a mediului.

Criteriile pe baza carora au fost stabilite obiectivele protectiei mediului sunt:

mentinerea si imbunatatirea sanatatii populatiei si a calitatii vietii;

mentinerea si imbunatatirea capacitatii productive si de suport a sistemelor

ecologice naturale;

apararea impotriva calamitatilor naturale si accidentelor;

respectarea prevederilor Conventiilor internationale si ale Programelor

internationale privind protectia mediului;

maximizarea raportului beneficiu /cost;

integrarea tarii noastre in Uniunea Europeana.

Actualul program de guvernare, in capitolul 18- Politica privind protectia

mediului inconjurator precizeza ca „tinand cont ca un mediu sanatos este esential

pentru asigurarea prosperitatii si calitatii vietii si de realitatea ca daunele si

costurile produse de poluare si schimbari climatice sunt considerabile, Guvernul

Romaniei promoveaza conceptul de de-cuplare a impactului si degradarii mediului





126

de cresterea economica prin promovarea eco-eficientei si prin interpretarea

standardelor ridicate de protectia mediului ca o provocare spre inovatie, crearea de

noi piete si oportunitati de afaceri”.

Strategia de protectie a mediului in tara noastra a adoptat o serie de principii

si criterii generale de stabilire a obiectivelor: conservarea conditiilor de sanatate a

oamenilor, dezvoltarea durabila, evitarea poluarii prin masuri preventive,

conservarea biodiversitatii, conservarea mostenirii valorilor culturale si istorice,

cine polueaza plateste,apararea impotriva calamitatilor naturale si a accidentelor,

raport maxim beneficiu/cost, alinierea la prevederile Conventiilor si Programelor

internationale privind protectia mediului.

Programul National de Protectia Mediului in Romania reprezinta o

particularizare a Programului general de protectie a mediului din Europa, o

abordare specifica tarii noastre a problemelor de protectia mediului, o concretizare

a politicii romanesti in domeniul mediului, in stransa corelatie cu obiectivele

dezvoltarii durabile.

In cadrul Planului National de Actiune pentru Mediu implementarea

conceptului de dezvoltare durabila si a managementului de mediu se realizeaza

punctiform, prin elaborarea Planului Local de Actiune pentru Mediu, care se

dezvolta la nivel territorial administrativ al judetelor.





127

6. POTENTIALE EFECTE SEMNIFICATIVE

ASUPRA MEDIULUI





128

In vederea executarii obiectivului este necesara realizarea organizarii de

santier.

Aceasta presupune imprejmuirea in totalitate a terenului pe care se vor

realiza cladirile, cu panouri metalice avand rol de protectie, decopertarea si

nivelarea terenului, realizarea bransamentelor necesare la utilitati (apa, canalizare,

curent electric) si realizarea unei platforme de lucru pe care vor fi amplasate baraci

metalice necesare adapostirii personalului, uneltelor si utilajelor pe tot timpul

lucrarilor de executie.

Constructiile vor respecta in totalitate normele si prescriptiile corespunzatoare

si aferente acestui gen de constructie. Constructiile vor fi dotate cu toate instalatiile

specifice.

De asemenea, constructiile vor raspunde exigentelor termice, astfel ca in

exploatare vor fi foarte economicoase.

6.1. Impactul asupra factorului de mediu apa

In timpul executiei lucrarilor de constructii

In timpul executiei lucrarilor de amenajare nu se poate produce nici un fel de

impact major asupra factorului de mediu „apa”.

Depozitele intermediare de materiale de constructii in vrac, pot fi spalate de

apele pluviale, putand polua solul, subsolul, apele subterane, si eventual apele de

suprafata. De aceea ele trebuiesc depozitate in spatii inchise sau acoperite.

Prin amplasarea obiectivului la distante de aprox. 200 m si prin

imprejmuirea santierului cu panouri de protectie, se evita poluarea apelor Lacului

Tabacarie.

Spalarile de utilaje si mijloace de transport ale santierului, daca se fac in

organizarea de santier si nu la statii special amenajate pentru astfel de operatiuni,

pot produce ape impurificate cu substante de tip petrolier, gen carburanti si uleiuri.

Scurgerile accidentale de substante poluante, in coloana de apa, ar putea





129

avea urmatoarele consecinte: consumarea oxigenului dizolvat in apa, intoxicarea

animalelor si a organismelor vegetale, reducerea claritatii apelor, diminuarea

habitatului si implicit degradarea mediului.

Apele uzate menajere provenite de la organizarea de santier si de la punctele

de lucru sunt considerate drept surse potentiale de poluare, care pot fi mult

diminuate sau eliminate printr-o buna organizare a lucrarilor.

Este important de mentionat faptul ca lucrarile de executie au un caracter

temporar, astfel incat eventualele influente asupra apelor sunt limitate in timp.

In timpul functionarii obiectivului

Alimentarea cu apa a constructiilor se va face prin conducte racordate la

reteaua oraseneasca iar evacuarea apelor menajere si a celor pluviale prin

racordarea la reteaua de canalizare din zona a orasului.

Evacuare ape menajere

Reteaua de canalizare ape menajere este realizata din diferite brate care

culeg apele reziduale rezultate de pe diferitele parcele ale amplasamentului.

Apele menajere provenite de la grupurile sanitare vor fi evacuate direct in

sistemul de canalizare orasenesc.

Evacuare apele uzate

Apele uzate provenite de la restaurante, fast-food-uri se vor preepura prin

separatoare de grasimi. Apele rezultate din procesele tehnologice pentru transat

carne, lactate, peste, cat si apele de spalare a pardoselii din aceste spatii sunt

colectate prin conducte de PVC iar pompele ce vor fi folosite in orice situatie de

canalizare vor fi echipate cu tocator pentru corpurile plutitoare, cu tablouri

electrice pentru automatizare, aparate de masura a debitelor, etc.

Apele provenite din activitatea de intretinere a nivelelor subterane de parcare





130

se vor colecta prin sistemul de instalatie de canalizare interioara si vor fi trecute

prin separatoare de produse petroliere inainte de fi deversate in reteaua de

canalizare oraseneasca.

Evacuare ape pluviale

Colectarea apelor pluviale de pe acoperis si terasa se va realiza printr-o retea

de tuburi direct catre reteaua de canalizare din zona.

Apele pluviale colectate din zona parcarilor supraterane si de pe caile de

comunicatie vor fi trecute inainte de evacuarea in canalizarea oraseneasca printr-un

separator de hidrocarburi, dimensionat astfel incat sa asigure o preepurare

corespunzatoare a apelor uzate si incadrarea acestora in conditiile de calitate

prevazute de NTPA-002/2002, „Normativ privind conditiile de evacuare a apelor

uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare”.

In conditiile respectarii proiectelor de constructii si instalatii nu vor fi

poluari ale apelor, iar poluarile accidentale cauzate de pierderi de ulei sau

combustibili survenite pe suprafetele betonate din parcarile subterane vor fi

neutralizate prin trecerea apelor provenite din activitatile de intretinere prin

separatoarele de hidrocarburi.

Ca o concluzie generala, pentru factorul de mediu „apa”, indicele de poluare,

Ip=0,15, iar nota de bonitate N.B.=9,50.

6.2. Impactul asupra factorului de mediu aer


Sursele de emisie a poluantilor atmosferici specifice proiectului studiat sunt

surse la sol, deschise (cele care implica manevrarea materialelor de constructii si

prelucrarea solului) si mobile (utilaje si autocamioane – emisii de poluanti si

zgomot). Toate aceste categorii de surse sunt nedirijate, fiind considerate surse de

suprafata.





131

O proportie insemnata a acestor lucrari include operatii care se constituie in

surse de emisie a prafului. Este vorba despre operatiile aferente manevrarii

pamantului, materialelor balastoase si a cimentului/asfaltului, s.a. Acestea sunt:

sapaturi, incluzand:

excavarea si strangerea pamantului si balastului in gramezi;

incarcarea pamantului in basculante;

umpluturi, care includ procese ca:

descarcarea materialului (pamant, balast) din basculante;

imprastierea materialului;

compactarea materialului;

infrastructura - lucrari suplimentare.

Degajarile de praf in atmosfera variaza adesea substantial de la o zi la alta,

depinzand de nivelul activitatii, de specificul operatiilor si de conditiile

meteorologice.

O sursa de praf suplimentara este reprezentata de eroziunea vantului,

fenomen care insoteste lucrarile de constructie. Fenomenul apare datorita

existentei, pentru un anumit interval de timp, a suprafetelor de teren neacoperite

expuse actiunii vantului.

Alaturi de aceste surse de impurificare a atmosferei, in aria de desfasurare a

lucrarilor exista a doua categorie de surse, si anume utilajele cu ajutorul carora se

efectueaza lucrarile: buldozere, excavatoare, finisoare, vole, sisteme de transport,

etc.

Utilajele, indiferent de tipul lor, functioneaza cu motoare Diesel, gazele de

esapament evacuate in atmosfera continand intregul complex de poluanti specific

arderii interne a motorinei: oxizi de azot (NOx), compusi organici volatili

nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3),

particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi aromatice

policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2).





132

In vederea analizarii emisiilor de poluanti in atmosfera din aria pe care se

vor desfasura lucrarile si a cantitatii acestora, se iau in considerare urmatoarele

elemente:

categoriile de lucrari ce urmeaza a fi executate;

cantitatile de materiale (pamant, balast, ciment/astfalt) manevrate pe

categorii de lucrari;

intensitatea lucrarilor;

numarul de kilometri parcursi si viteza autovehiculelor;

durata lucrarilor/perioada de functionare a sursei;

tehnologia de fabricatie a motorului;

puterea motorului;

consumul de carburant pe unitatea de putere;

capacitatea utilajului;

varsta motorului/ utilajului.

Particulele rezultate din gazele de esapament de la utilaje se incadreaza, in

marea lor majoritate, in categoria particulelor respirabile.

Particulele cu diametre ≤ 15 μm se regasesc in atmosfera ca particule in

suspensie. Cele cu diametre mai mari se depun rapid pe sol.

Aceste utilaje pot functiona in cateva loturi de santier, grupate cate 2-3 la o

pozitie de lucru (dar lucrand alternativ), deci dispersate in diferite zone. Exista deci

un decalaj in spatiu.

Dar exista si un decalaj in timp, lucrarile fiind atacate dupa un grafic care

tine cont de multi factori (de exemplu posibilitatea de a face sapaturi in anumite

zone doar in perioadele aprobate de municipalitate, existenta materialelor si a fortei

de munca, intreruperea circulatiei in anumite zile din saptamana si la anumite ore,

etc.).

Daca se vor respecta tehnologia de construire impusa prin proiect, respectiv

legislatia in domeniu, in perioada executarii lucrarilor de investii impactul asupra





133

factorului de mediu aer va fi nesemnificativ.


Se poate spune ca, in special in zona amplasamentului studiat, conditiile

meteorologice sunt favorabile, aceasta afirmatie fiind motivata de faptul ca

amplasamentul este situat in zona litorala, unde intensitatea vantului are o

contributie majora in dispersia emisiilor, astfel ca impactul este atenuat. Astfel,

datorita conditiilor bune de dispersie, sursele de poluare a aerului din timpul

functionarii obiectivului nu au un impact semnificativ.

Sursele de impurificare a atmosferei aferente obiectivului de investitii studiat

in perioada de functionare vor fi:

Centralele termice

Centralele de frig, ventilatie

Intensificarea traficului auto

Parcarile supraterane si subterane

Prepararea hranei

Grupul electrogen

Centralele termice

Pentru locuintele colective se foloseste un sistem de incalzire centralizat cu

centrala termica de bloc (amplasata in afara amprentei cladirii inalte) si distributie

verticala pe ghena de instalatii prevazuta pe circulatiile comune ale blocurilor.

Pentru centrul comercial sistemul de climatizare este compus din pompe de

caldura, pe bucla de apa, amplasate in fiecare spatiu comercial.

Pentru birouri si hotel sistemul de incalzire este realizat cu centrala termica

dedicata si racordata la ventiloconvectoare in plafonul fals.

Poluantii specifici arderii gazelor naturale sunt: oxizi de azot, oxizi de

carbon, oxizi de sulf, particule solide si condensabile (cu diametre aerodinamice





134

echivalente sub 10 μm) cu continut de metale si de hidrocarburi aromatice

policiclice (HAP), compusi organici volatili (inclusiv HAP).

Centralele de frig, ventilatie

Pentru locuintele colective se foloseste un sistem de climatizare centralizat

cu sistem VRF sau chiller si distributie verticala la fiecare apartament la unitatile

interioare. Fiecare apartament va avea contorizarea consumului de sarcina

frigorifica consumata.

Pentru centrul comercial sistemul de climatizare este compus din pompe de

caldura pe bucla de apa cu turn de racire racordat la acesta.

Pentru birouri si hotel sistemul de climatizare e compus din chillere si

ventiloconvectoare in plafonul fals.

Emisiile care pot sa apara din instalatiile de racire sunt constituite din

eventuale pierderi de freon. Avand in vedere ca toate instalatiile sunt noi, nu se

estimeaza pierderi de lichid de racire in primii doi ani de la inceperea activitatii.

Orice eventuale scapari prin neetanseitati, dupa aceasta data, vor putea fi

cuantificate din completarile ce se vor face in instalatie.

Intensificarea traficul auto

O sursa de impurificare a atmosferei, o constituie gazele de esapament de la

autovehiculele care circula pe accesele carosabile din apropierea amplasamentului.

Poluarea aerului cauzata de traficul auto este un amestec de cateva sute de

compusi diferiti. Au fost evidentiati in urma unor studii recente peste 150 de

compusi si grupe de compusi.

Masurarea tuturor acestor poluanti este imposibila si de aceea, evidentierea

se concentreaza numai pe acei poluanti care au cel mai larg impact asupra sanatatii

umane sau care sunt considerati buni indicatori.

Acesti poluanti, care sunt urmariti in mod curent atunci cand se doreste





135

evaluarea impactului generat de traficul auto asupra calitatii aerului, sunt grupati in

mai multe categorii:

gazele anorganice: oxizii de azot, dioxidul de sulf, oxidul de carbon, ozonul;

pulberi: pulberi totale in suspensie, particule cu diametrul aerodinamic mai

mic de 10 µm sau decat 2,5 µm, fumul negru;

componente ale pulberilor: carbon elementar, hidrocarburi policiclice

aromatice, plumb;

compusi organici volatili: benzen, butadiena.

Gazele de esapament ale autoturismelor care vor strabate amplasamentul nu

constituie un pericol major de impurificare a atmosferei din zona, pentru ca acestea

nu functioneaza continuu, fiind directionate catre parcari unde stationeaza.

Parcarile subterane si supraterane

In incinta amplasamentului analizat vor fi amenajate parcari subterane si

supraterane.

Evacuarea gazelor din parcarile subterane se va face prin intermediul unei

tubulaturi metalice si ventilatoare de aerisire.

Preparare hrana

Aerul viciat din zona restaurante – fast food-uri (bucatariile) este evacuat in

atmosfera prin hote si tubulaturi metalice prevazute cu ventilatoare care conduc

aerul impurificat in atmosfera la nivelul acoperisului. Aceste evacuari vor fi

prevazute cu filtre cu carbune activ in scopul diminuarii mirosurilor.

In acest moment nu se poate face o estimare cantitativa a nivelului emisiilor

din aceste surse deoarece acesta depinde de tipul si numarul de comenzi care vor fi

primite.





136

Grupurile electrogene

Grupurile electrogene sunt format dintr-un motor diesel. Generatorul va

functiona doar in situatii de urgenta (intreruperi in furnizarea energiei electrice).

Evacuarea gazelor arse se va face prin cosul propriu al generatorului.

Grupurile vor avea montate incorporat, tabloul electric echipat cu

intrerupator automat protectiile necesare, inclusiv termica si electromagnetica.

La montaj si instalare se vor respecta instructiunile furnizorului si se vor

verifica conditiile de furnizare a parametrilor electrici din cartea tehnica a

echipamentului, printre care:

furnizarea energiei de calitate din punct de vedere tensiune si frecventa;

sa asigure puterea maxima caracteristica in regim de functionare

permanenta.

Tinand cont ca aceasta sursa va functiona doar in situtii de urgenta, si pentru

perioade scurte de timp, consideram ca impactul asupra aerului generat de gazele

evacuate va fi minim.

In timpul functionarii, modificarile asupra factorului de mediu aer nu sunt

semnificative, si ca o concluzie generala, indicele de poluare pentru factorul de

mediu „aer” este Ip=0,20, iar nota de bonitate N.B.=9,00.

6.3. Impactul asupra factorului de mediu sol-subsol


Sursele de poluare pentru sol-subsol in faza de constructie a obiectivului, pot

fi reprezentate de:

depozitarea necorespunzatoare a materialelor de constructie;

unele deseuri menajere care pot fi aruncate in zona lucrarilor sau in

vecinatate, in locuri nepermise;

sursa de poluare care va fi activa pe toata perioada de constructie si

amenajare, o reprezinta praful - particule minerale cu diametrul, in





137

acceptiune pedologica, cuprins intre 0,02 si 0,002 mm in compozitia caruia

se vor gasi componente chimice minerale, din compozitia a solurilor si a

rocilor excavate; daca este incarcat cu metale grele, pe solurile pe care acesta

se depune, este posibil sa se initieze un proces de poluare cu astfel de

elemente chimice;

de asemeni, asa cum am aratat la factorul de mediu apa, exista si

posibilitatea de impurificare a solului cu ape uzate menajere in cazul care nu

se realizeaza racordarea la canalizarea menajera oraseneasca a organizarii de

santier si a punctelor de lucru. La aceste puncte de lucru exista si

posibilitatea montarii de wc-uri ecologice;

scurgeri accidentale de produse petroliere, ca urmare a unor defectiuni la

motoarele sau cutiile de viteze ale autovehiculelor, cu care sunt transportate

materialele si materiile prime folosite.

In urma realizarii fundatiilor cladirilor va rezulta pamant de excavatii, care

poate fi refolosit la amenajarea spatiilor verzi, folosind solul vegetal separat de

celelalte componente; restul (ce nu poate fi utilizat) va fi transportat si depozitat fie

la o rampa de deseuri inerte, fie va fi utilizat ca si umplutura in alte locatii indicate

de Primaria Constanta.

Santurile necesare amplasarii conductelor si cablurilor ale lucrarilor de

viabilizare se realizeaza prin excavarea materialului care depaseste cotele

proiectate. Pamantul rezultat se poate folosi pentru realizarea unor terasamente sau

se evacueaza din zona.

De asemeni o buna executie a conductelor si colectoarelor de canalizare

menajera va face imposibila sau va reduce mult probabilitatea aparitiei unor avarii

cu deversari de ape uzate menajere care ar polua solul sau subsolul.

In cazul respectarii tehnologiilor de executie a lucrarilor, a racordarii la

sistemul de canalizare menajera al zonei, a organizarii de santier si a punctelor de

lucru, factorul „sol-subsol” nu va fi afectat de poluare.





138


Asupra factorul de mediu „sol-subsol” se rasfrang direct sau indirect efectele

poluarii celorlalti factori de mediu, modificandu-i compozitia si proprietatile

bio-fizico-chimice initiale, ingreunand ritmul de regenerare al acestuia.

Sursele de poluare pentru sol si subsol dupa darea in folosinta a imobilului

sunt reprezentate de:

actiunea apelor rezultate din igienizarea incintelor;

apele uzate menajere daca vor fi evacuate in locuri nepermise;

actiunea poluantilor atmosferici, prezenti in aer;

actiunea deseurilor menajere, din activitati comerciale, depozitate

necorespunzator;

scurgeri accidentale de produse petroliere, in urma unor defectiuni ale

autovehiculelor care vor tranzita si vor aproviziona obiectivul.

In cadrul acestui obiectiv, probabilitatea poluarii solului sau a subsolului in

timpul functionarii este extrem de redusa, avand in vedere faptul ca amplasamentul

va fi betonat, exceptand zonele amenajate cu spatii verzi, iar sursele de poluare

sunt nesemnificative.

Impactul asupra solului va fi nesemnificativ in timpul functionarii daca apele

menajere, cele rezultate din igienizarea incintelor si deseurile vor fi eliminate

corespunzator, respectand legislatia in vigoare.

Deasemenea, poluantii atmosferici pot avea impact asupra solului prin

sedimentarea gravitationala a acestora pe sol sau antrenarea de catre apele pluviale.

In cazul in care vor exista scurgeri accidentale de produse petroliere de la

autovehiculele ce vor tranzita amplasamentul sau vor aproviziona obiectivul,

acestea pot polua solul daca nu sunt curatate, prin antrenarea acestora de catre

apele pluviale.

Ca o concluzie generala, pentru factorul de mediu „sol-subsol”, indicele de

poluare, Ip=0,50, iar nota de bonitate N.B.=8,00.





139

6.4. Impactul asupra biodiversitatii


Pe perioada de constructie a obiectivului, datorita faptului ca in prezent pe

terenul studiat exista o platforma betonata si o cantitate insemnata de moloz ce

urmeaza a fi indepartate, apreciem ca acest fapt amplifica usor efectul asupra florei

si faunei locale, pe langa cel al constructiei in sine a obiectivului.

Subliniem faptul ca o parte a spatiului verde existent va fi afectat pe

perioada de constructie, urmand a fi refacut ulterior prin plantatii cu specii

autohtone, pe cat posibil dintre speciile prezente deja pe amplasament: Thuja

orientalis (arborele vietii), Salix sp (salcie), Pinus sp (pin) Populus sp (plop).

Fauna locala reprezentata in special de rozatoare (soareci, sobolani), va fi

afectata in mod direct prin efectuarea lucrarilor de constructie si igienizare a zonei,

reducandu-se substantial numarul de indivizi prezenti pe amplasament. Acest

aspect este insa unul favorabil, datorita impactului vizual extrem de neplacut pe

care il au aceste animale daunatoare.

La o distanta de aproximativ 150 m se afla acvatoriul microrezervatiei de

animale din cadrul Complexului Muzeal de Stiintele Naturii Constanta.

Speciile de animale vor fi afectate in perioada de desfasurare a lucrarilor

doar datorita amplificarii zgomotului din zona prin activitatea de santier. Trebuie

insa mentionat faptul ca microrezervatia este inconjurata pe trei laturi de

constructii si doua bulevarde intens circulate, iar lucrarile necesare ridicarii

ansamblului de locuinte au caracter temporar.


Prin constructia obiectivului, suprafata totala de spatiu verde se va mari

considerabil fata de cea existenta neingrijita. Astfel, obiectivul analizat va

contribui la imbunatatirea aspectului peisagistic al zonei, printr-o arhitectura

urbana corespunzatoare, acordandu-se o importanta deosebita spatiului verde din





140

cadrul ansamblului, prin plantatii joase (gazon) cu rol ornamental si de protectie,

plantatii ornamentale cu rol de infrumusetare a zonei; aceste plantatii vor fi de

diverse inaltimi, forme si coloristica aparte, ocupand in total 52.979,10 mp din

teritoriul de referinta al P.U.Z., reprezentand un procent de 39,11 % din suprafata

teritoriului (respectiv 32.890,70 mp din terenul ce a generat P.U.Z., reprezentand

un procent de 34,62 % din suprafata terenului).

Rutele de zbor zilnice sau sezoniere ale pasarilor ce poposesc in

Microrezervatie nu sunt afectate de construirea obiectivului deoarece pozitionarea

acestuia in partea de sud fata de luciul de apa al microrezervatiei permite libera lor

circulatie catre lacul Tabacarie, lacul Siutghiol si Marea Neagra.

In ceea ce priveste migratia pasarilor din sud, este evident faptul ca pentru a

evita pe cat posibil zona urbana, acestea folosesc drept ruta de migrare tarmul

Marii Negre, neexistand o interactiune intre cladirile inalte ale ansamblului si

pasari.

De mentionat este faptul ca functionarea obiectivului prin specificul

activitatii, nu poate influenta in vreun fel echilibrul ecosistemelor caracteristice

lacului Tabacarie, caracterul puternic antropizat al acestuia fiind bine cunoscut.

In concluzie, pentru factorul de mediu „biodiversitate”, indicele de poluare,


6.5. Impactul asupra asezarilor umane si a sanatatii populatiei


Impactul negativ asupra asezarilor umane este redus si are un caracter limitat

in timp, fiind cauzat de zgomotul utilajelor de pe santier si a pulberilor

sedimentabile.

Operatiunile de pe santier care produc zgomote vor trebui programate astfel

incat sa se respecte orele legale de odihna.





141

Nivelul pulberilor sedimentabile trebuie redus prin stropirea permanenta a

fronturilor de lucru.

Exista si un efect pozitiv, reprezentat de crearea unor noi locuri de munca,

pe santierul de constructie, dar si pentru activitati conexe ce se vor efectua in afara

santierului.


Obiectivul, va insemna un raspuns printr-o oferta variata de spatii de locuit,

spatii comerciale, spatii pentru birouri si cazare in hotel, in fata cerintelor pietei

imobiliare dintr-un oras aflat in plina expansiune urbanistica si demografica.

O data cu dezvoltarea comertului in zona cat si cu intensificarea prestatiilor

catre populatie, va creste nivelul conditiilor de viata al locuitorilor din zona atat

prin angajarea lor ca forta de munca in zona, cat si prin posibilitatile de selectie a

ofertei de cumparaturi si ale preturilor acestora. Folosirea acestor complexe si ca

spatii pentru petrecerea timpului liber, vor conduce de asemenea la sporirea

conditiilor de viata si de confort.

Prin alegerea materialelor si a respectarii criteriilor de performanta impuse

de legislatia in vigoare ansamblul propus nu va afecta echilibrul ecologic si nu va

dauna sanatatii, linistii sau starii de confort a oamenilor.

Impactul dat de realizarea acestui obiectiv, din punct de vedere al conditiilor

de viata se poate lua in considerare doar ca urmare a zgomotului produs de

intensificarea activitatii in zona.

Sanatatea populatiei

Obiectivul nu are impact asupra sanatatii oamenilor deoarece activitatile

desfasurate nu prezinta pericole pentru populatie.

Insa trebuie luat in considerare si aspectul insoririi spatiilor. Patrunderea

razelor solare in incaperi produce diverse efecte. De prima importanta pentru





142

salubritatea cladirilor si deci si pentru sanatatea oamenilor ce le folosesc este

efectul bactericid. Cercetarile microbiologice au aratat ca cea mai mare parte din

bacteriile care nu formeaza spori sunt omorate de o expunere la razele solare

directe, de durate relativ scurte, cuprinse intre 2 si 10 minute (tuberculoza, holera,

febra tifoida,etc). Bacteriile care formeaza spori sunt insa mult mai rezistente;

durata de expunere la razele solare directe trebuie sa fie aproape de 60 de ori mai

mare. Si chiar daca soarele nu le-a ucis din cauza unei expuneri prea scurte, ele

sunt mult atenuate ca virulenta.

De altfel, insasi lumina zilei de la bolta cereasca, are un efect bactericid,

apreciat, ca putere, cam la o treime din aceea a expunerii directe la soare.

Geamurile obisnuite, absorbind sau reflectand o anumita parte din radiatia

integrala a soarelui, constituie o cauza a diminuarii actiunii bactericide a acesteia.

Astfel, bacilul Koch plasat dupa un astfel de geam, rezista doua sau trei zile expus

la razele solare. De aici apare necesitatea deschiderii frecvente a ferestrelor si

dotarea cu geamuri transparente.

Deci, elementul cantitativ ce intervine drept conditie pentru insorirea

terenurilor, cladirilor si incaperilor este durata de insorire-pentru un anumit punct

considerat pe sol, pe o fatada sau in interiorul unei incaperi, timpul din momentul

in care intra sub expunerea razelor solare directe, pana cand aceasta expunere

inceteaza.

Exista o insorire posibila, cea care ar avea loc daca cerul ar fi in permanenta

senin. De fapt insorirea reala este redusa fata de aceasta, din cauza nebulozitatii

variabile a cerului. In calculul si normarea insoririi se ia in considerare durata

posibila maxima-dar tinandu-se seama de reducerile de durate de insorire care se

produc in realitate. In general, in normative conditia este ca durata insoririi sa fie

de 6 ore minim.

In acest caz insorirea se considera pe sol si in limitele cauzate de obstacole

naturale: relief, paduri, etc. Aceasta durata de 6 ore este uzuala in regiunile





143

temperate in care se afla inclusa si tara noastra.

A doua conditie priveste insorirea fatadelor cladirilor. In general normativele

prevad ca teritoriile destinate zonelor de locuit trebuie sa fie astfel alese si

delimitate incat sa asigure posibilitatile de insorire a locuintelor, pentru toate

incaperile de locuit sau cel putin pentru una din doua, sau doua din 3-4 asemenea

incaperi pentru fiecare locuinta. Normativele nu pun in general conditii pentru

insorirea interioara a incaperilor. Se considera in aceasta privinta ca daca s-a

asigurat insorirea fatadei in modul aratat, iar ferestrele sunt dimensionate

corespunzator pentru a asigura iluminarea de zi, atunci insorirea ce se produce prin

aceste ferestre in interiorul incaperilor ar fi satisfacatoare. In consecinta, cladirile

care pot forma obstacole la ajungerea luminii solare pe fatadele considerate,

micsorand duratele de insorire a acestora, trebuie sa fie dispuse, distantate si

dimensionate astfel incat sa fie asigurata durata de 1 1/4 ore de insorire zilnic. Cele

mentionate inainte reprezinta reguli prevazute in normativele de proiectare si sunt

luate in considerare la proiectarea oricarei cladiri.

In concluzie, pentru factorul de mediu „asezari umane”, indicele de poluare,


6.6. Impactul asupra mediului social si economic, peisajului,

patrimoniului cultural, arhitectonic si arheologic


In timpul constructiei obiectivului impactul asupra peisajului se poate datora

depozitarii materialelor in gramezi pe santierul de constructii si datorita crearii

unor zone cu deseuri sau gunoaie.

In aceasta perioada, ar putea exista un impact vizual neplacut cauzat de

aspectul muncitorilor, al utilajelor si mijloacelor de transport de pe santier.

Deasemenea caile de comunicatie pe care circula utilajele si mijloacele de

transport ale constructorilor pot fi poluate cu noroi sau reziduuri de pe santier.





144


Apreciem ca investitia va avea un impact pozitiv asupra economiei locale,

exprimandu-se prin:

dezvoltarea si diversificarea infrastructurii pentru locuinte, comerciale si

turistice;

virarea la bugetul local a taxelor si impozitelor percepute;

diminuarea ratei somajului in zona prin crearea de noi locuri de munca.

Din acest punct de vedere impactul proiectului este unul pozitiv, intrucat

prin realizarea acestei investitii se vor crea locuri de munca temporare si

permanente in multe domenii de activitate, in constructii, igiena alimentara si

desfacerea produselor, paza si protectie, activitatile de prestari servicii catre

populatie.

Standardul ridicat al calitatii viitorului obiectiv va conduce de asemenea la

imbunatatirea conditiilor de viata si de confort.

Efectul obiectivului asupra activitatilor economice este benefic datorita

maririi si diversificarii ofertei imobiliare, ceea ce are drept rezultat cresterea

numarului de tranzactii in acest domeniu.

Obiectivul va oferi zonei un aspect peisagistic placut, datorita arhitecturii

moderne utilizate, spatiilor verzi intercalate, a lucrarilor de inalta tehnologie.





145

Materialele de constructie vor fi moderne, avand rolul de a intregi aspectul

estetic al zonei, pe langa cel de indeplinire al standardelor de calitate in constructii.

Modalitatea de manifestare a impactului asupra peisajului ar fi prin

depozitarea necontrolata a deseurilor. Pentru mentinerea aspectului peisagistic

placut al zonei, deseurile trebuie colectate selectiv si depozitate in spatii special

amenajate, urmand ca la un interval regulat sa fie preluate de firme specializate.

In concluzie, pentru „peisaj”, indicele de poluare, Ip=0,10, iar nota de

bonitate N.B.=9,50.

6.7. Surse de zgomote si vibratii

Generalitati

Sunetul poate fi definit ca o variatie a presiunii detectat de urechea umana.

In functie de mediile de propagare, sunetul are diferite viteze de deplasare, in aer

acesta are viteza aproximativa de propagare de 340 m/s, in medii lichide si solide,

viteza de propagare este mult mai mare. Astfel in apa viteza este de 1500 m/s, iar

in otel este de 5000 m/s.

Comparand presiunea statica a aerului de 105 Pa, cu aria audibila, de la cea

mai mica valoare de 20 Pa pana la cea mai mare de 100 Pa, rezulta o plaja destul

de mica in raport cu spectrul extrem de variat de preiuni aeriena provocate de alte

fenomene, dar pentru sistemul auditiv uman, aceste diferente pot provoca o serie

intreaga de afectiuni ale sanatatii umane.

Deoarece este foarte dificila masurarea in unitati liniare, se folosesc, unanim

recunoscute convertirea in scari logaritmice. Atfel valoarea cea mai mica este

notata cu 0 dB, iar valoarea maxima cu 130 dB.

Printre exemplele de niveluri tipice ale sunetului se pot enumera:

conversatia obisnuita: 60 dB(A)

clasa de copii de scoala generala: 74 dB(A)

traficul rutier greu: 85 dB(A)





146

ciocanul pneumatic: 100 dB(A)

decolarea unui avion cu reactie la 100 metri distanta: 130 dB(A)

Frecventa in domeniul audibil este cuprinsa, aproximativ, intre 20 Hz si 20

kHz. In general dupa o expunere prelungita la sunete puternice se produce o prima

afectare a organului auditiv la frecventele cuprinse intre 2000 si 4000 de Hz

(scotomul auditiv).

In literatura de specialitate se accepta o diferentiere a sunetelor. Sunetele

placute sunt cotate ca neagresive, iar cele neplacute se numesc zgomot.

Exista patru factori care determina nocivitatea zgomotului:

Intensitatea sau taria sunetului (masurata in dB)

Frecventa sau tonalitatea (masurata in Hz = 1/s)

Periodicitatea – frecventa de repetare

Durata – perioada de timp cat dureaza.

Daca intr–un punct al unui mediu plasat in aer apare o perturbare de

presiune provocata de o actiune mecanica, aceasta perturbare se propaga in mediu.

Propagarea are un caracter ondulatoriu si este caracterizata de cateva marimi

specifice:

Frecventa v, definita prin numarul variatiilor de presiune produse in unitatea

de timp.

Lungimea de unda A, definita prin raportul dintre viteza luminii si frecventa.

Unitatea de masura in SI este (m).

Daca spectrul perturbarii de presiune acopera un interval determinat de

frecventa si daca intensitatea perturbarii apartine unui interval determinat, urechea

percepe perturbarea sub forma de sunet. Variatiile poarta denumirea de presiune

acustica si ea detremina intensitatea sunetului, in timp ce frecventa acestuia

reprezinta inaltimea sunetului.

Presiunea acustica minima necesara pentru ca urechea umana sa ii perceapa,

pentru un tanar otologic normal, este de 0,0002 Pa deci de aproximativ 5 miliarde





147

de ori mai redusa decat presiunea atmosferica normala.

Pentru un raport dintre doua presiuni acustice de 10:1 nivelul presiunii

acustice este de 20 dB. Mai explicit aceasta conduce la ideea ca o crestere de 10 ori

a presiunii acustice corespunde unei deplasari cu 20 dB inspre valorile superioare

ale unei scale gradate in dB.


Utilajele de santier produc zgomot, insa nu produc vibratii semnificative.

Nivelul de zgomot este variabil, in jurul valorii de pana la 90 db(A), valorile

mai mari fiind la excavatoare, buldozere, finisoare, vole si autogredere.

Autobasculantele care deservesc santierul si strabat localitatea pot genera

niveluri echivalente de zgomot pentru perioada de referinta de 24 ore, de cca. 50

dB(A).

STAS-ul nr. 10009- 88 (Acustica urbana) - tabelul nr. 3 - admite un nivel de

zgomot intre 60 db(A) - pt. strazi de categoria IV- si de 75- 85 db(A) - pentru strazi

de categoria I.

Institutul de Sanatate Bucuresti a desfasurat o actiune de monitorizare care a

evidentiat o dinamica ascendenta a nivelurilor de zgomot de la valorile medii de

50 db(A) la inceputul anilor ’80, pana la aproximativ 70 db(A) in anul 2000 (extras

din lucrarea „Gestiunea deseurilor urbane”, autori dr. ing. Alexei Atudorei si prof.

dr. ing. Ioan Paunescu).

Atat pentru muncitori cat si pentru locuitori zgomotul produs de aceste

utilaje este poluant.





148

Tip

ul

polu

arii

Surs

a po

luar

e

Nr.

surs

e po

luar

e

Polu

are

max

ima

Polu

are

de

fond

Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare/reducere Masuri de eliminare/reducere

Pe z

ona

obie

ctiv

ului

Pe zone de protectie/ Restrictie aferente

obiectivului, conform legislatiei in vigoare

Pe zone rezidentiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea in

considerare a poluarii de fond

Fara masuri Cu masuri

Zgom

ot

Mot

oare

le u

tilaj

elor

de

cons

truct

ii A

utov

ehic

ule

edili

tare

Mul

tiple

87 d

B(A

)cf.

STA

S100

09 /8

8

70dB

(A)

85dB

(A)

Autoutilitarele de transport materiale rezultate din excavatii,

vor fi indrumate pe sectoarele unde nu exista locuinte sau

constructii destinate cazarilor colective;

Utilajele stationare trebuie sa indeplineasca normele de poluare

cu zgomot impuse de normativele in vigoare;

Utilajele specifice pt. decopertare vor fi actionate, cu prudenta pt. a

reduce, la minimum aparitia varfurilor de nivele de zgomot.


In timpul functionarii obiectivului, zgomotul produs va fi compus din

zgomotul produs de traficul aferent si din zgomotul de fond al obiectivului.

Sursele de zgomot in cazul obiectivului sunt cele produse de intensificarea

traficului in zona, pornirea/oprirea si functionarea motoarelor autovehicolelor care

traverseaza strazile amplasamentului si parcarile special amenajate si de la

autoutilitarele care descarca marfa pentru spatii comerciale si pentru spatiile

destinate alimentatiei publice (restaurant, fast-food).

Pentru evaluarea zgomotului generat de traficul rutier s–a procedat dupa

cum urmeaza: s–a stabilit densitatea medie a circulatiei rutiere pe baza numararii

autovehiculelor, efectuata la anumite intervale de timp.





149

Densitatea medie a circulatiei in timpul zilei, estimata pe cele trei strazi

adiacente: Soveja, Chiliei, Panait Cerna, este prezentata in tabelele ce urmeaza:

Situatia actuala:

Tip mijloc de transport Densitatea medie a circulatiei (numar / ora)

Autoturisme 600 Dubite 35

Camioane 8 Total 643

Situatia dupa construirea imobilului

Tip mijloc de transport Densitatea medie a circulatiei (numar / ora)

Autoturisme 860 Dubite 45

Camioane 2 Total 907

Toate instalatiile si utilajele folosite vor fi omologate conform normelor in

vigoare si produc un nivel acustic de maxim 35–40 dB, iar zgomotul provenit de la

motoarele autovehicolelor se incadreaza in limite normale asigurand in acest fel

incadrarea in normele europene privind zgomotul si calitatea aerului.

6.8. Sursele si protectia impotriva radiatiilor

Nu este cazul.





150

7. GESTIUNEA DESEURILOR





151

Sistemul de gestionare a deseurilor face parte din sistemul de management

de mediu si se refera la totalitatea procedurilor de colectare, depozitare

intermediara, transport si neutralizare finala a acestora.

In timpul constructiei

In cursul anilor cantitatile si compozitia deseurilor de constructii au crescut

mult, fenomen datorat mai ales cresterii demografice, exigentelor crescute pentru

constructii si tehnicizarii muncii. Diversitatea materialelor folosite complica adesea

recuperarea deseurilor. In consecinta, ar trebui pe cat posibil, ca inainte de a se

considera eliminarea deseurilor sa se aiba in vedere posibilitatea separarii acestora.

Deseurile rezultate in urma efectuarii lucrarilor de constructii pot fi:

Rezultate din excavatii: pamant vegetal, nisip, pietris, noroi, argila.

Deseuri inerte: materiale din pietris, beton, ciment, caramizi, mortar,

ipsos, etc.

Deseuri mixte de santier: resturi de materiale de constructii, lemn, resturi de

materiale plastice, hartie, carton, pasta de lipit, vopsele, lacuri, cabluri metal.

Deseuri rezultate din lucrarile de amenajare a strazilor si drumurilor:

substante gudronate sau rezultate din gudron, substante cu lianti bituminosi

sau hidraulici, bitum, smoala, pavaj, etc.

Deseuri menajere provenite de la angajatii ce deservesc santierul.

Uleiuri uzate.

In ceea ce priveste deseurile rezultate din excavatii, pamantul vegetal separat

de celelalte componente poate fi refolosit la amenajarea spatiilor verzi, restul –

nisip, pietris, argila - putand fi folosit la rambleuri, sau la lucrari de construire a

drumurilor. Pamantul ramas dupa realizarea lucrarilor de constructii va fi

transportat si depozitat fie la o rampa de deseuri inerte, fie va fi utilizat ca si

umplutura in alte locatii indicate de Primaria Constanta.





152

Deseurile inerte includ pietris, mortar, deseuri de beton si zidarie, de ciment

si ipsos, dar in aceeasi masura si componenti neminerali, mai ales lemn si metale.

Se fac eforturi din ce in ce mai mari pentru colectarea separata a

componentilor recuperabili prezenti in deseurile inerte, de exemplu caramizile,

betonul si pietrele. Aceste deseuri recuperabile pot fi reciclate ca materiale in

instalatiile de tratare a deseurilor, echipate cu dispozitive de macinare si de triere.

Aceste materiale valorificabile pot fi apoi utilizate in construirea strazilor si

drumurilor ca agregate. In anumite cazuri, se poate examina, functie de compozitia

materialului, daca este posibila o reutilizare directa, fara reciclare prealabila. Alte

materiale valorificabile, ca otelul continut in betonul armat, pot fi separate si pot

face obiectul unui nou tratament metalurgic.

Deseurile de santier sunt deseuri mixte produse in timpul constructiilor,

amenajarilor si lucrarilor interioare. Compozitia lor este foarte eterogena si ele

includ resturi de materiale de constructii, produsi chimici si alte materiale

auxiliare. In afara elementelor inerte, ele pot contine cabluri, materiale izolante,

materiale plastice, reziduuri metalice, sticla, lemn si materiale de ambalaj. Anumite

materiale din aceste deseuri pot fi recuperabile, altele, din contra, trebuie supuse

unui tratament special. Aceasta implica, totodata, in aceste doua cazuri, ca

substantele trebuie sa fie sistematic separate pentru a facilita tratarea si recuperarea

lor.

Pentru colectarea deseurilor rezultate in perioada constructiei va fi amplasat

in zona un sistem de colectare si se va incheia un contract cu o societate

specializata pentru prelua acest tip de deseuri.

Caile de comunicatie pe care circula utilajele si mijloacele de transport ale

constructorilor pot fi poluate cu noroi sau reziduuri de pe santier.

Constructorii sunt obligati sa foloseasca pentru evacuarea de pe santier a

materialelor si a deseurilor doar mijloace de transport care sa fie prevazute cu

protectie impotriva imprastierii lor pe traseele de circulatie.





153

Deseurile menajere vor fi colectate in recipienti speciali. Depozitarea se va

face in pubelele menajere sau in containere amplasate in incita. Acestea vor fi

preluate si depuse la rampa ecologica cea mai apropiata.

Uleiurile uzate vor fi valorificate prin unitati de profil.

In timpul functionarii

Managementul deseurilor constituie o problema de mare actualitate datorita

faptului ca volumul lor creste proportional cu cresterea numarului de locuitori si a

nivelului lor de trai. Datorita faptului ca deseurile au o mare varietate in ceea ce

priveste substantele organice si anorganice existente in continutul lor, iar procesul

lor de degradare este dificil de urmarit, unele dintre ele fiind nebiodegradabile

(peturi), ele pot declansa un proces de poluare a aerului, apei si solului ducand,

uneori la infectii si afectand sanatatea publica.

Deseurile generate in timpul functionarii obiectivului sunt:

Deseuri menajere

Deseuri din plastic

Deseuri din hartie si carton

Doze metalice

Deseuri din sticla

Echipamente electrice si electronice

Deseuri din gradini si parcuri

Deseurile ce vor rezulta ca urmare a desfasurarii activitatilor din cladirile de

locuit si a centrului de afaceri se vor colecta in spatiile anexe special amenajate, in

eurocontainere, de unde se vor colecta de catre unitatea specializata de salubritate a

zonei conform contractului ce urmeaza sa fie incheiat intre beneficiar si unitatea de

prestari servicii. Spatiile vor fi dimensionate corespunzator astfel incat sa permita

depozitarea tuturor deseurilor produse pana la preluarea acestora de catre unitatea

de salubrizare oraseneasca si de asemenea vor fi amenajate astfel incat sa permita





154

colectarea pe categorii a deseurilor produse (PET-uri, hartie, cartoane, materiale

plastice, doze aluminiu, deseuri menajere biodegradabile, etc.).

In ceea ce priveste ridicarea si colectarea deseurilor rezultate din activitatile

comlexului comercial se prevad Europubele si doua statii de compactare si

conteiner colector. Aceasta gospodarie de gunoi va fi prevazuta cu un conteiner de

rezerva de aceeasi capacitate, urmand ca ridicarea acestora sa se faca periodic de

catre utilajele specifice ale firmelor de specialitate.

Deseurile rezultate din zona de restaurante vor fi colectate in recipiente

inchise etans si se vor evacua dupa un program controlat, pentru a se depozita la

pubele cu capace diferentiate pe tip de deseu, in incaperea special amenajata.

Pe zona intregului obiectiv mai rezulta si deseuri din cadrul procesului de

curatenie.

Beneficiarul va incheia contracte de prestari servicii cu urmatoarele societati

specializate:

- o societate specializata, care prevede colectarea si transportul deseurilor

menajere de la obiectiv

- o societate specializata, care prevede achizitionarea deseurilor de hartie-

carton si mase plastice

- o societate specializata in asigurarea serviciilor de curatenie si intretinere a

curateniei zilnice (interioara si exterioara) pentru spatiile comune din cadrul

si din afara obiectivului, precum si pentru parcarile subterane

- o societate specializata in curatenie, in baza caruia prestatorul se obliga sa

efectueze operatiuni de dezinsectie – dezinfectie – deratizare.

Beneficiarul va avea urmatoarele obligatii:

Sa-si asigure dotarea necesara precolectarii deseurilor produse in intervalul

dintre doua ridicari conform ciclulului de ridicare.

Sa mentina in stare de curatenie spatiul destinat depozitarii fiind interzisa

arderea lor direct in recipientii de colectare precum si aruncarea lor langa





155

recipienti, in caminele de canalizare ori depozitarea lor pe terenuri virane

sau pe domeniul public.

Sa asigure calea de acces pentru mijloacele de transport astfel incat distanta

maxima dintre acestea si locul de depozitare a recipientilor sa nu depaseasca

10 m.

Sa amplaseze recipientii pe sol plan, in aer liber sau in incaperi astfel incat

preluarea lor sa se faca fara greutate si pierdere de timp. Locul de amplasare

al recipientilor trebuie ales astfel incat sa nu contina trepte, santuri sau alte

neregularitati. Eventualele denivelari trebuie prevazute cu rampe. Platforma

trebuie sa aiba posibilitati de spalare si scurgere la canal a apei. Spatiile de

precolectare inchise trebuie sa aiba asigurata o ventilare corespunzatoare

(aerisiri, horn de ventilatie, ventilatoare etc.). In momentul umplerii vaselor

de precolectare sau la sfarsitul zilei de lucru, acestea sunt preluate de

angajatii firmei de curatenie o firma specializata care le colecteaza selectiv si

le depoziteaza pe suprafata plana special amenajata pana la sosirea masinilor

de ridicat deseuri.

Sa spele recipientii dupa golire si sa-i dezinfecteze cel putin o data pe luna.

Incaperea destinata colectarii deseurilor va fi prevazuta cu apa curenta si

sifon de pardoseala pentru a putea fi spalata si dezinfectata periodic.

Se recomanda folosirea de pubele inscriptionate cu initialele societatii

prestatoare a serviciului de salubritate si mentiunea “GUNOI” urmata de

eventualele precizari cu privire la natura acestuia: menajer, hartie, plastic

etc. sau un desen sugestiv indicand destinatia.

Sa asigure o permanenta stare de curatenie si ordine la locurile de

depozitare a materialelor, pe caile de acces interioare, pe strazile si

trotuarele din jurul incintelor precum si pe celelalte terenuri pe care le detin.

Agentii economici sunt obligati sa amplaseze la fiecare intrare un cos pentru

ambalaje si tigari. In zilele cu temperaturi sub –5 grade Celsius, in masura in





156

care este posibil, se va proceda de asemenea maniera incat gunoiul depozitat

in recipienti sa nu inghete, pentru a usura golirea in autospeciale.

Folosirea recipientilor de colectare

Producatorii de deseuri vor folosi cu grija recipientii si sacii de plastic.

Acestia vor fi umpluti numai atat cat sa se poata inchide capacul. Nu trebuie

indesate gunoaie sau aprinse in interiorul lor.

Vasele de precolectare inclusiv sacii de plastic vor fi folositi exclusiv pentru

depunerea deseurilor care fac obiectul prestarilor de servicii de salubritate

contractate.

Deseurile refolosibile trebuiesc colectate separat pe tip de material si puse in

containere special destinate.

Deseurile nu trebuie colectate in alt mod sau asezate langa recipienti. Alti

recipienti si saci de plastic decat cei prevazuti legal nu vor fi goliti si nici ridicati.

Pentru deseurile care nu se gasesc in conditiile precizate mai sus prestatorul

de servicii va anunta in cel mult 24 de ore agentii constatatori, iar deseurile nu vor

fi preluate decat dupa intocmirea procesului verbal de contraventie, dar nu mai

tarziu de 24 de ore.

Preluarea deseurilor refolosibile

Containerele sau recipientele destinate depozitarii deseurilor refolosibile vor

fi amplasate in locuri usor accesibile dotate cu indicatoare privind tipul de material

refolosibil ce urmeaza a fi depozitat.

Obligatiile producatorilor de deseuri cu caracter special

In cazul in care in cadrul obiectivului pot exista firme specializate in

prezentarea si vanzarea produselor fotografice (filme, albume foto, aparate de

fotografiat). In cazul in care desfasoara activitati de developare a filmelor





157

fotografice vor rezulta substante chimice ce se incadreaza in categoria deseurilor

periculoase. Din momentul inceperii activitatii de procesare a filmelor fotografice,

sunt necesare indeplinirea conditiilor specificate prin legislatie privitor deseuri

periculoase.

Deseurile cu caracter special trebuie neutralizate in instalatii speciale cu

tehnologie avizata de organele sanitare si de protectie a mediului. Transportul

deseurilor rezultate in urma neutralizarii la depozitele sau instalatiile autorizate

trebuie efectuat in recipienti a caror golire nu prejudiciaza desfasurarea procesului

tehnologic din instalatia respectiva.





158

8. POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE

ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA

SANATATII, IN CONTEXT

TRANSFRONTIERA

Nu este cazul.





159

9. MASURI SI RECOMANDARI PROPUSE

PENTRU PREVENIREA, REDUCEREA SI

COMPENSAREA EFECTELOR ADVERSE

ASUPRA MEDIULUI





160

Orice activitate umana aduce modificari asupra factorilor de mediu.

Modificarile pot fi vizibile sau mai putin vizibile, pot avea o influenta negativa sau

pozitiva.

Dupa ce s-a constientizat influenta negativa pe care o are activitatea umana

asupra factorilor de mediu, se fac eforturi si exista impuneri pentru ca efectele

negative sa fie cat mai reduse sau sa nu existe.

Privitor la obiectivul analizat se propun urmatoarele masuri si recomandari:

9.1 Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea

efectelor adverse asupra factorului de mediu apa


In ceea ce priveste punctele de lucru, acestea trebuie dotate cu wc-uri

ecologice sau racordate la reteaua de canalizare menajera din zona.

Depozitele intermediare de materiale de constructii in vrac, care pot fi

spalate de apele pluviale si pot polua solul, subsolul si apele subterane trebuie

depozitate in spatii inchise sau acoperite.

Spalarile de utilaje si mijloace de transport ale santierului sunt interzise in

organizarea de santier, ele trebuie efectuate la statii special amenajate pentru astfel

de operatiuni.


In vederea diminuarii impactului apelor provenite din parcarile subterane, al

apelor pluviale impure, si al apelor menajere se vor lua masuri precum: trecerea

apelor provenite de la parcarile subterane, supraterane si de pe caile de comunicatie

prin separatoare de hidrocarburi, si a apelor provenite de la bucatariile

restaurantelor si fast-food-urilor prin separatoare de grasimi, inaintea deversari

acestora in reteaua de canalizare oraseneasca.

Trebuie respectate cu strictete modalitatile de izolare si etanseitatea intregii





161

retele de canalizare din obiectiv.

Trebuie supravegheat sistemul de colectare si evacuare a apelor menajere si

pluviale.

Consumul de apa se va contoriza si se vor impune masuri pentru evitarea

risipei de apa.

Se va asigura zona de protectie sanitara de o parte si de alta a

conductelor de distributie apa din incinta obiectivului. Eventual, in aceste zone

terenul se va acoperi cu material demontabil (dale, pavele).

Se recomanda efectuarea de verificari regulate ale functionarii corecte a

separatorului hidrocarburi si a separatorului de grasimi.

Se va asigura functionarea corecta a tuturor instalatiilor.

9.2. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea

efectelor adverse asupra factorului de mediu aer


Se vor lua masuri de reducere a nivelului de praf pe durata constructiilor.

In perioada de executie a lucrarilor de constructii, pentru evitarea dispersiei

particulelor de praf, ciment, var etc. in atmosfera, materialele de constructie

trebuiesc depozitate in locuri special amenajate si ferite de actiunea vantului.

Pentru a se limita poluarea atmosferei cu praf, materialul se va transporta in

conditii care sa asigure acest lucru prin stropirea materialului, acoperirea

acestuia, etc.

Materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa maniera incat

sa reduca la minim nivelul de particule ce pot fi antrenate de curentii atmosferici.

Se vor efectua verificari ale utilajelor si mijloacelor de transport astfel incat

acestea sa fie in stare tehnica buna si sa nu emane noxe peste limitele admise.





162


Din punct de vedere al protectiei calitatii aerului in zona de influenta a

obiectivului, proiectul prevede o serie de masuri dupa cum urmeaza:

Pentru imbunatatirea parametrilor de emisie masurile constau in prevederea

de instalatii de captare si evacuare dirijata a poluantilor generati de activitatile de

preparare a hranei si de parcarea subterana.

Evacuarea gazelor din parcarile subterane se va face prin intermediul unei

tubulaturi metalice si ventilatoare de aerisire.

Aceasta categorie de masuri, care semnifica eliminarea surselor nedirijate,

prezinta, pe langa avantajul imbunatatirii parametrilor de dispersie, urmatoarele

avantaje: protejarea calitatii aerului la locurile de munca, crearea posibilitatilor de

efectuare a masuratorilor la emisie in perioada de functionare si crearea

posibilitatilor cost-eficiente de punere sub control a emisiilor in cazul constatarii

unor neconformari cu legislatia in vigoare la momentul respectiv.

Pentru reducerea/eliminarea emisiilor se recomanda filtre cu carbune activ la

toate evacuarile din zonele de preparare a hranei.

In cazul dotarii cu instalatii de climatizare se vor achizitiona numai

aparate ce utilizeaza agenti de racire ecologici.

Se recomanda sa se analizeze si posibilitatea utilizarii energiilor alternative,

in cazul de fata panourile solare sau pompe de caldura, care pot inlocui cel putin

partial combustibilii conventionali.

In vederea identificarii posibilelor efecte negative asupra mediului generate

de functionarea obiectivului, se recomanda masuratori in emisie la evacuarea din

parcarea subterana, cu frecventa trimestriala.

De asemenea, se recomanda determinari de mirosuri in zona adiacenta,

pentru a se determina eficienta sistemelor de retinere - filtrele cu carbune activ.





163


efectelor adverse asupra factorului de mediu sol-subsol


Este interzisa amplasarea pe santier a unor depozite temporare de carburanti

si lubrefianti, de unde se pot produce pierderi pe sol.

Este interzisa efectuarea pe santier a unor reparatii de utilaje sau mijloace de

transport, care de obicei se soldeaza cu scurgeri de carburanti si lubrefianti pe sol.

In cazul scurgerilor de produse petroliere pe sol se recomanda colaborarea

cu firme de depoluare, specializate in astfel de interventii.

Pentru efectuarea lucrarilor de constructie se recomanda folosirea de

mijloace de transport a materialelor si a deseurilor prevazute cu mijloace de

protectie impotriva imprastierii lor pe traseele de circulatie, conform normelor

impuse prin lege.

In ceea ce priveste pamantul excavat ce va rezulta ca urmare a necesitatii

realizarii fundatiilor noilor cladiri, acesta va putea fi reutilizat partial la umpluturi,

restul urmand sa fie transportat si depozitat fie la o rampa de deseuri inerte fie

utilizat ca si umplutura in alte locatii indicate de Primaria Constanta. In nici un caz

insa nu se va utiliza pentru umpluturi sol vegetal.

De asemenea o buna executie a conductelor si colectoarelor de canalizare

menajera/pluviala va face imposibila sau va reduce mult probabilitatea aparitiei

unor avarii cu deversari de ape menajere/pluviale care ar polua solul si subsolul.


Stationarea autovehiculelor se va face numai in zona parcarii amenajate.

Trebuie evitata depozitarea necontrolata a deseurilor rezultate de pe

amplasament, prin preluarea ritmica acestora.

Este recomandata betonarea/asfaltarea aleilor carosabile, iar la limita dintre

alei si spatiul verde se vor amenaja borduri, pentru limitarea actiunii apelor





164

pluviale potential contaminate.

Zonele de spatiu verde aferente obiectivului trebuie amenajate si intretinute

corespunzator.

Apele pluviale de pe amplasamentul parcarii supraterane trebuie sa fie

colectate si preepurate intr-un separator de produse petroliere.

Este interzisa spalarea si efectuarea de reparatii la mijloacele de transport in

incinta parcarii obiectivului.

In cazul scurgerilor de produse petroliere pe sol se recomanda colaborarea

cu firme de depoluare, specializate in astfel de interventii.

Se recomanda amplasarea de marci tensometrice atat in fundatie, ziduri de

sprijin cat si in sol pentru a monitoriza permanent eventualele tasari si alunecari de

pamant care ar putea sectiona instalatiile producand scurgeri.

Toate echipamentele obiectivului trebuie sa functioneze in parametrii

proiectati.

Se recomanda aplicarea unor masuri eficiente de filtrare pentru retinerea

particulelor in suspensie.


efectelor adverse asupra biodiversitatii


Se recomanda depozitarea materialelor de constructie sau a celor rezultate din

demolare in spatii special amenajate, ferite de actiunea vantului si a ploii si pe cat

posibil in afara spatiilor verzi pentru a se mentine cat mai mult spatiu verde inclusiv in

perioada de constructie a obiectivului.

In urma efectuarii lucrarilor de fundare a constructiilor, stratul de sol fertil

(pana la o adancime de aproximativ 30 cm) trebuie decopertat si depozitat separat

fata de restul solului excavat. Solul fertil rezultat se va folosi pentru efectuarea

lucrarilor de reamenajare in cadrul amplasamentului studiat, iar cantitatea de sol





165

fertil care va ramane fara utilitate locala, se va depozita in locuri indicate de catre

Primaria Constanta.

Se recomanda inventarierea exemplarelor de plante lemnoase ce necesita a fi

taiate in vederea constructiei obiectivului, astfel incat in momentul refacerii si

amenajarii spatiului verde sa se planteze un numar de exemplare de 10 ori mai

mare decat cele taiate. Daca perimetrul amplasamentului nu permite plantarea

tuturor exemplarelor, se vor folosi alte spatii indicate de Primaria Constanta.


Deoarece scurgerile accidentale de carburanti pe sol afecteaza calitatea

solului si, implicit, impiedica buna dezvoltare a covorului vegetal, recomandam

interventia in cel mai scurt timp cu materiale absorbante, de catre firme

specializate in depoluare si de asemenea refacerea spatiului verde initial.

Se recomanda mentinerea unui numar cat mai mare din exemplarele deja

existente pe amplasament si plantarea de specii autohtone pentru a mentine in mare

masura actuala compozitie de specii din flora existenta.

Se vor identifica, proteja si pastra in timpul executarii constructiilor arborii

importanti existenti avand peste 4.00 metri inaltime si diametrul tulpinii peste

15.00 cm; in cazul taierii unui arbore se vor planta in schimb alti 10 arbori in

perimetrul unor spatii plantate publice din apropiere.

Terenul care nu este acoperit cu constructii, platforme si circulatii va fi

acoperit cu gazon si plantat cu un arbore la fiecare 100 mp.

Se recomanda ca minim 75% din terasele neutilizabile si 10% din terasele

utilizabile ale constructiilor sa fie amenajate ca spatii verzi pentru ameliorarea

microclimatului si a imaginii oferite catre cladirile invecinate.

In zona cu terenuri contractile se vor evita speciile care prin tipul de radacina

pot mari sensibilitatea la umiditate a terenului de fundare.

Se propune beneficiarului sa aiba in vedere posibilitatea realizarii la nivelul





166

ultimului etaj, a unor gradini suspendate, asa-numitele si binecunoscutele roof-

gardens, care in Romania sunt practic inexistente dar care in alte state au mare

succes tocmai datorita lipsei tot mai acute de vegetatie.

Pentru cladirea de 24 nivele se recomanda sa se evite pe cat posibil placarea

cu sticla cu efect puternic de oglindire, deoarece din experienta altor tari in care

sunt prezente cladiri inalte cu astfel de placari sunt foarte frevente ciocniri ale

pasarilor de ferestre.

In continuare sunt pezentate imagini cu gradini suspendate amenajate pe

diferite cladiri din lume:


efectelor adverse asupra asezarilor umane si a sanatatii populatiei


Operatiunile de pe santier care produc zgomote, vor trebui programate la ore

potrivite, respectandu-se orele legale de odihna.

Nivelul pulberilor sedimentabile trebuie redus prin stropirea permanenta a

fronturilor de lucru.

Incinta santierului trebuie ingradita cu panouri de inaltime minima 2 m,

vopsite si inscriptionate adecvat.

In plansee, pereti si pardoseli trebuie montate materiale fonoabsorbante.





167

Se recomanda folosirea tuturor utilajelor in conditii normale de exploatare.


Se recomanda folosirea de echipamente garantate de producator privitor la

intensitatea zgomotelor produse.

Trebuie urmarita respectarea prevederilor privind insorirea optima.

Cum reducerea traficului si a aglomerarii in zona este greu de realizat, sunt

de luat masuri privind limitarea vitezei de trafic, utilizarea autovehiculelor in

conditii normale de functiune.

Se va elabora si aplica un program de monitorizare a aerului.

Se vor diferentia accesele (de locatari si de serviciu) cu marcarea si

protejarea celor principale.

Se vor amenaja trotuare, alei carosabile, parcari, spatii verzi, pe

amplasamentul propus.


efectelor adverse asupra mediului social si economic, peisajului,

patrimoniului cultural


Prevenirea unui impact peisagistic neplacut, se realizeaza prin obligarea

muncitorilor de pe santier de a purta uniforme aspectuoase si de a se ingriji de

aspectul utilajelor de pe santier si al mijloacelor de transport.

Pentru diminuarea aspectului neplacut dat de organizarea de santier pentru

constructia obiectivului, se vor monta panouri inalte de cel putin 2 m, vopsite si

inscriptionate adecvat.

De asemenea, se recomanda ca totalitatea proceselor tehnologice aferente sa

se efectueze in incinta spatiului delimitat, mai sus mentionat.

Luarea mijloacelor corespunzatoare pentru a nu fi posibila poluarea cu noroi





168

sau reziduuri de pe santier a cailor de comunicatie pe care circula utilajele si

mijloacele de transport ale constructorilor.


Pentru a evita poluarea fondului peisagistic, deseurile trebuie colectate

selectiv si depozitate in spatii special amenajate, urmand ca la un interval

prestabilit sa fie ridicate de firme specializate.

Deasemenea nu exista efecte adverse asupra mediului social, acest obiectiv

asigurand locuri de munca si posibilitatea desfasurarii activitatilor propuse in mod

civilizat.


efectelor zgomotelor si vibratiilor


Pentru diminuarea nivelului de zgomot utilajele vor trebui sa fie dotate cu

amortizoare de zgomot, captatoare de zgomot, difuzoare si amortizoare pentru

ventilatoare.

Constructorii vor fi obligati sa lucreze un numar cat mai mic posibil de

ore/zi, intr-un program cu interdictii in orele de odihna ale locatarilor din zonele

invecinate santierelor.

Se vor lua masuri de izolare cu panouri absorbante fonic, daca dupa

inceperea lucrarilor si efectuarea masuratorilor de zgomot se depaseste nivelul

maxim admis prin lege.

Alte masuri de combatere includ: utilizarea utilajelor care emit mai putin

zgomot, evitarea impactului metalului pe metal, izolarea componentelor care

vibreaza, efectuarea intretinerii preventive – deoarece pe masura ce piesele

componente se uzeaza, nivelul de zgomot poate creste.





169


Pentru diminuarea zgomotului produs in timpul functionarii obiectivului, toate

cladirile ce se vor construi vor fi antifonate.

Toate instalatiile trebuie montate corect (pompe, frigidere, ventilatoare, etc.)

si in limita posibilitatilor pe sisteme de amortizare a vibratiilor.

Se recomanda folosirea de echipamente garantate de producator privitor la

intensitatea zgomotelor produse.

In plansee, pereti, pardoseli se vor monta materiale fonoabsorbante.

Se recomanda folosirea tuturor utilajelor in conditii normale de exploatare.





170

10. MODALITATI DE SELECTARE A

VARIANTELOR, DE EVALUARE,

DIFICULTATI





171

Analiza alternativelor

S-a ajuns la varianta prezentata in ceea ce priveste atat regimul de inaltime

al cladirilor cat si modalitatea de amplasare a acestora in cadrul parcelei tinandu-se

cont de necesitatea respectarii prevederilor legale din regulamentul de urbanism

referitoare la forma, dimensiunile constructiilor, modul de amplasare a acestora si

distantele fata de vecinatati.

Evaluarea impactului

Pentru evaluarea impactului global asupra mediului inconjurator privind

amplasarea obiectivului in zona studiata, s-a utilizat metoda propusa de

V. Rojanschi.

S-au luat in considerare urmatorii factori de mediu: apa, aer, sol-subsol,

biodiversitate, asezari umane, peisaj.

Impactul produs asupra factorilor de mediu s-a evaluat printr-o nota in

intervalul 1... 10. Nota 1 corespunde unei poluari maxime a factorului de mediu

respectiv, iar nota 10 unui mediu nepoluat. Notele acordate fiecarui factor de

mediu din cei sase considerati s-au stabilit din „Scara de bonitate”, prezentata in

urmatorul tabel.

SCARA DE BONITATE

Nota de bonitate

Valoarea Ip

Efectele asupra omului si mediului inconjurator

10 Ip=0 – calitatea factorilor de mediu naturala, de echilibru– starea de sanatate pentru om naturala

9 Ip=0,0 – 0,25 – fara efecte

8 Ip =0,25 – 0,50 – fara efecte decelabile cazuistic – mediul este afectat in limite admise – nivel 1

7 Ip = 0,50 – 1,0 – mediul este afectat in limite admise – nivel 2 – efectele nu sunt nocive

6 Ip = 1,0 – 2,0 – mediul e afectat peste limita admisa–nivel 1 – efectele sunt accentuate





172

Nota de bonitate

Valoarea Ip

Efectele asupra omului si mediului inconjurator

5 Ip = 2,0 – 4,0 – mediul este afectat peste limitele admise – nivel 2– efectele sunt nocive

4 Ip = 4,0 – 8,0 – mediul este afectat peste limitele adm. – nivel 3 – efectele nocive sunt accentuate

3 Ip = 8,0 – 12,0 –mediul degradat – nivel 1 – efectele sunt letale Ia durate medii de expunere

2 Ip =12,0 – 20,0 – mediul degradat – nivel 2 – efectele sunt letale la durate scurte de expunere

1 Ip =peste 20,0 – mediul este impropriu formelor de viatä Cmax = Valoarea caracteristica efectiva a factorului

C.M.A. = Concentratia maxima admisibila din STAS sau avize anterioare

Tinand cont de toate aspectele prezentate in capitolele anterioare, in cadrul

evaluarii s-au obtinut urmatoarele note de bonitate pentru factorii de mediu

analizati:

pentru factorul de mediu apa:

Ip = 0,15 nota 9,50

pentru factorul de mediu aer:

Ip = 0,20 nota 9,00

pentru factorul de mediu sol-subsol:

Ip = 0,50 nota 8,00

pentru factorul de mediu biodiversitate:

Ip = 0,20 nota 9,00

pentru factorul de mediu asezari umane:

Ip =0,20 nota 9,00

pentru peisaj:

Ip =0,10 nota 9,50





173

Notele de bonitate obtinute pentru fiecare factor de mediu in zona analizata

servesc la realizarea grafica a unei diagrame, ca o metoda de simulare a efectului

sinergic. Avand in vedere ca in cazul de fata au fost analizati sase factori de mediu,

figura geometrica va fi un hexagon. Starea ideala este reprezentata printr-un

hexagon regulat inscris intr-un cerc ale carui raze corespund valorii 10 a notei de

bonitate. Prin amplasarea pe aceste raze a valorilor exprimand starea reala, se

obtine o figura geometrica neregulata, cu o suprafata mai mica, inscrisa in figura

geometrica ce corespunde starii ideale.

Indicele starii de poluare globala – IPG – reprezinta raportul dintre suprafata

reprezentand starea ideala Si si suprafata reprezentand starea reala SR, IPG = Si/SR

Cand nu exista modificari ale calitatii factorilor de mediu, deci cand nu

exista poluare, acest indice este egal cu 1. Cand exista modificari, indicele IPG va

capata valori supraunitare din ce in ce mai mari pe masura reducerii suprafetei

figurii ce reprezinta starea reala. Pentru evaluarea impactului s-a intocmit o scara

de la 1 la 6 pentru indicele poluarii globale a mediului, astfel:

SCARA DE CALITATE

IPG = 1 - mediul natural este neafectat de activitatea umana IPG = 1…2 - mediul este supus activitatii umane in limite admisibile

IPG = 2…3 - mediul este supus activitatii umane, provocand stare de disconfort formelor de viata

IPG = 3…4 - mediul este afectat de activitatea umana, provocand tulburari formelor de viata

IPG = 4…6 - mediul afectat grav de activitatea umana, periculos pentru formele de viata

IPG = > 6 - mediul este degradat, impropriu formelor de viata





174

STABILIREA INDICELUI DE POLUARE GLOBALA:

NOTE DE BONITATE FACTORI DE MEDIU

Stare ideala Stare reala APA 10,00 9,50

AER 10,00 9,00

SOL-SUBSOL 10,00 8,00

BIODIVERSITATE 10,00 9,00

ASEZARI UMANE 10,00 9,00

PEISAJ 10,00 9,50

0123456789

10APA

AER

SOL-SUBSOL

BIODIVERSITATE

ASEZARI UMANE

PEISAJ

suprafata ce corespunde starii ideale a mediului Si =259,81

suprafata ce corespunde starii reale a mediului Sr=210,34

IPG = Si/Sr => IPG = 1,24

Dificultati

Nu este cazul deoarece cladirile reprezinta situatii analizate foarte des si au

putine necunoscute.





175

Concluzii

Calculul pentru stabilirea indicelui de poluare globala IPG in cazul de fata,

conform metodei descrise a condus la urmatoarea valoare: IPG = 1,24.

Rezulta ca prin realizarea si functionarea obiectivului analizat mediul

este supus activitatii umane in limite admisibile.

Factorii de mediu sol si apa sunt protejati impotriva unor eventuale poluari,

deasemenea se imbunatateste calitatea de viata a populatiei, impactul asupra

peisajului este pozitiv, iar din punct de vedere al florei, suprafetele verzi si numarul

arborilor si arbustilor creste semnificativ.





176

11. MONITORIZARE





177

Se recomanda monitorizarea evolutiei calitatii factorilor de mediu mai ales

in perioada de construire a obiectivului, dar si in perioada de functionare.

Pentru evitarea oricaror accidente se impune o atentie deosebita, luarea de

masuri corespunzatoare si alegerea metodelor celor mai adecvate in legatura cu

executarea acestor lucrari, acordarea de asistenta tehnica din partea autoritatilor

competente.

In perioada executarii lucrarilor se impune monitorizarea calitatii aerului si a

nivelului de zgomot in zonele adiacente organizarii de santier.

Se recomanda supravegherea stricta a materialului de umplutura care se va

folosi pe terenul analizat.

Se recomanda amplasarea de marci tensometrice atat in fundatie, ziduri de

sprijin cat si in sol pentru a monitoriza permanent eventualele tasari si alunecari de

pamant care ar putea sectiona instalatiile producand scurgeri.

In vederea identificarii posibilelor efecte negative asupra mediului generate

de functionarea obiectivului, se recomanda masuratori in emisie la evacuarea

aerului din parcarea subterana, cu frecventa trimestriala.

Toti beneficiarii complexului de locuinte, centrului de afaceri si a parcului

comercial vor implementa sisteme de prevenire a riscurilor unor accidente cu

efecte semnificative asupra factorilor de mediu: dotari si masuri pentru instruirea

personalului, managementul exploatarii si analiza periodica a punerii in practica a

propunerii de conformare pentru controlul emisiilor de poluanti, supravegherea

activitatilor de protectie a mediului, etc.

Pentru a se evita poluarea apei se recomanda folosirea unui sistem de

monitorizare centralizat pentru cladiri care sa ajute la prevenirea avariilor.

De asemenea, se recomanda determinari de mirosuri in zona adiacenta,

pentru a se determina eficienta sistemelor de retinere (filtre cu carbune activ).





178

12. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC





179

Perimetrul studiat se afla pe teritoriul intravilan al municipiului Constanta,

in zona de Nord, in proximitatea lacului Tabacariei.

Cladirile si terenurile cuprinse in PUZ in speta au in prezent urmatoarele

utilizari:

Teren liber de constructii/destructurat;

Zona de sport si agrement;

Circulatii pietonale si carosabile.

Zona analizata nu este omogena ca functiuni si ca tip de parcelare, fiind o

zona in curs de constituire. In mare parte terenul se prezinta ca o suprafata

betonata, terenul fiind nestructurat, fosta baza auto si fost patinoar, liber de

constructii

O analiza a structurii cladirilor adiacente zonei de studiu evidentiaza in mare

parte constructii durabile, acestea fiind in general in stare buna si foarte buna.





180

In jurul amplasamentului nu exista monumente istorice, obiective culturale

sau religioase, a caror activitate sa fie stanjenita de functionarea noului obiectiv.

Fiind situat intr-o zona puternic antropizata, amplasamentul nu face parte din

nici o arie speciale de conservare reglementate conform Ordonantei de Urgenta a

Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata cu modificari si

completari prin Legea nr. 462/2001.

Prin proiectul in discutie se propune rezolvarea aspectelor functional

tehnice, ridicarea calitatii imaginii urbane printr-o compozitie spatio-volumetrica si

plastica arhitecturala adecvata, racorduri cu regim de inaltime, precum si o

inchegare spatio-functionala si o circulatie fluenta.

Intreg ansamblul propus, se poate asimila unui centru de cartier, prevazut

dealtfel si prin PUG Municipiul Constanta.

Cea mai mare parte a terenului este afectata constructiei de locuinte

colective cu regim mare inaltime, de la P+15 etaje spre baza de sport si agrement,

catre P+11 etaje spre zona de locuinte individuale adiacenta strazii Chiliei.

Coltul din partea de Nord, dinspre Parcul Tabacariei este rezolvat printr-un

accent de altimetrie, punct de reper pentru zona si pentru oras, ce va ingloba

functiuni mixte, intr-un ansamblu arhitectural cu identitate urbana specifica.

Zona comerciala, de tip „Mall”, va deservi, desfasurandu-se pe doua niveluri

supraterane si doua subterane, intraga zona de studiu, precum si cartierul, respectiv

orasul.

Conform Certificat de Urbanism nr. 4677 din 20.11.2007 emis de primaria

Municipiului Constanta:

Folosirea actuala a terenului este de „teren liber in urma demolarii”.

Destinatia terenului, stabilita prin documentatiile de urbanism aprobate este

de Functiuni publice, institutii, servicii, sedii firme, comert, hoteluiri, loisir,

sport, locuire conform PUG.





181

Obiectivul va oferi zonei un aspect peisagistic placut, datorita arhitecturii

moderne utilizate, spatiilor verzi intercalate, a lucrarilor de inalta tehnologie.

Materialele de constructie vor fi moderne, avand rolul de a intregi aspectul

estetic al zonei, pe langa cel de indeplinire al standardelor de calitate in constructii.

Calculul pentru stabilirea indicelui de poluare globala, rezultat in urma

activitatii obiectivului analizat a condus la urmatoarea concluzie: “MEDIUL

ESTE SUPUS ACTIVITATII UMANE IN LIMITE ADMISBILE”.





182

Elaboratorul recomanda aprobarea de catre autoritatea de

mediu a Planului Urbanistic Zonal „Construire complex locuinte

colective, comert, birouri, hotel”, amplasat in Judetul Constanta,

Municipiul Constanta, strada Chiliei, fosta baza, deoarece impactul

asupra mediului datorat activitatii umane este in limite admisibile.





183

13. BIBLIOGRAFIE-BAZE LEGALE





184

Bibliografie:

Suler J., 2005: Metode de fundamentare pentru elaborarea si implementarea

strategiilor de urbanizare;

Consiliul Judetean Constanta, 2000: Carta verde a judetului Constanta;

Raportul privind starea factorilor de mediu in anul 2006 – elaborata de

Agentia pentru Protectia Mediului Constanta;

Ianos I., Pumain D., Racine J. B., 2000: Integrated urban systems and

sustainability of urban life;

Pumnea O., s.a. 1994: Protectia mediului ambiant;

Bica Ioan, 2000: Elemente de impact asupra mediului;

Rojanschi V., Bran F., Diaconu Ghe. 2002: Protectia si ingineria mediului;

Rojanschi V., Bran F., 2002: Politici si strategii de mediu;

Ionescu Alex., s.a. 1982: Ecologie si protectia ecosistemelor;

Popescu Maria, Popescu Miron, 2005: Ecologie aplicata;

Godeanu S., 1997: Elemente de monitoring ecologic/integrat;

Rosu A., 1980: Geografia fizica a Romaniei;

Mutihac V., 1990: Structura geologica a teritoriului Romaniei;

Paunescu I., Atudorei A., 2002: Gestiunea deseurilor urbane;

Moldoveanu A. M., 2005: Poluarea aerului cu particule.

Baze legale:

La elaborarea lucrarii s-au avut in vedere reglementarile specifice din

domeniul protectiei mediului, dintre care enumeram:

LEGE Nr. 265 din 29.06.2006

pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind

protectia mediului





185

LEGE Nr. 107 din 25 septembrie 1996

legea apelor, cu completari si modificari ulterioare

Legea nr. 311 din 28 iunie 2004

pentru modificarea si completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei

potabile

LEGE nr. 350 din 6 iulie 2001

privind amenajarea teritoriului si urbanismul, cu completari si modificari

ulterioare


privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a

IV-a Reteaua de localitati, cu completari si modificari ulterioare

LEGE nr. 50 din 29.07.1991

privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu

modificarile si completarile ulterioare

LEGE nr. 5 din 6 martie 2000

privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a

III-a - zone protejate



regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si

faunei salbatice, cu modificari ulterioare



regimul deseurilor, cu modificari ulterioare

LEGE nr. 645 din 7 decembrie 2002


prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii





186

HOTARARE nr. 1.076 din 8 iulie 2004

privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri

si programe

HOTARARE nr. 188 din 28 februarie 2002

modificata si completata de HG 352/2005, pentru aprobarea unor norme

privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate

HOTARARE nr. 202 din 28 februarie 2002

pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafata care

necesita protectie si ameliorare in scopul sustinerii vietii piscicole,

modificata si completata de H.G. nr.563/2006

HOTARARE nr. 621 din 23 iunie 2005

privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, completata si

modificata de H.G. nr.1872/2006

HOTARARE nr. 930 din 11 august 2005

pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de

protectie sanitara si hidrogeologica

HOTARARE nr. 1.143 din 18 septembrie 2007

privind instituirea de noi arii naturale protejate

HOTARARE nr. 1.284 din 24 octombrie 2007

privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte

integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania

HG 349 din 21 aprilie 2005

privind depozitarea deseurilor

HG 166 din 12 februarie 2004

pentru aprobarea proiectului „dezvoltarea sistemului de colectare a

deseurilor de ambalaje pet postconsum in vederea reciclarii”, cu modificarile

si completarile ulterioare





187

HG 856 din 16 august 2002

privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea listei cuprinzand deseurile,

inclusiv deseurile periculoase, cu completarile ulterioare

ORDIN nr. 756 din 3 noiembrie 1997

pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului, cu

modificarile si completarile ulterioare

ORDIN nr. 278 din 11 aprilie 1997

Privind organizarea activitatii de prevenire si combatere a poluarilor

accidentale la folosintele de apa potential poluatoare

ORDIN nr. 161 din 16 februarie 2006

pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitatii apelor de

suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa

ORDIN nr. 661 din 28 iunie 2006

privind aprobarea Normativului de continut al documentatiilor tehnice de

fundamentare necesare obtinerii avizului de gospodarire a apelor si a

autorizatiei de gospodarire a apelor

ORDIN nr. 662 din 28 iunie 2006

privind aprobarea Procedurii si a competentelor de emitere a avizelor si

autorizatiilor de gospodarire a apelor

ORDIN nr. 1964 din 13 decembrie 2007

privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de

importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene

Natura 2000 in Romania

Ordinul MMGA 757 din 2004

pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor, cu

modificarile ulterioare





188

Ordinul MAPPM nr. 1182 din 18 decembrie 2002

Aprobarea “Metodologiei de gestionare si furnizare a informatiei privind

mediul, detinuta de autoritatile publice pentru protectia mediului”

Ordinul MS nr. 536 din 1997

pentru aprobarea normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de

viata al populatiei, cu modificarile si completarile ulterioare

ORDONANTA DE URGENTA nr. 195 din 22 decembrie 2005

privind protectia mediului, rectificata si aprobata cu modificari si completari

de Legea nr. 265/2006

ORDONANTA DE URGENTA nr. 152 din 10 noiembrie 2005

privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata, modificata si

completata de Legea nr. 84/2006

ORDONANTA DE URGENTA nr. 57 din 20 iunie 2007

privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a

florei si faunei salbatice

NTPA-002/2002

Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de

canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare”

STAS 12574/1988

Aer din zonele protejate - Conditii de calitate

SR EN 12461/2000

Biotehnologie - Procese si productie la scara industriala - Ghid pentru

manipularea, tratarea si controlul deseurilor

SR ISO 11932

Masurari ale activitatii materialelor solide destinate reciclarii, reutilizarii sau

eliminarii ca deseuri neradioactive

SR EN ISO 5667-13/2000

Calitatea apei - Prelevare - Partea 13





189

SR EN 840-6/2001

Containere mobile pentru deseuri - Partea 6: Conditii de igiena si de

securitate

STAS 10009/1988

Acustica urbana





190

14. ANEXE

Documents

Raport de Mediu Varianta finalaexpert-mediu.ro/lucrari/Raport de Mediu Parina Park.pdf · reglementare specifica detaliata a dezvoltarii urbanistice a unei zone din localitate (acoperind