Raport Mediu Strategie Suceava

UNIUNEA EUROPEANĂ Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI

Ministerul Administraţiei şi Internelor

Inovaţie în administraţie Programul Operaţional

"Dezvoltarea Capacităţii Administrative”

RAPORT DE MEDIU

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECO�OMICĂ ŞI SOCIALĂ A JUDEŢULUI SUCEAVA

2011 - 2020

ELABORATOR: SC Ecoproject Consulting SRL Str. Vasile Alecsandri, nr.39, Bacău

BE�EFICIAR: CO�SILIUL JUDEŢEA� SUCEAVA

August 2011

2

Denumire: RAPORT DE MEDIU - STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECO�OMICĂ ŞI SOCIALĂ

A JUDEŢULUI SUCEAVA 2011 - 2020

Beneficiar: CO�SILIUL JUDEŢEA� SUCEAVA

Data: AUGUST 2011

LISTA DE SEM�ĂTURI

SC ECOPROJECT CONSULTING SRL

Elaborat: ing Cornelia Giosanu Verificat: ing Iuliana Romaniuc Aprobat: ing Mihaela Badita

3

A. EXPU�ERE CO�TI�UT.......................................................................................................................................... 6 A.1. DE�UMIRE PROIECT ............................................................................................................................................ 6 A.2. TITULAR PROIECT................................................................................................................................................. 6 A.3. PROIECTA�T .......................................................................................................................................................... 6 A.4. AUTOR ATESTAT AL RAPORTULUI DE MEDIU.................................................................................................. 6 A.5. I�FORMAŢII GE�ERALE....................................................................................................................................... 7 A.6. FU�DAME�TAREA PROIECTULUI – OPORTU�ITATE..................................................................................... 9 A.7. RELAŢIA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE CU ALTE PLA�URI ŞI PROGRAME.............................................. 9 A.8. OBIECTIVELE SPECIFICE ALE STRATEGIEI DE DEZVOLTARE ECO�OMICĂ ŞI SOCIALĂ A JUDEȚULUI SUCEAVA............................................................................................................................................................................... 10 B. ASPECTE RELEVA�TE ALE STăRII ACTUALE A MEDIULUI ................................................................... 10 B.1. LOCALIZAREA GEOGRAFICA ŞI ADMI�ISTRATIVĂ ........................................................................................ 10 B.1.1. Căi de comunicaţie ................................................................................................................................................. 12 B.1.2. Drumuri judeţene şi comunale................................................................................................................................ 12 B.1.3. Liniile de cale ferată în exploatare la 31 decembrie 2009 ..................................................................................... 12 B.1.4. Căi aeriene ............................................................................................................................................................. 13 B.2. LISTA LOCALITĂŢILOR JUDEŢULUI SUCEAVA............................................................................................... 13 B.2.1. LISTA LOCALITĂŢILOR JUDEŢULUI SUCEAVA, DUPĂ POPULAŢIE, SUPRAFAŢĂ ŞI DE�SITATE........... 17 B.2.2. Localităţi Urbane ................................................................................................................................................... 20 B.2.3. Localităţi Rurale..................................................................................................................................................... 20 B.3. RELIEFUL.............................................................................................................................................................. 20 B.4. CO�DITII CLIMATICE ŞI TOPOCLIMATICE ..................................................................................................... 21 B.5. STRUCTURA GEOMORFOLOGICĂ .................................................................................................................... 27 B.6. SOLURI .................................................................................................................................................................. 27 B.7. REŢEAUA HIDROGRAFICĂ................................................................................................................................. 29 B.7.1. Radioactivitatea apelor .......................................................................................................................................... 33 B.7.1.1. Radioactivitatea principalelor râuri din județul Suceava ...................................................................................... 33 B.7.1.2. Apă potabilă ........................................................................................................................................................... 34 B.7.1.3. Apă subterană......................................................................................................................................................... 34 B.7.1.4. Ape de suprafaţă şi ape uzate ................................................................................................................................. 34 B.8. VEGETAȚIA ........................................................................................................................................................... 45 B.9. FAU�A ................................................................................................................................................................... 50 B.10. ZO�E CU RISCURI �ATURALE........................................................................................................................... 52 B.10.1.1. OBIECTIVE SEVESO............................................................................................................................................. 59 B.11. ARII �ATURALE PROTEJATE............................................................................................................................. 60 B.12. MO�UME�TE ISTORICE ŞI DE ARHITECTURĂ ............................................................................................... 62 B.13. SPAȚII VERZI ........................................................................................................................................................ 95 B.14. POPULAŢIA........................................................................................................................................................... 98 B.15. ECO�OMIA ......................................................................................................................................................... 100 B.15.1. Structura economiei judeţului Suceava ................................................................................................................ 100 B.15.2. Volumul şi structura investiţiilor străine în judeţul Suceava................................................................................ 101 B.15.3. Structura teritorială a economiei în Regiunea �ord-Est...................................................................................... 104 B.15.4. Structura teritorială a economiei judeţului Suceava ............................................................................................ 104 B.15.5. Industria şi IMM-urile.......................................................................................................................................... 106 B.15.5.1. Întreprinderile mari.............................................................................................................................................. 106 B.15.5.2. Sectorul IMM........................................................................................................................................................ 107 B.15.6. Competitivitatea economică ................................................................................................................................. 108 B.15.7. Evoluţiile economice recente în judeţul Suceava.................................................................................................. 108 B.15.8. Spaţiul rural.......................................................................................................................................................... 109 B.15.8.1. Caracteristici specifice ale zonei rurale din judeţul Suceava............................................................................... 109 B.15.8.2. Agricultura ........................................................................................................................................................... 110 B.15.8.3. Silvicultura judeţului ............................................................................................................................................ 111 B.15.9. Turismul................................................................................................................................................................ 114 B.15.9.1. Potenţialul turistic al judeţului Suceava............................................................................................................... 118 B.16. AER SI ZGOMOT ................................................................................................................................................. 119 B.17. ECHIPARE EDILITARĂ ...................................................................................................................................... 130

4

B.17.1. Alimentarea cu apă............................................................................................................................................... 130 B.17.2. Evacuarea apelor uzate ........................................................................................................................................ 134 B.17.3. Alimentarea cu energie electrică.......................................................................................................................... 135 B.17.4. Alimentarea cu energie termică............................................................................................................................ 136 B.17.5. Gestionarea deşeurilor ......................................................................................................................................... 138 C. EVOLUŢIA PROBABILĂ A CALITĂŢII MEDIULUI Î� SITUAŢIA �EIMPLEME�TĂRII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE ECO�OMICĂ ŞI SOCIALĂ A JUDEŢULUI SUCEAVA ............................... 147 C.1. ZO�E DE RISC .................................................................................................................................................... 147 C.1.1. Zone de risc la inundaţii ....................................................................................................................................... 147 C.1.2. Zone cu alunecări de teren ................................................................................................................................... 147 C.1.3. Controlul accidentelor majore ............................................................................................................................. 147 C.1.4. Riscuri tehnologice ............................................................................................................................................... 150 C.2. RESURSELE DE APĂ .......................................................................................................................................... 150 C.3. SOLUL.................................................................................................................................................................. 151 C.4. ATMOSFERA ....................................................................................................................................................... 151 C.5. FLORA, FAU�A ŞI ARIILE �ATURALE PROTEJATE....................................................................................... 153 C.6. RISCUL �EIMPLEME�TĂRII STRATEGIEI ..................................................................................................... 153 D. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZO�ELOR POSIBIL AFECTATE – IMPACTUL PROIECTELOR PROPUSE ASUPRA MEDIULUI ...................................................................................................... 155 D.1. CARACTERISTICI ALE FACTORULUI DE MEDIU APĂ.................................................................................. 158 D.1.1. Apele subterane şi de suprafaţă şi utilizarea resurselor de apă........................................................................... 158 D.1.2. Managementul apelor uzate ................................................................................................................................. 160 D.1.3. Prognozarea impactului asupra apelor............................................................................................................... 161 D.2. CARACTERISTICI ALE FACTORULUI DE MEDIU AER.................................................................................. 162 D.2.1. Date privind clima şi topoclima ........................................................................................................................... 162 D.2.2. Surse şi poluanţi generaţi asupra factorul de mediu aer...................................................................................... 163 D.2.3. Prognozarea poluării aerului ............................................................................................................................... 163 D.3. CARACTERISTICI ALE FACTORULUI DE MEDIU SOL .................................................................................. 165 D.3.1. Conditii pedogeografice locale............................................................................................................................. 165 D.3.2. Surse de poluare a solurilor ................................................................................................................................. 165 D.3.3. Prognozarea poluării solului.............................................................................................................................. 166 D.3.4. Flora, fauna şi rezervaţiile naturale..................................................................................................................... 167 D.3.5. Patrimoniul cultural ............................................................................................................................................. 171 E. PROBLEME DE MEDIU RELEVA�TE PE�TRU STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECO�OMICĂ ŞI SOCIALĂ............................................................................................................................................................................ 172 E.1. CO�SERVAREA PATRIMO�IULUI �ATURAL ................................................................................................. 172 E.2. ZO�E SPECIFICE CU RISC �ATURAL ............................................................................................................. 173 E.3. ZO�E CU RISCURI TEH�OLOGICE................................................................................................................. 173 E.4. GESTIU�EA DEŞEURILOR................................................................................................................................ 174 E.5. ECHIPARE EDILITARĂ ...................................................................................................................................... 176 E.6. ALIME�TAREA CU E�ERGIE TERMICĂ.......................................................................................................... 177 E.7. ALIME�TAREA CU E�ERGIE ELECTRICĂ...................................................................................................... 178 F. OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI RELEVA�TE ŞI CO�SIDERAŢII DE MEDIU ........... 178 G. POTE�TIALELE EFECTE SEM�IFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ........................................................ 186 G.1. PROTECŢIA BIODIVERSITĂŢII (FAU�A ŞI FLORA) ŞI A PATRIMO�IULUI �ATURAL............................. 189 G.2. PROTECŢIA POPULAŢIEI ŞI SĂ�ĂTATEA UMA�Ă ........................................................................................ 190 G.3. PROTECŢIA SOLULUI........................................................................................................................................ 190 G.4. PROTECŢIA APELOR ......................................................................................................................................... 190 G.5. GESTIO�AREA DEŞEURILOR ........................................................................................................................... 191 G.6. PROTECŢIA CALITĂȚII AERULUI .................................................................................................................... 191 G.7. PROTECŢIA ÎMPOTRIVA FACTORILOR DE RISC........................................................................................... 191 G.8. EVALUAREA DE MEDIU PE�TRU STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECO�OMICĂ ŞI SOCIALĂ A JUDEŢULUI SUCEAVA ...................................................................................................................................................... 191 H. POSIBILE EFECTE SEM�IFICATIVE ASUPRA MEDIULUI Î� CO�TEXT TRA�SFRO�TALIER ... 193 I. MĂSURILE PROPUSE PE�TRU A PREVE�I, REDUCE ŞI COMPE�SA EFECTELE ADVERSE ASUPRA MEDIULUI ........................................................................................................................................................ 194 I.1. FACTORUL DE MEDIU AER.............................................................................................................................. 194

5

I.2. FACTORUL DE MEDIU APA.............................................................................................................................. 216 I.3. FACTORUL DE MEDIU SOL.............................................................................................................................. 217 I.4. PROTECŢIA POPULAŢIEI ................................................................................................................................. 218 I.5. PROTECŢIA FLOREI SI FAU�EI ....................................................................................................................... 218 I.6. MĂSURI DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA RISCURILOR �ATURALE.................................................................. 218 J. EXPU�EREA MOTIVELOR CARE AU CO�DUS LA SELECTAREA VARIA�TEI OPTIME ............... 218 K. MĂSURI PE�TRU MO�ITORIZAREA EFECTELOR SEM�IFICATIVE ALE IMPLEME�TĂRII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE ECO�OMICĂ ŞI SOCIALĂ A JUDEŢULUI SUCEAVA ............................... 219 L. REZUMAT CU CARACTER �ETEH�IC ......................................................................................................... 222 L.1. ZO�E CU RISCURI �ATURALE......................................................................................................................... 226 L.2. CĂI DE COMU�ICAŢIE...................................................................................................................................... 226 L.3. ECHIPARE TEH�ICO - EDILITARĂ .................................................................................................................. 226 L.4. PROBLEME DE MEDIU ACTUALE PE�TRU ZO�A JUDEŢULUI SUCEAVA ............................................... 227 L.5. CO�CLUZII ŞI RECOMA�DĂRI ........................................................................................................................ 227

BIBLIOGRAFIE

6

A. EXPU�ERE CO�TI�UT

A.1. DE�UMIRE PROIECT

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECO�OMICĂ ŞI SOCIALĂ A JUDEŢULUI SUCEAVA 2011 - 2020

A.2. TITULAR PROIECT

CO�SILIUL JUDEŢEA� SUCEAVA

A.3. PROIECTA�T

S.C. I�TEGRATE I�VESTME�T S.R.L., BUCUREŞTI

S.C. EUROPEA� PROJECT CO�SULTI�G S.R.L., BUCUREŞTI

A.4. AUTOR ATESTAT AL RAPORTULUI DE MEDIU

SC ECOPROJECT CO�SULTI�G SRL înregistrată în Registrul Naţional al elaboratorilor

de studii pentru protecţia mediului la poziţia 390.

7

A.5. I�FORMAŢII GE�ERALE

Dezvoltarea durabilă constituie un obiectiv global. Uniunea Europeana joacă un rol cheie în promovarea dezvoltarii durabile în Europa. Pentru a răspunde acestei responsabilităţi, UE a pregătit Strategia Dezvoltării Durabile în cadrul careia se recunoaşte ca pe termen lung creşterea economică, coeziunea socială şi protecţia mediului trebuie să fie într-un echilibru dinamic.

Dezvoltarea durabilă oferă, pe termen lung, imaginea unei societăţi mai prospere şi mai echitabile, care promite un mediu mai curat, mai sigur şi mai sănătos – o societate care asigură o calitate mai bună a vieţii pentru noi şi pentru generaţiile viitoare.

Transpunerea în practică a acestui obiectiv, presupune ca:

• dezvoltarea economică să sprijine progresul social şi să ţină seama de limitele resurselor naturale;

• politicile sociale să sprijine performanţa economică;

• politicile de mediu să fie eficiente din punct de vedere al costurilor.

Este necesar ca în realizarea investiţiilor publice şi private să se utilizeze tehnologii prietenoase faţă de mediu, pentru ca dezvoltarea economică şi socială să nu fie asociate cu degradarea mediului şi consumul excesiv de resurse.

Crearea condiţiilor pentru dezvoltarea durabilă este condiţionată de evaluarea realistă şi fundamentată a totalităţii efectelor politicilor propuse, politici care trebuie să conţină estimarea impacturilor economice, sociale şi de mediu. Toate politicile trebuie să se fundamenteze pe principiile dezvoltării durabile.

După cum rezultă din Strategia UE privind dezvoltarea durabilă, un obiectiv major îl constituie promovarea unei dezvoltări regionale mai echilibrate, prin reducerea discrepanţelor economice şi menţinerea viabilităţii comunităţilor rurale şi urbane. În acest sens se prevede încurajarea initiaţivelor locale destinate abordării problemelor cu care se confruntă zonele urbane şi rurale şi elaborarea de recomandări privind strategii integrate pentru zonele urbane şi rurale sensibile din punct de vedere al mediului.

Activitatea de elaborare a studiilor de evaluare a impactului de mediu Strategia de Dezvoltare Economică şi socială a judeţului Suceava, la nivel de localităţi rurale sau urbane, are ca scop principal, identificarea, descrierea şi evaluarea problemelor de mediu, ameliorarea şi conservarea mediului înconjurător, precum şi analiza modului în care s-a reuşit la nivelul proiectului de amenajare a teritoriului, implementarea strategiilor europene şi naţionale de protecţie a mediului, acestea fiind prioritare şi condiţionând prevederile de dezvoltare economică şi socială.

La elaborarea Raportului de mediu s-au luat în considerare actele normative în vigoare cu referire la protecţia mediului: legi, hotărâri de guvern, ordine ministeriale.

S-a elaborat prezentul Raport de Mediu, ca urmare a solicitării Consiliului Judeţean Suceava, pentru obtinerea Avizului de Mediu pentru Strategia de Dezvoltare Economică şi Socială a Judeţului Suceava 2011- 2020.

Realizarea Strategiei de dezvoltare economico-socială la nivel judeţean reprezintă o necesitate din punct de vedere al evaluării situatiei exitente, a evoluţiilor principalilor indicatori şi pentru identificarea celor mai potrivite direcţii de dezvoltare a judeţului, în conformitate cu cadrul general al societăţii europene.

Consiliul Judeţean, autoritate a administraţiei publice locale cu rol deliberativ are o serie de atribuţii conferite prin lege, conform cărora trebuie să acţioneze pentru dezvoltarea economică şi socială coerentă şi eficientă la nivel local, aducând împreună obiectivele comunităţilor locale şi dezideratele naţionale.

8

În conformitate cu Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2001/42/CE din 2001, privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului, la întocmirea Raportului s-a ţinut cont de prevederile următoarelor acte normative:

- ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 195 din 22 decembrie 2005 (*actualizată*) privind protecţia mediului;

- O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice;

- Ordonanţa de urgenţă nr. 114/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului;

- Ordin nr. 1466 din 17/05/2010 pentru modificarea Ordinului ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor nr. 1.549/2008 privind aprobarea Normelor tehnice pentru elaborarea Registrului local al spaţiilor verzi;

- Lege nr. 313 din 12/10/2009, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din zonele urbane;

- O.UG. nr. 154/2008 pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice şi a Legii vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006;

- H.G. nr. 1076/08.07.2004 (M.Of. nr. 707/05.08.2004) privind stabilirea procedurii evaluării de mediu pentru planuri şi programe;

- Ordinul Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 995/21.09.2006 (M.Of. nr. 812/03.10.2006) pentru aprobarea listei planurilorşsi programelor care intră sub incidenţa HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe;

- Ordinul MMGA nr. 117/02.02.2006 (M.Of. nr. 186/27.02.2006) pentru aprobarea manualului privind aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.

Conform H. G. nr. 1076/ 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, se supun obligatoriu procedurii de realizare a evaluării de mediu, Strategiile de dezvoltare economică şi socială, prin realizarea unui Raport de Mediu.

Potrivit art. 2, pct. e), raportul de mediu identifică, descrie şi evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului, obiectivele şi aria geografică aferentă, de asemenea analizează problemele semnificative de mediu, starea mediului şi evoluţia acestuia în absenţa implementării planului şi determină obiectivele de mediu relevante în raport cu obiectivele specifice ale planului.

Obiectul strategiei este de a stabili principalele priorităţi de dezvoltare şi mai ales pentru realizarea unui demers complementar, generator de plus-valoare pentru creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin valorificarea tuturor oportunităţilor financiare şi de dezvoltare existente la nivel local şi regional.

De asemenea, judeţul Suceava va putea valorifica poziţia de unitate administrativ-teritorială aflată la frontiera de Est a Uniunii Europene pentru care sunt alocate fonduri europene specifice.

Prezentul raport vizează analiza efectelor semnificative ale strategiei asupra mediului prin prisma efectelor generate de implementarea planurilor ce vizează creşterea calităţii nivelului de trai al locuitorilor precum şi al ridicării nivelului de protecţie a mediului din judeţul Suceava.

Se urmăresc problemele semnificative de mediu, inclusiv starea mediului şi evoluţia acestuia în absenţa, precum şi în cazul implementarii planului.

S-au analizat alternativele propuse de titularul de proiect, folosind criteriile recomandate în anexa 1 la HG 1076/2004 şi s-a respectat conţinutul cadru indicat în anexa 2.

9

Prin Raportul de Mediu s-au identificat, descris şi evaluat, potenţialele efecte semnificative asupra mediului ale implementării Strategiei Judeţene, luând în considerare obiectivele şi aria geografică de amplasare.

A.6. FU�DAME�TAREA PROIECTULUI – OPORTU�ITATE

Obiectul strategiei este de a stabili principalele priorităţi de dezvoltare şi mai ales pentru realizarea unui demers complementar, generator de plus-valoare pentru creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin valorificarea tuturor oportunităţilor financiare şi de dezvoltare existente la nivel judetean şi regional.

De asemenea, judeţul Suceava va putea valorifica poziţia de unitate administrativ-teritorială aflată la frontiera de Est a Uniunii Europene pentru care sunt alocate fonduri europene specifice.

A.7. RELAŢIA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE CU ALTE PLA�URI ŞI PROGRAME

Strategia de Dezvoltare Economică şi Socială a judeţului Suceava se bazează pe obiectivele şi priorităţile strategice stabilite în documentele/strategiile naţionale şi se va corela cu:

- Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu; - Planul Local de Acţiune pentru Mediu; - Planul Regional de Acţiune pentru Mediu Regiunea I NE; - Documentul Complementar de Pozi’ie pentru negocierea Capitolului 22 – Mediu – şi

Planurile de Implementare sectoriale aferente acestuia; - Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României; - Strategia Naţională de Dezvoltare Economică a României pe termen mediu; - Strategia Naţională pentru Gestionarea Deşeurilor; - Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea I NE; - Planul Naţional de Gestiune a Deşeurilor; - POS Mediu 2007-2013; - Politica energetică a României în perioada 2006-2009 “Energie sigură, accesibilă şi curată

pentru România”; - Strategia naţională privind alimentarea cu energie termică a localităţilor prin sisteme de

producere şi distribuţie centralizate; - Strategia cu privire la serviciile publice de încălzire urbană; - Strategia de dezvoltare durabilă a serviciilor publice de salubrizare şi a managementului

integrat al deşeurilor solide; - Strategia naţională pentru accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice; - Strategia Naţională pentru protecţia împotriva inundaţiilor; - Strategia Naţională pentru protecţia atmosferei.

Strategia de Protecţie a Mediului în România - defineşte în linii generale direcţiile, obiectivele şi actiunile care să conducă la o dezvoltare durabilă, economică şi socială, în condiţiile tranziţiei spre economia de piaţă.

Principiile generale înscrise în strategia de protecţie a mediului în România sunt: - conservarea condiţiilor de sănătate a oamenilor; - dezvoltarea durabilă; - evitarea poluării prin măsuri preventive; - conservarea biodiversităţii; - conservarea moştenirii valorilor culturale şi istorice; - poluatorul plăteste; - stimularea activităţii de redresare a mediului.

10

Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu - principiile strategiei de protecţie a mediului sunt ilustrate de obiectivele din Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu, dintre care:

- amenajarea teritoriului în centrele populate şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă; - conservarea diversităţii biologice; - gospodărirea substanţelor toxice şi a deşeurilor periculoase; - realizarea programului de investiţii în domeniul protecţiei mediului.

Strategia naţională de gestionare a deşeurilor şi Planul naţional de gestionare a deşeurilor – aprobate prin HG 1470/2004 - reprezintă instrumente de bază pentru implementarea în România a politicii UE de gestionare a deşeurilor. În conformitare cu acestea a fost întocmit Planul judeţean de gestionare a deşeurilor, ale cărui obiective referitoare la judeţul Suceava.

A.8. OBIECTIVELE SPECIFICE ALE STRATEGIEI DE DEZVOLTARE ECO OMICĂ ŞI SOCIALĂ A JUDEȚULUI SUCEAVA

Obiectivele specifice ale Strategiei de Dezvoltatare economică și socială a județului Suceava în perioada 2011 – 2020 sunt: o Dezvoltarea echilibrată a infrastructurii, coordonată cu implementarea sistemelor adecvate

de management al capitalului natural şi de prevenire şi gestionare a riscurilor naturale; o Gestionarea eco-eficientă a consumului de resurse şi valorificarea maximală a acestora prin

promovarea unor practici de consum şi producţie care să permită o creştere economică sustenabilă pe termen lung;

o Dezvoltarea sectorului educațional, promovarea educației formale și non-formale și a unui stil de viață sănătos;

o Crearea condiţiilor pentru o piaţă a muncii flexibilă, în care oferta de muncă este adaptată permanent cerinţelor angajatorilor și promovarea accesului egal la servicii sociale și de de sănătate de calitate;

o Creșterea contribuției economiei rurale la dezvoltarea județului prin stimularea spiritului antreprenorial si valorificarea resurselor specifice ale spațiului rural;

o Promovarea și valorificarea resurselor turistice ale județului Suceava; o Dezvoltarea capacității administrative la nivelul județului Suceava; o Creșterea gradului de acces și utilizare a tehnologiilor informației și comunicării la nivelul

județului Suceava; o Dezvoltarea infrastructurii culturale și valorificarea moștenirii culturale și istorice existente

la nivelul județului Suceava; o Îmbunătățirea continuă a relațiilor internaționale si dezvoltarea parteneriatelor intra- și

inter-regionale.

B. ASPECTE RELEVA�TE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI

B.1. LOCALIZAREA GEOGRAFICA ŞI ADMI�ISTRATIVĂ

Judeţul Suceava este situat în partea de nord-est a României, între Pietrosul Călimanului (2022 m altitudine) şi albia Siretului (233 m), este intersectat de meridianele de 25o şi 26 o longitudine estică şi paralele de 47o şi 48o latitudine nordică şi se învecinează la nord cu Ucraina, la est cu judeţul Botoşani, la sud – est cu judeţul Iaşi, la sud cu judeţele Neamţ şi Harghita, la sud – vest cu judeţul Mureş, iar la vest cu judeţele Bistriţa Năsăud şi Maramureş.

11

Figura 1 - Localizarea judeţului Suceava în România

Municipiul Suceava, reşedinţa judeţului Suceava, este situat pe platforma Suceava - Bosanci, parte componentă a Podişului Sucevei, care face parte din Podişul Moldovei.

Municipiul este aşezat pe două subunităţi geografice: dealurile şi platourile marginale văii râului Suceava şi valea Sucevei. La periferia oraşului se află localizate două crânguri - Zamca şi Şipote.

Judeţul ocupă o suprafaţă de 8.553,5 km2, reprezentând 4% din suprafaţa ţării, fiind al doilea judeţ ca întindere din ţară, după judeţul Timiş.

12

B.1.1. Căi de comunicaţie

Reţeaua de drumuri publice din judeţul Suceava are următoarele caracteristici: - lungimea drumurilor (naţionale, judeţene si comunale) este de 2.675,222 km, din care

drumuri naţionale, 632,011 km, drumuri judeţene, 1.136,424 km si drumuri comunale 906,787 km;

- lungimea străzilor orăsenesti din judeţ era în anul 2008 de 874 km, din care 455 km erau modernizaţi.

Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava, reţeaua drumurilor publice avea, în anul 2009, o lungime de 2.553 km, din care 627 km drumuri naţionale. Lungimea drumurilor publice modernizate se întinde pe 1.073 km, din care 257 km sunt drumuri europene.

B.1.2. Drumuri judeţene şi comunale

Lungimea totală a drumurilor publice este de peste 2.675,222 km, acestea asigurând legătura între toate localităţile judeţului, precum si cu judeţele vecine. Căile de transport rutiere principale sunt: drumul european E 85 Bucuresti - Suceava - Cernăuţi si drumul european E 58 Halmeu - Suceava - Sculeni.

În ultimii ani s-au făcut eforturi financiare importante, atât din fonduri locale, cât si de la bugetul de stat, pentru reabilitarea si modernizarea unor drumuri naţionale, judeţene si comunale, în special a celor aflate pe traseele turistice, ca si pentru întreţinerea si modernizarea străzilor din interiorul localităţilor urbane. Cu toate acestea, starea căilor rutiere este încă necorespunzătoare, fiind necesare în continuare investiţii importante în ameliorarea stării drumurilor, mai ales a celor din interiorul localităţilor.


Densitatea reţelei de drumuri publice de 29,8 km la 100 kmp teritoriu (valoare înregistrată în 2009), plasează judeţul Suceava sub nivelul densităţii înregistrat pe ţară, de 34,3 km la 100 kmp.

B.1.3. Liniile de cale ferată în exploatare la 31 decembrie 2009

Reţeaua feroviară are o lungime de 526 km, din care pe un sector de 248 km este electrificată.

Trasee principale: 67

Sector magistral 5: - linie dublă electrificată – limită judeţ - Suceava Nord. - linie simplă electrificată - Suceava Vest – Câmpulung Moldovenesc - Vatra Dornei – limită

judeţ.

Trasee secundare - linii simple electrificate: - Floreni-Dornisoara; - legătură Fundu Moldovei; - legătură Moldoviţa; - Ilisesti - Dărmănesti; - Dornesti - Nisipitu; - Dornesti - Siret.

Gradul de echipare cu căi ferate este de 52,5 km/1000 kmp, care este superior gradului mediu de echipare cu linii ferate a României.

Nodul feroviar principal se află la Suceava. Nivelul dotărilor si starea tehnică a liniilor nu permit viteze mai mari de 100-120 km/h.

13

Judeţul Suceava deţine 6,1% din lungimea căilor ferate electrificate la nivel naţional ocupând locul întâi pe ţară.

În raport cu suprafaţa judeţului, reţeaua de cale ferată de folosinţă publică în exploatare a atins densitatea de 61,5 km la 1.000 km teritoriu, cu 15,6 km la 1.000 km teritoriu peste densitatea reţelei de cale ferată la nivel de ţară si cu 17,2 km la 1.000 km teritoriu comparativ cu densitatea înregistrată la nivel de regiune Nord-Est.

B.1.4. Căi aeriene

Aeroportul "Stefan cel Mare" - Suceava este amplasat în orasul Salcea la 12 km est faţă de orasul Suceava si la 30,5 km vest de orasul Botosani, accesul fiind posibil printr-un drum de acces betonat cu lungimea de 3 km si lăţimea de 7 m, ce face legătura prin D.N. 29 cu cele două orase si în present este în subordinea Consiliului Judeţean Suceava.

Aeroportul Internaţional „Stefan cel Mare” Suceava se află în localitatea Salcea, în zona de est a orasului Suceava, fiind dimensionat pentru avionul tip AN 24 pentru curse interne. Aeroportul a fost construit în anii 1960-1961 si lucrări de dezvoltare s-au realizat până în anul 1968.

Aeroportul „Stefan cel Mare” a deservit în cursul anului 2010 un număr de 1.670 miscări aeronave si procesat un număr de 34.608 pasageri. Comparativ cu anul 2009, s-a înregistrat o scădere de 3,24%, la miscări aeronave si o crestere de 6,19%, la pasageri procesaţi, ceea ce a condus la o crestere a veniturilor proprii cu 21,86%, faţă de anul 2009.

Construcţiile aeroportuare sunt formate din: - pistă betonată; - platformă de îmbarcare - debarcare; - aerogară de pasageri ; - direcţia principală de aterizare este dotată cu un sistem direcţional; - căi rulare, bloc tehnic, alte construcţii (uzină electrică, remiză PSI, ateliere).

În ultimii ani s-au făcut eforturi deosebite pentru reabilitarea aeroportului si identificarea unor surse financiare externe pentru modernizarea acestuia, în vederea asigurării condiţiilor de securitate pentru aterizarea si decolarea avioanelor de mare capacitate.

B.2. LISTA LOCALITĂŢILOR JUDEŢULUI SUCEAVA

Municipii = 5 Oraşe = 11 Comune = 98

Tabel 1

Nr.Crt. Localitate Localităţi componente Sate ce aparţin oraşului (comunei)

0 1 2 3 M U � I C I P I I

1 Suceava 2 Câmpulung Moldovenesc

3 Fălticeni Şoldăneşti, Ţarna Mare 4 Rădăuţi

5 Vatra Dornei Argestru, Roşu, Todireni

O R A Ş E 6 Broşteni Broşteni, Hăleasa, Lungeni,

Neagra Cotârgaşi, Dârmoxa, Frasin, Holda, Holdiţa,

Petroasa 7 Cajvana Codru

8 Dolhasca Budeni, Gulia, Poaia, Poienari, Probota,

14

Siliştea Nouă, Valea Poienei

9 Frasin Frasin, Bucşoaia Doroteia, Plutoniţa 10 Gura Humorului Voroneţ

11 Liteni Corni, Roşcani, Rotunda, Siliştea, Vercicani 12 Milişăuţi Milişăuţi, Bădeuţi Gara, Lunca

13 Salcea Salcea, Mereni, Plopeni, Văratec Prelipca

14 Siret Mănăstioara, Pădureni 15 Solca

16 Vicovu de Sus Vicovu de Sus, Bivolăria

C O M U � E 17 Adâncata Adâncata, Călugăreni, Feteşti 18 Arbore Arbore, Bodnăreni, Clit

19 Baia Baia, Bogata 20 Bălăceana Bălăceana

21 Bălcăuţi Bălcăuţi, Gropeni, Negostina

22 Berchişeşti Berchişeşti, Corlata 23 Bilca Bilca

24 Bogdăneşti Bogdăneşti 25 Boroaia Boroaia, Bărăşti, Giuleşti, Moişa, Săcuţa

26 Bosanci Bosanci, Cumpărătura 27 Botoşana Botoşana

28 Breaza Breaza, Breaza de Sus, Pîrîu Negrei

29 Brodina Brodina, Brodina de Jos, Cununschi, Dubiusca, Ehreşte, Falcău, Norocu, Paltin,

Sadău, Zalomestra

30 Buneşti Buneşti, Petia, Podeni, Şes, Unceşti 31 Burla Burla 32 Cacica Cacica, Maidan, Pârteştii de Sus, Runcu,

Soloneţu Nou 33 Calafindeşti Calafindeşti, Botoşăniţa Mare

34 Capu Câmpului Capu Câmpului

35 Ciocăneşti Ciocăneşti, Botoş 36 Ciprian Porumbescu Ciprian Porumbescu

37 Cîrlibaba Cîrlibaba, Cîrlibaba Nouă, Iedu, Şesuri, Ţibău, Valea Stînei

38 Comăneşti Comăneşti, Humoreni

39 Cornu Luncii Cornu Luncii, Băişeşti, Brăieşti, Dumbrava, Păiseni, Sasca Mare, Sasca Mică, Sasca

Nouă, Şinca

40 Coşna Coşna, Podu Coşnei, Valea Bancului, Teşna, Româneşti

41 Crucea Crucea, Chiril, Cojoci, Satu Mare

42 Dărmăneşti Dărmăneşti, Dănila, Călineşti, Călineşti Vasilache, Măriţei, Măriţeia Mică

43 Dolheşti Dolheşti, Dolheştii Mari, Dolheştii Mici, Valea Bourei

44 Dorna Arini Dorna Arini, Cozăneşti, Gheorghiţeni, Ortoaia, Rusca, Sunători.

45 Dorna Candrenilor Dorna Candrenilor, Dealu Floreni, Poiana

15

Negrii

46 Dorneşti Dorneşti, Iaz 47 Drăgoieşti Drăgoieşti, Măzănăieşti, Lucăceşti

48 Drăguşeni Drăguşeni, Broşteni, Gara Leu 49 Dumbrăveni Dumbrăveni, Sălăgeni

50 Fântâna Mare Fântâna Mare, Cotu Băii, Spătăreşti, Praxia

51 Fîntînele Fîntînele, Băneşti, Cotu Dobei, Slobozia, Stamate

52 Forăşti Forăşti, Antoceni, Boura, Manolea, Oniceni, Roşiori, Ruşi, Toleşti, Uideşti

53 Frătăuţii Noi Frătăuţii Noi, Costişa

54 Frătăuţii Vechi Frătăuţii Vechi, Măneuţi 55 Frumosu Frumosu, Deia, Dragoşa 56 Fundu Moldovei Fundu Moldovei, Botuşel, Botuş, Braniştea,

Colacu, Delniţa, Deluţ, Obcina, Plai, Smida Ungurenilor

57 Gălăneşti Gălăneşti, Hurjuieni

58 Grămeşti Grămeşti, Bălineşti, Botoşăniţa Mică, Rudeşti, Verbia

59 Grăniceşti Grăniceşti, Dumbrava, Gura Solcii, Iacobeşti, Româneşti, Slobozia Sucevei

60 Hănţeşti Hănţeşti, Bereşti, Arţari 61 Hârtop Hârtop

62 Horodnic de Jos Horodnic de Jos 63 Horodnic de Sus Horodnic de Sus

64 Horodniceni Horodniceni, Boteşti, Brădăţel, Mihăieşti, Rotopăneşti

65 Iacobeni Iacobeni, Mestecăniş

66 Iaslovăţ Iaslovăţ

67 Ilişeşti Ilişeşti, Braşca 68 Ipoteşti Ipoteşti, Lisaura, Tişăuţi

69 Izvoarele Sucevei Izvoarele Sucevei, Bobeica, Brodina 70 Marginea Marginea

71 Mălini Mălini, Iesle, Pîraie, Poiana Mărului, Văleni-Stînişoara

72 Mănăstirea humorului Mănăstirea Humorului, Pleşa, Poiana Micului

73 Mitocu Dragomirnei Mitocu dragomirnei, Dragomirna, Lipoveni, Mitocaşi

74 Moara Moara, Moara Nică, Bulai, Frumoasa, Groapa Vlădichi, Liteni, Moara Carp,

Vornicenii Mari, Vornicenii Mici 75 Moldova Suliţa Moldova-Suliţa, Benia

76 Moldoviţa Moldoviţa, Argel, Demacuşa, Raşca 77 Muşeniţa Muşeniţa, Baineţ, Bănceşti, Climăuţi,

Văşcăuţi, Vicşani

78 Ostra Ostra, Tărnicioara 79 Panaci Panaci, Catrinari, Coverca, Drăgoiasa,

Glodu, Păltiniş 80 Păltinoasa Păltinoasa, Capu Codrului

16

81 Pătrăuţi Pătrăuţi

82 Pîrteştii de Jos Pîrteştii de Jos, Deleni, Varvata, Vîrfu Dealului

83 Poiana Stampei Poiana Stampei, Căsoi, Dornişoara, Pilugani, Prăleni, Tătaru, Teşna

84 Poieni Solca Poieni Solca 85 Pojorâta Pojorîta, Valea Putnei

86 Preuteşti Preuteşti, Arghira, Basarabi, Bahna Arin, Huşi, Leucuşeşti

87 Putna Putna, Gura Putnei

88 Rădăşeni Rădăşeni, Lămăşeni, Pocoleni 89 Rîşca Răşca, Buda, Dumbrăveni, Jahalia,

Slătioara

90 Sadova Sadova 91 Satu Mare Satu Mare, Ţibeni

92 Siminicea Siminicea, Grigoreşti 93 Slatina Slatina, Găineşti, Herla

94 Straja Straja

95 Stroieşti Stroioeşti, Vîlcelele, Zahareşti 96 Stulpicani Stulpicani, Gemenea, Negrileasa, Slătioara,

Vadu Negrilesei 97 Suceviţa Suceviţa, Voivodeasa 98 Şaru Dornei Şaru Dornei, Neagra Şarului, Gura Haiti,

Plaiu Şarului, Sărişor, Sărişoru Mare, Şaru Bucovinei

99 Şcheia Şcheia, Florinta, Mihoveni, Sfîntu Ilie, Trei Movile

100 Şerbăuţi Şerbăuţi, Călineşti 101 Todireşti Todireşti, Costâna, Părhăuţi, Sîrghieşti,

Soloneţ

102 Udeşti Udeşti, Chilişeni, Luncuşoara, Mănăstioara, Plăvălari, Poieni-Suceava, Racova, Răuseni,

Rusii – Mănăstioara, Securiceni, Ştirbăţ

103 Ulma Ulma, Costileva, Lupcina, Măgura, Nisipitu 104 Vadu Moldovei Vadu Moldovei, Cămîrzani, Ciumuleşti,

Dumbrăviţa, Ioneasa, Mesteceni, Movileni, Nigoteşti

105 Valea Moldovei Valea Moldovei, Mironu 106 Vama Vama, Molid, Prisaca Dornei, Strîmtura 107 Vatra Moldoviţei Vatra Moldoviţei, Ciumîrna, Paltinu 108 Vereşti Vereşti, Bursuceni, Corocăieşti, Hancea

109 Vicovu de Jos Vicovu de Jos

110 Voitinel Voitinel 111 Volovăţ Volovăţ

112 Vultureşti Vultureşti, Pleşeşti, Giurgeşti, Hreaţca, Jacota, Mereşti, Osoi, Valea Glodului

113 Zamostea Zamostea, Badragi, Ciomîrtan, Cojocăreni, Corpaci, Lunca, Nicani, Răuţeni, Tăuteşti

114 Zvoriştea Zvoriştea, Buda, Dealu, Poiana, Slobozia, Stînca, Stîncuţa, Şerbăneşti

17

B.2.1. LISTA LOCALITĂŢILOR JUDEŢULUI SUCEAVA, DUPĂ POPULAŢIE, SUPRAFAŢĂ ŞI DE SITATE

Tabel 2 Localitate Populaţie

(2009) Suprafaţa (ha)

Densitate (loc/kmp)

MU�ICIPIUL SUCEAVA 106.792 5.211 2.049,36

MU�ICIPIUL FĂLTICE�I 29.743 2.876 1.034,18

MU�ICIPIUL RĂDĂUŢI 29.259 3.230 905,85

MU�ICIPIUL CÂMPULU�G MOLDOVE�ESC 19.624 14.155 138,64

MU�ICIPIUL VATRA DOR�EI 16.559 14.434 114,72

ORAS GURA HUMORULUI 15.712 6.984 224,97

ORAS VICOVU DE SUS 14.840 4.242 349,83

ORAS DOLHASCA 11.348 11.036 102,83

MARGINEA 10.183 7.591 134,15

ORAS LITE�I 10.151 7.232 140,36

ORAS SALCEA 9.900 5.559 178,09

ORAS SIRET 9.316 4.340 214,65

SCHEIA 9.139 5.830 156,76

DUMBRĂVENI 9.053 4.477 202,21

ORAŞ CAJVA�A 8.553 2.483 344,46

UDEŞTI 7.743 7.621 101,60

MĂLINI 7.382 15.153 48,72

ARBORE 7.329 6.621 110,69

CORNU LUNCII 7.303 8.401 86,93

VEREŞTI 7.265 3.986 182,26

BAIA 7.183 3.977 180,61

BOSANCI 7.135 4.957 143,94

PREUTEŞTI 6.690 6.998 95,60

ORAŞ FRASI� 6.560 8.731 75,13

ORAŞ BROŞTE�I 6.357 42.440 14,98

VICOVU DE JOS 6.270 4.200 149,29

VAMA 6.213 13.628 45,59

STULPICANI 6.178 21.670 28,51

ZVORIŞTEA 6.158 6.714 91,72

DÂRMĂNEŞTI 5.943 5.051 117,66

PĂLTINOASA 5.828 3.670 158,80

TODIREŞTI 5.811 5.983 97,13

FRĂTĂUŢII NOI 5.724 5.457 104,89

STRAJA 5.624 4.505 124,84

IPOTEŞTI 5.618 2.282 246,19

ORAȘ MILIŞĂUŢI 5.396 3.381 159,60

VOLOVĂŢ 5.236 2.230 234,80

RÂŞCA 5.227 20.714 25,23

MOLDOVIŢA 5.223 24.924 20,96

18

SLATINA 5.180 11.958 43,32

GRANICEŞTI 5.000 4.941 101,19

FÂNTÂNELE 4.904 4.053 121,00

PATRAUTI 4.895 3.773 129,74

FORĂŞTI 4.890 6.553 74,62

HORODNIC DE SUS 4.869 5.787 84,14

FRĂTĂUŢII VECHI 4.844 3.589 134,97

MOARA 4.788 4.186 114,38

BOROAIA 4.737 7.365 64,32

MITOCU DRAGOMIRNEI 4.677 5.285 88,50

VATRA MOLDOVIŢEI 4.589 17.620 26,04

VADU MOLDOVEI 4.529 5.408 83,75

DORNEŞTI 4.478 3.234 138,47

RĂDĂŞENI 4.371 4.086 106,98

SATU MARE 4.366 2.516 173,53

CACICA 4.281 6.755 63,38

SARU DORNEI 4.208 18.014 23,36

ADÂNCATA 4.174 3.858 108,19

VOITINEL 4.063 2.436 166,79

FUNDU MOLDOVEI 4.050 17.579 23,04

HANŢEŞTI 4.009 3.849 104,16

BOGDANEŞTI 3.970 2.470 160,73

DOLHEŞTI 3.934 4.157 94,64

VALEA MOLDOVEI 3.837 2.303 166,61

IASLOVĂŢ 3.776 1.888 200,00

PUTNA 3.756 13.370 28,09

VULTUREŞTI 3.705 5.144 72,03

BRODINA 3.675 19.205 19,14

MĂNĂSTIREA HUMORULUI 3.618 9.708 37,27

BILCA 3.606 2.266 159,14

HORODNICENI 3.562 5.702 62,47

FRUMOSU 3.516 9.962 35,29

STROIEŞTI 3.404 3.684 92,40

BĂLCĂUŢI 3.279 3.590 91,34

ŞERBAUTI 3.266 3.421 95,47

OSTRA 3.234 10.153 31,85

ZAMOSTEA 3.142 4.686 67,05

POJORÂTA 3.102 13.770 22,53

GRAMEŞTI 3.054 3.727 81,94

SIMINICEA 3.038 3.939 77,13

DORNA CANDRENILOR 2.979 19.236 15,49

DORNA-ARINI 2.972 14.706 20,21

PÂRTESTII DE JOS 2.889 5.127 56,35

BERCHISEŞTI 2.863 1.665 171,95

19

CALAFINDEŞTI 2.823 2.400 117,63

SUCEVIŢA 2.754 8.912 30,90

ILIŞEŞTI 2.735 3.306 82,73

BUNEŞTI 2.727 2.889 94,39

HÂRTOP 2.718 1.567 173,45

FÂNTÂNA MARE 2.691 2.581 104,26

GĂLĂNEŞTI 2.650 1.650 160,61

ORAŞ SOLCA 2.620 4.937 53,07

DRĂGUŞENI 2.601 2.903 89,60

DRĂGOIEŞTI 2.528 3.440 73,49

HORODNIC DE JOS 2.508 2.532 99,05

CAPU CÂMPULUI 2.464 5.417 45,49

SADOVA 2.442 6.806 35,88

BOTOŞANA 2.396 1.994 120,16

IZVOARELE SUCEVEI 2.392 13.270 18,03

PANACI 2.257 13.754 16,41

POIANA STAMPEI 2.249 18.076 12,44

COMANEŞTI 2.233 1.754 127,31

BURLA 2.232 1.869 119,42

ULMA 2.230 5.258 42,41

CIPRIAN PORUMBESCU 2.164 2.850 75,93

MUŞENIŢA 2.109 3.901 54,06

IACOBENI 2.093 6.694 31,27

CRUCEA 2.092 15.130 13,83

POIENI-SOLCA 2.081 1.526 136,37

MOLDOVA-SULIŢA 2.062 9.894 20,84

CÂRLIBABA 1.895 27.148 6,98

BREAZA 1.673 8.464 19,77

BALACEANA 1.640 2.848 57,58

CIOCĂNEŞTI 1.519 11.057 13,74 COŞNA 1.495 20.828 7,18

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Suceava

Reţeaua de localităţi a judeţului Suceava este formată din: - 5 municipii: Suceava - municipiu reşedinţă de judeţ, Fălticeni, Rădăuţi, Câmpulung

Moldovenesc şi Vatra - Dornei; - 11 oraşe: Gura Humorului, Siret, Solca, Broşteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Liteni,

Milişăuţi, Salcea şi Vicovu de Sus; - 98 comune, cu 379 sate.

Localităţile, în număr de 114 sunt grupate UAT. Dintre acestea: - 16 UAT sunt urbane, însumând un număr de 16 localităţi ( 5 municipii şi 11 oraşe); - 98 UAT sunt rurale (comune) însumând 379 sate.

20

B.2.2. Localităţi Urbane

Reţeaua de localităţi urbane cuprinde 5 municipii şi 11 oraşe însumând o populaţie de 302.730 locuitori (an 2009) pe o suprafaţă de 141.270 ha (16,51% din suprafaţa judeţului).

Analiza distribuţiei populaţiei în cadrul reţelei de localităţi indică o mare concentrare de populaţie urbană în municipiul reşedinţă de judeţ (106.792 locuitori), respectiv 15,11% din populaţia totală a judeţului si 35,27% din populaţia urbană. Celelalte municipii sunt de talie mai mică, populaţia variind între 16.559 locuitori (Vatra Dornei) şi 28.743 locuitori (Fălticeni).

Populaţia oraşelor variază de la 2.620 locuitori (Solca) la 15.712 locuitori (Gura Humorului). Comparând populaţia din UAT-uri se remarcă faptul că oraşul cel mai mic, Solca este întrecut de 75 comune.

B.2.3. Localităţi Rurale

Judeţul Suceava are un număr de 98 de comune.

Dimensiunea medie a comunei în judeţ este de 4.122 locuitori, mai mare decât media pe ţară de 3.426 locuitori/comună.

Distribuţia populaţiei în UAT rurale (2006) indică o predominanţă a comunelor de talie mijlocie: - 25 comune au populaţia peste 5.000 locuitori, cea mai mare fiind Marginea cu 10.183 de

locuitori; - 38 comune au populaţia între 3.001 şi 5.000 locuitori; - 30 comune au populaţia între 2.001 şi 3.000 locuitori; - 5 comune au mai puţin de 2.000 locuitori, cea mai mică fiind Cosna, cu 1.495 locuitori.

B.3. RELIEFUL

Formele de relief sunt variate şi ocupă următoarele suprafeţe: - zona de munte 5.434 kmp; - zona de podiş 2.566 kmp; - zona de lunca 1.454 kmp.

21

53%

30%

17%

Munte Podiş Luncă

Figura 2 - Structura reliefului

Raportat la marile unităţi geografice ale ţării, teritoriul judeţului se suprapune parţial Carpaţilor Orientali şi Podişului Sucevei. De la vest către est, relieful înregistrează o scădere treptată în altitudine, tipurile de forme orientându-se în fâşii cu direcţie nord-sud şi în general paralele între ele. Acest fenomen apare pregnant cu deosebire în regiunea montană.

În ansamblu, teritoriul judeţului cuprinde două importante unităţi de relief: - regiunea montană; - regiunea de podiş.

Aspectul caracteristic al reliefului Sucevei este cel al unui vast amfiteatru, cu deschidere spre valea râului Suceava, cu înălţimea maximă de 435 m (Dealul Ţarinca) şi cea minimă de 270 m (în zona albiei râului Suceava).

Spaţiul geografic al judeţului Suceava se înscrie aproape în egală măsură sectorului cu climă continentală (partea de est) si cu climă continental – moderată (partea de vest).

B.4. CO�DITII CLIMATICE ŞI TOPOCLIMATICE

Poziţia nordică a judeţului Suceava şi inclusiv a municipiului Suceava, determină în general o climă temperat-continentală, cu influenţe baltice, având un caracter mai răcoros şi umed. Clima este influenţată în mare măsură de prezenţa maselor anticiclonilor atlantic şi continental.

Municipiul Suceava este străbătut de la NV spre SE de râul Suceava – fig. 2.1. Direcţia de curgere a apei râului Suceava determină şi direcţia predominantă a vântului.

Caracteristicile specifice ale cadrului geografic din municipiul Suceava (altitudinea – oraşul este localizat pe treapta de relief a podişurilor şi dealurilor joase, gradul mediu de fragmentare pe verticală şi orizontală a reliefului, orientarea diferită a versanţilor, culmilor şi văilor, peisajul urban, alcătuit din instituţii publice, clădiri industriale, blocuri de locuinţe şi locuinţe individuale cu încălzire centrală sau proprie, distribuţia traficului în cadrul reţelei de drumuri şi străzi din municipiu etc.), influenţează climatul şi determină existenţa unor deosebiri climatice între oraş şi spaţiul rural înconjurător, dar şi deosebiri topoclimatice şi microclimatice între diferite zone ale oraşului.

Conform datelor furnizate de Centrul Meteorologic Regional „Moldova” Iaşi, la staţia meteorologică Suceava temperatura medie multianuală înregistrată în perioada de observaţie 1971-2005 a fost de 7,8 oC, iar cantitatea de precipitaţii medie multianuală, pentru acelaşi interval, a fost de 602,9 l/mp.

Temperatura maximă înregistrată a fost 36,5 °C (în luna august), în timp ce minima a fost de - 29,8 °C (în luna decembrie).

22

Umezeala relativă medie anuală la Suceava ajunge la 78%, nebulozitatea medie anuală la 6,3 zecimi, iar durata de strălucire a Soarelui la o medie anuală de 1824 ore.

Valorile medii ale temperaturii aerului cresc dinspre S-V către N-E.

Temperaturile medii anuale sunt: - climatul montan:

o sub 0 °C pe munţii înalţi o 6 °C pe versantul estic al Obcinei Mari

- climatul extramontan - 7-8 ° C.

Mişcarea eoliană: - în zona de munte direcţia dominantă a vânturilor este dată de orientarea

formelor de relief; - în podisul Sucevei vânturile predominante acţionează dinspre nord-vest si se

canalizează pe culoarele văilor Siret si Suceava.

Regimul pluviometric are o repartiţie neuniformă în cursul anului ceea ce demonstrează caracterul continental al climatului din zonă, cantitatea de precipitaţii diminuându-se treptat de la vest la est, respectiv:

- 1200 mm în Călimani (cantitate anuală); - 550-600 mm în Valea Siretului.

Cele mai mici cantităţi de precipitaţii se înregistrează în luna februarie, iar cele mai bogate în intervalul mai-iulie, când se realizează circa 45% din cantitatea anuală de precipitaţii.

Date meteorologice sintetice pe perioada ultimilor 7 ani (2003-2009) privind temperaturile medii, minime şi maxime anuale ale aerului (0C) şi cantitatea anuală de precipitaţii atmosferice (l/mp) înregistrate la staţia meteorologică Suceava sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel 3 Anul Medie aer (0C) Maxima aer (0C) Minima aer (0C) Precipitaţii l/mp

2003 8,0 33,9/02.07 -20,2/13.01 535,0

2004 8,5 34,3/09.07 -20,8/27.01 480,5

2005 8,0 33,5/31.07 -20,8/08.02 808,2

2006 8,2 31,1/28.08 -24,2/23.01 814,1

2007 9,7 36,0/24.07 -15,6/28.12 687,5

2008 9,2 33,0/21.08 -23,0/05.01 883,2

2009 9,1 33,2/07.06 -21,0/21.12 622,1

Evoluţia temperaturilor medii, minime şi maxime anuale ale aerului (0C) şi cantitatea anuală de precipitaţii atmosferice (l/m2) înregistrate la staţia meteorologică Suceava, în perioada 2003-2009 (sursa datelor - Centrul Meteorologic Regional-Moldova)

În anul 2009, valorile principalilor parametri meteorologici înregistrate la staţia meteorologică Suceava sunt prezentate sintetic în tabelul de mai jos:

23

Tabel 4

Umiditate relativă medie

%

Durata medie de strălucire a soarelui (ore şi zecimi de oră)

�ebulozitate medie totală (zecimi din bolta cerească)

Viteza medie a vântului (m/s)

Direcţia vitezei maxime

Viteza maximă a vântului (m/s)

75,25 2019,1 6,4 2,75 NV, SE 8,9

Date meteorologice sintetice pe anul 2009 la staţia meteorologică Suceava (sursa datelor - Centrul Meteorologic Regional-Moldova)

Din punct de vedere meteorologic, anul 2009 poate fi caracterizat succint în modul următor: temperaturile înregistrate în 2009 caracterizează un an cald (media termică a fost de 9,10C, faţă de media multianuală de 7,80C), cu temperaturi pozitive în cea mai mare parte a numărului de zile (305 zile cu temperaturi pozitive) – fig. 3.

-20

-10

0

10

20

30

1

11

21

31

41

51

61

71

81

91

10

1

11

1

12

1

13

1

14

1

15

1

16

1

17

1

18

1

19

1

20

1

21

1

22

1

23

1

24

1

25

1

26

1

27

1

28

1

29

1

30

1

31

1

32

1

33

1

34

1

35

1

36

1

Temperatura aerului (în grade Celsius)

Fig.3. Evoluţia temperaturilor medii diurne la staţia meteorologică Suceava în anul 2009. ( sursa : APM Suceava Planul local de gestionare a aerului in mun Suceava)

Anul 2009 a fost un an relativ uscat (75,4%, faţă de media multianuală de 78,4% – vezi tab. 2.2.); umiditatea aerului a evoluat în limite largi, cu fluctuaţii interdiurne importante, până la valori specifice saturaţiei (100%) în câteva zile din lunile noiembrie şi decembrie, dar a coborât până la valori ce indică o uscăciune accentuată (50% sau sub 50%) în câteva zile din intervalul aprilie-mai – fig. 4.

24

40

50

60

70

80

90

100

1

11

21

31

41

51

61

71

81

91

10

1

11

1

12

1

13

1

14

1

15

1

16

1

17

1

18

1

19

1

20

1

21

1

22

1

23

1

24

1

25

1

26

1

27

1

28

1

29

1

30

1

31

1

32

1

33

1

34

1

35

1

36

1

Umiditatea aerului (%)

Fig.4 Evoluţia umidităţii relative medii diurne la staţia meteo Suceava în anul 2009.

(sursa : APM Suceava Planul local de gestionare a aerului in mun Suceava)

Nebulozitatea atmosferică a fost de 6,3 zecimi în 2009, aceeaşi ca şi media multianuală (1971-2005); aceasta a avut valori mai reduse pe parcursul semestrului cald al anului, dar a atins în multe zile ale sezonului rece cotele maxime (10 zecimi) – fig. 2.6.; durata de strălucire a Soarelui, element ce variază invers proporţional cu nebulozitatea (fig. 5), a fost de 1999 ore în 2009, crescută faţă de media multianuală de 1824 ore din per. 1971-2005.;

0

2

4

6

8

10

12

14

1

11

21

31

41

51

61

71

81

91

10

1

11

1

12

1

13

1

14

1

15

1

16

1

17

1

18

1

19

1

20

1

21

1

22

1

23

1

24

1

25

1

26

1

27

1

28

1

29

1

30

1

31

1

32

1

33

1

34

1

35

1

36

1

Nebulozitatea (în zecimi) Durata de strălucire a Soarelui (în ore)

Fig. 5 Evoluţia nebulozităţii medii diurne şi a duratei de strălucire a Soarelui la staţia meteorologică Suceava în anul 2009

(sursa:APM Suceava Planul local de gestionare a aerului in mun Suceava)

Din punct de vedere pluviometric, anul 2009 a fost unul normal (au căzut 622 mm de precipitaţii, faţă de 603 mm cât reprezintă media multianuală – tab. 2.2.); cea mai ploioasă perioadă s-a încadrat între a treia decadă a lunii mai şi a doua decadă a lunii iulie – fig.6.;

25

-5

5

15

25

35

45

01.0

1.09

11.01

.09

21.01.0

9

31.01.0

9

10.02.0

9

20.02.0

9

02.03.0

9

12.03.0

9

22.0

3.09

01.04.0

9

11.04.0

9

21.04.0

9

01.05.

09

11.05.0

9

21.05.0

9

31.05.0

9

10.0

6.09

20.06.0

9

30.06.0

9

10.07.0

9

20.07.

09

30.07.0

9

09.08.0

9

19.08.0

9

29.08.0

9

08.09.0

9

18.09.0

9

28.0

9.09

08.10

.09

18.10.0

9

28.10.0

9

07.11.0

9

17.11.0

9

27.11.0

9

07.12.0

9

17.1

2.09

27.12

.09

Precipitaţiile (în mm)

Fig.6. Evoluţia sumelor diurne de precipitaţii la staţia meteo Suceava în anul 2009

Direcţia şi viteza vântului sunt parametri meteorologici foarte importanţi, ştiut fiind faptul că vântul transportă noxele atmosferice dinspre sursele de emisie spre ariile învecinate sau mai îndepărtate, inclusiv pe distanţe lungi, de sute şi chiar mii de km. În anul 2009 vitezele medii diurne ale vântului s-au situat în marea lor majoritate sub valoarea de 6 m/s, în timp ce vitezele maxime au depăşit rareori pragul de 14 m/s – fig. 7.

0

5

10

15

20

1

11

21

31

41

51

61

71

81

91

10

1

11

1

12

1

13

1

14

1

15

1

16

1

17

1

18

1

19

1

20

1

21

1

22

1

23

1

24

1

25

1

26

1

27

1

28

1

29

1

30

1

31

1

32

1

33

1

34

1

35

1

36

1

Viteza medie a vântului (în m/s) Viteza maximă (în m/s)

Fig.7 Evoluţia interdiurnă a vitezelor medii şi maxime diurne ale vântului la staţia meteorologică Suceava în anul 2009

Se constată că şi în anul 2009 în municipiul Suceava dominant a fost vântul din direcţia NV (25,2%, faţă de 26,7%, medie pe 35 ani). Vânturile din NV au fost urmate, ca pondere a manifestării, de cele din S şi SE. O pondere mai mare decât media pe perioada 1971-2005 au avut-o vânturile din S (12,5% faţă de 8,5%). Zilele cu calm atmosferic au fost relativ puţine. (sursa: APM Suceava Planul local de gestionare a aerului in mun Suceava)

Din fig. 8 se observă că, anual, calmul atmosferic la Suceava are o pondere destul de mare (34,4% pe intervalul 1971-2005) acest parametru dinamic fiind foarte important în analiza fenomenului de poluare. Din aceeaşi figură, se constată că cele mai mari viteze le au vânturile din NV (5,2 m/s), urmate de vânturile din SE (5,0 m/s).

26

Suceava2009

Vm: 3,0m/sCalm: 18,1%

0

5

10

15

20

25

30�

�E

E

SE

S

SV

V

�V

Fm

Vm

Fig. 8. Roza anuală a frecvenţei vânturilor pe direcţii, frecvenţa calmului şi vitezele medii ale vânturilor pe direcţii la Suceava (1971-2005)

Fig. 9. Roza frecvenţei vânturilor pe direcţii, frecvenţa calmului şi vitezele medii ale vânturilor pe direcţii la Suceava la staţia meteo Suceava, în anul 2009

Pentru anul 2009 putem remarca însă, din tabelul 7. şi fig. 9, o pondere sub media multianuală a manifestării calmului atmosferic (18,1% în 2009, faţă de 34,4% cât reprezintă media intervalului 1971-2005). Totodată, viteza vântului a fost mai redusă în 2009 pe toate direcţiile comparativ cu perioada 1971-2005.

Pe anotimpuri, vânturile dominante se menţin, dar variază ca şi frecvenţă şi intensitate. Mişcarea aerului este mai activă în intervalul aprilie-mai, desfăşurându-se la parametrii cei mai reduşi în luna august – fig. 10.

Fig. 10. Mersul anual al vitezelor medii lunare ale vântului la Suceava (1971-2005)

În timpul unui an calendaristic mediu din perioada 1971-2005, frecvenţa calmului înregistrează variaţii de la o lună la alta, cu un maxim ce se plasează în lunile august şi septembrie (41,2% respectiv 42,1%), lunile cele mai liniştite, şi cu un minim în lunile martie, aprilie şi mai (29,2%, 28,1% respectiv 29,1%), care se constituie ca un interval cu o dinamică mai amplă a atmosferei.

Inversiunile termice (situaţia în care o pătură atmosferică de aer rece se poziţionează sub o pătură de aer mai cald) pot surveni sub un front atmosferic staţionar de presiune ridicată cuplat cu viteze scăzute ale vântului. În aceste condiţii difuziunea, amestecurile şi interacţiunile chimice între componentele atmosferice şi poluanţii emişi sunt încetinite, deci procesele fizico-chimice de

27

reducere ale concentraţiilor unor poluanţi sunt reduse, iar aceştia se pot acumula la altitudini joase, aproape de nivelul solului, determinând concentraţii ridicate de poluanţi în aerul respirat.

Cele mai frecvente inversiuni termice (60% din numărul lor anual) au loc în intervalul septembrie-februarie, în nopţile cu cerul senin şi calm atmosferic.

Toamna inversiunile se produc în timpul nopţii, câştigând în durată pe măsură ce se apropie iarna.

În timpul iernii radiaţia efectivă a suprafeţei subiacente este mare şi în timpul zilei, ceea ce determină ca inversiunile termice să fie de durată (4-5 zile).

Primăvara inversiunile se formează seara, extinzându-se treptat în înălţime, unde ajung să fie maxime în jurul orelor 5 - 6, iar după răsăritul Soarelui se reduc treptat în intensitate şi dispar complet.

În lunile de vară inversiunile de temperatură se caracterizează prin cea mai redusă intensitate, frecvenţă şi extindere pe verticală.

Fenomenul de inversiune termică este cel mai reprezentativ pentru zona joasă a municipiului Suceava (valea Sucevei, zona industrială, cartierul Burdujeni). În această arie inversiunile mai mult sau mai puţin intense durează cca. 30% din timpul unui an, perioadă în care temperatura aerului şi solului scade, iar poluanţii atmosferici stagnează în apropierea suprafeţei subiacente. (sursa : APM Suceava Planul local de gestionare a aerului în mun. Suceava).

B.5. STRUCTURA GEOMORFOLOGICĂ

În fundamentul oraşului, la adâncimea de 1500 m, se găseşte scufundată marea unitate geostructurală a Platformei Ruse, acoperită de depozite sedimentare necutate, de vârstă paleozoică, mezozoică şi terţiară, cele mai noi straturi care alcătuiesc relieful actual fiind de vârstă sarmatică şi cuaternară.

Structurile depozitelor sarmatice (gresii şi calcare oolitice) reflectă regimul de platformă. Straturile sunt necutate, cu o uşoară înclinare sub 1° de la NV spre SE. În zona vetrei oraşului relieful este şi mai nou, el fiind în întregime de vârstă cuaternară.

Râul Suceava a constituit agentul principal de modelare a reliefului. Structura geologică de platformă se reflectă în mod evident în relief prin formarea de cueste, văi subsecvente (Şcheia, Târgului), văi cu caracter reconsecvent (Suceava), prin platouri şi coline cu caracter structural (Zamca, Cetatea de Scaun) şi cu aspect etajat.

B.6. SOLURI

Solurile din raza municipiului Suceava intră, în general, în categoria celor de silvostepă, solurile cernoziomice levigate fiind specifice zonei. Aceste soluri par o formă relictă, corespunzătoare unei epoci mai secetoase din trecut, dat fiind faptul că sunt soluri tipice de silvostepă. Ele sunt cele mai fertile soluri din zonă, folosite la cultura cartofului, sfeclei de zahăr şi cerealelor.

Pe terasele superioare ale Sucevei se găsesc soluri cenuşii de pădure, cu o fertilitate mai scăzută. În lunca Sucevei există soluri aluvionare, formate din depozite fluviale de pietriş şi nisip.

- Resursele de sol din judeţul Suceava sunt următoarele: - Protisoluri - 70.104 ha - Cernisoluri - 66.394 ha - Umbrisoluri - 650 ha - Cambisoluri - 71.183 ha - Luvisoluri - 106.306 ha - Spodosoluri - 6.151 ha - Pelisoluri - 280 ha

28

- Andisoluri - 1.587 ha - Hidrisoluri - 24.730 ha - Histisoluri - 105 ha - Antrisoluri - 2.692 ha

Dintre resursele de sol se pot remarca faeoziomurile (65.173 ha) pentru potenţialul lor productiv ridicat, parţial eutricambosolurile (30.211 ha) şi preluvosolurile (63.005 ha). De asemeni, o parte a aluviosolurilor (52.861 ha), nu prea mare însă, este constituită din soluri fertile, cu puţine restricţii pentru agricultură. Pe de altă parte, soluri cu potenţial productiv scăzut şi care prezintă multiple restricţii sunt litosolurile (5.622 ha, regosolurile 11.004 ha), districambosolurile (40.972 ha), o bună parte a luvosolurilor (43.301 ha), prepodsolurile şi podsolurile (6.551 ha), gleiosolurile şi stagnosolurile nedrenate (24.730 ha), precum şi histosolurile (105 ha) şi erodosolurile (2.692 ha).

Conform Raportului privind starea mediului în judeţul Suceava în anul 2009, repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate în judeţul Suceava se prezintă după cum urmează:

- Pentru arabil, media este de 49 de puncte, ceea ce încadrează această folosinţă la clasa a III-a de calitate. Dintre comunele cu suprafeţe mai mari cuprinse în clasa a I-a şi a II-a de calitate, se remarcă: Adâncata, Bosanci, Ciprian Porumbescu, Cornu Luncii, Dolhasca, Dumbrăveni, Grăniceşti, Liteni, Milişăuţi, Muşeniţa, Rădăşeni, Salcea, Şcheia, Udeşti, Vereşti. Aici predomină faeoziomurile tipice, gleice, argice şi stagnice, preluvosoluri molice şi pe suprafeţe mai mici, eutricambosoluri tipice şi molice.

- Pentru fâneaţă, media este de 34 de puncte, cu clasa a IV-a de calitate. Se remarcă comunele Horodniceni, Mălini, Marginea, Slatina, Şcheia, Zvorâştea, precum şi o bună parte a păşunilor din comunele zonei montane. Pe suprafeţele ce aparţin claselor I şi a II-a apar mai ales eutricambosoluri tipice şi molice, districambosoluri tipice şi umbrice, preluvosoluri şi luvosoluri tipice şi stagnice, stagnosoluri luvice şi albice.

- Pentru păşune, media este de 43 de puncte, cu clasa a III-a de calitate. Dintre comunele cu suprafeţe mai mari cuprinse în clasele I şi a II-a se remarcă: Câmpulung, Rădăuţi, Siret, Solca, Buneşti, Calafindeşti, Ciprian Porumbescu, Drăgoieşti, Fântânele, Grăniceşti, Izvoarele Sucevei, Liteni, Mălini, Muşeniţa, Rădăşeni, Slatina, Şcheia, Todireşti. Suprafeţe cu clasele I şi a II-a mai apar în majoritatea comunelor de munte. Acestea se suprapun peste aceleaşi tipuri şi subtipuri enumerate la folosinţa fâneaţă, cu excepţia subtipurilor stagnice şi a stagnosolurilor.

- Pentru livezi, media este de 51 de puncte (clasa a III-a de calitate). Mici suprafeţe de teren cu livezi în clasele I şi a-II-a de calitate întâlnim în Adâncata, Ciprian Porumbescu, Şcheia.

Principalele restricţii ale calităţii solurilor

Deteriorarea caracteristicilor şi funcţiilor solurilor, respectiv a capacităţii lor bioproductive, reprezintă restricţii ale utilizării acestora determinate fie de factori naturali (climă, forme de relief, caracteristici edafice etc.), fie de acţiuni antropice, (agricole şi industriale). În multe cazuri, aceşti factori pot acţiona sinergic, având ca efect scăderea calităţii solurilor şi chiar anularea funcţiilor acestora.

29

Tabel 5

Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Suceava

Resursele subsolului

Judeţul Suceava ocupă un loc distinct în economia românească datorat diversităţii şi, în unele cazuri, abundenţei bogăţiei resurselor sale naturale. Peste 52% din suprafaţa judeţului este acoperită de păduri, respectiv cca. 7% din suprafaţa ţării, în subsol se găsesc zăcăminte de mangan, minereuri cuprifere, sulf, barită, sare, gaze naturale, ape minerale, minereu uranifer, etc., iar cca. 42% din suprafaţă este reprezentată de terenuri arabile, majoritatea fiind situate de-a lungul văilor Siretului, Moldovei şi Sucevei.

În prezent, în judeţul Suceava, activitatea minieră se desfăşoară preponderent în domeniul exploatării materialelor de construcţii (agregate de râu, roci utile din cariere). Se mai exploatează, ca minereuri: zăcământul de mangan de la Ulm, comuna Dorna Arini (exploatare în carieră), zăcământul de minereu cuprifer de la Mănăila, comuna Breaza (exploatare în carieră, minereul fiind prelucrat în Uzina de Preparare Iacobeni), zăcământul uranifer de la Crucea (exploatare în subteran) şi sarea gemă la Cacica.

B.7. REŢEAUA HIDROGRAFICĂ

30

Reţeaua hidrografică a judeţului însumează 3.092 km. Densitatea reţelei hidrografice este de 0,361 km râu/km2 teritoriu, valoare superioară celei medii pe ţară. Principalele cursuri de apă ce străbat judeţul sunt: râul Siret (de la N la S) şi afluenţii săi, râurile Suceava, Şomuzu Mare, Moldova, Bistriţa (curgând de la NV spre SE). Suprafaţa totală a luciilor de apă din judeţ este de 5.542,63 ha (reprezentând 0,65% din suprafaţa totală a judeţului), din care 5.056,622 ha ape curgătoare şi 486.008 ha lacuri.

În totalitate râurile de pe teritoriul judeţului Suceava sunt tributare râului Siret, datorită configuraţiei generale a reliefului. Cantităţile cele mai mari de apă sunt transportate de râurile ale căror bazine de alimentare sunt situate în regiunea montană. Cel mai întins bazin hidrografic este cel al râului Moldova, care drenează prin intermediul afluenţilor săi peste 33% din suprafaţa judeţului Suceava, după care urmează Bistriţa (cca. 30% din suprafaţă) şi râul Suceava.

Apele stătătoare constau din lacuri naturale de dimensiuni mici şi lacuri antropice amenajate în scopuri complexe: rezerve de apă industrială şi potabilă, apărare împotriva inundaţiilor, piscicultură, etc. Cele mai numeroase acumulări antropice sunt cele 6 lacuri din lungul râului Şomuzu Mare.

Râul Siret intră în ţară şi în judeţ cu o suprafaţă de bazin de 1.636 km² şi o lungime de 110 km. Râul Suceava îşi are izvoarele la o altitudine de 1.250 m, în regiunea Obcinelor Bucovinene, totalizând, la vărsarea în râul Siret, o suprafaţă de bazin de 2.625 km şi o lungime de 262 km².

Afluenţii săi principali sunt pe partea dreaptă : Brodina (S = 156 km2, L = 28 km), Putna (S = 132 km2, L = 19 km), Pozen (S = 158 km2, L = 25 km), Suceviţa (S = 205 km2, L = 35 km), Solca (S = 166 km2, L = 27 km) şi Soloneţ (S = 217 km2, L= 31 km).

Râul Moldova izvorăşte din Obcina Lucina şi străbate judeţul pe o lungime de 140 km din totalul de 216 km. La ieşirea din judeţ, râul are o suprafaţă de bazin de 2.575 km2. Afluenţii săi principali de pe teritoriul judeţului sunt pe dreapta: Putna (S = 90 km2, L = 20 km), Suha (S = 359 km2, L = 33 km), Suha Mare (S = 128 km2, L = 29 km), Suha Mică (S = 135 km2, L = 24 km) şi

31

pe stânga: Moldoviţa (S = 564 km2, L = 47 km), Humor (S = 106 km2, L = 26 km), Şomuz (S =95 km2, L = 20 km).

Râul Bistriţa, afluentul cu debitul cel mai mare al Siretului totalizează, la ieşirea din judeţ, o lungime de 122 km şi o suprafaţă de bazin de 2.532 km. Afluenţii săi principali sunt pe partea dreaptă şi anume : Dorna (S = 595 km2, L = 46 km), Neagra Şarului (S = 302 km2, L = 53 km), Neagra (S = 355 km2, L = 40 km). Pe partea stângă, se găsesc afluenţi mai mici, cei mai importanţi fiind Țibău (S = 135 km2, L = 24 km) şi Cârlibaba (S = 111 km2, L = 24 km).

Şomuzul Mare (S = 489 km2, L = 51 km) şi Şomuzul Mic (S = 128 km, L = 30 km) îşi au obârşie în Podişul Sucevei, la sud de oraşul Suceava şi se varsă în Siret pe teritoriul judeţului Suceava.

Râul Suceava are o lungime de 173 km, fiind al V-lea ca mărime între principalii afluenți ai Siretului, după Buzău (302 km), Bistrița (283 km), Moldova (213 km) și Bârlad (207 km).

Pe parcursul traseului său Suceava primește 97 de afluenți de ordinul întâi. Dintre aceștia 34 depășesc 4 km lungime. Pe malul drept se află 17, cei mai importanți fiind: Sucevița (41 km), Soloneț (38 km), Solca (34 km), Pozen (32 km), Brodina (29 km), Ilișești (21 km), Putna (20 km) 10 i Voitinel (20 km). Pe malul stâng se remarcă râurile Horaiț (24 km), Hătnuța (21 km), Pătrăuțeanca (16 km) și Dragomirna (16 km).

Râul Suceava izvorăște din extremitatea nordică a Obcinei Feredeului, mai exact din versantul nordic al Culmii Alunișului, de la altitudinea de 1.200 m, format din doi afluenți: Izvor și Aluniș,

Organismele fluviatile de pe teritoriul bazinului Sucevei se încadrează în clasa I de calitate în ceea ce privește conținutul de substanțe minerale dizolvate.

Valorile maxime ale reziduului fix au depășit 1200 mg/l pe râul Soloneț în secțiunea Părhăuți (1282 mg/l), iar pe râul Suceava ele au atins 900 mg/l în secțiunea Liteni.

Valorile minime s-au situat între 121 mg/l la Brodina și 176 mg/l la Părhăuți. ucevei. Se varsă în râul Siret la Roșcani-Liteni, la o cotă de 232 m.

Lacurile naturale Lacurile naturale se găsesc în număr mic, fiind formate prin baraj natural în spatele valurilor și monticulilor de alunecare. Astfel, se întâlnesc pe versanții cu alunecări avansate de pe valea Bradului (afluent al Hătnuței) alimentat din precipitații, pe versantul stâng al pârâului Tărnăuca (afluent al Ilișascăi) unde apar 16 trepte de alunecare, iar în depresiunile dintre valuri sunt cantonate zeci de lacuri (bulhace) în stadii diferite de evoluție (cel mai mare având 35 m lungime și 15 m lățime), pe pârâul Ciprianului, Bălăcenei.

Lacurile artificiale

Lacul de acumulare Dragomirna Este cel mai important lac de acumulare din bazinul hidrografic al Sucevei, fiind situat pe valea cu acelaşi nume la o distanţă de 2,2 km în amonte de confluenţa cu râul Suceava. Acest lac, în forma sa actuală, a fost dat în exploatare în anul 1986.

Principalul rol al acestui lac de acumulare este alimentarea cu apă a platformei industriale a municipiului Suceava. Întrucât pârâul Dragomirna nu poate asigura volumele necesare în lac, acestea se completează prin pompare cu apă preluată din râul Suceava, dintr-o acumulare de priză situată la Mihoveni (volum de circa 0,3 mil. m3).

Suprafaţa lacului este de 198 ha, iar lungimea este de 2,8 km. Fundul actual al lacului de acumulare are o cotă de 301,0 m, iar nivelul normal de retenţie (NNR) are o valoare de 320,0 m.

Acumularea Şerbăuţi Este situată pe cursul pârâului Hătnuţa, pe teritoriul satului Şerbăuţi. Lacul a fost pus în funcţiune în anul 1976. Lacul este administrat de Direcţia Apelor Siret Bacău.

32

Suprafaţa lacului la NNR (nivelul normal de retenţie) este de 44,8 ha.

Acumularea Grăniceşti Este situată pe pârâul Horaiţ, pe teritoriul comunei Grăniceşti. Lacul a fost pus în funcţiune în anul 1973. Acumularea este administrată de ANIF Suceava. În anul 2006 lacul era în reabilitare. 19 Suprafaţa lacului de acumulare la NNR este de 81,5 ha.

Acumularea Mănăstirea Dragomirna Este situată pe râul Dragomirna şi a fost pusă în funcţiune în anul 1975. Acumularea (fig. 17) este permanentă şi administrată de Mănăstirea Dragomirna.

Suprafaţa lacului este de 2,7 ha.

Acumulări nepermanente (poldere) Dintre acumulările nepermanente situate în cadrul bazinului hidrografic al Sucevei se remarcă:

- Horodnic I – situată pe râul Horodnic şi administrată de Direcţia Apelor Siret Bacău; - Horodnic II – situată pe râul Horodnic şi administrată de Direcţia Apelor Siret Bacău; - Horodnic III – situată pe pârâul Topliţa şi administrată de Direcţia Apelor Siret Bacău

etc.

Regimul apelor subterane din lunca Sucevei este o consecință directă a regimului de precipitații căzute în bazinul hidrografic, care sunt relativ bogate: 622,4 mm/an la Rădăuți, 604,5 mm/an la Suceava și 816,8 mm/an la Brodina. În aceste condiții există o reîmprospătare continuă a rezervelor de apă freatică care, în funcție de condițiile de pantă, circulă cu anumite viteze prin stratul purtător. Materialele mai fine din orizonturi sunt spălate și sunt antrenate de apele freatice pe linia de cea mai mare pantă, pe direcția de scurgere a apelor subterane.

Ape subterane În anul 2009, SGA Suceava a monitorizat apele subterane, efectuându-se analize fizico - chimice de laborator la un număr de 158 de foraje, cu un numar de 2752 indicatori analizati.

În funcţie de obiectivele urmărite, forajele monitorizate se pot grupa: - Foraje de supraveghere- platforme industriale – CET şi AMBRO; - Foraje de alimentare cu apă- captări; - Foraje de studiu hidrogeologic- naţionale.

Evaluarea calităţii apelor subterane se face, conform Legii 458/2002 completată cu Legea 311/2004 si conf. STAS 1342/1991.

SGA Suceava a monitorizat următoarele grupe de indicatori: regim de oxigen şi nutrienţi, substanţe periculoase/prioritar periculoase (anorganice şi organice), alţi poluanţi chimici toxici.

Foraje de supraveghere:

- CET Suceava- 13 foraje - s-au înregistrat depăşiri la: - o amoniu (F5 – incinta); - o cloruri ( F3 F4 F5 F6 F7 – zgură, F1 - incinta); - o sulfati ( F3 F4 F5 F6 F7 – zgură); - o conductivitate ( F3 F4 F5 F6 F7 – zgură, F1 - incinta); - o sulfaţi (F2 F3 F4 F5 F6 F7 – zgură).

- -S.C. AMBRO S.A. Suceava- foraje- depăşiri: - amoniu (F9, F11); - o oxigen dizolvat (F6 F9 F11 ); - o sulfaţi, indice de permanganat, conductivitate(F11 F13);

Foraje de alimentare cu apă: - Siret- S.C. ACET S.A. Suceava- Agenţia Siret- depăşiri la indice de permanganat;

33

- Măneuţi- S.C. SERVICII COMUNALE S.A. Rădăuţii- depăşiri la la indice de permanganat;

- Sadova- S.C. ACET S.A. Suceava- Agenţia Câmpulung Moldovenesc - depăşiri la indice de permanganat;

- Aeroport- S.C. ACET S.A. Suceava- Agenţia Câmpulung Moldovenesc- depăşiri la duritate totală;

- Voroneţ- S.C. ACET S.A. Suceava- Agenţia Gura Humorului- la indice de permanganat.

Foraje de studiu hidrogeologic

S-au înregistrat depăşiri la următoarele foraje/indicatori: - la amoniu – Milişăuţi Suceava- F4; Vama Moldova – F2

Raport privind starea mediului în judeţul Suceava în anul 2009 - la azotaţi- Ionăşeni Siret – F5; Milişăuţi Suceava – F2, F4; Prelipca Suceava – F1 -

Iorcani Suceava - F1; Berchişeşti Moldova – F2; - la calciu – Ionăşeni Siret – F5, F8; Vicov Suceava – F3, F6; Milişăuţi Suceava – F1, F2,

F3; Rădăuţi Suceava - F7, F2, F6; Dărmăneşti Suceava - F7, F2, F4, F5; Prelipca Suceava F1,, F2; Iorcani Suceava – F1; Păltinoasa Moldova – F3;

- la fier total – Milişăuţi Suceava – F4; Rădăuţi Pozen - F4, F5; Dărmăneşti Suceava - F1 Baia Moldova – F3.

- la mangan - Ionăşeni Siret – F2;Milişăuţi Suceava F3; Rădăiţi Pozen F4, F6; Rădăuţ Suceviţa F16; Dărmăneşti Suceava – F1, F2, F5;Todireşti Suceava – F1; Câmpulung Moldova – F3; Vama Moldova – F2.

Formele cele mai intense de depreciere multiplă a calităţi apelor subterane s-au identificat în zonele rurale, acolo unde, din cauza lipsei dotărilor cu instalaţii edilitare, deşeurile lichide ajung în subteran, atât în mod direct (prin intermediul latrinelor neimpermeabilizate, a şanţurilor şi rigolelor etc.) cât şi indirect, prin infiltrare lentă (de la depozitele de gunoi de grajd, gropi de deşeuri menajere improvizate etc.).

Tabel 6

Starea ecologică şi chimică a cursurilor de apă ale râurilor interioare Repartiţia secţiunilor pe clase de calitate

I II III IV V

Rau Bazinul hidrografic

Număr total de secţiuni

Repartiţia secţiunilor pe clase de calitate

Nr % Nr % Nr % Nr % Nr %

Siret Siret 3 3 100 - - - - - - - -

Moldova Siret 4 4 100 1 - - - - - - - Suceava Siret 3 67,7 1 1 33,3 - - - - - - Şomuzu Mare

Siret 2 - - 1 50 1 50 - - - -

Bistriţa Siret 3 3 100 - - - - - - -

B.7.1. Radioactivitatea apelor

B.7.1.1. Radioactivitatea principalelor râuri din județul Suceava

Staţia de Radioactivitate a Mediului Suceava a efectuat măsurători zilnice ale radioactivităţii beta globale la apa brută prelevată din râul Suceava în secţiunea Mihoveni, aval de municipiul Suceava. Toate măsurătorile s-au încadrat sub valoarea limitei de atenţionare, de 2000 Bq/m3.

34

De asemenea, staţia a efectuat şi măsurători beta globale lunare la probe de apă brută prelevate din râurile Moldova, Bistriţa şi Siret.

Nici pe aceste cursuri de apă nu s-au înregistrat depăşiri ale limitei de atenţionare în anul 2009, mai mult chiar, doar pentru o singură probă din 12 prelevate s-a înregistrat valoare semnificativă, restul de 11 fiind sub limita de detecţie a aparaturii de măsurare – în cazul probelor din râul Bistriţa, o probă din 12 prelevate a înregistrat valoare semnificativă - în cazul probelor din râul Moldova, iar în cazul probelor din râul Siret, de asemenea o singură probă din 12 prelevate a înregistrat valoare semnificativă.

B.7.1.2. Apă potabilă

Zilnic, Staţia de Radioactivitatea Mediului Suceava a măsurat beta global probe de apă potabilă prelevate din reţeaua de alimentare a municipiului Suceava.

În cursul anului 2009 nu a fost înregistrată nici o valoare care să depăşească limita admisă, care este de 1000 Bq/m3, conform Legii 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările aduse prin legea 311/2004. În anul 2009 s-au efectuat un număr de 365 măsurători, din care 357 au înregistrat valori sub limita de detecţie a aparaturii de măsurare (97,8%).

B.7.1.3. Apă subterană

În anul 2009 s-au efectuat măsurători beta globale la probe de apă subterană, recoltate dintr-o fântână din municipiul Suceava. Cea mai ridicată valoare înregistrată în anul 2009 a fost în luna ianuarie. În anul 2009 s-au efectuat un număr de 365 măsurători, din care 359 au înregistrat valori sub limita de detecţie a aparaturii de măsurare (98,4%)

Se observă o uşoară scădere a mediei anuale, precum şi a maximei anuale (a activităţiii specifice beta globale medii ale probelor de vegetaţie spontană, măsurate la 5 zile (Bq/kg) în anul 2009 faţă de cele înregistrate în perioada 2002- 2008.

B.7.1.4. Ape de suprafaţă şi ape uzate

În anul 2009, cursurile de apă din judeţ şi mai ales afluenţii acestora, care ar putea fi afectate de impactul activităţii de exploatare a minereului de uraniu, au fost verificate

suplimentar, în cadrul acestui program special de monitorizare. S-a verificat totodată şi apa de mină la intrarea şi la ieşirea din staţia de depoluare Crucea, care depoluează apele de mină provenite atât din sectorul de exploatare Crucea cât şi Botuşana

La probe de apă de suprafaţă în cadrul programului special în anul 2009 s-au efectuat un număr de 28 măsurători, din care 19 au înregistrat valori semnificative (67,9%).

Radioactivitatea artificială beta globală a probelor de apă de suprafaţă recoltate a variat între

196,6 – 1995,5 Bq/m3. Cea mai ridicată valoare a fost înregistrată în luna noiembrie 2009 în punctul Pr. Crucea, amonte staţie depoluare Crucea (1995,5 Bq/mc), iar cea mai scăzută valoare semnificativă a fost înregistrată în luna noiembrie 2009 în punctul Râu Suceava, aval haldă CET (196,6 Bq/mc).

Ape de mină (uzate)

Intrare staţie depoluare Crucea, ieşire staţie depoluare Crucea Sectoare (exploatare minereu uraniu Crucea – ape de mină).

În punctele de prelevare Pr. Botuşana, aval perimetru Botuşana s-au înregistrat valori sub limita de detecţie a aparaturii de măsurare în lunile ianuarie, aprilie şi septembrie. În punctul de prelevare Râu Suha, aval confl. cu Pr. Botuşana, la probe recoltate în ianuarie şiaprilie 2009, s-au înregistrat valori sub limita de detecţie a aparaturii de măsurare. În punctul de prelevare Pr.

35

Stoluri, aval haldă sect. Botuşana, în anul 2009 s-au înregistrat valori sub limita de detecţie a aparaturii de măsurare în lunile ianuarie şi noiembrie.

Media anuală înregistrată în 2009 la apa de mină la intrarea în Staţia de depoluare a fost mai mare de 3,4 ori faţă de media înregistrată din anul 2008, iar la ieşirea din Staţia de depoluare în 2009 a fost de 2,2 ori mai mare faţă de cea înregistrată în 2008.

Ape subterane

În anul 2009 s-au prelevat ape subterane din fântâni situate în zone locuite din apropierea sectoarelor de exploatare a minereului uranifer şi a Staţiei tehnice Argestru

Procentul valorilor semnificative înregistrate la probele de apă de subterană, din numărul total de probe de apă măsurate în anul 2009 este de 58,3%. În cursul anului 2009 nu a fost înregistrată nici o valoare care să depăşească limita admisă, care este de 1000 Bq/m3, conform Legii 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările aduse prin legea 311/2004.

Radioactivitatea artificială beta globală maximă la probele de apă subterană a fost de 491,9 Bq/mc, înregistrată în luna mai 2009, în punctul “Fântână Argestru (fam. Carpea G.)”, valoare uşor mai ridicată (de 1,1 ori) faţă de valoarea maximă înregistrată, în acelaşi punct, în luna iunie 2008 (438,1 Bq/mc).

Probele de apă de adâncime prelevate din punctul “Fântână Botuşana (fam. Chimina)”, au înregistrat în 2009 valori apropiate de cele din 2008, iar cele din punctul “Fântână Argestru (fam. Carpea)” au înregistrat o valoare a radioactivităţii artificiale beta medie anuală de 4,3 ori mai mare decât media înregistrată în 2008. Tratatului de Aderare, Cap. 22 – Mediu – Directiva Consiliului 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman: Obiective:

- Protejarea sănătăţii populaţiei de efectele oricarui tip de contaminare a apei destinate consumului uman;

- Asigurarea calitatii apei destinate consumului uman. Tratatului de Aderare, Cap. 22 – Mediu – Directiva Consiliului 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane Obiectiv - protecţia mediului împotriva efectelor negative ale evacuărilor de ape uzate orăşeneşti şi de ape uzate din anumite sectoare industriale (în special industria alimentară).

36

Tabel 7 Situaţia colectării şi epurării apelor uzate, judeţul Suceava

Reţea canalizare (Km)

Staţie de epurare �r. Aglomerare Receptor

existentă necesară existentă necesară

Lucrări/acţiuni necesare

implementării Directivei

91/271/CEE

Perioada de

realizare

1 Suceava (municipiu)

r. Suceava 367 388 Me+B Epurare Tertiara

Reţea de canalizare-E,R

Staţie de epurare-

R,M

2007

2010

2 Falticeni (oras)

PrTargului 46.4 64.2 Me+B Epurare Tertiara


Staţie de epurare-

R,M

2007

2010

3 Radauti (oras)

Pr. Pozen 38.4 43.7 Me+B Epurare Tertiara

Reţea de canalizare-R

Staţie de epurare-

R,M

2007

2007

4 Câmpulung

Moldovenesc (oras)

R. Moldova 20.2 24.2 Me+B Epurare Tertiara


Staţie de epurare-

R,M

2007

2007

5 Vatra Dornei

(oras) R. Bistrita 32 47 Me+B Epurare

Tertiara Reţea de

canalizare-E

Staţie de epurare-R,M

2010

2013 6 Gura

Humorului (oras)

R. Moldova 48.6 53 Me+B Epurare Tertiara

Reţea de canalizare-R,E

Staţie de epurare-

R,M

2013

2015

7 Vicovu de Sus

(comuna) R Suceava - 90 - Epurare

Tertiara Reţea de

canalizare-N

Staţie de epurare-N

2013

2015

8 Dolhasca (comuna)

R. Siret - 71 - Epurare Tertiara

Reţea de canalizare-N

Staţie de epurare-

N

2013

2015

9 Siret (oras)

R. Siret 11.4 19.5 Me+B Epurare Tertiara


Staţie de epurare-

R,M

2007

2007

37




Lucrări/acţiuni necesare implementarii

Directivei 91/271/CEE

Perioada de realizare

10 Liteni S

(comuna) R. Suceava - 26 - Epurare

Secundare Reţea de canalizare-N


11 Marginea (comuna)

Sucevita - 25 - Epurare Secundare



2013

2015

12 Preuteşti

(comuna) Somuzu Mare - 50 - Epurare



2013

2015

13 Salcea

(comuna) Suceava - 46 - Epurare



2013

2015 14 Milişăuţi




2015

2015

15 Dumbrăveni (comuna)

Pr. Salageni - 42 - Epurare Secundare



2015

2015

16 Adâncata (comuna)

Pr. Hantasti - 46 - Epurare Secundare



2015

2015

17 Şcheia (comuna)

In canalizarea mun. Suceava

- 40 - Epurare Secundare



2015

2015

18 Vadu Moldovei (comuna)

Moldova - 47 - Epurare Secundare



2015

2015

19 Cornu Luncii

(comuna) Moldova - 38 - Epurare



2015

2015

38





implementarii Directivei 91/271/CEE

Perioada de

realizare

20 Cajvana (comuna)

Pr. - 12 - Epurare Secundare



2015

2015

21 Udeşti

(comuna) 7725 - 30 - Epurare



2015

2015 22 Mălini

(comuna) Pr. Suha

Mare - 45 - Epurare



2015

2015

23 Vereşti




2015

2015

24 Volovăţ

(comuna) Pr Volovat - 35 - Epurare



2015

2015 25 Horodnic

(comuna) Pr. Pozen - 37 - Epurare



2015

2015

26 Baia S

(comuna) Moldova - 35 - Epurare



2007

2007

27 Arbore (comuna)

Pr. Solca - 40 - Epurare Secundare



2015

2015

28 Ciprian Porumbescu (comuna)

Suceava - 42 - Epurare Secundare



2015

2015 29 Broşteni

(comuna) Bistrita - 65 - Epurare



2015

2015

39



existentă

necesară existentă necesară


implementării Directivei 91/271/CEE

Perioada de

realizare

30 Frasin (comuna)

Pr. Suha - 53 - Epurare Secundare



2015

2015

31 Zvoriştea (comuna)

6753 - 39 - Epurare Secundare



2015

2015

32 Bosanci (comuna)




2015

2015

33 Stulpicani (comuna)




2015

2015

34 Gălăneşti




2015

2015

35 Vama




2015

2015

36 Vicovu de

Jos (comuna)

6410 - 15 - Epurare Secundare



2015

2015

37 Dărmăneşti




2015

2015

38 Valea Moldovei (comuna)




2015

2015

39 Calafindeşti

(comuna) Pr.

Hatnuta - 33 - Epurare



2015

2015

40



existentă





40 Todireşti (comuna)

Pr. Solonet




2015

2015

41 Păltinoasa (comuna)

Pr. Bucovat




2015

2015

42 Frătăuţii Noi (comuna)




2015

2015

43 Straja (comuna)




2015

2015

44 Drăgoieşti

(comuna) Pr.

Dragoiasca




2015

2015

45 Slatina

(comuna) Pr. Suha

Mica - 39 - Epurare



2015

2015

46 Râşca

(comuna) Pr. Rasca - 45 - Epurare



2015

2015

47 Moldoviţa

(comuna) Pr.

Moldovita - 50 - Epurare



2015

2015

48 Grăniceşti (comuna)




2015

2015

49 Fântânele

(comuna) Pr.

Salageni - 39 - Epurare



2015

2015

41



existentă




91/271/CEE


50 Forăşti (comuna)

Pr. Hatia - 16 - Epurare Secundare



2015

2015

51 Botoşana (comuna)

Pr. Solont - 18 - Epurare Secundare



2017

2017

52 Boroaia (comuna)

Pr. Seaca - 37 - Epurare Secundare



2017

2017

53 Vatra Moldovitei (comuna)

Pr. Moldovita




2017

2017

54 Dorna Candrenilor (comuna)

R. Dorna - 160 - Epurare Secundare



2017

2017

55 Frătăuţii

Vechi (comuna)

Suceava2 - 18 - Epurare Secundare



2017

2017

56 Ipoteşti (comuna)

Canalizarea mun.

Suceava

- 20 - �u necesită staţie de epurare întrucât

deversarea se face în

canalizarea mun.

Suceava



2017

2017

57 Solca (oras)

Pr. Solca - 40 - Epurare Secundare



2017

2017

58 Cacica (comuna)

Pr. Solonet




2017

2017

59 Rădăşeni (comuna)

Pr. Somuzu

Mare




2017

2017

42

Reţea canalizare

(Km) Staţie de epurare �r. Aglomerare Receptor





60 Dorneşti (comuna)




2017

2017

61 Moara (comuna)

Canalizare mun.

Suceava




2017

2017

62 Şaru Dornei (comuna)

Pr. Neagra Sarului




2017

2017

63 Pătrăuţi

(comuna) Pr.

Patrauteanca




2017

2017

64 Fundu

Moldovei (comuna)

Moldova - 45 - Epurare Secundare



2017

2017

65 Satu Mare (comuna)




2017

2017

66 Dolheşti (comuna)

Pr. Somuzu

Mare




2017

2017

67 Bogdăneşti (comuna)

Pr. Rasca - 23 - Epurare Secundare



2017

2017

68 Mitocu Dragormirnei (comuna)

Pr. Mitoc - 28 - Epurare Secundare



2017

2017

69 Iacobeni (comuna)

Bistrita - 40 - Epurare Secundare



2017

2017

43







70 Vultureşti (comuna)

Pr. Somuzu

Mic

- 3O - Epurare Secundare



2017

2017 71 Putna

(comuna) Pr.

Putna - 35 - Epurare



2017

2017

72 Horodniceni (comuna)

Pr. Somuzu

Mare




2017

2017

73 Brodina (comuna)




2017

2017 74 Mănăstirea

Humorului S

(comuna)

Pr. Humor




2007

2007 75 Frumosu

(comuna) Pr.

Moldovita




2017

2017

76 Stroieşti (comuna)

Pr. Humori

a




2017

2017

77 Bilca (comuna)




2017

2017

78 Bălcăuţi (comuna)

Pr. Horoit




2017

2017 79 Zamostea

(comuna) Siret - 10 - Epurare



2018

2018



existentă




91/271/CEE


80 Ostra (comuna)




2018

2018

81 Siminicea (comuna)

Pr. Grigore

sti




2018

2018

82 Pojorâta (comuna)

Moldova




2018

2018

44

83 Grămeşti (comuna)

Siret - 10 - Epurare Secundare



2018

2018

84 Dorna Arini

(comuna) Dorna 28 - Epurare



2018

2018

85 Pârteştii de Jos

(comuna) Pr.

Solonet 12 - Epurare



2018

2018

86 Buneşti (comuna)

Pr. Somuzu

Mare




2018

2018

87 Drăguşeni S

(comuna) Moldov

a - 13 - Epurare



2018

2018

88 Suceviţa (comuna)

Sucevita




2018

2018

89 Sadova (comuna)

Moldova




2018

2018


Staţie de epurare �r. Aglomerare

Receptor

existentă




Perioada de

realizare

90 Poiana Stampei (comuna)

Dorna - 20 - Epurare Secundare



2018

2018

91 Panaci (comuna)

Neagra Sarului




2018

20182018

2018

45

92 Ulma (comuna)




2018

2018

93 Crucea (comuna)

Bistrita - 25 - Epurare Secundare



2018

2018

94 Izoarele Sucevei (comuna)




2018

2018

95 Muşeniţa (comuna)

Climauti - 18 - Epurare Secundare



2018

2018

96 Moldova-Suliţa (comuna)




2018

2018

�OTA:

Me = tratare mecanică; B = tratare biologică; R = reabilitare; E = extindere; N = nou; M = modernizare; S = Proiect SAPARD;

Conform datelor furnizate de Consiliul Judeţean Suceava, Direcţia Tehnică si Investiţii, în ceea ce privește reţeaua de canalizare a judeţului, în prezent există 550,93 km, sunt în execuţie 488,36 km și sunt necesari încă 2.502,40 km.

La nivelul judeţului, necesarul de staţii de epurare este de 96, din care 16 sunt în funcţiune, 24 sunt în execuţie si 56 sunt planificate a se executa. Staţiile de epurare funcţionale folosesc 2 trepte de epurare: mecanică si biologică.

B.8. VEGETAŢIA

Flora prezentă în municipiul Suceava şi în împrejurimi este destul de bogată şi variată. În împrejurimile municipiului Suceava se găseşte atât vegetaţie specifică zonei dealurilor, cât şi cea caracteristică zonei de luncă. Suceava şi teritoriul înconjurător aparţin în întregime zonei pădurilor de foioase, în care se regăsesc specii ca: lemn câinesc (Ligustrum vulgare), măceş (Rosa canina), sânger (Cornus sanguinea), corn (Cornus mas), alun sălbatic (Corylus colurna), soc (Sambucus nigra) etc.

Suprafeţele ocupate de păduri se situează în vestul şi sud-estul municipiului.

Vegetaţia de luncă a Sucevei cuprinde plante hidrofile lemnoase (salcia, răchita, plopul, arinul) şi ierboase (rogoz, pipirig, izmă, piciorul cocoşului etc).

În ceea ce priveşte spaţiile verzi din municipiul Suceava, acestea sunt reprezentate de următoarele formaţiuni:

46

Parcuri – spaţiul verde cu o suprafaţă de minimum 1 hectar, format dintr-un cadru vegetal specific şi din zone construite, cuprinzând dotări şi echipări destinate activităţilor cultural educative, sportive, sau recreative pentru populaţie;

Scuaruri - spaţiul verde cu o suprafaţă mai mică de 1 hectar, amplasat în cadrul ansamblurilor de locuit, în jurul unor dotări publice, în incintele unităţilor economice, social – culturale, de învăţământ, amenajărilor sportive, de agrement pentru copii şi tineret, sau în alte locaţii;

Aliniamente plantate în lungul bulevardelor şi străzilor - cu rol estetic şi de protecţie, de ameliorare a climatului şi calităţii aerului

Terenuri libere, neproductive din intravilan.

În urma inventarierii suprafeţelor de spaţii verzi publice cu acces nelimitat din mun. Suceava, în data de 03.06.2010, s-au identificat următoarele suprafeţe:

- 63 ha parcuri: Parc Central, Parc Primărie, Parc Areni, Parc Curtea Domnească, Parc Dendrologic Şipote

- 32,64 ha scuaruri - 24,1 ha aliniamente plantate de-a lungul bulevardelor şi străzilor.

În parcurile din mun. Suceava cât şi în spaţiile verzi existente în jurul blocurilor se regăsesc specii precum: molid (Picea abies), molid înţepător (Picea pungens var. Argentea), pin (Pinus sylvestris), nuc (Juglans regia), mesteacăn (Betula pendula), corcoduş (Prunus cerasifera), salcâm (Robinia pseudocacia), castan porcesc (Aesculus hippocastanum), tei (Tilia cordata), tuia (Thuja occidentalis), liliac (Syringa vulgaris), forsiţie (Forsythia sp.), sânger (Cornus sanguinea), trandafir ( Rosa sp.), ş.a.

În perimetrul oraşului, în parcul central, lângă Muzeul de ştiinţele naturii, se află un exemplar de fag roşu (Fagus sylvatica v. antropurpurea). Pătura erbacee specifică zonei cuprinde mai ales pirul (Agropyron brandzae) şi iarba grasă (Portulaca oleracea).

Silvicultura judeţului

Suprafaţa non-agricolă a judeţului Suceava se ridica în 2009 la un total de 505.856 ha, din care 452.368 ha reprezentând păduri şi alte terenuri forestiere, 12.702 ha – Terenuri cu ape şi ape cu stuf, 8.286 ha – căi de comunicaţie şi căi ferate, 18.694 ha – terenuri ocupate cu construcţii şi curţi, iar 13.806 ha reprezentau terenuri degradate şi neproductive.

Fondul forestier ocupă 53% din suprafaţa judeţului, reprezentând 6,7% din întregul potenţial silvic al României, ocupând din acest punct de vedere locul I pe ţară. Aceasta face ca silvicultura să reprezinte o ramură economică importantă, ca şi industria de prelucrare a lemnului.

Tabel 8

Fondul forestier în judeţul Suceava


Suprafaţa împădurită reprezintă suma suprafeţelor ocupate cu păduri de raşinoase şi foioase, exprimate în mii de hectare.

47

Tabel 9

Masa lemnoasă pusă în circuitul economic în anul 2009

Judeţ Masă lemnoasă pe picior (mii mc)

Masă lemnoasă fasonată (mii mc)

Total (mii mc)

Suceava 1.724,4 542,1 2.226,5


Tabel 10

Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief


Starea de sănătate a pădurilor se urmăreşte prin sistemul de monitoring forestier (instituit prin OMS nr. 96/1990), care înregistrează atât vătămările fiziologice (defolierea şi decolorarea frunzişului din coroana arborilor), cât şi vătămările fizice cauzate de factori biotici (vânat, animale domestice, insecte, ciuperci), abiotici (vânt, zăpadă, geruri, grindină) şi antropici (rezinaj, vătămări de exploatare). Se cunoaşte faptul că în ultimele decenii răşinoasele din nordul Carpaţilor Orientali şi mai ales din zona judeţului Suceava au fost puternic calamitate prin doborâturi de vânt şi zăpadă. Exploatarea şi valorificarea acestor arbori s-a efectuat cu dificultate, deseori termenele stabilite fiind depăşite. În acelaşi timp, în parchete au rămas importante cantităţi de resturi de exploatare, în multe dintre acestea găsindu-se şi sortimente cu dimensiuni mai mari. Astfel de condiţii au favorizat înmulţirea în masă a insectelor de scoarţă, situaţie la care în bună măsură au contribuit şi perioadele de secetă accentuată. În felul acesta s-a ajuns la crearea unor focare periculoase de ipide în arboretele de molid.

Urmare a doborâturilor şi rupturilor de vânt şi de zăpadă produse în anul 2007, şi scoaterea greoaie a materialului lemnos afectat, în anul 2009 intensitatea atacurilor de ipide a crescut, fiind favorizate şi de condiţiile meteorologice, populaţiile de ipide provocând infestarea pe picior.

Pentru diminuarea nivelului populaţiilor de ipide în anul 2009, s-au întreprins măsuri de intensificare şi continuare a exploatării materialului lemnos din produsele accidentale, inclusiv din arbori înroşiţi, astfel încât la data de 15.03.2010, a fost exploatat un procent de 96% din volumul arborilor infestaţi în 2009.

În zona de protecţie absolută din ariile protejate, s-a monitorizat evoluţia focarelor de ipide, fiind raportaţi un număr de 7.457 arbori infestaţi, cei mai mulţi fiind în Parcul Naţional Călimani.

O situaţie specială o reprezintă arboretele de molid din afara arealului, cu vârste cuprinse între 35 şi 50 de ani, ce constituie o cultură importantă pentru producţia de lemn pentru celuloză. Aceste arborete, sunt puternic afectate de gândacii de scoarţă. Situaţia specială este dată de faptul că populaţia de ipide care provoacă atacurile la arborii pe picior este formată dintr-un complex de specii mai puţin studiate, pentru care nu există posibilitatea combaterii cu ajutorul curselor feromonale şi al căror atac pe arbori este greu identificabil, până în momentul înroşirii acelor arbori infestaţi. De asemenea, urmare a cercetărilor efectuate în teren, s-a constatat că focarele de ipide sunt concentrate în zonele în care arborii sunt debilitaţi, suferind din cauza fluctuaţiilor de apă din sol, alternând perioadele de exces de apă cu perioadele de deficit, acest lucru ducând la putrezirea unor ramificaţii ale rădăcinilor şi instalarea ciupercilor xilofage.

48

Suprafeţe din fondul forestier parcurse cu tăieri

Principalele tipuri de lucrări de tăiere a arborilor sunt: - tăieri de regenerare: tăieri de regenerare în codru (tăieri succesive, tăieri progresive şi tăieri

rase) şi în crâng, tăieri de refacere a arboretelor slab productive şi degradate, tăieri de conservare – 4.518 ha;

- tăieri de produse accidentale – 149.413 ha; - operaţiuni de igienă şi curăţire a pădurilor – 115.425 ha; - tăieri de îngrijire în păduri tinere (degajări, curăţiri, rărituri) – 11.042 ha; - tăieri de transformare a paşunilor împădurite – 403 ha.

Tabel 11

Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire


În afara acestor suprafeţe s-au mai identificat şi alte terenuri degradate, însumând circa 662 ha, pe raza localităţilor Salcea (cca 312 ha), Preuteşti – Hârtop (cca 200 ha) şi Ciprian Porumbescu (cca 150 ha) astfel încât suprafaţa totală a terenurilor degradate identificate până în prezent la nivelul judeţului se ridică la peste 1.500 ha.

În cea mai mare parte terenurile degradate identificate sunt constituite din terenuri neproductive la care se adaugă terenuri cu eroziuni de suprafaţă şi în mai mică măsură, terenuri cu alunecări active, cu aglomerări de pietriş, bolovăniş, grohotiş sau stâncării, respectiv terenuri cu exces de umiditate sau sărăturate.

49

Tabel 12

Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări


Tabel 13

Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2009

Sursa: Agentia pentru Protecţia Mediului Suceava

Având în vedere specificul activităţii de minerit, există zone de vegetaţie cu radioactivitate ridicată.

Probele de vegetaţie spontană au fost prelevate cu frecvenţă săptămânală, în perioada de vegetaţie (aprilie-octombrie) din perimetrul amplasamentului Staţiei de radioactivitate Suceava.

Pentru determinări ale activităţii beta globale s-a prelevat vegetaţie spontană din puncte adiacente zonelor de pe care s-au executat prelevările de sol.

Denumire puncte de prelevare:

- Limitrof drum transport minereu, pod Zugreni, Limită incintă staţie tehnică Argestru - Staţia tehnică Argestru transport minereu

- Aval haldă Gal. 8 (25 m de bază), Zonă locuită Crucea, limitrof perimetru exploatare Crucea - Sector exploatare minereu uraniu Crucea

- Zonă locuită, limitrof perimetru exploatare Botuşana, Aval haldă Gal. 3, sector Botuşana (25 m de bază) - Sector exploatare minereu uraniu Botuşana

- Limitrof halda CET Suceava - halda CET Suceava Radioactivitatea artificială beta globală în probele de vegetaţie spontană a variat în intervalul 116,1 – 473,1 Bq/kg masă verde, în funcţie de punctul de prelevare; toate valorile înregistrate au fost semnificative. Activitatea maximă s-a înregistrat la vegetaţia din punctul Aval Galeria 8 (25 m de bază) – sector minier Crucea (473,1 Bq/kg masă verde, în data de 29.09.2009), iar minima s-a înregistrat în zona locuită Crucea, limitrof perimetrului de exploatare (116,1 Bq/kg masă verde, în data de 21.10.2009).

În zona Crucea, se constată următoarele:

50

- aval haldă Tr. Găvanului (25 m de bază) s-a înregistrat în anul 2009 o valoare a radioactivităţii artificiale medii de 1,3 ori mai mare faţă de media anuală înregistrată în municipiul Suceava (martor) şi o creştere de 1,3 ori faţă de cea înregistrată în 2008;

- În zona locuită Crucea s-a înregistrat o valoare crescută a radioactivităţii artificiale medii faţă de media anuală înregistrată în 2008 în municipiul Suceava (âmartor) şi faţă de valoarea la probele de vegetaţie spontană recoltate din acelaşi punct în 2008.

În zona Botuşana, se constată: - la solul prelevat aval haldă Gal.3, în 2009 s-a înregistrat o valoare a radioactivităţii

artificiale de 1,6 ori mai mare faţă de media anuală înregistrată în municipiul Suceava (martor) şi în creştere faţă de cea înregistrată în 2008 în acelaşi punct (de 1,4 ori);

- în zona locuită din com. Ostra, din perimetrul exploatării Botuşana s-a înregistrat o valoare comparativă cu media înregistrată în municipiul Suceava (martor) în 2009 şi de 1,1 ori mai mare faţă de media anuală înregistrată în 2008 a probelor recoltate din acelaşi punct.

În zona Argestru, se constată: - vegetaţia limitrofă drumului de transport minereu, în zona podului Zugreni, a înregistrat

în 2009 o valoare uşor crescută (de 1,1 ori) faţă de media anuală înregistrată în municipiul Suceava (martor), dar mai mică (de 1,2 ori) faţă de valoarea medie înregistrată în 2008.

- în punctul de recoltare limită incintă Staţie Tehnică Argestru în 2009, s-a înregistrat o valoare puţin mai mare (de 1,2 ori) faţă de media anuală înregistrată în municipiul Suceava (martor) şi faţă de valoarea înregistrată în acelaşi punct în 2008 (de 1,1 ori).

În zona limitrofă haldei CET Suceava valoarea înregistrată în 2009 a fost de 1,4 ori mai mare faţă de media anuală înregistrată în municipiul Suceava (martor) şi de 2,5 ori mai mare de valoarea medie înregistrată în 2008, recoltată în acelaşi punct.

B.9. FAU�A

Speciile întâlnite sunt tipice ecosistemelor urbane. Se pot întâlni specii precum: guguştiucul (Streptopelia decaocto), vrabia (Passer domesticus), sturzul de vâsc (Turdus viscivorus), cioara grivă (Corvus corone cornix), cioara neagră (Corvus corone corone), ciuful de pădure (Asio otus), gaiţa (Garrulus glandarius), piţigoiul (Parus major), veveriţa (Sciurus vulgaris) şi căpriorul (Capreolus capreolus).

În Munţii Călimani în pădurile de limită şi tufărişurile subalpine şi alpine au fost identificate 236 specii de microartopode edafice, din care 104 specii aparţin ord. Oribatida, 57 specii Ord. Gomasida şi 75 specii Ord. Colembola (Insecta). Speciile existente sunt caracteristice pădurilor de conifere din România, cu participarea şi a unor specii din zona boreală europeană: Camisia lapponica, Heminothrus humicola (Oribatida), Zercon curiosus (Gomasida), Pseudonurophorus binoculatus, Folosomia sexoculata, Arrhopalites principalis (Colembola), etc..

Coleopterele identificate 36 specii, aparţin la şapte familii: fam. Carabidae, fam. Staphylinidae, fam. Curculionidae, fam. Byrrhidae cu fam. Scarabeidae, fam. Chrysomelidae şi fam. Elateridae

Vertebratele

Pe baza observaţiilor din teren în Iezerul Călimani şi în pâraiele care coboară din masiv, că există populaţii stabile de păstrăv (Salmo trutta fario), boiştean (Phoxinus phoxinus) şi zglăvoacă (Cotus gobio).

Clasa Amphibia este reprezentată de 8 specii printre care amintim Triturus alpestris Laur.- triton de munte şi T. montandoni Bouleng.- triton carpatic, endemit pentru Munţii Carpaţi, Bombina bombina L. -buhai de baltă cu burtă roşie, Bombina variegata L.- buhai de baltă cu burtă galbenă,

51

Rana temporaria L.- broasca roşie de munte, salamandra (Salamandra salamandra L.) în zona Voievodesei, Izvorul Călimani, Piciorul Iancului, Haita, Reţitiş.

Dintre anure, două sunt citate în anexa II din Directiva Habitate (Bombina bombina, Bombina variegata), specii de interes comunitar, a căror conservare necesită desemnarea zonelor speciale de habitate. De asemenea, aceste specii figurează şi în anexa IV, specii de interes comunitar care necesită o protecţie strictă.

Dintre reptile au fost identificate 5 specii, aparţinând la două subordine (Lacertilia şi Ophidia). Cele două specii de şerpi existenţi în parc sunt: vipera (Vipera berus L.) şi Coronella austriaca Laur. (şarpele de alun). Dintre şopârle, pot fi observate Lacerta agilis L. (şopârla cenuşie), Lacerta vivipara Jacq. (şopârla de munte) şi Anguis fragilis L.(năpârca).

Coronella austriaca şi Lacerta agilis sunt listate în anexa IV a Directivei Habitate, fiind specii care necesită o protecţie strictă.

Clasa Aves- În urma observaţiilor făcute în teren, s-au identificat 68 specii de păsări numai în bazinul Dornelor. Datele furnizate de Grupul Milvus pentru tot masivul Călimani, indică 108 specii cuibăritoare, migratoare sau în pasaj, din care 25 menţionate în anexa I a Directivei Păsări.

În golul alpin, datorită fructificaţiei abundente la afin şi merişor, sunt atrase specii din pădurea de molid sau din tufişurile de jneapăn. Aici îşi face cuibul fâsa de munte (Anthus spinoletta L.), brumăriţa alpină (Prunella collaris Scop.). În crăpăturile din stînci, cuibăreşte codroşul (Phoenicurus ochruros Gmel.), corbul (Corvus corax L.), vinderelul (Falco tinnunculus L.). În sezonul cald urcă până în golul alpin pietrarul (Oenanthe oenanthe L.), codobatura albă şi cenuşie (Motacilla alba L. şi Motacilla cinerea L.).

În jnepenişul de pe platoul muntelui Călimani, au fost observate potârnichi (Perdix perdix L.). Din zona forestieră înaintează în jnepenişuri specii de păsări ca: pitulicea (Phylloscopus collybita Vieillot), mierla gulerată (Turdus torquatos L.), pănţăruşul ( Troglodytes troglodytes L.), măcăleandru (Erithacus rubecula L.), fâsa de pădure (Anthus trivialis L.), brumăriţa de pădure (Prunella modularis L.). În zbor, la înălţime, au fost observate unele răpitoare de zi: eretele vânăt (Circus cyaneus L.), şoim călător (Falco peregrinus Tuns.), uliu porumbar (Accipiter gentilis L.), acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina Bhrem) , şorecar comun (Buteo buteo L.).

Trebuie menţionat cocoşul de munte (Tetrao urogallus L.) şi şi cel de mesteacăn (Tetrao tetrix L.) - sigla parcului, ultimul fiind o prezenţă deosebit de rară. În anexa nr. 9 sunt prezentate speciile de păsări furnizate prin bunăvoinţa Asociaţiei Milvus care a realizat observaţii în aceşti munţi.

Dintre mamifere, în parc vieţuiesc 8 specii de carnivore, 3 de ungulate, 4 de rozătoare, 3 de insectivore şi două de chiroptere, dar aceste date se bazează numai pe informaţii accidentale din teren, fiind imperios necesare studii standardizate. Patru specii de carnivore apar în anexa II a Directivei, printre care Ursus arctos, specie prioritară., iar cinci specii de mamifere sunt prinse în anexa IV a aceleiaşi directive.

Mamiferele, un grup restrâns, dar bine reprezentat prin carnivorele mari – ursul , lupul (râsul mustelidele – vidra jderul ,bursucul dar şi pisica sălbatică asigură vârful piramidei trofice şi deci veriga prădătorilor specializaţi. Trebuie amintite şi mamiferele ierbivore:căprior cerb şi mistreţ Dintre rozătoare, pot fi enumerate: pârşul comun, pârş de alun, şoarece de pădure), chiţcan de munte).

În pădurile din parc au fost citate şi două specii de lilieci: liliacul urecheat brun şi liliacul bicolor Acestea sunt citate în anexa IV a Directivei Habitate a Consiliului European.

În cadrul Rezervaţiei Făgetum Dragomirna fauna este destul de bine reprezentată prin cerb carpatin, lopătar, căprior, mistreţ, lup, vulpe, pisică sălbatică, iepure, jder, etc. iar dintre păsări se găsesc: fazan, sitar, buhă, şorecar, cioară, gaiţă.

52

În Rezervaţia Moara Dracului- dintre reprezentantii ei mentionam în primul rând cerbul, apoi ursul (Ursus arctos), cocosul de munte (Tetrao Urogallus). Dintre feline regasim – râsul (Lynx lynx), mistretul (Sus scrofa)veverita (Sciurus vulgaris),jderul (Martes martes), lupul (Canis lupus) ,vulpea (Canis vulpes), caprioara (Capreolus capreolus). În rezervaţia Quercetum Crujana - fauna este destul de bine reprezentată prin numeroase specii, din care amintim: cerbul carpatin, căpriorul, vulpea, iepurele, ş.a.

B.10. ZO�E CU RISCURI �ATURALE

Riscurile care au generat evenimente deosebite în perioada 2008-2010 au fost determinate de manifestarea riscurilor naturale (inundaţii, alunecări şi prăbuşiri de teren, fenomene meteorologice periculoase, incendii de pădure), riscuri tehnologice (accidente chimice, incendii, accidente grave pe căi de transport, eşecul utilităţilor publice) şi riscuri biologice (epidemii, pandemii, epizootii, zoonoze).

Elementele expuse riscurilor specifice şi care au vulnerabilizat unităţile administrativ-teritoriale din judeţ sunt: populaţia, animalele, aşezările, proprietatea, activităţile social-economice şi resursele care asigură calitatea vieţii (apă, aer, sol, hrană etc).

A. Inundaţiile

Cel mai semnificativ hazard natural manifestat pe teritoriul judeţului, caracterizat prin frecvenţă şi intensitate crescute, prin aria de manifestare şi valoarea mare a pagubelor rezultate este reprezentat de inundaţii. În mod concret, elementul definitoriu al ultimilor ani este creşterea gradului de torenţialitate al precipitaţiilor, îndeosebi în zona de podiş şi în zona piemontană, precum şi în unităţile montane din partea de est, cu efecte directe asupra producerii viiturilor şi a inundaţiilor.

Fenomenele cel mai grave s-au manifestat în anii 2008 şi 2010, când viiturile din bazinul hidrografic Suceava au avut un caracter catastrofal, iar propagarea acestora spre aval a determinat producerea unor debite istorice pe râurile Moldova, Suceava şi Siret.

I. Pentru intervalul 22-27 iulie 2008 parametri hidroclimatici au avut valori deosebite, exprimate în precipitaţii abundente şi debite istorice ale unor cursuri de apă care au generat inundaţii catastrofale.

Din punct de vedere al arealului de cuprindere, un element comun al inundaţiilor din anii 2008 şi 2010 l-a constituit evoluţia transfrontalieră a viiturilor. În anul 2008 fenomenul a cuprins şi Republica Ucraina (bazinele superioare şi mijlocii ale râurilor Suceava, Siret şi Prut), iar în 2010 inundaţiile au afectat şi o parte din teritoriul Republicii Moldova (bazinul mijlociu şi inferior al Prutului).

În luna iulie 2008, evoluţia hidrologică din acest teritoriu s-a caracterizat prin producerea, în numai 2-3 zile, a două viituri succesive, extrem de violente pe râul Suceava. În unele zone s-au declanşat alunecări de teren, fenomene care au amplificat pagubele.

Cantităţile totale de precipitaţii care au produs viiturile - considerate pentru întreaga perioadă, respectiv 22-27 iulie 2008, au avut valori de 262 l/m2 la Brodina - pe râul Suceava, 192 l/m2 la Horodnic - pe râul Pozen, 183 l/m2 la Suceviţa - pe râul Suceviţa, 177,4 l/m2 la Parhauţi - pe râul Soloneţ, 1.76 l/m2 la Siret - pe râul Siret, 173,4 l/m2 la Ţibeni - pe râul Suceava şi în aval.

Şi în bazinul superior al râului Bistriţa s-au produs precipitaţii locale semnificative cu depăşirea cotelor de atenţie, însă fără efecte hidrologice deosebite Succesiunea precipitaţiilor abundente căzute cu intensitate mare şi la intervale relativ scurte a determinat producerea unor viituri de excepţie, cu caracter istoric, aşa cum am menţionat anterior.

53

Pentru atenuarea debitelor foarte mari, în scopul evitării unor posibile pagube, în aval de confluenţa Siretului cu Bistriţa au fost executate pregoliri ale unor acumulări de către SC Hidroelectrica SA - SH Bistriţa - Piatră Neamţ.

Inundaţiile catastrofale din perioada 24.07- 27.07.2008 au provocat - direct sau indirect - distrugeri importante, atât în domeniile socio-economice cât şi la nivelul populaţiei şi mediului. Au fost afectate toate unităţile administrative din judeţ.

II. Pe parcursul anului 2008 s-au produs şi alte inundaţii pe teritoriul judeţului Suceava, însă de mai mică amploare. Astfel în perioada ianuarie-martie 2008 fenomenele meteorologice specifice sezonului de iarnă-primăvară au condus la înzăpezirea unor căi rutiere, sincope în trafic, accidente de circulaţie, precum şi la inundaţii generate de topirea bruscă a zăpezii de pe versanţi, la formarea podurilor de gheaţă pe unele cursuri de apă. Au fost inundate locuinţe, curţi, anexe şi porţiuni de drumuri. În perioada 1 iunie - 16 iulie 2008 ploile torenţiale şi căderile de grindină au provocat de asemenea inundaţii, eroziuni de maluri, reactivarea unor formaţiuni torenţiale în zona de munte şi alunecări de teren.

În lunile iunie - iulie 2009, ca urmare a precipitaţiilor abundente care au avut în general caracter de aversă, s-au produs scurgeri de pe versanţi şi creşteri ale cursurilor de apă cu caracter torenţial. Precipitaţiile au fost însoţite de descărcări electrice şi intensificări de vânt, însoţite de grindină cu dimensiuni mari. (Sursa: Inspectoratul pentru Situații de Urgență “Bucovina” al Judeţului Suceava)

Precipitaţiile căzute în intervalul 21 - 29 iunie 2010 depăşesc semnificativ cantităţile medii lunare multianuale, fiind comparabile cu cele măsurate în intervalul cu ploi abundente din iulie 2008. De data aceasta intensitatea ploilor a fost mai mare în intervalele 21 - 24 şi 26 - 29 iunie 2010, ceea ce a determinat pe râul Siret şi pe afluenţii săi de dreapta două serii de viituri. În această zonă s-au consemnat (datorită scurgerilor torenţiale pe versanţi) viituri rapide în bazinele hidrografice mici. Precipitaţiile au provocat inundaţii în sud-estul judeţului Suceava, în localităţile Dolhasca, Liteni şi Udeşti. În unităţile administrativ teritoriale amintite Şomuzurile şi afluenţii acestora au inundat peste 100 de gospodării, sectoare importante de drumuri judeţene şi comunale şi secţiuni de cale ferată. În a doua parte a zilei, către seară, formaţiunile noroase (4 nuclee) care afectaseră cu câteva minute mai devreme municipiul Dorohoi au descărcat odată cu deplasarea lor către sud-vest cantităţi deosebite de precipitaţii (ruperi de nori) în localităţi din nord-estul judeţului (Zamostea, Zvoriştea, Grămeşti, Dărmăneşti, Dorneşti, Pătrăuţi, Şerbăuţi ş.a). În scurt timp, fenomenul s-a generalizat în aproape tot judeţul.

Zeci de poduri şi podeţe s-au prăbuşit, rând pe rând, din cauza forţei de izbire a apei, iar porţiuni însemnate din căile de comunicaţie au fost distruse sau avariate. Elemente din infrastructura de distribuţie a energiei electrice (linii de transport, posturi de transformare, stâlpi de susţinere a reţelelor) au fost scoase din funcţiune astfel încât zeci de localităţi au rămas în beznă..

Inundaţiile generate de zăpoare şi de poduri de gheaţă

În bazinul hidrografic al râului Bistriţa un factor important de risc pe timp de iarnă îl reprezintă inundaţiile provocate de formarea unor structuri de gheaţă (năboi, zăpoare, poduri de gheaţă).

Primele formaţiuni de gheaţă care apar toamna târziu pe râul Bistriţa sunt „acele de gheaţă”, „gheaţa de fund” sau „gheaţa la mal”. Fenomenele încep în formaţiuni înglobate în apa suprarăcită (acele de gheaţă şi gheaţa de fund) din cauza vitezei mari de scurgere care întârzie formarea gheţei la mal.

Pe afluenţii mici (Dorna, Teşna, Negrişoara) debitele sunt reduse, iar suprarăcirea cuprinde rapid întreaga masă de apă. Din această cauză, de cele mai multe ori formaţiunea care apare iniţial este gheaţa la mal sau chiar podul de gheaţă”.

Datorită föehnizării care are loc pe versanţi şi a menţinerii unor temperaturi mai scăzute, prin inversiuni termice, în culoarele depresiunilor Cârlibaba - Vatra Dornei, Dornişoara - Poiana Stampei - Vatra Dornei şi Vatra Dornei - Broşteni, în anumite perioade mai calde ale iernii, încep

54

dezgheţuri din amonte spre aval. Se formează sloiuri şi blocuri de gheaţă care sunt antrenate spre aval odată cu scurgerea apei. Sloiurile şi blocurile de gheaţă se blochează adesea în porţiunile mai înguste, la coturi sau în secţiunile podurilor provocând zăpoare.

Riscurile specifice zăpoarelor sunt inundaţiile, care se produc în amonte (în spate) de barajele de gheaţă şi distrugerile provocate în aval, prin forţa de izbire, după ce aceste baraje se rup. Zăpoarele se formează uneori şi pe râurile din subbazinele hidrografice ale râurilor Neagră Şarului şi Neagră Broşteni datorită traversării versanţilor sudici ale masivului Călimani de către masele de aer vestice. La cele menţionate mai trebuie adăugate şi influenţele antropice în porţiuni de albie îngustate sau blocate artificial.

Ramele muntoase mai înalte care delimitează Depresiunea Dornelor favorizează numeroase inversiuni termice cu diferenţe mari munte-vale, fapt ce conduce (iarna) la fenomene de îngheţ deosebit de intense. Pe râurile Dorna, Teşna, Dornişoara şi chiar pe Bistriţa Aurie grosimea gheţii depăşeşte 50 - 60 cm şi chiar 1 m. Unele influenţe vestice, mai calde şi mai umede pătrund iarna şi pe culoarele Bistriţei Aurii şi a Negrii Şarului formând şi pe aceste râuri zăpoare (mai frecvente şi de amploare mai mare pe Bistriţa Aurie).

În data de 01.03.2008, în comuna Dorna Arini, pe fondul creşterii bruşte a temperaturii, gheaţa formată pe cursul apei s-a dislocat, fiind antrenată de apele Bistriţei. Datorită podului de gheaţă format de aglomerarea de sloiurior, apa a ieşit din albia râului, inundând 20 locuinţe cetăţeneşti şi anexe ale acestora, din localităţile Ortoaia (9 gospodării) şi Gheorghiţeni (11 gospodării).

În iarna 2009 - 2010 primele formaţiuni de gheaţă pe râul Bistriţa (sectorul superior aparţinând judeţului Suceava) au apărut toamna târziu. Urmând succesiunea fenomenelor de îngheţ, în prima decadă a lunii decembrie, pe râul Bistriţa s-a format pod de gheaţă, o formaţiune foarte stabilă şi de durată. Începând cu data de 19.12.2009, instituţiile cu atribuţii în supravegherea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă declanşate de inundaţii (Inspectoratul pentru Situații de Urgență, SGA Suceava şi comitetele locale pentru situaţii de urgenţă din localităţile riverane) au intensificat activitatea de monitorizare a râului Bistriţa. La acea dată se formase deja o aglomerare de gheaţă cu o lungime de 1,5 km în amonte de municipiul Vatra Dornei. Formaţiunea a blocat albia râului, iar cursul deviat al apei ameninţa mai multe gospodării.. Ca urmare a creşterii valorii temperaturii exterioare şi a precipitaţiilor mixte stabilitatea podului de gheaţă a fost întreruptă în data de 24.12.2009. S-au produs dislocări ale formaţiunilor de gheaţă care, antrenate spre aval odată cu scurgerea apei, au blocat albia în porţiunile mai înguste provocând zăpoare. Aglomerările de gheaţă au generat creşterea nivelului apei în amonte, depăşind local cota de atenţie cu 32 cm (CA = 200 cm).

Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava este unitatea de gospodărire a apelor la nivel județean subordonată Direcției Apelor Siret, din cadrul Administrației �aționale Apele Române. SGA Suceava administrează următoarele lucrări hidrotehnice:

- regularizări cursuri de apă – 137,925 km - apărări de maluri – 20,225 km - îndiguiri – 39,615 km - acumulări – 5: Șomuz II Moara, Solca, Șerbăuți, Dragomirna și Baraj Mobil Mihoveni. - obiective cadastrale pe cursuri de apă: 5.866.

Suprafața bazinului hidrografic administrat este de 8.553 kmp, iar lungimea rețelei hidrografice este de 3.092 km.

Alunecările de teren

În anul 2010 erau inventariate în judeţul Suceava 61 localităţi, zone şi puncte cu alunecări de teren care constituie elemente de risc pentru populaţie şi infrastructura critică. Principalii factori ai declanşării şi evoluţiei alunecărilor de teren de pe teritoriul judeţului Suceava sunt de ordin geologic (un substrat litologic argilos în alternanţă cu roci friabile), morfologic (versanţi cu pante mai mari de 3-5%), climatic (precipitaţii medii anuale peste 500 mm) şi antropic (utilizarea

55

iraţională a terenurilor în general şi a versanţilor în special). Alunecările de teren, în diferite stadii de evoluţie, active şi relativ stabilizate, afectează peste 30-40 % din suprafeţele de versant ale văilor ce drenează Unitatea deluvială de podiş a judeţului şi, de asemenea, suprafeţe apreciabile din Unitatea montană, carpatică şi subcarpatică.

Cele mai importante alunecări de teren, clasificate după nivelul de vulnerabilizare al localităţilor sunt:

I. Versantul drept al râului Suceava dispus între pâraiele Şcheia şi Cetăţii (cunoscut sub numele de „Coasta Şeptilici"), reprezintă, din punct de vedere al intensităţii proceselor geomorfologice actuale, unul dintre cele mai active areale cu alunecări de teren de pe teritoriul municipiului Suceava. Zona este afectată de alunecări (în diferite stadii de evoluţie) pe o lungime de peste 2 km. Cu toate lucrările de stabilizare din ultima jumătate de secol, pericolul declanşării unor noi deplasări de teren este încă mare, iar implicaţiile socio-economice sunt importante. În acest perimetru sunt situate cartiere rezidenţiale cu infrastructura stradală aferentă, cu reţele de telecomunicaţii, reţele de apă şi canalizare, reţele de distribuţie a energiei electrice, conducte de transport agent termic, DN2 (str. Cernăuţi) şi DN29 (str. Unirii). Aceste căi de comunicaţii asigură legătura cartierelor centrale cu zonele industrial-rezidenţiale Burdujeni şi Iţcani.

Versantul face racordul dintre platoul structural Zamca şi lunca râului Suceava între confluenţa cu pârâul Şcheia şi pârâul Cetăţii. Structural este o cuestă, tip de relief care favorizează apariţia şi dezvoltarea alunecărilor, cu panta generală mai mare 15o. Un prim segment de alunecare este localizat pe versantul de nord-est al oraşului fiind delimitat între străzile Petru Rareş şi Traian Vuia, între intersecţia lor (în zona fostului Autoservice Dacia) şi strada Ana Ipătescu. Al doilea areal se desfăşoară pe versantul de nord-vest (platforma oraşului Suceava) şi cuprinde zona festonată dintre Mănăstirea Zamca şi Calea Obcinilor, în baza căreia curge pârâul Şcheia. Un al treilea perimetru este pe versantul de est, situat spre Cetatea de Scaun, între străzile Cetăţii şi Mirăuţi.

II. Alunecarea Teodoreni - Dealul Mănăstirii. Din anul 2006 s-a reactivat şi extins pe teritoriul municipiului Suceava o alunecare de pe versantul stâng al râului Suceava, între Mănăstirea Teodoreni şi Staţia de Transformare 110 KV, din cartierul Burdujeni.

Din punct de vedere geomorfologic arealul este situat în Podişul Dragomirnei (subunitate a Podişului Sucevei), în nord-estul municipiului Suceava şi este încadrat în interfluviul Suceava-Siret, pe un nivel de terasă medie a râului Suceava, relief de tip acumulativ şi de vârstă Pleistocen-Holocen. Dealul Mănăstirii se prezintă ca un platou, asimilabil unei terase superioare a râului Suceava, cu căderi sudice uşoare şi medii. Acesta prezintă un profil asimetric, cu pante line pe partea sa dreaptă şi pante foarte accentuate pe versantul stâng (zona alunecărilor).

Alunecarea Teodoreni - Dealul Mănăstirii ameninţă o serie de locuinţe de pe strada Pictor Nicolae Grigorescu, iar evoluţia fenomenului pune în pericol şi Staţia de Transformare 110 kV Burdujeni, situată pe platoul înalt al Dealului Mănăstirii, deoarece cornişa platoului este afectată prin dezvoltarea retroregresivă a alunecării.

Pentru înlăturarea riscurilor, în iulie 2008 au fost executate primele ridicări topografice în vederea demarării lucrărilor de stabilizare. Alunecarea a evoluat rapid iar în luna octombrie, o echipă mixtă de specialişti, solicitată de către autorităţile administraţiei publice locale a evaluat situaţia şi a propus luarea măsurilor de urgenţă pentru executarea unor lucrări de remodelare, matarea fisurilor, terasarea fundului grabenului cu asigurarea de pante de scurgere şi a unui strat protector impermeabil, construirea de drenuri, canale şi alte lucrări de preluare a apei drenate prin foraje şi evacuarea la emisar.

Procesul de mişcare continuă şi în prezent, semnalându-se noi fisuri şi ebulmente în zonele de emergenţă a apei subterane în apropierea proprietăţilor Negrea, Simioneasa, Rotaru, Cosmâncă ş.a. Fisura existentă a evoluat, constituind o zonă de infiltrare a apelor pluviale. Se observă noi izvorâri şi băltiri pe versant, cu zone de infiltrare, ape de şiroire cu trasee de curgere haotice, noi

56

„semiluni de desprindere” cu eroziuni. Se constată noi fisuri transversale şi longitudinale pe suprafaţa alunecată în blocuri mari. S-au format alunecări locale în baza alunecării generale, manifestate prin curgeri noroioase plasate pe emergenţele concentrate de apă din corpul alunecării în zona proprietăţilor Negrea, Simioneasa, Rotaru şi Cosmâncă.

Lucrările preventive executate până în luna iunie 2010 s-au rezumat la descărcarea parţială a zonei superioare a versantului, însă ele nu au fost finalizate. Nu s-a creat o pantă continuă de curgere a apelor pluviale, conform recomandărilor proiectantului în anul 2008, nu au fost efectuate rigole de intercepţie şi canale de evacuare a apei şi nici lucrări de matare a fisurilor.

Soluţia tehnică de primă urgenţă (şi cea mai puţin costisitoare) o reprezintă executarea a 5 chesoane cu drenuri suborizontale poziţionate la limita superioară a proprietăţilor enumerate anterior executarea unor lucrări de terasamente, canale şi înierbări care să atenueze infiltraţia apelor în partea superioară a versantului, monitorizarea versantului pe durata lucrărilor şi ulterior execuţiei lor şi promovarea etapelor ulterioare de consolidare.

III. Alunecarea de teren din comuna Brodina (28.07.2008)

Respectivul hazard geomorfologic s-a produs în versantul stâng al râului Suceava, la circa 200 m în amonte de podul ce traversează râul şi la 350 m de centrul localităţii Brodina. Declanşarea alunecării a avut loc în data de 28.07.2008, ca urmare a precipitaţiilor abundente căzute în perioada 24-26.07.2008, precipitaţii care au înregistrat un maxim de 120 l/m2. Caracterul alunecării a fost iniţial liniar, manifestându-se ca o curgere noroioasă de grohotiş, care a ocupat cursul unui pârâu torenţial. Acest pârâu debuşa în râul Suceava cu circa 300 m în amonte de primărie, în zona podului rutier peste râul Suceava. Curgerea noroioasă a avut o lungime de circa 600 m pe linia de cea mai mare pantă şi o lăţime variabilă între 10-20 m, cu o lăţire de 80-100 m, în zona casei familiei Apostol. Un factor agravant l-a constituit faptul că porţiunea superioară a vechiului pârâu, cu un debit de 2-3 l/s debuşa în corpul curgerii noroioase. Albia minoră a râului Suceava a fost obturată pe aproximativ 2/3 din deschidere.

Ameninţarea suplimentară a curgerii noroioase şi a porţiunii de versant cu alunecare în blocuri medii-mici o reprezintă blocarea râului Suceava, cu formarea temporară a unui lac de acumulare. Se estimează ca alunecarea este încă activă (dar cu o viteză extrem de mică), în condiţii favorizate (precipitaţii abundente) crescând pericolul măririi vitezei de alunecare.

IV. Alunecările de teren din comuna Straja (iulie 2008).

În comuna Straja s-au produs o suită de alunecări, dintre care menţionăm:

1. Alunecarea de teren din zona numită „Poieni” s-a declanşat în cursul lunii iulie 2008, pe fruntea terasei inferioare a râului Suceava, în formaţiuni deluviale, pe contactul cu roca de bază grezoasă. Pământul alunecat s-a aşezat gravitaţional în doua trepte majore antrenând în partea de jos şi o livadă de pomi fructiferi. Deluviul s-a oprit în spatele unei case particulare, la circa 4 m faţă de aceasta. Cauza producerii alunecării o constituie izvoarele existente în versant, supraalimentate de apa din ploile căzute în luna iulie 2008.

2. O altă zonă din comuna Straja unde s-au produs alunecări de teren este zona Deal Arşiţa, în nordul localităţii, care pune în pericol locuinţa lui Juravle Paulina. În acest perimetru a apărut o alunecare cu săritura mare pe verticală la suprafaţa de desprindere de 15-20 m. Grosimea alunecării este de 8-10 m la suprafaţa de desprindere, cu o lăţime pe nivel de 60 - 80 m şi o extindere pe linia de cea mai mare pantă de circa. 150 m. Au fost antrenate în mişcare şi formaţiunile precuaternare, care în zonă au caracteristici mecanice reduse (argile şi conglomerate cu liant argilos). Distanţa dintre fruntea alunecării şi locuinţă este de circa 5 m. În vecinătate, la locuinţa Juravle Lazăr, s-a declanşat o curgere de grohotiş cu material noroios. Grosimea deluviului (cuaternar) este de 1-2 m la suprafaţa de desprindere, cu o lăţime pe nivel de 70-100 m şi o extindere pe linia de cea mai mare panta de circa 50 m. Distanţa dintre fruntea curgerii şi

57

hambar este de circa 40 m. Prin centrul alunecării se curge un pârâu neclasificat, cu debit redus. Locuinţa şi anexele gospodăreşti nu au fost afectate, ameninţarea este redusă.

V. Alunecările de teren din oraşul Frasin cartierul Bucşoaia (iunie 2010)

În urma precipitaţiilor de la finele lunii iunie 2010 s-a activat alunecarea de teren din cartierul Bucşoaia, din perimetrul oraşului Frasin, fenomen ce ameninţa 8 gospodării.

Alunecarea este localizată pe versantul de nord-vest al dealului Văratecu, în dreptul locuinţelor Grosar şi Moroşan, porneşte dintr-o suprafaţă cvasicirculară de desprindere, cu pereţi abrupţi, cu înălţime de 3-4 m şi cu scurgerea gâtuită. În aval de acest „circ” s-a instalat în principal o scurgere noroioasă şi subordonat o curgere în blocuri. Deluviul de alunecare este compus din material cuaternar (scoarţă de alterare), degradat în blocuri şi curgere noroioasă, din argilă, constituită din procente variabile de grohotiş şi material argilos sau argilos-nisipos. Grosimea deluviului cuaternar se estimează la 4 - 5 m (aşa cum apare în cornişa de desprindere) şi este mai mare în amonte şi mai redusă în aval. Pârâul existent deversează actualmente în masa alunecată.

Dintre factorii favorizanţi ai alunecării putem menţiona: energia de relief (pantă de 10-15%), prezenta apei subterane în apropiere de suprafaţa terenului, drenajul insuficient în condiţiile unui surplus de alimentare cu apă, întreruperea cursului natural al pârâului existent pe amplasament şi instabilizări locale prin lucrări de terasament, instabilizare prin eroziune în condiţiile unor scurgeri de suprafaţă excepţionale ca volum şi intensitate, neîntreţinerea evacuărilor precum şi existenta în amonte a unor depresiuni naturale ale reliefului (relief periglaciar), depresiuni cu contrapanta spre aval şi nedrenate. Existenţa unei vechi captări de alimentare cu apă a „Taberei pentru tineret Bucşoaia”, a cărei evacuare din tuburi ceramice a fost întreruptă prin mişcări ale terenului, constituie un alt factor favorizant.

Măsurile urgente luate pentru oprirea alunecării s-au concretizat în săparea unor canale de evacuare a apei din masa noroioasă care aluneca şi evacuarea parţială a apei din pârâu şi din circul de alunecare prin montarea unor tuburi flexibile.

VI. Alunecările de teren din satul Voievodeasa, comuna Suceviţa ( iunie 2010)

Dintre procesele geomorfologice care afectează zona menţionăm: procesele de alunecare (versanţii sunt acoperiţi cu o scoarţă de alterare care formează deluviul de pantă); pluviodenudarea, care au ca rezultat eroziunea de suprafaţă, efectele fiind diminuate de prezenţa vegetaţiei; eroziunea torenţială, manifestată intens pe versanţi în perioada topirii zăpezilor şi a ploilor intense, apărând forme specifice (ogaşe, ravene, văi torenţiale etc); solifluxiuni, care afectează o pătură superficială, cu caracter sezonier (îngheţ-dezgheţ); surpări şi rostogoliri; eroziune fluvială în albia minoră. Alunecarea de la Voievodeasa (Dealul Rău) s-a produs la contactul dintre cuaternar şi fundament. Corpul alunecării (argila tilloidă cuaternară) şi-a păstrat structura, apărând o fragmentare în lambouri mari, care prin deplasare tind să se fărâmiţeze. Suprafaţa afectată de alunecări este destul de mare, la fel şi extinderea pe pantă.

Având în vedere că suprafaţa precuaternarului (caracterizată prin continuitate şi înclinare ridicată) reprezintă o suprafaţă potenţială de alunecare, există tendinţa ca alunecările apropiate să se unească pe linia de cea mai mare pantă şi să rezulte un fenomen devastator, care să afecteze, printre altele, cursul râului Suceviţa, prin blocarea acestuia. Cauza determinantă a alunecării este legată de prezenţa unui aflux de apă subterană pornind din amonte, dar şi ape din infiltraţii în perioadele ploioase, cum s-a întâmplat şi în luna iulie 2010.

În urma inundaţiilor din anii 2008 şi 2010 s-au reactivat alunecări de teren şi în alte localităţi din judeţ: Fălticeni, Şcheia, Boroaia, Dolheştii Mari, Vicovu de Jos, Vultureşti, Straja, Izvoarele Sucevei, Mănăstirea Humorului, Moldoviţa, Frumosu, Vatra Moldoviţei, Ulma, Sadova, Vama, Grăniceşti ş.a.

58

Hazardele geomorfologie afectează şi numeroase porţiuni ale căilor de comunicaţie rutiere şi feroviare din judeţ: pe DN 17 - Ciprian Porumbescu, Păltinoasa, Frasin, pe DJ 208 - Preuteşti şi Dolheşti, pe DJ 209 - Vârfu Dealului şi Voitinel, pe DC 13 - Boroaia, pe DJ 177 B - Slătioara, pe DJ 175 A - Rarău, pe DJ 209 G - Falcău şi calea ferată Vatra Dornei - Ilva Mică, în localitatea Floreni.

D. Incendiile

În anul 2008 la nivelul judeţului au avut loc 16 cazuri de incendii, însumând pagube de 3.420.000 lei şi rănirea a 8 persoane.

În anul 2009, cazurile de incendii raportate la nivelul judeţului au fost în număr de 24, însumând pagube de 4.016.000 lei. În cadrul incendiilor din 2009 au ars 4,3 ha de litieră pădure şi vegetaţie uscată.

În anul 2010, au fost înregistrate 8 cazuri de incendii, însumând pagube materiale de 990.000 lei, pierderea unei vieţi umane şi rănirea unei persoane.

Riscurile tehnologice

Hazardele tehnologice care se pot manifesta pe teritoriul judeţului sunt: accidente chimice, incendii în masă, accidente grave pe căile de transport şi eşecul utilităţilor publice. Ele sunt determinate atât de erori umane (prin nerespectarea fluxului tehnologic, exploatarea defectuoasă a instalaţiilor, transportul, manipularea şi depozitarea greşită materialelor şi substanţelor periculoase, nerespectarea normelor de prevenire, securitate şi protecţie) cât şi de improvizaţii şi de uzura instalaţiilor, utilajelor, echipamentelor etc.

Accidentele chimice

1. Accidentul chimic de la Instalaţia de frig a Patinoarului artificial din municipiul Suceava (24/25.04.2008)

Accidentul a fost declanşat de presetupele de etanşare defecte ale pompelor de recirculare. La intervenţie au participat alături de forţele şi mijloacele Inspectoratului pentru Situații de Urgență Suceava şi membrii CSUJ şi CLSU care au competenţe şi expertiză în domeniu, personal specializat de la Comisariatul Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu, Agenţia de Protecţie a Mediului Suceava precum şi echipaje de la I.J. Poliţie, I.J. Jandarmi şi Poliţia comunitară. Situaţia a fost rezolvată la început prin izolarea zonei, monitorizarea calităţii aerului şi ventilarea controlată a incintei, iar în etapa a doua s-a transvazat cantitatea de aproximativ 1200 de litri de amoniac din instalaţia de frig într-o cisternă specializată în transportul de amoniac.

2. Riscurile şi incidentele la iazurile şi haldele de decantare a sterilului rezultat în urma mineritului şi activităţii de preparare a minereurilor

Iazurile de decantare, precum şi depozitele de steril constituie o vulnerabilitate socială definitorie în ultimii ani. S-a impus astfel proiectarea, finanţarea şi executarea unor lucrări ample de stabilizare şi ecologizare a perimetrelor respective. Procesul de închidere şi ecologizare a perimetrului de la iazul Valea Tărnicioara se află în stadiu avansat al lucrărilor.

Monitorizarea atentă, alături de analizarea şi evaluarea riscurilor la celelalte halde de steril din judeţ constituie activităţi permanente ale ISU şi altor instituţii abilitate.

Mai jos prezentam iazurile de decantare existente:

SC MI�BUCOVI�A SA Vatra Dornei

- Iaz decantare Dumitrelu

59

Depunerile de steril pe iaz au încetat la data de 31.12.1997, fiind depuse 2 340 mii mc de steril (2 330 600 tone).În prezent, iazul este în conservare, executându-se lucrările de stabilizare şi ecologizare .

- Iaz decantare Valea Straja

Iazul de decantare Valea Straja a fost proiectat pentru o capacitate de 1496 mii mc. In această perioadă s-a depus o cantitate de steril (şlam) de la U.P Tarniţa de 1320 mii mc.

- Iaz decantare Tărnicioara

Iazul s-a realizat în anii 1972-1975 când a fost dat în folosinţă, fiind prevăzut a fi înălţat clasic prin diguri şi berme cu retragere spre interior. Data încetării activităţii a fost 31.12.2002. Capacitatea proiectată a iazului a fost de 9.300.000 mc, iar cantitatea de steril depozitat este de 15.667.982 t = 8.329.909 mc.

Incidente semnificativeşi accidente pe perioada de funcţionare: cedare sondă inversă cu sufozie, reactivarea sufoziei pe plaja Scăldatori, aparitia unui crater pe taluz; crater pe taluz - reactivare, reactivarea craterului pe taluzul dig principal; apariţia unui crater pe plaja iazului, reactivarea craterului pe taluzapoi a apărut o sufozie pe digul de capăt ramura Scăldători.

- Iaz decantare Ostra A, B, C

Nu s-au semnalat evenimente deosebite produse pe parcursul exploatării iazului de decantare Ostra A,B,C.

- Iaz decantare Poarta Veche

Nu mai functioneaza in momentul de fata. Datorită ploilor torentiale, s-au reactivat 6 izvoare de coasta in amonte de iaz, acestea producând o acumulare de apă care a rupt şanţul de gardă în amonte de iaz, apele ajungând in corpul iazului. Aceasta a condus la apariţia unei sufozii de dimensiuni, foarte aproape de taluzul iazului, pe partea dreaptă. Au fost demarate lucrările de umplere a ravenei Au fost decolmatate canalele de gardă din amonte şi aval de iaz. A fost executat şi un dig de protecţie pe latura dinspre versant.

- Iaz decantare Dealu �egru

Iazul este în conservare, urmând să fie supus lucrărilor de stabilizare şi ecologizare.

- Iaz decantare Pârâul Cailor

În prezent, iazul este în conservare, urmând să fie supus lucrărilor de stabilizare şi ecologizare.

- Iaz decantare Valea Hajului

În prezent, iazul este în conservare.

B.10.1.1. OBIECTIVE SEVESO

Tabel 14

Obiectivele care se supun HG 804/2007privind controlul activităţilor care prezintă risc de accident major in care sunt implicate substanţe periculoase- judeţul Suceava

�r. Crt.

�umele societăţii Adresa societăţii Domeniu de activitate

Clasificarea obiectivului (RM / rm)

1 SC TERMICA SA str. Energeticianului, nr.1 Suceava

producere energie termică şi electrică

Risc minor

2 SC UNICOM TRANZIT SA Dornesti depozitare şi comercializare produse petroliere

Risc minor

60

3 SN PETROM SA Bucureşti str. Bazelor, nr.1 Suceava

depozitare şi comercializare produse petroliere

Risc minor

4 SC PROGAS SA Vereşti Vereşti depozitare şi îmbuteliere butan şi propan

Risc major

5 SC RAI 88 IMPEX SRL Bucureşti Dorneşti depozitare şi comercializare azotat de amoniu

Risc minor

6 SC ROMPETROL DOWNSTREAM SRL BUCUREŞTI

Vatra Dornei; loc Argestru


Risc minor

7 SC DOMAROM STAR SRL Fundu Moldovei depozitare şi îmbuteliere GPL

Risc minor

8 SC GRUP K.M.S. SRL Dorneşti depozitare şi comercializare azotat de amoniu

Titularii de activitate au obligaţii să ia măsuri preventive pe baza unor proceduri privind planificarea, inspecţia, raportarea şi accesul publicului la informaţii şi să respecte Directiva 96/82/CE privind controlul accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase (SEVESO II) amendată prin Directiva 2003/105/CE a Parlamentului şi Consiliului European din 16 decembrie 2003.

Directiva se aplică obiectivelor în care sunt prezente substanţe periculoase în cantităţi suficiente ca să existe pericolul producerii unui accident major.

Scopul acestei Directive este de a preveni accidentele majore în care sunt implicate substanţe periculoase şi de a limita consecinţele acestora pentru populaţie şi mediu.

B.11. ARII �ATURALE PROTEJATE

Pe teritoriul judeţului se regăsesc şi numeroase arii naturale protejate de interes naţional. Situaţia centralizată a rezervaţiilor naturale protejate din judeţul Suceava (şi siturile Natura 2000 care se suprapun pe acestea) este prezentată mai jos:

Tabel 15

Nr.

Crt

Denumire rezervaţie

Tip rezervaţie Custode Localizare

administrativă

Suprafaţă

(ha)

Sit Natura 2000 care se suprapune peste rezervaţie

1. Doisprezece Apostoli PN-K

geologică Parcul Naţional Călimani

Dorna Candrenilor

200,0 Călimani-Gurghiu

2. Moara Dracului geologică Direcţia Silvică Suceava

Câmpulung Moldovenesc

1,3 -

3. Piatra Ţibăului geologică Direcţia Silvică Suceava

Cârlibaba 20,3 -

4. Tinovul Poiana Stampei

Mlaştină oligotrofă

Parcul Naţional Călimani

Poiana Stampei 681,8 Tinovul Mare Poiana Stampei

5. Fâneţele montane Todirescu

Specii de floră de interes comunitar

Direcţia Silvică Suceava

Stulpicani 38,1 Rarău-Giumalău

6. Tinovul Şaru Dornei



Şaru Dornei 36,0 Tinovul Şaru Dornei

61

7. Fâneţele seculare Ponoare


Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava

Bosanci 24,5 Fâneţele seculare Ponoare

8. Fâneţele seculare Frumoasa



Moara 9,5 Fâneţele seculare Frumoasa

9. Tinovul Găina –Lucina

Mesteacănul pitic


Moldova Suliţa 1,0 Găina-Lucina

10. Pădurea (Quercetumul) Crujana

Stejăret secular


Pătrăuţi 39,4 -

11. Pietrele Doamnei-Rarău

Formaţiuni geologice Specii de floră de interes comunitar (Peşteră cu lilieci)


Pojorâta, Crucea 933,0 Rarău-Giumalău

12. Codrul secular Slătioara

Molidiş secular Specii de interes comunitar


Stulpicani 1.064,2 Rarău-Giumalău

13. Codrul secular Giumalău

Molidiş secular


Pojorâta 309,5 Rarău-Giumalău

14. Răchitişul Mare Strugurele ursului


Breaza 116,4 -

15. Cheile Zugrenilor Chei Specii de floră de interes comunitar


Dorna Arini, Crucea

314,0 Pietrosul Broştenilor – Cheile Zugrenilor

16. Cheile Lucavei Chei Specii de interes comunitar



17. Făgetul Dragomirna

Făget secular Direcţia Silvică Suceava

Mitocul Dragomirnei

134,9 Făgetul Dragomirna

18. Pădurea Zamostea-Luncă

Arborete de luncă


Zamostea 107,6 Pădurea Zamostea-Luncă

19. Jnepeniş cu Pinus cembra

Habitat de interes comunitar


Şaru Dornei 384,2 Călimani-Gurghiu

20. Piatra Pinului şi Piatra Şoimului

Formaţiuni geologice Paleontologic

-

Gura Humorului 0,5 -

21. Stratele cu Aptychus de la Pojorâta

Paleontologic Direcţia Silvică Suceava

Pojorâta 1,0 -

22. Fâneţele seculare de la Calafindeşti

Specii de interes

- Calafindeşti 7,0 -

62

comunitar

23. Pădurea Voievodeasa

Arboret de amestec bătrân


Suceviţa 102,0 -

24. Pădurea Roşoşa Molidiş secular


Moldoviţa 205,0 -

25. Codrul secular Loben

Molidiş secular


Moldoviţa 483,0 -

26. Klippa calcare triasice Pârâul Cailor

Formaţiune geologică Paleontologic

- Breaza 0,1 -

27. Piatra Buhii Formaţiune geologică Paleontologic



2,0 -


B.12. MO�UME�TE ISTORICE ŞI DE ARHITECTURĂ

Bunurile de patrimoniu arheologic sunt parte integranta a patrimoniului cultural national si pot fi clasate si protejate drept bunuri de patrimoniu cultural national mobil, drept situri arheologice sau ca monumente istorice, conform legii.

Obiectivele culturale din judetul Suceava aflate pe lista patrimoniului mondial sunt: � Biserica Arbore � Biserica Mănăstirii Humor � Biserica Mănăstirii Moldoviţa � Biserica Pătrăuţi � Biserica Mănăstirii Probota � Biserica Mănăstirii Voroneţ � Biserica "Sf. Gheorghe" a Mănăstirii "Sf. Ioan cel Nou de la Suceava"

Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Natural Suceava, enumeră pe lista obiectivelor culturale din judeţul Suceava peste 130 de locaţii de interes, dintre care 90 de biserici şi mănăstiri, 5 case memoriale şi case muzeu, 11 muzee şi peste 25 de situri şi clădiri de interes arhitectural.

Lista monumentelor istorice din judeţul Suceava cuprinde 517 obiective de interes istoric de clasa A (de interes national) şi B (de interes local), 182 dintre acestea fiind de importanta naţionala, acest aspect situând judeţul Suceava pe primul loc în regiune.

În Lista Monumentelor Istorice a judetului Suceava figureaza urmatoarele monumente istorice şi arhitectonice de interes national şi local:

Tabel 16

Nr. crt.

Cod LMI Denumire Localitate Adresa Datare

1 SV-I-s-A-05389 Cetatea Scheia -Suceava Municipiul Suceava

"Dealul Şeptilici” la marginea de NV a oraşului

sf. sec. XIV

2 SV-I-s-A-05390 Platoul din faţa Cetăţii de Scaun

Municipiul Suceava

"Câmpul Şanţurilor” la marginea de E a oraşului şi pantele de N ale dealului

sec. XIV - XVII

3 SV-I-s-A-05391 Situl arheologic "Vechiul centru medieval Suceava"

Municipiul Suceava

Zona cuprinsă de str. P. Rareş (N), A. Ipătescu (E), N. Bălcescu (S), Ştefan cel Mare

63

(V)

4 SV-I-m-A-05391.01

Ansamblul Curţii Domneşti Municipiul Suceava

Zona cuprinsă de str. P. Rareş (N), A. Ipătescu (E), N. Bălcescu (S), Ştefan cel Mare (V)

sec. XIV - XIX

5 SV-I-m-A-05391.02

Vechiul centru medieval al oraşului Suceava

Municipiul Suceava

Zona cuprinsă de str. P. Rareş (N), A. Ipătescu (E), N. Bălcescu (S), Ştefan cel Mare (V)

sec. XIV - XIX

6 SV-I-s-A-05392 Situl arheologic "Oraşul medieval Suceava"

Municipiul Suceava

Zona cuprinsă între str. Cetăţii, Luca Arbore, Ştefăniţă Vodă

7 SV-I-m-A-05392.01

Vatra oraşului medieval Suceava

Municipiul Suceava


sec. XIII - XVII

8 SV-I-m-A-05392.02

Fortificaţia premuşatină Municipiul Suceava


sec. XIII - XIV şi XVII

9 SV-I-s-A-05393 Ansamblul curţii boiereşti a Arboreştilor

sat ARBORE; comuna ARBORE

"La Movileanca” la cca. 75 m SE de biserică

Epoca medievala

10 SV-I-s-A-05394 Curte boierească sat ARBORE; comuna ARBORE

"La Saghieni” la confluenţa pâraelor Clit şi Saca

sec. XV

11 SV-I-s-B-05395 Situl arheologic de la Baia sat BAIA; comuna BAIA

"Cetăţuia” la 2 km SV de sat

12 SV-I-m-B-05395.01

Aşezare sat BAIA; comuna BAIA

"Cetăţuia” la 2 km SV de sat Epoca bronzului

13 SV-I-m-B-05395.02

Aşezare sat BAIA; comuna BAIA

"Cetăţuia” la 2 km SV de sat Neolitic

14 SV-I-s-A-05396 Ruinele bisericii "Sf. Procopie-Milişăuţi.

sat BĂDEUŢI; comuna BĂDEUŢI

La limita satelor Bădeuţi şi Mişlăuţi, pct. "Vatra satului", lângă biserica de lemn actuală

1487

15 SV-I-s-A-05397 Ruinele curţii logofătului Ioan Tăutu

sat BĂLINEŞTI; comuna

GRĂMEŞTI

La 80 m E de biserica "Sf. Nicolae"

sec. XV - XVI

16 SV-I-s-B-05398 Necropola tumulară de la Boroaia, punct "La Tolan"

sat BOROAIA; comuna

BOROAIA

"La Tolan. la 500 m S de sat sec. III - IV

17 SV-I-s-B-05399 Situl arheologic de la Bosanci, punct "La pod la Rediu"

sat BOSANCI; comuna BOSANCI

"La pod la Rediu” pe şos. Suceava - Paşcani, la 5 km de sat

18 SV-I-m-B-05399.01

Necropolă sat BOSANCI; comuna BOSANCI

"La pod la Rediu” pe şos. Suceava-Paşcani, la 5 km de sat

sec. IV - III a. Chr.

19 SV-I-m-B-05399.02

Aşezare sat BOSANCI; comuna BOSANCI

"La pod la Rediu” pe şos. Suceava-Paşcani, la 5 km de sat

Neolitic

20 SV-I-s-B-05400 Situl arheologic de la Botoşana, punct "Sălişte"

sat BOTOŞANA; comuna

BOTOŞANA

"Sălişte” la cca. 300 m SV de satul Comăneşti

64

21 SV-I-m-B-05400.01

Aşezarea de la "Sălişte" sat BOTOŞANA; comuna

BOTOŞANA


sec. XV - XVI

22 SV-I-m-B-05400.02


BOTOŞANA


Sec. IV

23 SV-I-m-B-05400.03

Aşezarea de la "Sălişte" sat BOTOŞANA; comuna BOTOŞANA


Ep. bronzului târziu, Cultura Noua

24 SV-I-s-B-05401 Staţiunea arheologică de la Botoşana, punct "Sălişte"


BOTOŞANA

"Sălişte” 500 m N de grajdurile fostului CAP

25 SV-I-m-B-05401.01

Aşezarea de la Botoşana sat BOTOŞANA; comuna

BOTOŞANA


sec. XIV - XV

26 SV-I-m-B-05401.02


BOTOŞANA

"Sălişte. 500 m N de grajdurile fostului CAP

sec. VI

27 SV-I-m-B-05401.03


BOTOŞANA


sec. IV - II a. Chr.

28 SV-I-s-B-05402 Necropola tumulară de la Broşteni, punct "Valea

Morii"

sat BROŞTENI; comuna

DRĂGUŞENI

"Valea Morii” , pe drumul Broşteni - Tătăraşi

Epoca bronzului, Cultura Iamnaia

29 SV-I-s-B-05403 Situl arheologic de la Budeni

sat BUDENI; oraş DOLHASCA

"La Canton” la cca. 200-250 m de cantonul silvic

30 SV-I-m-B-05403.01

Aşezare sat BUDENI; oraş DOLHASCA


sec. VI - VII

31 SV-I-m-B-05403.02



Sec. I

32 SV-I-m-B-05403.03



sec. III - II a. Chr.

33 SV-I-m-B-05403.04



sec. IV a. Chr.

34 SV-I-m-B-05403.05



Neolitic

35 SV-I-s-B-05404 Necropola tumulară de la Burla

sat BURLA; comuna BURLA

"Dealul Burlei” la marginea de NE a satului

sec. XI - X a. Chr.

36 SV-I-s-B-05405 Exploatare neolitică a sării sat CACICA; comuna CACICA

"Salina Cacic”a în, curtea întreprinderii, pe latura de nord şi zona înconjurătoare

Eneolitic, Cultura

Cucuteni

37 SV-I-s-B-05406 Fortificaţie cu val de pământ

sat CĂLINEŞTI; comuna

DĂRMĂNEŞTI

"Dealul Zamca. la cca. 500 m E de sat

sec. XIII - XV

38 SV-I-s-B-05407 Necropola tumulară de la Codru

sat CODRU; comuna

CAŞVANA

"La Boroghia”, la 2 km N de sat

sec. VI - V a. Chr.

39 SV-I-m-B-05408 Inscripţii runice sat COTÂRGAŞI; oraş BROŞTENI

"Dealul Goia” la 4 km de sat sec. XI - XII

40 SV-I-s-B-05409 Necropola de Dolheştii Mari sat DOLHEŞTII MARI; comuna

DOLHEŞTI

"La Todoreasa” la marginea de V a satului

sec. IV

65

41 SV-I-s-A-05410 Ruinele curţii boiereşti a lui Şendrea

sat DOLHEŞTII MARI; comuna

DOLHEŞTII MARI

"Lângă şcoală” la cca. 100 m de biserică, lângă şcoală

sec. XV

42 SV-I-s-A-05411 Ansamblul curţii boiereşti a lui Ion Drăgoi (ruine)

sat DRĂGOIEŞTI; comuna

DRĂGOIEŞTI

"În luncă” 200m N de grajdurile fostului CAP, pe pârâul Ciuciulea

sec.XV

43 SV-I-m-A-05411.01

Ruinele curţii boiereşti a lui Ion Drăgoi

sat DRĂGOIEŞTI; comuna

DRĂGOIEŞTI


ante 1512

44 SV-I-m-A-05411.02

Ruine biserică sat DRĂGOIEŞTI; comuna

DRĂGOIEŞTI


ante 1512

45 SV-I-s-B-05412 Aşezare sat DRĂGUŞENI; comuna

DRĂGUŞENI

"La Cetăţuie” dealul Bocăneţ, la cca. 2 km E de sat

Neolitic,Cultura Cucuteni, faza B

46 SV-I-s-B-05413 Ruinele curţii boiereşti de la Fântâna Mare, punct "La Temelie"

sat FÂNTÂNA MARE; comuna

VADU MOLDOVEI

"La Temelie” la DN 20, la km 405, la intersecţia cu drumul spre Piatra Neamţ

sec. XV - XVI

47 SV-I-m-B-05413.01

Case sat FÂNTÂNA MARE; comuna VADU MOLDOVEI


sec. XV - XVI

48 SV-I-m-B-05413.02

Ruine biserică sat FÂNTÂNA MARE; comuna VADU MOLDOVEI


sec. XV - XVI

49 SV-I-s-A-05414 Ruinele bisericii de la Giuleşti

sat GIULEŞTI; comuna BOROAIA

La limita judeţului între râul Moldova şi loc. Râşca

sec. XIV

50 SV-I-s-B-05415 Fortificaţia de la Gura Humorului

oraş GURA HUMORULUI

"Pădurea Bogdăneasa” la E de oraş, cca. 300 m în dreptul şoselei naţionale

sec. XVIII

51 SV-I-s-B-05416 Necropola tumulară de la Horodnic de Jos

sat HORODNIC DE JOS; comuna HORODNIC

"Dealul Colnic” la cca. 600 m de Primărie

Epoca bronzului

52 SV-I-s-B-05417 Ruinele mănăstirii Horodnic sat HORODNIC DE JOS; comuna HORODNIC

"La Călugăriţa” la cca. 150 m de biserica de lemn

sec. XIV - XV

53 SV-I-s-B-05418 Fortificaţie de pământ sat HORODNIC DE SUS; comuna

HORODNIC

la cca. 2 km SE spre Suceviţa sec. XV

54 SV-I-s-B-05419 Fortificaţie cu val de pământ

sat IACOBEŞTI; comuna

GRĂMEŞTI

"Dealul Ocup” la cca. 3 km de Iacobeşti

sec. XV

55 SV-I-s-B-05420 Situl arheologic de la Liteni sat LITENI; oraş LITENI

"La Humărie. în vatra satului sec. I a. Chr. - II p.

Chr. 56 SV-I-s-B-05421 Situl arheologic de la

Măneuţi sat MĂNEUŢI;

comuna "La Mâlitură” pe terasa inferioară a râului Suceava

sec. XV

66

FRĂTĂUŢII VECHI

57 SV-I-s-B-05422 Fortificaţia de la Mereşti sat MEREŞTI; comuna

VULTUREŞTI

"Dealul Cetate” la S de sat sec. IV a. Chr.

58 SV-I-s-B-05423 Situl arheologic de la Mihoveni

sat MIHOVENI; comuna SCHEIA "

"Cahla Morii. la 2 km de sat

59 SV-I-m-B-05423.01

Aşezare sat MIHOVENI; comuna SCHEIA "

"Cahla Morii. la 2 km de sat sec. XIII - XV

60 SV-I-m-B-05423.02


"Cahla Morii. la 2 km de sat sec. III - II a. Chr.

61 SV-I-m-B-05423.03


"Cahla Morii. la 2 km de sat Eneolitic, Cultura

Cucuteni 62 SV-I-m-B-

05423.04 Aşezare sat MIHOVENI;

comuna SCHEIA " "Cahla Morii. la 2 km de sat sec. III - II a.

Chr.

63 SV-I-s-B-05424 Ansamblul curţii boiereşti de la Milişăuţi (ruine)

oraş MILIŞĂUŢI; oraş MILIŞĂUŢI

"În cimitir” la 100 m SV de ruinele bisericii lui Ştefan cel Mare (la limita cu satul Bădeuţi)

sec. XIV - XV

64 SV-I-s-B-05425 Situl arheologic de la Mitocu Dragomirnei

sat MITOCU DRAGOMIRNEI; comuna MITOCU DRAGOMIRNEI

"La Stratulat. pe pârâul Hraniţa, la cca. 500 m E de staţia de epurare a apei Lipoveni

65 SV-I-m-B-05425.01

Aşezare sat MITOCU DRAGOMIRNEI; comuna MITOCU DRAGOMIRNEI


sec. V - VI

66 SV-I-m-B-05425.02



sec. IV

67 SV-I-m-B-05425.03




68 SV-I-m-B-05425.04



Hallstatt

69 SV-I-m-B-05425.05



Epoca bronzului

70 SV-I-m-B-05425.06



Neolitic

71 SV-I-s-B-05426 Necropola de la Moara sat MOARA; comuna MOARA

pe terenul de sport al Şcolii Generale

sec. IV a. Chr.

72 SV-I-s-A-05427 Ruinele curţii logofătului Gavril Trotuşan de la

Părhăuţi

sat PĂRHĂUŢI; comuna

TODIREŞTI

"Pe beci”, la cca. 150 m de şcoală

sec. XV-XVI, Latène târziu

67

73 SV-I-s-B-05428 Necropola tumulară de la Părhăuţi


TODIREŞTI

"Poiana. Dealul lui Ivan, la cca 1,9 km de sat

sec. II - III p. Chr.

74 SV-I-s-B-05429 Necropola de incineraţie de la Podeni

sat PODENI; comuna BUNEŞTI

În varta satului , în curtea cetăţeanului Modest Croitorul

sec. III

75 SV-I-s-B-05430 Situl arheologic de la Preuţeşti, punct

"Cetăţuia"

sat PREUTEŞTI; comuna

PREUTEŞTI

"Cetăţuia” pe pârâul Brana la 5 km de centrul satului

76 SV-I-m-B-05430.01

Fortificaţie sat PREUTEŞTI; comuna

PREUTEŞTI


sec. XII - X a. Chr.

77 SV-I-m-B-05430.02

Aşezare sat PREUTEŞTI; comuna

PREUTEŞTI


Neolitic, Cultura Cucuteni, faza A, B şi AB

78 SV-I-s-B-05431 Aşezarea de la Preuţeşti, punct "La haltă"

sat PREUTEŞTI; comuna

PREUTEŞTI

"La Haltă. în vatra satului la halta CFR

Neolitic,Cultura Cucuteni, faze

A, B

79 SV-I-s-B-05432 Situl arheologic de la Rădăşeni, punct "Dealul

Cetăţii"

sat RĂDĂŞENI; comuna

RĂDĂŞENI

"Dealul Cetăţii”, la cca 1km SE de sat

80 SV-I-m-B-05432.01

Aşezare sat RĂDĂŞENI; comuna

RĂDĂŞENI


Hallstatt

81 SV-I-m-B-05432.02


RĂDĂŞENI


Epoca bronzului

82 SV-I-m-B-05432.03


RĂDĂŞENI


Neolitic,Cultura Cucuteni fazele

A şi B 83 SV-I-s-B-05433 Situl arheologic de la Sfântu

Ilie sat SFÂNTU ILIE;

comuna ŞCHEIA

"Silişte”, la cca. 500 m N de Biserică

84 SV-I-s-B-05433.01

Aşezarea de la "Silişte" sat SFÂNTU ILIE; comuna ŞCHEIA


sec. II - IV

85 SV-I-m-B-05433.02




86 SV-I-m-B-05433.03



Epoca bronzului

87 SV-I-m-B-05433.04



Eneolitic,Cultura Cucuteni

88 SV-I-s-B-05434 Situl arheologic de la Siret, punct "Dealul Horodişte"

oraş SIRET "Dealul Horodişte” actualul cimitir evreiesc

89 SV-I-m-B-05434.01

Aşezare oraş SIRET "Dealul Horodişte” actualul cimitir evreiesc

sec. XIV - XVII

90 SV-I-m-B-05434.02


Neolitic, Cultura Cucuteni, faza B

91 SV-I-s-A-05435 Situl arheologic de la Siret, punct "Dealul Ruină"

oraş SIRET "Dealul Horodişte” actualul cimitir evreiesc

68

92 SV-I-m-A-05435.01


Hallstatt

93 SV-I-m-A-05435.02


Epoca bronzului

94 SV-I-m-A-05435.03



95 SV-I-s-A-05436 Situl arheologic de la Siret, punct "Dealul Sasca"

oraş SIRET "Dealul Sasca. la cca 300 m S de oraş pe şoseaua E20

sec. XIV - XVII

96 SV-I-s-B-05437 Situl arheologic de la Solca oraş SOLCA "Slatina Mare. la cca 3 km N de localitate


97 SV-I-s-B-05438 Situl arheologic de la Şcheia, punct "Silişte"

sat ŞCHEIA; comuna ŞCHEIA

"Silişte”, la cca. 150 m de drumul naţional, pe malul stâng al pârâului Şcheianca

98 SV-I-m-B-05438.01

Aşezare sat ŞCHEIA; comuna ŞCHEIA

"Silişte. la, cca. 150 m de drumul naţional, pe malul stâng al pârâului Şcheianca

sec. XV - XVII

99 SV-I-m-B-05438.02



sec. II - III

100 SV-I-m-B-05438.03




101 SV-I-m-B-05438.04



Epoca bronzului Cultura Noua

102 SV-I-m-B-05438.05



Neolitic, Cultura amforelor sferice

103 SV-I-s-B-05439 Necropola tumulară de la Todireşti

sat TODIREŞTI; comuna

TODIREŞTI

La 250 m SE de pădure sec. II - III p. Chr.

104 SV-I-s-B-05440 Curtea boierească de la Todireni, punct "Silişte”


TODIREŞTI

"Silişte”, la 100 m E de grădina de legume

105 SV-I-m-B-05440.01

Case (ruine) sat TODIREŞTI; comuna

TODIREŞTI


sec. XV - XVI

106 SV-I-m-B-05440.02

Biserică (ruină) sat TODIREŞTI; comuna

TODIREŞTI


sec. XV - XVI

107 SV-I-s-B-05441 Situl arheologic de la Udeşti, punct "La cânepişte"

sat UDEŞTI; comuna UDEŞTI

"La Cânepişte. la cca 500 m N de grajdurile CAP

108 SV-I-m-B-05441.01

Aşezare sat UDEŞTI; comuna UDEŞTI


sec. XV

109 SV-I-m-B-05441.02

Necropolă sat UDEŞTI; comuna UDEŞTI


sec. XV

69

110 SV-I-m-B-05441.03

Aşezare sat UDEŞTI; comuna UDEŞTI


sec. VI - VII

111 SV-I-s-B-05442 Necropola tumulară de la Valea Moldovei

sat VALEA MOLDOVEI;

comuna VALEA MOLDOVEI

La cca 50 m de Căminul Cultural

sec. III - IV

112 SV-I-s-B-05443 Situl arheologic de la Varvata

sat VARVATA; comuna ILIŞEŞTI

"Dealul Cetăţuica”, la cca. 500 m SE de cătun

113 SV-I-m-B-05443.01

Aşezarea de pe "Dealul Cetăţuica



sec. XI - X a. Chr.

114 SV-I-m-B-05443.02

Aşezarea de pe "Dealul Cetăţuica




115 SV-I-s-B-05444 Ansamblul curţii boiereşti a lui Giurgiu de la Volovăţ

sat VOLOVĂŢ; comuna

VOLOVĂŢ

"Silişte”, La cca. 100 m SE de biserica actuală

116 SV-I-m-B-05444.01

Ruine casă sat VOLOVĂŢ; comuna

VOLOVĂŢ


sec. XIV - XV

117 SV-I-s-B-05444.02

Biserică (ruine) sat VOLOVĂŢ; comuna

VOLOVĂŢ


sec. XIV - XV

118 SV-I-s-B-05445 Fortificaţia de la Volovăţ sat VOLOVĂŢ; comuna

VOLOVĂŢ

"Porcăreţ., pe dealul Arşiţa,la ieşirea spre satul Marginea

sec. XIV

119 SV-I-s-B-05446 Aşezare sat VORNICENII MARI; comuna

MOARA

"La Şipoţel., la 1 km S de sat sec. II - III

120 SV-I-s-B-05447 Ruina bisericii lui Oană de la Tulova-Vornicenii Mari

sat VORNICENII MARI; comuna

MOARA

"La Mănăstire. , la cca. 200 m de grajdurile CAP, în aval pe malul stâng al pârâului

sec. XIV

121 SV-I-s-B-05448 Situl arheologic de la Zahareşti, punct "Silişte"

sat ZAHAREŞTI; comuna

ZAHAREŞTI

"Silişte”, la 150 m S de biserică

122 SV-I-m-B-05448.01

Necropola de la Zahareşti, punct "Silişte"


ZAHAREŞTI


sec. XV - XVI

123 SV-I-m-B-05448.02

Aşezarea de la Zahareşti", punct Silişte"


ZAHAREŞTI


sec. XII - XV

124 SV-I-m-B-05448.03

Aşezarea de la Zahareşti", punct Silişte"


ZAHAREŞTI

"Silişte., la 150 m S de biserică

sec. IV - VII

125 SV-II-a-A-05449 Cetatea de Scaun a Sucevei municipiul SUCEAVA

La marginea de E a oraşului sec. XIV

126 SV-II-m-A-05449.01

Fortul Muşatin municipiul SUCEAVA

La marginea de E a oraşului sec. XIV

127 SV-II-m-A-05449.02

Incinta exterioară municipiul SUCEAVA

La marginea de E a oraşului 1476-1477

128 SV-II-m-A-05449.03

Şanţ de apărare municipiul SUCEAVA

La marginea de E a oraşului sf. sec. XV

70

129 SV-II-m-A-05449.04

Zid de contraescarpă municipiul SUCEAVA

La marginea de E a oraşului a doua jum. a sec. XV

130 SV-II-s-B-05451 Vechea zonă comercială a Sucevei

municipiul SUCEAVA

Str. Armenească şi Dragoş Vodă ambele fronturi de clădiri monument

sec. XIX

131 SV-II-m-B-05450 Liceul "Ştefan cel Mare municipiul SUCEAVA

Str. Alecsandri Vasile 3 1893

132 SV-II-m-A-05452

Biserica armenească "Sf. Cruce

municipiul SUCEAVA

Str. Armenească 1 sec. XVI

133 SV-II-m-B-05453 Casă municipiul SUCEAVA

Str. Armenească 7 sec. XIX

134 SV-II-m-B-05454 Casa de lemn Hopmeier municipiul SUCEAVA

Str. Armenească 13 sf. sec. XIX

135 SV-II-m-B-05455 Casa Pâţu municipiul SUCEAVA

Str. Armenească 14 sec. XVIII - XIX

136 SV-II-m-B-05456 Casa Seserman municipiul SUCEAVA

Str. Armenească 18 sf. sec. XVIII

137 SV-II-m-B-05457 Casa Roşu municipiul SUCEAVA

Str. Armenească 24 sec. XVIII


Str. Armenească 26 sec. XIX

139 SV-II-m-B-05459 Casa Frăţian municipiul SUCEAVA

Str. Armenească 31 bis sec. XVIII


Str. Armenească 47 mijl. sec. XVIII


Str. Bălcescu Nicolae 3 sec. XIX


Str. Creangă Ion 17 sec. XIX

143 SV-II-a-B-05463 Mănăstirea Teodoreni - Burdujeni

municipiul SUCEAVA

Str. Cuza Vodă 19 sec. XVI - XIX

144 SV-II-m-B-05463.01

Biserica "Înălţarea Domnului

municipiul SUCEAVA

Str. Cuza Vodă 19 sec. XVI, transf.1785

145 SV-II-m-B-05463.02

Chilii vechi municipiul SUCEAVA

Str. Cuza Vodă 19 sf. sec. XVI

146 SV-II-m-B-05463.03

Turn clopotniţă municipiul SUCEAVA

Str. Cuza Vodă 19 1597

147 SV-II-m-B-05463.04

Zid de incintă municipiul SUCEAVA

Str. Cuza Vodă 19 sec. XVIII

148 SV-II-m-B-05464 Casa Hagi municipiul SUCEAVA

Str. Dragoş Vodă 10 sec. XIX, adăugiri sf. sec. XIX

149 SV-II-m-B-05465 Casa de lemn Colonescu municipiul SUCEAVA

Str. Dragoş Vodă 13 sec. XIX

150 SV-II-m-B-05466 Casa de lemn Ignătescu municipiul SUCEAVA

Str. Dragoş Vodă 23 sec. XIX

151 SV-II-a-A-05467 Ansamblul bisericii "Sf. Simion”

municipiul SUCEAVA

Str. Enescu George 51 sec. XVI

152 SV-II-m-A-05467.01

Biserica "Sf. Simion” municipiul SUCEAVA

Str. Enescu George 51 sec. XVI

71

153 SV-II-m-A-05467.02


Str. Enescu George 51 1551

154 SV-II-m-B-05468 Gara Suceava Nord-Iţcani municipiul SUCEAVA

Str. Gării 4 1876

155 SV-II-a-A-05469 Mănăstirea "Sf. Ioan cel Nou”

municipiul SUCEAVA

Str. Ioan Vodă Viteazul 2 sec. XVI - XIX

156 SV-II-m-A-05469.01

Biserica "Sf. Gheorghe” municipiul SUCEAVA

Str. Ioan Vodă Viteazul 2 1514-1522

157 SV-II-m-A-05469.02

Clisiarniţă - paraclis municipiul SUCEAVA

Str. Ioan Vodă Viteazul 2 1629

158 SV-II-m-A-05469.03

Stăreţie municipiul SUCEAVA

Str. Ioan Vodă Viteazul 2 sec. XIX

159 SV-II-m-A-05469.04

Chilii municipiul SUCEAVA

Str. Ioan Vodă Viteazul 2 sec. XIX

160 SV-II-m-A-05469.05

Clopotniţă municipiul SUCEAVA

Str. Ioan Vodă Viteazul 2 1589

161 SV-II-m-B-05470 Gara Suceava-Burdujeni municipiul SUCEAVA

Str. Iorga Nicolae 7 cartier Burdujeni

1869

162 SV-II-a-A-05471 Ansamblul "Curtea Domnească"

municipiul SUCEAVA

Str. Ipătescu Ana f.n. sec. XIV - XVII

163 SV-II-m-A-05471.01

Palatul Domnesc- ruine municipiul SUCEAVA

Str. Ipătescu Ana f.n. mijl. sec. XIV

164 SV-II-m-A-05471.02

Turn locuinţă - ruine municipiul SUCEAVA

Str. Ipătescu Ana f.n. sec. XIV

165 SV-II-m-A-05471.03

Turn de poartă - ruine municipiul SUCEAVA

Str. Ipătescu Ana f.n. sec. XIV

166 SV-II-m-A-05471.04

Anexa - ruine municipiul SUCEAVA

Str. Ipătescu Ana f.n. 1486

167 SV-II-m-A-05472

Biserica "Învierea Domnului” - Vascresenia

municipiul SUCEAVA

Str. Ipătescu Ana nr. 14 1551

168 SV-II-m-A-05473

Biserica "Adormirea Maicii Domnului” – Iţcanii Vechi

municipiul SUCEAVA

Str. Labiş Nicolae 17 1639

169 SV-II-m-A-054724

Biserica "Sf. Nicolae” - Prăjescu

municipiul SUCEAVA

Str. Mihai Viteazul 2 1611

170 SV-II-m-A-05475

Biserica "Sf. Gheorghe” - Mirăuţi

municipiul SUCEAVA

Str. Mirăuţi 17 sec. XIV, XVII

171 SV-II-m-B-05476 Hanul Domnesc, azi Muzeu etnografic

municipiul SUCEAVA

Str. Porumbescu Ciprian 5 mijl. sec. XVII


Str. Prunului 1 sec. XIX

173 SV-II-m-B-05478 Casa Costin Tarangul municipiul SUCEAVA

Ansamblul bisericii "Sf. Dumitru”

sec. XIX

174 SV-II-a-A-05479 Ansamblul bisericii "Sf. Dumitru”

municipiul SUCEAVA

Str. Ştefan cel Mare 1 sec. XIV-XVI

175 SV-II-m-A-05479.01

Biserica "Sf. Dumitru. municipiul SUCEAVA

Str. Ştefan cel Mare 1 1534-1635

176 SV-II-m-A-05479.02

Ruinele bisericii vechi municipiul SUCEAVA

Str. Ştefan cel Mare 1 sec. XIV - XV

177 SV-II-m-A-05479.03

Clopotniţă municipiul SUCEAVA

Str. Ştefan cel Mare 1 1560

178 SV-II-m-B-05480 Fosta prefectură, azi Complexul Muzeal

municipiul SUCEAVA


72

Bucovina”

179 SV-II-m-B-05481 Clădirea administrativă a oraşului, azi Prefectura şi

Consiliul Judeţean Suceava

municipiul SUCEAVA

Str. Ştefan cel Mare 36 înc. sec. XX

180 SV-II-m-B-05482 Fostul tribunal, căpitănie districtuală şi închisoare

municipiul SUCEAVA


181 SV-II-m-A-05483

Biserica "Naşterea Sf. Ioan Botezătorul” (a Coconilor)

municipiul SUCEAVA

Str. Ştefăniţă Vodă 3 1643


Aleea Trandafirilor 4 sf. sec. XVIII

183 SV-II-a-A-05485 Mănăstirea Zamca municipiul SUCEAVA

Str. Zamca f.n. sec.XVI-XVII

184 SV-II-m-A-05485.01

Biserica "Sf. Axentie” municipiul SUCEAVA

Str. Zamca f.n. 1551

185 SV-II-m-A-05485.02

Paraclisul "Sf. Grigore” municipiul SUCEAVA


186 SV-II-m-A-05485.03

Paraclisul "Sf. Maria” municipiul SUCEAVA

Str. Zamca f.n. sec. XVII

187 SV-II-m-A-05485.04

Chilii municipiul SUCEAVA

Str. Zamca f.n. sec. XIX

188 SV-II-m-A-05485.05

Zid de incintă municipiul SUCEAVA

Str. Zamca f.n. sec. XVII

189 SV-II-m-A-05485.06



190 SV-II-m-A-05485.07

Fortificaţia de pământ municipiul SUCEAVA


191 SV-II-m-A-05486

Biserica de lemn "Sf. Dumitru”

sat ADÂNCATA; comuna

ADÂNCATA

sec. XVIII

192 SV-II-a-A-05487 Ansamblul bisericii Arbore sat ARBORE; comuna ARBORE

sec. XVI - XIX

193 SV-II-m-A-05487.01

Biserica "Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul”

sat ARBORE; comuna ARBORE

1502

194 SV-II-m-A-05487.02

Turn clopotniţă sat ARBORE; comuna ARBORE

1867

195 SV-II-m-A-05488

Ruinele bisericii "Sf. Fecioară”

sat BAIA; comuna BAIA

1410

196 SV-II-m-A-05489

Biserica "Sf. Gheorghe” - Albă


sec. XV, XX

197 SV-II-m-A-05490

Biserica "Adormirea Maicii Domnului”


1530

198 SV-II-m-A-05491

Ruina bisericii "Sf. Procopie”

sat BĂDEUŢI; oraş MILIŞĂUŢI

sec. XVIII

199 SV-II-m-B-05492 Biserica de lemn "Sf. Voievozi”

sat BĂIŞEŞTI; comuna CORNU

LUNCI

1487

200 SV-II-m-A-05493

Biserica "Sf. Nicolae” sat BĂLINEŞTI; comuna

GRĂMEŞ

sec. XV

201 SV-II-m-B-05494 Biserica de lemn "Sf. Nicolae”

sat BĂNEŞTI; comuna

FÂNTÂNELE

sec. XVIII

73

202 SV-II-m-B-05495 Biserica de lemn "Adormirea Maicii

Domnului”

sat BILCA; comuna BILCA

1752

203 SV-II-m-B-05496 Casa Gheorghe Puha sat BILCA; comuna BILCA

sf. sec. XIX

204 SV-II-m-B-05497 Piua de sumane sat BILCA; comuna BILCA

sec. XIX

205 SV-II-a-B-05498 Ansamblul bisericii "Sf. Voievozi”

sat BOGDĂNEŞTI;

comuna BOGDĂNEŞTI

sec. XVIII - XIX

206 SV-II-m-B-05498.01

Biserica de lemn "Sf. Voievozi”

sat BOGDĂNEŞTI;

comuna BOGDĂNEŞTI

sec. XVIII

207 SV-II-m-B-05498.02

Turn clopotniţă sat BOGDĂNEŞTI;

comuna BOGDĂNEŞTI

1879


Domnului”

sat BOROAIA; comuna

BOROAIA

1808

209 SV-II-m-B-05500 Biserica de lemn "Sf. Dumitru”


BOTOŞANA

mijl. sec. XVIII

210 SV-II-a-B-05501 Ansamblu gospodăresc sat BREAZA DE SUS; comuna

BREAZA

sec. XIX

211 SV-II-m-B-05501.01

Complexul gospodăresc Maria Veruleac

sat BREAZA DE SUS; comuna

BREAZA

sec. XIX

212 SV-II-m-B-05501.02

Ocol întărit sat BREAZA DE SUS; comuna

BREAZA

sec. XIX

213 SV-II-a-B-05502 Ansamblul bisericii "Sf. Nicolae"

sat BROŞTENI; oraş BROŞTENI

1779

214 SV-II-m-B-05502.01

Biserica de lemn "Sf. Nicolae”


1779

215 SV-II-m-B-05502.02

Clopotniţă sat BROŞTENI; oraş BROŞTENI

1779

216 SV-II-m-B-05503 Casa administratorilor Domeniilor Coroanei, azi

spaţii comerciale şi depozit


1895

217 SV-II-a-A-05504 Ansamblul bisericii "Adormirea Maicii

Domnului "-Hagigada

sat BULAI; comuna MOARA

1512

218 SV-II-a-A-05504.01

Biserica "Adormirea Maicii Domnului” Hagigadar

sat BULAI; comuna MOARA

1512

219 SV-II-a-A-05504.02

Zid de incintă sat BULAI; comuna MOARA

1512

220 SV-II-m-B-05505 Vama Veche sat BUNEŞTI; comuna BUNEŞT

1800

74

221 SV-II-m-B-05506 Conacul Bucevski sat CALAFINDEŞTI;

comuna CALAFINDEŞTI

1925


sat CĂLINEŞTI; comuna

DĂRMĂNEŞTI

1794

223 SV-II-m-B-05508 Casă de lemn Gheorghe Mnesciuc

oraş CÂMPULUNG

MOLDOVENESC

mijl.sec. XIX

224 SV-II-m-B-05509 Casa - Vilă "Coca" oraş CÂMPULUNG

MOLDOVENESC

Calea Bucovinei 48 înc. sec. XX

225 SV-II-m-B-05510 Casa de lemn Petru Crăcană oraş CÂMPULUNG

MOLDOVENESC

Str. Cerbului 1 înc. sec. XIX

226 SV-II-m-B-05511 Casa Grămadă Gheorghe oraş CÂMPULUNG

MOLDOVENESC

Str. Porumbescu Ciprian 28 1817

227 SV-II-m-B-05512 Fostă primărie, azi spaţii comerciale

oraş CÂMPULUNG

MOLDOVENESC

Calea Transilvaniei 2 1896

228 SV-II-m-B-05513 Banca Comercială Română 1/2

oraş CÂMPULUNG

MOLDOVENESC

Calea Transilvaniei 6 1940

229 SV-II-m-B-05514 Bancă Comercială Română 1/2

oraş CÂMPULUNG

MOLDOVENESC

Calea Transilvaniei 8 sec. XIX

230 SV-II-m-B-05515 Fosta prefectură a judeţului Câmpulung, azi Muzeul

"Arta Lemnului”

oraş CÂMPULUNG

MOLDOVENESC

Calea Transilvaniei 10 sf. sec. XIX

231 SV-II-m-B-05516 Casa Lateş oraş CÂMPULUNG

MOLDOVENESC

Calea Transilvaniei 15 prima jum. a sec. XIX

232 SV-II-m-B-05517 Şcoală oraş CÂMPULUNG

MOLDOVENESC


233 SV-II-m-B-05518 Vila Silvia oraş CÂMPULUNG

MOLDOVENESC


234 SV-II-m-B-05519 Casă de lemn oraş CÂMPULUNG

MOLDOVENESC


235 SV-II-m-B-05520 Casă de lemn oraş CÂMPULUNG

MOLDOVENESC


236 SV-II-m-B-05521 Cuptor de ars var sat CHIRIL; comuna CRUCEA

1928

237 SV-II-a-A-05522 Ansamblul bisericii "Sf. Nicolae”

sat COLACU; comuna FUNDU

MOLDOVEI

1800

238 SV-II-m-A-05522.01


sat COLACU; comuna FUNDU

MOLDOVEI

1800

75

239 SV-II-m-A-05522.02

Casă parohială sat COLACU; comuna FUNDU

MOLDOVEI

1800

240 SV-II-m-A-05522.03

Clopotniţă sat COLACU; comuna FUNDU

MOLDOVEI

1800

241 SV-II-m-A-05523


sat COMĂNEŞTI; comuna

BOTOŞANA

sec. XVIII

242 SV-II-m-B-05524 Biserica "Sf. Gheorghe” sat COSTÂNA; comuna

TODIREŞTI

1811

243 SV-II-m-B-05525 Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva”

sat CUMPĂRĂTURA;

comuna BOSANCI

1792

244 SV-II-m-B-05526 Biserica de lemn "Înălţarea Domnului”

sat DĂRMĂNEŞTI;

comuna DĂRMĂNEŞTI

sf. sec. XVIII

245 SV-II-m-B-05527 Cuptor de ars var sat DÂRMOXA; oraş BROŞTENI

1924

246 SV-II-m-B-05528 Gospodăria Ecaterina Matisievici

sat DEMĂCUŞA; comuna

MOLDOVIŢA

sf. sec. XIX

247 SV-II-m-A-05529

Biserica "Cuvioasa Paraschiva”

sat DOLHEŞTII MARI; comuna

DOLHEŞTI

Ante 1481

248 SV-II-m-B-05530 Casa Gavril Candrea sat DORNA CÂNDRENILOR; comuna DORNA CÂNDRENILOR

sf. sec. XIX

249 SV-II-m-B-05531 Şcoală sat DORNA CÂNDRENILOR; comuna DORNA CÂNDRENILOR

1937


Domnului" şi "Sf. Spiridon”

sat DRĂGUŞENI; comuna

DRĂGUŞENI

1780

251 SV-II-s-B-05533 Ansamblu de locuinţe sezoniere

sat FALCĂU; comuna

BRODINA

sec. XIX

252 SV-II-m-B-05534 Casa pictorului Ştefan Şoldănescu

oraş FĂLTICENI Str. Creangă Ion 10 1830

253 SV-II-m-B-05535 Biserica de lemn "Sf. Gheorghe”

oraş FĂLTICENI Str. Dumbrava Minunată 17 sec. XVIII

254 SV-II-m-B-05536 Casa Alecu Forăscu Botez oraş FĂLTICENI Str. Eminescu Mihai 2 1896

255 SV-II-m-B-05537 Casa Serafim Ionescu, azi Banca Naţională

oraş FĂLTICENI Str. Eminescu Mihai 16 1898

256 SV-II-s-B-05538 Ansamblu urban "Str. Republicii"

oraş FĂLTICENI Str. Republicii 1-17 şi 4-28 sec. XIX

257 SV-II-m-B-05540 Primărie oraş FĂLTICENI Str. Republicii 13 1896

76

258 SV-II-m-B-05542 Casa Cantacuzino-Paşcanu ( Biblioteca)

oraş FĂLTICENI Str. Republicii 14 1858

259 SV-II-m-B-05539 Casa scriitorului Nicolae Istrate

oraş FĂLTICENI Str. Republicii 19 1820

260 SV-II-m-B-05541 Casa Copiilor oraş FĂLTICENI Str. Republicii 28 1925

261 SV-II-m-B-05543 Şcoala "Alexandru Ioan Cuza”

oraş FĂLTICENI Str. Sucevei 78 sf. sec. XIX

262 SV-II-m-B-05544 Casa Jenică Tatos ( Ocolul Silvic)

oraş FĂLTICENI Str. Sucevei 93 1890

263 SV-II-m-B-05545 Galeria Oamenilor de Seamă

oraş FĂLTICENI Str. Sucevei 95 1850

264 SV-II-m-B-05546 Biserica "Sf. Nicolae” oraş FĂLTICENI Str. Topitoriei 5 1798

265 SV-II-m-B-05547 Fosta Şcoală Domnească oraş FĂLTICENI Str. Unirii 5 1842

266 SV-II-m-B-05548 Podul de piatră Şoldăneşti oraş FĂLTICENI Str. Vladimirescu Tudor f.n. sec. XV

267 SV-II-m-A-05549


sat FORĂŞTI; comuna FORĂŞTI

1764

268 SV-II-m-B-05550 Moară de lemn sat GURA HAITII; comuna ŞARU

DORNEI

pe pârâul Bânca Dornei 1890

269 SV-II-m-B-05551 Judecătorie oraş GURA HUMORULUI

Bd. Bucovina 21 1904

270 SV-II-m-B-05552 Primărie oraş GURA HUMORULUI

Piaţa Republicii 10 1901

271 SV-II-m-A-05553

Biserica "Tuturor Sfinţilor" sat HÂNŢEŞTI; comuna

HÂNŢEŞTI

sec. XV, adăugiri 1822

272 SV-II-m-B-05554 Conacul Killerman - Pruncu sat HÂNŢEŞTI; comuna

HÂNŢEŞTI

înc. sec. XIX

273 SV-II-m-B-05555 Şcoală sat HOLDIŢA; oraş BROŞTENI

1905

274 SV-II-m-B-05556 Biserica de lemn "Înălţarea Sf. Cruci”

sat HORODNIC DE JOS; comuna

HORODNIC

1717


sat HORODNIC DE JOS; comuna

HORODNIC

sec. XVIII

276 SV-II-a-A-05558 Ansamblul bisericii "Pogorârea Sf. Duh"

sat HORODNICENI;

comuna HORODNICENI

sec. XVI - XIX

277 SV-II-m-A-05558.01

Biserica "Pogorârea Sf. Duh”

sat HORODNICENI;

comuna HORODNICENI

1538

278 SV-II-m-A-05558.02

Zvoniţă sat HORODNICENI;

comuna HORODNICENI

sec. XIX

77

279 SV-II-m-B-05559 Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril”

sat HUMORENI; comuna

BOTOŞANA

mijl. sec. XVIII

280 SV-II-m-B-05560 Complexul gospodăresc Ioan Nichituş

sat IACOBENI; comuna

IACOBENI

sf. sec. XIX

281 SV-II-m-B-05561 Biserica de lemn "Naşterea Maicii Domnului”

sat IACOBEŞTI; comuna

GRĂNICEŞTI

1792

282 SV-II-m-B-05562 Curtea baronilor Capri sat IACOBEŞTI; comuna

GRĂNICEŞTI

sf. sec. XIX

283 SV-II-m-B-05563 Biserica "Adormirea Maicii Domnului”

sat ILIŞEŞTI; comuna ILIŞEŞTI

1714


sat LĂMĂŞENI; comuna

RĂDĂŞENI

sec. XVIII

285 SV-II-m-B-05565 Casa Vârnav - Liteanu, azi primărie

sat LITENI; oraş LITENI

sec. XVIII

286 SV-II-m-B-05566 Gospodăria Ionel Bălan sat MARGINEA; comuna

MARGINEA

sec. XIX

287 SV-II-m-B-05567 Biserica de lemn "Intrarea în Biserică”

localitatea MĂNĂSTIOARA; comuna UDEŞTI

în pădurea Plăvălari înc. sec. XVIII

288 SV-II-a-A-05568 Ansamblul bisericii "Sf. Onufrie”

localitatea MĂNĂSTIOARA;

oraş SIRET

sec. XVII - XVIII

289 SV-II-m-A-05568.01

Biserica "Sf. Onufrie" localitatea MĂNĂSTIOARA;

oraş SIRET

sec. XVII

290 SV-II-m-A-05568.02

Fântână localitatea MĂNĂSTIOARA;

oraş SIRET

1765

291 SV-II-m-A-05569

Ruinele bisericii Humorul Vechi

sat MĂNĂSTIREA HUMORULUI;

Comuna MĂNĂSTIREA HUMORULUI

La cca. 100 m SV de incinta actuală

sec. XV

292 SV-II-a-A-05570 Mănăstirea Humorului sat MĂNĂSTIREA HUMORULUI;


sec. XVI - XIX

293 SV-II-m-A-05570.01

Biserica "Adormirea Maicii Domnului” si "Sf.Gheorghe"



1530

294 SV-II-m-A-05570.02

Ruine case mănăstireşti sat MĂNĂSTIREA HUMORULUI;


sec. XVI - XVIII

78

295 SV-II-m-A-05570.03

Turn clopotniţă sat MĂNĂSTIREA HUMORULUI;


sec. XIX

296 SV-II-m-A-05570.04

Turnul lui Vasile Lupu sat MĂNĂSTIREA HUMORULUI;


1641

297 SV-II-a-B-05571 Gospodăria Elena Velearovschi



sec. XIX

298 SV-II-s-B-05572 Grup de case sat MĂNĂSTIREA HUMORULUI;


Pârâul Magherniţa sec. XIX

299 SV-II-m-B-05573 Conacul Mavrodin sat MEREŞTI; comuna

VULTUREŞTI

1925

300 SV-II-m-B-05574 Fierăstrău hidraulic oraş MILIŞĂUŢI; sf. sec. XIX

301 SV-II-a-B-05575 Ansamblul bisericii "Cuvioasa Paraschiva”

sat MITOCAŞI; comuna MITOCU DRAGOMIRNEI

sf. sec. XVIII

302 SV-II-m-B-05575.01

Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva”

sat MITOCAŞI; comuna MITOCU DRAGOMIRNEI

sec. XVIII

303 SV-II-m-B-05575.02

Clopotniţă sat MITOCAŞI; comuna MITOCU DRAGOMIRNEI

1789

304 SV-II-m-A-05576

Biserica "Sfinţii Enoh, Ilie şi Ioan Teologul” - Dragomirna Mică


1602

305 SV-II-a-A-05577 Mănăstirea Dragomirna sat MITOCU DRAGOMIRNEI; comuna MITOCU DRAGOMIRNEI

sec. XVII - XIX

306 SV-II-m-A-05577.01

Biserica "Pogorârea Sf. Duh”


1609

307 SV-II-m-A-05577.02

Paraclisul "Sf. Nicolae” sat MITOCU DRAGOMIRNEI; comuna MITOCU DRAGOMIRNEI

sec. XVII

308 SV-II-m-A-05577.03

Egumenie sat MITOCU DRAGOMIRNEI; comuna MITOCU DRAGOMIRNEI

sec. XVII

79

309 SV-II-m-A-05577.04

Trapeza sat MITOCU DRAGOMIRNEI; comuna MITOCU DRAGOMIRNEI

1609

310 SV-II-m-A-05577.05

Zid de incintă sat MITOCU DRAGOMIRNEI; comuna MITOCU DRAGOMIRNEI

sec. XVII

311 SV-II-m-B-05578 Biserica de lemn "Sf. Arhangheli”

sat MOARA NICĂ; comuna

MOARA

sec. XVII

312 SV-II-m-B-05579 Fierăstrău hidraulic sat OSTRA; comuna OSTRA

înc.sec. XIX

313 SV-II-m-A-05580

Biserica "Duminica Tuturor Sfinţilor”


TODIREŞTI

1522

314 SV-II-a-A-05581 Ansamblul bisericii " Înălţarea Sfintei Cruci”


TODIREŞTI

sec. XV - XVIII

315 SV-II-m-A-05581.01

Biserica "Înălţarea Sfintei Cruci”


TODIREŞTI

1487

316 SV-II-m-A-05581.02

Clopotniţă de lemn sat PĂRHĂUŢI; comuna

TODIREŞTI

1725

317 SV-II-a-B-05582 Ansamblul bisericii de lemn "Sf. Voievozi”

sat PÂRTEŞTII DE SUS; comuna

CACICA

sec. XVIII - XIX

318 SV-II-m-B-05582.01

Biserica de lemn "Sf. Voievozi”

sat PÂRTEŞTII DE SUS; comuna

CACICA

1779

319 SV-II-m-B-05582.02

Clopotniţă sat PÂRTEŞTII DE SUS; comuna

CACICA

1861

320 SV-II-m-B-05583 Casă sat PÂRTEŞTII DE SUS; comuna

CACICA

sec. XVIII


sat PLOPENI; oraş SALCEA

1753

322 SV-II-m-B-05585 Biserica "Naşterea Maicii Domnului”

sat POIANA; oraş DOLHASCA

sec. XIX

323 SV-II-m-B-05586 Ruinele bisericii "Sf. Nicolae"

sat POIANA; oraş DOLHASCA

sec. XIX

324 SV-II-m-B-05587 Rateşul Rahtivanilor (ruine) sat POIANA; oraş DOLHASCA

inc. sec. XIX

325 SV-II-m-B-05588 Biserica de lemn "Sf. Dumitru"

sat POIANA STAMPEI;

comuna POIANA

STAMPEI

sec. XIX

326 SV-II-s-B-05589 Gospodăria Ion Ivan sat POIANA STAMPEI;

comuna POIANA

sf. sec. XIX

80

STAMPEI

327 SV-II-m-B-05590 Biserica de lemn "Sf. Voievozi. şi "Sf. Gheorghe”

sat PRAXIA; comuna VADU MOLDOVEI

sec. XVIII

328 SV-II-m-B-05591 Ruinele bisericii "Sf. Nicolae”

sat PROBOTA; oraş DOLHASCA

1391

329 SV-II-a-A-05592 Mănăstirea Probota sat PROBOTA; oraş DOLHASCA

sec. XVI - XVII

330 SV-II-m-A-05592.01

Biserica "Sf. Nicolae” sat PROBOTA; oraş DOLHASCA

1530

331 SV-II-m-A-05592.02

Clisiarniţă sat PROBOTA; oraş DOLHASCA

1530

332 SV-II-m-A-05592.03

Casele domneşti - ruine sat PROBOTA; oraş DOLHASCA

1530

333 SV-II-m-A-05592.04

Clădiri din incintă - ruine sat PROBOTA; oraş DOLHASCA

sec. XVI - XVII

334 SV-II-m-A-05592.05

Turnuri de colţ sat PROBOTA; oraş DOLHASCA

sec. XVI

335 SV-II-m-A-05592.06

Zid de incintă sat PROBOTA; oraş DOLHASCA

1550

336 SV-II-m-B-05593 Chilia lui Daniil Sihastrul sat PUTNA; comuna PUTNA

sec. XV

337 SV-II-m-A-05594

Biserica de lemn "Intrarea în Biserică”

sat PUTNA; comuna PUTNA

sec. XIV

338 SV-II-a-A-05595 Mănăstirea Putna sat PUTNA; comuna PUTNA

sec. XV - XIX

339 SV-II-m-A-05595.01



1653-1662, pe locul celei din 1466 -1469

340 SV-II-m-A-05595.02

Biserica "Sf. Apostoli Petru şi Pavel”


sec. XVIII

341 SV-II-m-A-05595.03

Turn tezaur sat PUTNA; comuna PUTNA

1481

342 SV-II-m-A-05595.04

Casa domnească sat PUTNA; comuna PUTNA

sec. XV,XX

343 SV-II-m-A-05595.05

Chilii Sud sat PUTNA; comuna PUTNA

sec. XV - XVII

344 SV-II-m-A-05595.06

Chilii Nord sat PUTNA; comuna PUTNA

sec. XX

345 SV-II-m-A-05595.07

Turn clopotniţă sat PUTNA; comuna PUTNA

sec. XV, XX

346 SV-II-m-A-05595.08

Turn de poartă sat PUTNA; comuna PUTNA

1481

347 SV-II-m-A-05595.09

Ruine clădiri de Sud-Est sat PUTNA; comuna PUTNA

sec. XV

348 SV-II-m-A-05595.10

Ruine clădiri de Nord sat PUTNA; comuna PUTNA

sec. XV - XVII

349 SV-II-m-A-05595.11

Zid de incintă sat PUTNA; comuna PUTNA

sec. XV

350 SV-II-m-B-05596 Fabrica de Cherestea sat PUTNA; comuna PUTNA

sec. XIX

81

351 SV-II-m-B-05597 Biserica de lemn "Sf. Mercurie şi Sf. Ecaterina”

sat RĂDĂŞENI; comuna

RĂDĂŞENI

sec. XVII

352 SV-II-s-B-05598 Sit urban oraş RĂDĂUŢI Zona cuprinsă între str. Putnei, Agronomilor, Lupenilor, Calea Prieteniei, Piaţa Unirii

sec. XIX

353 SV-II-m-B-05599 Templu evreiesc oraş RĂDĂUŢI Str. 1 Mai 2 1879

354 SV-II-m-B-05600 Spitalul Militar (azi SC Servicii Comunale)

oraş RĂDĂUŢI Str. 1 Mai 4 - 6 1815

355 SV-II-m-B-05601 Şcoala nr. 2 (Grădiniţă) oraş RĂDĂUŢI Str. 1 Mai 36 1896

356 SV-II-s-B-05602 Sit urban oraş RĂDĂUŢI Str. Bogdan Vodă 1-87şi 2-86

sec. XIX

357 SV-II-a-A-05603 Ansamblul bisericii "Sf. Nicolae”

oraş RĂDĂUŢI Str. Bogdan Vodă 4 - 6 sec. XIV

358 SV-II-m-A-05603.01

Biserica "Sf. Nicolae’ oraş RĂDĂUŢI Str. Bogdan Vodă 4 - 6 sec. XIV

359 SV-II-m-A-05603.02

Clopotniţă oraş RĂDĂUŢI Str. Bogdan Vodă 4 - 6 1781

360 SV-II-m-A-05603.03

Casa parohială oraş RĂDĂUŢI Str. Bogdan Vodă 4 - 6 1876

361 SV-II-m-B-05604 Casă (Protopopiatului Rădăuţi)

oraş RĂDĂUŢI Calea Bucovinei 2 1888

362 SV-II-m-B-05605 Colegiul Naţional "Eudoxiu Hurmuzachi”


363 SV-II-m-B-05612 Fabrica de Spirt oraş RĂDĂUŢI Calea Cernăuţi 47 1789

364 SV-II-s-B-05609 Gospodăria - atelier a olarului Constantin

Colibaba

oraş RĂDĂUŢI Str. Constantin Colibaba 8 1875

365 SV-II-m-B-05626 Şcoala nr. 3, azi Restaurant oraş RĂDĂUŢI Str. Dimitrie Onciu 9 1905

366 SV-II-m-B-05606 Şcoală Generală nr. 1 oraş RĂDĂUŢI Str. Dobrogeanu Gherea Constantin 12

1902

367 SV-II-m-B-05607 Gara C.F.R. oraş RĂDĂUŢI Str. Gării 3 1889

368 SV-II-m-B-05608 Şcoală Generală nr. 2 oraş RĂDĂUŢI Str. Horea 44 1911

369 SV-II-m-B-05610 Fosta Fabrică de Hârtie, azi Moara Plop

oraş RĂDĂUŢI Str. Papetăriei f.n. 1838

370 SV-II-m-B-05611 Fosta Judecătorie, sediu de firme

oraş RĂDĂUŢI Calea Prieteniei 42 1862

371 SV-II-m-B-05613 Fosta Fabrică de Mobilă, azi casă

oraş RĂDĂUŢI Str. Putnei 208 1902

372 SV-II-m-B-05619 Spital oraş RĂDĂUŢI Str. Spitalului 9 1879

373 SV-II-s-B-05620 Ansamblu urban oraş RĂDĂUŢI Str. Ştefan cel Mare 1- 79, 2-90

sec. XIX

374 SV-II-m-B-05625 Casa Armatei, azi Şcoala nr. 6

oraş RĂDĂUŢI Str. Ştefan cel Mare 12 1871

82

375 SV-II-m-B-05621 Biserica romano - catolică "Naşterea Sf. Fecioare Maria”


376 SV-II-m-B-05622 Şcoală oraş RĂDĂUŢI Str. Ştefan cel Mare 18 1911

377 SV-II-m-B-05623 Clădire publică, fost Club Sportiv


378 SV-II-m-B-05624 Corpul administrativ al Uzinei Electrice


379 SV-II-s-B-05614 Zona veche a oraşului oraş RĂDĂUŢI Piaţa Unirii sec. XIX

380 SV-II-m-B-05627 Catedrala "Pogorârea Sfântului Duh”

oraş RĂDĂUŢI Piaţa Unirii În parc sec. XIX

381 SV-II-s-B-05628 Ansamblu urban oraş RĂDĂUŢI Piaţa Unirii 1-63 sec. XIX

382 SV-II-m-B-05629 Casa Germană oraş RĂDĂUŢI Piaţa Unirii 19 1896

383 SV-II-m-B-05615 Casă, azi Primărie oraş RĂDĂUŢI Str. Unirii 2-4 1870

384 SV-II-m-B-05616 Judecătorie oraş RĂDĂUŢI Str. Unirii 62-64 1860

385 SV-II-m-B-05617 Banca Comercială Română oraş RĂDĂUŢI Str. Unirii 65 1940

386 SV-II-m-B-05618 Fosta Prefectură şi hotel, azi comerţ şi locuinţe

oraş RĂDĂUŢI Str. Unirii 67 1909

387 SV-II-a-A-05630 Mănăstirea Râşca sat RÂŞCA; comuna RÂŞCA

sec. XVI - XIX

388 SV-II-m-A-05630.01

Biserica "Sf. Nicolae” sat RÂŞCA; comuna RÂŞCA

1542,1611 - 1617

389 SV-II-m-A-05630.02

Clopotniţă sat RÂŞCA; comuna RÂŞCA

sec. XIX

390 SV-II-m-A-05630.03

Chilii sat RÂŞCA; comuna RÂŞCA

sec. XIX

391 SV-II-m-A-05630.04

Zid de incintă sat RÂŞCA; comuna RÂŞCA

prima jum. a sec. XVII

392 SV-II-a-A-05631 Ansamblul bisericii "Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul”

sat REUSENI; comuna UDEŞTI

sec. XVI - XIX

393 SV-II-m-A-05631.01

Biserica "Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul”


1504

394 SV-II-m-A-05631.02

Clopotniţă sat REUSENI; comuna UDEŞTI

sec. XIX

395 SV-II-a-A-05632 Ruinele Curţii Domneşti de la Reuseni


La 200 m V de biserică, în curtea şcolii

sec. XV

396 SV-II-m-B-05633 Biserica "Sf. Treime” sat ROTOPĂNEŞTI;

comuna HORODNICENI

1856

397 SV-II-m-B-05634 Casa Nicolae Istrati sat ROTOPĂNEŞTI;

comuna HORODNICENI

sec. XIX

83

398 SV-II-m-B-05635 Biserica de lemn "Sf. Dumitru"

sat RUDEŞTI; comuna

GRĂMEŞTI

sec. XVIII

399 SV-II-m-A-05636

Biserica de lemn "Adormirea Maicii

Domnului”

sat RUDEŞTI; comuna

GRĂMEŞTI

sec. XVIII

400 SV-II-m-A-05637

Piua de sumane sat SATU MARE; comuna SATU

MARE

1900

401 SV-II-a-A-05638 Ansamblul bisericii "Sf. Ilie”

sat SFÂNTU ILIE; comuna ŞCHEIA

sec. XV - XVIII

402 SV-II-m-A-05638.01

Biserica "Sf. Ilie” sat SFÂNTU ILIE; comuna ŞCHEIA

1488

403 SV-II-m-A-05638.02

Clopotniţă sat SFÂNTU ILIE; comuna ŞCHEIA

sec. XV - XVIII

404 SV-II-m-A-05638.03

Zid de incintă sat SFÂNTU ILIE; comuna ŞCHEIA

sec. XV - XVIII

405 SV-II-m-B-05639 Hanul Siret oraş SIRET Str. Arcaşilor 3 sf. sec. XIX

406 SV-II-m-B-05640 Fosta primărie, azi Banca Comercială Română

oraş SIRET Str. Castanilor 8 1826

407 SV-II-m-A-05641

Biserica "Sf. Ioan Botezătorul”

oraş SIRET Piaţa Republicii 1 sec. XVII

408 SV-II-m-B-05642 Liceul "Laţcu Vodă" oraş SIRET Str. Trandafirilor 2 1875

409 SV-II-m-A-05643

Ansamblul "Sf. Treime” oraş SIRET Str. Victoriei 10 sec. XIV - XVII

410 SV-II-m-A-05643.01

Biserica "Sf. Treime” oraş SIRET Str. Victoriei 10 1352

411 SV-II-m-A-05643.02

Zvoniţa oraş SIRET Str. Victoriei 10 sec. XVII

412 SV-II-a-A-05644 Mănăstirea Slatina sat SLATINA; comuna SLATINA

sec. XVI - XIX

413 SV-II-m-A-05644.01

Biserica "Schimbarea la Faţă”

sat SLATINA; comuna SLATINA

1553 - 1564

414 SV-II-m-A-05644.02

Trapeză sat SLATINA; comuna SLATINA

1561

415 SV-II-m-A-05644.03

Paraclisul "Sf. Nicolae” sat SLATINA; comuna SLATINA

1834

416 SV-II-m-A-05644.04

Paraclisul "Sf. Trei Ierarhi” sat SLATINA; comuna SLATINA

sec. XIX

417 SV-II-m-A-05644.05

Turnuri sat SLATINA; comuna SLATINA

sec. XIX

418 SV-II-m-A-05644.06

Cişmea sat SLATINA; comuna SLATINA

1591

419 SV-II-m-A-05644.07

Zid de incintă sat SLATINA; comuna SLATINA

1834

420 SV-II-a-A-05645 Mănăstirea Solca oraş SOLCA sec. XVII

84

421 SV-II-m-A-05645.01

Biserica "Sf. Apostoli Petru şi Pavel”

oraş SOLCA 1612 - 1622

422 SV-II-m-A-05645.02

Ruine chilii oraş SOLCA 1622

423 SV-II-m-A-05645.03

Beciuri oraş SOLCA 1622

424 SV-II-m-A-05645.04

Zid de incintă oraş SOLCA 1622

425 SV-II-m-A-05645.05

Turnuri oraş SOLCA 1622

426 SV-II-m-A-05645.06

Clopotniţă oraş SOLCA 1622

427 SV-II-m-B-05646 Fabrica de Bere oraş SOLCA Str. Tomşa Vodă 2 sec. XIX

428 SV-II-m-B-05647 Casa Saveta Cotrubaş oraş SOLCA Str. Tomşa Vodă 111 1670


sat SOLONEŢ; comuna

TODIREŞTI

sec. XVIII

430 SV-II-m-B-05649 Casa de lemn Ilie Cârciu sat STRAJA; comuna STRAJA

înc.sec. XIX

431 SV-II-m-B-05650 Biserica "Arătarea Domnului”

sat SUCEVIŢA; comuna

SUCEVIŢA

în cimitir 1772

432 SV-II-m-B-05651 Mănăstirea Suceviţa sat SUCEVIŢA; comuna

SUCEVIŢA

sec. XVI

433 SV-II-m-A-05651.01

Biserica "Învierea Domnului”

sat SUCEVIŢA; comuna

SUCEVIŢA

1583-1586

434 SV-II-m-A-05651.02

Chilii sat SUCEVIŢA; comuna

SUCEVIŢA

sec. XVI

435 SV-II-m-A-05651.03

Paraclis sat SUCEVIŢA; comuna

SUCEVIŢA

1583-1586

436 SV-II-m-A-05651.04

Turnuri de NE şi NV sat SUCEVIŢA; comuna

SUCEVIŢA

sec. XVI - XVII

437 SV-II-m-A-05651.05

Zid de incintă sat SUCEVIŢA; comuna

SUCEVIŢA

sec. XVI - XVII

438 SV-II-m-B-05652 Biserica de lemn "Sf. Voievozi”

sat ŞERBĂNEŞTI; comuna

ZVORIŞTEA

sec. XVIII

439 SV-II-m-B-05653 Biserica de lemn "Sf. Arhangheli”


TODIREŞTI

sec. XVIII

440 SV-II-a-B-05654 Ansamblul bisericii "Înălţarea Domnului"

sat VAMA; comuna VAMA

mijl. sec. XVIII

441 SV-II-m-B-05654.01

Biserica de lemn "Înălţarea Domnului”


1787

85

442 SV-II-m-B-05654.02

Clopotniţă sat VAMA; comuna VAMA

1787



sec. XVIII

444 SV-II-m-B-05656 Piua de sumane a lui Ilişoi sat VAMA; comuna VAMA

1902

445 SV-II-m-B-05658 Clădirea Izvorului "Santinela”

oraş VATRA DORNEI

În parcul orăşenesc 1896

446 SV-II-m-B-05659 Gara Băi oraş VATRA DORNEI

Str. Dornelor 7 1910

447 SV-II-m-B-05661 Casa Vladimir, azi Intreprinderea Minieră

Vatra Dornei

oraş VATRA DORNEI

Str. Eminescu Mihai 1 sf. sec. XIX

448 SV-II-m-B-05665 Hotel oraş VATRA DORNEI

Str. Eminescu Mihai 15 1896

449 SV-II-m-B-05662 Primărie oraş VATRA DORNEI


450 SV-II-m-B-05663 Poştă oraş VATRA DORNEI


451 SV-II-s-B-05664 Zona veche comercială a oraşului

oraş VATRA DORNEI

Str. Eminescu Mihai 28 - 34, 23 - 31

sec. XIX

452 SV-II-m-B-05666 Biblioteca orăşenească oraş VATRA DORNEI


453 SV-II-s-B-05667 Zona veche comercială a oraşului

oraş VATRA DORNEI

Str. Luceafărului 1-13, 4-14 sec. XVIII

454 SV-II-m-B-05657 Casa de lemn Aurora Negrea

oraş VATRA DORNEI

str. Parcului 2 prima jum. a sec. XIX

455 SV-II-m-B-05660 Gară oraş VATRA DORNEI

Str. Podu Verde 17 1902

456 SV-II-m-B-05668 Clădirea băilor oraş VATRA DORNEI

Str. Republicii 1 1898

457 SV-II-m-B-05669 Clădirea Izvorului "Unirea" oraş VATRA DORNEI


458 SV-II-m-B-05670 Cazinoul Băilor oraş VATRA DORNEI


459 SV-II-m-B-05671 Hotel Carol (Fosta Vila 1) oraş VATRA DORNEI

Str. Republicii 5A 1896

460 SV-II-m-A-05672

Ruinele bisericii "Buna Vestire”

sat VATRA MOLDOVIŢEI; comuna VATRA MOLDOVIŢEI

la 300 m de mănăstire sec. XV

461 SV-II-a-A-05673 Mănăstirea Moldoviţa sat VATRA MOLDOVIŢEI; comuna VATRA MOLDOVIŢEI

sec. XVI-XVII

462 SV-II-m-A-05673.01

Biserica "Buna Vestire” sat VATRA MOLDOVIŢEI; comuna VATRA MOLDOVIŢEI

1532

463 SV-II-m-A-05673.02

Paraclisul de iarnă sat VATRA MOLDOVIŢEI; comuna VATRA MOLDOVIŢEI

sec. XIX

86

464 SV-II-m-A-05673.03

Clisiarniţă sat VATRA MOLDOVIŢEI; comuna VATRA MOLDOVIŢEI

1610 - 1612

465 SV-II-m-A-05673.04

Chilii Sud sat VATRA MOLDOVIŢEI; comuna VATRA MOLDOVIŢEI

sec. XIX - XX

466 SV-II-m-A-05673.05

Zid de incintă cu turn de colţ

sat VATRA MOLDOVIŢEI; comuna VATRA MOLDOVIŢEI

sec. XVI-XVII

467 SV-II-m-A-05673.06

Turn clopotniţă de intrare sat VATRA MOLDOVIŢEI; comuna VATRA MOLDOVIŢEI

sec. XVI-XVII

468 SV-II-m-A-05674

Biserica "Înălţarea Sf. Cruci”

sat VOLOVĂŢ; comuna

VOLOVĂŢ

1500

469 SV-II-a-A-05675 Mănăstirea Voroneţ localitatea VORONEŢ; oraş

GURA HUMORULUI

sec. XV - XVIII

470 SV-II-m-A-05675.01

Biserica "Sf. Gheorghe” localitatea VORONEŢ; oraş

GURA HUMORULUI

1488, pridvor 1547

471 SV-II-m-A-05675.02

Ruine chilii localitatea VORONEŢ; oraş

GURA HUMORULUI

sec. XV - XVIII

472 SV-II-m-A-05675.03

Clopotniţă localitatea VORONEŢ; oraş

GURA HUMORULUI

1488

473 SV-II-m-A-05675.04

Zid de incintă localitatea VORONEŢ; oraş

GURA HUMORULUI

sec. XV - XVIII

474 SV-II-a-B-05676 Ansamblul bisericii "Sf. Dumitru"


STROIEŞTI

sec. XV - XVIII

475 SV-II-m-B-05676.01

Biserica "Sf. Dumitru” sat ZAHAREŞTI; comuna

STROIEŞTI

1542

476 SV-II-m-B-05676.02

Zvoniţă sat ZAHAREŞTI; comuna

STROIEŞTI

sec. XVIII


sat ZVORIŞTEA; comuna

ZVORIŞTEA

1782

478 SV-II-m-B-05678 Casa Popovici sat CIPRIAN PORUMBESCU; comuna ILIŞEŞTI

sf. sec. XIX

87

479 SV-II-m-B-05679 Casa lui Ciprian Porumbescu

sat CIPRIAN PORUMBESCU; comuna ILIŞEŞTI

sf. sec. XIX

480 SV-II-m-B-05680 Casa lui Ion Creangă oraş FĂLTICENI Str. Creangă Ion 30 prima jum. a sec. XIX

481 SV-II-m-B-05681 Casa lui Mihail Sadoveanu oraş FĂLTICENI Str. Creangă Ion 68 sf. sec. XIX

482 SV-II-m-B-05682 Casa lui Ion Dragoslav oraş FĂLTICENI Str. Dragoslav Ion 45 sf. sec. XIX

483 SV-II-m-B-05683 Casa Gane - Gorovei oraş FĂLTICENI Str. Republicii 15 sf. sec. XIX

484 SV-II-m-B-05684 Casa lui Eugen Lovinescu oraş FĂLTICENI Str. Sucevei 93bis 1850

485 SV-III-m-B-05685

Casa lui Nicolae Labiş sat MĂLINI; comuna MĂLINI

înc. sec. XX

486 SV-III-m-B-05686

Casa lui Matei Millo sat SPĂTĂREŞTI; comuna VADU MOLDOVEI

mijl. sec. XVIII

487 SV-III-m-B-05687

Casa lui Eusebiu Camilar sat UDEŞTI; comuna UDEŞTI

sf. sec. XIX

488 SV-III-m-B-05688

Cripta-cavou a familiei dr. Otto Binder

municipiul SUCEAVA

În cimitirul oraşului 1914

489 SV-III-m-B-05689

Monumentul lui Ştefan cel Mare

municipiul SUCEAVA

În parcul Cetăţii de Scaun 1975

490 SV-III-m-B-05690

Mormântul logofătului George Cantacuzino

municipiul SUCEAVA


491 SV-III-m-B-05691

Mormântul lui Simion Florea Marian

municipiul SUCEAVA


492 SV-III-m-B-05692

Cripta-cavou a familiei Rodzina Sessuski Hasenorzow

municipiul SUCEAVA


493 SV-III-m-B-05693

Mormântul lui Grigore Vindereu (1830-1888)

municipiul SUCEAVA


494 SV-III-s-B-05694 Muzeul Satului Bucovinean municipiul SUCEAVA

În Parcul Cetăţii de Scaun a Sucevei

sec. XIX

495 SV-III-m-B-05695

Statuia lui Petru I Muşat municipiul SUCEAVA

Piaţa 22 Decembrie 1989 lângă Casa de Cultură

1976

496 SV-III-m-B-05696

Casa folcloristului Simion Florea

municipiul SUCEAVA

Aleea Simion Florea Marian 4

înc. sec. XIX

497 SV-III-m-B-05697

Mormântul lui Ciprian Porumbescu

municipiul SUCEAVA

În cimitir 1883

498 SV-III-m-B-05686

Statuia lui Ciprian Porumbescu

sat CIPRIAN PORUMBESCU; comuna ILIŞEŞTI

În parcul muzeului 1985

499 SV-III-m-B-05686

Statuia Grănicerilor oraş FĂLTICENI Str. 2 Grăniceri f.n. 1922

500 SV-III-m-B-05686

Statuia lui Mihail Sadoveanu

oraş FĂLTICENI Piaţa 22 Decembrie 1989 f.n. 1977

501 SV-IV-m-B-05700

Bustul dr. Gabriel Tatos oraş FĂLTICENI Str. Eminescu Mihai f.n. 1938

502 SV-IV-m-B-05702

Bustul maiorului Ion Neculai

oraş FĂLTICENI Str. Republicii f.n. Lângă Primărie

1922

88

503 SV-IV-m-B-05703

Bustul lui Nicu Gane oraş FĂLTICENI Str. Sucevei f.n. În faţa liceului "Nicu Gane''

1969

504 SV-IV-s-B-05704 Cimitir evreiesc oraş GURA HUMORULUI

la marginea de N a oraşului la cca. 700 m de gară

sec. XVIII

505 SV-IV-m-B-05705

Monumentul Eroilor din primul război mondial

sat LITENI; oraş LITENI

În zona centrală 1919

506 SV-IV-m-B-05706

Bustul lui Mihai Eminescu sat PUTNA; comuna PUTNA

În incinta Mănăstirii Putna 1962

507 SV-IV-m-B-05707

Mormântul poetului Mihai Horodnic

oraş RĂDĂUŢI În cimitirul oraşului prima jum. a sec. XIX

508 SV-IV-m-B-05708

Mormântul lui Samuil şi al Eugeniei Ioneţ


509 SV-IV-m-B-05709

Mormântul lui Rudolf Neubauer


510 SV-IV-m-B-05710

Mormântul lui August Nibio oraş RĂDĂUŢI În cimitirul oraşului prima jum. a sec. XIX

511 SV-IV-m-B-05711

Mormântul lui Vasile Niculescu


512 SV-IV-m-B-05712

Monumentul Eroilor din primul război mondial

oraş RĂDĂUŢI Str. Bogdan Vodă f.n. 1920

513 SV-IV-m-B-05713

Bustul lui Eudoxiu Hurmuzachi


514 SV-IV-m-B-05714

Statuia "Moldova” sat ROTOPĂNEŞTI;

comuna HORODNICENI

În curtea bisericii 1856

515 SV-IV-s-B-05715 Cimitir evreiesc oraş SIRET sec. XVIII

516 SV-IV-m-B-05716

Stâlpul lui Vodă sat VAMA; comuna VAMA

În curtea şcolii 1716

517 SV-IV-m-B-05717

Grup statuar : Eminescu, Caragiale, Sadoveanu, Enescu, Porumbescu, Kogălniceanu, Negri, Russo

oraş VATRA DORNEI

În parcul staţiunii balneare

1964-2000

Sursa: Lista Monumentelor Istorice a judeţului Suceava, 2010

Pentru toate aceste monumente este necesară delimitarea zonei de protectie, protejarea, conservarea şi semnalizarea corespunzătoare ca elemente ale patrimoniului construit.

Descoperirile arheologice întâmplătoare se vor anunţa, în termen de cel mult 72 de ore, primarului unităţii administrativ-teritoriale de către persoana descoperitoare, proprietarul ori titularul dreptului de administrare a terenului în cauză.

În cazul monumentelor istorice sunt prevăzute următoarele măsuri:

• monumentele care se află în intravilanul localităţii au zona de protecţie cu raza de 200 m;

• monumentele care se află în extravilanul localităţii au zona de protecţie cu raza de 500 m;

Regimul de protecţie al zonelor cu potenţial arheologic cunoscut şi cercetat este reglementat de legislaţia în vigoare referitoare la protejarea monumentelor istorice şi a bunurilor mobile care fac parte din patrimoniul cultural naţional.

89

Cercetările arheologice preventive şi supravegherea arheologică sunt obligatorii în cadrul proiectelor de restaurare, supravegherea arheologică este inclusă în devizul constructorului, urmând ca decontarea să se realizeze pe baza raportului de cercetare întocmit de arheolog.

În cazul zonelor cu patrimoniu arheologic evidenţiat întâmplător, până la descărcarea de sarcina arheologică, autorizaţia de construire se suspendă, sau, dupa caz, primarul unităţii administrativ - teritoriale dispune întreruperea oricarei alte activităţii, în conformitate cu avizul serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor şi se instituie regimul de supraveghere.

B.13. SPAȚII VERZI

În România,Constituţia stipulează „dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic” (art. 35). Prin Legea nr. 24/2007, republicată în 2009, privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din zonele urbane se „reglementează administrarea spaţiilor verzi, ca obiective de interes public, în vederea asigurării calităţii factorilor de mediu şi stării de sănătate a populaţiei” (art. 1).

Comform Legii nr. 24/2007 republicată în 2009, spaţiile verzi urbane sunt definite ca o reţea mozaicată sau un sistem de ecosisteme seminaturale, al cărui specific este determinat de vegetaţie (lemnoasă, arborescentă, arbustivă, floricolă şi erbacee) şi cuprind parcuri, scuaruri, aliniamente plantate sau terenuri libere, neproductive din intravilan. Cele mai importante sunt parcurile, datorită suprafeţei şi dotărilor de care dispun, dar şi funcţiilor pe care le îndeplinesc. După natura proprietăţii, spaţiile verzi pot fi publice (parcuri, scuaruri, spaţii amenajate cu dominantă vegetală şi zone cu vegetaţie spontană ce intră în domeniul public) sau private (spaţii verzi aflate în proprietate privată şi care nu sunt utilizate în interes public). Administrarea spaţiilor verzi se face de către administraţiile publice locale, în cazul celor publice, sau de către proprietarii acestora pentru cele private.

Suprafaţa spaţiilor verzi în mediul urban este deficitară, iar în cea ce priveşte dotarea spaţiilor verzi cu acces nelimitat, acestea în general nu corespund cerinţelor Ordinului Ministerului Sănătăţii nr.536/1996 privind norme de igienă şi recomandări pentru mediul de viaţă al populaţiei. Insuficienţa locurilor de parcare pentru autovehicule duce la parcarea acestora pe spaţiile verzi şi trotuare. Având în vedere această situaţie şi urmare a intensificării traficului conform strategiei, se impune ca măsură necesară în vederea compensării noxelor, creşterea suprafeţelor de spaţii verzi atât în interiorul cât şi în afara localităţilor, în special în zonele adiacente ale principalelor artere de circulaţie. Beneficiile oferite de spaţiile verzi Beneficii ecologice - din perspectivă ecologică, spaţiile verzi urbane sunt un adevărat moderator al impactului activităţilor umane asupra mediului înconjurător. Acestea au o contribuţie importantă la epurarea chimică a atmosferei. Prin procesul de fotosinteză, plantele consumă dioxid de carbon şi eliberează oxigen,constituind, astfel, alături de planctonul din oceane, principalele surse de oxigen ale planetei. Studiile actuale arată că un hectar de pădure produce, în medie, 10t de oxigen pe an şi consumă 14t CO2. În decursul unei zile, o suprafaţă foliară de 25 mp furnizează necesarul de oxigen pentru o persoană (Bernatzky A., 1978, citat de A.-F. Iliescu, 2006). Pe lângă epurarea chimică a atmosferei, ce menţine bilanţul zi-noapte în favoarea producţiei de oxigen, vegetaţia realizează şi o epurare fizică a acesteia prin reţinerea prafului şi pulberilor. Rezultatele cercetărilor ştiinţifice pun în evidenţă faptul că „o peluză de iarbă reţine de 3–6 ori mai mult praf decât o suprafaţă nudă, iar un arbore matur reţine de 10 ori mai multe impurităţi decât o peluză de mărimea proiecţiei coroanei acestuia pe sol” (A.-F. Iliescu, 2006, p. 94).

90

În paralel cu epurarea chimică şi fizică a atmosferei, vegetaţia realizează şi o epurare bacteriologică a acesteia, distrugând o bună parte din microorganisme prin procesul de degajare a oxigenului şi ozonului, îndeosebi de către conifere, şi nu numai (A.-F. Iliescu, 2006). Vegetaţia are un rol vital şi în moderarea climatului urban. În oraşe,construcţiile şi suprafeţele pavate sau betonate creează un climat urban specific, cu temperaturi mai ridicate şi o restricţie a circulaţiei aerului, ceea ce conduce la producerea aşa -numitului efect de „insulă de căldură”. În contrast cu acesta, vegetaţia, prin efectul de umbră şi de creştere a umidităţii aerului contribuie la crearea unui mediu mai confortabil. De aici şi folosirea sintagmei „parcul– insulă răcoroasă ”, în contrast cu „insula de căldură ” urbană (Draft Green Space Strategy, Erewash Borough Council, 2007).

Studiile climatologice susţin că, în apropierea pădurilor, temperatura medie a aerului, în zilele de vară, este cu 2–3,5°C mai scăzută faţă de zonele libere neplantate din oraşe, şi cu 12–14°C mai scăzută decât temperatura construcţiilor şi ariilor betonate şi asfaltate. Vegetaţia bogată contribuie la creşterea umidităţii relative cu 7–14 procente în parcuri şi păduri, cu efect benefic asupra zonelor limitrofe (Bernatzky A., 1966, citat de A.-F. Iliescu, 2006).

Atenuarea poluării fonice Spaţiile verzi, în special cele compacte, constituie adevărate bariere pentru zgomote, contribuind semnificativ la reducerea nivelului acestora, în perioada de vegetaţie. Unele cercetări arată că zgomotele, care în mediul urban ating intensităţi cuprinse între 40 şi 80 decibeli, pot fi reduse la jumătate în cazul existenţei unor perdele arborescente cu o lăţime de 200–250 m (Cook D. I. şi Van Harerbeke D. F.,1971, citaţi de A.-F. Iliescu, 2006). Spaţiile verzi, atunci când sunt şi naturale, au rolul de a păstra şi perpetua vegetaţia naturală autohtonă din zonele în care sunt situate oraşele, prin furnizarea şi conservarea habitatelor pentru diferite specii, ce pot avea, uneori, o diversitate mai mare decât în habitatele rurale.

Beneficii sociale Ca spaţii publice, spaţiile verzi contribuie la creşterea incluziunii sociale, prin crearea de oportunităţi pentru ca persoanele de toate vârstele să interacţioneze atât prin contact social informal, cât şi prin participarea la evenimentele comunităţii. Spaţiile verzi pot constitui locuri de desfăşurare pentru diverse evenimente sociale şi culturale, cum sunt festivalurile locale, celebrările civice sau desfăşurarea unor activităţi teatrale, cinematografice etc. Spaţiile verzi bine întreţinute joacă un rol semnificativ şi în promovarea sănătăţii populaţiei urbane Acestea oferă oportunităţi prin care încurajează un stil de viaţă mai activ, prin plimbări, alergare, exerciţii fizice, ciclism etc., inclusiv deplasări pe rutele dintre zonele locuite şi/sau dintre diferite facilităţi publice(magazine, pieţe, şcoli). Unele studii arată că valoarea principală a spaţiilor verzidecurge din capacitatea lor de refacere a „stării de bine” a persoanelor care le frecventează (Greenspace Scotland).

În conformitate cu prevederile Legii nr. 24/2007, republicată în 2009 autoritatile administraţiei publice locale au obligaţia să ţina evidenţa spaţiilor verzi de pe teritoriul unităţilor administrative, prin constituirea registrelor locale ale spaţiilor verzi, pe care le actualizează ori de câte ori intervin modificări.

Conform prevederilor Ordinului nr.1549/04.12.2008, art. 13. - Registrul local al spaţiilor verzi trebuie corelat cu prevederile planurilor urbanistice generale şi ale Regulamentelor de urbanism întocmite conform Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului, cu modificările şi completările ulterioare.

În conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă 195/2005 completată prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 114/2007, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20 mp/locuitor, până la data de 31 decembrie 2010 şi de minimum 26 mp/locuitor, până la data de 31 decembrie 2013.

91

În ceea ce priveşte spaţiile verzi din municipiul Suceava, acestea sunt reprezentate de următoarele formaţiuni:

- Parcuri – spaţiul verde cu o suprafaţă de minimum 1 hectar, format dintr-un cadru vegetal specific şi din zone construite, cuprinzând dotări şi echipări destinate activităţilor cultural educative, sportive, sau recreative pentru populaţie;

- Scuaruri - spaţiul verde cu o suprafaţă mai mică de 1 hectar, amplasat în cadrul ansamblurilor de locuit, în jurul unor dotări publice, în incintele unităţilor economice, social – culturale, de învăţământ, amenajărilor sportive, de agrement pentru copii şi tineret, sau în alte locaţii;

- Aliniamente plantate în lungul bulevardelor şi străzilor - cu rol estetic şi de protecţie, de ameliorare a climatului şi calităţii aerului;

- Terenuri libere, neproductive din intravilan.

În urma inventarierii suprafeţelor de spaţii verzi publice cu acces nelimitat din mun. Suceava, în data de 03.06.2010, s-au identificat următoarele suprafeţe:

- 63 ha parcuri: Parc Central, Parc Primărie, Parc Areni, Parc Curtea Domnească, Parc Dendrologic Şipote

- 32,64 ha scuaruri; - 24,1 ha aliniamente plantate de-a lungul bulevardelor şi străzilor.

În urma controalelor tematice privind respectarea prevederilor Legii nr 24/2007, privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din zonele urbane., Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu Suceava deţine următoarele date:

- Municipiul Suceava deţine o suprafaţă de spaţii verzi de 22,31 mp/locuitor; - Municipiul Vatra Dornei deţine o suprafaţă de spaţii verzi de 41,66 mp/locuitori; - Gura Humorului deţine o suprafaţă de spaţii verzi de 20.67 mp/locuitori; - Siret deţine o suprafaţă de spaţii verzi de 20.67 mp/locuitori; - Câmpulung Moldovenesc deţine o suprafaţă de spaţi verzi de 13,97 mp/locuitori; - Fălticeni deţine o suprafaţă de spaţii verzi de 11,1 mp/locuitori; - Rădăuţi deţine o suprafaţă de spaţii verzi de 16,7 mp/locuitori.

Tabel 17

Proiecte privind înfiinţarea/reabilitarea parcurilor existente şi creşterea suprafeţelor de spaţii verzi în judeţul Suceava

�r crt

DE�UMIRE PROIECT BE�EFICIAR OBSERVATII

1 Înfiinţare Parc Monumentul Eroilor, Parc Cămin Cultural Boroaia, Comuna Boroaia

Consiliul Local Boroaia

Fonduri guvernamentale – HG 110/2011 privind aprobarea proiectelor selectate în sesiunea 21.09.2009 – 12.10.2009 şi a finanţării acestora, în cadrul Programului naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi, Buget Local

2 Amenajare 2 parcuri de joacă pt. copii în orașul Brosteni

Consiliul Local Brosteni

Fonduri Guvernamentale- Administraţia Fondului pentru Mediu, Buget local

3 Înfiintare parc în comuna Mălini Consiliul Local Mălini

Fonduri guvernamentale - Hotărârea 1588/2009, privind aprobarea proiectelor selectate si a finantării acestora în cadrul Programului national de îmbunătătire a calitătii mediului prin realizarea de spatii verzi în localităti, Buget Local

4 Amenajarea a două parcuri în localitatea Bădeuti, oraşul Milisăuţi

Consiliul Local Milisăuti


5 Înfiintare parc în comuna Rădăseni Consiliul Local Fonduri Guvernamentale- Administraţia Fondului pentru

92

Rădăseni Mediu, Buget local, Fonduri de tip FEADR

6 Amenjare parcuri în satele Neagra Sarului şi Saru Dornei, comuna Saru Dornei

Consiliul Local Saru Dornei

Fonduri Guvernamentale- Administraţia Fondului pentru Mediu, Buget local, Fonduri de tip FEADR

7 Înfiintare parc nou „Alexandru cel Bun” în comuna Baia

Consiliul Local Baia


8 Reabilitare parc central în municipiul Suceava

Consiliul Local Suceava


9 Reamenajare parc în comuna Dumbrăveni

Consiliul Local Dumbrăveni


10 Reabilitare parc de agrement – centru şi înfiintarea unui parc de agrement în zona pod Dăbâca în comuna Vicovu de Jos

Consiliul Local Vicovu de Jos


11 Reabilitare parc de agrement în municipiul Rădăuţi

Consiliul Local Rădăuti


12 Programul de îmbunătătire a calitătii mediului prin realizarea de spatii verzi în oraşul Cajvana

Consiliul Local Cajvana


13 Înfiintare parc în Suseni si Joseni, comuna Baia



14 Programul de îmbunătăţire a calităţii medului în zona Obcini Areni – municipiul Suceava



15 Înfiintare spaţiu verde în oraşul Liteni

Consiliul Local Liteni


16 Reabilitarea parcului „Alexandru Sahia” din municipiul Rădăuţi

Consiliul Local Rădăuti


17 Înfiintare parc de agrement la Consiliul Local Fonduri guvernamentale – HG 110/2011 privind aprobarea

93

intersecţia Bd. 1 Decembrie cu Calea Obcinilor, în municipiul Suceava

Suceava proiectelor selectate în sesiunea 21.09.2009 – 12.10.2009 şi a finanţării acestora, în cadrul Programului naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi, Buget Local

18 Amenajare parc în comuna Adâncata*

Consiliul Local Adâncata


19 Înfiintare parc în comuna Bilca* Consiliul Local Bilca


20 Înfiintare parcuri şi scuar în comuna Bosanci*

Consiliul Local Bosanci


21 Amenajare spaţii verzi în comuna Botosana*

Consiliul Local Botosana


22 Amenajare Parc Public în Botoşaniţa Mare, comuna Calafindeşti*

Consiliul Local Calafindesti


23 Amenajare parcuri si spatii verzi în comuna Cîrlibaba*

Consiliul Local Cîrlibaba


24 Înfiinţare parcuri în comuna Grăniceşti*

Consiliul Local Grănicesti


25 Înfiinţare spaţiu verde în oraşul Liteni*


Fonduri Guvernamentale- Administraţia Fondului pentru Mediu, Buget local, Fonduri de tip FEDR

26 Realizarea de spatii verzi în comuna Pojorâta*

Consiliul Local Pojorâta


27 Amenajare spaţii verzi şi parcuri în comuna Rîsca*

Consiliul Local Rîsca


28 Înfiintare spatii verzi în comuna Vama*

Consiliul Local Vama


29 Înfiintare parc în comuna Vatra Moldovitei*

Consiliul Local Vatra Moldovitei


30 Reabilitare si modernizare parcuri în comuna Arbore

Consiliul Local Arbore


31 Constructie parc şi amenajare monument al eroilor în comuna Burla

Consiliul Local Burla


32 Reabilitare si extindere spatii verzi în municipiul Câmpulung Moldovenesc

Consiliul Local Câmpulung Moldovenesc


33 Amenajare spatii verzi în localităţile comunei Musenita

Consiliul Local Musenita


34 Înfiinţare de spaţii verzi în comuna Pîrtestii de Jos

Consiliul Local Pîrtestii de Jos


35 Amenajarea şi dotarea unui parc de joacă şi de recreare pentru copiii comunei în satul Vadu Moldovei, comuna Vadu Moldovei, în suprafaţa de 1000 mp.

Consiliul Local Vadu Moldovei


B.14. POPULAŢIA

Populaţia judeţului Suceava reprezintă aproximativ 19% din populaţia Regiunii �ord-Est. La 1 ianuarie 2009, populaţia stabilă a judeţului Suceava era de 706.720 locuitori, din care 302.730

94

persoane în mediul urban şi 403.990 persoane în cel rural. Densitatea populaţiei judeţului era de 82,6 loc/km2.

Analiza populaţiei pe zone ocupaţionale evidenţiază că cea mai mare pondere o deţine zona 1 Suceava 36,0%, urmată de zona 7 Rădăuţi 21,8%, zona 2 Fălticeni 17,8%, zona 5 Câmpulung Moldovenesc 7,9%, zona 4 Vatra Dornei 6,8%, zona 6 Gura Humorului şi zona 3 Siret 3,0%.

95

Date statistice:

- Distribuţia echilibrată a populaţiei, în funcţie de gen, în anul 2009 înregistrându-se 349.280 de bărbaţi şi 357.440 de femei;

- Trendul ascendent al populaţiei cu vârste cuprinse între 15 şi 59 de ani Evoluţie descendentă a grupei de vârstă tinere (0-14 ani) a populaţiei judeţului;

- După ce a crescut de la 1,2 (valoarea înregistrată în 2007) la 1,7 în 2008, sporul natural a scăzut în anul 2009 la 1;

- Spor natural negativ înregistrat în 2009 în mediul rural; - Durata medie de viaţă la nivelul judeţului Suceava este în creştere, atingând valoare de

74,26 ani în perioada 2007 – 2009; - Populaţia ocupată a judeţului Suceava deţine poziţia a 2-a cu 19,29 % din totalul ocupării

regiunii, după judeţul Iaşi; - Cel mai mare număr de şomeri se înregistrează în cadrul grupelor de vârstă tinere: 40-49

de ani (3.062, din care 1.297 – femei), sub 25 de ani (2.067, din care 997 – femei) şi 30 – 39 de ani (2.056, din care 916 – femei);

- Din punct de vedere al numărului mediu de salariaţi, la nivelul anului 2009 judeţul Suceava deţinea poziţia a 3-a din cele 6 judeţe ale regiunii Nord–Est cu o pondere de 17,14% din totalul ocupării regiunii, în scădere faţă de anii anteriori;

- În ceea ce priveşte rata şomajului, judeţul Suceava se clasa pe locul 5 între judeţele regiunii înregistrând o rată de 8% în 2009, sub media regiunii de 8,6%, dar peste media naţională de 7,8%;

- De asemenea, câştigul mediu net pe salariat în 2009 era de 1.117 lei/salariat, clasând judeţul pe penultimul loc în regiune, media regională ridicându-se la 1.206 lei/salariat, în vreme ce media naţională era de 1.361 lei/salariat;

- Creşterea numărului de localităţi urbane (oraşe şi municipii), de la 8 la 16, şi scăderea numărului de sate, de la 396 la 379;

- Dimensiunea medie a unei comune în judeţ este de 4.122 locuitori, mai mare decât media pe ţară de 3.426 locuitori/comună;

- Sold migratoriu intern negativ la nivelul judeţului în perioada de referinţă 2007 – 2009.

Educaţia /învăţământul

Conform datelor furnizate de Ispectoratul Şcolar Judeţean Suceava, reţeaua şcolară a judeţului cuprinde 865 de unităţi şcolare în învăţământul de stat, dintre care 228 dintre acestea au personalitate juridică, fiind reprezentate toate ciclurile de şcolaritate şi aproape toate domeniile şi specializările existente la nivel naţional. În total, în reaţeaua şcolară a judeţului sunt cuprinşi 124.677 elevi, care învaţă sub îndrumarea a 8129 cadre didactice.

Tabel 18

Structura unităţilor de învăţământ, pe medii de rezidenţă

An şcolar

�um

ăr d

e un

ităţ

i de

învă

ţăm

ânt

din

jude

ţul S

ucea

va

�um

ăr d

e un

ităţ

i cu

învă

ţăm

ânt

preş

cola

r

�um

ăr d

e un

ităţ

i cu

învă

ţăm

ânt

prim

ar

�um

ăr d

e un

ităţ

i cu

învă

ţăm

ânt

gim

nazi

al

�um

ăr d

e un

ităţ

i cu

învă

ţăm

ânt

licea

l

�um

ăr d

e un

ităţ

i cu

învă

ţăm

ânt

SAM

�um

ăr d

e un

ităţ

i cu

învă

ţăm

ânt

post

licea

l, m

aist

ri

�um

ăr d

e un

ităţ

i cu

învă

ţăm

ânt

spec

ial

�um

ăr d

e cl

ubur

i al

e co

piilo

r şi

el

evilo

r/pa

late

ale

co

piilo

r �

umăr

de

club

uri

spor

tive

şco

lare

TOTAL, din care 465 451 263 37 58 5 6 7 6

- în mediul urban 116 89 74 32 25 5 6 7 6

2008-2009

- în mediul rural 349 362 189 5 33 0 0 0 0

TOTAL, din care 448 435 257 38 44 5 6 7 6 2009- 2010

- în mediul urban 111 84 69 31 21 5 6 7 6

96

- în mediul rural 337 351 188 7 23 0 0 0 0

TOTAL, din care 448 435 257 38 44 5 6 7 6

- în mediul urban 111 84 69 31 21 5 6 7 6

2010-2011

- în mediul rural 337 351 188 7 23 0 0 0 0

Sursa: Inspectoratul Școlar Județean Suceava

La nivelul judeţului funcţionează 37 de unităţi de învăţământ liceal.

Tabel 19

Populaţia şcolară pe cicluri şi forme de învăţământ în ultimii 3 ani

Nr. crt.

Nivele de învăţământ Anul şcolar 2008-2009

Anul şcolar 2009-2010

Anul şcolar 2010-2011

1. Preşcolar 24.527 24.999 24.830 2. Primar 33.743 33.354 32.392

3. Gimnazial 35.250 34.511 33.791 4. Liceal 25.440 28.011 30.267

5. Postliceal 554 848 1.294 6. Şcoala de Arte şi Meserii 6.770 3.924 1.610


Populaţia şcolară a înregistrat o creştere în ultimii 3 ani pentru ciclurile liceal, postliceal şi SAM. În cazul populaţiei cuprinse în ciclurile de învăţământ preşcolar, primar şi gimazial, după creşterea înregistată în anul şcolar 2009 – 2010, numărul preşcolarilor şi şcolarilor a scăzut în anul 2010 – 2011.

Tabel 20

Gradul de cuprindere în învăţământ a populaţiei de vârstă şcolară în ultimii 3 ani

Anul şcolar Numărul de copii de vârstă preşcolară

Numărul de copii cuprinşi în grădiniţe

Grad de cuprindere (%)

2008-2009 26.843 24.527 91,37 2009-2010 26.539 24.999 94,19 2010-2011 26.460 24.830 93,83


Se constată o creştere a gradului de cuprindere în învăţământ în anul şcolar 2010 – 2011 faţă de anul şcolar 2008 – 2009, însă acesta scade cu 0,36 puncte procentuale faţă de valoarea din 2009 – 2010.

Tabel 21

Personalul didactic după sexe şi mediul în care îşi desfăşoară activitatea, în ultimii 3 ani

An şcolar Mediul �umărul de cadre didactice (total)

Femei Bărbaţi

TOTAL, din care 9.922 7.219 2.703

- în mediul urban 4.942 3.553 1.389

2008-2009

- în mediul rural 4.980 3.666 1.314

TOTAL, din care 9.346 6.680 2.431

- în mediul urban 4.668 3.407 1.261

2009-2010

- în mediul rural 4.678 3.273 1.170

2010-2011 TOTAL, din care 8.129 6.079 2.050

97

- în mediul urban 4.218 3.100 1.118

- în mediul rural 3.911 2.979 932


Numărul personalului didactic din judeţul Suceava înregistrează o scădere importantă şi susţinută în cei 3 ani analizaţi, de la 9.922 persoane în anul şcolar 2008 – 2009 la 8.129 persoane în anul 2010 – 2011. În prezent, scăderea cea mai importantă se observă în mediul rural, unde numărul personalului didactic a ajuns la 3.911, după ce scăzuse la 4.678 în 2009 - 2010 de la valoarea din 2008 - 2009 de 4.980.

Scăderea numărului personalului didactic în ultimii trei ani a avut loc în condiţiile redimensionării reţelei şcolare şi a organizării acesteia pe principii de eficienţă. Astfel, au dispărut posturi ca urmare a desfiinţării unor clase care funcţionau sub efectiv.

Învăţământul universitar din judeţ

Învăţământul superior este reprezentant la nivelul judeţului Suceava de Universitatea ”Ştefan cel Mare” din Municipiul Suceava, care, prin cele trei funcţii fundamentale (cercetare, predare/învatare şi servicii pentru comunitate desfăşurate în condiţii de autonomie instituţională şi de libertate academică), contribuie în mod activ şi explicit la procesele de inovare şi dezvoltare socială. În acest context, Universitatea ”Ştefan cel Mare” din Suceava, îşi asumă misiunea de învăţământ şi cercetare ştiinţifică având ca principale obiective:

- formarea specialiştilor cu pregătire superioară în domeniile de studiu prevăzute de documentele oficiale naţionale şi europene;

- modelarea armonioasă a personalităţii studenţilor, punându-le în valoare creativitatea şi favorizând deplina lor dezvoltare;

- dezvoltarea continuă a cercetării ştiinţifice, la nivelul standardelor internaţionale contemporane, urmarindu-se afirmarea performanţelor ştiinţifice ale membrilor comunităţii academice, prin participarea acestora la activităţile comunităţii internaţionale şi la cooperarea interuniversitară;

- ameliorarea permanentă a activităţilor didactice şi de cercetare ştiinţifică pentru integrarea cu succes, din punct de vedere structural, calitativ şi economic, în sistemul european de învăţământ superior, încât să devină o universitate de prestigiu pe plan naţional şi internaţional.

Sănătate şi asistenţă socială

În judeţul Suceava există 9 spitale cu proprietate majoritară de stat şi 1 spital privat, după cum urmează:

- Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel �ou” Suceava cu o capacitate de 1279 de paturi, ceea ce reprezintă 35% din totalul de paturi din judeţ, asigurând asistenţă medicală de specialitate în 23 secţii cu profile medicale diferite pentru o populaţie arondată de 250.000 locuitori cât şi peste 30% din teritoriul judeţului.

- Spitalul Municipal "Sf. Doctori Cosma şi Damian" Rădăuţi cu o capacitate de 520 paturi, cu personalitate juridică subordonată Direcţiei de Sănătate Publică. Asistenţa medicală în spitalul municipal Rădăuţi se acordă în regim de: spitalizare continuă, spitalizare de zi si ambulatoriu integrat al spitalului.

- Spitalul Municipal Fălticeni Asistenţa medicală în spitalul municipal Falticeni se acordă în regim de: spitalizare continuă si ambulatoriu integrat al spitalului.

- Spitalul Municipal Câmpulung Moldovenesc Unitatea cuprinde în sistemul său organizatoric şi funcţional: spitalul, ambulatoriul spitalului şi dispensarele şcolare oferă servicii persoanelor aflate în dificultate psihică şi care au depăşit vârsta de 18 ani.

- Spitalul de Psihiatrie Câmpulung Moldovenesc funcţionează ca spital de monospecialitate si

98

- Spitalul Municipal Vatra Dornei Secţiile spitalului sunt: Secţia Chirurgie Generală (30 de paturi), Secţia Medicină Internă (80 de paturi), Compartiment Pediatrie (20 de paturi), Secţia Obstetrică Ginecologie (30 de paturi), Secţia Boli Infecţioase (30 de paturi), Bloc Sterilizare, Laboratoare, Farmacie.

- Spitalul Orăşenesc Gura Humorului areo capacitate de 113 paturi din care 35 de Medicină internă, 15 de Obstretică-Ginecologie, 6 Neonatologie, 20 Pediatrie, 10 Chirurgie, 6 Gastro-enterologie, 6 Neurologie, 15 de Medicina muncii - cu pavilion separat la Frasin

- Spitalul Orăşenesc Siret are 78 de paturi structurate astfel: secţia Medicină Internă, cu un număr de 40 de paturi, din care 10 de cardiologie; compartiment Pediatrie, cu un număr de 15 de paturi; compartiment Obstetrică-ginecologie, cu un număr de 8 paturi din care 3 pentru nou-născuţi; compartimentul B.F.T. cu un număr de 15 paturi;

- Spitalul de Psihiatrie Cronici Siret are o capacitate de 210 paturi, împarţite astfel: Secţia Psihiatrie cronici I: 50 paturi, din care 15 paturi acuţi; Secţia Psihiatrie cronici II: 160 paturi.

- Spitalul de Chirurgie „Bethesda“ este un spital privat, structurat astfel: chirurgie generală 12 paturi, chirurgie plastică 5 paturi, ORL 8 paturi, obstetrică-ginecologie 10 paturi, neonatologie 4 paturi, urologie 6 paturi, ATI 3 paturi.

Asistența medicală de urgență din județul Suceava este asigurată prin serviciile de urgență prespitalicească, respectiv Serviciul de Ambulanță Județean Suceava, SMURD din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Bucovina și structurile de urgență spitalicească din cadul unităților sanitare cu paturi.

Tabel 22

�umărul unităţilor sanitare în judeţul Suceava pe medii de rezidenţă şi tipuri de unităţi, în anul 2009

2009 Unitatea sanitară

total urban rural

Spitale 11 11 0

Centre de sănătate cu paturi de spital 1 0 1

Unităţi medico-sociale 5 2 3

Dispensare medicale 6 6 0

Cabinete medicale Şcolare 21 21 0

Cabinete medicale studenţeşti 1 1 0

Cabinete de medicină generală 23 20 3

Cabinete medicale de familie 303 148 155


Tabel 23

Principalele unităţi sanitare din jud. Suceava, cu proprietate majoritară de stat

- număr unităţi

Dispensare medicale An

Spitale Policlinici

Total Teritoriale

Centre de sănătate

Creşe Farmacii

2000 9 2 35 - 4 3 11

2001 9 1 9 - 4 3 10 2002 9 1 7 - 3 3 9

2003 10 1 7 - 3 3 10

99

2004 10 - 6 - 1 3 10 2005 10 - 7 - 1 3 10

2006 10 - 6 - 1 2 10

2007 10 - 6 - 1 2 10 2008 10 - 6 - 1 2 10

2009 10 - 6 - 1 2 10


În ceea ce priveşte sistemul sanitar privat, situaţia unităţilor este prezentată în tabelul următor:

Tabel 24

Principalele unităţi sanitare din judeţul Suceava, cu proprietate privată

- număr unităţi

Judeţul Suceava Anul Anul

Spitale 1 1

Policlinici - -

Cabinete medicale de familie 13 30

Cabinete medicale de medicină generală 26 23

Cabinete medicale de specialitate 173 192

Cabinete stomatolgice 176 185

Laboratoare medicale 19 19

Laboratoare de tehnică dentară 17 23

Farmacii 181 198

Depozite farmaceutice 5 5


Asistenţa socială

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava desfăşoară acţiuni care răspund nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, în vederea depăşirii unor situaţii de dificultate, vulnerabilitate, prin prevenirea marginalizării şi excluziunii sociale şi în scopul cresterii calităţii vieţii.

În structura Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava există un număr de 47 instituţii de tip rezidenţial în care sunt asistaţi un număr de 615 copii şi tineri (2 centre de plasament clasice, 2 centre modulate, 25 case de tip familial şi 18 apartamente).

Pe raza judeţului Suceava funcţionează 2 centre de plasament private în care sunt asistaţi 36 copii/tineri (fără dizabilităţi).

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava oferă servicii de prevenire a separării copilului de familia sa prin:

� 2 centre maternale; � 2 centre de zi pentru copilul cu dizabilităţi; � 2 centre de recuperare pentru copilul cu dizabilităţi; � 3 echipe mobile care oferă servicii de specialitate copiilor cu dizabilităţi din

comunitate şi familiilor acestora, precum şi copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate;

� Biroul prevenire abandon, violenţă domestică şi relaţii cu alte instituţii; � Serviciul de evaluare a copilului aflat în situaţie de risc şi intervenţie în regim de

urgenţă.

100

B.15. ECO�OMIA

La nivelul judeţului Suceava, sectoarele de activitate cele mai semnificative din punct de vedere al cifrei de afaceri realizate în cursul anului 2009 de către persoanele juridice înregistrate la Oficiul Registrului Comerțului Suceava au fost:

- comerţul cu amănuntul, cu o pondere de circa 16% din totalul veniturilor obţinute de societăţile comerciale (3.305 societăţi comerciale cu acest obiect de activitate);

- exploatarea şi prelucrarea lemnului, cu o pondere de 12% (764 societăţi comerciale); - construcţii, cu o pondere de circa 5,2%, în scădere faţă de anul 2008 (786 societăţi

comerciale); - transporturi rutiere de mărfuri, deţinând circa 4,15% în totalul veniturilor realizate la

nivel de judeţ (794 societăţi comerciale); - -fabricarea produselor lactate şi a brânzeturilor, cu o pondere de circa 2,5% (51

societăţi comerciale).

Firmele cu cele mai semnificative cifre de afaceri au desfăşurat activităţi în domeniul fabricării de furnire şi panouri din lemn, fabricării îmbrăcămintei, fabricării produselor lactate sau fabricării îngheţatei. Cele mai profitabile firme au fost însă cele ce au desfăşurat activităţi în domeniul fabricării îngheţatei, al închirierii bunurilor imobile şi al lucrărilor de construcţii.

O pondere semnificativă în totalul veniturilor o au şi persoanele fizice autorizate sau profesiile libere. În totalul acestor venituri, o pondere însemnată o deţin cele obţinute din activităţi de asistenţă medicală - circa 33% din totalul veniturilor, comerţ – circa 29%, avocatură - circa 9,2% sau notariat – circa 7,2%.

B.15.1. Structura economiei judeţului Suceava

Condiţiile social - istorice de dezvoltare a ţării şi-au pus amprenta şi asupra industriei judeţului Suceava, care s-a reorganizat conform noilor principii ale economiei de piaţă, fiind în continuă dinamică.

Ramurile industriale reprezentative din judeţ sunt: � industria lemnului, dezvoltată în corelaţie directă cu suprafaţa fondului forestier; � industria celulozei şi hârtiei; � industria alimentară, care se dezvoltă în corelaţie directă cu agricultura judeţului,

pentru că se bazează în principal pe prelucrarea produselor animaliere (lapte, carne); � industrie uşoară, reprezentată prin societăţi de confecţii şi tricotaje, a pielăriei şi

încălţămintei; � industria construcţiilor de maşini, reprezentată prin societăţile comerciale care

produc scule şi rulmenţi; � industria minieră în judeţ, reprezentată prin exploatarea minereurilor neferoase

(minereuri cuprifere, polimetalice, mangan, uranifere), industrie aflată în declin în ultimul deceniu.

În ceea ce priveşte înmatriculările înregistrate de Oficiul Registrului Comerţului Suceava, situaţia pe forme juridice se prezintă după cum urmează:

101

Înmatriculări pe forme juridice în județul Suceava, 2008 -2010

208

0 056

0 0

555

771

1051

174163 147 118

1877

989

12 1 61 3 60 1 0

822

438

774

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

2000

2008 2009 2010

PF

AF

PFA

II

IF

SRL

SA

CA

RA

Tabel 25

PF AF PFA II IF SRL SA CA RA Total

2008 208 56 555 174 163 1.877 12 1 0 3.046

2009 0 0 771 438 147 989 1 3 1 2.350

2010 0 0 1.051 822 118 774 6 6 0 2.777

Sursa: Oficiul Registrului Comerțului Suceava

B.15.2. Volumul şi structura investiţiilor străine în judeţul Suceava

Investiţiile străine trebuie abordate în strânsă legătură cu creşterea economică, cu dezvoltarea, întrucât ele au constituit şi constituie un factor hotărâtor al dezvoltării economico-sociale prin volumul, structura şi calitatea lor.

De aceea, investiţiile străine se regăsesc în valori diferite, în toate ţările lumii, cu motivaţii diferite de la o ţară la alta. Un rol deosebit îl au în ţările în curs de dezvoltare, slab dezvoltate şi în cele aflate în tranziţie la economia de piaţă. În nicio ţară aflată în tranziţie finanţarea creşterii economice şi restructurarea nu se pot face numai din surse interne. În Europa post-socialistă, deci şi în România, a fost nevoie de modele noi de privatizare, nefolosite în alte economii unde privatizarea s-a înfăptuit în prezenţa unui capital privat autohton consolidat.

Astfel că insuficienţa capitalului autohton, precum şi globalizarea economică au făcut din investiţiile străine directe sursa cea mai accesibilă şi indicată de finanţare, de accelerare a procesului de privatizare şi un mijloc de susţinere a creşterii economice.

La data de 31.12.2009, pe teritoriul judeţului Suceava îşi desfăşurau activitatea un număr de 654 de agenţi economici cu participare străină, cei mai importanţi ca număr şi capital social provenind din următoarele ţări:

102

Tabel 26


În ultimii 3 ani (2008 – 2010) la nivelul judeţului Suceava au fost înregistrate 225 de firme cu capital străin. Situaţia este îngrijorătoare, atunci când analizăm cifrele la nivel de evoluţie anuală. Astfel, dacă în 2008 se înregistrau 118 noi firme cu capital străin în judeţ, în 2009 numărul acestora a scăzut la 66, pentru ca în 2010 să ajungă la 41. Cu toate acestea, valoarea capitalului social subscris a crescut de aproximativ 5 ori, iar profitul s-a dublat în 2009 față de 2008. În 2010, pe fondul crizei economice, apetitul pentru investiții s-a diminuat, valoarea capitalului social subscris fiind considerabil mai redusă.

Tabel 27

2008 2009 2010

Număr firme cu participare străină 118 66 41

Capitalul social subscris (lei) 24.575,270 113.519,225 15.213,610 Capitalul social subscris (dolari) 2.239,724 17.832,307 4.034,637

Cifră de afaceri (lei) 101.358,244 23.247,440 n/a

Pierdere (lei) 2.557,243 529.448 n/a

Profit brut (lei) 1.668,829 2.629,648 n/a Profit net (lei) 1.399,546 2.102,546 n/a

Număr angajați 294 50 n/a


Interesul pentru resursele judeţului este ridicat în rândurile investitorilor din numeroase ţări europene (şi nu numai). Tabelul de mai jos prezintă numărul firmelor cu capital străin înmatriculate în perioada 2008 – 2010, după ţara de provenienţă a investitorului:

103

Număr firme cu participare străină înregistrate în perioada 2008 - 2010, după țara de proveniență a

investitorului

589910

13

7025

19

4

1111

1417

0 10 20 30 40 50 60 70 80Canada

BelgiaUcrainaFranta

PoloniaTurciaMarea Britanie

MoldovaSUA

AlteleSpania

AustriaGermania

Italia


Din cele 225 de firme cu capital străin, 224 au fost înregistrate ca S.R.L-uri, 1 fiind înregistrată ca S.A.

Tabelul de mai jos prezintă firmele cu investiţie străină înregistrate în perioada 2008 - 2010, după sectorul de activitate. Sectorul cel mai căutat de investitorii străini este comerţul, pe locurile 2 şi 3 aflându-se sectorul construcţiilor şi respectiv industria prelucrătoare.

Tabel 28

Firme cu investiţie străină după obiect de activitate 2008 - 2010

Agricultură, silvicultură şi pescuit 10

Industria prelucrătoare 26

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat

5

Distribuţia apei: salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare

3

Construcţii 36

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor

64

Transport şi depozitare 17

Hoteluri şi restaurante 14

Informaţii şi comunicaţii 1

Tranzacţii imobiliare 20

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 12

Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 10

Sănătate şi asistenţă socială 2

Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 2

Alte activităţi de servicii 3


104

B.15.3. Structura teritorială a economiei în Regiunea ord-Est

În ceea ce priveşte activitatea agenţilor economici din regiunea Nord-Est, datele furnizate de Comisia Naţională de Prognoză arată că, în ceea ce priveşte creşterea reală a PIB, cât şi în ceea ce privește numărul de personal, judeţul Suceava ocupa în intervalul 2007 - 2010 o poziţie favorabilă în economia regiunii. După ce în anul 2007 creşterea reală a PIB-ului în judeţul Suceava a fost aproape dublă faţă de media regiunii, în anii 2008 şi 2009 aceasta s-a situat mult sub media regiunii, înregistrând valori negative.

Tabel 29

PIB 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Regiunea �ord – Est

- milioane lei, preţuri curente

45.990,1 54.940,9 51.979,4 52.409,9 55.397,5 60.815,5 66.809,7 73.120

- creştere reală - % 5,4 3,6 9,1 -3,5 1,3 3,6 4,3 4,5

- PIB/locuitor - euro 3.698 4.011 3.303 3.358 3.555 3.942 4.365 4.826

Judeţul Suceava

- milioane lei, preţuri curente

8.864,8 9.818,2 9.707,8 9.819 10.414,7 11.463,7 12.603,6 13.794,1

- creştere reală - % 10,7 -3,9 -5 -3,2 1,6 3,9 4,4 4,5

- PIB/locuitor - euro 3.763 3.774 3.242 3.292 3.488 3.867 4.272,0 4.710,0

Sursa: Comisia �aţională de Prognoză

Regiunea �ord–Est furnizează aproximativ 12% din produsul intern brut pe total economie. În structură, agricultura regiunii are una din cele mai mari contribuţii la realizarea produsului intern brut regional (circa 15%), peste media naţională (circa 13%). În ceea ce priveşte industria, principalele producţii sunt cele de cărbuni, ţiţei, gaze naturale, benzină, motorină, fire şi fibre sintetice, îngrăşăminte chimice, ciment, hârtie şi cartoane, cherestea, mobilier din lemn, ţesături, zahăr. Ponderea acestei ramuri în produsul intern brut regional este sub media naţională. În cadrul industriei, ponderea cea mai mare o are industria prelucrătoare, urmată de ramura energie electrică, termică, gaze şi apă şi industria extractivă. Construcţiile participă cu o pondere apropiată de nivelul naţional (5,5% faţă de circa 6% media naţională). Referitor la sectorul serviciilor, în această regiune este de remarcat ponderea ridicată pe care o au în produsul intern brut serviciile „învăţământ, sănătate şi asistenţă socială, administraţie publică şi apărare” (circa 13%), clasându-se pe primul loc într-un top al regiunilor. De asemenea, o contribuţie importantă în produsul intern brut regional o au ramurile „comerţ, hoteluri şi restaurante” (10%), „transport, depozitare, comunicaţii” (circa 9%) şi „tranzacţii imobiliare, servicii prestate întreprinderilor” (peste 11%).

Regiunea Nord–Est, contribuie cu 15,1% la ocuparea totală a ţării, deţinând în acelaşi timp cea mai ridicată rată de ocupare în agricultură, de 42,7%, urmată de servicii 33,7% (18,8% servicii comerciale şi 14,9% servicii sociale) şi industrie şi construcţii cu 23,6%.

B.15.4. Structura teritorială a economiei judeţului Suceava

La data de 31.12.2009, numărul total al firmelor existente pe teritoriul judeţului Suceava era de 23.574 din care:

105

- societăţi comerciale 12.862 din care: - societăţi pe acţiuni – 321; - societăţi cu răspundere limitată – 12.396; - societăţi în nume colectiv – 144; - societăţi în comandită simplă – 1; - organizaţii cooperatiste -75; - regii de interes local – 5; - diverse sucursale – 90; - asociaţii familiale şi persoane fizice – 10.542.

Din total, 382 firme se află în procedura insolvenţei, conform Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. Numărul total al firmelor radiate în anul 2009 a fost de 993, din care:

- 318 ca urmare a procedurii insolvenţei; - 280 ca urmare a nedepunerii situaţiilor financiare anuale; - 395 – alte motive, hotărâri voluntare etc.

Conform datelor furnizate de Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Suceava, numărul societăților comerciale care au depus bilanțuri în anul 2009 este de 12.732. Clasamentul societăților comerciale, pe sectoare de activitate, relevă următoarele aspecte:

• Atât în ceea ce priveşte cifra de afaceri, cât şi numărul de angajaţi, în 2009, poziţiile fruntaşe au fost deţinute de comerţul cu ridicata şi amănuntul (46,99% din cifra totală de afaceri a societăților comerciale ale judeţului în 2009 şi 29,75% din personalul total al acestora în acelaşi an) şi industria prelucrătoare (26% din cifra totală de afaceri a societăților comerciale din judeţ în anul 2009 şi 28,79% din personalul total al acestora în acelaşi an).

• Există două sectoare care înregistrează ponderi mari ale salariaților din judeţ, dar mai reduse în ceea ce priveşte cifra de afaceri – agricultură, vânătoare şi servicii anexe (3,42% din numărul de salariați, dar numai 2,55% din cifra de afaceri totală a acestora în anul 2009) şi hoteluri şi restaurante (5,42% din numărul total al salariaților, şi doar 2,07% din cifra de afaceri totală). Discrepanţa este şi mai mare, în ceea ce priveşte sectorul construcţiilor (13,23% din personalul angajat, şi doar 10,11% din cifra de afaceri totală).

• Comerţul cu amănuntul deţine ponderi importante atât în cifra de afaceri, cât şi în numărul total de angajaţi, deoarece o mare parte a societăţilor comerciale din acest sector se află amplasate în satele şi comunele din judeţ (în unele cazuri fiind aproape singurele societăţi comerciale din localitatea respectivă).

Tabel 30

Sector economic �umăr societăți

comerciale

Cifră Afaceri (lei)

% Cifra de afaceri în

total

Activităţi ale gospodăriilor private în calitate de angajator de personal casnic; activităţi ale gospodăriilor private de producere de bunuri şi servicii destinate consumului propriu

1 8.250 0,0001%

Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public

4 531.542 0,0065%

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat

17 39.063.792 0,4801%

Industria extractivă 39 59.131.818 0,7268%

Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare

40 66.374.945 0,8158%

Învăţământ 63 3.526.275 0,0433%

106

Intermedieri financiare şi asigurări 84 8.319.305 0,1022%

Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 102 19.414.534 0,2386%

Sănătate şi asistenţă socială 155 21.042.804 0,2586%

Tranzacţii imobiliare 215 29.325.544 0,3604%

Alte activităţi de servicii 219 25.317.079 0,3112%

Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport

244 42.877.223 0,5270%

Informaţii şi comunicaţii 281 52.173.901 0,6413%

Agricultura, silvicultura şi pescuitul 575 207.544.664 2,5509%

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 833 112.338.040 1,3807%

Hoteluri şi restaurante 907 168.649.246 2,0728%

Transport şi depozitare 1.044 518.711.748 6,3753%

Construcţii 1.367 823.015.968 10,1154%

Industria prelucrătoare 1.640 2.115.431.386 26,0000%

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor

4.902 3.823.470.937 46,9929%

TOTAL 12.732 8.136.269.001 100%

Sursa: Direcția Generală a Finanțelor Publice Suceava

Datele relevă faptul că activitatea economică ce contribuia cel mai mult la valoarea adăugată brută a județului era atât în 2007, cât și în 2008, industria prelucrătoare (18,8% și respectiv 19,1%), urmată de agricultură, vânătoare, silvicultură care în 2007 aducea un aport de 16,9% la valoarea adăugată brută a județului, fiind devansată în 2008 de tranzacțiile imobiliare, închirieri și activități de servicii prestate în principal întreprinderilor (activitate care înregistra un aport de 15,1%).

B.15.5. Industria şi IMM-urile

B.15.5.1. Întreprinderile mari

Datele furnizate de Anuarul Statistic al Județului Suceava, 2010 relevă faptul că la nivelul judeţului, numărul întreprinderilor mari este în scădere în perioada 2007 – 2009:

Tabel 31

2007 2008 2009

Întreprinderi mari 27 25 15

Sursa: Anuarul Statistic al Județului Suceava, 2010

În anul 2009, întreprinderile mari ale judeţului erau active în următoarele ramuri de activitate ale economiei naționale (CAEN REV 2):

Tabel 32

TOTAL Întreprinderi active Întreprinderi mari (250 de salariați și

peste)

Anul 2008 2009 2008 2009

Total, din care: 11.230 11.118 25 15

Agricultură, silvicultură și pescuit 386 467 0 0

Industrie - total 1.645 1.589 17 11

Industria extractivă - total 29 37 0 0

Industria prelucrătoare - total 1.579 1.508 15 9

107

Producerea, furnizarea energiei electrice, termice, gaze, apă caldă, aer condiționat

11 11 1 1

Distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activitatea de decontaminare

26 33 1 1

Construcții 1.165 1.204 6 4

Comerț cu ridicata și amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor

4.643 4.234 0 0

Transport și depozitare 897 933 0 0

Hoteluri și restaurante 650 800 0 0

Informații și telecomunicații 220 214 0 0

Intermedieri financiare și asigurări 74 77 0 0

Tranzacții imobiliare 153 162 0 0

Activități profesionale, științifice și tehnice 691 763 0 0

Activități de servicii administrative și servicii de suport

245 224 2 0

Învățământ 56 55 0 0

Sănătate și asistență socială 125 125 0 0

Activități de spectacole, culturale și recreative 76 89 0 0

Alte activități de servicii 204 182 0 0


Întreprinderile mari realizau în anul 2009 o cifră de afaceri de peste 736 milioane lei, antrenând un număr de peste 3.300 salariaţi. Numărul cel mai mare de întreprinderi mari active se înregistrează în industria prelucrătoare și în construcții.

B.15.5.2. Sectorul IMM

„Categoria Întreprinderilor Micro, Mici şi Mijlocii (IMM) este formată din întreprinderi care angajează mai puţin de 250 de persoane şi care au o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 de milioane de euro şi / sau deţin active totale de până la 43 de milioane de euro" (Fragment din Articolul 2 al anexei din Recomandarea 361/2003/CE).

Întreprinderile micro, mici şi mijlocii (IMM) joacă un rol esenţial în economia europeană. Ele reprezintă o sursă de abilităţi antreprenoriale, inovare şi creare de locuri de muncă. În Uniunea Europeană extinsă la 25 de ţări, aproximativ 23 de milioane de IMM-uri asigură în jur de 75 de milioane de locuri de muncă şi reprezintă 99% din toate întreprinderile.

Totuşi, ele sunt adeseori confruntate cu imperfecţiunile pieţei. IMM-urile au de multe ori dificultăţi în obţinerea de capital sau credite, mai ales în faza de start-up. Resursele lor limitate pot de asemenea să reducă accesul la noi tehnologii sau inovare.

De aceea, sprijinul pentru IMM-uri reprezintă una din priorităţile Comisiei Europene pentru creşterea economică, crearea de locuri de muncă şi coeziune socială şi economică.

În judeţul Suceava, IMM constituie un sector deosebit de important, cu un rol decisiv din punct de vedere economic. Organizate într-o federaţie patronală, întreprinderile mici şi mijlocii sucevene, deşi se confruntă şi ele cu numeroase probleme, sunt într-o continuă căutare de soluţii pentru creşterea competitivităţii şi crearea unui mediu propice de afaceri, financiar, juridic, instituţional, economic, tehnic, educaţional, etc.

108

Tabel 33

Întreprinderile Micro, Mici şi Mijlocii active, dupa mărime, în jud. Suceava, 2007 - 2009

U.M 2007 2008 2009

IMM-uri active, din care: nr. 10.365 11.205 11.103

micro (0-9 salariați) nr. 9.172 10.014 10.002

mici (10-49 salariați) nr. 1.040 1.029 981

mijlocii (50-249 salariați) nr. 153 162 120


Numărul IMM-urilor a avut o evoluţie ascendentă din 2007 în 2008, dar în 2009, urmare a crizei economice, 102 IMM-uri au dispărut de pe piaţa suceveană.

Numărul cel mai ridicat de IMM-uri este reprezentat de acelea active în Comerț cu ridicata și amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, deși evoluția acestuia în anul 2009 este în scădere față de anul 2008 (de la 4.643 în 2008 la 4.243 în 2009). Pe locul 2 se află IMM-urile active în Industria prelucrătoare, urmate de IMM-urile active în Construcții, în Transport și depozitare și în Turism.

Interesant este faptul că numărul IMM-urilor active în Turism a crescut de la 650 în 2008 la 800 în 2009, devansând astfel numărul IMM-urilor active în Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, acestea din urmă deși înregistrând un trend ascendent, au crescut cu o rată mai mică (de la 691 în 2008 la 763 în 2009).

De asemenea, este notabil faptul că numărul IMM-urilor active în Agricultură, silvicultură și pescuit este în creștere de la 386 în 2008 la 487 în 2009.

B.15.6. Competitivitatea economică

Pentru descrierea competitivităţii economice a judeţului Suceava este necesară realizarea unei comparaţii a principalilor indicatori socio-economici cu valorile înregistrate de aceştia la nivel regional. În descrierea mediului economic al regiunii Nord-Est un indicator important îl reprezintă Produsul Intern Brut Regional (PIBR), respectiv raportul în care cele trei sectoare mari economice (agricultura, industria şi serviciile) contribuie la realizarea acestuia. Per total PIBR al regiunii a crescut de la 18.930,9 milioane lei preţuri curente în 2002 la 384.429,9 în 2006, conform Anuarului Statistic al României 2008. La nivelul anului 2008, raportul PIB pe locuitor în Nord-Est faţă de media naţională este de 0,675, fiind cel mai mic indice de disparitate regională din ţară (Sud-Muntenia - 0,821; Sud-Est - 0,841; Bucureşti - 2,063). Conform datelor Comisiei Naţionale de Prognoză între anii 2005 şi 2008 în regiunea de dezvoltare Nord-Est s-a produs o creştere constantă a PIBR general ajungându-se de la 2,2% în 2005 faţă de 2004 până la o creştere substanţială de 6,4% în 2008 faţă de 2007. Agricultura a evoluat de la cifre negative spre creşteri relativ mici (de la o descreştere de -15% în 2005 faţă de 2004 la 3,5 în 2008 faţă de 2007).

B.15.7. Evoluţiile economice recente în judeţul Suceava

În ultimii 5 ani produsul intern brut al judeţului Suceava a cunoscut o evoluţie diferită de cea a PIB pe regiune. Deşi în anul 2007, creşterea reală a PIB la nivel judeţean era dublă (10,7%) faţă de creşterea procentuală a aceluiaşi indicator la nivel regional (5,4%), în anul 2008, pe fondul crizei economice, PIB-ul judeţului a scăzut drastic, înregistrând o creştere negativă (-3,9%), mult sub media regiunii (3,6%). În anul 2009, decalajul se adânceşte şi mai tare, PIB la nivel de judeţ atingând o scădere procentuală de -5%, în vreme ce acelaşi indicator, dar la nivel regional, înregistrează o creştere de 9,1%.

109

Nivelul produsului intern brut pe cap de locuitor în judeţul Suceava a fost în 2009 de 3,292 euro, judeţul Suceava ocupând locul 3 în cadrul Regiunii Nord–Est, după judeţele Iaşi şi Bacău.

Din punct de vedere al numărului mediu de salariaţi, la nivelul anului 2009 judeţul Suceava deţinea poziţia a 3-a din cele 6 judeţe ale regiunii Nord–Est cu o pondere de 17,14% din totalul ocupării regiunii, în scădere faţă de anii anteriori.

În ceea ce priveşte rata şomajului, judeţul Suceava se clasa pe locul 5 între judeţele regiunii înregistrând o rată de 8% în 2009, sub media regiunii de 8,6%, dar peste media naţională de 7,8%. De asemenea, câştigul mediu net pe salariat în 2009 era de 1.117 lei/salariat, clasând judeţul pe penultimul loc în regiune, media regională ridicându-se la 1.206 lei/salariat, în vreme ce media naţională era de 1.361 lei/salariat.

B.15.8. Spaţiul rural

B.15.8.1. Caracteristici specifice ale zonei rurale din judeţul Suceava

Strategia de dezvoltare a agriculturii judeţului Suceava urmăreşte finalizarea reformei proprietăţii funciare, stimularea transformării gospodăriilor ţărăneşti în ferme agricole familiale cu caracter comercial, formarea clasei de mijloc în spaţiul rural în contextul dezvoltării şi modernizării satelor.

Aplicarea proceselor de reformă în agricultură a condus la întărirea proprietăţii private şi la implementarea de noi forme de organizare şi exploatare a potenţialului agricol şi zootehnic.

Tabel 34

Fondul funciar, după modul de folosinţă al terenului, la 31 decembrie - ha

din care, pe categorii de folosinţă: An Suprafaţa totală

Suprafaţa agricolă

Arabilă Păşuni Fâneţe Vii şi pepiniere viticole

Livezi şi pepiniere pomicole

2000 855.350 349.502 178.473 93.749 74.009 - 3.271

2001 855.350 349.131 179.859 91.108 74.819 - 3.345

2002 855.350 349.131 179.859 91.108 74.819 - 3.345

2003 855.350 349.826 180.494 90.450 75.675 - 3.207

2004 855.350 349.810 180.620 90.430 75.700 - 3.060

2005 855.350 349.762 180.771 90.250 75.711 - 3.030

2006 855.350 349.310 181.316 89.888 75.057 - 3.049

2007 855.350 349.544 181.288 92.894 74.361 - 3.001

2008 855.350 349.487 181.127 91.167 74.247 - 2.946

2009 855.350 349.494 181.274 90.858 74.361 - 3.001

2010 855.350 349.480 180.972 91.596 74.136 2.776

Sursa: Direcţia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Suceava

Judeţul Suceava dispunea, conform statisticilor oficiale în anul 2009 de următorul potenţial agricol:

• suprafaţa agricolă – 349.494 ha (40,8 % din suprafaţa totală), din care 337.200 ha în proprietate privată (96,4 %);

• suprafaţa arabilă – 181.274 ha (51,8 % din suprafaţa agricolă), din care 180.056 ha în proprietate privată (99,3 %);

• suprafaţa păşunilor – 90.858 ha (26 % din suprafaţa agricolă), din care 82.267 ha în

110

proprietate privată (90,5 %); • suprafaţa fâneţelor – 74.361 ha (21,2 % din suprafaţa agricolă), din care 72.033 ha în

proprietate privată (96,8%) • suprafaţă cu livezi, pepiniere pomicole – 3001 ha (0,85 % din suprafaţa agricolă) din

care 2.844 ha în proprietate privată (94,7 %).

Tabel 35

Suprafaţa cultivată, cu principalele culturi agricole şi producţiile obţinute

2008 2009 2010 Specificare

Suprafaţa (ha)

Producţie totală (tone)

Suprafaţa (ha)


Suprafaţa (ha)


Suprafaţa arabilă 180.551 - 181.274 - 180.972 -

Cereale pentru boabe 78.906 263.993 78.134 237.169 74.095 203.523 Leguminoase pentru boabe

805 1.386 851 1.698 846 1.303

Plante uleioase 1.374 1.965 1.885 3.424 2.269 3.033 Plante pentru industrializare

974 21.709 886 20.337 716 14.736

Cartofi 26.663 333.375 24.100 441.152 23.962 269.611 Legume 8.093 132.122 7.919 130.447 8.309 118.531

Plante de nutreţ 60.108 1.384.693 61.907 1.207.540 64.139 1.143.547 Seminţe şi seminceri 781 2.268 687 2.056 631 1.224

Câmpuri experimentale

40 0 45 0 38 0

Căpşuni 45 170 46 349 69 244

Ogoare şi neînsămânţat

2.751 0 4.799 0 5.685 0

Păşuni 90.436 970.901 90.858 1.025.417 91.596 942.137

Fâneţe 75.761 965.131 74.361 1.047.462 74.136 951.182

Fructe total 2.806 42.945 3.001 57.058 2.776 52.329

Sursa: Direcţia pentru Agricultură Suceava

Pomicultura reprezintă o activitate importantă a agricultorilor din bazinele pomicole Rădăşeni, Fălticeni, Preuteşti, Vultureşti. Dintre speciile pomicole, ca pondere, mărul ocupă I loc (77,9% din suprafeţele cultivate). În perioada 2008 – 2010, producţia medie de fructe a fost de 9.557 kg/ha în 2008, 14.244 kg/ha în 2009 şi 10.348 kg/ha în 2010.

B.15.8.2. Agricultura

Promovarea conceptului de agricultură ecologică şi de produse tradiţionale

În Registrul de atestare al produselor tradiţionale s-au înregistrat şi au primit atestat un număr de 15 procesatori, pentru un număr de 68 produse, după cum urmează:

- 14 pentru produse din lapte; - 51 pentru produse din carne; - 3 pentru băuturi (bere).

Pentru sprijinirea şi promovarea agriculturii ecologice au fost certificaţi un număr de 2.257 de operatori pe piaţa produselor ecologice, după cum urmează :

111

- 3 procesatori de lapte; - 2 exportatori de produse lactate; - 2.176 mici producători de lapte; - 57 ferme ecologice (în principal pentru bovine); - 19 apicultori.

Tabel 36

Suprafaţa totală cultivată în agricultura ecologică, în perioada 2000 – 2009:

Anul 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Suprafața cultivată (ha) 15.281 1.200 3.342 13.172 13.884 14.398 10.416

Sursa: Direcţia pentru Agricultură Suceava

B.15.8.3. Silvicultura judeţului

Suprafaţa non-agricolă a judeţului Suceava se ridica în 2009 la un total de 505.856 ha, din care 452.368 ha reprezentând păduri şi alte terenuri forestiere, 12.702 ha – Terenuri cu ape şi ape cu stuf, 8.286 ha – căi de comunicaţie şi căi ferate, 18.694 ha – terenuri ocupate cu construcţii şi curţi, iar 13.806 ha reprezentau terenuri degradate şi neproductive.

Fondul forestier ocupă 53% din suprafaţa judeţului, reprezentând 6,7% din întregul potenţial silvic al României, ocupând din acest punct de vedere locul I pe ţară. Aceasta face ca silvicultura să reprezinte o ramură economică importantă, ca şi industria de prelucrare a lemnului.

Tabel 37

Fondul forestier în judeţul Suceava


Suprafaţa împădurită reprezintă suma suprafeţelor ocupate cu păduri de raşinoase şi foioase, exprimate în mii de hectare.

Tabel 38

Masa lemnoasă pusă în circuitul economic în anul 2009

Judeţ Masă lemnoasă pe picior (mii mc)

Masă lemnoasă fasonată (mii mc)

Total (mii mc)

Suceava 1.724,4 542,1 2.226,5


Tabel 39

Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief


112

Starea de sănătate a pădurilor se urmăreşte prin sistemul de monitoring forestier (instituit prin OMS nr. 96/1990), care înregistrează atât vătămările fiziologice (defolierea şi decolorarea frunzişului din coroana arborilor), cât şi vătămările fizice cauzate de factori biotici (vânat, animale domestice, insecte, ciuperci), abiotici (vânt, zăpadă, geruri, grindină) şi antropici (rezinaj, vătămări de exploatare). Se cunoaşte faptul că în ultimele decenii răşinoasele din nordul Carpaţilor Orientali şi mai ales din zona judeţului Suceava au fost puternic calamitate prin doborâturi de vânt şi zăpadă. Exploatarea şi valorificarea acestor arbori s-a efectuat cu dificultate, deseori termenele stabilite fiind depăşite. În acelaşi timp, în parchete au rămas importante cantităţi de resturi de exploatare, în multe dintre acestea găsindu-se şi sortimente cu dimensiuni mai mari. Astfel de condiţii au favorizat înmulţirea în masă a insectelor de scoarţă, situaţie la care în bună măsură au contribuit şi perioadele de secetă accentuată. În felul acesta s-a ajuns la crearea unor focare periculoase de ipide în arboretele de molid.

Urmare a doborâturilor şi rupturilor de vânt şi de zăpadă produse în anul 2007, şi scoaterea greoaie a materialului lemnos afectat, în anul 2009 intensitatea atacurilor de ipide a crescut, fiind favorizate şi de condiţiile meteorologice, populaţiile de ipide provocând infestarea pe picior.

Pentru diminuarea nivelului populaţiilor de ipide în anul 2009, s-au întreprins măsuri de intensificare şi continuare a exploatării materialului lemnos din produsele accidentale, inclusiv din arbori înroşiţi, astfel încât la data de 15.03.2010, a fost exploatat un procent de 96% din volumul arborilor infestaţi în 2009.

În zona de protecţie absolută din ariile protejate, s-a monitorizat evoluţia focarelor de ipide, fiind raportaţi un număr de 7.457 arbori infestaţi, cei mai mulţi fiind în Parcul Naţional Călimani.

O situaţie specială o reprezintă arboretele de molid din afara arealului, cu vârste cuprinse între 35 şi 50 de ani, ce constituie o cultură importantă pentru producţia de lemn pentru celuloză. Aceste arborete, sunt puternic afectate de gândacii de scoarţă. Situaţia specială este dată de faptul că populaţia de ipide care provoacă atacurile la arborii pe picior este formată dintr-un complex de specii mai puţin studiate, pentru care nu există posibilitatea combaterii cu ajutorul curselor feromonale şi al căror atac pe arbori este greu identificabil, până în momentul înroşirii acelor arbori infestaţi. De asemenea, urmare a cercetărilor efectuate în teren, s-a constatat că focarele de ipide sunt concentrate în zonele în care arborii sunt debilitaţi, suferind din cauza fluctuaţiilor de apă din sol, alternând perioadele de exces de apă cu perioadele de deficit, acest lucru ducând la putrezirea unor ramificaţii ale rădăcinilor şi instalarea ciupercilor xilofage.

Suprafeţe din fondul forestier parcurse cu tăieri

Principalele tipuri de lucrări de tăiere a arborilor sunt:

• tăieri de regenerare: tăieri de regenerare în codru (tăieri succesive, tăieri progresive şi tăieri rase) şi în crâng, tăieri de refacere a arboretelor slab productive şi degradate, tăieri de conservare – 4.518 ha;

• tăieri de produse accidentale – 149.413 ha; • operaţiuni de igienă şi curăţire a pădurilor – 115.425 ha; • tăieri de îngrijire în păduri tinere (degajări, curăţiri, rărituri) – 11.042 ha; • tăieri de transformare a paşunilor împădurite – 403 ha.

113

Tabel 40

Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire


În afara acestor suprafeţe s-au mai identificat şi alte terenuri degradate, însumând circa 662 ha, pe raza localităţilor Salcea (cca 312 ha), Preuteşti – Hârtop (cca 200 ha) şi Ciprian Porumbescu (cca 150 ha) astfel încât suprafaţa totală a terenurilor degradate identificate până în prezent la nivelul judeţului se ridică la peste 1.500 ha.

În cea mai mare parte terenurile degradate identificate sunt constituite din terenuri neproductive la care se adaugă terenuri cu eroziuni de suprafaţă şi în mai mică măsură, terenuri cu alunecări active, cu aglomerări de pietriş, bolovăniş, grohotiş sau stâncării, respectiv terenuri cu exces de umiditate sau sărăturate.

Tabel 41

Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări


114

Tabel 42

Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2009


B.15.9. Turismul

Turismul este considerat un domeniu foarte important în dezvoltarea durabilă a fiecărei regiuni, investiţiile din acest domeniu constituind o prioritate a comunităţii, fiind prognozată astfel o creştere a presiunii exercitate de turism pentru următorii ani şi existând o potenţială reflectare în evoluţia calităţii factorilor de mediu.

Judeţul Suceava se constituie într-o străveche şi densă vatră de civilizaţie şi cultură românească. Meleagurile sucevene s-au înscris pregnant în istoria românilor prin rolul decisiv pe care l-au avut înaintaşii de aici la începuturile evului mediu în înfiinţarea şi afirmarea primelor târguri şi formaţiuni politice prestatale, în organizarea şi finalizarea luptei împotriva stăpânirii tătarilor şi ungurilor, dar mai ales în închegarea, dezvoltarea şi consolidarea statului feudal românesc de la răsărit de Carpaţi.

Aici s-au ridicat primele trei capitale ale Moldovei: Baia, Siret şi Suceava, cetăţile Şcheia şi Cetatea de Scaun a Sucevei, o durabilă şi impresionant de bogată salbă de ctitorii şi necropole voievodale şi boiereşti: Putna, Voroneţ, Moldoviţa, Suceviţa, Humor, Dragomirna, Arbore, monumente şi centre de artă şi cultură cu inestimabile valori ale patrimoniului naţional şi universal, comparabile cu creaţiile renascentiste italiene sau din Europa Occidentală.

Existenţa unor forme de relief accesibile şi armonios îmbinate pe întreg teritoriul, clima favorabilă practicării turismului în tot cursul anului, potenţialul hidrografic, faunistic şi floristic bogat, patrimoniul cultural-istoric şi arhitectural apreciat pe plan naţional şi internaţional, precum şi binecunoscuta ospitalitate bucovineană, tradiţiile şi obiceiurile populare, specificul gastronomiei fac din judeţul Suceava o adevărată destinaţie turistică.

Tipurile de turism care se practică la nivelul judeţului sunt:

a)Turismul Montan

Practicarea turismului montan în judeţul Suceava este favorizată de potenţialul oferit de versantul estic al Carpaţilor Orientali. Astfel, relieful munţilor Călimani cu complexul vulcanic aferent, stâncile cu aspect ruiniform “12 Apostoli”, relieful carstic şi rezidual al masivului Rarău, pădurea seculară de la Giumalău, gruparea cea mai întinsă de munţi cristalini – Munţii Bistriţei Aurii şi Munţii Bistriţei Mijlocii – precum şi Masivul Suhard şi Obcinele Bucovinei oferă condiţii pentru practicarea de drumeţii montane, escaladă, alpinism, echitaţie, vânătoare, pescuit, mountain bike, via –ferrata, river rafting, zbor cu parapanta, sporturi de iarnă.

Drumeţiile

Expunerea geografică a munţilor Bucovinei permite realizarea unor trasee turistice de o zi sau (în funcţie de opţiunea turiştilor) de mai multe zile, care pot fi efectuate în circuit sau cu revenire în acelaşi loc din care s-a plecat. Drumeţiile, în marea lor majoritate de dificultate medie sau redusă, sunt legate de staţiunile Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc şi sunt favorizate de înălţimile moderate ale Munţilor Călimani, Rarău, Giumalău, Suhard şi Bistriţei.

115

Există trasee turistice omologate, marea lor majoritate fiind marcate şi întreţinute de către Serviciul de Promovare şi Dezvoltare a Turismului şi Salvamont din cadrul Primăriei Municipiului Vatra Dornei. În masivul Rarău-Giumalău există 24 de trasee turistice amenajate şi omologate, acestea conducând până la Hotelul Alpin «Rarău», Cabana Pastorală (masivul Rarău) sau la Refugiul Alpin de pe Giumalău. Reţeaua de trasee montane pe care turiştii o au la dispoziţie în Bazinul Dornelor este de aproximativ 280 km.

Turismul ecvestru

Județul Suceava oferă posibilitatea practicării turismului ecvestru în toate formele lui: echitaţie, plimbări cu calul de tipul "randonnée ecvestru" sau "randonnée sauvage". Activitate de marcă în cadrul Parcului Naţional Călimani, turismul călare a înregistrat până acum o foarte bună evoluţie, ca urmare a solicitărilor şi prizei de care s-a bucurat acesta în rândul clienţilor participanţi. Au fost create o serie de trasee şi pachete turistice adecvate turismului ecvestru şi s-au procurat echipamente şi cai pe toate gusturile. Traseele au grade de dificultate diferite: uşoare (cu durate cuprinse între două şi până la patru ore) şi mai complexe (de una şi până la cinci zile).

Escaladă, alpinism

Reprezintă o atracţie deosebită pentru sportivii amatori şi alpiniştii profesionişti. Escalada începe în luna mai şi se termină în luna octombrie. Sezonul de escaladă pe gheaţă începe în decembrie şi se termină în martie. Alpinismul se practică atât vara, cât şi iarna, mai ales în Călimani, Rarău - Giumalău, Suhard.

Schi

Judeţul Suceava oferă condiţii optime pentru practicarea acestui sport de iarnă. Zone precum: Vatra Dornei, Crucea, Broşteni, Şaru Dornei, Gura Haitii, Dorna Cândrenilor, Ciocăneşti, Mălini, Cârlibaba, Pojorâta, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului şi Suceviţa sunt zone cu potenţial pentru dezvoltarea domeniului schiabil şi practicarea altor sporturi de iarnă.

În prezent, Vatra Dornei concentrează cea mai mare densitate de turişti practicanţi ai sporturilor de iarnă. Staţiunea pune la dispoziţie turiştilor 2 pârtii de schi omologate, în lungime de 800 şi 3.000 m, deservite de un telescaun, un teleschi şi un babyschi, dar şi 2 pârtii de schi fond.

Schiul fond este practicabil pe drumul ce leagă satul Gura Haitii de Fosta Incintă Minieră, dar numai în anumite condiţii, în funcţie de grosimea stratului de zăpadă, dacă drumul a fost sau nu deszăpezit.

Pârtii de schi: 2 pârtii în Vatra Dornei (pârtiile Parc şi Dealu Negru), 2 pârtii în Câmpulung Moldovenesc (Runc şi Rarău), 1 pârtie la Gura Humorului, 3 pârtii în mediu rural (Suceviţa, Mălini şi Cârlibaba).

Zborul cu parapanta

Vatra Dornei este locul cel mai indicat pentru zborul cu parapanta, datorită condiţiilor deosebite oferite de Munţii Suhardului, în special în Vârful Ouşorul, care este considerat unul dintre cei mai prielnici pentru practicarea spoturilor aeronautice, în special a parapantei şi deltaplanului. Aici se întâlnesc cei mai puternici curenţi de aer din România, se poate zbura ore întregi deasupra Depresiunii Dornei, folosindu-se curenţii. Se poate practica pe tot parcursul anului şi la Prisaca Dornei, Pojorâta, Udeşti, Părhăuţi.

b) Turismul Balnear

Definit ca fiind acea parte a turismului în care motivaţia destinaţiei este păstrarea sau redobândirea sănătăţii, turismul balnear este folosit de o largă categorie de turişti, în mod regulat.

Judeţul Suceava dispune de un potenţial natural ridicat pentru tratamentul balnear al diferitelor boli, dat fiind fondul de resurse disponibile. Apele minerale carbogazoase, hipotone, atermale, bicarbonatate sodice, calcice şi feruginoase din Vatra Dornei cât şi cele din Bazinul Dornelor,

116

mofetele naturale de sondă cu mare puritate şi concentraţie de dioxid de carbon, nămolul de turbă din Tinovul Mare, Poiana Stampei, caracterizat ca turbă oligotrofă slab mineralizată, bine descompusă, cu conţinut mare de coloizi organici şi acizi humici, apele minerale sulfuroase din zona Iacobeni, constituie materia primă pentru o serie de proceduri care se efectuează în bazele de tratament.

De asemenea, la nivelul localității Solca se înregistrează potenţial de revigorare a turismului balnear. Climatul, posibilităţile curative ale apei, aerului, pădurilor, existenţa unor condiţii bune de cazare au făcut din Solca, încă de la mijlocul sec. al XIX-lea una din staţiunile balneoclimaterice şi de tratament dintre cele mai renumite din județul Suceava. O altă localitate cu potențial de dezvoltare a turismului balnear este Cacica.

La nivelul judeţului Suceava, se remarcă în mod deosebit staţiunea balneoclimaterică de interes naţional Vatra Dornei, inclusă în circuitul internaţional şi recomandată în tratamentul unor afecţiuni ale aparatului cardio-vascular, afecţiuni ale aparatului locomotor, boli ale aparatului respirator, boli ginecologice, boli ale sistemului nervos, etc.

c) Turismul Cultural

Judeţul Suceava deţine un patrimoniu cultural-istoric şi etnofolcloric de mare valoare şi atractivitate turistică: obiective cu caracter istoric-militar (Cetatea Şcheia, Cetatea de Scaun a Sucevei şi Cetatea Zamca), construcţii civile (Curtea Domnească şi Hanul Domnesc din Suceava), precum şi peste 25 de unităţi muzeale, printre care: Muzeul de Istorie din Suceava, cu „Sala tronului”, o realizare de excepţie, unicat în România, Muzeul Obiceiurilor Populare din Gura Humorului, Muzeul „Arta lemnului” din Câmpulung Moldovenesc, Muzeul de Ştiinţe Naturale din Vatra Dornei, Muzeul „Tehnici populare bucovinene” din Rădăuţi, Muzeul de Artă „Ion Irimescu”, „Galeria Oamenilor de Seamă”, Muzeul Apelor şi Pădurilor din Fălticeni, Casa – muzeu de la Solca etc.

Zonele rurale sunt păstrătoare ale datinilor, tradiţiilor, meşteşugurilor şi obiceiurilor străvechi, unde talentul şi atracţia către frumos se materializează în adevărate opere de artă – ceramică, covoare ţesute manual, cojocărit, ţesături, instrumente populare, măşti etc. Județul Suceava este renumit pentru muzeele sale etnografice, bine conturate şi realizate tematic (Suceava, Rădăuţi, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Solca, Vatra Dornei, Vama, Marginea), precum şi pentru importantele centre de creaţie sau ateliere individuale ale meşterilor populari vestiţi pentru meşteşugurile lor (Vatra Moldoviţei, Ciocăneşti, Brodina, Poiana Stampei – încondeiere ouă, Marginea, Rădăuţi – ceramică, Mănăstirea Humorului, Rădăuţi, Arbore – ţesături, Suceava, Rădăuţi, Vatra Dornei, Molid, Fundu Moldovei – icoane, Marginea, Gura Humorului – împletituri, Bilca, Vama, Fundu Moldovei – pielărie, cojocărie, Solca – ateliere pentru formarea deprinderilor de viaţă (tâmplărie-sculptură), ce funcţionează pe lângă Centrul de Plasament ”Mihail şi Gavril” Solca, coordonate de Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava şi Şcoala de Artă Populară Solca – meşteşugul prelucrării lemnului, coordonată de Şcoala de Artă Populară Suceava, maistru creator, Gheorghe Bîrgăuan).

Manifestările artistice şi sărbătorile populare tradiţionale din tot cursul anului aduc în atenţia publicului larg spiritul viu, autentic al meleagurilor bucovinene, prin portul popular, cântece şi dansuri, obiceiuri străvechi – festivaluri de artă plastică, de folclor, de datini şi obiceiuri.

d) Turismul Religios

Formă de turism cultural, care există de secole şi care mai păstrează încă unele trăsături în privinţa pelerinajului propriu-zis, turismul religios este astăzi un fenomen complex care se află în continuă transformare şi diversificare, păstrându-şi însă elementul de bază care l-a consacrat: religia.

Numărul impresionant al bisericilor din județul Suceava, cu interesantele fresce interioare şi exterioare, a fost păstrat încă din timpurile medievale. Datorită unicităţii şi valorii lor artistice, acestea au fost adăugate la Lista cu Moşteniri Culturale Internaţionale a UNESCO, în 1993. Într-adevăr, nu există alt loc pe pământ în care se afla un astfel de grup de biserici, cu o aşa de înaltă calitate a frescelor exterioare.

117

La nivelul judeţului Suceava, existenţa a numeroase biserici şi mănăstiri precum: Suceviţa, Moldoviţa, Voroneţ, Humor, Putna, Dragomirna, Probota, Arbore, Pătrăuţi, Biserica „Sf. Gheorghe” a Mănăstirii „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava (unele dintre ele fiind incluse pe lista patrimoniului UNESCO) determină manifestarea turismului religios sub două forme: vizite la lăcaşurile sfinte şi pelerinaje religioase cu ocazia unor sărbători de cult, a hramurilor mănăstirilor şi bisericilor. Numărul turiştilor străini în turismul cultural religios a înregistrat o creştere în ultimii ani.

e) Ecoturismul

Ecoturismul este definit ca fiind acea formă de turism în care principala motivaţie a turistului este observarea şi aprecierea naturii şi a tradiţiilor locale legate de natură. Acţiunile turistice trebuie să conducă la conservarea şi protejarea naturii şi să aibă un impact negativ minim asupra mediului natural şi socio-cultural.

La nivelul judeţului Suceava, practicarea ecoturismului este abia în faza de început. Munţii Călimani se află printre cei mai puţin populaţi munţi din România, dar şi printre cei mai ameninţaţi de intervenţia omului, datorită fostei exploatări de sulf de sub Neagoiul Românesc. În prezent, se pune problema refacerii ecosistemelor forestiere pe teritoriul distrus în urma exploatării sulfului.

Unicitatea Parcului Naţional Călimani, a Parcului Natural Bogdăneasa şi a celui dendrologic de la Rădăuţi, precum şi frumuseţea rezervaţiilor naturale (Fâneţele seculare de la Calafindeşti – Siret, Rezervaţia Cheia Lucavei – Câmpulung Moldovenesc, Rezervaţia „12 Apostoli” – Dorna, Rezervaţia Tinovul Mare – Dorna etc.) constituie potenţial pentru practicarea ecoturismului la nivel local.

Pe plan naţional se constată preocupări - materializate inclusiv prin programe de finanţări specifice – în sensul stimulării dezvoltării şi promovării acestei forme de turism.

f) Turismul Rural şi Agroturismul

Turismul rural ca şi agroturismul au posibilităţi mari de dezvoltare, deoarece zonele rurale ale judeţului dispun, pe lângă un cadru natural pitoresc, nepoluat şi cu multiple variante de recreere, şi de un valoros potenţial cultural şi istoric. Din ce în ce mai mulţi turişti autohtoni şi străini vin să se cazeze în mediul rural, atraşi de posibilitatea descoperirii mediului, de schimbarea modului de viaţă, precum şi de activităţile sportive din natură.

Numărul pensiunilor rurale din judeţul Suceava a crescut în mod considerabil, mai ales în ultimii ani. Zonele deluroase şi montane îndeplinesc toate condiţiile necesare în sensul dezvoltării acestei forme de turism. O serie de localităţi precum: Suceviţa, Vama, Moldoviţa, Putna, Ciocăneşti, Mănăstirea Humorului, Sadova, Lucina, Cacica, Neagra Şarului, Poiana Şarului, Poiana Negri, Dorna Candreni, Cîrlibaba, Poiana Stampei, Şaru Dornei, Dorna Arini, Brodina, Rîşca, Marginea, Argel sunt consacrate în practicarea acestui tip de turism, acestea devenind treptat destinaţii turistice în sine.

Există o serie de factori favorizanţi care dau o notă de optimism dezvoltării acestei forme de turism, precum: densitatea sporită a populaţiei şi a caselor în zonele deluroase şi montane din judeţ, frumuseţea deosebită a acestor zone, calitatea aerului, existenţa unei faune şi a unei flore bogate, monumentele istorice cu valoare naţională şi internaţională, precum şi calitatea deosebită a produselor ecologice obţinute în aceste zone.

g) Turismul de afaceri

Turismul de afaceri este considerat principala sursă de venituri pentru industria hotelieră autohtonă. În ultimii ani, la nivel naţional, s-a înregistrat o creştere a numărului sosirilor în interes de afaceri. Destinaţiile preferate de cei care vin pentru afaceri sunt oraşele mari, astfel încât beneficiile cele mai mari de pe urma acestui tip de turism au fost înregistrate de către acestea şi într-o mai mică măsură de către oraşele mai mici.

La nivel local, unităţile hoteliere sunt dotate cu facilităţi pentru organizarea de conferinţe, simpozioane şi training-uri. Pe lângă organizarea congresului sau a conferinţei, beneficiarii au

118

parte de un întreg pachet de servicii: cazare, transferuri de la aeroport la hotel, bilete de avion, servicii de secretariat, servicii de traducere simultană, vizite pentru participanţi, programe de divertisment şi mese festive.

O oportunitate pentru dezvoltarea turismului de afaceri din judeţul Suceava o constituie existența «Centrului Economic Bucovina». Centrul Economic şi de Afaceri Bucovina este situat lângă Aeroportul Internaţional «Ştefan cel Mare» şi cuprinde spaţii expoziţionale, un parc tehnologic, un incubator de afaceri, mai multe săli de conferinţe şi un restaurant.

Dacă în anii trecuţi turismul de afaceri se baza exclusiv pe industria hotelieră, în ultima vreme şi turismul rural a început să ofere soluţii pentru turismul de afaceri. În accepţiunea celor implicaţi, turismul rural este o alternativă mai interesantă, în special pentru programele de teambuilding, pentru grupuri ce nu depăşesc 30 de persoane, deoarece oferă o plajă mult mai largă de distracţii, cum ar fi focul de tabără, grătarul în aer liber, aroma mâncărurilor "ca la mama acasă", practicarea diverselor sporturi, excursii şi drumeţii.

Este considerată benefică implicarea în turismul de afaceri deoarece este un segment care aduce turişti nu numai în weekend sau în concediu şi care oferă astfel o continuitate turismului rural. Totodată, este ideal pentru seminarii sau teambuilding, pentru că oferă grupului acea intimitate pe care un hotel nu o poate oferi.

B.15.9.1. Potenţialul turistic al judeţului Suceava

Judeţul Suceava se recomandă, ca o zonă turistică deosebit de importantă a ţării. Pe lângă marea atractivitate a peisajului montan, potenţialul turistic al judeţului se caracterizează prin varietatea, densitatea şi valoarea monumentelor de cult şi arhitectură, cât şi prin rezervaţii naturale şi zone etnografice, multe dintre ele unicat pe plan mondial.

Potenţialul turistic al judeţului Suceava, alcătuit atât din frumuseţile naturale specifice acestei zone, cu peisaje pitoreşti, cât şi din salba de mănăstiri din mirifica zonă a Bucovinei, renumite pe plan internaţional, la care se alătură bogatul patrimoniu de valori culturale (muzee, case şi fonduri memorial-documentare), reprezintă premisa dezvoltării activităților economice în sectorul turistic și sectoare conexe acestuia în judeţul Suceava. Mai mult, acest tărâm de legendă păstrează comorile vestitelor mănăstiri. Frescele de pe pereţii exteriori, păstrând nealterate minunatele culori, sunt simbolul sufletului românesc.

Obiectivele de interes regional şi naţional

Judeţul are 22 de rezervaţii naturale, cuprinzând şi o parte din Parcul Naţional Călimani, respectiv din Parcul Rodna, precum şi specii variate de floră, endemice şi rare, ca şi de faună (vezi capitolul 1 „Cadrul general”).

Atracţii turistice importante din județul Suceava sunt:

• în mun. Suceava: Muzeul de Istorie, Muzeul de Ştiinţele Naturii, Cetatea de Scaun a Sucevei, Mănăstirea Zamca, Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, etc.;

• în oraşul Gura Humorului: Mănăstirea Voroneţ, Mănăstirea Humor; • în comuna Suceviţa: Mănăstirea Suceviţa; • în comuna Moldoviţa: Mănăstirea Moldoviţa; • în comuna Putna: Mănăstirea Putna, Chilia lui Daniil Sihastru; • în comuna Mitocul Dragomirnei: Mănăstirea Dragomirna; • în comuna Râşca: Mănăstirea Slătioara; • în municipiul Câmpulung Moldovenesc – Muzeul Arta Lemnului, Pietrele Doamnei

(Munţii Rarău); • în municipiul Rădăuţi - Muzeul Etnografic Tehnici Populare Bucovinene; • în comuna Marginea – Centrul de Ceramică Neagră de la Marginea; • în comuna Ciprian Porumbescu: Casa Memorială Ciprian Porumbescu; • în comuna Cacica – Salina Cacica; • în oraşul Vatra Dornei – Depresiunea Dornelor, s.a.

119

B.16. AER SI ZGOMOT

În judeţul Suceava în anul 2009 au funcţionat 2 din cele 4 staţii automate de monitorizare a calităţii aerului aparţinând RNMCA, ambele situate în municipiul Suceava, şi anume:

Staţia de fond urban SV1 (amplasată la Colegiul Naţional Mihai Eminescu, str. Mărăşeşti nr. 57), care evaluează influenţa generală a activităţilor umane asupra calităţii de fond a aerului din mediul urban. Poluanţii monitorizaţi sunt: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), benzen (C6H6), pulberi în suspensie (PM2,5) şi parametrii meteo (direcţia şi viteza vântului, presiune, temperatura, radiaţia solară, umiditate relativă, precipitaţii).

Staţia de tip industrial SV2 (amplasată la Grădiniţa nr. 12 din cartierul Cuza Vodă, str. Tineretului f.n.) – evaluează influenţa activităţii industriale asupra calităţii aerului. Poluanţii monitorizaţi sunt dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), pulberi în suspensie (PM10) şi parametrii meteo (direcţia şi viteza vântului, presiune, temperatura, radiaţia solară, umiditate relativă, precipitaţii).

Staţiile SV1 şi SV2 funcţionează din anul 2008, dar pulberile PM10 au fost monitorizate prin metoda gravimetrică de referinţă, cu o captură de date semnificativă, doar din anul 2009, şi numai în staţia SV2. În staţia SV1 sunt monitorizate, începând din anul 2009, pulberile în suspensie PM2,5.

Începând din anul 2010, pe teritoriul judeţului Suceava au intrat în funcţiune alte două staţii automate de monitorizare a calităţii aerului, şi anume:

Staţia de tip trafic SV3 (amplasată în oraşul Siret, str. Alexandru cel Bun f.n.) – evaluează în principal influenţa traficului de pe E85 asupra calităţii aerului, fiind amplasată în imediata vecinătate a acestei artere de trafic care străbate oraşul. Poluanţii monitorizaţi sunt: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), benzen (C6H6), pulberi în suspensie (PM10) şi parametrii meteo (direcţia şi viteza vântului, presiune, temperatura, radiaţia solară, umiditate relativă, precipitaţii).

Staţia de fond regional EM-3 (comuna Poiana Stampei) – evaluează nivelul de fond regional al concentraţiilor de poluanţi atmosferici, staţia fiind relativ îndepărtată faţă de surse locale de emisii. Poluanţii monitorizaţi sunt: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), benzen (C6H6), pulberi în suspensie (PM10) şi parametrii meteo (direcţia şi viteza vântului, presiune, temperatura, radiaţia solară, umiditate relativă, precipitaţii).

Informaţiile privind calitatea aerului monitorizată continuu în staţiile automate din municipiul Suceava, SV1 şi SV2, sunt puse la dispoziţia publicului în timp real prin intermediul unui panou electronic exterior de informare, amplasat în str. 22 Decembrie, în faţa Casei de Cultură a Sindicatelor din centrul municipiului Suceava şi a unui panou de afişaj interior, la Sediul APM Suceava din strada Bistriţei nr. 1A.

120

Amplasamentul staţiilor automate de pe teritoriul judeţului Suceava:

Legendă:

SV-1: Suceava, str. Mărăşeşti nr. 57, la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”

SV-2: Suceava, str. Tineretului f.n (cartier Cuza Vodă), la Grădiniţa nr. 12 „Ţăndărică”

SV-3: Siret, str. Alexandru cel bun f.n.

EM-3: Poiana Stampei (lângă staţia meteo aparţinând Administraţiei Naţionale de Meteorologie)

Tabel 43

Poluanţii măsuraţi:

SO2 X PM2,5 gravimetric -

NO2 X PM2,5 nefelometric -

NOx X Benzen -

CO X Pb -

O3 X As -

PM10 gravimetric X Cd -

PM10 nefelometric X Ni -

Tabel 44

Parametrii meteorologici măsuraţi:

temperatura X

viteza vântului X

direcţia vântului X

umiditatea relativă X

presiunea atmosferică X

radiaţia solară X

precipitaţii X

121

Tabel 45

Alte informaţii relevante:

Distanţă până la cele mai apropiate obstacole Înălţime obstacole

clădire grădiniţă

biserică clădire grădiniţă

biserică

15 m 20 m 7 m 10 m

Surse majore de emisii de PM10 (Sursa APM Suceava - Program de gestionare a calităţii aerului in mun. Suceava la indicatorul pulberi)

Profilul economic al municipiului Suceava s-a modificat substanţial în ultimul deceniu, o mare parte din sursele industriale de emisii a pulberilor şi a altor poluanţi specifici fiind închise sau având activitatea mult restrânsă în prezent. Locul unei părţi dintre fostele unităţi industriale, în principal cele din valea râului Suceava, a fost luat treptat de unităţi comerciale mari.

În analiza contribuţiei complexe aduse de sursele locale de emisii la nivelul de poluare cu PM10 a municipiului Suceava este foarte important să se aibă în vedere nu doar cantităţile de poluanţi estimate ca fiind emise într-un an din fiecare sursă/categorie de surse, ci şi alte aspecte deosebit de importante, precum:

- caracteristicile surselor fixe, dintre care au relevanţă deosebită variaţia în timp a emisiilor, adică a funcţionării sursei (proces continuu sau discontinuu, cu emisie constantă în timp sau variabilă) înălţimea la care se produce emisia, parametrii fizici şi chimici ai noxelor emise etc.;

- categoriile de autovehicule din trafic, starea lor tehnică; - starea carosabilului, programul de curăţire a străzilor, utilizarea de materiale

antiderapante etc; - variaţia intensităţii traficului din municipiul pe parcursul anului; - tipul şi starea solului, prezenţa sau dimpotrivă, absenţa vegetaţiei din arealul

reprezentativ al staţiei, relieful, pantele etc.; - factorii meteorologici specifici zonei/perioadei, aspectele urbanistice locale (înălţimea şi

aşezarea clădirilor, a străzilor, spaţiile verzi etc.); reprezintă factori importanţi care pot contribui la menţinerea şi accentuarea poluării (ex. calm atmosferic, inversia termică, vânt puternic din direcţia sursei/surselor, lipsa vegetaţiei etc.) sau dimpotrivă, la reducerea ei, la depoluarea atmosferei, prin facilitarea dispersiei poluanţilor, absorbţia lor de către vegetaţie, spălarea de către precipitaţii.

Principalele surse de emisie din municipiul Suceava care au impact asupra calităţii aerului în ceea ce priveşte concentraţia de pulberi în suspensie PM10, la nivelul anului 2009, sunt evidenţiate în tabelul de mai jos:

Tabel 46

Titular de activitate Tipul de activitate Cantităţi de pulberi PM10 emise (tone)

Contribuţie anuală

%

SC TERMICA SA Suceava – CET pe huilă

Industria energetică - instalaţii de ardere cu o putere termică nominală mai mare de 50 MW

33,56 33,63

SC FONTUR SA Elaborarea fontei în cubilou 1,78 1,78

SC CONSTRUCŢII FEROVIARE SA - GRUP COLAS

Staţie de asfalt 1,23 1,23

122

SC AMBRO SA Instalaţie de producere a hârtiei de ambalaj natural din fibre reciclate, instalaţie de producere a cartonului ondulat şi a confecţiilor din carton ondulat

0,48 0,48

S.C.TERMICA S.A. Suceava – CET pe hidrocarburi

Industria energetică - instalaţii de ardere cu o putere termică nominală mai mare de 50 MW

0,46 0,46

SC DRUMURI ŞI PODURI SA Staţie de asfalt 0,069 0,069

SC FACOS SA Fabrică de conserve din carne şi frigorifer 0,038 0,038

SC TESS HOUSE SRL Centrală termică, consum instituţional 0,027 0,027

SC BERMAS SA Fabricarea berii 0,027 0,027

SC MOLDO MEX SRL Producţie mobilier lemn, centrală termică pe rumeguş

0,02 0,02

SC MOPAN SA Fabricarea produselor de panificaţie-patiserie

0,009 0,009

SC MONDECO SRL Eliminarea prin incinerare a deşeurilor periculoase

0,001 0,001

Transport rutier (estimativ, cca. 30% din emisiile anuale din trafic de la nivelul judeţului Suceava)

62,1 62,22

Alţi factori antropici (construcţii, demolări, sisteme de încălzire individuale rezidenţiale şi instituţional/comerciale, săpături, terenuri virane etc.)

parţial cuantificabil

Aport natural/antropic din afara arealului mun. Suceava datorat circulaţiei maselor de aer, alţi factori naturali (ex. polen etc.)

necuantificabil

TOTAL 99,8 100

Lista activităţilor/ titularilor de activităţi din municipiul Suceava şi cantitatea de pulberi PM10 emise de acestea în anul 2009

Situaţiile de calm atmosferic sau cu viteze foarte mici ale vântului sunt de regulă favorizante creşterii valorice a indicatorului PM10, în timp ce situaţiile cu viteze mai ridicate ale vântului sunt asociate mai degrabă cu valori mai scăzute ale concentraţiilor de PM10.

Pe baza măsurătorilor de la staţia meteorologică Suceava din cele 67 de zile cu depăşiri ale VL la PM10, se constată următoarele:

- 19,9% din cazurile în care s-a depăşit valoarea limita la indicatorul PM10 s-au produs în situaţii de calm atmosferic;

- 14,6% din cazurile cu depăşiri s-au produs atunci când vântul a bătut dinspre nord (zonă cu drumuri neasfaltate, cu încălzit pe bază de combustibili solizi, cu frecvente incendieri în aer liber a deşeurilor vegetale sau de altă natură etc.);

- Cea mai mare parte a acestor situaţii s-au produs în cazul depăşirilor PM10 din lunile august, septembrie şi mai puţin în cazul celor din lunile de iarnă;

- 12,3% din cazurile cu depăşiri s-au înregistrat când vântul a bătut dinspre sud (zona industrială Valea Sucevei);

- 7,85% când a bătut din SSE, zonă în care este situat CET Suceava; - 6,3% când a bătut din SSV (zona industrială Valea Sucevei, municipiul Suceava); - 5,6% când a bătut din SV (zona industrială Valea Sucevei, municipiul Suceava); - 6,3% când a bătut din SE (dinspre terenuri agricole sat Lisaura, CET Suceava);

Prin urmare, în cele 67 de zile cu depăşiri ale pulberilor PM10 aproape 20% din timp s-a manifestat calmul atmosferic, în timp ce în peste 38,5% din timp vânturile au bătut spre staţia SV2 din direcţia generală sud (S, SSE, SSV, SV, SE). În consecinţă vânturile au adus, în zilele cu depăşiri, preponderent noxele dinspre unităţile industriale din valea Sucevei (CET,

123

AMBRO, Moldo-Mex etc.) şi dinspre zona centrală a oraşului (zona cea mai aglomerată, cu cel mai mare trafic auto).

Emisiile din trafic au fost estimate a reprezenta cca. 30% din cele totale din judeţ, având în vedere că municipiul Suceava este reşedinţa de judeţ, oraşul cu cea mai mare concentrare de populaţie şi de activităţi economice din judeţ. Nu au fost incluse aici emisiile de PM10 din surse rezidenţial-comerciale la nivelul municipiului, datorită incertitudinii relativ ridicate a datelor necesare calculului, întrucât nu se cunosc cu exactitate numărul de locuinţe care se încălzesc încă cu lemne în municipiu, consumul de lemne etc.

Se constată că sursa industrială majoră de emisii de PM10 din municipiu este arderea huilei la CET Suceava.

Totodată, se observă că emisiile din trafic au o pondere semnificativ mai mare în raport cu cele din sursele industriale. În interpretarea datelor, trebuie însă să se ţină seama de faptul că CET Suceava a funcţionat doar în sezonul rece, adică aprox. 54% din timpul anului, în timp ce ponderile din tabelul 2.6. sunt exprimate la nivelul întregului an. Aceasta explică faptul că emisiile datorate traficului rutier au ponderea majoritară, întrucât acestea se produc pe tot parcursul anului. Dacă însă ne raportăm doar la perioada în care a funcţionat CET pe huilă în 2009 (ianuarie - aprilie şi octombrie – decembrie), considerând pentru simplificare o distribuţie relativ constantă pe tot parcursul anului a emisiilor din trafic şi din celelalte surse industriale inventariate, atunci ponderile celor două surse, CET şi traficul rutier din municipiu, devin sensibil egale.

Construcţiile, demolările, arderea în aer liber a gunoaielor, reprezintă alte tipuri de activităţi care determină emisii necontrolate de pulberi, implicit a fracţiei PM10, care au un aport aleatoriu, adesea sezonier, dar care poate fi în anumite situaţii, pe termen scurt, semnificativ.

Toate aceste aspecte menţionate mai sus, coroborate şi cu cele rezultate din analiza corelaţiei dintre parametrii meteorologici şi concentraţiile de PM10 (mai ales cele referitoare la direcţia vântului), indică necesitatea de a se acţiona cu prioritate atât în vederea reducerii emisiilor de pulberi şi de precursori ai acestora din arderea huilei la CET Suceava, cât şi asupra emisiilor datorate traficului, pentru a realiza scăderea concentraţiilor de PM10 sub valoarea limita.

Radioactivitatea aerului (sursa:Raport privind starea mediului în jud. Suceava în anul 2009)

Staţia de Radioactivitate a Mediului Suceava derulează un program standard desupraveghere a radioactivităţii mediului de 11 ore/zi. Acest program standard de recoltări şi măsurători asigură

124

supravegherea la nivelul judeţului, în scopul detectării creşterilor nivelurilor de radioactivitate în mediu şi realizării avertizării / alarmării factorilor de decizie.

Sunt bine stabilite atât fluxurile de date zilnice sau lunare pentru situaţii normale, cât şi procedurile standard de notificare, avertizare/alarmare, inclusiv fluxul de date în cazul sesizării unor depăşiri ale pragurilor de atenţionare / avertizare / alarmare.

Măsurarea activităţii beta globale a probelor de mediu se realizează în două etape:

măsurare imediată a probelor de mediu, care are drept scop detectarea rapidă a oricăror creşteri semnificative ale nivelelor de radioactivitate a mediului;

măsurare întârziată, la 5 zile de la colectarea probelor, în scopul determinării nivelului global al radioactivităţii artificiale din mediu

Aerosoli atmosferici

Aerosoli atmosferici – Activităţi specifice beta globale medii şi maxime anuale – măsurători imediate.

Nici o valoare măsurată imediat nu a depăşit limita de atenţionare în intervalul analizat (10 Bq/m3). Cea mai ridicată valoare a activităţii beta globale imediate în anul 2009 s-a înregistrat în luna august, pe intervalul de aspiraţie 02:00-07:00, iar pe intervalul de aspiraţie 08:00-13:00, maxima anuală, înregistrată în luna octombrie.

De asemenea, în anul 2009, ca şi în anii precedenţi, s-au înregistrat valori mai ridicate ale activităţi beta globale imediate în cursul nopţii, pe intervalul de aspiraţie 02:00-07:00, faţă de cele înregistrate pe intervalul de aspiraţie diurn, 08:00-13:00.

Radonul şi Toronul în atmosferă liberă

În cursul anului, nivelele de Rn-222 şi Rn-220 variază sezonier, depinzând de condiţiile meteorologice care influenţează atât rata de emanaţie a gazelor radioactive din sol cât şi rata diluţiei acestora în atmosferă, concentraţiile cele mai mari fiind observate în orele dimineţii (aspiraţia 02:00 – 07:00).

Aerosoli atmosferici – Activităţi specifice beta globale medii anuale – măsurători întârziate

Se constată că în tot intervalul 2002- 2009 valorile medii anuale au fluctuat în limite normale, în funcţie de condiţiile meteo specifice din fiecare an, atât în cazul măsurătorilor imediate, cât şi a celor întârziate, la ambele aspiraţii zilnice.

Debitului dozei gamma în aer

În anul 2009, ca şi în anii anteriori, nici o valoare orară nu a depăşit nivelul de atenţionare (0,250 Gy/h) la debitul dozei gamma, iar maxima anuală a fost înregistrată în luna februarie.

Depuneri atmosferice totale (depuneri uscate şi umede – precipitaţii)

Valorile obţinute în urma măsurătorilor imediate la activitatea beta globală a depunerilor atmosferice s-au situat în anul 2009 mult sub limita de atenţionare (200 Bq/m2/zi).

În cursul anului 2009 nivelul radioactivităţii naturale şi artificiale beta globale în probele de depuneri, a avut cele mai mari valori în luna mai, când cantitatea de precipitaţii a fost de 25,8 litri. (sursa:Raport privind starea mediului în judeţul Suceava în anul 2009)

Programul de supraveghere a radioactivităţii mediului în zonele cu fondul natural natural modificat antropic

Staţia de radioactivitate Suceava a desfăşurat în anul 2009, în paralel cu programul standard de supraveghere, un program de supraveghere a radioactivităţii mediului în zone de exploatare, transport şi încărcare a minereului uranifer din judeţul Suceava, precum şi în zona depozitului de zgură şi cenuşă a S.C. TERMICA S.A. Suceava. În cadrul Programului au fost investigate zonele miniere Crucea şi Botuşana, zona Argestru, unde se află Staţia Tehnică de încărcare-transport minereu uranifer şi zona depozitului de zgură şi cenuşă a CET Suceava.

Au fost prelevate probe de apă de suprafaţă, apă subterană, vegetaţie spontană şi sol necultivat. Probele au fost analizate beta global la sediul Staţiei RA Suceava şi au fost prelucrate şi

125

expediate la L.R.M. – A.N.P.M. Bucureşti şi la A.P.M. Iaşi pentru determinări gamma spectrometrice. În cursul anului 2009, Laboratorul de Radioactivitate al A.P.M.

Suceava a executat, în cadrul acestui Program de supraveghere, analize beta globale pe u număr total de 89 probe de mediu.

Unitati industriale IPPC care pot influenta calitatea aerului in judetul Suceava

I. S.C. Egger Romania SRL cu activitatea de producerea de plăci aglomerate din lemn, utilizând in principal lemn de răşinoase (resturi din prelucrarea primară: rumeguş, tocătura, lătunoaie, buşteni de lemn ce nu pot fi utilizaţi in alte scopuri) şi cantităţi mici de lemn de foioase;

Categoria de activitate conform Regulamentului 166/2006 privind înfiinţarea Registrului European al Poluanţilor Emişi şi Transferaţi:

- Sector energetic, centrale termice şi alte instalaţii de ardere cu Pt > 50 MW;

- Instalaţii industriale pentru producerea hârtiei şi a cartonului şi a altor produse primare din lemn precum placă aglomerată, placă fibrolemnoasă şi foaia de furnir cu capacitate de producţie de peste 20 tone/zi.

Tabel 47

Sursele de emisii Proces Intrări Ieşiri

Producerea energiei pentru uscarea aşchiilor pentru stratul de suprafaţa şi stratul de mijloc

Praf de lemn, gaz metan Gaze de ardere de la cele două camere de ardere (CO2, CO, NOx, SO2, pulberi, H2O vapori)

Uscarea aşchiilor umede Aşchii umede, gaz fierbinte provenit de la arzătoare

Gaze de ardere (CO2, CO, NOx, SO2), abur, pulberi, COV natural din lemn

Presarea covorului de aşchii cu ajutorul presei ContiRoll

Aşchii de lemn (uscate), adeziv Pulberi, urme de COV (HCHO)

Impregnarea hirtiei Gaz metan Gaze de ardere

(CO2, CO, NOx)

C organic total

Tabel 48

Surse de emisii si imisii Compusi Organici Volatili

De la Substante

Uscatorul pentru stratul de suprafata HCHO, C organic natural din lemn

Uscatorul pentru stratul de mijloc HCHO, C organic natural din lemn

Presa ContiRoll, fierastraul diagonal, dispozitivul de racire in forma de stea

HCHO

Instalatia de impregnare COV

126

Tabel 49

Surse de mirosuri

Surse de mirosuri Surse punctiforme generatoare de mirosuri

Surse generatoare de mirosuri fugitive

Substanţe generatoare de mirosuri

Locul de depozitare a lemnului brut pe amplasament

- Miros specific de lemn proaspat

Substante naturale din lemn

Presa ContiRoll şi dispozitivul de răcire sub forma de stea

Coşul aferent electrofiltrului umed (WESP)

A1-03.01

Aerul din incintele unde se află presa ContiRoll şi dispozitivul de răcire în formă de stea este captat şi condus spre electrofiltrul umed (WESP)

HCHO

Uscătoarele cu tambur

Coşul aferent electrofiltrului umed (WESP) A1-03.01

Coşurile de avarie:

A1-03.2 şi A1-03.4

Circuit închis fără emisii fugitive.

C organic (substanţe naturale din lemn) şi HCHO

II. S.C. AMBRO SA Suceava municipiul Suceava - Activitatea principală IPPC: fabricarea celulozei şi hârtiei

• Activităţi IPPC conexe: depozitarea deşeurilor tehnologice (sub incidenta OUG 152/2005 anexa 1 pct. 5.4 şi sub incidenţa HG 349/2005);

• Activităţi non IPPC conexe: producerea energiei termice, prepararea apei de proces, epurarea apei reziduale, incinerarea deşeurilor lemnoase;

• Pe acelasi amplasament se află şi o instalaţie non IPPC de fabricare a cartonului ondulat şi a confecţiilor din carton ondulat de capacitate de 30.000t/an, care este inclusă în autorizaţia integrată.

Tabel 50

Surse de emisii şi poluanţi evacuaţi în atmosferă

Faza de proces Sursa de emisie Poluant Echipament de depoluare identificat

Fierbere lemn – degazare terpenică

Fiebătoare linia 1 şi 2

H2S, mercaptani, metanol, dimetilsulfura

Instalaţie de recuperare a terebentinei (o treaptă de condensare pentru ambele linii de fierbere)

Fierbere lemn – degazare terpenică

Instalaţia de recuperare a terebentinei


Scruber de spălare a gazelor terpenice necondensabile (cu utilizare alternativă cu instalaţia de depoluare a gazelor urât mirositoare concentrate)

Fierbere lemn – degazare finală şi golire fierbător

Fierbătoare linia 1, supapa de siguranţă Blow-Tank linia 1 (emisie accidentală)


Instalaţie de condensare şi recuperare a căldurii formată din : separator de picături, condensator de amestec cu talere şi condensator suplimentar; după cele 2 trepte de condensare, gazele sunt dirijate la instalaţia de depoluare a gezelor urât mirositoare concentrate ;

Fierbere lemn – degazare finală şi golire fierbător

Fierbătoare linia 2, supapa de siguranţă Blow-Tank linia 2 (emisie accidentală)


Instalaţie de condensare şi recuperare a căldurii formată din : separator de picături, condensator de amestec cu talere şi condensator suplimentar; după cele 2 trepte de condensare, gazele sunt dirijate la instalaţia de depoluare a gezelor urât

127

mirositoare concentrate ; Spălare celuloză Rezervoare stocare leşii

negre şi filtrate H2S, mercaptani, dimetilsulfura

Sistem colectare spumă (4 cicloane pentru ambele linii)

Evaporare leşie neagră

Corpuri de evaporare linia 1


Condensator de suprafaţă 220 mp

Evaporare leşie neagră

Corpuri de evaporare linia 2 şi concentratoare


Condensator de suprafaţă 400 mp

Fierbere lemn şi Evaporare leşie neagră

Gazele necondensabile de la fierbere şi Gazele necondensabile de la evaporare (inclusiv de la stripare condens impur)


Instalaţia de depoluare a gazelor urât mirositoare concentrate cuprinde 2 secţiuni: instalaţie de absorbţie chimică în leşie albă tare a compuşilor cu sulf redus (coloană de absorbţie cu talere) ; instalaţie de incinerarea gazelor reziduale de la coloana de absorbţie în cazanul de regenerare (cu variantă de rezervă de incinerare în cuptoarele de var)

Arderea leşiei negre Cazan de regenerare H2S, mercaptani CO2, CO, SO2, NOX

pulberi alcaline

Electrofiltru de înaltă performanţă pentru reţinerea pulberilor

Dizolvarea topiturii Dizolvator linia 2 H2S, mercaptani

Scruber de spălare cu leşie albă

Arderea nămolului alb (regenerarea varului)

Cuptor de var CV 1 H2S, mercaptani CO2, CO, SO2, NOX,

pulberi alcaline

Spălare în camera de praf a CV Scruber cu leşie albă slabă (scruber cu impact în lichid)

Incinerarea deşeurilor lemnoase

CADL

CO, CO2, SO2, NOX, pulberi

electrofiltru pentru reţinerea pulberilor

Obţinerea energiei termice şi electrice

Cazane termice CO, CO2, SO2, NOX, pulberi

Arzătoare cu emisii reduse de NOX

Tabel 51

Surse de emisii în atmosferă

Nr. crt

Proces/faze/instalatii tehnologice

Surse de poluare Poluanti specifici

1. Instalatia de fierbere -supapa de siguranta blow-tank, linia 1 si 2

Terpene Metanol Compusi volatili cu sulf CO2 amoniac

2. Instalatia de spalare a celulozei

hotele filtrelor de spalare H2S R-SH

3. Instalatia de evaporare a lesiei negre

-instalatia de vacuum -aerisire instalatie colectare condens secundar -rezervoare stocare lesii negre

H2S R-SH gaze de ardere pulberi alcaline

4. Instalatia de ardere a lesiei negre concentrate (cazan de regenerare)

-aerisirile dizolvatoarelor -cazan de regenerare -aerisiri rezervoare de lesie neagra

H2S R-SH SO2 pulberi

5. Instalatia de caustificare a lesiei verzi si regenerare a varului

-cosurile cuptoarelor de var (1si 2); -aerisiri rezervoare, decantoare, caustizoare de LV, LAT

H2S SO2 Pulberi

128

-buncarul de var CO2 CO

6. Centrala termica 2 cazane termice in functiune cu capacitatea nominala<50 MW/h

CO CO2

7. Cazane de ars deşeuri lemnoase(CADL)

Cosurile cazanelor CADL CO pulberi

8. Activitatea de transport, alte utilaje

Autoturisme, locomotive, tractoare, macarale

CO SO2 NOx Metale pulberi

Tabel 52

Mirosuri - Emisii

Surse de mirosuri Surse punctiforme generatoare de mirosuri

Surse generatoare de mirosuri fugitive

Substante generatoare de mirosuri

Limite pentru emanările de gaze urat mirositoarei

Acţiuni intreprinse pentru prevenirea sau minimizarea emanărilor

(a) (b) (c) (d) (f) (g)

Fabricarea celulozei prin procedeul sulfat (kraft); -mercaptanii, H2S, dimetilsulfura, dimetildisulfura, -toate operaţiile tehnologice în care intră leşiile negre. -apele impure, condensul impur şi apele reziduale din care se produc degajări de compuşi cu sulf redus (TRS). Nu s-au găsit soluţii viabile tehnologic şi economic pentru înlocuirea sulfurii de sodiu (introdusă în sistem sub forma de sulfat de sodiu) în procesul de dezincrustare.

Sursa punctiformă : Cazanul de regenerare CR2 ; Surse de tip intermediar între punctiform şi liniar : Cuptorul de var CV 1 ; Cuptorul de var CV 2 ; Aerisire dizolvator linia 2 ; Surse liniare : Aerisiri rezervoare leşii negre, hote filtre spălare, aerisiri cicloane sistem colectare spumă ;

Surse minore (gaze diluate): Degajări din decantoarele staţiei de epurare primară, canale ape reziduale, haldă deşeuri cu conţinut organic, aerisiri hală fierbere. .

Sunt generate mirosuri specifice de compuşi cu sulf redus : H2S şi mercaptani. Aceştia sunt produşi prin reacţiile chimice secundare (reacţii fără scop tehnologic, dar inevitabile) desfăşurate la fierberea lemnului.

Ord 462/93 pentru emisii: 5 mg/mc H2S 20 mg/mc R-SH

Sursele care emit compuşi urât mirositori cu concentraţie ridicată sunt colectate şi tratate prin condensare primară şi tratare secundară. S-a pus în funcţiune o instalaţie de depoluare a acestor gaze prin incinerare în cazanul de regenerare (tehnică BAT) care asigură minimizarea emisiilor TRS. Dat fiind că aceste emisii prezintă risc datorită naturii lor inflamabile şi explozive în anumite concentraţii, instalaţia are prevăzute mai multe sisteme de siguranţă.

III. S.C. MO�DECO SRL, Suceava , loc. Suceava - Instalatia IPPC de incinerare a deşeurilor periculoase

În zonă există un potenţial de poluare atmosferică datorat activităţii SC AMBRO SA. Conform rezultatelor monitorizării realizate de laboratoarele APM Suceava în zonă, la indicatorii SO2,

129

NO2, NH3 şi H2S, calitatea atmosferei respectă valorile limită stabilite de standardele în vigoare, singurul poluant la care se constată frecvent depăşiri fiind mercaptanii (poluant specific fabricilor de celuloză).

Prin studiul de dispersie realizat de ICIM BUCURESTI, se apreciază că funcţionarea incineratorului în condiţii normale va duce la mărirea nivelului imisiilor în zonă cu aproximativ 3-5% peste fondul existent, la distanţe de sub 1000 metri. Aceasta contributie cumulat cu fondul existent nu va determina deteriorarea calităţii atmosferei peste standardele de calitate stabilite de normativele în vigoare

Poluanţii posibil a fi emişi în atmosferă, conform Ghidului european pentru implementarea registrului european al poluanţilor emişi şi transferaţi, anexa 4, pentru activitatea de eliminare deşeuri periculoase, sunt: CH4, CO, CO2, N2O, Nox/ NO2, SOx, metale grele (As, Cd, Cr, Cu, Hg, Ni, Pb, Zn, ), benzen, hexaclorbenzen (HCB), dioxine şi furani, hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), compusi organici cu clor, clor şi compuşi anorganici cu clor, compuşi organici cu flor, flor şi floruri anorganice, PM10, etc.

În condiţii normale nu sunt emisii fugitive pe amplasament. Acestea pot apare în sectorul de depozitare a deşeurilor ce urmează a fi incinerate, în caz de condiţii improprii de depozitare sau în caz de neetansietăţi ale ambalajelor în care sunt colectate deşeurile(Sursa: autorizatia integrata de mediu emisa de ARPM Bacau).

IV. S.C. TERMICA S.A. SUCEAVA – CET pe huila

Noxele emise in atmosfera sunt cele specifice arderii combustibililor în cazane, conform Ghidului National al emisiilor de poluanţi sunt: CO2, CO, CH4, N2O, NOx, SO2, As, Cd, Cr, Cu, Ni, Pb, dioxine şi furani, cloruri, floruri.

Tabel 53

Poluanţi emişi ( tone / an ) Anul

NOx SO2 Pulberi

1995 2.716,222 9.520,300 1.234,041 1996 2.030,465 8.580,387 1.135,675

1997 2.213,040 10.777,215 1.008,554

1998 1.805,038 7.872,952 765,282 1999 1.359,129 6.164,554 502,795

2000 526,393 2.169,133 153,020 2001 344,210 1.118,707 90,680

2002 415,385 718,387 127,384 2003 350,265 496,048 92,599

2004 381,208 644,312 103,021

V. S.C. DA�ILUX SRL Botosani - Instalaţii pentru creşterea intesivă a porcilor cu o capacitate mai mare de 2000 capete pentru porci de productie

Surse de emisii de poluanti în aer:

• emisii din halele de creştere a porcilor ce conţin CO, SO2, NOx, pulberi, NH3, hidrocarburi, evacuate prin intermediul sistemelor de ventilaţie naturală combinată cu ventilaţie mecanică. Ventilaţia naturală este realizată prin intermediul gurilor de admisie montate pe pereţii laterali ai halelor şi ventilaţiei mecanice care se realizează prin intermediul ventilatoarelor tip HORN, de exhaustare pentru evacuarea forţată a aerului viciat în nr.4 buc/hală la primele 2 hale şi câte nr.18buc/hală la cele 10 date în folosinţă ulterior, montate pe acoperis;

130

• emisii de joasă înălţime din zona platformei de depozitare dejecţii, ce conţin CH4, H2S, CO2, NH3.

Activitatea crează disconfort local datorită mirosului. Se apreciază că impactul asupra populaţiei din localitatea Vereşti este nesemnificativ, datorită amplasării fermei la o distanţă de 1,5 km faţă de cea mai apropiată zonă locuită.

VI. S.C. BORDIA�U PROD COM SRLSuceava – instalaţii chimice pentru producerea substanţelor chimice de bază: hidrocarburi ce conţin oxigen-esteri

Corespunzător fluxului tehnologic punctele de emisie pentru poluanţi şi poluanţii emişi sunt:

Tabel 54

Faza de proces Punctul de emisie Poluant Echipament de depoluare identificat

Propus sau existent

Depozitare metanol Evacuare prin aerisiri in timpul depozitarii si manipularii

COV Evacuare prin conducta de aerisire ridicata la inaltime dotata cu opritor de flacari si conducta retur a vaporilor de metanol in rezervor.

existent

Hala de fabricatie biodisel

Vehicularea fluidelor prin pompare in conducte tehnologice si vase de reactie

COV Evacuare prin ventilatie naturala

existent

În cazul depozitării şi manipulării metanolului şi metilatului de sodiu, emisiile de COV sunt nedecelabile fiind considerate emisii fugitive.

B.17. ECHIPARE EDILITARĂ

B.17.1. Alimentarea cu apă

Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava, la nivelul anului 2009, doar 46 de localităţi (din care 14 sunt municipii şi oraşe) beneficiau de sistem centralizat de distribuţie a apei potabile şi doar 34 de localităţi dispuneau de reţele de canalizare.

Tabel 55

Rețele de alimentare cu apă potabilă Anul

Lungime rețea (km) Volum distribuit

(mii mc)

Nr localități deservite

2005 813.3 19395 44

2006 834.7 18913 44

2007 907.2 17589 44

2008 952.2 16645 45

2009 1003.7 15236 46

Sursa: Anuarul Statistic al județului Suceava, 2010

Cantitatea de apă distribuită consumatorilor în anul 2009 a fost de 15.236 mii m3, dintre care 9.253 mii m3 pentru uz casnic. Calitatea chimică a apei distribuite prin sisteme publice de aprovizionare cu apă potabilă în anul 2009 a fost monitorizată de D.S.P. Suceava prin intermediul unor indicatori chimici generali. Nu s-au evidenţiat depăşiri a concentraţiei maxim admise la indicatorii chimici analizaţi.

Tabel 56

131

Volumul de apă potabilă distribuită consumatorilor

Apă potabilă distribuită consumatorilor

Total din care:

Judeţul Suceava

(mii m3) pentru uz casnic 2000 27.689 12.134

2001 24.852 11.872

2002 19.928 9.809

2003 21.765 10.138

2004 20.945 9.703

2005 19.395 9.649

2006 18.913 9.382

2007 17.589 9.290

2008 16.645 9.284

2009 15.263 9.253


Sistemele de alimentare cu apă potabilă existente în judeţ folosesc 50 de surse de captare din care: - 40 sunt surse subterane; - 10 sunt surse de suprafaţă.

În judeţ sunt necesare 97 de staţii de tratare a apei potabile, din care sunt în funcţiune numai 27, în execuţie 30 şi 40 sunt necesare a se executa.

În ceea ce priveşte reţeaua de alimentare cu apă (aducţiune şi distribuţie), în prezent1 există la nivelul judeţului 1.100,18 km, se află în execuţie alţi 816,22 km şi mai sunt necesari încă 2.430,11 km pentru a acoperi întregul judeţ. RAPORTUL PRIVI�D CALITATEA APEI POTABILE Î� A�UL 2010 Î� JUDEŢUL SUCEAVA ( sursa: DSP Suceava)

Calitatea apei potabile în judeţul Suceava a fost monitorizată în anul 2010 prin prelevarea a 9103 probe de apă pentru determinări chimice şi microbiologice. Probele de apă au fost recoltate din reţeaua de distribuţie şi la iesirea din staţiile de tratare. Astfel:

Tabel 57

Locul recoltării

�r.total probe recoltate

�r.pr. necoresp (nr./ %)

�r.probe ptr. det chimice

�r.pr. chimice necoresp (nr./ %)

�r. deter minări chimice

�r.det. chim. necoresp

�r.probe ptr det. microbi ologice

�r.pr. microbio. necoresp (nr./ %)

�r. deter minări microbi ologice

�r.det. bact. �eco resp.

Staţie de pompe Berchişeşti+ Uzina de apă Mihoveni + reţea mun. Suceava

2584 169 6,54%

1265 153 12,09%

5136 153

1319

16 0,71%

2373 17

Staţie de 304 18 148 17 674 17 156 1 321 1

132

pompe Voroneţ + reţea oraş Gura Humorului

5,92% 11,48% 0,64%

Staţia de pompe Măneuţi + reţea mun. Rădăuţi

709 37 5,21%

290 19 6,55%

1160 19 419 18 4,29%

1330 33

Uzina de apă Roşu + reţea mun. Vatra Dornei

340 9 2,64%

167 9 5,39%

876 9 173 0 350 0

Staţia de pompe Aeroport şi Sadova + reţea C-lung Mold

936 65 6,94%

468 30 6,41%

2808 30 468 35 7,47%

936 71

Uzina de apă Baia I,II, III + reţea mun. Fălticeni

1086 42 3,86%

545 31 5,68%

3271 31 541 11 2,03%

1086 12

Uzina de apă Siret + reţea oraş Siret

422 23 5,45%

206 10 4,85%

824 10 216 13 6,01%

576 28

Acumulare Solca + reţea oraş Solca

587 73 12,43%

295 58 19,66%

1180 58 292 15 5,13%

816 37

Staţia de pompe Frasin + reţea

126 67 53,17%

61 58 95,08%

321 58 65 9 13,84%

133 13

Staţia de apă Salcea + reţea

160 102 63,75%

81 81 100%

420 81 79 21 26,58%

161 27

Uzina de apă Ostra + reţea

129 40 31%

62 31 50%

334 31 67 9 13,43%

143 12

Staţia de apă Stulpicani + reţea

139 44 31,65%

61 39 63,39%

303 39 78 5 6,41%

156 22

Staţia de apă Dumbrăveni + reţea

129 8 6,2%

64 2 3,12%

259 2 65 6 9,23%

133 6

Staţia de apă Vereşti + reţea

129 69 53,48%

63 61 96,82%

329 61 66 8 12,12%

135 8

Staţia de apă Păltinoasa + reţea

88 38 43,18%

43 33 76,74%

214 33 45 5 11,11%

93 5

Reţea Pârteşti de Jos

19 11 57,89%

9 8 88,88%

45 8 10 3 30%

20 5

Staţie de apă Liteni + reţea

120 6 5%

60 0 123 0 60 6 10%

120 7

Staţie de apă 32 2 16 0 32 0 16 2 32 3

133

Corni (Liteni) + reţea

6,25% 12,5%

Staţie de apă Poiana (Dolhasca) + reţea

130 5 3,84%

65 0 148 0 65 5 7,69%

130 5

Staţie de apă Budeni (Dolhasca) + reţea

118 2 1,69%

59 1 1,69%

118 1 59 1 1,69%

118 1

Staţie de apă Drăguşeni + reţea

116 15 12,93%

58 7 12,06%

116 7 58 8 13,79%

116 10

Staţie de apă Forăşti + reţea

118 7 5,93%

59 4 6,77%

118 4 59 3 5,08%

118 3

Staţie de apă Boroaia + reţea

12 4 33,33%

6 0 30 0 6 4 66,66%

12 8

Staţie de apă Broşteni + reţea

16 1 6,2%

8 0 40 0 8 1 12,5%

16 1

Staţie de apă Crucea + reţea

7 0 3 0 15 0 4 0 8 0

Staţie de apă Iacobeni + reţea

12 0 6 0 38 0 6 0 12 0

Staţie de apă Granicesti + reţea

18 4 22,22%

0 0 0 0 18 4 22,22%

35 9

Staţie de apă Vicovu de Sus + reţea

153 44 28,75%

79 41 51,89%

316 41 74 3 4,05%

188 6

Staţie CFR C-lung Moldovenesc

104 49 47,11%

52 29 55,76%

312 29 52 20 38,46%

104 58

Reţea Vama 130 9 6,92%

65 6 9,23%

455 7 65 3 4,61%

130 4

Reţea Fundu Moldovei

130 96 73,87%

65 65 100%

455 65 65 31 47,69%

130 53

Total judet 9103 1059 11,63%

4429 793 17,9%

20470 794 4674 266 5,69%

10031 465

Parametrii la care s-au găsit neconformităţi au fost: clor rezidual liber (depăşiri sau lipsa acestuia în apa analizată – în proporţie de aproximativ 99% din probele chimice analizate şi găsite necorespunzătoare), amoniu, E.coli, enterococi, bacterii coliforme, streptococi fecali.

Conform listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole, prevăzută în anexa care face parte integrantă din Ordinul nr. 1552 din 2008, pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole, emis de Ministrul Mediului şi Dezvoltării Durabile şi Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, judeţul Suceava are afectate 17 localităţi, conform următorului tabel.

134

Tabel 58

LISTA ZO�ELOR VUL�ERABILE LA �ITRAŢI Î� JUDEŢUL SUCEAVA ŞI COD SIRSUP

SIRSUP COMU�A JUDET FORMA AGRICOL ARABIL Sursa �O3 la nivelul comunei

RELIEF ha ha Surse actuale

Surse istorice

147633 CAJVANA SUCEAVA cimpie 2201 1842 *

148970 GRANICESTI SUCEAVA cimpie 3924 3129 *

150524 TODIRESTI SUCEAVA cimpie 4286 3308 *

146995 BALCAUTI SUCEAVA deal 2872 2523 *

147036 BILCA SUCEAVA deal 1847 1663 *

148293 DORNESTI SUCEAVA deal 2723 2273 *

148694 FRATAUTII VECHI SUCEAVA deal 3143 2574 *

149101 HORODNIC SUCEAVA deal 5115 3950 *

146628 RADAUTI SUCEAVA deal 2188 1785 *

150196 SATU MARE SUCEAVA deal 1931 1544 *

151077 VICOVU DE JOS SUCEAVA deal 2151 1038 *

151095 VICOVU DE SUS SUCEAVA deal 3193 2089 *

148612 FRASIN SUCEAVA munte 3144 560 *

146584 GURA HUMORULUI SUCEAVA munte 2001 649 *

150294 STRAJA SUCEAVA munte 1480 414 *

150935 VAMA SUCEAVA munte 3644 538 *

148872 GALANESTI SUCEAVA partial munte

2719 2148 *

B.17.2. Evacuarea apelor uzate

Evoluţia reţelelor de canalizare în judeţul Suceava în perioada 2005 - 2009, ca rezultat al acţiunilor de extindere a acestora, este prezentată în tabelul următor:

Tabel 58 Rețele de canalizare Anul

Lungimea simplă a conductelor de canalizare (km)

�r localități deservite

2005 633,0 30

2006 663,0 33

2007 686,9 33

2008 693,3 34

2009 685,3 34


Volumul total de ape uzate evacuate în anul 2009 a fost de 19,809 mil. m.c. – apele uzate provenite din aceste surse de impurificare sunt ape menajere şi ape industriale din ramurile: extractivă, alimentară, învăţământ şi sănătate, prelucrare lemn precum şi din alte activităţi.

Aceste ape uzate sunt încărcate cu diverşi poluanţi a căror concentraţii trebuie să se încadreze în limitele maxime admise stabilite prin H.G. 352/2005 - Anexa 2, astfel încât acestea să nu devină un potenţial pericol după deversarea în receptorii naturali.


135


B.17.3. Alimentarea cu energie electrică

Întrucât energia electrică produsă în judeţ nu satisface necesarul, cea mai mare parte a consumatorilor sunt alimentaţi din Sistemul Naţional.

În judeţ energia electrică se produce la:

- Centrala electrică de termoficare CET Suceava (putere instalată 100 MW) - Microhidrocentrala locală – MHC – (putere instalată 24.888 kw)

Tabel 59

Microhidrocentrale – SC Vienna Energy Forţa Naturală SRL jud. Suceava anul 2010

�r. crt. Obiectiv

1 Sihăstrie

2 Darmoxa

3 Vorona

4 Dornişoara

5 Izvorul Alb

6 Sadova

7 Ariniş

8 Sahia

9 Pojorâta

10 FCL Câmpulung Moldovenesc

Tabel 60

Situaţia centralelor hidroelectrice SC Hidroelectrica SA din jud. Suceava anul 2010

�r. crt. Obiectiv

1 Plai Monah

2 Saru Dornei I

3 Gura Haiti I

4 Gura Haiti 2

5 Neagra Şarului I

6 Neagra Şarului 2 + Şaru Dornei 2

7 Lucaciu

8 Panaci

9 Barnar

10 Vicov

11 Rogojeşti

12 Bucecea

136

Tabel 61

Situaţia centralelor hidroelectrice SC Romergo SA din jud. Suceava anul 2010

�r. crt. Obiectiv

1 Suha Mare

2 Văleni

3 Poiana Mărului

4 Mălini

5 Găineşti

6 Slatina

7 Şuvăriţa

Transportul energiei electrice din Sistemul Naţional se face prin linii de înaltă tensiune LEA de 400 şi 110 KV, preponderente fiind cele de 110 KV. Principalele linii de transport sunt:

LEA 400 KV – Suceava – Roman LEA 220 KV – Suceava – Iaşi LEA 110 KV – Suceava – Fălticeni – Bicaz LEA 110 KV – Fălticeni – Botoşani LEA 110 KV – Suceava – Rădăuţi – Siret – Dorohoi LEA 110 KV – Suceava – Siret LEA 110 KV – Rădăuţi – Ostra – Bicaz LEA 110 KV – Suceava – Gura Humorului – Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei.

Lungimea totală a liniilor de transport este de 1.399,6 km. Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor din zonă se face de la reţeaua de transport prin intermediul staţiilor de transformare care, la rândul lor, alimentează reţeaua de distribuţie de medie tensiune (20 kv).

Alimentarea consumatorilor se face de la staţii prin intermediul reţelelor de distribuţie (20 kv) de la care, prin posturile de transformare (20/0,4 kv) energia electrică ajunge la consumatori prin reţeaua de joasă tensiune.

Lungimea totală a reţelei de medie tensiune este de 2.996,7 km din care cca. 20% este de tip aerian (LEA), cea subterană fiind distribuită în zona centrală a oraşelor.

În prezent în judeţ sunt în funcţiune 2.123 posturi de transformare. În mediul rural posturile de transformare sunt de tip aerian (PTA) de puteri de la 40-250 KVA.

În mediul urban sunt posturi de transformare în construcţie de zidărie sau metalică de putere 400-630 KVA, dar există şi posturi aeriene în zonele periferice ale localităţilor urbane.

În prezent, în judeţ sunt 254.750 locuinţe (numai 460 de locuinţe din mediul urban şi 2.845 de locuinţe din mediul rural nu sunt conectate la reţeaua de energie electrică). Astfel, putem concluziona că gradul de racordare la energie electrică este de 98,70% (Conform Institutul Național de Statistică, în anul 2009).

B.17.4. Alimentarea cu energie termică

Termoficarea

Reţele de apă caldă menajeră există în judeţul Suceava numai în 6 municipii şi oraşe, după cum urmează:

• Vatra Dornei – 23 km

137

• Câmpulung Moldovenesc – 40 km

• Gura Humorului - 34 km

• Rădăuţi – 71 km

• Siret – 16,6 km

• Suceava – 443 km.

În cadrul proiectului “Utilități și Mediu la standarde europene în judeţul Suceava” au fost modernizate rețelele de termoficare din 6 orașe: Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Siret, Rădăuți, Vatra Dornei și Suceava. De asemenea, au fost construite 4 centrale termice de cogenerare la Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei și Rădăuți.

În acest sens, în cursul anului 2010, au fost puse în funcţiune centralele termice cu cogenerare din Câmpulung Moldovenesc si Gura Humorului, urmărindu-se montarea SRMP si STM de la centrală, probele de presiune, probele hidraulice din centrala termică. Pentru centrala cu cogenerare de la Rădăuţi s-au pus în funcţiune turboagregatele.

Alimentarea cu gaze naturale

Reţele de alimentare cu gaz există în 6 localităţi urbane şi în 10 localităţi rurale:

- Câmpulung Moldovenesc – 4 km

- Gura Humorului - 38,488 km

- Rădăuţi – 99,5 km

- Siret – 13,65 km

- Suceava – 120 km

- Fălticeni – 47 km

- Salcea – 21.5 km

- Siminicea – 11 km

- Bosanci – 21 km

- Ipoteşti – 19 km

- Tişăuţi – 7 km

- Lisaura – 7 km

- Frasin – 12,5 km

- Bucşoaia – 12,5 km

- Scheia – 25 km

- Sf. Ilie – 8 km

În cadrul Proiectului “Utilităţi şi mediu la standarde europene în judeţul Suceava”, în ceea ce priveşte componenta gaz, în anul 2010 a fost finalizată predarea conductei de transport gaze către SC Transgaz SA Mediaş, conform contractului nr. 2354/DD.3804/18.02.2010 şi a HG nr. 1216/2009 privind unele măsuri pentru finalizarea Proiectului Utilităţi şi mediu la standarde europene în judeţul Suceava”. Alte activităţi efectuate au fost:

• finalizarea tronsonului conductei de transport gaze naturale Frasin – Câmpulung Moldovenesc;

• inventarierea în teren, în vederea completarii Cărţii Tehnice pentru conducta de transport gaze naturale;

• acordarea de asistenţă tehnică pe teren pentru preluarea reţelei de distribuţie gaze naturale din municipiul Câmpulung Moldovenesc de către operatorul zonal SC Amgaz;

• stabilirea, împreună cu reprezentanţii Transgaz, a noului traseu al conductei de transport gaze naturale de la Câmpulung Moldovenesc la Vatra Dornei.

138

B.17.5. Gestionarea deşeurilor

Sistemul curent de gestionare a deşeurilor în judeţul Suceava are în vedere următoarele tipuri de deşeuri: deşeuri menajere urbane (incluzând deşeurile menajere periculoase), deşeurile provenite de la echipamentele electrice şi electronice (DEEE-uri), deşeurile voluminoase, deşeurile menajere rurale (incluzând deşeurile menajere periculoase) şi deşeurile similare (deşeurile provenite din parcuri şi grădini, deşeurile din pieţe, deşeurile stradale şi nămolurile provenite de la epurarea apelor uzate.

Sistemul curent de gestionare a deşeurilor solide nu protejează în mod adecvat mediul. În oraşele cu o populaţie mai mare (Suceava, Câmpulung Moldovenesc) colectarea deşeurilor este făcută zilnic, iar în celelalte zone populate, o dată pe săptămână. În principalele oraşe, deşeurile sunt colectate în euro-containere şi transportate cu autogunoiere compactoare. În oraşe nu există staţii de transfer sau de depozitare temporară. Colectarea selectivă este asigurată de către diferite societăţi comerciale specializate, astfel: pentru deşeurile din plastic se realizează la nivelul municipiilor, iar pentru celelalte deşeuri se realizează la nivelul asociaţiilor gospodăreşti, agenţilor economici şi locuinţelor private.

Serviciile de salubrizare acoperă doar parţial nevoile. Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare, raportat la populaţia existentă la data de 1 iulie a fiecărui an, este redată în tabelul de mai jos:

Tabel 62

Populaţie deservită (%) 2005 2006 2007 2008 2009

TOTAL 25,63 28,31 44,39 59,16 76,43

Urban 57,42 56,24 72,90 80,12 83,33

Rural 1,31 6,98 22,95 43,43 71,27

Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Suceava, Raport privind starea mediului în jud.l Suceava, 2010

În prezent, rata de colectare existentă este mai ridicată datorită mijloacelor de colectare rudimentare care sunt adoptate pentru acoperirea perioadei ulterioare închiderii gropilor de gunoi rurale în 2009. Din cauza faptului că gropile de gunoi au fost închise, comunele au trebuit să găsească o soluţie temporară de colectare a deşeurilor.

Infrastructura neadecvată a depozitelor. Nici unul dintre depozitele existente nu respectă directiva cu privire la depozitarea deşeurilor, aceste instalaţii sunt neecologice şi au un efect nefavorabil semnificativ asupra mediului.

Sistemul inadecvat de reciclare a materialelor recuperabile. Cu toate că autorităţile locale din unele zone urbane (Suceava, Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Gura Humorului şi Siret) colectează selectiv o parte din materialele reciclabile şi deşi există – în special în municipiile Suceava, Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Gura Humorului – centre de colectare, unde operatorii comerciali colectează fracţiile de deşeuri şi le vând reciclatorilor, sistemul de reciclare este încă insuficient dezvoltat.

Depozitele existente

În judeţul Suceava existau 7 depozite neconforme, din care 2 au fost operaţionale până la data de 16 iulie 2011 (Câmpulung Moldovenesc şi Gura Humorului), iar celelalte 5 au fost închise în perioada 2008 – 2010, fără să fie încă acoperite.

Evoluţia cantităţilor de deşeuri municipale produse anual în jud. Suceava

Informaţiile privind generarea deşeurilor municipale sunt furnizate în principal de operatorii de salubritate şi administratorii depozitelor de deşeuri pe baza chestionarelor de anchetă statistică, fiind bazate în cea mai mare parte pe estimări şi nu pe date precise, obţinute prin cântăriri. Din cauza lipsei înregistrărilor cantitative şi a organizării corespunzătoare, serviciile de salubritate din mediul rural au fost incluse în ancheta statistică abia în anul 2006.

139

Cantităţile de deşeuri generate şi necolectate s-au calculat pe baza populaţiei nedeservite de servicii de salubrizare, utilizându-se ca indici de generare a deşeurilor menajere în anul 2003: 0,9 kg/loc/zi în mediul urban, respectiv 0,4 kg/loc/zi în mediul rural şi considerând o creştere anuală a indicilor de generare de 0,8%.

Evoluţia cantitativă a deşeurilor municipale generate şi a celor colectate anual, este redată în tabelul următor:

Tabel 63 Cantitate (tone) Tip de deşeu

municipal 2005 2006 2007 2008 2009 1.Deşeuri menajere şi asimilabile - Total, din care:

64.178 84.393 95.030 113.430 112.759

1.1.deşeuri menajere de la populaţie, în amestec

48.394 56.608 63.890 77.218 85.071

1.2. deşeuri menajere şi asimilabile de la unităţi economice, comerciale, instituţii

15.348 26.225 30.454 35.137 26.694

1.3. Deşeuri menajere colectate separat (fără cele din construcţii) *

436 1.560 685 1075 994

2. Deşeuri din servicii municipale **

9.341 8.618 8.510 8.880 8.789

3. Deşeuri din construcţii, demolări

4.891 5.766 12.910 20.852 19.229

4. Total deşeuri municipale colectate

78.410 98.777 116.450 143.162 140.777

5. Deşeuri generate şi necolectate

101.926 100.698 74.636 55.258 35.140

Total deşeuri municipale generate

180.336 199.475 191.086 198.420 175.917

Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Suceava, Raport privind starea mediului în județul Suceava, 2010

* reprezintă cantităţile colectate selectiv de operatorii de salubritate ** deşeuri stradale, din pieţe, grădini şi parcuri Deşeuri de hârtie/carton În anul 2010, operatorii economici autorizaţi în colectarea/valorificarea deşeurilor reciclabile au colectat din judeţul Suceava cantitatea de 6976,71 tone de deşeuri de hârtie/carton în scopul valorificării. Deşeuri lemnoase Excedentul de rumeguş, care în trecut ridica probleme în zonele de munte prin crearea unor depozite necontrolate, în prezent a fost rezolvat prin creşterea cererii de deşeuri lemnoase care servesc ca materie primă în procesul tehnologic de fabricare a panourilor stratificate sau de generare de energie termica. În judeţul Suceava, peste 52% din suprafaţă o reprezintă fondul forestier. Principala resursă energetică, utilizată din ce în ce mai mult, o constituie lemnul (inclusiv deşeurile din lemn). În prezent o parte din deşeurile lemnoase generate în bazinul Dornelor sunt valorificate prin Centrala Termică a municipiului Vatra Dornei care a fost realizată în cadrul unui proiect tip JI (Joint Implementation), derulat în parteneriat cu Danemarca, şi pusă în funcţiune în anul 2004, cu o capacitate de 18MW energie termică, care utilizează biomasă (rumeguş, alte deşeuri

140

lemnoase), producând agent termic pentru încălzire şi apă caldă menajeră pentru cca 1/3 din locuitorii municipiului Vatra Dornei. Depozitarea deşeurilor industriale Deşeurile industriale generate de agenţii economici sunt depozitate în general în spaţii de depozitare proprii, situate în incintă sau în afara unităţilor. Depozitele de deşeuri industriale neconforme de pe teritoriul judeţului Suceava au fost închise conform calendarului din anexa nr. 5 la HG nr. 349/2005. Depozitul de zgură şi cenuşă al SC TERMICA SA este în procedură de închidere şi ecologizare conform acordului de mediu. S-a finalizat lucrarea Modificarea tehnologiei de evacuare a zgurii şi cenuşii prin execuţia unui sistem de captare a cenuşii în stare uscată, într-un siloz de cenuşă, în vederea valorificării. Pentru depozitarea nămolului anorganic SC AMBRO SA a construit o celulă ecologică cu suprafaţa de 0,41 ha, încercând între timp să găsească soluţii viabile de valorificare a acestor deşeuri. Actualmente nu se mai generează nămol anorganic, activitatea de producţie a celulozei sulfat fiind sistată.

Deşeuri generate din activităţi medicale Deşeurile rezultate din activităţile medicale sunt deşeurile generate în spitale, policlinici, cabinete medicale umane şi veterinare etc. şi se împart în două categorii:

- Deşeuri medicale periculoase (infecţioase, înţepătoare, anatomopatologice etc.); - Deşeuri asimilabile cu deşeurile menajere

În anul 2010, la nivelul judeţului Suceava s-a continuat implementarea prevederilor Directivei Consiliului nr. 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor şi realizarea obiectivelor stabilite prevăzute în H.G. 128//2002 privind incinerarea deşeurilor modificată şi completată prin H.G. 268/2008. Deşeurile medicale periculoase provenite din unităţi sanitare se elimină prin incinerare la SC MONDECO SRL Suceava şi SC SUPERSTAR COM SRL Rădăuţi, care deţin autorizaţii de mediu. Conform Angajamentelor asumate, până la finele anului 2006 toate spitalele din judeţ au sistat activitatea de incinerare în instalaţii proprii a deşeurilor periculoase, având încheiate contracte de prestări servicii cu una din cele două firme specializate în incinerarea deşeurilor.

Pentru a reduce cantităţile de deşeuri care trebuie eliminate, având în vedere şi dificultăţile practice create prin sistarea activităţii depozitelor neconforme de deşeuri, unele autorităţi publice locale au implementat sisteme de colectare selectivă a deşeurilor, recurgând, în unele cazuri şi la selectarea din amestec a deşeurilor reciclabile. Astfel, la sfârşitul anului 2010 sisteme de colectare selectivă a deşeurilor erau înfiinţate în 36, din cele 114 localităţi ale judeţului, după cum urmează:

Tabel 64

Localităţi care au implementat sisteme de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje şi dotarea acestora

Localitate �r. containere, capacitate pe categorie de deşeuri colectate Modul de realizare al colectării selective

Suceava PET / plastic: 141eurocontainere - 1,1 mc 35 clopote - 1.1 mc hârtie/carton: 92 eurocontainere - 1,1 mc; 38 clopote - 1.1 mc sticla, metalul şi lemnul sunt selectate din amestec

parteneriat CL, operatorul de salubritate SC ROSAL GRUP SRL Suceava şi Eco-Rom Ambalaje

Rădăuţi PET/plastic: 12 eurocontainere - 1,1 mc 6 containere plasa de sârmă - 1,5 mc hârtie/carton: 28 eurocontainere - 1,1 mc sticla: selectată din amestec

operatorul de salubritate SC SERVICII COMUNALE SA Rădăuţi

141

Fălticeni PET: 66 eurocontainere - 1,1 mc, saci menajeri hârtie/ carton: 66 eurocontainere - 1,1 mc, saci menajeri sticlă: 54 eurocontainere - 1,1 mc

Parteneriat CL, operatorul de salubritate SC GOSCOM SA Fălticeni şi Eco-Rom Ambalaje


PET / plastic: 21 eurocontainere - 1,1 mc 1 container din plasă de sârmă - 4 mc hârtie /carton: 21 eurocontainere de 1,1 mc 1 container din plasă de sârmă - 4 mc sticlă: 21 eurocontainere - 1.1 mc

Parteneriat CL, operatorul de salubritate SC FLORCONSTRUCT SRL Suceava şi Eco-Rom Ambalaje

Vatra Dornei PET: 180 eurocontainere - 1,1 mc; 2 containere - 4 mc hârtie /carton: 180 eurocontainere - 1,1 mc sticlă: 180 eurocontainere - 1,1 mc

operatorul de salubritate SC ECOLOGICA SRL Vatra Dornei şi SC GO SA Vatra Dornei

Gura Humorului

PET: 20 containere din plasa de sarma - 2mc 26 eurocontainere - 1,1 mc hârtie /carton: 36 eurocontainere - 1,1 mc 2 containere din plasă de sârmă - 8 mc sticlă: 26 eurocontainere - 1,1 mc

operatorul de salubritate Serviciul Public de Salubritate din cadrul Primăriei Gura Humorului

Frasin PET/plastic: 22eurocontainere - 1,1 mc hârtie/carton: 22 eurocontainere - 1,1 mc sticlă: 22eurocontainere - 1,1 mc


Liteni PET/plastic: 10 europubele - 0,24 mc, saci menajeri hârtie/carton: 10europubele - 0,24 mc, saci menajeri sticlă: 10 europubele - 0,24 mc

Parteneriat între CL, SC DIASIL SERVICE SRL Suceava şi Eco-Rom Ambalaje

Siret PET: 15 containere - 1,5 mc 20eurocontainere - 1,1 mc hârtie/carton: 10 eurocontainere - 1,1 mc; 14 eurocontainere - 1,5 mc 6 containere - 5 mc sticla 10 eurocontainere - 1,1 mc

Parteneriat CL Serviciul Public de Salubrizare din cadrul Primăriei Siret şi Eco -Rom Ambalaje

142

Vicovu de Sus

PET / plastic: 24 eurocontainere - 1,1 mc, 10 europubele - 240 l hârtie/carton: 24 eurocontainere - 1,1 mc, 10 europubele - 240 l sticlă 24 eurocontainere - 1,1 mc, 10 europubele - 240 l

operatorul de salubritate Serviciul de Salubritate al Primăriei Vicovu de Sus

Salcea PET / plastic: 12 containere din plasă de sârmă - 4,5 mc 15 eurocontainere de 1,1 mc hârtie/carton: 2 containere din plasă de sârmă - 4,5 mc 5 eurocontainere - 1,1 mc

operatorul de salubritate: Serviciul de Salubritate al Primăriei Salcea

Solca PET /plastic: 7 containere din plasă de sârmă - 1 mc hârtie/carton: rezultată în urma sortării

operatorul de salubritate: Serviciul de Salubritate al Primăriei Solca

Bălăceana PET: 9 containere din plasă de sârmă - 1,2 mc hârtie/carton: 9 containere din plasă de sârmă - 1,2 mc

operatorul de salubritate: SC RITMIC COM SRL Suceava

Boroaia PET /plastic: 19containere din plasă de sârmă - 2mc Hârtie/carton şi sticlă: depunere voluntară la un depozit de deşeuri reciclabile lângă primărie

operatorul de salubritate: Serviciul de Salubritate al Primăriei Boroaia

Cacica PET/plastic: 15 containere din plasă de sârmă - 2.5 sticlă: 2 containere din metal - 4 mc

operatorul de salubritate: Serviciul de Salubritate al Primăriei Cacica

Ciprian Porumbescu

PET/ plastic, : 10 containere din plasă de sârmă - 5 mc, Hârtie/carton: saci menajeri, metal selectat din amestec

operatorul de salubritate: SC RITMIC COM SRL Suceava şi Primăria Ciprian Porumbescu

Dorna Arini PET/plastic: 50 eurocontainere -1,1 mc Hârtie/carton: 50 eurocontainere - 1,1 mc sticlă: 50 eurocontainere - 1,1 mc

operatorul de salubritate: SC GO SA Vatra Dornei

Drăgoieşti PET/plastic: 5 containere din plasă de sârmă - 4 mc Hârtie/carton: saci menajeri - instituţii publice şi operatori economici

operatorul de salubritate: Primăria Drăgoieşti

Dorneşti PET/plastic: 9 containere din plasă de sârmă - 5 mc Hârtie/carton: saci menajeri - operatori economici

operatorul de salubritate: Primăria Dorneşti

Dumbrăveni PET/plastic: 10 containere din plasă de sârmă - 4 mc

operatorul de salubritate: Serviciul de Salubritate al Primăriei Dumbrăveni

Grăniceşti PET / plastic: 16 containere din plasă - 3.5 mc 12 europubele - 0.24 mc hârtie/carton: 12 europubele - 0.24 mc pentru operatori economici, instituţii

operatorul de salubritate: Primăria Grăniceşti

143

Ilişeşti PET: 10 containere din plasă de sârmă - 4 mc 1 container din plasă de sârmă - 12 mc

operatorul de salubritate: SC RITMIC COM SRL Suceava şi Primăria Ilişeşti

Marginea PET/plastic: 62 eurocontainere - 1,1 mc; hârtie/carton: 42 eurocontainere - 1,1 mc; sticlă: 42 euroicontainere - 1,1 mc

operatorul de salubritate: Serviciul de Salubritate al Primăriei Marginea

Mânăstirea Humorului

PET/plastic: 19 eurocontainere - 1,1 mc hârtie/carton: 19 eurocontainere - 1,1 mc sticlă: 19eurocontainere - 1,1 mc

operatorul de salubritate Serviciul Public de Salubritate din cadrul Primăriei Gura Humorului. Deşi există dotări pentru colectarea selectivă, în această localitate nu sunt cantităţi de deşeuri colectate selectiv

Ostra PET/plastic: 13 eurocontainere - 1,1 mc hârtie/carton: 13 eurocontainere - 1,1 mc sticlă: 13eurocontainere - 1,1 mc


Panaci PET/plastic: 40 eurocontainere - 1,1 mc Hârtie/carton: 40 eurocontainere - 1,1 mc sticlă: 40 eurocontainere - 1,1 mc

operatorul de salubritate: SC GO SA Vatra Dornei

Păltinoasa PET/plastic: 6 containere din plasă de sârmă - 3 mc

operatorul de salubritate: Primăria Păltinoasa

Pătrăuţi PET: 6 containere din plasă de sârmă - 3,8 mc

operatorul de salubritate: Primăria Pătrăuţi

Poieni Solca PET, plastic, hârtie / carton, sticlă: saci menajeri

operatorul de salubritate: deşeurile sunt colectate de SC ROTMAC ECO SRL Marginea, şi Primăria Poieni Solca

Satu Mare PET/ plastic: 25 containere din plasa de sârmă- 2.5 mc

operatorul de salubritate: Primăria Satu Mare

Stroieşti PET: 5 containere din plasă de sârmă - 7,2 mc, saci menajeri Hârtie/carton: saci menajeri metal: selecţie din amestec

operatorul de salubritate: SC RITMIC COM SRL Suceava şi Primăria Stroieşti cu forţe proprii

Stulpicani PET/plastic: 20 eurcontainere - 1,1 mc hârtie/carton: 22 eurocontainere - 1,1 mc sticlă: 20 eurocontainere - 1,1 mc


Suceviţa PET, plastic, metal: 2 eurocontainere de 1.1 mc, saci menajeri hârtie / carton: 2 eurocontainere de 1.1 mc, saci menajeri sticlă : 2 eurocontainere de 1.1 mc

operatorul de salubritate: Primăria Suceviţa

144

Şaru Dornei PET/plastic: 60 eurocontainere - 1,1 mc Hârtie/carton: 60 eurocontainere - 1,1 mc sticlă: 60 eurocontainere - 1,1 mc

operatorul de salubritate: SC CONDANTIB SRL Vatra Dornei

Valea Moldovei

PET/plastic: 12 eurcontainere - 1,1 mc hârtie/carton: 12 eurocontainere - 1,1 mc sticlă: 12 eurocontainere - 1,1 mc


Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Suceava, Raport privind starea mediului în județul Suceava, 2010

Sistemele de colectare selectivă au fost organizate fie prin implementarea proiectelor PHARE CES, fie din iniţiativa autorităţilor administraţiei publice locale. Sunt şi localităţi în care, cu toate că există containere pentru colectarea selectivă, populaţia continuă să depoziteze deşeurile în amestec (Frasin, Mânăstirea Humorului, Ostra, Stulpicani, Valea Moldovei). Pe lângă operatorii de salubritate cantităţi semnificative de deşeuri reciclabile sunt colectate si de operatorii economici tip REMAT autorizaţi pentru colectarea / valorificarea acestor deşeuri.

Prin finalizarea unor proiecte PHARE CES, în judeţul Suceava existau, la sfârşitul anului 2010 următoarele instalaţii pentru tratarea deşeurilor municipale:

- Staţie de transfer cu linie de sortare a deşeurilor şi presă pentru balotare, aparţinând Consiliului Local Gura Humorului, din care funcţionează periodic linia de sortare a deşeurilor colectate selectiv. Linia de transfer nu este utilizată deoarece eliminarea deşeurilor se realizează tot pe depozitul Gura Humorului;

- Staţie de transfer a deşeurilor aparţinând Consiliului Local Vatra Dornei, aflată în funcţiune;

- Staţie de tratare mecanică a deşeurilor aparţinând Consiliului Local Rădăuţi, aflată în funcţiune;

- Linie de sortare şi balotare a deşeurilor aparţinând Consiliului Local Siret, investiţie finalizată în anul 2010.

Potrivit angajamentelor asumate de România în procesul de negociere al Capitolului 22 – Mediu, cu privire la implementarea Directivei pentru depozitarea deşeurilor, transpusă în legislaţia noastră prin H.G. nr. 349/2005, la sfârşitul anului 2010 au mai rămas în funcţiune în judeţul Suceava doar două dintre depozitele neconforme de deşeuri municipale, care mai pot funcţiona până la data de 16 iulie 2011 (depozitele Gura Humorului şi Hurghiş - Câmpulung Moldovenesc). Din acest motiv deşeurile municipale colectate în judeţul Suceava sunt şi vor trebui transportate în continuare la depozite funcţionale din judeţele limitrofe (Botoşani, Darabani, Săveni, Târgu �eamţ), ceea ce atrage, desigur, costuri suplimentare pentru gestionarea deşeurilor. Cheltuielile s-ar diminua prin colectarea selectivă a deşeurilor (cel puţin pe trei fracţii: hârtie/carton, plastic şi metal, sticlă, aşa cum prevede legislaţia actuală), şi compostarea individuală, a deşeurilor biodegradabile din mediul rural, în gospodăriile populaţiei. Dar aceasta presupune schimbarea mentalităţii şi responsabilizarea tuturor factorilor implicaţi în gestionarea deşeurilor (autorităţi locale, operatori de salubritate, instituţii, operatori economici, populaţie), proces de durată, care trebuie susţinut şi de dotările necesare pentru colectarea selectivă.

Implementarea proiectului „Sistem Integrat de Management al Deşeurilor în judeţul Suceava”, care a fost aprobat în luna aprilie 2011 de către Comisia Europeană, va rezolva în mare parte problemele actuale privind gestionarea deşeurilor. În valoare de cca. 63 milioane euro, acest proiect prevede realizarea următoarelor facilităţi de gestionare a deşeurilor:

- 2 depozite conforme: (Moara – 5.399.980 mc şi Pojorâta 352.500 mc);

145

- 1 staţie de sortare a deşeurilor la depozitul Moara (6700 t/an deşeuri de hârtie/carton, 11220 t/an deşeuri de plastic/metal);

- 5 staţii de transfer în localităţile: Rădăuţi, Fălticeni, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului (extindere) şi Vatra Dornei (extindere);

- implementarea sistemelor de colectare selectivă în toate localităţile judeţului prin construcţia şi dotarea corespunzătoare a platformelor de colectarea deşeurilor;

- încurajarea compostării fracţiei biodegradabile din mediul rural în gospodăriile populaţiei, iar în mediul urban a deşeurilor din spaţiile verzi;

- închiderea şi ecologizarea depozitelor de deşeuri municipale neconforme.

Până când vor fi funcţionale dotările prevăzute în proiect (probabil în anul 2013), gestionarea deşeurilor într-o manieră cât mai ecologică depinde atât de implicarea autorităţilor publice locale şi a operatorilor de salubritate, cât şi de conştientizarea generatorilor de deşeuri (populaţie, instituţii publice, operatori economici).

DEŞEURI I�DUSTRIALE

SC MI�BUCOVI�A SA Vatra Dornei

Iaz decantare Dumitrelu

Iazul a fost dat în funcţiune în 1980, proiectat pentru o capacitate de 30.000 mii mc. Are o suprafaţă de 9,31 ha. Depunerile de steril pe iaz au încetat la data de 31.12.1997, fiind depuse 2 340 mii mc de steril (2.330.600 tone).

În prezent, iazul este în conservare, executându-se lucrările de stabilizare şi ecologizare.


Iazul de decantare Valea Straja a fost pus în funcţiune în anul 1989 şi a încetat activitatea în anul 2006. Perioada de execuţie a iazului de decantare Valea Straja a fost între anii 1986-1989. Are o suprafaţă de 12,58 ha. A fost proiectat pentru o capacitate de 1496 mii mc. În această perioadă s-a depus o cantitate de steril (şlam) de la U.P Tarniţa de 1320 mii mc.

- Iaz decantare Tărnicioara

Iazul s-a realizat în anii 1972-1975 când a fost dat în folosinţă, fiind prevăzut a fi înălţat clasic prin diguri şi berme cu retragere spre interior. Data încetării activităţii a fost 31.12.2002. Capacitatea proiectată a iazului a fost de 9.300.000 mc, iar cantitatea de steril depozitat este de 15.667.982 t = 8.329.909 mc.

La ora actuală se execută lucrări de închidere/ecologizare .

- Iaz decantare Ostra A, B, C

Iazul a fost pus în funcţiune în anul 1965, iar încetarea activităţii a fost în anul 1972. În prezent iazul este în conservare, sunt definitivate lucrările de fertilizare pe toate compartimentele, fiind în întregime revegetate. Iazul de decantare Ostra A,B,C aparţine de Uzina de preparare Tarniţa, unitate subordonată S.C. MINBUCOVINA S.A . Nu s-au semnalat evenimente deosebite produse pe parcursul exploatării iazului de decantare Ostra A,B,C. Se impune monitorizarea permanenta a evolutiei comportarii iazului de decantare Ostra A,B,C, inclusiv asigurarea numarului de posturi necesare acestei activitati.

- Iaz decantare Poarta Veche

Iazul de decantare Poarta Veche a fost construit şi exploatat în perioada anilor 1970 - 1975. Iazul a fost dat în funcţiune în anul 1972. Nu mai funcţionează în momentul de fata. Datorită ploilor torentiale, s-au reactivat 6 izvoare de coastă în amonte de iaz, acestea producând o acumulare de apă care a rupt şanţul de gardă în amonte de iaz, apele ajungând in corpul iazului. Aceasta a condus la apariţia unei sufozii de dimensiuni, foarte aproape de taluzul iazului, pe partea dreaptă. Au fost demarate lucrările de umplere a ravenei Au fost decolmatate canalele de gardă din amonte şi aval de iaz. A fost executat şi un dig de protecţie pe latura dinspre versant.

- Iaz decantare Dealu �egru

146

A fost dat în funcţiune în 1967, proiectat pentru o capacitate de 694,564 mii mc. Depunerile de steril pe iaz au încetat la data de 08.01.2002, fiind depuse 696,445 mii mc. În prezent, iazul este în conservare, urmând să fie supus lucrărilor de stabilizare şi ecologizare.

- Iaz decantare Pârâul Cailor

A fost dat în exploatare în anul 1979 şi a fost proiectat pentru o capacitate de 959 319 mii mc. Depunerile de steril pe iaz au încetat în anul 2002, fiind depuse 925 018 mii mc. Pr. Cailor are o scurgere naturală permanentă. Captarea in amonte si dirijarea pârâului se realizeaza printr-un canal de subtraversare de aprox. 2 m diametru, cu o lungime de 700 m, construit din beton armat. În prezent, iazul este în conservare, urmând să fie supus lucrărilor de stabilizare şi ecologizare.

- Iaz decantare Valea Hajului

Iazul a fost dat în funcţiune în decembrie 1978, proiectat pentru o capacitate de 1 300 mii mc. Depunerile de steril pe iaz au încetat în anul 1993 fiind depuse 54,2 mii mc. În prezent, iazul este în conservare.

- SC TERMICA SA Suceava – depozitul de zgură şi cenuşă

Depozitul de zgură şi cenuşă al CET Huilă are 25,5 ha cu 3 compartimente şi conducte supraterane de transport de 4 km. Se află în faza de modificare a tehnologiei de evacuare a zgurii şi cenuşei, pentru captare şi depozitare în stare uscată.

- SC DOR�AFOR SA Vatra Dornei – depozit de coajă şi rumeguş

Depozitul are constituit fondul de închidere şi urmărire post închidere. Depozitarea deşeurilor a fost sistată din anul 2006. SC ROMA�EL SA Vatra Dornei – depozit de coajă şi rumeguş. Depozitul este închis şi ecologizat din 2007

Se impune ecologizarea acestor perimetre şi punerea în siguranţă a iazurilor de decantare (din 8 iazuri doar la 2 s-au început lucrări de ecologizare) la perimetrele miniere aparţinând de SC MI BUCOVI A SA. Activităţile miniere sistate, din care se evacuează ape de mină, din cadrul S.C. „MINBUCOVINA" S.A. VatraDornei, judeţul Suceava.

Mina Leşul Ursului - Sector Crucea - galeriile din acest sector sunt predate Ministerului Industriilor şi Resurselor prin Direcţia de Conversie Capacităţi şi Programe Ecologice din Sectorul Minier Galeria 17, este închisă, evacuează ape de mină în râul Bistriţa; - Platforma Isipoaia- Galeria Isipoaia nu este în exploatare şi evacuează ape uzate.

Mina "Dorna" Iacobeni Sector Dadu, Oiţa, Tolovanu.

- Galeria Oiţa este în exploatare - Galeria Dadu este închisă şi nu evacuează ape uzate. - Galeria Tolovanu este închisă - Galeria orizont 790, situată lângă platforma de încărcare minereu

Uzina de preparare Tarniţa.

Iazul Tărnicioara, cu o suprafaţă utilă de 23 ha, se află la cota finală de exploatare şi este rezervat ca iaz de avarie

Conform raportului anual de mediu al Apm Suceava s-au facut analize la deşeurile steril exploatare minereu uraniu, zgură şi cenuşă CET Suceava

Denumire punct de prelevare

- Steril haldă Gal. 8 -Sector exploatare minereu uraniu Crucea;

- Steril haldă Gal. 3 - Sector exploatare minereu uraniu Botuşana;

- Zgură haldă CET Suceava - Halda CET Suceava.

147

Pentru determinări ale activităţii beta globale s-a prelevat steril de pe principalelehalde din sectoarele miniere Crucea şi Botuşana şi de pe halda CET Suceava.

Radioactivitatea artificială înregistrată la probe de steril recoltate de pe halda Troaca Găvanului - exploatarea minieră Crucea, a prezentat în 2009 o creştere de 1,5 ori faţă de cea înregistrată în 2008, iar la probele recoltate de pe halda Gal.3 - exploatarea minieră Botuşana aceasta a fost mai mare de 1,7 ori faţă de media înregistrată în 2008.

Radioactivitatea artificială medie înregistrată pe probe de zgură recoltate de pe halda CET Suceava a prezentat în 2009 o valoare în creştere (de 1,7 ori) faţă de media înregistrată în 2008.

C. EVOLUŢIA PROBABILĂ A CALITĂŢII MEDIULUI Î� SITUAŢIA �EIMPLEME�TĂRII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE ECO�OMICĂ ŞI SOCIALĂ A JUDEŢULUI SUCEAVA

C.1. ZO�E DE RISC

C.1.1. Zone de risc la inundaţii

Cel mai semnificativ hazard natural manifestat pe teritoriul judeţului, caracterizat prin frecvenţă şi intensitate crescute, prin aria de manifestare şi valoarea mare a pagubelor rezultate este reprezentat de inundaţii. Acestea sunt generate de fenomenele meteorologice periculoase caracteristice acestui teritoriu: căderea de precipitaţii bogate într-un interval scurt de timp şi scurgeri pe versanţi – primăvara şi vara şi topirea bruscă a zăpezii sau formarea zăpoarelor pe unele cursuri de apă – iarna şi primăvara. În mod concret, elementul definitoriu al ultimilor ani este creşterea gradului de torenţialitate al precipitaţiilor, îndeosebi în zona de podiş şi în zona piemontană, precum şi în unităţile montane din partea de est, cu efecte directe asupra producerii viiturilor şi a inundaţiilor.

Fenomenele cel mai grave s-au manifestat în anii 2008 şi 2010, când viiturile din bazinul hidrografic Suceava au avut un caracter catastrofal, iar propagarea acestora spre aval a determinat producerea unor debite istorice pe râurile Moldova, Suceava şi Siret.

Riscul producerii inundaţiilor a fost în mare măsură înlăturat prin regularizări de cursuri de apă, acumulari şi îndiguiri, în urma cărora a încetat aportul de apă. În urma acestor lucrări, probabilitatea producerii de inundaţii în localităţile prin al căror intravilan trec cursuri de apa, s-a redus.

C.1.2. Zone cu alunecări de teren

În anul 2010 erau inventariate în judeţul Suceava 61 localităţi, zone şi puncte cu alunecări de teren care constituie elemente de risc pentru populaţie şi infrastructura critică. Principalii factori ai declanşării şi evoluţiei alunecărilor de teren de pe teritoriul judeţului Suceava sunt de ordin geologic (un substrat litologic argilos în alternanţă cu roci friabile), morfologic (versanţi cu pante mai mari de 3-5%), climatic (precipitaţii medii anuale peste 500 mm) şi antropic (utilizarea iraţională a terenurilor în general şi a versanţilor în special). Alunecările de teren, în diferite stadii de evoluţie, active şi relativ stabilizate, afectează peste 30-40 % din suprafeţele de versant ale văilor ce drenează Unitatea deluvială de podiş a judeţului şi, de asemenea, suprafeţe apreciabile din Unitatea montană, carpatică şi subcarpatică.

C.1.3. Controlul accidentelor majore

Tabel 65

Obiectivele care se supun HG 804/2007privind controlul activităţilor care prezintă risc de accident major in care sunt implicate substanţe periculoase- judeţul Suceava

148

�r. Crt.

�umele societăţii Adresa societăţii Domeniu de activitate

Clasificarea obiectivului (RM / rm)

1 SC TERMICA SA str.Energeticianului, nr.1 Suceava

producere energie termică şi electrică

Risc minor

2 SC UNICOM TRANZIT SA Dornesti depozitare şi comercializare produse petroliere

Risc minor

3 SN PETROM SA Bucureşti str. Bazelor, nr.1 Suceava


Risc minor

4 SC PROGAS SA Vereşti Vereşti depozitare şi imbuteliere butan şi propan

Risc major

5 SC RAI 88 IMPEX SRL Bucureşti Dorneşti depozitare şi comercializare azotat de amoniu

Risc minor

6 SC ROMPETROL DOWNSTREAM SRL BUCURESTI

Vatra Dornei; loc Argestru


Risc minor

7 SC DOMAROM STAR SRL Fundu Moldovei depozitare şi imbuteliere GPL

Risc minor

8 SC GRUP K.M.S. SRL Dorneşti depozitare şi comercializare azotat de amoniu

Directiva 96/82/CE privind controlul accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase (SEVESO II) amendată prin Directiva 2003/105/CE a Parlamentului şi Consiliului European din 16 decembrie 2003.

Directiva se aplică obiectivelor în care sunt prezente substanţe periculoase în cantităţi suficiente ca să existe pericolul producerii unui accident major.

Scopul acestei Directive este de a preveni accidentele majore în care sunt implicate substanţe periculoase şi de a limita consecinţele acestora pentru populaţie şi mediu.

Titularii de activitate au obligatii să ia măsuri preventive pe baza unor proceduri privind planificarea, inspectia, raportarea şi accesul publicului la informaţii.

Transpunere

- H.G. nr.804/2007 (M.O. 539/8.10.2007) privind controlul activităţilor care prezintă risc de accident major in care sunt implicate substanţe periculoase.

- Ordinul nr.1084/2003 (M.O. 118/10.02.2004) privind procedurile de notificare a activităţilor care prezintă pericole de producere a accidentelor majore in care sunt implicate substanţe periculoase si respectiv, a accidentelor majore produse.

- Ordinul nr.142/2004 (M.O. 191/04.03.2004) pentru aprobarea procedurii de evaluare a raportului de securitate privind activităţile care prezintă pericole de producere a accidentelor majore in care sunt implicate substanţe periculoase.

- Ordinul nr.251/2005 (M.O. 298/11.04.2005) pentru organizarea si funcţionarea secretariatelor de risc privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase.

- Ordinul nr.1299/2005 privind aprobarea procedurii de inspecţie pentru obiectivele care prezintă pericole de producere a accidentelor majore in care sunt implicate substanţe periculoase

149

Obligativitatea agentului economic

- De a lua toate măsurile necesare pentru a preveni producerea accidentelor majore şi pentru a limita consecinţele acestora asupra sănătăţii populaţiei şi asupra calităţii mediului;

- De a face dovada autorităţilor competente de control, ca a luat toate măsurile pentru prevenirea pericolelor de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase;

- De a informa imediat autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului şi autoritatea teritorială pentru protecţie civilă, în cazul în care, dupa transmiterea notificării, apar următoarele modificări:

• creşterea semnificativă a cantităţii sau schimbarea semnificativă a naturii ori a stării fizice a substanţei periculoase prezente sau apariţia oricărei modificări în procesele în care este utilizată această substanţă periculoasă;

• închiderea definitivă, temporară sau trecerea în regim de conservare a instalaţiei;

• schimbarea titularului activităţii.

- De a elabora şi transmite, dupa caz, notificarile (identificare substanţe periculoase, mod de stocare, cantitate şi stare fizică, activităţi existente, indentificare pericole), politicile de prevenire a accidentelor majore, rapoartele de securitate, planurile de urgenţă internă, informaţiile necesare elaborării planurilor de urgenţă externă, informaţiile privind identificarea pericolelor de accidente majore şi informările pentru public;

- De a pune în aplicare imediat planurile de urgenţă internă şi externă în următoarele situaţii:

• când survine un accident major;

• când survine un eveniment necontrolat care, prin natura sa, poate provoca un accident major.

- Să informeze imediat autorităţile teritoriale pentru protecţie civilă şi autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului, precum şi celelalte autorităţi cu atribuţii în domeniu potrivit legii, în cazul producerii unui accident major.

Obligativitatea autoritatilor publice locale cu competenţe în domeniul protecţiei mediului şi protecţiei civile:

- să coordoneze activităţile autorităţilor publice locale responsabile pentru implementarea prevederilor legislaţiei în vigoare;

- să inventarieze unităţile economice;

- să elaboreze procedurile specifice în domeniul managementului riscului şi controlului activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase;

- să urmărească modul de respectare a termenelor de transmitere de către agenţii economici a: notificărilor (identificare substanţe periculoase, mod de stocare, cantitate şi stare fizică, activităţi existente, riscul prezumtiv), politicilor de prevenire a accidentelor majore, rapoartelor de securitate, planurilor de urgenţă internă, informaţiilor necesare elaborării planurilor de urgenţă externă, informaţiilor privind identificarea pericolelor de accidente majore şi informaţiilor pentru public;

- să întocmească planuri de inspecţie şi să urmărească modul de realizare a inspecţiilor;

- să întocmească planuri de instruire, inclusiv prin exerciţii de simulare a unui accident;

- să furnizeze informaţiile necesare întocmirii registrului cu: unitati tip SEVESO II, cauzele producerii accidentelor majore şi măsurile preventive;

150

- să identifice, pe baza informaţiilor primite de la titularul activităţii, obiectivele sau grupurile de obiective la care există probabilitatea şi posibilitatea producerii unui accident major;

- să aducă la cunoştinţa publicului, ţinând cont de opiniile exprimate de acesta, informaţii referitoare la: proiectarea unor noi obiective, modificările aduse obiectivelor existente şi dezvoltările în jurul obiectivelor existente;

- să interzică utilizarea sau punerea în funcţiune a oricărui obiectiv, a oricărei instalaţii sau unităţi de stocare, ori a oricărei părţi din acestea, dacă titularul activităţii nu a înaintat în termenele legale notificarea, raportul de securitate, planul de urgenţă internă, informaţiile necesare întocmirii planului de urgenţă externă sau alte informaţii solicitate.

C.1.4. Riscuri tehnologice



În condiţiile neimplementării Strategiei Judeţene zonele de risc prezentate rămân în continuare cu aceleaşi procese de eroziune torenţială, alunecări de teren, inundaţii, care afectează local versanţii şi unele văi, contribuind la reducerea posibilităţilor de utilizare raţională şi eficienţă a solului şi la degradări ale acestuia (acţiune medie spre puternică), care în contextual actual al modificărilor climatice globale şi-au intensificat frecvenţa dar şi caracterul tot mai distructiv a tuturor factorilor de mediu.

C.2. RESURSELE DE APĂ

Probleme existente: • exploatarea la capacităţi maxime a surselor de apă pentru acoperirea pierderilor mari

de apă înregistrate de sistemele de alimentare cu apă; • parte din staţiile de tratare existente necesită retehnologizări şi mărirea capacităţilor de

tratare. O mare parte din rezervoarele de înmagazinare a apei potabile prezintă uzuri mari la instalaţiile hidraulice;

• sistemele rurale de alimentare cu apă, aflate în exploatare, nu beneficiază de instalaţii de tratare sau clorinare, chiar dacă calitatea apei prelevate de la sursă nu îndeplineşte întotdeauna condiţiile de calitate, conform normativelor în vigoare;

• canalizarea apelor uzate se realizează într-un număr foarte mic de localităţi; • reţelele de canalizare a apelor uzate prezintă un grad avansat de uzură datorită vechimii

conductelor. Etanşările conductelor nu sunt bine realizate, ceea ce permite poluarea pânzei freatice;

• staţiile de epurare a apelor uzate existente au tehnologii depăşite, sunt în stare de uzură avansată şi nu funcţionează în parametrii normali, neasigurând condiţiile de calitate a apelor uzate înainte de evacuarea acestora în emisar;

• evacuările necontrolate de ape uzate de la gospodăriile din zonele rurale (majoritatea au sursă proprie de alimentare cu apă, evacuarea apelor uzate făcându-se în emisari sau puţuri absorbante);

• perioada de tranziţie pentru factorul de mediu apa pentru unităţile IPPC şi staţiile de epurare existente (evacuări de ape uzate cu concentraţii de poluanţi peste limitele admisibile prevăzute în legislaţia în vigoare);

• evacuările în emisari de ape uzate de mină rezultate de la minele din judeţul Suceava; • exploatările necontrolate ale pădurilor duc la evacuări de ape cu încărcări mari în

suspensii pe torenţi şi apoi în apele de suprafaţă;

151

• evacuarea în subteran a apelor uzate infiltrate de la depozitele neconforme de deşeuri (levigat);

• gradul ridicat de troficitate a lacurilor, ca urmare a prezenţei algelor; • existenţa unor zone critice sub aspectul poluării apelor subterane cu nitraţi proveniţi

din surse agricole; • pericol de colmatare a canalelor şi podetelor, de inundare a unor suprafeţe de teren sau

gospodării şi a deteriorării calităţii apei ce se descarcă în emisari sau râuri datorită depozitării reziduurilor menajere şi colmatării canalelor de desecare.

Pentru protecţia calităţii apelor prin Raportul de mediu se propun următoarele măsuri: • realizarea măsurilor impuse prin Tratatul de aderare cap 22 Mediu pentru factorul

de mediu apa şi anume realizarea lucrărilor de alimentare cu apă potabilă şi canalizare - epurare ape uzate pentru toate localităţile de peste 2000 l.e;

• realizarea măsurilor impuse prin planurile de conformare /acţiune şi programele pentru conformare pentru agenţi economici, autorităţi publice locale care le deţin;

• eliminarea tuturor evacuărilor necontrolate de ape uzate provenite de la operatorii economici cât şi de la gospodăriile particulare (în special în zonele rurale);

• eliminarea puţurilor absorbante de la gospodăriile particulare şi amenajarea de platforme impermebilizate conforme pentru depozitarea dejecţiilor provenite de la animale;

• întocmirea planurilor de acţiune împotriva poluării cu nitraţi pentru zonele vulnerabile;

• realizarea sistemelor de canalizare - epurare ape uzate în localităţile unde există sistem centralizat de alimentare cu apă;

• închiderea fântânilor din zonele rurale acolo unde calitatea apei nu este corespunzătoare şi reprezintă un pericol pentru sănătatea populaţiei;

• împrejmuirea perimetrelor de protecţie severă pentru sursele de alimentare cu apă şi marcarea perimetrelor hidrogeologice;

• eliminarea depozitărilor de deşeuri de pe malurile apelor de suprafaţă. Resursele de apă de suprafaţă şi subterane se vor degrada calitativ şi cantitativ, iar procesele generatoare de disfuncţionalităţi se vor amplifica în etapa următoare, în condiţiile neimplementării Strategiei Judeţene şi a propunerilor din cadrul acestui raport.

În situaţia neimplementării Strategiei Judeţene va creşte riscul înbolnăvirii populaţiei, poluarea solului şi a resurselor de apă, din cauza lipsei sistemului centralizat de alimentare cu apă şi canalizare cu staţie de epurare în comunele judeţului Suceava.

C.3. SOLUL

Contaminarea solului are aceleasi cauze posibile ca şi apele de suprafaţă sau subterane. Anual o parte din levigatul generat de depozite se scurge la suprafaţa solului iar restul se infiltrează în subsol (funcţie de stratigrafia amplasamentului). În cazul neimplementării Strategiei Judeţene, calitatea solului va cunoaşte o continuă degradare iar riscurile generate de depozitarea necontrolată a deşeurilor, eroziunea cauzată de acţiunea vântului şi inundaţii vor creşte considerabil cu consecinţe grave asupra calitatii solului.

C.4. ATMOSFERA

Calitatea aerului este influenţată de: - emisiile şi imisiile de poluanţi rezultaţi de la arderea combustibililor de la instalaţiile

mari de ardere, de la centralele termice, unităţile IPPC; - mirosurile de la fermele de păsări şi de animale inclusiv de la adăposturile din

gospodăriile particulare;

152

- traficul rutier, datorită atât debitului de trafic rutier cât şi din cauza stării degradate a drumurilor;

- sistemele de încălzire a spaţiilor de locuit şi de lucru; - insuficienţa salubrizării stradale; - arderile necontrolate de deşeuri pe depozitele neconforme şi în zonele rurale (curţi,

gradini); - existenţa paturilor de uscare a nămolurilor de la staţiile de epurare. Zgomotul produs din cauza: - traficului rutier în cazul oraşelor şi al localităţilor rurale care sunt traversate de drumuri

naţionale; - unităţilor cu activităţi distractive amplasate în zonele de locuit; - activităţilor industriale, în special activităţii de prelucrare a lemnului în cazul localităţilor

rurale; - Numărul parcajelor amenajate este mult sub necesar, din care cauză staţionările şi

parcările se desfăşoară în mod haotic, în multe cazuri afectându-se zonele verzi.

Avînd în vedere direcţia de dezvoltare a transporturilor la nivel judeţean, se preconizează o intensificare a traficului în mediul rural. În acest sens trebuie prevăzut şi un plan de modernizare a drumurilor la nivel judeţean şi corelarea acestuia cu sistemul de transport.

În urma realizării raportului de mediu recomandăm următoarele: � Realizarea măsurilor din planurile de acţiune pentru factorul de mediu aer ale

unităţilor IPPC şi a instalaţiilor mari de ardere inclusiv a fermelor de păsări şi de animale cu respectarea termenelor impuse prin acestea cât şi prin Tratatul de Aderare cap 22 mediu;

� Realizarea măsurilor impuse prin Programul de gestionare a calităţii aerului în municipiul Suceava la indicatorul pulberi în suspensie PM10;

� Gestionarea calităţii aerului în conformitate cu legislaţia în vigoare; � Modernizarea, reabilitarea drumurilor existente în special în zonele rurale pentru

reducerea emisiilor de pulberi; � Dezvoltarea pistelor pentru biciclişti; � Dezvoltarea de şosele de centură pentru micşorarea traficului auto şi evitarea

traficului greu în oraşe şi municipii;Închiderea şi reconstrucţia ecologică a depozitelor de deşeuri neconforme orăşeneşti şi municipale cu recuperarea biogazului;

� Realizarea izolării termice pentru locuinţe; � Asigurarea agentului termic pentru locuinţe, instituţii publice cu ajutorul surselor de

energie regenerabile; � Dezvoltarea activităţilor de producere a energiei din resurse regenerabile; � Realizarea Registrului de spaţii verzi pentru toate oraşele, municipiile şi localităţile

din judeţ; � Dezvoltarea de spaţii verzi în localităţi, perdele forestiere, amenajarea scuarurilor

dintre blocuri şi locuinţe cu vegetaţie; � Împrejmuirea zonelor industriale, a staţiilor de epurare, a depozitelor de deşeuri

(care se vor construi sau cele neconforme care s-au închis sau se vor închide) cu perdele verzi de protecţie;

� Dezvoltarea de platforme amenajate conforme de depozitare a dejecţiilor de la păsări şi animale.

Intensificarea traficului fără o infrastrutură şi măsuri de protecţie adecvate, va conduce la o creştere a emisiilor în atmosferă şi a nivelului de zgomot cu consecinţe nefaste asupra sănătăţii populaţiei şi mediului.

153

C.5. FLORA, FAU�A ŞI ARIILE �ATURALE PROTEJATE

Aspecte depistate prin raportul de mediu: 1. Arii naturale protejate:

- degradarea biodiversităţii prin exploatarea unor specii prin pescuit şi practici agricole inadecvate;

- activităţi reduse de împădurire, întreţinere şi regenerare a pădurilor; - existenţa unor dăunători în păduri; - existenţa unei suprafeţe forestiere redusă care prezintă riscuri (saraturare, umiditate,

degradare, etc.); - zone critice forestiere datorate tăierilor ilegale, păşunatului abuziv în regim de sălbăticie; - activităţi cu impact asupra mediului desfăşurate în ariile naturale protejate (exemplu

activităţile miniere); - planurile de management al ariilor naturale protejate nu sunt avizate şi aprobate de

Ministerul Mediului şi Padurilor; - activităţile ecoturistice sunt încă într-o fază incipientă; - nu sunt facilităţi de cercetare pentru ariile naturale protejate; - inexistenţa unor studii complexe în vederea evaluării florei şi faunei în ariile naturale

protejate; - practicarea ilegală a vânătorii, existenţa unor bordeie de pândă; - inexistenţa unor puncte roşii sau zone de risc pentru biodiversitate (zone de cuibărit,

bârloage, vizuini, suprafeţe cu vegetaţie remarcabilă, etc.) în care accesul publicului larg să fie restricţionat;

- afluxul foarte mare de culegători de ciuperci, fructe de pădure şi alte produse accesorii în scop comercial;

- aspectul retrocedǎrilor de pǎdure - populaţiile locale nu constentizeaza cǎ modul de exploatare a resurselor forestiere trebuie realizat în spiritul normelor silvice;

- lipsa activităţii de pază şi protecţie in ariile naturale protejate.

2. Spaţii verzi - nu sunt întocmite Registrele de spaţii verzi; - există un deficit de suprafaţă împădurită raportată la suprafaţa judeţului; - defrişările necontrolate de păduri.

Pentru protecţia ariilor naturale se propun următoarele; - realizarea şi avizarea planurilor de management şi respectarea prevederilor acestora; - pentru proiectele noi care se prevăd a se construi în interiorul sau vecinătatea ariilor

naturale protejate se vor face studii de evaluare adecvată a proiectelor pentru stabilirea exactă a condiţiilor de realizare a acestora;

- se vor lua măsuri suplimentare de protecţie a faunei şi florei pentru activităţile existente în interiorul sau în vecinătatea ariilor protejate;

- se vor face acţiuni de informare şi conştientizare a populaţiei şi în special al elevilor cu privire la importanţa ariilor naturale protejate.

Pentru toate localităţile se vor întocmi Registrele de spaţii verzi şi se vor amenaja spaţii verzi suplimentare pentru atingerea ţintei de 26 mp spaţiu verde /cap locuitor în anul 2013.

C.6. RISCUL �EIMPLEME�TĂRII STRATEGIEI

Analiza stării mediului în situatia neimplementării Strategiei de Dezvoltare Economică şi Socială a jud. Suceava (Alternativa 0) are ca scop evaluarea modului în care planul răspunde nevoilor şi cerinţelor stării mediului din teritoriul analizat şi a tendinţelor sale de evoluţie şi reprezintă o cerinţă impusă prin Directiva Uniunii Europene 2001/42/EC privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului şi prin prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.

154

Alternativa 0 reprezintă cadrul de referinţă pentru evaluarea planului, iar analiza acesteia s-a realizat pe baza gradului actual de cunoaştere cu privire la starea mediului şi la tendinţele evoluţiei sale.

Tabel 66 Evoluţia stării factorilor de mediu în situaţia neimplementării Strategiei de Dezvoltare Economică şi Socială

a jud. Suceava Factor/Aspect de mediu

Evoluţia probabilă în cazul neimplementării

Aer/Clima Calitatea aerului ar suferi deprecieri ca urmare a tendinţei: � crescătoare a traficului rutier şi a lipsei investiţiilor în infrastructura de transport (Din totalul

de 1.136,424 km care reprezintă lungimea drumurilor judeţene, 32,20% reprezintă drumuri pietruite şi de pământ. Din totalul de 906,787 km care reprezintă lungimea drumurilor comunale, 83,40% reprezintă drumuri pietruite şi de pământ);

� Densitatea reţelei de drumuri publice de 29,5 km la 100 kmp teritoriu plasează judeţul Suceava sub nivelul densităţii înregistrat pe ţară, de 34,3 km la 100 kmp.);

� Cresterea nivelului de emisii rezultate din arderea combustibililor pentru producerea energiei electrice şi termice prin lipsa asigurării soluţiilor alternative pentru încălzirea locuinţelor şi producerea energiei electrice din surse regenerabile;

� Suprafaţa spaţiilor verzi ar fi sub limita prevăzută de lege pentru anul 2013 în comparatie cu prevederile legislatiei în vigoare.

Menţinerea activităţii industriale fără implementarea de măsuri privind modernizarea/retehnologizarea şi reducerea poluării, lipsa asigurării soluţiilor alternative pentru încalzirea locuinţelor, precum şi reducerea suprafeţelor împădurite vor conduce la menţinerea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul actual sau chiar la o creştere a acestora (Existenţa zonelor cu deficit de vegetaţie forestieră (869,49 ha).

Apa Managementul deficitar al resurselor de apă va continua să provoace scăderea calităţii vieţii. Gradul de poluare a apelor va creşte datorită numărului mic de localităţi cu sisteme centralizate de alimentare cu apă, canalizare şi epurare a apelor uzate, dar şi industriei (Doar 46 de localităţi, din care 14 sunt municipii şi oraşe, beneficiau în anul 2009 de sistem centralizat de distribuţie a apei potabile şi doar 34 de localităţi dispuneau de reţele de canalizare. � În ceea ce priveşte reţeaua de alimentare cu apă (aducţiune şi distribuţie), există la nivelul

judeţului 1.100,18 km, se află în execuţie alţi 816,22 km şi mai sunt necesari încă 2.430,11 km pentru a acoperi întregul judeţ. În ceea ce priveşte reţeaua de canalizare a judeţului, în prezent există 550,93 km, sunt în execuţie alţi 488,36 km şi sunt necesari încă 2.502,40 km.

� Necesarul de staţii de epurare este de 96 la nivelul judeţului, din care numai 16 sunt în funcţiune.

� În judeţ funcționează numai 27 de staţii de tratare a apei potabile, în condițiile în care sunt necesare 97.

Neasigurarea fondurilor necesare pentru lucrările de conservare, închidere şi ecologizare a siturilor miniere, în special a iazurilor de decantare steril uzinal conduc la producerea sau iminenţa producerii de poluări accidentale (se evacueaza ape de mina în receptorii naturali).

Sol/utilizare terenuri Calitatea solului va continua să se deterioreze ca urmare a salinizării, alcalinizării sau înmlăştinării, fenomene ce vor continua în lipsa unui sistem adecvat de irigaţii. Suprafeţele de teren degaradate vor avea o tendinţa de menţinere sau creştere datorită fenomenelor de eroziune şi alunecări de teren. Nevalorificarea la un nivel corespunzător a potenţialului natural Gradul de poluare a solului se va accentua în urma presiunii exercitate de agricultură şi activităţile industriale dar şi în lipsa realizării sistemelor de canalizare în localităţile � Lipsa unor depozite de deşeuri zonale corespunzătoare şi a unor staţii de transfer. În anul 2009, numai 76,43% din populaţia judeţului a beneficiat de servicii de salubrizare, cu preponderenţă în zonele urbane. Acoperirea serviciilor de salubrizare a fost de 83,33% în mediul urban şi de 71,27% în mediul rural.

Vegetatie şi fauna, biodiversitate

Defrişările ilegale, braconajul, păşunatul intensiv, turismul neorganizat sau extinderea necontrolată a activităţilor antropice în zone cu valoare naturală mare sau în vecinătatea acestora vor contribui în continuare la degradarea ecosistemelor, distrugerea habitatelor şi chiar disparitia unor specii de flora şi fauna. Inexistenţa planurilor de management aprobate de Ministerul Mediului şi Pădurilor pentru majoritatea zonelor protejate care să aplice măsuri de protecţie şi conservare a bunurilor

155

încredinţate va conduce la degradări provocate în cadrul ariilor protejate ca urmare a activităţilor antropice insuficient controlate.

Patrimoniu cultural construit

Deteriorarea monumentelor culturale şi de arhitectură se va accentua în cazul în care nu se vor lua măsuri în vederea restaurării şi conservării obiectivelor de patrimoniu.

Factori de risc natural

Neaplicarea prevederilor din legislatia în vigoare va favoriza continuarea producerii fenomenului de inundaţii. De asemenea, în cazul ploilor puternice, exista riscul activării alunecărilor de teren în condiţiile schimbării folosinţelor terenurilor şi a nerealizării unor lucrări de îmbunătăţiri funciare Judeţul Suceava reprezintă o zonă de risc în ceea ce priveşte inundaţiile (pe o suprafață de 51.756 ha, în zonele traversate de râurile mari ale judeţului (Suceava, Moldova, Siret), precum și în zona piemontană de contact dintre podişul Dragomirnei şi Obcina Mare, traversată de râurile mici ale județului şi tributare mai ales Sucevei). Risc ridicat de alunecări de teren (pe o suprafață de 22.335 ha, în zone precum Cacica, Botoşana, Cajvana, Todireşti, în partea vestică a podişului Dragomirnei la Dărmaneşti și Adâncata şi în podişul Fălticeni la Udeşti, Fălticeni, Preuteşti, Radăşeni, Forăşti).

Conservarea/utilizarea resurselor naturale

Supraexploatarea resurselor naturale cauzata de nivelul de trai scăzut al populaţiei din zonele limitrofe fondului forestier va avea o tendinţă crescătoare.

Resursele neregenerabile vor fi utilizate exclusiv în continuare în vederea producerii de energie termică

Sănătate umană Menţinerea unui nivel scăzut al dotărilor utilitare precum şi lipsa măsurilor implementate pentru reducerea poluării mediului vor conduce la menţinerea sau creşterea riscurilor asupra sănătăţii umane. Desfiinţarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică şi montarea de instalaţii de încălzire centrală sau locale improvizate, necorespunzătoare din punct de vedere tehnic, sanitar şi al riscului de incendiu, precum şi lipsa întreţinerii corecte a lor poate conduce la intoxicaţii, incendii sau explozii. Poluarea fonică ar putea înregistra o creştere în lipsa implementării unor măsuri adecvate privind înfrastructura de transport şi izolarea fonică a incintelor în care sunt prezente surse de zgomot.

D. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZO�ELOR POSIBIL AFECTATE – IMPACTUL PROIECTELOR PROPUSE ASUPRA MEDIULUI

Conform cerinţelor HG 1026/2004, efectele potenţiale semnificative asupra factorilor/aspectelor de mediu trebuie să includă efectele secundare, cumulative, sinergice, pe termen scurt, mediu si lung: permanente si temporare; pozitive şi negative.

Strategia de Dezvoltare Economică şi Socială a Judeţului Suceava trebuie să asigure ca cerinţă minimală faptul că, în urma implementării, nu se va continua procesul de degradare a condiţiilor de mediu predominante în judeţ, astfel că identificarea principalelor componente de mediu ce prezintă probleme actuale la nivelul judeţului stă atât la baza elaborării strategiei, cât şi a stabilirii modului în care componentele respective ar putea fi afectate de aplicarea acestuia.

Aspectele caracteristice aferente componentelor de mediu şi problemele de mediu relevante pentru Strategia de Dezvoltare Economică şi Socială a Judeţului Suceava au fost identificate pe baza analizei stării actuale a mediului. Rezultatul procesului de identificare este prezentat în tabelul următor:

Tabel 67 Aspecte caracteristice şi probleme de mediu relevante

Aer/Clima - creşterea numărului de autovehicule şi a traficului rutier; - infrastructura de transport existenţa favorizează aglomerările de trafic rutier; - deficitul de suprafaţă împadurită raportată la suprafaţa judeţului; - defrişările necontrolate de păduri; - depozitările necontrolate de deşeuri sau existenţa depozitelor neconforme; - vechimea şi stare avansată de uzură fizică şi morală a instalaţiilor şi echipamentelor

industriale, în special sectorul distributiei de energie;

156

- starea drumurilor în special în zonele rurale (nesfaltate); - arderea deseurilor la sol, rezultate de la gradini în special în zonele rurale; - arderile necontrolate de deseuri în depozitele de deseuri existente neconforme; - descompunerea reziduurilor cu conţinut de substanţe organice cu degajarea de substanţe urât

mirositoare (amoniac, metan, hidrogen sulfurat); - insuficienta salubrizari stradale; - perioadele de tranzitie pentru factorul de mediu aer pentru unitatile IPPC (până la încadrarea

acestora limitele prevăzute în cele mai bune tehnici disponibile); - folosirea combustibilor din resurse neregenerabile în producerea energiei termice şi electrice; - lipsa tehnologiilor alternative din resurse regenerabile pentru producerea energiei electrice; - lipsa instalaţiilor de producere a combustibililor din resurse alternative (biodiesel).

Zgomot

- traficul rutier din oraşe şi localităţi care sunt traversate de drumuri nationale; - traficul rutier în localităţile unde starea drumurilor aste precară; - zone de agrement (discoteci, baruri cu echipamente audio etc) amplasate în zonele de locuit

sau la parterul blocurilor; - activităţi industriale în special activităţile de prelucrare a lemnului în zonele rurale; - inexistenţa hărtilor de zgomot în zonele cu aglomerări de peste 100000 loc.

Apa - exploatarea la capacităţi maxime a surselor de apă pentru acoperirea pierderilor mari de ap[ înregistrate de sistemele de alimentare cu apă;

- o parte din sta’iile de tratare existente necesită retehnologizări şi mărirea capacităţilor de tratare. O mare parte din rezervoarele de înmagazinare a apei potabile prezintă uzuri mari la instalaţiile hidraulice;

- sistemele rurale de alimentare cu apă, aflate în exploatare, nu beneficiază de instalaţii de tratare sau clorinare, chiar dacă calitatea apei prelevate de la sursă nu îndeplineste întotdeauna condiţiile de calitate, conform normativelor în vigoare;

- canalizarea apelor uzate se realizează într-un număr foarte mic de localităţi; - reţelele de canalizare a apelor uzate prezintă un grad avansat de uzură datorită vechimii

conductelor. Etanşările conductelor nu sunt bine realizate, ceea ce permite poluarea pânzei freatice;

- staţiile de epurare a apelor uzate existente au tehnologii depăşite, sunt în stare de uzură avansată şi nu funcţionează în parametrii normali, neasigurând condiţiile de calitate a apelor uzate înainte de evacuarea acestora în emisar;

- evacuările necontrolate de ape uzate de la gospodăriile din zonele rurale (majoritatea au sursă proprie de alimentare cu apă, evacuarea apelor uzate făcându-se în emisari sau puţuri absorbante);

- perioada de tranziţie pentru factorul de mediu apă pentru unităţile IPPC şi staţiile de epurare existente (evacuări de ape uzate cu concentraţii de poluanţi peste limitele admisibile prevăzute în legislaţia în vigoare);

- evacuările în emisari de ape uzate de mină rezultate de la minele din judeţul Suceava; - exploatările necontrolate ale pădurilor duc la evacuări de ape cu încărcări mari în suspensii

pe torenţi şi apoi în apele de suprafaţă; - evacuarea în subteran a apelor uzate înfiltrate de la depozitele neconforme de deşeuri

(levigat); - gradul ridicat de troficitate a lacurilor, ca urmare a prezenţei algelor; - existen’a unor zone critice sub aspectul polu[rii apelor subterane cu nitraţi proveni’i din

surse agricole; - pericol de colmatare a canalelor şi podetelor, de inundare a unor suprafeţe de teren sau

gospodării şi a deteriorării calitatii apei ce se descarcă în emisari sau râuri datorită depozitării reziduurilor menajere şi colmatării canalelor de desecare.

Sol/Utilizarea terenurilor

- Soluri degradate chimic şi fizic datorită depozitării deşeurilor menajere şi industriale din jurul oraşelor sau poluate cu substanţe chimice folosite în agricultură şi cu reziduuri provenite din activitatea zootehnică;

- disfuncţii în lucrările de întreţinere şi reparaţii în amenajările pentru desecări (decolmatări, curăţire vegetaţie) combatere a eroziunii solului cu consecinţe în diminuarea efectului acestora asupra solului;

- exista zone critice din punct de vedere al deteriorării solului, respectiv areale largi cu restricţii de ordin climatic (soluri cu exces de apă, soluri cu procese de sărăturare, soluri afectate de compactare, soluri afectate de eroziune);

- un sistem de irigaţii limitat şi învechit, inexistenţa instalaţiilor moderne de irigare şi pierderi

157

mari de apă pe reţeaua de aducţiune; - lucrările îmbunătăţiri funciare sunt executate în majoritate înainte de 1990 şi sunt

nefuncţionale din cauza lipsei echipamentelor de exploatare, a neasigurării fondurilor pentru realizarea lucrărilor de întretinere şi exploatare conform planurilor tehnice şi regulamentelor de exploatare;

- Eroziunea solului şi alunecarile de teren - un important factor limitativ al calitatii solului; - existenta siturilor contaminate istoric; - inexistenta unei evaluări corespunzatoare a a calităţii solurilor în zonele potenţial contaminate (foste depozite de îngrăşăminte chimice şi de pesticide, tabacarii sau alte unitati industriale, situri orfane).

Biodiversitate - degradarea biodiversităţii prin exploatarea unor specii prin pescuit şi practici agricole inadecvate;

- activitati reduse de impadurire, întretinere şi regenerare a padurilor; - existenta unor daunatori în paduri; - existenta unei suprafete forestiere redusa care prezinta riscuri (saraturare, umiditate,

degradare, etc.); - zone critice forestiere datorate taierilor ilegale, pasunatului abuziv în regim de salbaticie; - activitati cu impact asupra mediului desfasurate în ariile naturale protejate (exemplu

activitatile miniere); - inexistenta unor planuri de management al ariilor naturale protejate avizate de Ministerul

Mediului şi Pădurilor; - activităţile ecoturistice sunt înca într-o fază incipientă; - nu sunt facilităţi de cercetare pentru ariile naturale protejate; - inexistenta unor studii complexe în vederea evaluarii florei şi faunei în ariile naturale

protejate ; - practicarea ilegala a vânătorii , existenţa unor bordeie de pândă; - inexistenta unor puncte roşii sau zone de risc pentru biodiversitate (zone de cuibărit,

bârloage, vizuini, suprafeţe cu vegetaţie remarcabilă, etc.) în care accesul publicului larg să fie restricţionat;

- afluxul foarte mare de culegători de ciuperci, fructe de pădure şi alte produse accesorii în scop comercial;

- aspectul retrocedǎrilor de pǎdure - populaţiile locale nu constentizeaza cǎ modul de exploatare a resurselor forestiere trebuie realizat în spiritul normelor silvice;

- lipsa activităţii de pază şi protecţie în ariile naturale protejate. Patrimoniul natural

-dezvoltarea insuficienta a managementului zonelor naturale declarate protejate

Patrimoniul cultural

- Insuficienşa protejare a siturilor istorice, cauzată de depunerea deşeurilor, arături, excavări, traversarea lor de drumuri;

- degradarea fizică a unora dintre monumentele de arhitectură: numeroase imobile importante din jud. Suceava;

- nerespectarea zonelor de protecţie a acestora prin realizarea de constructii în imediata vecinătate a acestora.

Riscuri de mediu

Inundaţii - Vulnerabilitate la inundaţii - Modul defectuos de utilizare a terenurilor din zonele cu risc la inundaţii; - Comunicare defectuoasă între organele responsabile cu managementul riscului la

inundaţii şi populatia din zonele cu risc ridicat la inundaţii. Alunecări de teren

- Suprafeţe cu dimensiuni reduse, având probabilitate mare de producere a alunecărilor de teren, razlete, apar incluse în cadrul suprafeţelor înguste, alungite cu probabilitate medie mare de declanşare a alunecărilor de teren;

Cutremure - Teritoriul de studiu aparţine unei zone cu probleme deosebite din punct de

vedere al expunerii construcţiilor la riscul seismic.

Managementul deşeurilor

- Cantităţile crescute de deşeuri colectate neselectiv şi depozitate în depozitele de deşeuri; - Existenţa depozitelor neconforme de deşeuri; - Depozitarea deşeurilor tehnologice produse de agentii economici în depozitele de deşeuri

menajere; - Depozitarea deşeurilor periculoase provenite din activitati casnice în depozitele de deşeuri

menajere;

158

- Depozitarea întamplatoare pe sol a deşeurilor din mediul rural, evacuarea acestora în cursurile de apa, arderea necontrolata a deşeurilor din mediul urban;

- inexistenţa unei infrastructuri corespunzătoare pentru gestionarea tuturor tipurilor de deseuri (DEEE, uleiuri uzate de la populatiei, baterii, becuri, deşeuri rezultate de la grădinărit, deseuri periculoase etc);

- managementul defectuos al dejecţiilor animaliere, care afectează în prezent depozitările de deşeuri menajere;

- management defectuos în gestionarea nămolurilor de la staţiile de epurare.

Sănătate umana - existenţa depozitprilor neconforme de deşeuri ce induce un risc asupra sănătăţii populaţiei; - existenţa unor resurse de ape subterane cu grad scăzut de potabilitate; - sistemele rurale de alimentare cu apă, aflate în exploatare, nu beneficiază de instalaţii de

tratare sau clorare, chiar daca calitatea apei prelevate de la sursa nu îndeplineşte întotdeauna condiţiile de calitate, conform normativelor în vigoare;;

- staţiile de epurare în funcţiune sunt într-un grad avansat de uzură; - existenţa incintelor în care se găsesc surse de zgomot şi vibraţii neizolate fonic; - existenţa unei infrastructuri rutiere care favorizează poluarea fonică.

Utilizarea resurselor naturale

- exploatarea necorespunzătoare a resurselor solului şi subsolului şi ecosistemelor; - utilizarea redusă a surselor regenerabile de enegie.

D.1. CARACTERISTICI ALE FACTORULUI DE MEDIU APA

D.1.1. Apele subterane şi de suprafaţă şi utilizarea resurselor de apă

Apele de suprafaţă constituie o reţea bogată de râuri, iazuri, bălţi şi mlaştini. Râurile care drenează relieful judeţului sunt tributare Siretului, întreaga suprafaţă a judeţului făcând parte din bazinul hidrografic al râului Siret.

Resursele de apă potenţiale şi tehnic utililizabile pentru anul 2009, din judeţul Suceava, sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabelul 68

Resursa de suprafaţă (mil m.c.) Resursa din subteran (mil m.c.)

Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă

1.920 610 180 142

Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Suceava, Raport asupra stării mediului în judeţul Suceava în anul 2009

Se constată că doar 35,8% din resursele totale de apă din judeţ sunt utilizabile. Dintre acestea, ponderea cea mai mare o au apele de suprafaţă, reprezentând 81,1% din totalul resurselor utilizabile de apă din judeţ.

În anul 2009, prelevările totale de apă brută au fost de 44,612 mil. m3 dintre care, pentru populaţie 25,488 mil. m3, pentru industrie 13,22 mil. m3 şi pentru agricultură 5,903 mil. m3. Raportul cerinţă/prelevare pentru resursele de apă, pentru anul 2009, este prezentat în tabelul următor:

Tabel 69

Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Suceava, Raport asupra stării mediului în judeţul Suceava în anul 2009

159

Apele subterane

În zona montană se găsesc acumulate cantităţi imense de apă subterană în depozitele aluvionare de luncă şi terasă, precum şi la baza altor roci de suprafaţă. În regiunea de podiş, apele subterane sunt cantonate în depozitele luncilor şi teraselor râurilor, în straturile de nisipuri şi pietrişuri sarmaţiene, în glacişuri, conuri de dejecţie, la baza unor depozite deluvionale.

Judetul Suceava are 17 localităţi care intra sub incidenta Directivei 91/676/CEE privind protecţia apelor impotriva poluarii cu nitraţi din surse agricole.

Transpunere Directiva nr. 91/676/EEC privind protecţia apelor împotriva poluării cauzate de nitraţi din surse agricole a fost transpusă în totalitate, prin adoptarea următoarelor acte normative naţionale:

• H. G. nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole şi a înfiinţării Comisiei şi a Grupului de sprijin pentru aplicarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole; Comisia pentru aplicarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole este formată din specialişti ai Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, şi ai Ministerului Sănătăţii; pe lângă comisie funcţionează Grupul de sprijin, compus din reprezentanţi ai Administraţiei Naţionale “Apele Romane”, ai comitetelor de bazin şi ai unor institute şi unităţi de specialitate aflaţi în subordinea, coordonarea sau autoritatea ministerelor;

• Ordinul comun nr. 425/2001 şi 105.951/2001 al Ministrului apelor şi protectiei mediului şi al Ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor pentru aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare, atribuţiilor şi componentei Comisiei şi a Grupului de sprijin pentru aplicarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole;

• Ordinul nr. 918/2002 al Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului pentru aprobarea Codului bunelor practici agricole pentru uzul fermierilor.

Principalele obiective ale Directivei 91/676/CEE, cuprinse în Planul de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării din surse agricole sunt următoarele:

• reducerea poluării produsă sau indusă de nitraţi din surse agricole; • prevenirea poluării apelor cu nitraţi; • raţionalizarea şi optimizarea utilizării îngrăşămintelor chimice şi organice.

Conform listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole, prevazută în anexa care face parte integrantă din Ordinul nr. 1552 din 2008, pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole, emis de Ministrul Mediului şi Dezvoltării Durabile şi Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, judeţul Suceava are 17 localităţi afectate. Conform art. 2, „In termen de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2012, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului - ICPA Bucureşti, împreună cu Administraţia Naţională "Apele Romane", va revizui zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole, la nivel de cadastru agricol şi va întocmi hărţile cu aceste zone.

Pentru rezolvarea problemei referitoare la sursele de nitraţi din activităţi agricole care impurifică apele din fântâni, Primăriile localităţilor afectate trebuie să întocmească un Plan de acţiune împotriva poluării cu nitraţi, plan în care sunt prevăzute acţiuni, termene şi responsabilităţi.

160

D.1.2. Managementul apelor uzate

Directiva Consiliului 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane a fost transpusă în legislaţia romanească prin HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate (MO 187/20.03.20002. Cerinţele directivei

- Prevede colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate din aglomerări precum şi a celor biodegradabile provenite de la anumite sectoare industriale (industria agroalimentară);

- Prevede termenele limită pentru implementarea Directivei în funcţie de mărimea aglomerărilor umane şi de caracteristicile receptorilor naturali; termenele limită pentru implementarea Directivei variază în funcţie de mărimea aglomerărilor umane şi de caracteristicile receptorilor naturali;

- Prevede asigurarea cu sisteme de colectare a apelor uzate orăşeneşti pentru toate aglomerările cu peste 2000 locuitori echivalenţi (l.e.);

- Prevede asigurarea că pentru toate aglomerările cu peste 2000 locuitori echivalenţi (l.e.) să fie echipate cu staţii de epurare, la un nivel de epurare specific:

- tratare secundară pentru aglomerări mai mici de 10.000 l.e. - tratare terţiară pentru aglomerări cu peste 10.000 l.e.

Ţinând cont de aspectele privind protecţia mediului, de aşezarea sa geografică în bazinul Dunării şi Mării Negre, România va declara întregul sau teritoriu drept arie sensibilă, acest aspect presupunând obligaţia ca toate aglomerările umane cu mai mult de 10.000 locuitori echivalenţi să fie prevăzute cu staţii de epurare cu grad avansat de epurare, respectiv treaptă terţiară.

Evoluţia reţelelor de canalizare în judeţul Suceava în perioada 2005 - 2009, ca rezultat al acţiunilor de extindere a acestora, este prezentată în tabelul următor:

Tabel 70

Rețele de canalizare Anul

Lungimea simplă a conductelor de canalizare (km)

�r localități deservite

2005 633,0 30

2006 663,0 33

2007 686,9 33

2008 693,3 34

2009 685,3 34


Volumul total de ape uzate evacuate în anul 2009 a fost de 19,809 mil. m.c. – apele uzate provenite din aceste surse de impurificare sunt ape menajere şi ape industriale din ramurile: extractivă, alimentară, învăţământ şi sănătate, prelucrare lemn precum şi din alte activităţi.

Aceste ape uzate sunt încărcate cu diverşi poluanţi a căror concentraţii trebuie să se încadreze în limitele maxime admise stabilite prin H.G. 352/2005 - Anexa 2, astfel încât acestea să nu devină un potenţial pericol după deversarea în receptorii naturali.



161

D.1.3. Prognozarea impactului asupra apelor

Apele subterane pot fi afectate prin infiltraţii de substanţe organice sau chimice provenite din depozitările necorespunzătoare de deşeuri menajere şi dejectii zootehnice, din substantele fertilizante si de combatere a daunatorilor utilizate in agricultura La aceste cauze se mai adauga existenta unor surse de aprovizionare cu apa (izvoare, fantani) necorespunzatoare igienico-sanitar (fara perimetre de protectie, neadecvat construite), care pot fi afectate de incarcarea apelor subterane cu substante organice si chimice, ceea ce influenteaza negativ calitatea surselor cu apa potabila.

O situaţie deosebită o constituie localităţile rurale la care este realizat sistemul de alimentare cu apă, dar nu există sistem de canalizare - epurare. În aceste localităţi apele uzate - de toate tipurile - sunt evacuate în receptorii naturali, difuz, fără epurare prealabilă

Majoritatea staţiilor de epurare orăşeneşti nu realizează parametri calitativi reglementaţi, evacuand în cursurile de apă receptoare debite relativ mari de ape insuficient epurate.

Datorită încărcărilor în substanţe poluante de o mare diversitate (suspensii, substanţe organice, produse petroliere, detergenţi, ioni metalici, amoniu, azotiţi, etc.) ale apelor uzate neepurate sau insuficient epurate impactul produs asupra apelor de suprafaţă este apreciabil şi se manifestă prin efecte negative asupra biotopului şi a biocenozelor acvatice prin modificările de natură fizică, chimică şi bacteriologică pe care le provoacă şi care determină în majoritatea situaţiilor modificarea categoriei de calitate a receptorului sau creşterea valorilor unor indicatori în cadrul aceleiaşi categorii de calitate.

Alături de apele uzate orăşeneşti, asupra calităţii cursurilor de apă un rol deosebit îl au sursele de poluare industriale, care prin evacuările de ape uzate încărcate în substanţe poluante şi prin debitele mari deversate au un impact deosebit asupra emisarului, determinând în multe cazuri deprecierea calităţii acestuia .

Atragem atenţia asupra faptului că trebuie acordată o atenţie deosebită la amplasarea staţiilor de epurare în localităţile în care nu există staţii de epurare. Acestea trebuie sa fie agrementate si sa respecte şi distanţele faţă de aşezările umane.

In acest sens reactualizarea Planurilor Urbanistice Generale este o prioritate. Reglementările PUG prevăd zonele unde pot fi amplasate staţiile de epurare în conditiile legii. Neaplicarea acestor condiţii pot duce la o amplasare haotică în apropierea zonelor locuite .

Obiectivele Directivei privind calitatea apei destinate consumului uman (transpusă în Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile şi Legea nr. 311/2004 privind modificarea şi completarea Legii nr. 458/2002 sunt:

- Protejarea sănătăţii populaţiei de efectele oricarui tip de contaminare a apei destinate consumului uman;

- Asigurarea calităţii apei destinate consumului uman.

Cerinţele Directivei sunt: - Stabilirea parametrilor de calitate pentru apa destinată consumului uman şi valorilor

pentru parametrii relevanţi; - Determinarea punctelor (amplasamentelor) în care apa trebuie să fie corespunzătoare

valorilor stabilite în Directivă; - Asigurarea monitorizării şi informării consumatorilor asupra calităţii apei destinate

consumului; - Asigurarea ca toate măsurile necesare de remediere să fie luate pentru a se restabili

calitatea apei care nu este corespunzătoare valorilor parametrilor de calitate, interzicerea folosirii apei a carei calitate constituie un pericol potenţial pentru sănătate;

- Asigurarea ca substanţele sau materialele folosite la tratarea sau distribuţia apei destinate consumului uman nu vor diminua protecţia sănătăţii publice.

Perioada de tranziţie obţinută :

162

• până la 31 decembrie 2010: - pentru oxidabilitate, amoniu, aluminiu, fier, pesticide, mangan pentru localităţile cu

populaţie peste 100.000 locuitori; - pentru oxidabilitate şi turbiditate pentru localităţile cu populaţie cuprinsă între

10.000 şi 100.000 locuitori; - pentru oxidabilitate pentru localităţile sub 10.000 locuitori;

• până la 31 decembrie 2015: - pentru amoniu, nitraţi, aluminiu, fier, plumb, cadmiu, pesticide şi mangan pentru

localităţile cu populaţie cuprinsa între 10.000 şi 100.000 locuitori; - pentru amoniu, nitraţi, turbiditate, aluminiu, fier, plumb, cadmiu şi pesticide pentru

localităţile sub 10.000 locuitori.

Pe teritoriul Judeţului Suceava există surse de poluare a apei, în concluzie factorii de mediu sunt afectaţi de fenomene de poluare sau degradări care să ducă la modificări ale calităţii componentelor lor.

Pentru protectia calitatii apelor se propun urmatoarele: - realizarea măsurilor impuse prin Tratatul de aderare cap 22 Mediu pentru

factorul de mediu apa şi anume realizarea lucrărilor de alimentare cu apă potabilă şi canalizare - epurare ape uzate pentru toate localităţile de peste 2000 l.e;

- realizarea măsurilor impuse prin planurile de conformare /actiune şi programele pentru conformare pentru agenţi economici, autorităţi publice locale care le deţin;

- eliminarea tuturor evacuărilor necontrolate de ape uzate provenite de la operatorii economici cât şi de la gospodăriile particulare (în special în zonele rurale);

- eliminarea puţurilor absorbante de la gospodăriile particulare şi amenajarea de platforme impermebilizate confome pentru depozitarea dejecţiilor provenite de la animale;

- întocmirea planurilor de acţiune împotriva poluării cu nitraţi pentru zonele vulnerabile;

- realizarea sistemelor de canalizare - epurare ape uzate în localităţile unde există sistem centralizat de alimentare cu apă;

- închiderea fântânilor din zonele rurale acolo unde calitatea apei nu este corespunzătoare şi reprezintă un pericol pentru sănătatea populaţiei;

- împrejmuirea perimetrelor de protecţie severă pentru sursele de alimentare cu apă şi marcarea perimetrelor hidrogeologice;

- eliminarea depozitărilor de deşeuri de pe malurile apelor de suprafaţă.

D.2. CARACTERISTICI ALE FACTORULUI DE MEDIU AER

D.2.1. Date privind clima şi topoclima

Un factor important al cadrului natural îl constituie condiţiile climatice, întrucât oscilaţiile de temperatură şi cantităţile de precipitaţii, influenţează direct condiţiile de munca şi de viaţă a locuitorilor.

Poziţia nordică a judeţului Suceava şi inclusiv a municipiului Suceava, determină în general o climă temperat-continentală, cu influenţe baltice, având un caracter mai răcoros şi umed. Clima este influenţată în mare măsură de prezenţa maselor anticiclonilor atlantic şi continental.

Municipiul Suceava este străbătut de la NV spre SE de râul Suceava. Direcţia de curgere a apei râului Suceava determină şi direcţia predominantă a vântului -

Caracteristicile specifice ale cadrului geografic din municipiul Suceava (altitudinea – oraşul este localizat pe treapta de relief a podişurilor şi dealurilor joase, gradul mediu de fragmentare

163

pe verticală şi orizontală a reliefului, orientarea diferită a versanţilor, culmilor şi văilor, peisajul urban, alcătuit din instituţii publice, clădiri industriale, blocuri de locuinţe şi locuinţe individuale cu încălzire centrală sau proprie, distribuţia traficului în cadrul reţelei de drumuri şi străzi din municipiu etc. – vezi fig. 2.1), influenţează climatul şi determină existenţa unor deosebiri climatice între oraş şi spaţiul rural înconjurător, dar şi deosebiri topoclimatice şi microclimatice între diferite zone ale oraşului.

D.2.2. Surse şi poluanţi generaţi asupra factorul de mediu aer

Principalele surse de emisie din municipiul Suceava care au impact asupra calităţii aerului sunt:

• Unităţi industriale S.C.TERMICA S.A. Suceava – CET pe huilă, SC FONTUR SA, SC CONSTRUCŢII FEROVIARE SA - GRUP COLAS, SC AMBRO SA, S.C.TERMICA S.A. Suceava – CET pe hidrocarburi, SC DRUMURI ŞI PODURI SA, SC FACOS SA, SC TESS HOUSE SRL, SC BERMAS SA, SC BERMAS SA, SC MOLDO MEX SRL, SC MOPAN SA, SC MONDECO SRL;

• Transport rutier (estimativ, cca. 30% din emisiile anuale din trafic de la nivelul judeţului Suceava;

• Alţi factori antropici (construcţii, demolări, sisteme de încălzire individuale rezidenţiale şi instituţional/comerciale, săpături, terenuri virane etc.)

D.2.3. Prognozarea poluării aerului

Calitatea aerului este influenţată de :

- emisiile şi imisiile de poluanţi rezultaţi de la arderea combustibililor de la instalaţiile mari de ardere, de la centralele termice, unităţile IPPC;

- mirosurile de la fermele de pasari si de animale inclusiv de la adaposturile din gospodariile particulare;

- traficul rutier, datorită atât debitului de trafic rutier cât şi din cauza stări degradate a drumurilor;

- sistemele de încălzire a spaţiilor de locuit şi de lucru; - insuficienţa salubrizării stradale; - arderile necontrolate de deseuri pe depozitele neconforme şi în zonele rurale (curţi,

grădini); - existenta paturilor de uscare a nămolurilor de la staţiile de epurare. Zgomotul produs datorită: - traficului rutier în cazul oraşelor şi al localităţilor rurale care sunt traversate de drumuri

naţionale; - unităţilor cu activităţi distractive amplasate în zonele de locuit; - activităţilor industriale, în special activităţii de prelucrare a lemnului în cazul localităţilor

rurale; - Numărul parcajelor amenajate este mult sub necesar, din care cauză staţionările şi

parcările se desfăşoară în mod haotic, în multe cazuri afectându-se zonele verzi. În vederea măririi suprafeţelor de spaţii verzi, Consiliul Local al municipiului Suceava a emis o hotărâre privind stabilirea Suprafeţelor minimale de spaţii verzi la emiterea Autorizaţiilor de Construire pentru obiective şi locuinţe în municipiul Suceava. Astfel, persoanele fizice şi juridice din municipiul Suceava care solicită autorizaţii de construire pentru locuinţe şi pentru toate categoriilor de obiective, sunt obligate să amenajeze spaţii verzi, după cum urmează:

1. Pentru construcţii administrative (Primării, Prefecturi etc.) vor fi prevăzute spaţii verzi cu rol decorativ şi de protecţie cu o suprafaţă de minimum de 15% din suprafaţa totală terenului; pentru construcţiile de sedii: de partid, sindicate, culte, fundaţii, sedii birouri etc.

164

şi construcţii financiar bancare vor fi prevăzute spaţii verzi cu rol decorativ şi de protecţie cu o suprafaţă de minimum 10% din suprafaţa totală a terenului;

2. Pentru construcţii comerciale vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate, cu rol decorativ şi de agrement în suprafaţă de minimum 5% din suprafaţa totală a terenului;

3. Pentru construcţii de cult vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate, cu rol decorativ şi de protecţie cu o suprafaţă dimensionată în funcţie de condiţiile impuse prin regulamentul local de urbanism, dar nu mai puţin de 10% din suprafaţa totală a terenului;

4. Pentru construcţii culturale vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate, spaţii de joc şi de odihnă în suprafaţă de minimum 20% din suprafaţa totală a terenului;

5. Pentru construcţii de sănătate - spitale, dispensare, alte unităţi vor fi prevăzute aliniamente simple sau duble, cu rol de protecţie şi parcuri organizate cu o suprafaţă de minim 15 mp/bolnav;

6. Pentru construcţiile: creşe, creşe speciale pentru copii, şi alte unităţi vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate cu suprafaţa de minimum 15 mp/copil;

7. Pentru construcţii şi amenajări sportive vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate de minimum 30% din suprafaţa totală a terenului;

8. Pentru construcţii de turism şi agrement vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate cu suprafaţa de minimum 25% din suprafaţa totală a terenului;

9. Pentru construcţia de locuinţe vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate, în funcţie de tipul de locuire, în suprafaţă de minimum 2 mp/locuitor;

10. Pentru construcţii industriale vor fi prevăzute spaţii verzi şi aliniamente cu rol de protecţie în suprafaţă de minimum 20% din suprafaţa totală a terenului.

Municipiul Suceava are in vedere lucrări de modernizare la Parcul Areni, din faţa Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava. Se vor amenaja încă două parcuri pe Aleea Venus, din George Enescu, şi altul în cartierul Burdujeni, în zona Moldova, în colaborare cu Colegiul Tehnic Alexandru Ioan Cuza.

Pe teritoriul Judeţului Suceava există surse de poluare a aerului, în concluzie factorii de mediu sunt afectaţi de fenomene de poluare sau degradări care să ducă la modificări ale calităţii componentelor lor.

Recomandăm următoarele: � Realizarea măsurilor din planurile de acţiune pentru factorul de mediu aer ale

unităţilor IPPC şi a instalaţiilor mari de ardere inclusiv a fermelor de păsări şi de animale cu respectarea termenelor impuse prin acestea, cât şi prin Tratatul de Aderare cap 22 mediu;

� Realizarea măsurilor impuse prin PPrrooggrraammuull ddee ggeessttiioonnaarree aa ccaalliittăăţţiiii aaeerruulluuii îînn mmuunniicciippiiuull SSuucceeaavvaa llaa iinnddiiccaattoorruull ppuullbbeerrii îînn ssuussppeennssiiee PPMM1100;;

� GGeessttiioonnaarreeaa ccaalliittăăţţiiii aaeerruulluuii îînn ccoonnffoorrmmiittaattee ccuu lleeggiissllaaţţaa îînn vviiggooaarree;; � MMooddeerrnniizzaarreeaa,, rreeaabbiilliittaarreeaa ddrruummuurriilloorr eexxiisstteennttee îînn ssppeecciiaall îînn zzoonneellee rruurraallee ppeennttrruu

rreedduucceerreeaa eemmiissiiiilloorr ddee ppuullbbeerrii;; � DDeezzvvoollttaarreeaa ppiisstteelloorr ppeennttrruu bbiicciicclliişşttii;; � DDeezzvvoollttaarreeaa ddee şşoosseellee ddee cceennttuurrăă ppeennttrruu mmiiccşşoorraarreeaa ttrraaffiiccuulluuii aauuttoo şşii eevviittaarreeaa

ttrraaffiiccuulluuii ggrreeuu îînn oorraaşşee şşii mmuunniicciippiiii;; � ÎÎnncchhiiddeerreeaa şşii rreeccoonnssttrruuccţţiiaa eeccoollooggiiccăă aa ddeeppoozziitteelloorr ddee ddeeşşeeuurrii nneeccoonnffoorrmmee

oorrăăşşeenneeşşttii şşii mmuunniicciippaallee ccuu rreeccuuppeerraarreeaa bbiiooggaazzuulluuii;; � RReeaalliizzaarreeaa iizzoollăărriiii tteerrmmiiccee ppeennttrruu llooccuuiinnţţee;; � AAssiigguurraarreeaa aaggeennttuulluuii tteerrmmiicc ppeennttrruu llooccuuiinnţţee,, iinnssttiittuuţţiiii ppuubblliiccee ccuu aajjuuttoorruull ssuurrsseelloorr ddee

eenneerrggiiee rreeggeenneerraabbiillee;; � DDeezzvvoollttaarreeaa aaccttiivviittăăţţlloorr ddee pprroodduucceerreeaa aa eenneerrggiieeii ddiinn rreessuurrssee rreeggeenneerraabbiillee;; � RReeaalliizzaarreeaa RReeggiissttrruulluuii ddee ssppaaţţii vveerrzzii ppeennttrruu ttooaattee oorraasseellee,, mmuunniicciippiiiillee şşii llooccaalliittăăţţiillee

ddiinn jjuuddeett;;

165

� DDeezzvvoollttaarreeaa ddee ssppaaţţiiii vveerrzzii îînn llooccaalliittăăţţii,, ppeerrddeellee ffoorreessttiieerree,, aammeennaajjaarreeaa ssccuuaarruurriilloorr ddiinnttrree bbllooccuurrii şşii llooccuuiinnttee ccuu vveeggeettaaţţee;;

� ÎÎmmpprreejjmmuuiirreeaa zzoonneelloorr iinndduussttrriiaallee,, aa ssttaaţţiiiilloorr ddee eeppuurraarree,, aa ddeeppoozziitteelloorr ddee ddeesseeuurrii ((ccaarree ssee vvoorr ccoonnssttrruuii ssaauu cceellee nneeccoonnffoorrmmee ccaarree ss--aauu îînncchhiiss ssaauu ssee vvoorr îînncchhiiddee)) ccuu ppeerrddeellee vveerrzzii ddee pprrootteeccţţiiee;;

� DDeezzvvoollttaarreeaa ddee ppllaattffoorrmmee aammeennaajjaattee ccoonnffoorrmmee ddee ddeeppoozziittaarree aa ddeejjeeccşşiiiilloorr ddee llaa ppăăssăărrii şşii aanniimmaallee..

Prin implementarea proiectelor este posibil ca în viitor pe teritoriul judeţului Suceava să se dezvolte obiective şi activităţi care ar putea constitui surse de poluare pentru aer. Natura şi gradul de dezvoltare a acestor obiective, precum şi dinamica creşterii economice nu se cunosc, dar se impun măsuri care să diminueze poluarea aerului prin:

• respectarea legislatiei de mediu, astfel încât viitoarele obiective să nu funcţioneze decât în baza acordului de mediu obţinut prin evaluarea impactului asupra mediului;

• obiectivele existente să fie supuse reevaluării din punct de vedere al emisiilor obţinându-se de către acestea autorizaţia de mediu, eventual reautorizarea pentru cele care dispun deja de acest document;

• orientarea în viitor pentru implementarea tehnologiilor cu potenţial redus de poluare sau nepoluante;

• la amplasarea unor noi obiective trebuie să se ţina cont şi de condiţiile mediului geografic, condiţii care pot influenţa procesele de autoepurare a aerului.

D.3. CARACTERISTICI ALE FACTORULUI DE MEDIU SOL

D.3.1. Conditii pedogeografice locale

În fundamentul oraşului, la adâncimea de 1500 m, se găseşte scufundată marea unitate geostructurală a Platformei Ruse, acoperită de depozite sedimentare necutate, de vârstă paleozoică, mezozoică şi terţiară, cele mai noi straturi care alcătuiesc relieful actual fiind de vârstă sarmatică şi cuaternară.

Structurile depozitelor sarmatice (gresii şi calcare oolitice) reflectă regimul de platformă. Straturile sunt necutate, cu o uşoară înclinare sub 1° de la NV spre SE. În zona vetrei oraşului relieful este şi mai nou, el fiind în întregime de vârstă cuaternară.

Râul Suceava a constituit agentul principal de modelare a reliefului. Structura geologică de platformă se reflectă în mod evident în relief prin formarea de cueste, văi subsecvente (Şcheia, Târgului), văi cu caracter reconsecvent (Suceava), prin platouri şi coline cu caracter structural (Zamca, Cetatea de Scaun) şi cu aspect etajat.

Pe terasele superioare ale Sucevei se găsesc soluri cenuşii de pădure, cu o fertilitate mai scăzută. În lunca Sucevei există soluri aluvionare, formate din depozite fluviale de pietriş şi nisip.

D.3.2. Surse de poluare a solurilor

Ramurile industriale reprezentative ca surse de poluare din judeţ sunt: - industria lemnului, dezvoltată în corelaţie directă cu suprafaţa fondului forestier; - industria celulozei şi hârtiei, reprezentată prin una dintre cele mai mari societăţi

comerciale din ţară în acest domeniu, SC „AMBRO” S.A. Suceava; - industria alimentară, care se dezvoltă în corelaţie directă cu agricultura judeţului,

pentru că se bazează în principal pe prelucrarea produselor animaliere (lapte, carne); - industria construcţiilor de maşini, reprezentată prin societăţile comerciale care

produc scule şi rulmenţi; - industria minieră, reprezentată în judeţ prin exploatarea şi prelucrarea minereurilor

(minereuri cuprifere, polimetalice, de mangan, uranifere, sare), industrie aflată în declin în ultimul deceniu;

- Depozitele de deşeuri municipale si rurale;

166

- folosirea produselor fitosanitare: erbicide, fungicide, insecticide, acaricide in agricultura;

- deversarea pe sol a apelor uzate menajere din gospodarii individuale ale populatiei; - depozitarea necorespunzatoare a dejectiilor animaliere de la fermele de crestere a a

animalelor - investigarea si depoluarea solurilor contaminate inclusiv cele contaminate istoric.

Tabel 71

Situri contaminate

Uzina de Preparare Tarniţa

- preparare mecano- chimică minereu cuprifer şi barită

Com. Ostra, jud. Suceava

Teren proprietatea statului, în folosinţa

SC MINBUCOVIN

A SA

Zn, Cu, Ba, Pb 110,0

Uzina de Preparare Fundu Moldovei- preparare mecano- chimică minereu

cuprifer

Com. Fundu Moldovei,

jud. Suceava

Teren proprietatea statului, în folosinţa

SC MINBUCOVIN

A SA

Cu, Pb 21,8

Depozitul (fost)de deşeuri municipale

Suceava

Com. Ipoteşti,

jud. Suceava

Proprietate public - privată

Pb 11,5

SC MINBUCOVINA SA - Perimetrul

minier Mănăila Sud

Com. Breaza, jud. Suceava

Teren proprietatea

statului, concesionat la

SC MINBUCOVIN

A SA Vatra Dornei

Mn, As 13,6

Suceava

SC MINBUCOVINA

SA - Platforma industrială Iacobeni

Com. Iacobeni, jud.

Suceava

Proprietate privată

SC MINBUCOVIN

A SA Vatra Dornei

Mn, As 11,8

sursa APM Suceava

D.3.3. Prognozarea poluării solului

Prin apariţia HG 1408/ 19.11.2007 privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului, s-a creat cadrul legal de demarare a procesului de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului, în scopul identificării prejudiciilor aduse acestora şi stabilirii responsabilităţilor pentru refacerea mediului geologic. Se propun următoarele:

- investigarea solurilor potenţial contaminate istoric şi reconstrucţia ecologică a acestora;

- punerea în siguranţă şi ecologizarea iazurilor de decantare şi depozitelor industriale conform calendarului de sistare şi închidere a acestora;

167

- realizarea de studii pedologice şi agrochimice pe solurile care au fost sau care urmează sa fie amendate cu dejecţii provenite de la păsări şi animale;

- realizarea în localităţile rurale de platforme amenajate conforme pentru depozitarea dejecţiilor provenite de la animale iar in cazul in care nu există aceasta posibilitate, se va impune ca la toate adăposturile de animale din gospodăriile partculare să existe platforme amenajate conforme pentru depozitarea dejecţiilor;

- folosirea prevederilor codului celor mai bune practici agricole; - implementarea conceptului de agricultura ecologica si practicarea acesteia - eliminarea depozitelor de deseuri neconforme.

D.3.4. Flora, fauna şi rezervaţiile naturale

Tipurile de ecosisteme din judeţul Suceava sunt condiţionate de formele de relief variate şi de elementele pedo-climatice, dispunându-se etajat, dinspre zona de podiş spre cea de munte.

♦ Ecosisteme forestiere. Având în vedere preponderenţa reliefului înalt, ponderea maximă a habitatelor o constituie pădurile, care reprezintă o resursă naturală importantă a judeţului.

♦ Pajiştile alpine se întâlnesc la peste 1.600 m în munţii Călimani, Suhard, Giumalău şi Bârnar. În Rarău, ele coboară până la 1.500 m. Pajiştile alpine sunt caracteristice în locurile cu iarnă mai lungă de şase luni şi cu precipitaţii abundente, de peste 1.200 mm. Ele se dezvoltă pe un areal discontinuu, insular, în două etaje: unul alpin propriu zis şi altul subalpin (Popp N. ş.a, 1973).

♦ Turbării şi mlaştini. În zona coniferelor există și turbăriile cu Sphagnum din bazinul Dornelor (Poiana Stampei, Coşna) şi de la Şarul Dornei, cunoscute sub numele de tinoave. Sunt turbării înalte, căci sunt instalate în depresiune la altitudini de 900 - 1000 m.

♦ Ecosisteme de luncă. Intrazonal, în şesurile Siretului, Sucevei şi Moldovei, de la ieşirea din munte a acestor râuri, apare o asociaţie de plante higrofile lemnoase (salcie, plop, arin) sau ierboase (rogoz, pipirig, izmă, piciorul cocoşului, coada calului). Merită menţionat situl de importanţă comunitară, din reţeaua ecologică Natura 2000, Lunca Zamoştea.

♦ Ecosisteme acvatice, pot fi diferenţiate după cinetica apei în două grupe majore: curgătoare, care reprezintă mediul lotic (pâraie, râuri) şi stagnante (lacuri, bălţi, mlaştini, etc.), care reprezintă mediul lentic.

Conform datelor furnizate de Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava, pe teritoriul judeţului Suceava se regăsesc următoarele situri de importanţă comunitară, declarate prin Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1964 din 13.12.2007, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene NATURA 2000:

Bistriţa Aurie

Situl Natura 2000 “Bistriţa Aurie” cu o suprafaţă de 375 ha este reprezentat de un habitat caracteristic apelor din zona montană inferioară, respective păduri aluviale cu arin.

Călimani – Gurghiu

Situl Natura 2000 Călimani - Gurghiu are o suprafaţă de 136.657 ha, din care 10.775,5 ha se află pe teritoriul judeţului Suceava. În această regiune există una dintre cele mai importante populaţii şi centre genetice pentru carnivore din Carpaţi – urşi, lup şi râs, respectiv o concentrare semnificativă a speciilor de floră şi faună ocrotite prin legea naţională şi Directivele U.E. Procentul habitatelor de interes european depăşeşte 95%. Conform Manualului habitatelor sunt 13 habitate, din care 4 de importanţă deosebită (Directiva Habitate), 18 specii de păsări, 9 specii de mamifere, 2 de reptile, 5 de peşti (inclusiv Hucho hucho), 6 specii de nevertebrate (inclusiv Rosalia alpina) şi 8 specii de plante sunt de interes comunitar.

Fâneţele seculare Ponoare

168

Situl Natura 2000 “Fâneţele seculare Ponoare” având o suprafaţă de 35 ha şi Situl Natura 2000 “Fâneţele seculare Frumoasa” cu o suprafaţă de 25 ha, includ o diversitate de specii de plante provenind din diverse regiuni biogeografice (eurasiatice, europene, continentale, pontice).

Diversitatea speciilor erbacee, creează o policromie deosebită; unele specii de plante înfloresc încă de la începutul lunii martie, până la începutul lunii august, după care începe perioada de diseminare. Aici se regăsesc specii precum: dediţelul (Pulsatilla patens), capul şarpelui (Echium russicum), frăsinelul (Dictamnus albus), ruşcuţa de primăvară (Adonis vernalis), bulbucul (Trolius europaeus), etc.

Făgetul Dragomirna

Situl Natura 2000 “Făgetul Dragomirna” are o suprafaţă de 134 ha şi este reprezentat de un arboret de provenienţă naturală în proporţie de 97%, în care predomină fagul, iar în urma diverselor intervenţii silvice din trecut s-au mai plantat răşinoase (molid, pin, larice). Fauna este reprezentată de specii precum: cerb carpatin (Cervus elaphus), pisică sălbatică (Felis silvestris), porc mistreţ (Sus scrofa) etc.

Pădurea Zamostea-Lunca

Situl Natura 2000 “Pădurea Zamostea-Lunca” are o suprafaţă de 135 ha. Arboretul este format în principal din stejar bătrân (120 de ani), în asociaţie cu frasin, plop tremurător, paltin, carpen. Dintre speciile arbustive se remarcă jugastrul, alunul, păducelul, salba pitică. Alte specii importante de floră şi faună sunt: laleaua pestriţă (Fritillaria meleagris), ghiocelul bogat (Leucojum vernum), căpriorul (Capreolus capreolus), cerbul carpatin (Cervus elaphus), etc.

Pietrosul Broştenilor-Cheile Zugrenilor

Situl Natura 2000 “Pietrosul Broştenilor-Cheile Zugrenilor” are o suprafaţă de 458 ha. Vegetaţia forestieră este reprezentată de arborete de molid în care sporadic apare fagul, paltinul, mesteacănul. Vegetaţia arbustivă este reprezentată de afin şi merişor. Flora este specifică stâncăriilor, aici regăsindu-se floarea de colţ în cea mai joasă staţiune din Moldova.

Rarău-Giumalău

Situl Natura 2000 “Rarău-Giumalău” are o suprafaţă de 2.498 ha. Biotopurile existente, cu o floră nealterată de factorul antropogen, posedă o microfaună bogată şi variată. Situl se suprapune peste un număr important de rezervaţii, este foarte puţin locuit, fapt ce a permis păstrarea biodiversităţii.

Găina-Lucina

Situl Natura 2000 “Găina-Lucina” are o suprafaţă de 836 ha. Situl adăposteşte o populaţie compactă de Betula nana (specie considerată relict glaciar). Printre speciile de floră şi faună existente pot fi enumerate: Roua Cerului (Drosera rotundifolia), Curechiul de munte (Ligularia sibirica), Scara Domnului (Polemonium caeruleum), Merişorul (Vaccinium vitis-idaea), Corbul (Corvus corax), Mierla gulerată (Turdus torquatus), Auşel sprâncenat (Regulus ignicapillus) etc.

Tinovul de la Româneşti

Situl Natura 2000 “Tinovul de la Româneşti” are o suprafaţă de 20 ha. Insulele de tinov cu pin silvestru, sunt înconjurate de păduri acidofile de molid cu muşchi. Prezintă o importantă populaţie de Drosera rotundifolia.

Tinovul Mare Poiana Stampei

Situl Natura 2000 “Tinovul Mare Poiana Stampei” are o suprafaţă de 644 ha. Situl este reprezentativ pentru Bazinul Dornelor şi adăposteşte majoritatea speciilor oligotrofe de tinov, iar în partea nord-estică a tinovului, se află o populaţie compactă de Sphagnum wulfianum, foarte rară în România.

Tinovul Şaru Dornei

169

Situl Natura 2000 “Tinovul Şaru Dornei” are o suprafaţă de 38 ha, fondul vegetaţiei fiind alcătuit din muşchi arctic de tip Sphagnum, peste care în condiţii austere de troficitate s-a dezvoltat un arboret cu o consistenţă plină de pin silvestru (Pinus silvestris forma turfosa) pe un strat de turbă. Tot aici pot fi enumerate specii precum: Roua Cerului (Drosera rotundifolia), Bumbăcăriţa (Eriophorum vaginatum), Răchiţeaua (Vaccinium oxycoccos), Ruginarea (Andromeda polifolia), Curechiul de munte (Ligularia sibirica), etc.

Pe teritoriul judeţului se regăsesc şi numeroase arii naturale protejate de interes naţional. Situaţia centralizată a rezervaţiilor naturale protejate din judeţul Suceava (şi siturile Natura 2000 care se suprapun pe acestea) este prezentată mai jos:

Tabel 72

�r.

Crt

Denumire rezervaţie

Tip rezervaţie Custode

Localizare administrativă

Suprafaţă

(ha)

Sit �atura 2000 care se suprapune peste rezervaţie

1. Doisprezece Apostoli PN-K

geologică Parcul Naţional Călimani

Dorna Candrenilor 200,0 Călimani-Gurghiu

2. Moara Dracului geologică Direcţia Silvică Suceava

Câmpulung Moldovenesc 1,3 -

3. Piatra Ţibăului geologică Direcţia Silvică Suceava

Cârlibaba 20,3 -

4. Tinovul Poiana Stampei



Poiana Stampei 681,8 Tinovul Mare Poiana Stampei

5. Fâneţele montane Todirescu



Stulpicani 38,1 Rarău-Giumalău

6. Tinovul Şaru Dornei



Şaru Dornei 36,0 Tinovul Şaru Dornei

7. Fâneţele seculare Ponoare



Bosanci 24,5 Fâneţele seculare Ponoare

8. Fâneţele seculare Frumoasa



Moara 9,5 Fâneţele seculare Frumoasa

9. Tinovul Găina –Lucina

Mesteacănul pitic



10. Pădurea (Quercetumul) Crujana

Stejăret secular Direcţia Silvică Suceava

Pătrăuţi 39,4 -

11. Pietrele Doamnei-Rarău

Formaţiuni geologice Specii de floră de interes comunitar (Peşteră cu lilieci)


Pojorâta, Crucea 933,0 Rarău-Giumalău

12. Codrul secular Molidiş secular Direcţia Stulpicani 1.064,2 Rarău-Giumalău

170

Slătioara Specii de interes comunitar

Silvică Suceava

13. Codrul secular Giumalău

Molidiş secular Direcţia Silvică Suceava

Pojorâta 309,5 Rarău-Giumalău

14. Răchitişul Mare Strugurele ursului


Breaza 116,4 -

15. Cheile Zugrenilor

Chei Specii de floră de interes comunitar


Dorna Arini, Crucea 314,0 Pietrosul Broştenilor – Cheile Zugrenilor

16. Cheile Lucavei Chei Specii de interes comunitar



17. Făgetul Dragomirna

Făget secular Direcţia Silvică Suceava

Mitocul Dragomirnei 134,9 Făgetul Dragomirna

18.

Pădurea Zamostea-Luncă

Arborete de luncă


Zamostea 107,6 Pădurea Zamostea-Luncă

19. Jnepeniş cu Pinus cembra

Habitat de interes comunitar


Şaru Dornei 384,2 Călimani-Gurghiu

20. Piatra Pinului şi Piatra Şoimului

Formaţiuni geologice Paleontologic

- Gura Humorului 0,5 -

21. Stratele cu Aptychus de la Pojorâta

Paleontologic Direcţia Silvică Suceava

Pojorâta 1,0 -

22. Fâneţele seculare de la Calafindeşti

Specii de interes comunitar

- Calafindeşti 7,0 -

23. Pădurea Voievodeasa

Arboret de amestec bătrân


Suceviţa 102,0 -

24. Pădurea Roşoşa Molidiş secular Direcţia Silvică Suceava

Moldoviţa 205,0 -

25. Codrul secular Loben

Molidiş secular Direcţia Silvică Suceava

Moldoviţa 483,0 -

26. Klippa calcare triasice Pârâul Cailor

Formaţiune geologică Paleontologic

- Breaza 0,1 -

27. Piatra Buhii Formaţiune geologică Paleontologic


Câmpulung Moldovenesc 2,0 -


171

Rezervaţia Clipa de calcare triasice Pârâul Cailor

Clipele triasice sunt formaţiuni geologice foarte vechi şi importante prin diferitele specii de peşti, scoici şi amoniţi de origine marină încrustaţi în stâncile rămase ca martori ai unor mişcări tectonice şi ai vieţii din oceanele calde de altădată.

Rezervaţia Clipa de calcare triasice Pârâul Cailor se găseste pe raza comunei Fundu Moldovei, pârâul Cailor, afluent de stânga al Moldovei, pe un drum de exploatare, după care, pe o cărare traversând fâneţe, se ajunge la un bloc de de calcare roşii. Aceste calcare au fost descoperite de geologul austriac K. Paul (1874) şi redescoperite în 1878 de alt geolog austriac, B. Walter. Din aceasta rezervaţie s-au extras multe fosile, trecute într-o importantă monografie asupra cefalopodelor triasice din zona mediteraneană a renumitului paleontolog E. Mojsisovice.

Cercetătorul Ion Turculeţ (1972) precizează că fosilele din clipa de calcare triasice Pârâul Calului - 15 forme de amoniţi şi 11 bivalve, au avut meritul de a stabili cu exactitate cea mai mare zonă calcarelor din zonă.

Pentru protecţia ariilor naturale se propun următoarele; - realizarea şi avizarea planurilor de management şi respectarea prevederilor acestora; - pentru proiectele noi care se prevăd a se construi în interiorul sau vecinatatea ariilor

naturale protejate se vor face studii de evaluare adecvata a proiectelor pentru stabilirea exactă a condiţiilor de realizare a acestora;

- se vor lua măsuri suplimentare de protecţie a faunei şi florei pentru activităţile existente în interiorul sau în vecinatatea ariilor protejate;

- se vor face acţiuni de informare şi constientizare a populatiei şi în special al elevilor cu privire la importanţa ariilor naturale protejate.


D.3.5. Patrimoniul cultural

Pe teritoriul judeţului Suceava au fost identificate obiective care aparţin patrimoniului cultural la nivel judetean sau naţional din Lista monumentelor istorice 2010 a judetuţui Suceava.

Monumente ale naturii şi monumente istorice

Zonele protejate şi înscrise in Repertoriul Arheologic Naţional descrise în Raportul de Mediu şi în Strategia de Dezvoltare Economică şi Socială a jud. Suceava se supun incidenţei Ordonanţei Guvernului nr. 43/2000 privind Protecţia Patrimoniului Arheologic şi Legi 5 / 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate.

Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 Republicată privind Protecţia Patrimoniului Arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional:

- Oficiul Naşional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie, oficiile din subordinea sa şi după caz, oficiile de cadastru agricol şi organizarea teritoriului agricol au obligaţia să includă zonele de patrimoniu arheologic reperat, pe baza listei cuprinzând zonele de patrimoniu arheologic reperat, în planurile cadastrale şi în hărtile topografice; lista acestor zone se preia de la Direcţiile pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

- Zonele cu patrimoniu arheologic reperat se includ în cadastrul de specialitate al zonelor protejate, naturale şi construite.

În domeniul protejării patrimoniului arheologic, Ministerul Culturii şi Cultelor îndeplineşte direct sau prin instituţiile sale subordonate, următoarele atribuţii:

- eliberează autorizaţia de săpătură arheologică, prin direcţia sa de specialitate, în urma consultăarii Comisiei Naţionale de Arheologie;

172

- administrează baza de date care alcătuieşte Repertoriul Arheologic Naţional.

În vederea protejării patrimoniului arheologic şi a respectării prevederilor legale în acest domeniu, autorităţile administraţiei publice locale au următoarele atribuţii:

- aprobă documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, în conformitate cu avizele de specialitate ale Ministerului Culturii şi Cultelor şi elaborează sau modifică astfel de documentaţii în scopul stabilirii de măsuri de protejare a patrimoniului arheologic evidenţiat întâmplător sau ca urmare a cercetărilor arheologice preventive şi de salvare, potrivit legii.

În domeniul protejării patrimoniului arheologic aflat în teritoriul sau administrativ de competenţă, primarul are următoarele atribuţii specifice:

- eliberează autorizaţia de construire sau de desfiinţare, numai pe baza şi în conformitate cu prevederile avizului Ministerului Culturii şi Cultelor, pentru lucrările din zonele cu patrimoniu arheologic reperat, precum şi pentru lucrările din zonele cu patrimoniu arheologic evidenţiat întâmplător.

2. Legea 5 / 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - Zone protejate

- În vederea instituirii zonelor protejate autorităţile administratiei publice locale vor întocmi documentaţiile de urbanism şi regulamentele aferente, elaborate şi aprobate potrivit legii, care vor cuprinde măsurile necesare de protecţie si conservare a valorilor de patrimoniu cultural naţional din zonă.

- Până la delimitarea prin studii de specialitate a zonelor de protecţie a valorilor de patrimoniu cultural, se instituie zone de protecţie a monumentelor istorice, de 100 metri în municipii şi oraşe, de 200 metri în comune şi de 500 metri în afara localităţilor. Distanţele sunt măsurate de la limita exterioară a terenurilor aferente monumentelor istorice definite la art. 1 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural naţional, aprobată prin Legea nr. 41/1995.

În vederea obţinerii autorizaţiei de construcţii în perimetrul siturilor arheologice, a fost prevăzut în RLU al fiecărei localităţi obligativitatea obţinerii avizului de la DJCCPCN Suceava.

E. PROBLEME DE MEDIU RELEVA�TE PE�TRU STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECO�OMICĂ ŞI SOCIALĂ

E.1. CO�SERVAREA PATRIMO�IULUI �ATURAL

În conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă nr. 57 din 20 iunie 2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, în perimetrele ariilor naturale protejate şi în vecinătatea acestora, precum şi a altor bunuri ale patrimoniului natural supuse unui regim special de protecţie şi conservare este interzisă orice activitate susceptibilă să genereze un impact asupra acestora.

Sunt ocrotite şi se conservă în regim de protecţie, cu rol de coridoare ecologice, perdelele forestiere, tufărişurile naturale, vegetaţia malurilor şi a luncilor din lungul râurilor şi de pe malurile lacurilor, zonele umede naturale, pajiştile naturale, vegetaţia de pe terenurile marginale ale culturilor agricole, vegetaţia naturală din lungul căilor de comunicaţie rutieră şi feroviară, fiind interzise orice lucrare şi acţiune care ar putea afecta integritatea acestora, cu excepţia cazurilor temeinic justificate şi aprobate de autoritatea competentă pentru protecţia mediului.

Fac parte din ariile naturale protejate zonele cu resurse biogeografice importante sub aspect biogenetic, ecologic, ştiintific, educaţional, sanogen şi recreativ.

173

Protecţia şi conservarea bunurilor naturale care fac obiectul protecţiei şi conservării ariilor naturale protejate de interes judeţean de pe teritoriul comunei, inclusiv a bunurilor care fac parte din categoria monumentelor naturii.

Pentru obiectivele ce aparţin patrimoniului cultural au fost stabilite zone de protecţie, nefiind permise activităţi de construire, ci doar cele de reconstrucţie a obiectivelor menţionate. Măsuri prevăzute de legislaţia în domeniul protecţiei biodiversităţii şi care trebuie respectate atât în perioada de construcţie cât şi în perioada de funcţionare Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, cu excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 4 A (specii de interes comunitar) şi 4 B (specii de interes naţional) din O.U.G. nr. 57/2007, precum şi speciile incluse în Lista Roşie Naţională şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afară lor, sunt interzise: � orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor

aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic; � perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi

de migraţie; � deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din

natură; � deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă; � uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată; � deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea; � comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării acestora în stare

vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat;

� depozitarea necontrolată a tuturor categoriilor de deşeuri deoarece acestea pot pune în pericol sănătatea păsărilor.

În conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, pentru toate speciile de păsări sunt interzise: � uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată; � deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din

natură; � culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale; � perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere, de creştere şi de

migraţie; � deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea; � comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării acestora în stare

vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat.

E.2. ZO�E SPECIFICE CU RISC �ATURAL

Elementele expuse riscurilor specifice şi care au vulnerabilizat unităţile administrativ-teritoriale din judeţ sunt: populaţia, animalele, aşezările, proprietatea, activităţile social-economice şi resursele care asigură calitatea vieţii (apă, aer, sol, hrană etc).

E.3. ZO�E CU RISCURI TEH�OLOGICE

Hazardele tehnologice care se pot manifesta pe teritoriul judeţului sunt: accidente chimice, incendii în masă, accidente grave pe căile de transport şi eşecul utilităţilor publice. Ele sunt determinate atât de erori umane (prin nerespectarea fluxului tehnologic, exploatarea defectuoasă a instalaţiilor, transportul, manipularea şi depozitarea greşită materialelor şi

174

substanţelor periculoase, nerespectarea normelor de prevenire, securitate şi protecţie) cât şi de improvizaţii şi de uzura instalaţiilor, utilajelor, echipamentelor etc.

Riscurile şi incidentele la iazurile şi haldele de decantare a sterilului rezultat în urma mineritului şi activităţii de preparare a minereurilor.



Mai jos prezentam iazurile de decantare existente:

- Iaz decantare Dumitrelu - iazul este în conservare, executându-se lucrările de stabilizare şi ecologizare.


- Iaz decantare Tărnicioara - au fost incidente semnificative în perioada de funcţionare prin aparţtia unui fenomen de sufozie. S-au impus măsuri în realizarea sistemului de siguranţă de pe ramura Tărnicioara, blocarea drumului de acces spre iazul Tărnicioara şi demararea lucrărilor de stabilizare şi ecologizare a iazului de decantare.

- Iaz decantare Ostra A, B, C- nu s-au semnalat evenimente deosebite produse pe parcursul exploatării iazului de decantare Ostra A,B,C.

- Iaz decantare Poarta Veche - nu mai funcţionează în momentul de faţă. A apărut fenomenul de sufozie de dimensiuni, foarte aproape de taluzul iazului, pe partea dreaptă. Au fost demarate lucrările de umplere a ravenei. Au fost decolmatate canalele de gardă din amonte şi aval de iaz. A fost executat şi un dig de protecţie pe latura dinspre versant.

- Iaz decantare Dealu �egru - iazul este în conservare, urmând să fie supus lucrărilor de stabilizare şi ecologizare.

- Iaz decantare Pârâul Cailor - În prezent, iazul este în conservare, urmând să fie supus lucrărilor de stabilizare şi ecologizare.

- Iaz decantare Valea Hajului - În prezent, iazul este în conservare.

E.4. GESTIU�EA DEŞEURILOR

Sistemul curent de gestionare a deşeurilor solide nu protejează în mod adecvat mediul. În oraşele cu o populaţie mai mare (Suceava, Câmpulung Moldovenesc) colectarea deşeurilor este făcută zilnic, iar în celelalte zone populate, o dată pe săptămână. În principalele oraşe, deşeurile sunt colectate în euro-containere şi transportate cu autogunoiere compactoare. În oraşe nu există staţii de transfer sau de depozitare temporară. Colectarea selectivă este asigurată de către diferite societăţi comerciale specializate, astfel: pentru deşeurile din plastic se realizează la nivelul municipiilor, iar pentru celelalte deşeuri se realizează la nivelul asociaţiilor gospodăreşti, agenţilor economici şi locuinţelor private.

În prezent, rata de colectare existentă este mai ridicată datorită mijloacelor de colectare rudimentare care sunt adoptate pentru acoperirea perioadei ulterioare închiderii gropilor de gunoi rurale în 2009. Din cauza faptului că gropile de gunoi au fost închise, comunele au trebuit să găsească o soluţie temporară de colectare a deşeurilor.

Infrastructura neadecvată a depozitelor. Nici unul dintre depozitele existente nu respectă directiva cu privire la depozitarea deşeurilor, aceste instalaţii sunt neecologice şi au un efect nefavorabil semnificativ asupra mediului.

Sistemul inadecvat de reciclare a materialelor recuperabile. Cu toate că autorităţile locale din unele zone urbane (Suceava, Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Gura Humorului şi Siret) colectează selectiv o parte din materialele reciclabile şi deşi există – în

175

special în municipiile Suceava, Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Gura Humorului – centre de colectare, unde operatorii comerciali colectează fracţiile de deşeuri şi le vând reciclatorilor, sistemul de reciclare este încă insuficient dezvoltat.

Depozitele existente

În judeţul Suceava existau 7 depozite neconforme, din care 2 au fost operaţionale până la data de 16 iulie 2011 (Câmpulung Moldovenesc şi Gura Humorului), iar celelalte 5 au fost închise în perioada 2008 – 2010, fără să fie încă acoperite.

În anul 2010, la nivelul judeţului Suceava s-a continuat implementarea prevederilor Directivei Consiliului nr. 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor şi realizarea obiectivelor stabilite prevăzute în H.G. 128//2002 privind incinerarea deşeurilor modificată şi completată prin H.G. 268/2008.

Pentru a reduce cantităţile de deşeuri care trebuie eliminate, având în vedere şi dificultăţile practice create prin sistarea activităţii depozitelor neconforme de deşeuri, unele autorităţi publice locale au implementat sisteme de colectare selectivă a deşeurilor, recurgând, în unele cazuri şi la selectarea din amestec a deşeurilor reciclabile. Astfel, la sfârşitul anului 2010 sisteme de colectare selectivă a deşeurilor erau înfiinţate în 36, din cele 114 localităţi ale judeţului,

Sistemele de colectare selectivă au fost organizate fie prin implementarea proiectelor PHARE CES, fie din iniţiativa autorităţilor administraţiei publice locale. Sunt şi localităţi în care, cu toate că există containere pentru colectarea selectivă, populaţia continuă să depoziteze deşeurile în amestec (Frasin, Mânăstirea Humorului, Ostra, Stulpicani, Valea Moldovei). Pe lângă operatorii de salubritate cantităţi semnificative de deşeuri reciclabile sunt colectate si de operatorii economici tip REMAT autorizaţi pentru colectarea / valorificarea acestor deşeuri. Prin finalizarea unor proiecte PHARE CES, în judeţul Suceava existau, la sfârşitul anului 2010 următoarele instalaţii pentru tratarea deşeurilor municipale: - Staţie de transfer cu linie de sortare a deşeurilor şi presă pentru balotare, aparţinând Consiliului Local Gura Humorului, din care funcţionează periodic linia de sortare a deşeurilor colectate selectiv. Linia de transfer nu este utilizată deoarece eliminarea deşeurilor se realizează tot pe depozitul Gura Humorului; - Staţie de transfer a deşeurilor aparţinând Consiliului Local Vatra Dornei, aflată în funcţiune; - Staţie de tratare mecanică a deşeurilor aparţinând Consiliului Local Rădăuţi, aflată în funcţiune; - Linie de sortare şi balotare a deşeurilor aparţinând Consiliului Local Siret, investiţie finalizată în anul 2010. Potrivit angajamentelor asumate de România în procesul de negociere al Capitolului 22 – Mediu, cu privire la implementarea Directivei pentru depozitarea deşeurilor, transpusă în legislaţia noastră prin H.G. nr. 349/2005, la sfârşitul anului 2010 au mai rămas în funcţiune în judeţul Suceava doar două dintre depozitele neconforme de deşeuri municipale, care mai pot funcţiona până la data de 16 iulie 2011 (depozitele Gura Humorului şi Hurghiş - Câmpulung Moldovenesc). Din acest motiv deşeurile municipale colectate în judeţul Suceava sunt şi vor trebui transportate în continuare la depozite funcţionale din judeţele limitrofe (Botoşani, Darabani, Săveni, Târgu Neamţ), ceea ce atrage, desigur, costuri suplimentare pentru gestionarea deşeurilor.

Implementarea proiectului „Sistem Integrat de Management al Deşeurilor în judeţul Suceava”, care a fost aprobat în luna aprilie 2011 de către Comisia Europeană, va rezolva în mare parte problemele actuale privind gestionarea deşeurilor. În valoare de cca. 63 milioane euro, acest proiect prevede realizarea următoarelor facilităţi de gestionare a deşeurilor: • 2 depozite conforme: (Moara – 5.399.980 mc şi Pojorâta 352.500 mc);

176

• 1 staţie de sortare a deşeurilor la depozitul Moara (6700 t/an deşeuri de hârtie/carton, 11220 t/an deşeuri de plastic/metal);

• 5 staţii de transfer în localităţile: Rădăuţi, Fălticeni, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului (extindere) şi Vatra Dornei (extindere);

• implementarea sistemelor de colectare selectivă în toate localităţile judeţului prin construcţia şi dotarea corespunzătoare a platformelor de colectarea deşeurilor;

• încurajarea compostării fracţiei biodegradabile din mediul rural în gospodăriile populaţiei, iar în mediul urban a deşeurilor din spaţiile verzi;

• închiderea şi ecologizarea depozitelor de deşeuri municipale neconforme conform calendarului de închidere.

Până când vor fi funcţionale dotările prevăzute în proiect (probabil în anul 2013), gestionarea deşeurilor într-o manieră cât mai ecologică depinde atât de implicarea autorităţilor publice locale şi a operatorilor de salubritate, cât şi de conştientizarea generatorilor de deşeuri (populaţie, instituţii publice, operatori economici).

E.5. ECHIPARE EDILITARĂ

Alimentarea cu apă - Romania este în plin proces de construcţie şi adaptare a sistemelor publice de alimentare cu apă şi de canalizare pentru a se conforma directivelor europene privind calitatea apei potabile şi epurarea apelor uzate.

Obiectivul conformării cu acquis-ul comunitar privind calitatea apei potabile este de a proteja sănătatea oamenilor de efecte adverse ale contaminării apei destinate consumului uman şi de a asigura că apa este potabilă şi curată.

Revine autorităţilor locale sarcina de a realiza sisteme de alimentare cu apă, canalizare şi epurare a apelor uzate şi pentru asigurarea condiţiilor ca serviciul public de alimentare cu apă şi canalizare să se conformeze la prevederile legii prin care sunt transpuse directivele UE.


Sistemele de alimentare cu apă potabilă existente în judeţ folosesc 50 de surse de captare din care: - 40 sunt surse subterane - 10 sunt surse de suprafaţă.


În ceea ce priveşte reţeaua de alimentare cu apă (aducţiune şi distribuţie), în prezent există la nivelul judeţului 1.100,18 km, se află în execuţie alţi 816,22 km şi mai sunt necesari încă 2.430,11 km pentru a acoperi întregul judeţ.

Canalizare - Conform datelor furnizate de Consiliul Judeţean Suceava, Direcţia Tehnică si Investiţii, în ceea ce privește reţeaua de canalizare a judeţului, în prezent există 550,93 km, sunt în execuţie 488,36 km și sunt necesari încă 2.502,40 km.


Obiectivele Directivei - privind calitatea apei destinate consumului uman (transpusă în Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile şi Legea nr. 311/2004 privind modificarea şi completarea Legii nr. 458/2002 sunt:

• Protejarea sănătăţii populaţiei de efectele oricărui tip de contaminare a apei destinate consumului uman;

• Asigurarea calitatii apei destinate consumului uman.

177

Cerintele Directivei sunt: • Stabilirea parametrilor de calitate pentru apa destinată consumului uman şi valorilor

pentru parametrii relevanţi; • Determinarea punctelor (amplasamentelor) în care apa trebuie să fie corespunzatoare

valorilor stabilite în Directivă; • Asigurarea monitorizarii si informarii consumatorilor asupra calitatii apei destinate

consumului; • Asigurarea ca toate măsurile necesare de remediere să fie luate pentru a se restabili

calitatea apei care nu este corespunzătoare valorilor parametrilor de calitate, interzicerea folosirii apei a cărei calitate constituie un pericol potenţial pentru sănătate;

• Asigurarea ca substanţele sau materialele folosite la tratarea sau distribuţia apei destinate consumului uman nu vor diminua protecţia sănătăţii publice.

Perioade de tranziţie: • până la 31 decembrie 2010: - pentru oxidabilitate, amoniu, aluminiu, fier, pesticide, mangan pentru localităţile cu

populaţie peste 100.000 locuitori; - pentru oxidabilitate şi turbiditate pentru localităţile cu populaţie cuprinsă între 10.000

şi 100.000 locuitori; - pentru oxidabilitate pentru localităţile sub 10.000 locuitori;

• până la 31 decembrie 2015: - pentru amoniu, nitraţi, aluminiu, fier, plumb, cadmiu, pesticide şi mangan pentru

localităţile cu populaţie cuprinsă între 10.000 şi 100.000 locuitori; - pentru amoniu, nitraţi, turbiditate, aluminiu, fier, plumb, cadmiu şi pesticide pentru

localităţile sub 10.000 locuitori. Regulamentele Locale de Urbanism preved „Autorizarea executării construcţiilor în apropierea apelor de suprafaţă şi subterane folosite ca surse de alimentare cu apă potabilă pentru populaţie, industrie şi agricultură va ţine cont de H.G. 101/1997 - art. 8 - măsuri pentru instituirea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică, în scopul prevenirii alterării calităţii apelor. De asemenea, se vor avea în vedere prevederile H.G. 101/1997 cap. III-IX în care se precizează condiţiile ce trebuie respectate pentru protecţia surselor de alimentare cu apă de suprafaţă şi subterană, precum şi articolele Ordinului MAPPM nr. 277/97, privind întocmirea documentaţiilor tehnice”.

E.6. ALIME�TAREA CU E�ERGIE TERMICĂ

Termoficarea

Reţele de apă caldă menajeră există în judeţul Suceava numai în 6 municipii şi oraşe, după cum urmează:

- Vatra Dornei – 23 km - Câmpulung Moldovenesc – 40 km - Gura Humorului - 34 km - Rădăuţi – 71 km - Siret – 16,6 km - Suceava – 443 km

În cadrul proiectului “Utilități și Mediu la standarde europene în judeţul Suceava” au fost modernizate rețelele de termoficare din 6 orașe: Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Siret, Rădăuți, Vatra Dornei și Suceava. De asemenea, au fost construite 4 centrale termice de cogenerare la Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei și Rădăuți.

În acest sens, au fost puse în funcţiune centralele termice de cogenerare din Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului şi Rădăuţi.

Alimentarea cu gaze naturale

178

Reţele de alimentare cu gaz există în 6 localităţi urbane şi în 10 localităţi rurale: - Câmpulung Moldovenesc – 4 km - Gura Humorului - 38,488 km - Rădăuţi – 99,5 km - Siret – 13,65 km - Suceava – 120 km - Fălticeni – 47 km. - Salcea – 21.5 km - Siminicea – 11 km - Bosanci – 21 km - Ipoteşti – 19 km - Tişăuţi – 7 km - Lisaura – 7 km - Frasin – 12,5 km - Bucşoaia – 12.5 km - Scheia – 25 km - Sf. Ilie – 8 km

În cadrul Proiectului “Utilităţi şi mediu la standarde europene în judeţul Suceava”, în ceea ce priveşte componenta gaz, în anul 2010 a fost finalizată predarea conductei de transport gaze către SC Transgaz SA Mediaş.

E.7. ALIME�TAREA CU E�ERGIE ELECTRICĂ

Întrucât energia electrică produsă în judeţ nu satisface necesarul, cea mai mare parte a consumatorilor sunt alimentaţi din Sistemul Naţional.


- Centrala electrică de termoficare CET Suceava (putere instalată 100 MW) - Microhidrocentrala locală – MHC – (putere instalată 24.888 kw) Transportul energiei electrice din Sistemul Naţional se face prin linii de înaltă tensiune LEA de 400 şi 110 KV, preponderente fiind cele de 110 KV.

Lungimea totală a liniilor de transport este de 1.399,6 km. Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor din zonă se face de la reţeaua de transport prin intermediul staţiilor de transformare care, la rândul lor, alimentează reţeaua de distribuţie de medie tensiune (20 kv).

Alimentarea consumatorilor se face de la staţii prin intermediul reţelelor de distribuţie (20 kv) de la care, prin posturile de transformare (20/0,4 kv) energia electrică ajunge la consumatori prin reţeaua de joasă tensiune.

Lungimea totală a reţelei de medie tensiune este de 2.996,7 km din care cca. 20% este de tip aerian (LEA), cea subterană fiind distribuită în zona centrală a oraşelor.

În prezent în judeţ sunt în funcţiune 2.123 posturi de transformare. În mediul rural posturile de transformare sunt de tip aerian (PTA) de puteri de la 40-250 KVA.

În prezent, în judeţ sunt 254.750 locuinţe (numai 460 de locuinţe din mediul urban şi 2.845 de locuinţe din mediul rural nu sunt conectate la reţeaua de energie electrică). Astfel, putem concluziona că gradul de racordare la energie electrică este de 98,70%.

F. OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI RELEVA�TE ŞI CO�SIDERAŢII DE MEDIU

Scopul evaluării de mediu pentru planuri şi programe constă în determinarea formelor de impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat. Aceasta s-a realizat prin evaluarea propunerilor Strategiei de Dezvoltare Economică şi Socială a jud. Suceava, în raport cu un set de obiective pentru protecţia mediului natural şi construit.

179

Obiectivul fiind un angajament cu caracter mai general a ceea ce se doreşte a se obţine, ţintele reprezintă obiective mai specifice, mai concrete. Pentru măsurarea progreselor în implementarea acţiunilor, deci în realizarea ţintelor, precum şi, în final, în atingerea obiectivelor.

Indicatorii sunt acele elemente care permit cuantificarea rezultatelor unui plan şi monitorizarea acestuia.

La stabilirea obiectivelor de mediu, a ţintelor şi a indicatorilor s-a luat în considerare faptul că propunerile Strategiei nu ţintesc mediul natural iar principalul receptor pe care îl are în vedere este populaţia din localităţile respective. Prin Strategie pot fi soluţionate sau pot fi create condiţiile de soluţionare a acelor probleme care sunt de competenţa administraţiei publice locale.

Obiectivele de mediu iau în considerare şi reflectă politicile şsi strategiile de protecţie a mediului naţionale, UE, la nivel regional şi local. Obiectivele, împreună cu ţintele şi indicatorii corespunzători sunt focalizaţi pe factorii/aspectele de mediu asupra cărora Strategia de Dezvoltare Economică şi Socială a jud. Suceava are un impact semnificativ, pozitiv sau negativ.

În tabelul de mai jos se vor prezenta obiectivele, ţintele şi indicatorii pentru aspectele de mediu relevante pentru evaluarea de mediu.

18

0

Tab

el 7

2

Asp

ect d

e m

ediu

O

biec

tive

de

med

iu

Ţin

te

Indi

cato

ri

P

rote

cţia

at

mos

fere

i

Men

tine

rea/

îmbu

nătă

ţire

a ca

lită

ţii a

erul

ui

înco

njur

ător

-Niv

elul

anu

al a

l em

isii

lor

de S

O2,

NO

x, N

H3

şi C

OV

nu

treb

uie

să d

epăş

easc

ă pl

afoa

nele

naţ

iona

le d

e em

isie

st

abil

ite

pent

ru a

nul 2

010:

•

SO

2 –

918

kton

e •

NO

x –

437

kton

e •

NH

3 –

210

kton

e •

CO

V –

523

kto

ne

-

Înca

drar

ea e

mis

iilo

r de

pol

uant

i pro

veni

te d

e la

un

itat

ile

indu

stri

ale

IPP

C d

in ju

det i

n li

mit

ele

max

ime

adm

isib

ile

conf

orm

pre

vede

rilo

r le

gale

-

Lim

itel

e im

puse

pri

n pr

ogra

mul

de

gest

iona

re a

ae

rulu

i la

PM

10

- N

ivel

ul e

mis

iilo

r po

luan

te g

ener

ate

de tr

afic

ul r

utie

r -

Niv

elul

em

isii

lor

de C

O, N

Ox,

SO

2, p

arti

cule

lor,

plu

mbu

lui,

benz

enul

ui ş

i com

pusi

lor

orga

nici

vol

atil

i pro

veni

nd d

e la

toat

e in

stal

atii

le I

PP

C, i

nclu

siv

inst

alaţ

iile

mar

i de

arde

re

- N

ivel

ul a

ltor

em

isii

de

polu

anţi

de

la u

nită

ţi in

dust

rial

e -

Sta

diul

rea

liză

rii m

ăsur

ilor

din

pla

nuri

le d

e ac

ţiun

e pe

ntru

fa

ctor

ul d

e m

ediu

aer

şi i

ncad

rare

a in

BA

T –

uri

- S

tadi

ul r

eali

zări

i măs

uril

or im

puse

pri

n pr

ogra

mul

de

gest

iona

rea

aeru

lui l

a P

M 1

0

Schi

mbă

ri

clim

atic

e L

imit

area

/red

ucer

ea

emis

iilo

r de

gaz

e cu

ef

ect d

e se

ră, p

recu

m ş

i a

efec

telo

r nn

egat

ive

ale

aces

tora

asu

pra

soci

etăă

ii

şi m

ediu

lui

- R

educ

erea

em

isii

lor

de g

aze

cu e

fect

de

seră

cu

8%,

până

în 2

008–

2012

, com

para

tiv

cu 1

990

- R

educ

erea

em

isii

lor

glob

ale

cu a

prox

imat

iv 2

0–40

%,

până

în 2

020,

com

para

tiv

cu 1

990

- N

ivel

ul e

mis

iilo

r de

gaz

e cu

efe

ct d

e se

ră

- N

umar

ul d

e in

vest

iţii

în v

eder

ea m

ărir

ii e

fici

enţe

i ene

rget

ice

- N

umar

ul d

e in

vest

iţii

în v

eder

ea u

tili

zări

i sur

selo

r re

gene

rabi

le

de e

nerg

ie

Man

agem

entu

l re

surs

elor

de

apa

Asi

gura

rea

unor

sis

tem

e pe

rfor

man

te d

e ca

ptar

e,

tran

spor

t, tr

atar

e şi

di

stri

buţe

a a

pei p

otab

ile

în m

ediu

l urb

an ş

i rur

al

-Rea

bili

tare

a/m

oder

niza

rea/

exti

nder

ea s

iste

mel

or d

e al

imen

tare

şi t

rata

re a

pa în

med

iul u

rban

pân

ă în

201

7 -R

eabi

lita

rea/

mod

erni

zare

a/ex

tind

erea

sis

tem

elor

de

alim

enta

re ş

i tra

tare

apă

în m

ediu

l rur

al p

ână

în 2

018

- În

cadr

area

par

amet

rilo

r de

cal

itat

e ai

ape

i pot

abil

e în

pr

eved

eril

e le

gisl

ativ

e în

vig

oare

- N

umăr

ul d

e be

nefi

ciar

i ai s

iste

mul

ui c

entr

aliz

at d

e di

stri

buţi

e a

apei

pot

abil

e în

med

iul u

rban

-

Pon

dere

a po

pula

ţiei

rur

ale

cu a

cces

la s

ervi

ciil

e pu

blic

e de

al

imen

tare

cu

apă

pota

bilă

-

Par

amet

rii d

e ca

lita

te a

i ape

i pot

abil

e

Îm

bună

tăţi

rea

cali

tăţi

i co

rpur

ilor

de

apă

de

supr

afaţ

ă

- R

educ

erea

pol

uări

i med

iulu

i acv

atic

pri

n m

oder

niza

rea

şi r

eteh

nolo

giza

rea

proc

esel

or in

dust

rial

e şi

uti

liza

rea

unor

sub

stan

ţe ş

i mat

eria

le n

oi

- R

educ

erea

pro

gres

ivă

a po

luăr

ii d

ator

ată

subs

tanţ

elor

pr

iori

tare

şi î

ncet

area

sau

eli

min

area

trep

tată

a

evac

uări

lor

şi a

pie

rder

ilor

de

subs

tanţ

e pr

iori

tar

peri

culo

ase

-Sta

ţii d

e de

com

post

are

Par

amet

rii c

alit

ativ

i bio

logi

ci ş

i chi

mic

i ai a

pelo

r de

sup

rafa

ţă

- N

umăr

ul d

e st

aţii

de

epur

are

noi s

au r

eteh

nolo

giza

te

Îm

bună

tăţi

rea

cali

tăţi

i

- A

ting

erea

par

amet

rilo

r ca

lita

tivi

ai c

orpu

rilo

r de

apă

su

bter

ană

conf

orm

pre

vede

rilo

r le

gale

în v

igoa

re

- R

educ

erea

pol

uări

i ape

lor

subt

eran

e cu

nit

raţi

din

- P

aram

etri

cal

itat

ivi b

iolo

gici

şi c

him

ici m

onit

oriz

aţi

- S

upra

feţe

de

tere

n pe

car

e s-

au a

dmin

istr

at în

grăş

ămin

te

chim

ice

18

1

apel

or s

ubte

rane

su

rse

agri

cole

-

Red

ucer

ea p

olua

rii a

pelo

r su

bter

ane

în z

onă

depo

zite

lor

de d

eşeu

ri m

enaj

ere

şi in

dust

rial

e

- S

upra

feţe

de

tere

n pe

car

e s-

au a

dmin

istr

at p

esti

cide

-

Num

ărul

dep

ozit

elor

de

deşe

uri m

enaj

ere

şi in

dust

rial

e co

nfor

me

Res

taur

area

ec

olog

ică/

rena

tura

rea

râur

ilor

- R

eali

zare

a un

or h

abit

ate

nece

sare

dez

volt

ării

spe

ciil

or

loca

le d

in c

ursu

rile

de

apă

- A

sigu

rare

a un

or d

ebit

e de

ape

eco

logi

ce p

e cu

rsur

ile

de a

pă

- L

ungi

mea

râu

rilo

r un

de s

-au

efec

tuat

lucr

ări d

e re

stau

rare

/ren

atur

are

C

alit

atea

sol

ului

Î

mbu

nătă

ţire

a ca

lită

ţii

solu

rilo

r pr

in r

educ

erea

şi

prev

enir

ea p

oluă

rii ş

i de

grad

ării

ace

stor

a

- R

educ

erea

sup

rafe

ţelo

r de

tere

n co

ntam

inat

e/de

grad

ate

-

Sup

rafe

ţe d

e te

ren

cont

amin

ate/

degr

adat

e -

Sup

rafe

ţe d

e te

ren

pe c

are

se d

epoz

itea

ză n

econ

trol

at d

eşeu

ri

men

ajer

e şi

indu

stri

ale

R

emed

iere

a şi

/sau

re

cons

truc

ţia

ecol

ogic

ă a

solu

rilo

r de

grad

ate

- R

efac

erea

sol

uril

or d

egra

date

pân

ă la

un

nive

l de

func

ţion

alit

ate

core

spun

zăto

r -

Sup

rafe

ţe d

e te

ren

afec

tate

U

tili

zare

a du

rabi

lă a

re

surs

elor

de

sol

- P

ract

icar

ea a

gric

ultu

rii e

colo

gice

- S

upra

feţe

de

tere

n pe

car

e se

pra

ctic

ă ag

ricu

ltur

a ec

olog

ică

Im

plem

enta

rea

unui

si

stem

inte

grat

de

cole

ctar

e si

tran

spor

t al

deşe

uril

or

- A

ria

de a

cope

rire

cu

serv

icii

de

salu

briz

are

în m

ediu

l ur

ban

de 1

00%

, pân

ă în

201

3 -

Ari

a de

aco

peri

re c

u se

rvic

ii d

e sa

lubr

izar

e în

med

iul

rura

l de

80%

, pân

ă în

201

3 -

real

izar

ea a

2 d

epoz

ite

- N

umăr

şi c

apac

ităţ

i de

cont

aine

re d

e pr

ecol

ecta

re

- N

umăr

şi c

apac

ităţ

i maş

ini d

e tr

ansp

ort

- st

aţii

de

tran

sfer

Man

agem

entu

l de

şeur

ilor

Impl

emen

tare

a un

ui

sist

em e

fici

ent d

e co

lect

are

sele

ctiv

ă a

deşe

uril

or

- R

educ

erea

can

tită

ţii d

e de

şeur

i bio

degr

adab

ile

-Can

tita

tea

de d

eşeu

ri b

iode

grad

abil

e ge

nera

tă

- C

anti

tăţi

de

deşe

uri v

alor

ific

abil

e (h

ârti

e, c

arto

n, P

ET

, m

etal

ice)

col

ecta

te s

elec

tiv

-

Num

ăr p

unct

e de

col

ecta

re s

elec

tivă

-

Num

ăr d

e ve

hicu

le p

relu

crat

e

- C

anti

tate

a de

deş

euri

rec

icla

te /v

alor

ific

ate

E

lim

inar

ea d

eşeu

rilo

r fă

ră

risc

uri p

entr

u să

năta

tea

popu

laţi

ei ş

i m

ediu

- S

ista

rea/

înce

tare

a ac

tivi

tăţi

i sau

con

form

area

de

pozi

telo

r de

deş

euri

exi

sten

te c

onfo

rm c

alen

daru

lui

prev

ăzut

in H

G 3

49/2

005

priv

ind

depo

zita

rea

deşe

uril

or -

-

Eco

logi

zare

a po

st –

înch

ider

e a

depo

zite

lor

rura

le,

înce

pand

cu

2007

- N

umăr

dep

ozit

e ne

auto

riza

te

- N

umăr

dep

ozit

e ne

conf

orm

e în

chis

e -

Sup

rafa

ţa (

ha)

de te

ren

depo

zit e

colo

giza

t

V

alor

ific

area

ene

rget

ică

a de

şeur

ilor

-

Val

orif

icar

ea s

au in

cine

rare

a în

inst

alaţ

ii d

e in

cine

rare

cu

rec

uper

are

de e

nerg

ie a

min

imum

60%

din

gre

utat

ea

deşe

uril

or d

e am

bala

je

- C

anti

tate

a de

deş

euri

de

amba

laje

val

orif

icat

ă en

erge

tic

18

2

- B

ioga

z

Bio

dive

rsit

ate

si

patr

imon

iu

natu

ral

Con

serv

area

div

ersi

tăţi

i bi

olog

ice,

ut

iliz

area

dur

abil

ă a

habi

tate

lor

natu

rale

, a

spec

iilo

r de

flo

ră ş

i fau

nă

sălb

atic

ă ex

iste

nte

în a

fara

ari

ilor

na

tura

le p

rote

jate

- E

labo

rare

a de

pro

iect

e pr

in c

are

să s

e ur

măr

easc

ă cr

eşte

rea

biod

iver

sită

ţii î

n te

renu

rile

agr

icol

e a

căro

r fo

losi

nţă

a fo

st s

chim

bată

-

Ren

atur

area

tere

nuri

lor

agri

cole

car

e nu

mai

sun

t ut

iliz

ate

- P

rom

ovar

ea te

hnol

ogii

lor

agri

cole

car

e co

nser

vă

biod

iver

sita

tea

spec

ific

ă a

agro

sist

emel

or

- P

reve

nire

a sa

u at

enua

rea

dist

ruge

rii h

abit

atel

or

exis

tent

e şi

red

ucer

ii d

iver

sită

ţii b

iolo

gice

- N

umăr

de

ecos

iste

me

şi h

abit

ate

dete

rior

ate

reco

nstr

uite

-

Sup

rafa

ţa te

renu

rilo

r ag

rico

le n

euti

liza

te s

i car

e au

fos

t re

natu

rate

-

Pro

cent

ul d

e ut

iliz

are

a te

hnol

ogii

lor

agri

cole

car

e co

nser

vă

biod

iver

sita

tea

spec

ific

ă a

agro

sist

emel

or ş

i co

ndiţ

ione

ază

refa

cere

a ac

este

ia

G

esti

onar

ea d

urab

ilă

a pă

duri

lor

şi

susţ

iner

ea r

olul

ui s

ocio

-ec

onom

ic a

l ace

stor

a

- C

reşt

erea

sup

rafe

ţei o

cupa

te d

e ve

geta

ţia

fore

stie

ră, î

n sc

opul

res

tabi

liri

i ech

ilib

rulu

i eco

logi

c -

Sup

rafa

ţă r

eîm

padu

rită

(ha

)

R

educ

erea

deg

radă

rii

vege

taţi

ei f

ores

tier

e -

Rec

onst

rucţ

ia e

colo

gică

a e

cosi

stem

elor

for

esti

ere

dete

rior

ate

- C

reşt

erea

pon

deri

i veg

etaţ

iei f

ores

tier

e di

n af

ara

fond

ului

for

esti

er

- S

upra

faţă

ocu

pată

de

padu

re (

ha)

pent

ru c

are

s-au

pra

ctic

at

acti

vită

ţi d

e re

cons

truc

ţie

ecol

ogic

ă

R

educ

erea

impa

ctul

ui

pres

iuni

i ant

ropi

ce

asup

ra b

iodi

vers

ităţ

ii

- R

efac

erea

zon

elor

nat

ural

e de

grad

ate,

rea

dare

a te

renu

rilo

r oc

upat

e de

fos

te o

biec

tive

indu

stri

ale

înch

ise

în m

omen

tul d

e fa

ţă

- R

educ

erea

act

ivit

ăţil

or c

u im

pact

în a

riil

e na

tura

le

prot

ejat

e

- S

upra

faţa

tere

nuri

lor

pent

ru c

are

s-au

rea

liza

t luc

rări

de

reco

nstr

ucţi

e ec

olog

ică

- N

umăr

ul a

ctiv

ităţ

ilor

des

făşu

rate

în a

riil

e na

tura

le p

rote

jate

şi

impa

ctul

ace

stor

a

A

sigu

rare

a m

ăsur

ilor

de

ocro

tire

,con

serv

are

si

util

izar

e du

rabi

la a

tutu

ror

bunu

rilo

r de

pat

rim

oniu

na

tura

l

- E

labo

rare

a pl

anur

ilor

de

man

agem

ent p

entr

u pr

otej

area

ari

ilor

nat

ural

e in

clus

e în

reţ

eaua

naţ

iona

lă ş

i ar

iile

Nat

ura

2000

pân

ă în

201

3 -

Asi

gura

rea

man

agem

entu

lui n

eces

ar o

crot

irii

ha

bita

telo

r na

tura

le ş

i con

serv

ării

div

ersi

tăţi

i bio

logi

ce

(im

port

anţa

loca

lă)

Num

ărul

de

arii

nat

ural

e pr

otej

ate

date

în c

usto

die

-Sup

rafa

ţa a

riil

or n

atur

ale

prot

ejat

e

Pat

rim

oniu

l cu

ltur

al

Con

serv

area

, pro

teja

rea

ş va

lori

fica

rea

patr

imon

iulu

i cul

tura

l co

nstr

uit v

alor

os

- C

ompl

etar

ea in

vent

arul

ui d

e pa

trim

oniu

imob

il p

rin

iden

tifi

care

a va

lori

lor

cult

ural

e ne

clas

ate,

cor

ecta

rea

eror

ilor

şi i

nclu

dere

a de

noi

cat

egor

ii d

e si

turi

pro

teja

te

- N

umăr

ul d

e m

onum

ente

con

soli

date

în

scri

se în

list

a pa

trim

oniu

lui m

ondi

al

Con

serv

area

şi

gest

iona

rea

resu

rsel

or

natu

rale

Îmbu

nătă

ţire

a ge

stio

nări

i re

surs

elor

nat

ural

e şi

ev

itar

ea e

xplo

atăr

ii lo

r ex

cesi

ve, r

ecun

oast

erea

va

lori

i ser

vici

ilor

fu

rniz

ate

- P

onde

rea

ener

giei

ele

ctri

ce p

rodu

se d

in s

urse

re

gene

rabi

le d

e en

ergi

e la

con

sum

ul n

aţio

nal b

rut d

e en

ergi

e el

ectr

ică

treb

uie

să a

jung

ă la

33%

pân

ă în

201

0

- P

roce

ntul

de

util

izar

e a

surs

elor

reg

ener

abil

e de

ene

rgie

18

3

de e

cosi

stem

e.

Ris

curi

de

med

iu

Red

ucer

ea r

iscu

lui l

a in

unda

ţii ş

i sec

ete

- A

para

rea

popu

laţi

ei ş

i bun

uril

or îm

potr

iva

inun

daţi

ilor

-

Rea

liza

rea

unor

lacu

ri d

e ac

umul

are,

pol

dere

, luc

rări

de

indi

guir

e şi

reg

ular

izar

ea c

ursu

rilo

r de

apă

în

core

lare

cu

cons

erva

rea

zone

lor

umed

e -

Am

enaj

area

tore

nţil

or, î

mpă

duri

ri ş

i per

dele

de

prot

ecţi

e

- N

umăr

ul c

onst

rucţ

iilo

r af

ecta

te d

e in

unda

ţii

- S

upra

feţe

de

tere

n af

ecta

te d

e in

unda

ţii

- N

umăr

ul d

e lu

crăr

i exe

cuta

te

- V

aloa

rea

inve

stiţ

iilo

r pe

ntru

asi

gura

rea

prot

ecţi

ei îm

potr

iva

inun

daţi

ilor

R

educ

erea

inte

nsit

ăţii

fe

nom

enel

or d

e er

oziu

ne a

sol

ului

- R

eali

zare

a un

or lu

crăr

i de

com

bate

re a

ero

ziun

ii

solu

lui C

ES

) şi

des

ecar

e -

Sup

rafe

ţe d

e te

ren

afec

tate

de

feno

men

e de

ero

ziun

e a

solu

lui

D

imin

uare

a im

pact

ului

as

upra

med

iulu

i na

tura

l şi c

onst

ruit

şi

asup

ra s

ănăt

ăţii

şi

inte

grit

ăţii

um

ane

a al

unec

ăril

or d

e te

ren

- S

tabi

liza

rea

alun

ecăr

ilor

de

tere

n ac

tive

şi r

ealiz

area

si

stem

elor

hid

rote

hnic

e de

col

ecta

re a

ape

lor

pluv

iale

în

zone

le c

u st

abil

itat

e re

dusă

a te

renu

lui.

- G

radu

l de

redu

cere

a s

upra

feţe

lor

de te

ren

afec

tate

de

alun

ecăr

i de

tere

n fa

ţă d

e 20

10

- S

upra

feţe

de

tere

n de

alu

neca

re s

tabi

liza

t

Man

agem

entu

l su

bst

ante

lor

şi

prep

arat

elor

ch

imic

e pe

ricu

loas

e

Asi

gura

rea

gest

ionă

rii î

n si

gura

nţă

a su

bsta

nţel

or

chim

ice

peri

culo

ase

şi

prev

enir

ea a

ccid

ente

lor

indu

stri

ale

- A

ctua

liza

rea

inve

ntar

ului

de

tip

Sev

eso

pent

ru

oper

ator

ii e

cono

mic

i -

Uti

liza

rea

celo

r m

ai s

igur

e te

hnic

i dis

poni

bile

şi

rete

hnol

ogiz

are

- Im

plem

enta

rea

unui

sis

tem

de

man

agem

ent d

e si

gura

nţă,

la n

ivel

ul o

pera

toru

lui e

cono

mic

-

Ela

bora

re p

olit

ici e

fici

ente

de

prev

enir

e a

acci

dent

elor

m

ajor

e şi

apl

icar

ea p

ract

ică

a ac

esto

ra

- R

educ

erea

impa

ctul

ui n

egat

iv a

supr

a co

mun

ităţ

ilor

şi

med

iulu

i pri

n po

liti

ci c

oere

nte

de a

men

ajar

e şi

util

izar

e a

teri

tori

ului

- V

aloa

rea

inve

stiţ

iilo

r -

Rap

oart

e de

sec

urit

ate

Sănă

tate

a u

man

a Îm

bună

tăţi

rea

stăr

ii d

e să

năta

te u

man

ă C

reşt

erea

niv

elul

ui d

e ca

lita

te a

vie

ţii î

n zo

nele

urb

ane

şi r

ural

e -

Cre

şter

ea g

radu

lui d

e as

igur

are

a se

rvic

iilo

r m

edic

ale

- P

roce

ntul

de

asig

urar

e a

serv

icii

lor

med

ical

e (i

nclu

siv

infr

astr

uctu

ra n

eces

ară)

Zgo

mot

R

educ

erea

pol

uări

i fon

ice

- Id

enti

fica

rea

acţi

unil

or c

are

ar p

utea

red

uce

nive

lele

de

zgo

mot

- 1

0% p

ână

în 2

010

faţă

de

anul

200

0

- P

lasa

rea

obie

ctiv

elor

pri

vind

zgo

mot

ul în

pla

nuri

le d

e lu

are

a de

cizi

ilor

la n

ivel

loca

l – 2

0% p

ână

în 2

020

faţă

de

anu

l 200

0

- N

ivel

ul z

gom

otul

ui e

mis

de

surs

e m

ajor

e (v

ehic

ule

ruti

ere,

fe

rovi

are

şi d

e in

fras

truc

tura

ace

stor

a, e

chip

amen

tele

indu

stri

ale

şi m

ecan

ism

ele

mob

ile)

-

Num

ăr p

erso

ane

afec

tate

în m

od r

egul

at ş

i pe

term

en lu

ng d

e ni

vele

le r

idic

ate

ale

zgom

otul

ui

- E

xist

enţa

hăr

tilo

r de

zgo

mot

şi a

pla

nuri

lor

de m

ăsur

i pro

puse

în

ace

st s

ens

Tra

nspo

rt

Dez

volt

area

une

i -

Red

ucer

ea c

u m

inim

20%

a e

mis

iilo

r şi

inca

drar

ea în

-

Val

oril

e co

ncen

traţ

iilo

r N

Ox,

CO

, par

ticu

le în

sus

pens

ie, P

b în

18

4

dura

bil

infr

astr

uctu

ri d

urab

ile

de

tran

spor

t li

mit

ele

de im

isii

a c

once

ntra

ţiil

or d

e N

Ox,

SO

2,

pulb

eri ş

i sus

pens

ie, C

O ş

i a v

âfur

ilor

de

polu

are

asoc

iate

de

pe tr

onso

anel

e ur

bane

-

Impl

emen

tare

a re

ţele

i de

mon

itor

izar

e a

imis

iilo

r re

zult

ate

din

traf

icul

rut

ier

- In

fras

truc

tura

tran

sfro

ntal

ieta

ră d

e tr

ansp

ort î

ntre

jud.

S

ucea

va ş

i reg

iune

a C

ernă

uţi

zone

le li

mit

rofe

pri

ncip

alel

or a

rter

e ru

tier

e -

Fre

cven

ţa d

e de

păsi

re a

lim

itel

or p

entr

u ca

lita

tea

aeru

lui

ambi

enta

l pen

tru

NO

x, C

O, p

arti

cule

în s

uspe

nsie

, Pb

- P

unct

e de

măs

ură

emis

ii

- N

umăr

de

indi

cato

ri a

nali

zaţi

-

Num

ăr d

e an

aliz

e de

em

isii

-

Km

de

cale

fer

ată

real

izat

ă -

Val

oare

a im

isii

lor

din

cent

rul o

raşe

lor

şi d

in z

onel

e lo

cuit

e

Edu

caţi

e ec

olog

ică

Cre

şter

ea g

radu

lui d

e co

nşti

enti

zare

asu

pra

prob

lem

elor

de

med

iu

- A

sigu

rare

a cu

noşt

inţe

lor,

dep

rind

eril

or, m

otiv

aţii

lor

şi

a va

lori

lor

nece

sare

pop

ulaţ

iei î

n sc

opul

asu

măr

ii

răsp

unde

rii d

e m

enţi

nere

a c

alit

ăţii

med

iulu

i -

Cre

şter

ea n

ivel

ului

de

reac

ţie

com

unit

ară

la a

gres

area

fa

ctor

ilor

de

med

iu

- N

umăr

de

sesi

zări

Impa

ct

tran

sfro

ntie

ră

Apl

icar

ea u

nor

poli

tici

co

eren

te, c

omun

e cu

ţări

le v

ecin

e, p

entr

u îm

bună

tăţi

rea

cali

tăţi

i fac

tori

lor

de

med

iu în

per

sepe

ctiv

a un

ei d

ezvo

ltăr

i dur

abil

e

- D

imin

uare

a ef

ecte

lor

nega

tive

ale

fen

omen

elor

na

tura

le le

gate

de

ape

(inu

ndaţ

ii, s

ecet

e, e

xces

de

umid

itat

e, e

rozi

unea

sol

ului

) as

upra

vie

ţii,

bunu

rilo

r şi

ac

tivi

tăţi

lor

soci

o-ec

onom

ice;

- R

econ

stru

cţia

eco

logi

că a

rău

rilo

r şi

coo

pera

rea

inte

grat

ă în

m

anag

emen

tul a

pelo

r (p

rote

cţia

şi a

dmin

istr

area

ba

zine

lor

hidr

ogra

fice

din

zon

a de

gra

niţă

)

185

La elaborarea Raportului de Mediu s-au luat în considerare actele normative în vigoare cu referire la protecţia mediului: legi, hotărâri de guvern, ordine ministeriale.

Actele normative principale care asigură cadrul legislativ pentru protecţia şi managementul mediului şi care au constituit elemente fundamentale în evaluarea problemelor de mediu şi în elaborarea Raportului de Mediu sunt:

• OUG nr. 195 /2005 privind protecţia mediului; • Legea Apelor nr. 107/1996 modificată şi completată; • Legea Fondului funciar, nr.1/2000; • Legea nr.171/1997, privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National –

sectiunea a II-a, Apa; • Actele normative naţionale pentru ratificarea convenţiilor internaţionale la care România este

parte; • Strategia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia

Mediului; • Planul de transpunere şi implementare în legislaţia naţionala a Directivelor UE în vederea

respectării standardelor UE; • Documentul de Poziţie al României de la Conferinţa Interguvernamentală pentru Aderarea la

Uniunea Europeană, Capitolul 22 - Protecţia Mediului.

Managementul deşeurilor • Directiva Consiliului nr. 94/62/EC privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, pentru care se

solicită o perioadă de tranziţie de 2 ani, până în anul 2010; • Directiva Consiliului nr. 99/31/EC privind depozitarea deşeurilor, pentru care se solicită o

perioadă de tranziţie de 10 ani, până în anul 2017; • Directiva Consiliului nr. 2000/76/EC privind incinerarea deşeurilor, pentru care se solicită o

perioadă de tranziţie de 3 ani, până în anul 2010; • Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor pentru judeţul Suceava.

Calitatea apei • Directiva nr. 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate urbane, pentru care se solicită o

perioadă de tranziţie de 15 ani, până în anul 2022; • Directiva nr. 98/83/EC privind calitatea apei destinate consumului uman, pentru care se

solicită o perioadă de tranziţie de 15 ani, până în anul 2022; • Directiva nr. 76/464/EEC privind descărcarea substanţelor periculoase, pentru care se solicită

o perioadă de tranziţie de 8 ani, până în anul 2015; • Ordinul nr. 1552 din 2008, pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde există surse de

nitraţi din activităţi agricole, emis de Ministrul Mediului şi Dezvoltării Durabile şi Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Controlul poluării industriale şi managementul riscului • Directiva Consiliului nr. 96/61/EC privind prevenirea şi controlul integrat al poluarii (IPPC),

pentru care se solicită o perioadă de tranziţie de 8 ani, până în anul 2015; • Directiva Consiliului nr. 1999/13/EC privind limitarea emisiilor de compuşi organici volatili

datorate utilizării solvenţilor în anumite activităţi şi instalaţii (COV), pentru care se solicită o perioadă de tranziţie de 8 ani, până în anul 2015;

• Directiva Consiliului nr. 88/609/EEC privind limitarea emisiilor de poluanţi specifici în atmosferă prin instalaţii mari de ardere (LCP), pentru care se solicită o perioadă de tranziţie de 5 ani, până în anul 2012.

Elaborarea Strategiei de Protectie a Mediului s-a realizat în concordanţă cu urmăoarele principii generale ale protecţiei mediului:

• conservarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de sănătate a oamenilor; • dezvoltarea durabilă; • evitarea poluării prin măsuri preventive; • conservarea biodiversităţii; • conservarea moştenirii valorilor culturale şi istorice; • principiul “poluatorul plăteşte“; • stimularea activităţilor privind reconstrucţia ecologică a zonelor degradate.

186

Ţinând seama de aceste principii generale ale protecţiei mediului, de starea mediului şi de condiţiile specifice din ţara noastră, la elaborarea strategiei au fost adoptate o serie de criterii pentru stabilirea priorităţilor privind acţiunile care trebuie întreprinse:

• menţinerea şi îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei şi a calităţii vieţii, ceea ce corespunde primului principiu enunţat în Strategia Naţională pentru Protecţia Mediului;

• reducerea emisiilor de substanţe poluante care afectează grav starea de sănătate a populaţiei (substanţele organice şi anorganice toxice şi periculoase, metalele grele, dioxidul de sulf, oxizii de azot, vaporii de amoniac, vaporii de acizi, pulberile care provin în special din activităţile desfăşurate în industrie, construcţii, transporturi şi agricultură);

• alţi factori poluanţi care afectează în mare măsură starea de sănătate a populaţiei sunt radioactivitatea şi zgomotul;

• menţinerea şi îmbunătăţirea potenţialului existent al naturii, corespunzător principiului dezvoltării durabile. Sunt incluse aici acţiuni pe termen scurt, mediu şi lung, vizând resursele regenerabile ale naturii: apele, solul, padurea, flora şi fauna, dar şi consumul echilibrat al resurselor neregenerabile;

• apărarea împotriva calamităţilor naturale şi accidentelor (seceta, inundaţiile şi cutremurele de pământ);

• respectarea prevederilor convenţiilor şi programelor internaţionale privind protecţia mediului.

Ţinând cont că un mediu sănătos este esenţial pentru asigurarea calităţii vieţii şi de realitatea că daunele şi costurile produse de poluare şi schimbări climatice sunt considerabile, Guvernul României promovează conceptul de cuplare a impactului şi degradării mediului cu creşterea economică, prin promovarea eco-eficienţei şi prin interpretarea standardelor ridicate de protecţia mediului ca o provocare spre inovaţie, crearea de noi pieţe şi oportunităţi de afaceri.

Având ca obiective principale întărirea structurilor administrative, ca element de bază pentru construirea unui sistem eficient privind managementul mediului şi contribuţia la dezvoltarea durabilă, activitatea Guvernului României în acest domeniu se va concentra pe următoarele priorităţi:

• Integrarea politicii de mediu în elaborarea şi aplicarea politicilor sectoriale şi regionale. În acest sens pentru toate proiectele din Strategie care pot avea efecte semnificative asupra mediului este prevazută realizarea evaluării de mediu în stadiu de proiect;

• Evaluarea stării actuale a factorilor de mediu şi fundamentarea unei strategii de dezvoltare pe termen lung în domeniul mediului, al resurselor regenerabile şi neregenerabile;

• Ameliorarea calităţii factorilor de mediu în toate localităţile judeţului.

Strategiile pentru implementarea proiectelor pot fi legate de următoarele cinci obiective majore ale dezvoltării regionale durabile:

• echilibrarea structurii spaţiale urbane; • îmbunătăţirea calităţii vieţii; • menţinerea identităţii regionale, renaşterea moştenirii culturale; • administrarea integrării, cooperarea dintre reţelele de infrastructură regională; • noi parteneriate în planificare şi implementare.

G. POTE�TIALELE EFECTE SEM�IFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

Cerinţele H.G. nr. 1076/2004 prevăd evidenţierea efectelor semnificative asupra mediului determinate de implementarea Strategiei de Dezvoltare Economică şi Socială a jud. Suceava supus evaluării de mediu. Scopul acestor cerinte constă în identificarea, predicţia şi evaluarea formelor de impact generate de implementarea strategiei.

Propunerile Strategiei de Dezvoltare Economică şi Socială a jud. Suceava evaluată în prezentul raport pot genera o multitudine de forme de impact asupra factorilor/aspectelor de mediu, forme de impact care prezintă diferite durate şi intensităţi.

În vederea evaluării sintetice a impactului asupra mediului în termeni cât mai relevanţi, au fost stabilite categorii de impact care să permită evidenţierea efectelor potenţial semnificative asupra mediului, generate de implementarea strategiei.

Pentru a evalua impactul asupra factorilor de mediu relevanţi s-au stabilit pentru fiecare din aceştia cate o serie de criterii specifice care să permită evidenşierea în principal a impactului semnificativ. Categoriile de impact şi criteriile pentru evaluarea impactului au fost stabilite cu consultarea grupului de lucru.

187

Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe necesită identificarea impactului semnificativ asupra factorilor/aspectelor de mediu ale planului avut în vedere.

Impactul semnificativ este definit ca fiind „impactul care prin natura, magnitudinea, durata sau intensitatea sa, alterează un factor sensibil”.

Efectele potenţiale semnificative trebuie să includă efectele secundare, cumulative, sinergice, pe termen scurt, mediu şi lung, permanente şi temporare, pozitive şi negative.

Evaluarea impactului s-a efectuat pe baza metodelor expert.

Tabel 73

Categoria de impact Descriere Simbol

Impact pozitiv semnificativ

Efecte pozitive de lungă durată sau permanente ale propunerilor strategiei asupra factorilor/aspectelor de mediu

++

Impact pozitiv Efecte pozitive ale propunerilor strategiei asupra factorilor/ aspectelor de mediu

+

Impact neutru Efecte pozitive şi negative care se echilibrează, nu au nici un efect

0

Impact negativ nesemnificativ Efecte negative minore asupra factorilor/aspectelor de mediu

-

Impact negativ Efecte negative de scurtă durată sau reversibile supra factorilor/aspectelor de mediu

- -

Impact negativ semnificativ Efecte negative de lungă durată sau ireversibile asupra factorilor/aspectelor de mediu

- - -

Criterii pentru determinarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului

Tabel 74

Factor/aspect de mediu Criterii de evaluare Comentarii Semnificaţia impactului

Mediul urban, inclusiv infrastructura rutieră

Formele de impact asupra calităţii şi functionalităţii mediului urban, inclusiv în relaţie cu obiectivele strategice de dezvoltare a judeţului

Strategia va determina forme de impact pozitiv asupra funcţiilor urbane, conducând la creşterea gradului de complexitate, de coerenţa şi flexibilitate a zonificării funcţionale, cu efecte benefice asupra dezvoltării comunităţii

Semnificaţia impactului a fost determinată pe baza rezultatelor evaluărilor expert

Populaţia şi sănătatea umană

- Modul de asigurare a utilităţilor (alimentare cu apă, canalizare, managementul deşeurilor) - Condiţii de locuit - Calitatea factorilor de mediu în raport cu valorile limită specifice pentru protecţia sănătăţii umane - Măsurile de minimizare a impactului asupra factorilor de mediu

Strategia va determina forme de impact pozitiv asupra condiţiilor de viaţă ale populaţiei şi a sănătăţii acesteia, prin prevederile cu privire la realizarea utilităţilor publice, la condiţiile de locuit şi la reducerea poluării


188

Mediul economic şi social

Modul de asigurare şi de reglementare a mijloacelor urbanistice pentru facilitarea dezvoltării economice şi respectiv sociale în condiţii de protecţie a mediului

Strategia va determina forme de impact pozitiv asupra dezvoltării economico – sociale a judeţului, prin rezervarea unor zone pentru dezvoltarea serviciilor, activităţilor industriale şi comerciale, în condiţii de protecţie a mediului


Solul

Formele de impact determinate pe prevederile strategiei cu privire la dezvoltarea urbană şi la asigurarea echipării urbane

Strategia va determina forme de impact pozitiv prin asigurarea colectării şi epurării apelor uzate menajere, prin managementul corespunzător al deşeurilor, prin restrângerea zonei funcţionale de industrie şi recomandarea dezvoltării industriilor nepoluante


Flora şi fauna Formele de impact generate de prevederile strategiei asupra florei şi faunei

Strategia va determina forme diferite de impact asupra florei şi faunei prin realizarea plantărilor în zonele de protecţie a obiectivelor protejate şi în alte zone naturale sau urbane


Apa

- Concentraţii de poluanţi în apele uzate epurate, evacuate în mediu, în raport cu valorile limită prevăzute în legislaţia naţională - Calitatea apei potabile - Sisteme şi măsuri pentru reducerea emisiilor de poluanţi în apă

- Strategia va determina forme de impact pozitiv asupra calităţii apelor prin colectarea şi epurarea apelor uzate menajere


Aerul - Măsuri pentru reducerea emisiilor de poluanţi în aer

- Strategia va determina forme diferite de impact asupra calităţii aerului: impact pozitiv prin modernizarea sistemului rutier de transport şi prin creare de zone verzi, impact negativ prin dezvoltarea în exteriorul perimetrelor locuite de zone industriale


Zgomotul şi vibraţiile

- Măsuri pentru reducerea nivelurilor de zgomot şi de vibraţii de la sursele de tip urban - Măsuri pentru evitarea creşterii nivelurilor de zgomot şi de vibraţii ca urmare a apariţiei activităţilor industriale

Strategia va determina forme diferite de impact asupra nivelurilor de zgomot şi de vibraţii, impact pozitiv prin modernizarea sistemului rutier prin rezervarea în exteriorul perimetrelor de locuinţe de zone pentru activităţi industriale, impact negativ prin extinderea perimetrelor construite


Factorii climatici Realizarea de reţele de

189

Măsuri pentru diminuarea efectelor condiţiilor climatice nefavorabile

alimentare cu gaz metan sau înlocuirea sistemelor clasice de încălzire, cu cele cu surse regenerabile ceea ce va contribui la reducerea gazelor cu efect de seră.


Peisajul

Măsuri pentru creşterea valorii estetice a localităţilor din jud. Suceava

Strategia va determina forme de impact pozitiv asupra peisajului ca urmare a reglementării modului de construire, îmbunătăţirea aspectului şi a functionalităţii zonelor centrale, realizarea de spaţii publice plantate, cu rol peisagistic.


Efecte cumulative

Este necesar ca în evaluarea efectelor asupra mediului ale prevederilor planului, să fie luate în considerare efectele cumulative şi sinergice asupra mediului. Astfel efectele cumulative pot apărea în situaţii în care mai multe activităţi au efecte individuale nesemnificative, dar împreună pot genera un impact semnificativ, sau atunci când mai multe efecte individuale ale planului generează un efect combinat.

Se precizează că metodele expert utilizate pentru predicţia impactului au luat în considerare cele mai defavorabile scenarii, considerând simultaneitatea funcţionării surselor cu cea mai mare răspândire spaţială, chiar dacă acest lucru este puţin probabil să se întample în realitate. Evaluarea impactului a fost efectuată luând în considerare efectele cumulate şi combinate ale poluanţilor sau ale factorilor de stres asupra factorilor/aspectelor de mediu.

Interacţiuni

Pentru situaţiile în care ar exista posibilitatea interacîiunilor dintre doi sau mai mulţi factori de mediu, ca urmare a implementării prevederilor strategiei, în evaluare au fost luate în consideraţie aceste interacţiuni potenţiale.

Un exemplu în acest sens poate fi dat în cazul aspectului de mediu „zgomot şi vibraţii” astfel nivelul de zgomot ar fi de interes numai pe zgomotul şi vibraţiile pot afecta şi alţi receptori cum sunt fauna terestră sau construcţiile.

Evaluarea de mediu pentru Strategia de Dezvoltate Economică şi Socială a fost efectuată luând în consideraţie toate elementele metodologice descrise mai sus.

G.1. PROTECŢIA BIODIVERSITĂŢII (FAU�A ŞI FLORA) ŞI A PATRIMO�IULUI �ATURAL

Problemele de mediu cheie cu care se va confrunta implementarea strategiei sunt: • lipsa educaţiei populaţiei în domeniul protecţiei mediului şi inclusiv în comportamentul faţă

de ariile naturale protejate; • vor apărea conflicte între întreprinzătorii particulari şi custozii ariilor naturale protejate în

vederea dezvoltării de activităţi în interiorul sau vecinătatea ariilor naturale protejate; • combaterea dăunătorilor - Situaţia specială este dată de faptul că în munţii Călimani populaţia

de ipide care provoacă atacurile la arborii pe picior este formată dintr-un complex de specii mai puţin studiate, pentru care nu există posibilitatea combaterii cu ajutorul curselor feromonale şi al căror atac pe arbori este greu identificabil, până în momentul înroşirii acelor arbori infestaţi.

Măsuri prevazute de legislaţia în domeniu

Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, cu excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 4 A (specii de interes comunitar) şi 4 B (specii de interes naţional) din O.U.G. nr. 57/2007, precum şi speciile incluse în Lista Roşie Naţională şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afara lor, sunt interzise:

190

• orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

• perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie;

• deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură; • deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă; • uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată; • deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea; • comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării acestora în stare vie ori

moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat; • depozitarea necontrolată a tuturor categoriilor de deşeuri deoarece acestea pot pune în pericol

sănătatea păsărilor. În conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, pentru toate speciile de păsări sunt interzise: • uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată; • deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură; • culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale; • perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere, de creştere şi de migraţie; • deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea; • comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării acestora în stare vie ori

moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat.

G.2. PROTECŢIA POPULAŢIEI ŞI SĂ�ĂTATEA UMA�Ă

Implementarea Strategiei de Dezvoltare Economică şi Socială va avea impact social şi economic pozitiv şi va duce la creşterea calităţii vieţii populaţiei datorită:

• Asigurării unor structuri economice care sa genereze locuri de muncă; • Revitalizării ramurilor economice care să asigure venituri pentru un trai decent; • Cu privire la dezvoltarea sectorului industrial, va trebui să se aibă în vedere amplasarea noilor

obiective industriale în afara zonelor rezidenţiale; • Adoptarea măsurilor necesare pentru reducerea poluării fonice, astfel încât să se respecte

limitele prevăzute de legislaţia în vigoare (utilizarea unor echipamente şi tehnologii performante din punct de vedere al nivelului de zgomot generat, izolarea fonică a clădirilor unde se găsesc surse generatoare de zgomot şi vibraţii, asigurarea perdelelor verzi de protecţie de-a lungul drumurilor şi căilor ferate, etc.)

• Extinderii spaţiilor verzi în interiorul şi în jurul localităţilor; • Realizarea perdelelor verzi în zonele urbane şi reabilitarea celor existente.

G.3. PROTECŢIA SOLULUI

În situaţia implementării Strategiei Judeţene calitatea solului se va imbunătăţi prin: • recuperarea terenurilor degradate prin alunecări şi eroziuni torenţiale prin consolidări,

plantaţii şi alte lucrări de combatere a eroziunii; • recuperarea terenurilor afectate de depuneri de deşeuri şi dejecţii zootehnice şi redarea lor în

circuitul agricol sau silvic; • decontaminarea solurilor inventariate de autorităţile de mediu.

Respectarea şi aplicarea măsurilor propuse prin Raportul de mediu va conduce la o considerabilă ameliorare a solurilor din Judeţul Suceava.

G.4. PROTECŢIA APELOR

Problemele de mediu cheie cu care se va confrunta implementarea strategiei sunt: • amplasamentele pentru noile staţii de epurare; • gestionarea corespunzătoare a nămolurilor rezultate de staţiile de epurare.

191

Viitoarele amplasamente ale staţiilor de epurare, ar putea influenţa negativ dezvoltarea localităţilor precum şi populaţia din apropiere. La alegerea acestor amplasamente se va avea în vedere Ordinul nr. 536 din 06/23/1997 privind distanţele faţă de aşezările umane, Legea apelor nr.107 privind zonele de protecţie ale cursurilor de apă, Hot. nr.930 2005 privind zonele de protecţie sanitară pentru alimentarea cu apă din surse locale.

În cazul implementării Strategiei Judeţene efectele asupra resurselor de apă vor fi pozitive, acestea fiind gestionate cantitativ şi calitativ prin lucrările de gospodărire a apelor. Astfel vor fi satisfăcute toate cerinţele de apă la consumatorii industriali şi casnici. Implementarea Strategiei Judeţene va contribui la: stoparea fenomenelor de risc, alunecări, inundaţii, degradarea calităţii apelor de suprafaţă şi solurilor.

G.5. GESTIO�AREA DEŞEURILOR

Problemele de mediu cheie cu care se va confruntă implementarea strategiei sunt:

1. Închiderea şi ecologizarea depozitelor de deşeuri neconforme din mediul judeţ în anul 2011 şi construirea de noi depozite de deşeuri.

Până la data închiderii trebuie pregătită şi soluţionată gestiunea deşeurilor din mediul rural, în sensul că odată cu închiderea depozitelor orasenesti, trebuie oferită şi soluţia optimă pentru precolectare, colectare, valorificare, transport şi depozitare finală a deşeurilor.

Nerespectarea acestui termen ar putea duce la situaţia de infringement prin Non-conformitate.

În acest sens implementarea proiectelor pentru gestionarea deseurilor in judet sunt prioritare.

2. O altă problemă va fi gestionarea corespunzătoare a nămolurilor rezultate de staţiile de epurare.

G.6. PROTECŢIA CALITĂȚII AERULUI

Măsurile de protecţie stipulate în Strategie şi prezentul Raport de mediu pot preveni efectele nefavorabile pe care dezvoltarea economică inclusiv creşterea mobilităţii urbane le poate avea asupra mediului.

G.7. PROTECŢIA ÎMPOTRIVA FACTORILOR DE RISC

Măsurile de protectie stipulate în Strategie si prezentul Raport de mediu pot preveni efectele nefavorabile pe care le pot avea zonele cu risc pentru populaţie prin măsurile propuse în Raportul de mediu în special în zonele cu alunecări de teren, în zonele predispuse la inundaţii şi prin stabilizarea şi ecologizarea iazurilor de decantare existente pe teritoriul judeţului Suceava.

G.8. EVALUAREA DE MEDIU PE�TRU STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECO�OMICĂ ŞI SOCIALĂ A JUDEŢULUI SUCEAVA

Prevederi Strategie

Factori/aspecte de mediu Evaluarea impactului

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Dezvoltarea echilibrată a infrastructurii coordonată cu implementarea sistemelor adecvate de management al capitalului natural şi de prevenire şi gestionare a riscurilor naturale

++ ++ ++ 0 0 ++ ++ ++ 0 ++

- impact pozitiv semnificativ asupra functionalităţii mediului urban, asupra populaţiei şi sănătăţii, mediului economic şi social, asupra peisajului - impact pozitiv asupra calităţi aerului şi asupra nivelurilor de zgomot şi vibraţii, cu efecte pozitive semnificative asupra populaţiei şi a sănătăţii, umane prin diminuarea emisiilor - impact neutru asupra florei, faunei, factorilor climatici şi apei ca urmare a îmbunătăţirii structurii căilor de circulaţie.

Gestionarea eco-eficientă a consumului de

++ ++ ++ + - + - - 0 ++ - impact pozitiv semnificativ asupra funcţionalităţii mediului urban, asupra mediului economic şi social (ca urmare a facilităţilor urbanistice pentru dezvoltarea

192

resurse şi valorificarea maximală a acestora prin promovarea unor practici de consum şi producţie care să permită o creştere economică sustenabilă pe termen lung

activităţilor productive, cu efecte benefice privind dezvoltarea pieţii muncii) şi asupra populaţiei (ca urmare a îmbunătăţirii condiţiilor economice şi sociale de mediu) şi asupra peisajului ca urmare a reglementărilor de construire. - impact negativ nesemnificativ asupra aerului, florei şi faunei, zgomotului şi vibraţiilor generate de surse în perimetrele cu receptori sensibili se vor situa sub valorile limita pentru protecţia acestora ca urmare a condiţionării dezvoltării activităţilor cu respectarea legislaţiei de mediu specifice; - impact neutru asupra factorilor climatici şi asupra calităţii apelor ca urmare a conditionării dezvoltării activităţilor productive de respectare a legislatiei de mediu specifică;

Dezvoltarea sectorului educațional, promovarea educației formale și non-formale și a unui stil de viață sănătos

++ ++ ++ ++ ++ ++ + + ++ ++ impact pozitiv semnificativ asupra mediului economic şi social

Crearea condiţiilor pentru o piaţă a muncii flexibilă, în care oferta de muncă este adaptată permanent cerinţelor angajatorilor și promovarea accesului egal la servicii sociale și de de sănătate de calitate

++ ++ ++ ++ 0 0 + + 0 ++

impact pozitiv semnificativ asupra mediului economic şi social - impact neutru asupra florei şi faunei, asupra apei şi asupra factorilor climatici

Creșterea contribuției economiei rurale la dezvoltarea județului prin stimularea spiritului antreprenorial si valorificarea resurselor specifice ale spațiului rural

++ ++ ++ 0 0 0 0 ++ ++ ++

- impact pozitiv semnificativ asupra mediului economic şi social - impact neutru asupra solului, asupra florei şi faunei, asupra apei şi asupra aerului

Promovarea și valorificarea resurselor turistice ale județului Suceava

++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ ++ impact pozitiv semnificativ asupra mediului economic şi social

Dezvoltarea capacității administrative la nivelul județului Suceava

++ ++ ++ 0 0 0 0 0 0 0

impact pozitiv semnificativ asupra mediului economic şi social impact neutru asupra solului, asupra florei şi faunei, asupra apei, asupra aerului, asupra zgomotului, asupra factorilor climatici şi asupra peisajului

Creșterea gradului de acces și utilizare a tehnologiilor informației și comunicării la

++ ++ ++ 0 0 0 0 0 0 0


193

nivelul județului Suceava

Dezvoltarea infrastructurii culturale și valorificarea moștenirii culturale și istorice existente la nivelul județului Suceava

++ ++ ++ 0 0 0 0 0 0 0


Îmbunătățirea continuă a relațiilor internaționale si dezvoltarea parteneriatelor intra- și inter-regionale

++ ++ ++ 0 0 0 0 0 0 0


H. POSIBILE EFECTE SEM�IFICATIVE ASUPRA MEDIULUI Î� CO�TEXT TRA�SFRO�TALIER

Dintre componentele cooperării teritoriale, România îşi va concentra resursele în continuare asupra cooperării transfrontaliere. Una dintre provocările cheie ale programelor de cooperare transfrontalieră este sprijinirea dezvoltării zonelor de la graniţele externe. Dimensiunile spaţiale ale cooperării transfrontaliere prevăd intervenţii în vederea asigurării corelării strategiilor de dezvoltare spaţială la nivel transfrontalier şi coerenţa intervenţiilor şi a programelor de investiţii, precum şi relaţionarea structurilor policentrice de localităţi şi armonizarea dezvoltării spaţiale. Obiectivul va fi realizat prin promovarea de acţiuni în domeniul cooperării transfrontaliere, transnaţionale şi interregionale: Cooperare transfrontalieră

• dezvoltarea sistemelor de infrastructură fizică (îmbunătăţirea infrastructurii de transport, a reţelelor şi serviciilor de informare şi comunicare, realizarea interconexiunii sistemelor energetice, de apă şi reciclarea deşeurilor);

• întărirea conexiunilor/relaţiilor economice î ntre regiunile î nvecinate pentru a susţine • împreună dezvoltarea economică durabilă a zonei (dezvoltarea cooperării în domeniile IMM,

turism şi comerţul de graniţă); • realizarea coeziunii sociale şi culturale între comunităţile şi cetăţenii de pe ambele parti ale

graniţei (dezvoltarea utilizării în comun a infrastructurii din domeniile sănătate, cultura şi educaţie);

• soluţionarea în comun a unor ameninţări similare şi simultane din partea factorilor de • mediu (realizarea unor sisteme de avertizare şi control a riscurilor naturale şi tehnologice).

Cooperare transnaţională • cooperarea integrată în managementul apelor (protecţia şi administrarea bazinelor

hidrografice din zona de graniţă); • dezvoltarea reţelelor de IMM-uri, cercetare, dezvoltare şi inovare; • acţiuni transnaţionale de prevenire a riscurilor naturale şi tehnologice.

Cooperare interregională • încurajarea schimbului de experienţă şi de bune practici referitor la dezvoltarea urbană,

modernizarea serviciilor publice, incluziune socială, antreprenoriat; • efectuarea de studii şi colectarea de date în domenii de interes comun. Noua Politică de

Coeziune a Uniunii Europene recunoaşte importanta cooperării transfrontaliere, transnaţionale şi interregionale, ca fiind unul din obiectivele cheie ale unei Europe lărgite.

Eficacitatea, eficienta şi impactul actualelor programe de cooperare teritorială asupra dezvoltării durabile în regiunile partenere este foarte dificil de evaluat. In ciuda unei evoluţii favorabile a programelor Uniunii Europene desfăşurate în anii trecuţi, gradul de integrare al zonelor de cooperare

194

este considerat a fi î ncă foarte scăzut. Regiunile de graniţă din fiecare stat se comportă ca şi unităţi socio-economice separate. Cu toate acestea, rezultate concrete se înregistrează în domeniul cooperării transfrontaliere. Prin urmare, eforturile se vor concentra pe acest domeniu deosebit de important, atât din punct de vedere economic, cât şi social. Efectele pozitive ale implementării PIDPC pot să genereze un impact pozitiv cu efect transfrontalier. Avem în vedere aici următoarele situaţii:

- Reducerea poluării apelor subterane şi de suprafaţă ca urmare a limitării intrărilor de nutrienţi precum şi ca urmare a reducerii cantităţilor de ape uzate menajere (din gospodării) şi tehnologice ce sunt emise liber în mediu va avea ca efect o îmbunătăţire a condiţiilor de calitate a apelor de suprafaţă. Nu se poate determina efectul transfrontier al acestor acţiuni cu impact pozitiv însă putem menţiona că impactul va fi resimiţit la nivelul teritoriilor unor state învecinate;

- Dezvoltarea utilizării în comun a infrastructurii din domeniile sănătate, cultura şi educaţie; - Realizarea interconexiunii sistemelor energetice, de apă şi reciclarea deşeurilor; - Îmbunătăţirea infrastructurii de transport; - Susţinerea dezvoltării în domeniul turismului; - Soluţionarea în comun a unor ameninţări similare şi simultane din partea factorilor de mediu

(prevenirea eroziunii solului, realizarea unor sistemede avertizare şi control a riscurilor naturale).

Implementarea Strategiei de Dezvoltare Economică şi Socială a judeţului Suceava nu va avea efecte asupra mediului sau sănătăţii umane în context transfrontalier.

I. MĂSURILE PROPUSE PE�TRU A PREVE�I, REDUCE ŞI COMPE�SA EFECTELE ADVERSE ASUPRA MEDIULUI

I.1. FACTORUL DE MEDIU AER

Implementarea STRATEGIEI DE DEZVOLTARE SOCIO - ECONOMICĂ A JUDEŢULUI SUCEAVA implică realizarea următoarelor obiective, relevante din punct de vedere al protecţiei atmosferei:

Tabel 76

Suplimentarea sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizeaza energia solară, Colegiul Silvic Bucovina, municipiul Câmpulung Moldovenesc


Reducerea poluanţilor emisi, Nox, SO2, CO, pulberi în atmosferă faţă de sistemele clasice de încălzire

195

Reabilitarea termică a blocurilor de locuințe în municipiul Câmpulung Moldovenesc



Înlocuire sistem de încălzire clasic și a sistemului de producere a apei calde menajere cu sisteme ce utilizează energia produsa din surse regenerabile în oraşul Vicovu de Sus

Consiliul Local Vicovu de Sus


Reabilitarea sistemelor de termoficare (surse şi reţele) din localitatea Rădăuţi

Consiliul Local Rădăuți

Reducerea cantităţii de combustibil folosit la producerea agentului termic şi implicit reducerea poluanţilor emisi, Nox, SO2, CO, pulberi în atmosferă

Instalare centrală termică la sediul primăriei din comuna Capu Câmpului*

Consiliul Local Capu Câmpului

Prin folosirea sistemului centralizat de încălzire prin centrale termice omologate cu randament optim de ardere se va reduce cantitatea de combustibil folosit la producerea agentului termic şi implicit reducerea poluanţilor emisi, Nox, SO2, CO, pulberi în atmosferă

Completarea sistemului clasic de încălzire cu combustibil solid, cu sistem de încălzire care utilizează energia solară în comuna Ciocănești*

Consiliul Local Ciocănești


Completarea sistemului de încălzire clasic și a sistemului de producere a apei calde menajere cu sisteme ce utilizează energia produsă din surse regenerabile în cadrul Grupului Școlar Oltea Doamna din orașul Dolhasca*

Consiliul Local Dolhasca

Reducerea poluanţilor emisi, Nox, SO2, CO, pulberi în atmosferă faţă de sistemele clasice de încălzire)

Încălzire cu energie regenerabilă pentru instituțiile publice din comuna Dorna Arini*

Consiliul Local Dorna Arini


Sistem de energie neconvențională la căminul cultural Doroteia din orașul Frasin*

Consiliul Local Frasin


Instalarea sistemului de încălzire utilizând energia regenerabilă pentru Clubul Fermierilor din comuna Iacobeni*

Consiliul Local Iacobeni


Utilizarea energie regenerabile pentru alimentare sală de sport și primărie din comuna Ipotești*

Consiliul Local Ipotești


Instalarea sistemului de încălzire utilizând energie regenerabilă pentru căminul căminul cultural Pojorâta și pentru școala cu clasele I-VIII din comuna Pojorâta*

Consiliul Local Pojorâta


Completarea sistemului clasic de încălzire cu sisteme ce utilizează energie din resurse regenerabile în orașul Solca*

Consiliul Local Solca


Înfiinţarea, reabilitarea / modernizarea sistemelor existente de încălzire

Instalare sisteme de încălzire utilizând energie regenerabilă la sediul primăriei din comuna Vadu Moldovei*



196

Instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă la obiectivele de interes local din comuna Vatra Moldoviței*

Consiliul Local Vatra Moldoviței


Suplimentarea sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energia solară, Blocuri de locuinţe ANL, municipiul Câmpulung Moldovenesc



Distribuție energie termică și apă caldă menajeră pe casa scării, contorizare și branșamente la blocurile din municipiul Câmpulung Moldovenesc


-

Modernizare sistem de încălzire instituţii publice din comuna Frumosu

Consiliul Local Frumosu

Prin folosirea sistemului centralizat de încălzire prin centrale termice omologate cu randament optim de ardere se va reduce cantitatea de combustibil folosit la producerea agentului termic şi implicit reducerea poluanţilor emisi, Nox, SO2, CO, pulberi în atmosferă)

Instalare sisteme de încălzire utilizând energie regenerabilă la şcolile din comuna Vadu Moldovei,



Înființare parc eolian 80 MW pe o suprafață de 360 ha în comuna Horodniceni

Consiliul Local Horodniceni

Producerea energiei electrice fara folosirea combustibilor clasici de producere a energiei electrice (gaz metan) şi implicit reducerea poluanţilor emisi, Nox, SO2, CO în atmosferă. Atingerea ţintelor din Strategia Energetică 2011-2035 privind valorrificarea resurselor regenerabile

Proiect privind transformarea energiei solare în energie electrică (parc panouri voltaice) în comuna Frătăuții Vechi*

Consiliul Local Frătăuții Vechi

Producerea energiei electrice fara folosirea combustibilor clasici de producere a energiei electrice (gaz metan) şi implicit reducerea poluanţilor emisi, Nox, SO2, CO în atmosferă. Atingerea ţintelor din Strategia Energetică 2011

Alimentarea cu energie electrică a obiectivelor aflate sub administrarea Comunei Marginea, prin conversia energiei solare în energie electrică.*

Consiliul Local Marginea

Producerea energiei electrice fara folosirea combustibilor clasici de producere a energiei electrice (gaz metan) şi implicit reducerea poluanţilor emisi, Nox, SO2, CO în atmosferă. Atingerea tintelor din Strategia Energetică 2011

Realizarea unui sistem de transformare a energiei solare în energie electrică necesară pentru consumul propriu al comunei Putna*

Consiliul Local Putna


Realizarea unui sistem de transformare a energiei solare în energie electrică necesară pentru consumul propriu al municipiului Rădăuți*



Utilizarea energiilor alternative

Sistem de producere a energiei electrice cu energie neconvenţională în comuna Cacica

Consiliul Local Cacica


197

Realizare parc eolian în comuna Calafindești

Consiliul Local Calafindești


Parc eolian în comuna Capu Câmpului Consiliul Local Capu Câmpului


Parc eolian pe Giumalău, comuna Dorna Arini


Producerea energiei electrice fara folosirea combustibilor clasici de producere a energiei electrice (gaz metan) şi implicit reducerea poluanţilor emisi, Nox, SO2, CO în atmosferă. Atingerea tintelor din Strategia Energetică 2011

Parc eolian în comuna Dornești Consiliul Local Dornești


Parc Eolian în comuna Forăști Consiliul Local Forăști

Producerea energiei electrice fara folosirea combustibilor clasici de producere a energiei electrice (gaz metan) şi implicit reducerea poluanţilor emisi , Nox, SO2, CO în atmosferă. Atingerea ţintelor din Strategia Energetică 2011

Înfiinţare parc eolian în satele Grăniceşti şi Româneşti, comuna Grănicești

Consiliul Local Grănicești


Realizare parc fotovoltaic în orașul Gura Humorului

Consiliul Local Gura Humorului


Realizarea unui parc eolian pentru producerea de energie electrică, în comuna Mușenița

Consiliul Local Mușenița


Realizarea şoselei de centură a municipiului Rădăuți*


Reducerea cantităţii de PM 10 în atmosferă, reducerea zgomotului în localitate

Modernizarea / realizarea centurilor ocolitoare pentru centre urbane

Construcţie drum ocolitor al municipiului Vatra Dornei

Consiliul Local Vatra Dornei


Modernizare DJ 177, Poiana Micului – Suceviţa, km 10+000 – 20+875

Consiliul Județean Suceava


Reabilitarea şi modernizarea reţelei de transport rutier și aerian

Modernizare DJ 175B (reclasat din DC 90A, în baza H.G. 540/2000), km. 0+000 - 15+800, Pojorâta – Rarău,


Reducerea cantităţii de PM 10 în atmosferă, reducerea zgomotului în

198

localitate

Modernizare drumuri comunale în comuna Baia



Pietruire DC 77 Broșteni Cotârgași km. 3+800-7+000, din orașul Broșteni

Consiliul Local Broșteni


Modernizare 610 m drumuri comunale în comuna Burești

Consiliul Local Burești


Modernizare drumuri agricole din comuna Capu Câmpului

Consiliul Local Capu Câmpului


Reabilitare drum comunal Sasca �ouă- Sasca Mică, comuna Cornu Luncii

Consiliul Local Cornu Luncii


Modernizare DC 78 A în comuna Crucea Consiliul Local Crucea


Modernizare DC Biserica Ortodoxă Dorna Arini



Modernizare DC 25 km 3+000 - 6+387, comuna Drăgoiești

Consiliul Local Drăgoiești


Modernizare DC8 A Drăgușeni-Gara Leu, comuna comuna Drăgușeni

Consiliul Local Drăgușeni


Asfaltare DC 65 de la km 0+000 la km 2+000, comuna Dumbrăveni



Pietruire DC 30 în orașul Frasin Consiliul Local Frasin


Reabilitarea Infrastructurii Rutiere Oraş Gura Humorului



Pietruire drum comunal Hârtop-Giurgesti, comuna Hârtop

Consiliul Local Hârtop


Modernizare drumuri de acces la exploatațiile agricole din comuna Iaslovăț

Consiliul Local Iaslovăț


Asfaltare drumuri comunale (7,6 km) în comuna Ipotești



Reabilitare prin asfaltare DC 41 Tibeni-Milișăuți

Consiliul Local Milișăuți

Reducerea cantităţii de PM 10 în atmosferă,

199

reducerea zgomotului în localitate

Reabilitarea a 1,2 km drum comunal în comuna Mitocu Dragomirnei

Consiliul Local Mitocu Dragomirnei


Construire și modernizare drumuri de exploataţie agricolă în comuna Mitocu Dragomirnei



Pietruire DC 71 de la 6,6-9,0 km Moara Carp, comuna Moara

Consiliul Local Moara


Modernizarea infrastructurii rutiere de bază în comuna Moldoviţa

Consiliul Local Moldovița


Asfaltare drum comunal (1 km) în comuna Pîrteștii de Jos

Consiliul Local Pîrteștii de Jos


Construire punte carosabila “La Prichindici”, comuna Pîrteștii de Jos



Modernnizare drumuri comunale în lungime de 5,3 km în comuna Poiana Stampei

Consiliul Local Poiana Stampei


Pietruire drumuri comunale din comuna Preutești

Consiliul Local Preutești


Modernizare drumuri comunale din comuna Preutești



Refacere drum comunal Gura – Putnei în comuna Putna


Reducerea cantităţii de PM 10 în atmosferă ,reducerea zgomotului în localitate

Modernizare drumuri comunale în comuna Putna



Modernizare drumuri comunale în comuna Rădășeni

Consiliul Local Rădășeni


Modernizare drumuri agricole din comuna Rădășeni



Modernizare drum comunal Sf. Ilie, din comuna Șcheia

Consiliul Local Șcheia


Drum pietruit DC 72 Sf. Ilie - Trei Movile, comuna Șcheia

Consiliul Local Șcheia


Pietruire DC 31 în comuna Stulpicani Consiliul Local Stulpicani


200


Modernizare DC �isipitu - Lupcina, comuna Ulma

Consiliul Local Ulma


Modernizare drumuri agricole de exploataţie în comuna Vatra Moldoviţei



Asfaltare sau betonare drumuri comunale pe o distanţă de 7,5 km, în comuna Verești

Consiliul Local Verești


Amenajare drumuri de exploataţie agricolă în comuna Verești



Modernizare drumuri comunale în lungime de 3,7 km, în comuna Vicovu de Jos



Modernizare drum comunal Remezău Km 0+000 – 1+000, comuna Vicovu de Jos



Modernizare drumuri comunale, comuna Volovăț

Consiliul Local Volovăț


Modernizare drumuri vicinale în comuna Adâncata*



Modernizare drumuri agricole în comuna Adâncata*



Modernizare drumuri de exploatație agricolă în comuna Baia*



Modernizare DC-Tronson 1,2,3,4 din comuna Bălăceana*

Consiliul Local Bălăceana


Modernizare drumuri comunale din comuna Bălcăuți*

Consiliul Local Bălcăuți


Modernizare drumuri comunale în comuna Berchișești*

Consiliul Local Berchișești


Modernizare drumuri COMU�ALE (8km) din comuna Bogdănești*

Consiliul Local Bogdănești


Modernizare drumuri agricole în comuna Boroaia*



Amenajarea drumurilor locale din comuna Botoșana*

Consiliul Local Botoșana

Reducerea cantităţii de PM 10 în atmosfera

201

,reducerea zgomotului în localitate

Reabilitare străzi și parcări în orașul Broșteni*



Reabilitare și modernizare drum �eagra-Broșteni km.52+000-56+660, orașul Broșteni*



Modernizare drumuri în orasul Cajvana* Consiliul Local Cajvana


Modernizare DC 43A în orașul Cajvana* Consiliul Local Cajvana


Modernizare drumuri forestiere din comuna Ciocănești*

Consiliul Local Ciocănești


Asfaltare căi de acces intravilan (16 km) în comuna Ciprian Porumbescu

Consiliul Local Ciprian Porumbescu


Asfaltare drumuri locale în comuna Cîrlibaba*

Consiliul Local Cîrlibaba


Modernizare DC 78 A în comuna Crucea* Consiliul Local Crucea


Modernizare 9,0 km drum comunal în comuna Dărmănești*

Consiliul Local Dărmănești


Modernizare drum acces exploatații agricole în comuna Dărmănești*



Modernizare drumuri forestiere în comuna Dorna Arini*



Modernizare drumuri agricole în comuna Dornești, județul Suceava*

Consiliul Local Dornești


Modernizare drumuri comunale din comuna Drăgoiești*

Consiliul Local Drăgoiești


Modernizare DC8 Drăgușeni – Broșteni și extindere, drum comunal de legătură cu podul peste râul Moldova*



Modernizare drumuri agricole în comuna Drăgușeni*



Modernizare drumuri comunale (14 km) în comuna Dumbrăveni*



202


Modernizare drumuri comunale DC 65A , 89A din comuna Fântânele*

Consiliul Local Fântânele


Modernizare drumuri comunale în comuna Forăști*

Consiliul Local Forăști


Modernizare drumuri locale în orașul Frasin*

Consiliul Local Frasin


Modernizare 9,5 km drumuri comunale în comuna Frătăuții �oi*

Consiliul Local Frătăuții Noi


Modernizare drumuri comunale în comuna Frumosu*



Modernizare drumuri comunale din comuna Grămești*

Consiliul Local Grămești


Modernizare drumuri agricole în comuna Grănicești*



Modernizare drumuri comunale din comuna Grănicești*



Modernizare drumuri comunale în satele Hănţeşti şi Bereşti, comuna Hănțești*

Consiliul Local Hănțești


Modernizare drumuri comunale din comuna Horodnic de Sus*

Consiliul Local Horodnic de Sus


Modernizare drumuri de exploatație agricolă în comuna Horodniceni*



Modernizare străzi principale în comuna Iaslovăț*



Modernizare drumuri comunale în comuna Ipotești*



Modernizare drumuri de interes local Chilia și Larga, localitatea Mănăstirea Humorului*

Consiliul Local Mănăstirea Humorului


Asfaltare 5 km de străzi în orașul Milișăuți* Consiliul Local Milișăuți


Modernizare drumuri comunale în comuna Panaci*

Consiliul Local Panaci


203


Modernizare drum comunal Chirileni, comuna Panaci*

Consiliul Local Panaci


Modernizare drum comunal, înfiinţare centru social,achiziţionare utilaje, comuna Pîrteștii de Jos*



Modernizare drumuri agricole din comuna Pîrteștii de Jos*



Modernizare drumuri agricole pe o lungime de 5,2 km, în comuna Poieni Solca*

Consiliul Local Poieni Solca


Modernizare drumuri din exploataţiile agricole, comuna Rîșca*

Consiliul Local Rîșca


Asfaltare străzi orășenești (20 km) în orașul Salcea*

Consiliul Local Salcea


Modernizare drumuri comunale în comuna Satu Mare*

Consiliul Local Satu Mare


Modernizare drumuri agricole în comuna Șerbăuți*

Consiliul Local Șerbăuți


Modernizare 5 km drum comunal în comuna Siminicea*

Consiliul Local Siminicea


Reabilitarea străzii 1 Mai din oraşul Siret* Consiliul Local Siret


Reabilitare drumuri de interes local din oraşul Siret*

Consiliul Local Siret


Modernizare drumuri comunale în comuna Straja*

Consiliul Local Straja


Reabilitare drum comunal, poduri şi podeţe în satul Slătioara, comuna Stulpicani*

Consiliul Local Stulpicani


Modernizare drumuri comunale în comuna Suceviţa*

Consiliul Local Sucevița


Modernizare drumuri în comuna Todirești* Consiliul Local Todirești


Modernizare DC 10 B Dumbrăviţa – Vadu Moldovei*



204


Modernizare drumuri comunale în comuna Vadu Moldovei, judeţul Suceava*



Modernizare drumuri de exploataţie agricolă în comuna Verești*



Modernizare drumuri de exploatatie agricolă din comuna Vicovu de Jos*



Modernizare drumuri comunale în lungime de 7,5 km în comuna Vicovu de Jos*



Modernizare drumuri comunale din comuna Zamostea*

Consiliul Local Zamostea


Modernizarea Aeroportului Ştefan cel Mare Suceava



Modernizare DJ 174 Panaci-Glodu, km 22+000-26+000,



Modernizare DJ 174C Panaci-Bilbor, km 0+000-4+000,



Modernizare DJ 177 Poiana Micului, km 20+875-30+198



Modernizare DJ 172 D Grădiniţa-Coşna, km 43+000-56+430



Modernizare DJ 208 A Suceava-Dolhasca, km 1+564-40+540



Modernizare DJ 177 B Câmpulung Moldovenesc – Stulpicani, km 0+000-16+320



Modernizare DJ 175 A Câmpulung Moldovenesc – Rarău, km 0+000-12+600



Modernizare DJ 208 D Mitocu Dragomirnei, km 2+280-6+029



Modernizare DJ 208 Preuteşti – Fălticeni, km 69+107-78+800



Modernizare DJ 208 E Dolheşti – Forăşti, km 0+000-12+653



205


Modernizare DJ 208 C Pleşeşti – Vultureşti, km 28+973-46+965



Modernizare DJ 175 A Rarău – Chiril, km 12+600-23+895



Modernizare DJ 208 U Mitocu Dragomirnei-Mănăstirea Dragomirna, km 0+000-6+180



Modernizare DJ 178 Comăneşti-Bălăceana, km 27+130-30+600



Modernizare DJ 209G Brodina- granița cu Ucraina, km 22+400-25+750, Județul Suceava



Reabilitare 1,2 km drum comunal în comuna Mitocu Dragomirnei



Construire și modernizare drumuri de exploataţie agricolă în comuna Mitocu Dragomirnei



Reabilitarea infrastructurii rutiere în municipiul Rădăuți



Modernizarea a 15 km de drum comunal în comuna Arbore

Consiliul Local Arbore


Modernizarea drumurilor comunale clasate din comuna Baia



Modernizare drumuri comunale din comuna Bilca

Consiliul Local Bilca


Reabilitare drumuri comunale în comuna Boroaia



Modernizare drum comuna Fântâna cu Cruce - Biserica Deal din comuna Bosanci

Consiliul Local Bosanci

Reducerea cantităţii de PM 10 în atmosfera ,reducerea zgomotului în localitate

Modernizarea drumurilor comunale în comuna Breaza

Consiliul Local Breaza


Pietruirea ulițelor comunale, a drumurilor agricole și forestiere în comuna Burla



Modernizare a 5 km drumuri comunale în comuna Burla



206


Reabilitare și modernizare drumuri comunale în comuna Comănești

Consiliul Local Comăneşti


Asfaltarea drumurilor comunale în satele Cornu Luncii, Sasca Mică, Păiseni

Consiliul Local Cornu Luncii


Modernizare drumuri comunale de pe raza comuna Crucea

Consiliul Local Crucea


Asfaltare 7 km drum comunal în comuna Dărmănești



Reabilitarea și modernizarea infrastructurii rutiere din Orasul Dolhasca

Consiliul Local Dolhasca


Modernizare drumuri comunale în comuna Dolhești

Consiliul Local Dolhești


Modernizare drumuri comunale din comuna Dorna Arini



Modernizare drumuri comunale în satul Poiana �egrii (4 km), comuna Dorna Cândrenilor

Consiliul Local Dorna Cândrenilor


Asfaltare drumului DC 51 B în lungime de 5 km care face legatura între satul Iaz și Comuna Dornești de care aparține



Asfaltarea drumurilor comunale din interiorul localitaților Dornești și Iaz



Modernizare drumuri vicinale în comuna Dumbrăveni



Execuția rețelei de drumuri în lungime 7 km, comuna Frătăuții Vechi



Modernizarea prin betonare sau asfaltare drumuri comunale 8 km, în comuna Frătăuții Vechi



Modernizare uliţe vicinale, comuna Frumosu



Modernizare drumuri agricole în comuna Frumosu



Modernizare drumuri comunale prin asfaltare (15km) în comuna Hănțești

Consiliul Local Hănțești


207


Modernizare drumuri comunale din comuna Horodnic de Jos

Consiliul Local Horodnic de Jos


Modernizare drum spre mănăstirea Brădăţel 2 km asfalt, Modernizare drum Prodana (Mihăieşti)-asfaltare-1 km, Modernizare drum de legătură Brădăţel deal Brădăţel vale(balastare) în comuna Horodniceni



Modernizare drumuri comunale în comuna Iacobeni

Consiliul Local Iacobeni


Modernizare, asfaltare și/sau betonare drumuri comunale din comuna Iaslovăț



Modernizare drumuri de exploatație agricolă din comuna Ilișești

Consiliul Local Ilișești


Reabilitare şi modernizare străzi urbane în oraşul Liteni



Modernizare DJ 209 B, în comuna Mălini Consiliul Local Mălini


Modernizarea drumurilor comunale din comuna Mălini

Consiliul Local Mălini


Modernizarea drumurilor comunale, cu prioritate a celor afectate de inundașiile din 2010, în comuna Marginea



Realizarea centurilor ocolitoare ale localității Marginea, pentru devierea traficului hipo și ale utilajelor agricole de pe D� 17I, D� 2E și DJ 209K



Reabilitare strazi urbane în orasul Milișăuți Consiliul Local Milișăuți


Modernizare drumuri comunale Moara �ică, Moara Carp, Liteni (cca 12 km), comuna Moara



Modernizare drumuri de exploatație agricolă în comuna Moara



Modernizare drumuri comunale Bulai, Moara Carp și Vornicenii Mari, comuna Moara



Reabilitare și modernizare drumuri de inters local din comuna Moldova Sulița

Consiliul Local Moldova Sulița


208

Modernizarea drumului comunal DC52 în lungime de 7,1 km Mușenița – Văşcăuţi



Modernizare sistem rutier în comuna Mușenița



Modernizarea drumului DC 51 din comuna Mușenița



Modernizare drumuri locale în comuna Ostra

Consiliul Local Ostra


Amenajare drum auto forestier de la Poiana Stampei la Dornişoara pe o lungime de 14 km, comuna Poiana Stampei



Asfaltare drumuri comunale în lungime de 5 km, comuna Poiana Stampei



Modernizare drumuri comunale din comuna Preutești



Modernizare 5 km drumuri forestiere în comuna Putna



Asfaltare drumuri comunale în comuna Rădășeni



Modernizarea DJ 155 -km 10 –km 18 Rîşca-Slătioara în comuna Rîşca

Consiliul Local Râşca


Modernizare drumuri comunale şi extindere reţea electrică în comuna Rîșca

Consiliul Local Râşca


Construire drum Mănăstirea Rîşca - Mănăstirea �eamţ, comuna Rîșca

Consiliul Local Rîșca


Modernizare drumuri comunale în comuna Șerbăuți

Consiliul Local Șerbăuți


Modernizare drumuri comunale din comuna Slatina

Consiliul Local Slatina


Reabilitare și modernizare reţea stradală în orașul Solca

Consiliul Local Solca


Asfaltare drum comunal (8 km) în comuna Stroiești

Consiliul Local Stroiești


209

Asfaltare drumuri comunale din comuna Udești

Consiliul Local Udești


Pietruirea DC Lupcina - Magura, comuna Ulma

Consiliul Local Ulma


Modernizarea drumurilor locale din comuna Vatra Moldoviţei



Modernizare 7,5 km (asfaltare sau betonare) DC 65 şi 66-Hancea-Corocăieşti-Bursuceni, comuna Verești



Modernizare drumuri comunale în lungime de 25 km în comuna Vicovu de Jos



Modernizarea a 27 km străzi în oraşul Vicovu de Sus



Reabilitare drumuri de acces la exploataţii agricole, orașul Vicovu de Sus



Modernizare drumuri comunale din comuna Volovăț

Consiliul Local Volovăț


Modernizare drumuri comunale în comuna Vulturești

Consiliul Local Vulturești


Modernizare drumuri comunale în comuna Zvoriștea

Consiliul Local Zvoriștea


Valorificarea potenţialului de producere a energiei electrice prin utilizarea resurselor de apă din zonă, a biomasei prin construirea de MHC-uri, sau centrale pe biomasa în Oraşul Broşteni


Reducerea emisiilor de poluanti în atmosferă, eliminarea deşeurilor prin instalatii de ardere ( reducerea emisiilor rezultate de la depozitarea deşeurilor)

Energia eoliană în Municipiul Fălticeni

Consiliul Local Fălticeni

Producerea energiei electrice fără folosirea combustibilor clasici de producere a energiei electrice (gaz metan) şi implicit reducerea poluanţilor emisi, Nox, SO2, CO în atmosferă. Atingerea ţintelor din Strategia Energetică 2011

Creşterea competitivităţii economice și stimularea antreprenoriatului

Construcţie de microhidrocentrale pe râul Moldova în Oraşul Gura Humorului



210

Producerea energiei Eoliene în Oraşul Liteni

Consiliul Local Liteni Producerea energiei electrice fără folosirea combustibilor clasici de producere a energiei electrice (gaz metan) şi implicit reducerea poluanţilor emisi, Nox, SO2, CO în atmosferă. Atingerea ţintelor din Strategia Energetică 2011

Instalaţii eoliene în orașul Milişăuţi Consiliul Local Milișăuți


Energie eoliană şi verde, biogaz în Municipiul Rădăuţi

Consiliul Local Rădăuți Producerea energiei electrice fără folosirea combustibilor clasici de producere a energiei electrice (gaz metan) şi implicit reducerea poluanţilor emisi, Nox, SO2, CO în atmosferă. Atingerea ţintelor din Strategia Energetică 2011

Parteneriat public privat în domeniul infrastructură parcări subterane si supraterana, construcţii în Municipiul Rădăuţi

Consiliul Local Rădăuți Reducerea zgomotului în localitatea Rădăuţi

Realizarea unei centrale termice ecologică (folosind biomasa) în Municipiul Suceava


Reducerea emisiilor de poluanţi în atmosferă, eliminarea deşeurilor prin instalaţii de ardere (reducerea emisiilor rezultate de la depozitarea deşeurilor). În cazul în care se folosesc plante tehnice se va produce energia electrică fără folosirea combustibilor clasici de producere a energiei electrice (gaz metan) şi implicit reducerea poluanţilor emisi, Nox, SO2, CO în atmosferă.

Se recomandă:

• plantarea unor perdele de vegetaţie în jurul obiectivelor din zona industrială; • amplasarea cu stricteţe a noilor activităţi industriale în zonele prevăzute în PUG - urile

localităţilor cu această destinaţie, stabilirea şi respectarea zonelor de protecţie sanitară, cu restricţii de construire în jurul obiectivelor prevăzute de legislaţia în vigoare;

• respectarea programelor de implementare a tehnologiilor curate şi reducerea emisiilor, conform programelor de conformare/acţiune din autorizaţiile de mediu şi prevederile Planului Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Suceava;

• realizarea unor suprafeţe de spaţii verzi în intravilan, parcuri, cu rol recreativ şi reconfortant în localităţile în care nu s-a atins ţinta de 26 mp spaţii verzi pe cap de locuitor;

• modernizarea uliţelor şi străzilor din localităţile componente judeţului Suceava refacerea şanţurilor, rigolelor, podeţelor.

De asemenea se vor respecta termenele realizării măsurilor impuse prin Programul de gestionare a aerului în municipiul Suceava şi anume:

Tabel 77

Măsuri şi acţiuni ce revin operatorilor economici Nr.

Măsuri / Acţiuni Responsabili Termenul de realizare

Rezultat aşteptat Observaţii

211

crt.

1. Reabilitarea şi modernizarea electrofiltrelor aferente cazanelor nr.1 şi 2 de 420 t/h:

Consiliul local Suceava, SC Termica SA

Suceava

31.12.2010 Reducere emisii pulberi şi

încadrare în VLE (50 mg/Nmc)

- Instalarea de echipamente electrice şi de automatizare performante - Lucrări de îmbunătăţire la partea mecanică a electrofiltrelor: la sistemul de distribuţie gaze de ardere şi la sistemele de scuturare şi depunere..

2. Reabilitarea şi modernizarea arzătoarelor cu NOx redus aferente cazanelor nr.1 şi 2 de 420 t/h


Suceava

31.12.2010 Reducere emisii NOx şi încadrare

în VLE VLE (500 mg/Nmc)

- implementarea programului “Test de reducere a emisiei de NOx”, program stabilit de ENPRIMA LTD Finlanda

3. Realizarea instalaţiei de desulfurare gaze de ardere comună cazanelor nr.1 şi 2 de 420 t/h


Suceava

31.12.2013 Reducere emisii SO2 şi încadrare

în VLE VLE (400 mg/Nmc)

Studiu prefezabilitate şi fezabilitate realizat 100%.

4. Închiderea şi ecologizarea depozitului de zgură şi cenuşă de la SC Termica SA Suceava


Suceava

2015 Reducerea emisiilor de

pulberi antrenate de vânt de pe

depozit

-

Tabel 78 Măsuri şi acţiuni ce revin autorităţilor administraţiei publice locale şi/sau altor autorităţi

Măsuri/Acţiuni Responsabil Termen de realizare

Rezultat aşteptat Observaţii

I. Măsuri privind emisiile din trafic

I.1. Implementare proiect „Reabilitare străzi, pod şi pasaj, modernizare parcuri şi creare staţii modulare de transport public în comun în municipiul Suceava”, şi anume:

2012 Scăderea concentraţiilor de PM10 din aerul ambiental

-

I.1.1. Reabilitare arteră principală a municipiului Suceava (Str. 1 Decembrie – Bd. 1 Mai, Str. Ştefan cel Mare, Str. Ana Ipătescu - Calea Unirii – Calea Burdujeni – Cuza Vodă)

2012 Scăderea concentraţiilor de PM10

L=6,12 km

I.1.2. Reabilitare/modernizare străzi în cartierele Iţcani (str. Câmpului, str. Mitocelului şi Aleea Dumbrăvii) şi Burdujeni (str. Căpitan Gr. Andrei, str. Dr. V. Babeş şi str. Plevnei)

2012 Scăderea concentraţiilor de PM10

L=5,52 km

I.1.3. Modernizare strada Mitropoliei 2012 Scăderea noxelor datorate traficului în centrul oraşului

L= 0,63 Km

I.1.4. Reabilitare pod şi pasaj CF pe Calea Unirii

2012 Fluidizarea traficului şi scăderea conc. PM10

-

I.1.5. Reabilitare Parc Gara Iţcani 2012 Îmbunătăţirea calităţii aerului 6.482 mp

I.1.6. Reabilitare Parc Primăria Burdujeni

Primăria municipiului

Suceava

2012 Îmbunătăţirea calităţii aerului 1.335 mp

I.2. Implementare proiect „Reabilitarea zonei centrale a municipiului Suceava, prin creare parcaje subterane, reabilitare pietonal şi străzi”, şi anume:

2013 Fluidizarea traficului şi scăderea concentraţiilor de PM10

-

I.2.1. Crearea a două parcaje subterane: Parcajul I -108 locuri (13.375 mp) Parcajul II - 55 locuri (5.353 mp)


-

I.2.2. Reabilitare străzi: - amenajare sens giratoriu la intersecţia b-dului Ana Ipătescu cu b-dul Nicolae Bălcescu şi accesele spre Mc Donald’s şi în parcajul 1;


Suceava


-

212

- amenajarea intersecţiei străzii Ciprian Porumbescu cu strada Vasile Bumbac (sens unic) şi accesul în parcajul 2; - realizarea noului traseu al străzii cu sens unic Vasile Bumbac; - reabilitarea stratului de uzură prin turnarea unui covor asfaltic de 4 cm; - realizarea trotuarelor aferente cu pavaje; ridicarea la cotă a căminelor; - refacerea semnalizării rutiere; - reamenajarea spaţiilor verzi.

I.2.3. Reabilitare pietonal zona centrală: - suprafeţele pietonale şi spaţiul verde delimitate de strada Ana Ipătescu, strada Nicolae Bălcescu, blocul 1B şi blocul T7 şi parcajul nr. 1 nou creat în Piaţa 22 Decembrie, cu o suprafaţă de 1.747 mp; - suprafeţele pietonale şi spaţiul verde delimitate de parcajul nr. 2 nou creat, de clădirea Eon, strada Ciprian Porumbescu, blocurile nr.1 şi 3 şi strada Vasile Bumbac, cu o suprafaţă de 2.060 mp; - zona dată de suprafeţele pietonale şi spaţiile verzi şi de traseul străzii Ştefan cel Mare dintre strada Nicolae Bălcescu şi parcajul nr. 2 nou creat şi din jurul Casei de cultură, cu o suprafaţă de 6.188 mp; - traseul străzii Ştefan cel Mare transformată în pietonal în anul 1985 între strada Nicolae Bălcescu şi strada Curtea Domnească, cu o suprafaţă de 3.380 mp.

2013 Îmbunătăţirea aspectului zonei, încurajarea deplasării pe jos a cetăţenilor

13.375 mp

I.3. Creare drumuri şi parcări D� 29 (Cartierul Tineretului)

Primăria mun.

Suceava

2012 Fluidizarea traficului şi scăderea conc. de PM10

L = 1,55 km

I.4. Realizarea şoselei de centură a municipiului Suceava

Consiliul Judeţean Suceava

2015 Scăderea emisiilor de PM10 datorate traficului de tranzit, traficului greu

L=13,2 km

II.1. Îmbunătăţirea activităţii de salubrizare stradală, prin: - extinderea programului de salubrizare până la acoperirea întregii suprafeţe de carosabil din municipiu; - intensificarea programului zilnic de salubrizare stradală şi îmbunătăţirea calităţii acestuia.

2015

II.2. Îndepărtarea operativă a materialului antiderapant folosit pentru tratarea carosabilului în timpul iernii (în maxim 2 zile de la uscare)

Primăria mun.

Suceava şi operatorul local de

salubrizare

permanent

Scăderea concentraţiei de pulberi în suspensie resuspensionate

Măsura va fi impusă

operatorului de salubrizare

III.1. Întocmirea „Registrului local al spaţiilor verzi” pentru municipiul Suceava

Primăria mun.

Suceava

2011 Gestionarea corectă a tuturor spaţiilor verzi

-

III.2. Identificarea a noi suprafeţe de teren pentru amenajarea de spaţii verzi, conform legislaţiei în vigoare şi distribuirea echilibrată a acestora în municipiul Suceava


Suceava

2013 Scăderea conc. de PM10 prin extinderea supr. de spaţiu verde

asigurarea a minim 26

mp/loc

III.3. Realizarea de spaţii verzi la construcţia de obiective noi (conf. HCL 184/2007 privind stabilirea suprafeţelor minimale de spaţii verzi la emiterea autorizaţiilor de construire pentru obiective şi locuinţe în mun. Suceava)


Suceava, pers. fizice şi juridice

care solicită autorizaţii

de construire

permanent Scăderea concentraţiei de PM10 prin extinderea suprafeţei de spaţiu verde

Măsura va fi impusă pers.

fizice şi juridice care

solicită autorizaţii de

construire pentru locuinţe şi pentru toate categoriile de

213

obiective

IV.1. Stabilirea obligaţiilor de mediu în acord cu legislaţia în vigoare, la emiterea autorizaţiilor de construire, demolare, organizare de şantier şi controlul modului de respectare a normelor impuse (respectarea condiţiilor referitoare la modul de organizare a şantierelor pentru: construcţii, demolări, lucrări de reabilitare a căilor rutiere, utilităţilor, reabilitare clădiri etc. precum şi a celor privind circulaţia mijloacelor de transport şi utilajelor pe căile publice de acces)

permanent Eliminarea sau diminuarea unor surse locale necontrolate de emisii de pulberi


titularilor/ executanţilor

încă din faza de proiect.

IV.2. Stabilirea obligaţiilor de mediu la încheierea contractelor de prestări servicii şi controlul modului de îndeplinire a acestora, respectiv refacerea spaţiilor verzi afectate de lucrări edilitar gospodăreşti (plantare de arbori şi arbuşti, gazon, flori), refacerea trotuarelor şi carosabilului, respectarea limitei maxime de timp pentru executarea unei lucrări edilitare (în special a lucrărilor de reparaţii ale drumurilor publice).


Suceava

permanent Eliminarea sau diminuarea unor surse locale, necontrolate, de emisii de pulberi


executanţilor încă din faza de

contractare a lucrării.

IV.3. Intensificarea controalelor la producătorii de betoane şi asfalt, la şantiere de construcţii, la operatorii de salubritate, privind modul de salubrizare, gestionarea şi depozitarea deşeurilor, precum şi la persoane fizice şi juridice privind modul de întreţinere a terenurilor aflate în proprietate/administrare, inclusiv privind interzicerea arderii deşeurilor vegetale şi a miriştilor.

Garda Naţională de

Mediu - Comisariatul

Judeţean Suceava, Primăria

mun. Suceava

permanent Eliminarea sau diminuarea unor surse locale, necontrolate, de emisii de pulberi

nr. controale/an

V. Reducerea emisiilor necontrolate de pulberi datorate depozitelor de deşeuri

V.1. Ecologizarea fostului depozit municipal de deşeuri „Mirăuţi”

Primăria mun.

Suceava, SC TEST

PRIMA SRL

Suceava

2011 Scăderea concentraţiilor de pulberi în suspensie ca urmare a antrenării de către vânt

V.2. Nivelarea şi ecologizarea terenurilor acoperite în prezent cu deşeuri inerte din construcţii şi demolări (zona Obcini, zona staţiei de epurare mal stâng r. Suceava, Dealul Stejăriei Burdujeni) şi reutilizarea deşeurilor pentru închiderea şi ecologizarea depozitului de zgură şi cenuşă aparţinând TERMICA SA şi a fostului depozit de gunoi municipal Mirăuţi.

Primăria mun.

Suceava

permanent Scăderea concentraţiilor de pulberi în suspensie ca urmare a antrenării de către vânt

VI. Conştientizarea publicului cu privire la importanţa aplicării măsurilor de reducere a poluării aerului

VI.1. Promovarea educaţiei ecologice în instituţiile de învăţământ, în vederea reducerii poluării aerului

Primăria mun.

Suceava, APM

Suceava, Insp. Şcolar

Suceava

permanent Creşterea nivelului de conştientizare a publicului în ceea ce priveşte importanţa respectării măsurilor de reducere a poluării aerului.

Protocoale de colaborare

VI.2. Promovarea acţiunilor de voluntariat, în cadru organizat, în activităţi care vizează îmbunătăţirea stării factorilor de mediu

Primăria mun.

Suceava, APM

Suceava, ONG-uri,

Inspectoratul Şcolar

permanent

Ecologizarea unor zone din municipiul Suceava Creşterea nivelului de conştientizare a publicului în ceea ce priveşte problemele de mediu.

nr.acţiuni/an

214

Suceava

VI.3. Promovarea în mass-media a acţiunilor, constatărilor, rezultatelor, dezbaterilor, în scopul formării unei culturi a respectului faţă de mediu

Primăria mun.

Suceava, ONG-uri,

APM Suceava

permanent Informarea, educarea publicului privind protecţia calităţii aerului

-

În urma realizării raportului de mediu recomandăm următoarele:

� Realizarea măsurilor din planurile de acţiune pentru factorul de mediu aer ale unităţilor IPPC şi a instalaţiilor mari de ardere, inclusiv a fermelor de păsări şi de animale, cu respectarea termenelor impuse prin acestea cât şi prin Tratatul de Aderare cap. 22 mediu;


� GGeessttiioonnaarreeaa ccaalliittăăţţiiii aaeerruulluuii îînn ccoonnffoorrmmiittaattee ccuu lleeggiissllaaţţiiaa îînn vviiggooaarree;; � MMooddeerrnniizzaarreeaa,, rreeaabbiilliittaarreeaa ddrruummuurriilloorr eexxiisstteennttee îînn ssppeecciiaall îînn zzoonneellee rruurraallee ppeennttrruu

rreedduucceerreeaa eemmiissiiiilloorr ddee ppuullbbeerrii;; � DDeezzvvoollttaarreeaa ppiisstteelloorr ppeennttrruu bbiicciicclliişşttii;; � DDeezzvvoollttaarreeaa ddee şşoosseellee ddee cceennttuurrăă ppeennttrruu mmiiccşşoorraarreeaa ttrraaffiiccuulluuii aauuttoo şşii eevviittaarreeaa ttrraaffiiccuulluuii

ggrreeuu îînn oorraaşşee şşii mmuunniicciippiiii;; � ÎÎnncchhiiddeerreeaa şşii rreeccoonnssttrruuccţţiiaa eeccoollooggiiccăă aa ddeeppoozziitteelloorr ddee ddeeşşeeuurrii nneeccoonnffoorrmmee oorrăăşşeenneeşşttii şşii

mmuunniicciippaallee ccuu rreeccuuppeerraarreeaa bbiiooggaazzuulluuii;; � RReeaalliizzaarreeaa iizzoollăărriiii tteerrmmiiccee ppeennttrruu llooccuuiinnţţee;; � AAssiigguurraarreeaa aaggeennttuulluuii tteerrmmiicc ppeennttrruu llooccuuiinnţţee,, iinnssttiittuuţţiiii ppuubblliiccee ccuu aajjuuttoorruull ssuurrsseelloorr ddee

eenneerrggiiee rreeggeenneerraabbiillee;; � DDeezzvvoollttaarreeaa aaccttiivviittăăţţiilloorr ddee pprroodduucceerree aa eenneerrggiieeii ddiinn rreessuurrssee rreeggeenneerraabbiillee;; � RReeaalliizzaarreeaa RReeggiissttrruulluuii ddee ssppaaţţiiii vveerrzzii ppeennttrruu ttooaattee oorraaşşeellee,, mmuunniicciippiiiillee şşii llooccaalliittăăţţiillee ddiinn

jjuuddeeţţ;; � DDeezzvvoollttaarreeaa ddee ssppaaţţiiii vveerrzzii îînn llooccaalliittăăţţii,, ppeerrddeellee ffoorreessttiieerree,, aammeennaajjaarreeaa ssccuuaarruurriilloorr ddiinnttrree

bbllooccuurrii şşii llooccuuiinnţţee ccuu vveeggeettaaţţiiee;; � ÎÎmmpprreejjmmuuiirreeaa zzoonneelloorr iinndduussttrriiaallee,, aa ssttaaţţiiiilloorr ddee eeppuurraarree,, aa ddeeppoozziitteelloorr ddee ddeeşşeeuurrii ((ccaarree ssee

vvoorr ccoonnssttrruuii ssaauu cceellee nneeccoonnffoorrmmee ccaarree ss--aauu îînncchhiiss ssaauu ssee vvoorr îînncchhiiddee)) ccuu ppeerrddeellee vveerrzzii ddee pprrootteeccţţiiee;;

� DDeezzvvoollttaarreeaa ddee ppllaattffoorrmmee aammeennaajjaattee ccoonnffoorrmmee ddee ddeeppoozziittaarree aa ddeejjeeccţţiiiilloorr ddee llaa ppăăssăărrii şşii aanniimmaallee..

Judeţul Suceava nu face parte din AGLOMERĂRILE ŞI ZONELE DE EVALUARE a calităţii aerului înconjurător, dar are obligatia gestionării calităţii aerului conform specificaţiilor de mai jos. În conformitate cu Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător se prevăd măsuri la nivel naţional astfel:

- definirea şi stabilirea obiectivelor pentru calitatea aerului înconjurător destinate să evite şi să prevină producerea unor evenimente dăunătoare şi să reducă efectele acestora asupra sănătăţii umane şi a mediului ca întreg;

- evaluarea calităţii aerului înconjurător pe întreg teritoriul ţării pe baza unor metode şi criterii comune, stabilite la nivel european;

- obţinerea informaţiilor privind calitatea aerului înconjurător pentru a sprijini procesul de combatere a poluării aerului şi a disconfortului cauzat de acesta, precum şi pentru a monitoriza pe termen lung tendinţele şi îmbunătăţirile rezultate în urma măsurilor luate la nivel naţional şi european;

215

- garantarea faptului că informaţiile privind calitatea aerului înconjurător sunt puse la dispoziţia publicului;

- menţinerea calităţii aerului înconjurător acolo unde aceasta este corespunzătoare şi/sau îmbunătăţirea acesteia în celelalte cazuri;

- promovarea unei cooperări crescute cu celelalte state membre ale Uniunii Europene în vederea reducerii poluării aerului;

- îndeplinirea obligaţiilor asumate prin acordurile, convenţiile şi tratatele internaţionale la care România este parte.

În scopul evaluării şi gestionării calităţii aerului înconjurător pe întreg teritoriul ţării se stabilesc aglomerări, zone de evaluare a calităţii aerului înconjurător şi zone de gestionare a calităţii aerului înconjurător.

În vederea gestionării calităţii aerului înconjurător, pentru dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie, respectiv PM10 şi PM2,5, plumb, benzen, monoxid de carbon, arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren, în fiecare zonă sau aglomerare se delimitează arii care se clasifică în regimuri de gestionare în funcţie de rezultatul evaluării calităţii aerului înconjurător

- regim de gestionare I - reprezintă ariile din zonele şi aglomerările în care nivelurile pentru dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie PM10 şi PM2,5, plumb, benzen, monoxid de carbon sunt mai mari sau egale cu valorile-limită plus marja de toleranţă, acolo unde este aplicabilă, prevăzute la lit. B şi poziţia G.5 din anexa nr. 3, respectiv pentru arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren, particule în suspensie PM2,5 sunt mai mari decât valorile-ţintă prevăzute in legea nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător;

- regim de gestionare II - reprezintă ariile din zonele şi aglomerările în care nivelurile pentru dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie PM10 şi PM2,5, plumb, benzen, monoxid de carbon sunt mai mici decât valorile-limită, prevăzute la lit. B şi poziţia G.5 din anexa nr. 3, respectiv pentru arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren, particule în suspensie PM2,5 sunt mai mici decât valorile-ţintă prevăzute in legea nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător.

În ariile din zonele şi aglomerările clasificate în regim de gestionare I se elaborează planuri de calitate a aerului pentru a se atinge valorile-limită corespunzătoare sau, respectiv, valorile-ţintă.

În ariile din zonele şi aglomerările clasificate în regim de gestionare II se elaborează planuri de menţinere a calităţii aerului.

Primarii au următoarele atribuţii şi responsabilităţi: - asigură, la nivel local, respectarea dispoziţiilor Legii nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea

aerului înconjurător aflate în sfera lor de responsabilitate; - integrează cerinţele prezentei legi şi ale altor acte normative în vigoare din domeniu în strategia

de dezvoltare durabilă la nivel local; - asigură elaborarea planurilor de calitate a aerului şi le supun aprobării consiliului local în

termen de 30 de zile după avizarea acestora de către autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului;

- participă la elaborarea planurilor de menţinere a calităţii aerului şi pune în aplicare măsurile prevăzute în plan care intră în responsabilitatea lor;

- participă la elaborarea planului de acţiuni pe termen scurt şi aplică măsurile prevăzute în plan, în cazul în care activităţile care conduc la apariţia unui risc de depăşire a pragurilor de alertă şi/sau a pragului de informare sunt în responsabilitatea autorităţii administraţiei publice locale;

- transmit, anual, autorităţii publice teritoriale pentru protecţia mediului raportul privind realizarea măsurilor cuprinse în planul de calitate a aerului;

- furnizează autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului informaţiile şi documentaţia necesare în vederea evaluării şi gestionării calităţii aerului înconjurător;

- realizează măsurile din planurile de menţinere a calităţii aerului şi din planurile de calitate a aerului şi/sau măsurile şi acţiunile din planurile de acţiune pe termen scurt, care intră în responsabilitatea lor, şi asigură fonduri financiare în acest scop;

- includ amplasamentul punctului fix de măsurare şi zona de protecţie aferentă în planurile de urbanism;

- marchează prin panouri de avertizare limita zonei de protecţie a punctelor fixe de măsurare; - la solicitarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, iau toate măsurile necesare

pentru amplasarea punctelor fixe de măsurare şi a punctelor de măsurare indicative, astfel încât poziţionarea şi distribuirea lor să corespundă cerinţelor şi criteriilor de amplasare prevăzute în prezenta lege;

216

- asigură informarea publicului cu privire la calitatea aerului înconjurător, la nivel local.

Consiliul judeţean, prin aparatul propriu de specialitate la propunerea primăriilor are următoarele atribuţii şi responsabilităţi: - elaborează planurile de menţinere a calităţii aerului şi le aprobă prin hotărâre a consiliului

judeţean, după avizarea acestora de către autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului;

- realizează măsurile din planurile de menţinere a calităţii aerului şi din planurile de calitate a aerului şi/sau măsurile şi acţiunile din planurile de acţiune pe termen scurt, care intră în responsabilitatea lor, şi asigură fonduri financiare în acest scop.

În conformitate cu prevederile Hotărârii nr. 321 din 14 aprilie 2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant la nivel judeţean trebuie să se acţioneze în vederea evitarea, prevenirea sau reducerea efectelor dăunătoare provocate de expunerea populaţiei la zgomotul ambiant, inclusiv a disconfortului, prin implementarea progresivă a următoarelor măsuri:

- determinarea expunerii la zgomotul ambiant, prin realizarea cartării zgomotului cu metodele de evaluare prevăzute în prezenta hotărâre;

- asigurarea accesului publicului la informaţiile cu privire la zgomotul ambiant şi a efectelor sale; - adoptarea, pe baza rezultatelor cartării zgomotului, a planurilor de acţiune pentru prevenirea şi

reducerea zgomotului ambiant, unde este cazul, în special acolo unde nivelurile de expunere pot cauza efecte dăunătoare asupra sănătăţii umane şi pentru a menţine nivelurile zgomotului ambiant în situaţia în care acestea nu depăşesc valorile limită.

Autorităţile administraţiei publice locale prevăd în bugetele proprii fonduri necesare pentru realizarea cartării zgomotului şi elaborarea hărţilor strategice de zgomot şi a planurilor de acţiune începând cu anul 2011, pentru toate aglomerările (o parte a unui teritoriu cu o populaţie al cărei număr depăşeşte 100.000 de locuitori şi cu o densitate a populaţiei necesară îndeplinirii condiţiilor de zonă urbană.)

Hărţile strategice de zgomot care arată situaţia anului calendaristic precedent se pun la dispoziţia agenţiilor regionale pentru protecţia mediului, până la data de 30 iunie 2012, pentru toate aglomerările. Planurile de acţiune cuprind măsuri prioritare de reducere a oricărei valori limită în vigoare care este depăşită, pentru toate aglomerările, drumurile principale şi căile ferate principale.

Planurile de acţiune prevăzute se pun la dispoziţia agenţiilor regionale pentru protecţia mediului până la data de 18 iulie 2013, pentru toate aglomerările, în cazul nostru municipiul Suceava.

I.2. FACTORUL DE MEDIU APA

Pentru protecţia calităţii apelor prin Raportul de mediu şi Strategia de dezvoltare a judeţului Suceava se propun următoarele măsuri:

• realizarea măsurilor impuse prin Tratatul de aderare cap. 22 Mediu pentru factorul de mediu apă şi anume realizarea lucrărilor de alimentare cu apă potabilă şi canalizare- epurare ape uzate pentru toate localităţile de peste 2000 l.e;

• realizarea măsurilor impuse prin planurile de conformare/acţiune şi programele pentru conformare pentru agenţi economici, autorităţi publice locale care le deţin;

• eliminarea tuturor evacuărilor necontrolate de ape uzate provenite de la operatorii economici cât şi de la gospodăriile particulare (în special în zonele rurale);

• eliminarea puţurilor absorbante de la gospodăriile particulare şi amenajarea de platforme impermebilizate confome pentru depozitarea dejectiilor provenite de la animale;

• întocmirea planurilor de acţiune împotriva poluării cu nitraţi pentru zonele vulnerabile; • realizarea sistemelor de canalizare - epurare ape uzate în localităţile unde există sistem

centralizat de alimentare cu apă; • închiderea fântânilor din zonele rurale acolo unde calitatea apei nu este corespunzătoare

şi reprezintă un pericol pentru sănătatea populaţiei; • împrejmuirea perimetrelor de protecţie severă pentru sursele de alimentare cu apă şi

marcarea perimetrelor hidrogeologice; • Instituirea zonelor de protecţie sanitară în jurul captărilor şi staţiilor de epurare a apelor

uzate; • Introducerea sistemului de contorizare a consumului de apă în zonele unde nu există • eliminarea depozitărilor de deşeuri de pe malurile apelor de suprafaţă.

217

I.3. FACTORUL DE MEDIU SOL

Pentru protecţia calităţii solurilor se propun: - investigarea solurilor potenţial contaminate istoric şi reconstrucţia ecologică a acestora; - punerea în siguranţă şi ecologizarea iazurilor de decantare şi depozitelor industriale

conform calendarului de sistare şi închidere a acestora; - realizarea de studii pedologice şi agrochimice pe solurile care au fost sau care urmează să

fie amendate cu dejecţii provenite de la păsări şi animale; - realizarea în localităţile rurale de platforme amenajate conforme pentru depozitarea

dejecţiilor provenite de la animale, iar în cazul în care nu există această posibilitate, se va impune ca la toate adăposturile de animale din gospodăriile particulare să existe platforme amenajate conforme pentru depozitarea dejecţiilor;

- folosirea prevederilor codului celor mai bune practici agricole; - implementarea conceptului de agricultură ecologică şi practicarea acesteia; - eliminarea depozitelor de deşeuri neconforme.

Deţinătorii cu orice titlu ai fondului forestier, ai vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier şi ai pajiştilor, precum şi orice persoană fizică sau juridică care deşfăşoară o activitate pe un astfel de teren, fără a avea un titlu juridic, au următoarele obligaţii:

• să menţină suprafaţa împădurită a fondului forestier, a vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier, inclusiv a tufişurilor şi pajiştilor existente, fiind interzisă reducerea acestora, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege;

• se vor realiza plantaţii şi împăduriri în zone delimitate ca zone cu riscuri naturale;

• să exploateze masa lemnoasă în condiţiile legii, precum şi să ia măsuri de reîmpădurire în situaţiile în care această măsura este impusă de condiţiile concrete din teren;

• să asigure respectarea regulilor silvice de exploatare şi transport a masei lemnoase, stabilite conform legii, în scopul menţinerii biodiversităţii pădurilor şi a echilibrului ecologic;

• să asigure aplicarea măsurilor specifice de conservare pentru pădurile cu funcţii speciale de protecţie, situate pe terenuri cu pante foarte mari, afectate de procese de alunecare şi eroziune;

• să respecte regimul silvic stabilit pentru conservarea vegetaţiei lemnoase de pe păşunile împădurite care îndeplinesc funcţii de protecţie a solului şi a resurselor de apă;

• să asigure exploatarea raţională, organizarea şi amenajarea pajiştilor, în funcţie de capacitatea de refacere a acestora;

• să exploateze pajiştile în limitele bonităţii acestora, ţinând cont de specia de animale, numărul acestora şi perioada de timp, în baza studiilor de specialitate şi a prevederilor legale specifice;

• salubrizarea terenurilor neocupate productiv sau funcţional, în special a celor situate de-a lungul căilor de comunicaţii rutiere;

• pentru zonele care rămân în circuitul agricol se impune respectarea tehnologiilor de utilizare şi tratare a terenurilor cu îngrăşăminte chimice. Nu se vor introduce substanţe poluante în sol şi nu se va modifica structura sau tipul solului. Se recomandă utilizarea îngrăşămintelor organice din gospodăriile proprii, cu evitarea scurgerii în cursurile de apă. Se recomandă aplicarea Codului de Bune Practici în Agricultură;

• Se va implementa Sistemul de Colectare Selectivă a Deşeurilor;

• Înfiinţarea platformelor pentru depozitarea deşeurilor animaliere.

În vederea realizării suprafeţelor de spaţii verzi se vor respecta următoarele reglementări:

• autorizaţiile de construire vor conţine obligaţia menţinerii sau creării unor suprafeţe de spaţii verzi, în funcţie de destinaţia şi capacitatea construcţiei;

• suprafaţa spaţiilor verzi se va stabilii în corelaţie cu normele de igienă şi protecţie a mediului. Corelarea se va face ţinând seama de mărimea, funcţiunea dominantă a localităţii şi zona geografică în care aceasta este amplasată, în vederea evaluării posibilităţilor de îmbunătăţire a microclimatului rural;

• în vecinătatea ansamblurilor şi monumentelor istorice, precum şi în zonele de protecţie ale acestora, realizarea de spaţii verzi se va face cu asigurarea vizibilităţii şi punerii în valoare a

218

obiectelor sau ansamblurilor protejate. Realizarea plantaţiilor de arbori se va face la o distanţă care sa nu pună în pericol construcţia protejatp, sub aspectul stabilităţii.

I.4. PROTECŢIA POPULAŢIEI

Implementarea Strategiei de Dezvoltare Economică şi Socială va avea impact social şi economic pozitiv şi va duce la creşterea calităţii vieţii populaţiei datorită:

• Asigurării unor structuri economice care să genereze locuri de muncă; • Revitalizării ramurilor economice care să asigure venituri pentru un trai decent; • Cu privire la dezvoltarea sectorului industrial, va trebui să se aibă în vedere amplasarea

noilor obiective industriale în afara zonelor rezidenţiale; • Adoptarea măsurilor necesare pentru reducerea poluării fonice, astfel încât să se respecte

limitele prevăzute de legislaţia în vigoare (utilizarea unor echipamente şi tehnologii performante din punct de vedere al nivelului de zgomot generat, izolarea fonică a clădirilor unde se găsesc surse generatoare de zgomot şi vibraţii, asigurarea perdelelor verzi de protecţie de-a lungul drumurilor şi cailor ferate, etc.)

• Extinderii spaţiilor verzi în interiorul şi în jurul localităţilor; • Realizarea perdelelor verzi în zonele urbane şi reabilitarea celor existente; • Realizarea şi extinderea reţelelor de alimentare cu apă, de canalizare şi epurare ape uzate; • Modernizarea şi reamenajarea căilor rutiere.

I.5. PROTECŢIA FLOREI SI FAU�EI

Pentru protecţia ariilor naturale se propun următoarele; - realizarea şi avizarea planurilor de management şi respectarea prevederilor acestora; - pentru proiectele noi care se prevăd a se construi în interiorul sau vecinatatea ariilor

naturale protejate se vor face studii de evaluare adecvată a proiectelor pentru stabilirea exactă a condiţiilor de realizare a acestora;


- se vor face acţiuni de informare şi constientizare a populatiei şi in special al elevilor cu privire la importanţa ariilor naturale protejate.


I.6. MĂSURI DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA RISCURILOR �ATURALE

• Se va urmări stabilizarea zonelor expuse la riscuri naturale (alunecări de teren, zone inundabile, eroziuni, terenuri mlăştinoase) prin lucrări specifice (consolidări, plantarea cu vegetaţie arboricolă, desecări sau alte tipuri de lucrări) şi stabilirea de reguli cu privire la amplasarea de construcţii în aceste zone;

• Realizarea noilor construcţii cât şi a căilor de comunicaţie va ţine cont de amplasarea acestora în raport cu zonele sensibile (zone inundabile, zone cu alunecări de teren sau afectate de eroziuni puternice) şi de restricţiile existente pentru zonele respective;

• Gropile de împrumut pentru asigurarea necesarului de sol ca material de umplutură în cadrul lucrărilor de construcţii sau lucrărilor de remediere trebuie să fie realizate în afara zonelor afectate de eroziune sau alunecări de teren;

• Se va realiza continuu monitorizarea suprafeţelor cu risc la alunecări de teren, torenţialitate, ravenare, cât şi îmbunătăţirea drenajului suprafeţelor interfluviale, a teraselor şi luncilor;

• Realizarea lucrărilor agricole se va face în lungul curbelor de nivel şi se va evita suprapăşunatul în zonele de obârşie ale organismelor torenţiale;

• Punerea în siguranţă a tuturor iazurilor de decantare şi găsirea soluţiilor de stabilizare şi ecologizare a acestora.

J. EXPU�EREA MOTIVELOR CARE AU CO�DUS LA SELECTAREA VARIA�TEI OPTIME

Elaborarea Strategiei de Dezvoltare Economică şi Socială a judeţului Suceava a reprezentat un proces de durată în care s-a urmărit dezvoltarea echilibrată a judeţului concomitent cu protecţia mediului

219

înconjurător şi care s-a bazat pe o serie de etape în cadrul cărora s-a analizat starea actuală a judeţului în vederea identificării tuturor elementelor pozitive sau negative care condiţionează dezvoltarea acestuia şi s-au formulat obiective şi măsuri corelate atât cu necesitatea şi tendinţele de dezvoltare cât şi cu cerinţele din strategiile, planurile şi programele relevante existente la nivel naţional, regional şi judeţean.

Scopul procesului de evaluare de mediu a Strategiei de Dezvoltare Economică şi Socială a judeţului Suceava a constat în identificarea şi evaluarea efectelor potenţiale asupra mediului ce ar putea fi generate prin implementarea strategiei, precum şi a măsurilor de prevenire, reducere sau compensare a efectelor negative asupra mediului identificate.

Paşii procesului de evaluare a Strategiei de Dezvoltare Economică şi Socială a judeţului Suceava au fost:

1. Evaluarea situaţiei iniţiale a mediului şi sintetizarea principalelor probleme de mediu caracteristice;

2. Stabilirea principalelor obiective de mediu relevante şi evaluarea compatibilităţii dintre acestea şi obiectivele specifice ale Strategiei pentru a determina în ce măsură aceasta răspunde direcţiilor de acţiune şi tendinşelor privind protecţia mediului stabilite la nivel comunitar, naţional, regional li local;

3. Analiza potenşialelor efecte ce ar putea fi generate asupra mediului în urma implementării planului, inclusiv evaluarea efectelor cumulative;

4. Identificarea măsurilor de ameliorare sau compensare a efectelor negative; 5. Propunerea măsurilor de monitorizare a efectelor implementării strategiei asupra mediului.

K. MĂSURI PE�TRU MO�ITORIZAREA EFECTELOR SEM�IFICATIVE ALE IMPLEME�TĂRII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE ECO�OMICĂ ŞI SOCIALĂ A JUDEŢULUI SUCEAVA

Conform cerinţelor Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004, este necesar să se prevadă un program de monitorizare a efectelor generate de implementarea Strategiei de Dezvoltare Economică si Socială a judeţului Suceava asupra mediului.

Programul de monitorizare propus urmăreste monitorizarea efectelor strategiei asupra mediului în ansamblu, fiind axat pe toate aspectele/componentele de mediu ce au fost identificate cu probleme sau care ar putea fi afectate şi va permite:

- obţinerea şi înregistrarea informaţiilor privitoare la efectele semnificative asupra mediului ale strategiei;

- evidentierea eficienţei implementării măsurilor prevazute în plan; - identificarea efectelor adverse, neprevăzute şi a acţiunilor de remediere corespunzătoare ce

pot fi întreprinse. Propunerea de program a avut în vedere următoarele aspecte:

- un program de monitorizare simplu, eficient, care să necesite un consum redus de resurse şi care să implice costuri rezonabile în vederea obţinerii informaţiilor necesare;

- utilizarea tuturor datelor şi mecanismelor existente de monitorizare; - utilizarea unui set de indicatori propuşi a fi utilizaţi ca instrumente de monitorizare stabiliţi pe

baza indicatorilor definiţi pentru măsurarea gradului de realizare/atingere a obiectivelor de mediu relevante. În acest fel, programul de monitorizare va permite şi evaluarea modului în care planul răspunde acestora în diversele etape de implementare;

- stabilirea factorilor implicaţi în colectarea şi raportarea datelor; - stabilirea factorilor responsabili de organizarea şi coordonarea sistemului de monitorizare şi

centralizarea datelor obtinute. Se recomandă ca rezultatele monitorizării sa fie cuprinse într-un raport de monitorizare de către Consiliul Judeţean Suceava, conform HG 1076/2004, aceste rezultate trebuie depuse anual la autoritatea competentă pentru protecţia mediului, până la sfârşitul primului trimestru al anului ulterior realizării monitorizării. Această raportare periodică va permite o mai bună întelegere a relaţiei dintre dezvoltare şi efectele generate asupra mediului şi va ajuta la identificarea noilor schimbări ale strategiei ce ar putea fi necesare pentru a se adresa unor forme de impact ce nu au fost prevăzute iniţial.

220

Tabel 79

Program de monitorizare

Aspect/componenta de mediu potential afectată de strategie

Indicatori propuşi pentru monitorizarea efectelor

Frecvenţa monitorizări

i

Observaţii Instituţia responsabilă pentru realizarea monitorizării

Instituţia responsabilă pentru coordonarea monitorizării şi centralizarea rezultatelor

Cantităţile de emisii de poluanţi în atmosferă

anual Pe baza inventarului

anual de emisii

APM

Suceava

APM Suceava

Numărul de investiţii în vederea măririi eficienţei

energetice

anual Pe baza numărului de proiecte şi investiţii pentru care s-a emis Acord de mediu sau Autorizaţie de mediu pentru funcţionare

APM

Suceava

Consiliul

Judeţean Suceava

Calitatea aerului / Schimbări climatice

Numărul de investiţii în vederea utilizarea surselor regenerabile de energie

anual Pe baza numărului de proiecte şi investiţii pentru care s-a emis Acord de mediu sau Autorizaţie de

mediu pentru

funcţionare

APM

Suceava

- Număr de beneficiari ai sistemului centralizat de distribuţie a apei potabile în mediul urban - Număr localităţi rurale racordate la serviciile publice de alimentare cu apă potabilă - Număr localităţi prevăzute sau racordate la sisteme integrate de infrastructură de apă

anual Situaţie an curent raportată la anul precedent

APM Suceava A.N. Apele Române – SGA Suceava Consiliul Judeţean Suceava

Calitatea apei şi managementul

resurselor de apă

- Cantitatea anuală de poluanţi evacuaţi în apele de suprafaţă - Resursele anuale de apă teoretice şi tehnic utilizabile - Parametrii de calitate ai apei potabile

anual APM Suceava A.N. Apele Române – SGA Suceava

Suprafeţe de teren contaminate/degradate reabilitate

anual APM Suceava

Calitatea solului/Utilizare raţională terenuri

Suprafeţe de teren afectate de eroziune ameliorate - Suprafeţe de teren pe care se practică agricultura durabilă


Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Suceava OSPA Suceava

Biodiversitate şi patrimoniu natural

Suprafaţa habitatelor aflate în stare bună de conservare - Suprafaţa habitatelor


APM Suceava Administraţiile ariilor naturale

221

deteriorate reconstruite protejate

Suprafaţa împădurită raportată la suprafaţa totală a judeţului


APM Suceava Directia Silvica Suceava

- Suprafaţa ocupată de vegetaţia forestieră din afara fondului forestier - Suprafaţa de terenuri agricole neutilizate renaturate


APM Suceava

Creşterea numărului de arii naturale protejate date în custodie - Cresterea suprafetei ariilor naturale protejate

anual APM Suceava

Patrimoniul cultural Număr monumente înscrise în lista patrimoniului mondial consolidate - Completarea inventarului de patrimoniu imobil prin identificarea valorilor culturale neclasate, corectarea erorilor şi includerea de noi categorii de situri protejate

anual Directia judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Suceava

Resurse naturale Grad de utilizare a surselor regenerabile de energie (număr investiţii) - Exploatarea raţională şi durabilă a resurselor solului, subsolului şi ecosistemelor

APM Suceava Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale

Riscuri de mediu Suprafaţa afectată de inundaţii/alunecări de teren din anul curent raportată la suprafaţa afectată de inundaţii/alunecări de teren din anul precedent - Hărti de risc la inundaţii - Număr lucrări de indiguire şi regularizarea cursurilor de apă - Suprafeţe de teren împădurite sau acoperite cu perdele de protecţie

anual Lucrările de indiguire şi regularizare a cursurilor de apă trebuie corelate cu conservarea zonelor umede

Instituţia Prefectului Judeţul Suceava Oficiul Judeţean de Îmbunătăţiri Funciare A.N. Apele Române– SGA Suceava APM Suceava Direcţia Silvică Suceava

Număr de îmbolnăviri din anul curent raportat la numărul de îmbolnăviri din anul precedent

anual Se vor avea in vedere bolile respiratorii şi cele cu transmitere pe cale hidrică

Direcţia de Sănătate Publică Suceava

Sănătatea umană

Nivelul de zgomot emis de surse majore (infrastructura de transport si echipamentele industriale utilizate) din anul curent raportat la cel din anul precedent

Pe baza măsurătorilor nivelului de zgomot

APM Suceava

222

Managementul deşeurilor

Număr localităţi în mediul urban şi rural prevăzute cu sisteme de colectare şi transport a deşeurilor municipale - Gradul de colectare selectivă - Numărul de investiţii în instalaţii de compostare şi tratare - Gradul de dezvoltare al pieţei de materii prime secundare - Ponderea producerii şi utilizării produselor fabricate din materiale reciclate - Număr depozite neconforme închise - Realizarea depozitelor conforme zonale - Gradul de valorificare materială (reciclare) sau de valorificare energetică (co-incinerare)

Conform programului de monitorizare prevăzut pentru PJGD Suceava

Pe baza monitorizării PJGD Suceava

APM Suceava Consiliul Judetian Suceava

L. REZUMAT CU CARACTER �ETEH�IC

Conform prevederilor legale în vigoare (Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe), planurile sau programele care pot avea efecte semnificative asupra mediului trebuie evaluate din punct de vedere al impactului generat în urma implementării.

Procesul de evaluare începe încă din faza de elaborare a strategiei şi este realizat de un grup de lucru alcătuit din reprezentanţi ai titularului strategiei, ai autorităţilor competente pentru protecţia mediului şi pentru sănătate, ai altor autorităţi interesate de efectele implementării strategiei şi consultanţi de mediu atestaţi conform prevederilor legale în vigoare. Rezultatele evaluarii sunt cuprinse într-un raport de mediu cu un conţinut cadru stabilit prin HG 1076/2004, raport ce identifică, descrie şi evaluează potenţialele efecte semnificative asupra mediului ale strategiei. Participarea publicului la procedura de evaluare de mediu se face în mod efectiv încă de la iniţierea strategiei. În urma analizei raportului de mediu, care trebuie să ţină cont inclusiv de observaţiile justificate primite din partea publicului, autoritatea competentă pentru protecţia mediului ia decizia de emitere a avizului de mediu prin care se confirmă integrarea aspectelor privind protecţia mediului în planul sau programul supus adoptării.

Prezenta lucrare reprezintă Raportul de mediu pentru Strategia de Dezvoltare Economică şi Socială a judeţului Suceava şi a fost realizată în conformitate cu cerinţele de conţinut ale Anexei 2 a Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.

Strategia de Dezvoltare Economică şi Socială a judeţului Suceava este promovată de Consiliul Judeţean Suceava, în calitate de titular al acesteia.

Obiectul strategiei este de a stabili principalele priorităţi de dezvoltare şi mai ales pentru realizarea unui demers complementar, generator de plus-valoare pentru creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin valorificarea tuturor oportunităţilor financiare şi de dezvoltare existente la nivel judetean şi regional. De asemenea, judeţul Suceava va putea valorifica poziţia de unitate administrativ-teritorială aflată la frontiera de Est a Uniunii Europene pentru care sunt alocate fonduri europene specifice.

Judeţul Suceava este situat în partea de nord-est a României, între Pietrosul Călimanului (2022m altitudine) şi albia Siretului (233m), este intersectat de meridianele de 25o şi 26 o longitudine estică şi paralele de 47o şi 48o latitudine nordică şi se învecinează la nord cu Ucraina, la est cu judeţul Botoşani, la sud – est cu judeţul Iaşi, la sud cu judeţele Neamţ şi Harghita, la sud – vest cu judeţul Mureş, iar la vest cu judeţele Bistriţa Năsăud şi Maramureş.

223

Municipiul Suceava, reşedinţa judeţului Suceava, este situat pe platforma Suceava - Bosanci, parte componentă a Podişului Sucevei, care face parte din Podişul Moldovei.

Municipiul este aşezat pe două subunităţi geografice: dealurile şi platourile marginale văii râului Suceava şi valea Sucevei. La periferia oraşului se află localizate două crânguri - Zamca şi Şipote.

Judeţul ocupă o suprafaţă de 8.553,5 km2, reprezentând 4% din suprafaţa ţării, fiind al doilea judeţ ca întindere din ţară, după judeţul Timiş.

Reţeaua de localităţi a judeţului Suceava este formată din: - 5 municipii: Suceava - municipiu reşedinţă de judeţ, Fălticeni, Rădăuţi, Câmpulung

Moldovenesc şi Vatra - Dornei; - 11 oraşe: Gura Humorului, Siret, Solca, Broşteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Liteni, Milişăuţi,

Salcea şi Vicovu de Sus; - 98 comune, cu 379 sate.

Localităţile, în număr de 114 sunt grupate UAT Dintre acestea : - 16 UAT sunt urbane, însumând un număr de 16 localităţi (5 municipii şi 11 oraşe) - 98 UAT sunt rurale (comune) însumând 379 sate.

Tabel 80

Lista localităţilor judeţului Suceava

Nr.Crt. Localitate Localităţi componente Sate ce aparţin oraşului (comunei)

0 1 2 3 M U � I C I P I I 1 Suceava 2 Câmpulung Moldovenesc

3 Fălticeni Şoldăneşti, Ţarna Mare 4 Rădăuţi

5 Vatra Dornei Argestru, Roşu, Todireni

O R A Ş E 6 Broşteni Broşteni, Hăleasa, Lungeni,

Neagra Cotârgaşi, Dârmoxa, Frasin, Holda, Holdiţa, Petroasa

7 Cajvana Codru 8 Dolhasca Budeni, Gulia, Poaia, Poienari, Probota,

Siliştea Nouă, Valea Poienei 9 Frasin Frasin, Bucşoaia Doroteia, Plutoniţa

10 Gura Humorului Voroneţ

11 Liteni Corni, Roşcani, Rotunda, Siliştea, Vercicani 12 Milişăuţi Milişăuţi, Bădeuţi Gara, Lunca

13 Salcea Salcea, Mereni, Plopeni, Văratec

Prelipca

14 Siret Mănăstioara, Pădureni

15 Solca 16 Vicovu de Sus Vicovu de Sus, Bivolăria

C O M U � E 17 Adâncata Adâncata, Călugăreni, Feteşti

18 Arbore Arbore, Bodnăreni, Clit 19 Baia Baia, Bogata

20 Bălăceana Bălăceana

21 Bălcăuţi Bălcăuţi, Gropeni, Negostina 22 Berchişeşti Berchişeşti, Corlata

23 Bilca Bilca 24 Bogdăneşti Bogdăneşti

25 Boroaia Boroaia, Bărăşti, Giuleşti, Moişa, Săcuţa 26 Bosanci Bosanci, Cumpărătura

27 Botoşana Botoşana

28 Breaza Breaza, Breaza de Sus, Pîrîu Negrei 29 Brodina Brodina, Brodina de Jos, Cununschi, Dubiusca,

224

Ehreşte, Falcău, Norocu, Paltin, Sadău, Zalomestra

30 Buneşti Buneşti, Petia, Podeni, Şes, Unceşti

31 Burla Burla 32 Cacica Cacica, Maidan, Pârteştii de Sus, Runcu,

Soloneţu Nou

33 Calafindeşti Calafindeşti, Botoşăniţa Mare 34 Capu Câmpului Capu Câmpului

35 Ciocăneşti Ciocăneşti, Botoş 36 Ciprian Porumbescu Ciprian Porumbescu

37 Cîrlibaba Cîrlibaba, Cîrlibaba Nouă, Iedu, Şesuri, Ţibău, Valea Stînei

38 Comăneşti Comăneşti, Humoreni

39 Cornu Luncii Cornu Luncii, Băişeşti, Brăieşti, Dumbrava, Păiseni, Sasca Mare, Sasca Mică, Sasca Nouă, Şinca

40 Coşna Coşna, Podu Coşnei, Valea Bancului, Teşna, Româneşti

41 Crucea Crucea, Chiril, Cojoci, Satu Mare 42 Dărmăneşti Dărmăneşti, Dănila, Călineşti, Călineşti

Vasilache, Măriţei, Măriţeia Mică 43 Dolheşti Dolheşti, Dolheştii Mari, Dolheştii Mici, Valea

Bourei

44 Dorna Arini Dorna Arini, Cozăneşti, Gheorghiţeni, Ortoaia, Rusca, Sunători.

45 Dorna Candrenilor Dorna Candrenilor, Dealu Floreni, Poiana Negrii

46 Dorneşti Dorneşti, Iaz 47 Drăgoieşti Drăgoieşti, Măzănăieşti, Lucăceşti

48 Drăguşeni Drăguşeni, Broşteni, Gara Leu 49 Dumbrăveni Dumbrăveni, Sălăgeni

50 Fântâna Mare Fântâna Mare, Cotu Băii, Spătăreşti, Praxia

51 Fîntînele Fîntînele, Băneşti, Cotu Dobei, Slobozia, Stamate

52 Forăşti Forăşti, Antoceni, Boura, Manolea, Oniceni, Roşiori, Ruşi, Toleşti, Uideşti

53 Frătăuţii Noi Frătăuţii Noi, Costişa

54 Frătăuţii Vechi Frătăuţii Vechi, Măneuţi

55 Frumosu Frumosu, Deia, Dragoşa 56 Fundu Moldovei Fundu Moldovei, Botuşel, Botuş, Braniştea,

Colacu, Delniţa, Deluţ, Obcina, Plai, Smida Ungurenilor

57 Gălăneşti Gălăneşti, Hurjuieni

58 Grămeşti Grămeşti, Bălineşti, Botoşăniţa Mică, Rudeşti, Verbia

59 Grăniceşti Grăniceşti, Dumbrava, Gura Solcii, Iacobeşti, Româneşti, Slobozia Sucevei

60 Hănţeşti Hănţeşti, Bereşti, Arţari 61 Hârtop Hârtop

62 Horodnic de Jos Horodnic de Jos 63 Horodnic de Sus Horodnic de Sus

64 Horodniceni Horodniceni, Boteşti, Brădăţel, Mihăieşti, Rotopăneşti

65 Iacobeni Iacobeni, Mestecăniş

66 Iaslovăţ Iaslovăţ

67 Ilişeşti Ilişeşti, Braşca 68 Ipoteşti Ipoteşti, Lisaura, Tişăuţi

69 Izvoarele Sucevei Izvoarele Sucevei, Bobeica, Brodina 70 Marginea Marginea

225

71 Mălini Mălini, Iesle, Pîraie, Poiana Mărului, Văleni-Stînişoara

72 Mănăstirea humorului Mănăstirea Humorului, Pleşa, Poiana Micului

73 Mitocu Dragomirnei Mitocu dragomirnei, Dragomirna, Lipoveni, Mitocaşi

74 Moara Moara, Moara Nică, Bulai, Frumoasa, Groapa Vlădichi, Liteni, Moara Carp, Vornicenii Mari, Vornicenii Mici

75 Moldova Suliţa Moldova-Suliţa, Benia

76 Moldoviţa Moldoviţa, Argel, Demacuşa, Raşca 77 Muşeniţa Muşeniţa, Baineţ, Bănceşti, Climăuţi, Văşcăuţi,

Vicşani

78 Ostra Ostra, Tărnicioara 79 Panaci Panaci, Catrinari, Coverca, Drăgoiasa, Glodu,

Păltiniş

80 Păltinoasa Păltinoasa, Capu Codrului 81 Pătrăuţi Pătrăuţi

82 Pîrteştii de Jos Pîrteştii de Jos, Deleni, Varvata, Vîrfu Dealului

83 Poiana Stampei Poiana Stampei, Căsoi, Dornişoara, Pilugani, Prăleni, Tătaru, Teşna

84 Poieni Solca Poieni Solca 85 Pojorâta Pojorîta, Valea Putnei

86 Preuteşti Preuteşti, Arghira, Basarabi, Bahna Arin, Huşi, Leucuşeşti

87 Putna Putna, Gura Putnei

88 Rădăşeni Rădăşeni, Lămăşeni, Pocoleni

89 Rîşca Răşca, Buda, Dumbrăveni, Jahalia, Slătioara 90 Sadova Sadova

91 Satu Mare Satu Mare, Ţibeni 92 Siminicea Siminicea, Grigoreşti

93 Slatina Slatina, Găineşti, Herla 94 Straja Straja

95 Stroieşti Stroioeşti, Vîlcelele, Zahareşti

96 Stulpicani Stulpicani, Gemenea, Negrileasa, Slătioara, Vadu Negrilesei

97 Suceviţa Suceviţa, Voivodeasa

98 Şaru Dornei Şaru Dornei, Neagra Şarului, Gura Haiti, Plaiu Şarului, Sărişor, Sărişoru Mare, Şaru Bucovinei

99 Şcheia Şcheia, Florinta, Mihoveni, Sfîntu Ilie, Trei Movile

100 Şerbăuţi Şerbăuţi, Călineşti

101 Todireşti Todireşti, Costâna, Părhăuţi, Sîrghieşti, Soloneţ

102 Udeşti Udeşti, Chilişeni, Luncuşoara, Mănăstioara, Plăvălari, Poieni-Suceava, Racova, Răuseni, Rusii – Mănăstioara, Securiceni, Ştirbăţ

103 Ulma Ulma, Costileva, Lupcina, Măgura, Nisipitu 104 Vadu Moldovei Vadu Moldovei, Cămîrzani, Ciumuleşti,

Dumbrăviţa, Ioneasa, Mesteceni, Movileni, Nigoteşti

105 Valea Moldovei Valea Moldovei, Mironu 106 Vama Vama, Molid, Prisaca Dornei, Strîmtura

107 Vatra Moldoviţei Vatra Moldoviţei, Ciumîrna, Paltinu 108 Vereşti Vereşti, Bursuceni, Corocăieşti, Hancea

109 Vicovu de Jos Vicovu de Jos 110 Voitinel Voitinel

111 Volovăţ Volovăţ

112 Vultureşti Vultureşti, Pleşeşti, Giurgeşti, Hreaţca, Jacota, Mereşti, Osoi, Valea Glodului

113 Zamostea Zamostea, Badragi, Ciomîrtan, Cojocăreni,

226

Corpaci, Lunca, Nicani, Răuţeni, Tăuteşti

114 Zvoriştea Zvoriştea, Buda, Dealu, Poiana, Slobozia, Stînca, Stîncuţa, Şerbăneşti

L.1. ZO�E CU RISCURI �ATURALE

Riscurile care au generat evenimente deosebite în perioada 2008-2010 şi care au fost gestionate - direct sau prin funcţiile de sprijin repartizate - de Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Bucovina” al judeţului Suceava au fost determinate de manifestarea riscurilor naturale (inundaţii, alunecări şi prăbuşiri de teren, fenomene meteorologice periculoase, incendii de pădure), riscuri tehnologice (accidente chimice, incendii, accidente grave pe căi de transport, eşecul utilităţilor publice) şi riscuri biologice (epidemii, pandemii, epizootii, zoonoze).

Inundaţiile - Fenomenele cel mai grave s-au manifestat în anii 2008 şi 2010, când viiturile din bazinul hidrografic Suceava au avut un caracter catastrofal, iar propagarea acestora spre aval a determinat producerea unor debite istorice pe râurile Moldova, Suceava şi Siret.

Alunecările de teren - În anul 2010 erau inventariate în judeţul Suceava 61 localităţi, zone şi puncte cu alunecări de teren care constituie elemente de risc pentru populaţie şi infrastructura critică.

Incendiile - În anul 2008 la nivelul judeţului au avut loc 16 cazuri de incendii, în anul 2009, cazurile de incendii raportate la nivelul judeţului au fost în număr de 24, iar în anul 2010, au fost înregistrate 8 cazuri de incendii.

L.2. CĂI DE COMU�ICAŢIE

Reţeaua de drumuri publice din judeţul Suceava are următoarele caracteristici:

- lungimea drumurilor (naţionale, judeţene si comunale) este de 2.675,222 km, din care drumuri naţionale, 632,011 km, drumuri judeţene, 1.136,424 km si drumuri comunale 906,787 km;

- lungimea străzilor orăsenesti din judeţ era în anul 2008 de 874 km, din care 455 km erau modernizaţi.


L.3. ECHIPARE TEH�ICO - EDILITARĂ


Sistemele de alimentare cu apă potabilă existente în judeţ folosesc 50 de surse de captare din care: - 40 sunt surse subterane; - 10 sunt surse de suprafaţă. În judeţ sunt necesare 97 de staţii de tratare a apei potabile, din care sunt în funcţiune numai 27, în execuţie 30 şi 40 sunt necesare a se executa.

În ceea ce priveşte reţeaua de alimentare cu apă (aducţiune şi distribuţie), în prezent există la nivelul judeţului 1.100,18 km, se află în execuţie alţi 816,22 km şi mai sunt necesari încă 2.430,11 km pentru a acoperi întregul judeţ.



AlimentareA cu energie electrică

227

Termoficarea - reţele de apă caldă menajeră există în judeţul Suceava numai în 6 municipii şi oraşe. În cadrul proiectului “Utilități și Mediu la standarde europene în judeţul Suceava” au fost modernizate rețelele de termoficare din 6 orașe: Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Siret, Rădăuți, Vatra Dornei și Suceava. De asemenea, au fost construite 4 centrale termice de cogenerare la Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei și Rădăuți.

În acest sens, au fost puse în funcţiune centralele termice de cogenerare din Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului şi Rădăuţi.

Alimentarea cu gaze naturale - reţele de alimentare cu gaz există în 6 localităţi urbane şi în 10 localităţi rurale. În cadrul Proiectului “Utilităţi şi mediu la standarde europene în judeţul Suceava”, în ceea ce priveşte componenta gaz, în anul 2010 a fost finalizată predarea conductei de transport gaze către SC Transgaz SA Mediaş.

Alimentare cu energie termică Întrucât energia electrică produsă în judeţ nu satisface necesarul, cea mai mare parte a consumatorilor sunt alimentaţi din Sistemul Naţional.


- Centrala electrică de termoficare CET Suceava (putere instalată 100 MW); - Microhidrocentrala locală – MHC – (putere instalată 24.888 kw). În prezent, în judeţ sunt 254.750 locuinţe (numai 460 de locuinţe din mediul urban şi 2.845 de locuinţe din mediul rural nu sunt conectate la reţeaua de energie electrică). Astfel, putem concluziona că gradul de racordare la energie electrică este de 98,70%.

L.4. PROBLEME DE MEDIU ACTUALE PE�TRU ZO�A JUDEŢULUI SUCEAVA

Zone specifice cu risc natural: elementele expuse riscurilor specifice şi care au vulnerabilizat unităţile administrativ-teritoriale din judeţ sunt: populaţia, animalele, aşezările, proprietatea, activităţile social-economice şi resursele care asigură calitatea vieţii (apă, aer, sol, hrană etc).

Zone cu riscuri tehnologice: Hazardele tehnologice care se pot manifesta pe teritoriul judeţului sunt: accidente chimice, incendii în masă, accidente grave pe căile de transport şi eşecul utilităţilor publice. Ele sunt determinate atât de erori umane (prin nerespectarea fluxului tehnologic, exploatarea defectuoasă a instalaţiilor, transportul, manipularea şi depozitarea greşită materialelor şi substanţelor periculoase, nerespectarea normelor de prevenire, securitate şi protecţie) cât şi de improvizaţii şi de uzura instalaţiilor, utilajelor, echipamentelor etc.

Alimentarea cu apă - Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava, la nivelul anului 2009, doar 46 de localităţi (din care 14 sunt municipii şi oraşe) beneficiau de sistem centralizat de distribuţie a apei potabile şi doar 34 de localităţi dispuneau de reţele de canalizare.




Gestiunea deseurilor: Sistemul curent de gestionare a deşeurilor solide nu protejează în mod adecvat mediul. În oraşele cu o populaţie mai mare (Suceava, Câmpulung Moldovenesc) colectarea deşeurilor este făcută zilnic, iar în celelalte zone populate, o dată pe săptămână. În principalele oraşe, deşeurile sunt colectate în euro-containere şi transportate cu autogunoiere compactoare. În oraşe nu există staţii de transfer sau de depozitare temporară.

L.5. CO�CLUZII ŞI RECOMA�DĂRI

În concluzie, implementarea Strategiei de Dezvoltare Economică şi Socială a judeţului Suceava se dovedeşte a fi necesară pentru asigurarea unei viziuni integrate privind dezvoltarea durabilă a judeţului, potenţialele efecte negative putând fi preîntâmpinate atât prin programul de monitorizare a

228

acestora, dar şi prin considerarea recomandărilor prevăzute în prezentul raport rezultate în urma evaluării de mediu.

În urma evaluării de mediu a Strategiei Judeţene nu s-au constatat efecte negative asupra mediului şi a sănătăţii umane astfel:

Recomandări cadru pentru componenta de mediu apa • realizarea măsurilor impuse prin Tratatul de aderare cap 22 Mediu pentru factorul de mediu

apă şi anume realizarea lucrărilor de alimentare cu apa potabilă şi canalizare- epurare ape uzate pentru toate localităţile cu peste 2000 l.e;

• extinderea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă existente; • realizarea măsurilor impuse prin planurile de conformare/acţiune şi programele pentru

conformare pentru agenţi economici, autorităţi publice locale care le deţin; • eliminarea tuturor evacuărilor necontrolate de ape uzate provenite de la operatorii

economici cât şi de la gospodăriile particulare (în special în zonele rurale); • eliminarea puţurilor absorbante de la gospodăriile particulare şi amenajarea de platforme

impermebilizate confome pentru depozitarea dejecţiilor provenite de la animale; • întocmirea planurilor de acţiune împotriva poluării cu nitraţi pentru zonele vulnerabile • realizarea sistemelor de canalizare - epurare ape uzate în localităţile unde există sistem

centralizat de alimentare cu apă; • închiderea fântânilor din zonele rurale acolo unde calitatea apei nu este corespunzătoare şi

reprezintă un pericol pentru sănătatea populaţiei; • împrejmuirea perimetrelor de protecţie severă pentru sursele de alimentare cu apă şi

marcarea perimetrelor hidrogeologice; • eliminarea depozitărilor de deşeuri de pe malurile apelor de suprafaţă; • realizarea de lucrări de gospodărire a apelor în zonele inundabile; • execuţia de lucrări de amenajare a torenţilor.

Recomandări cadru pentru componenta de mediu aer:

� Realizarea măsurilor din planurile de acţiune pentru factorul de mediu aer ale unităţilor IPPC şi a instalaţiilor mari de ardere inclusiv a fermelor de păsări şi de animale cu respectarea termenelor impuse prin acestea cât şi prin Tratatul de Aderare cap 22 mediu;


� GGeessttiioonnaarreeaa ccaalliittăăţţiiii aaeerruulluuii îînn ccoonnffoorrmmiittaattee ccuu lleeggiissllaaţţiiaa îînn vviiggooaarree;; � MMooddeerrnniizzaarreeaa,, rreeaabbiilliittaarreeaa ddrruummuurriilloorr eexxiisstteennttee îînn ssppeecciiaall îînn zzoonneellee rruurraallee ppeennttrruu

rreedduucceerreeaa eemmiissiiiilloorr ddee ppuullbbeerrii;; � DDeezzvvoollttaarreeaa ppiisstteelloorr ppeennttrruu bbiicciicclliişşttii;; � DDeezzvvoollttaarreeaa ddee şşoosseellee ddee cceennttuurrăă ppeennttrruu mmiiccşşoorraarreeaa ttrraaffiiccuulluuii aauuttoo şşii eevviittaarreeaa ttrraaffiiccuulluuii

ggrreeuu îînn oorraaşşee şşii mmuunniicciippiiii;; � ÎÎnncchhiiddeerreeaa şşii rreeccoonnssttrruuccţţiiaa eeccoollooggiiccăă aa ddeeppoozziitteelloorr ddee ddeeşşeeuurrii nneeccoonnffoorrmmee oorrăăşşeenneeşşttii şşii

mmuunniicciippaallee ccuu rreeccuuppeerraarreeaa bbiiooggaazzuulluuii;; � RReeaalliizzaarreeaa iizzoollăărriiii tteerrmmiiccee ppeennttrruu llooccuuiinnţţee;; � AAssiigguurraarreeaa aaggeennttuulluuii tteerrmmiicc ppeennttrruu llooccuuiinnţţee,, iinnssttiittuuţţiiii ppuubblliiccee ccuu aajjuuttoorruull rreessuurrsseelloorr ddee

eenneerrggiiee rreeggeenneerraabbiillee;; � DDeezzvvoollttaarreeaa aaccttiivviittăăţţiilloorr ddee pprroodduucceerreeaa aa eenneerrggiieeii ddiinn rreessuurrssee rreeggeenneerraabbiillee;; � RReeaalliizzaarreeaa RReeggiissttrruulluuii ddee ssppaaţţiiii vveerrzzii ppeennttrruu ttooaattee oorraaşşeellee,, mmuunniicciippiiiillee şşii llooccaalliittăăţţiillee ddiinn

jjuuddeeţţ;; � DDeezzvvoollttaarreeaa ddee ssppaaţţiiii vveerrzzii îînn llooccaalliittăăţţii,, ppeerrddeellee ffoorreessttiieerree,, aammeennaajjaarreeaa ssccuuaarruurriilloorr ddiinnttrree

bbllooccuurrii şşii llooccuuiinnţţee ccuu vveeggeettaaţţiiee;; � IImmpprreejjmmuuiirreeaa zzoonneelloorr iinndduussttrriiaallee,, aa ssttaaţţiiiilloorr ddee eeppuurraarree,, aa ddeeppoozziitteelloorr ddee ddeeşşeeuurrii ((ccaarree ssee

vvoorr ccoonnssttrruuii ssaauu cceellee nneeccoonnffoorrmmee ccaarree ss--aauu îînncchhiiss ssaauu ssee vvoorr îînncchhiiddee)) ccuu ppeerrddeellee vveerrzzii ddee pprrootteeccţţiiee;;

� DDeezzvvoollttaarreeaa ddee ppllaattffoorrmmee aammeennaajjaattee ccoonnffoorrmmee ddee ddeeppoozziittaarree aa ddeejjeeccţţiiiilloorr ddee llaa ppăăssăărrii şşii aanniimmaallee..

Recomandări cadru pentru componenta de mediu sol şi gestiunea deşeurilor: - Îmbunătăţirea sistemului de management al deşeurilor prin măsurile propuse prin proiectul

Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Suceava va duce la creşterea gradului de salubritate a judeţului Suceava;

- Realizarea investiţiilor propuse prin Master Planul judeţean pe deşeuri;

229

- Găsirea de soluţii alternative de eliminarea deşeurilor cu producerea de energie; - Ecologizarea depozitelor de deşeuri neconforme; - Respectarea termenelor impuse prin cap 22 Mediu din Tratatul de Aderare – secţiunea deşeuri; - Implementarea unor instrumente economice locale a căror aplicare să stimuleze activitatea de

reciclare şi reutilizare a deşeurilor; - Investigarea solurilor potenţial contaminate istoric şi reconstrucţia ecologică a acestora; - Punerea în siguranţă şi ecologizarea iazurilor de decantare şi depozitelor industriale conform

calendarului de sistare şi închidere a acestora; - Realizarea în localităţile rurale de platforme amenajate conforme pentru depozitarea

dejecţiilor provenite de la animale iar în cazul în care nu există această posibilitate, se va impune ca la toate adăposturile de animale din gospodăriile particulare să existe platforme amenajate conforme pentru depozitarea dejecţiilor;

- Implementarea prevederilor codului celor mai bune practici agricole; - Implementarea conceptului de agricultură ecologică şi practicarea acesteia; - Eliminarea depozitărilor neconforme de deşeuri; - Aplicarea de procedee tehnice, hidroameliorative, pedoameliorative şi agroameliorative,

pentru îmbunătăţirea radicală şi durabilă a solurilor neproductive sau slabproductiv prin eliminarea factorilor care limitează fertilitatea acestuia;

- Realizarea de studii pedologice şi agrochimice pe solurile care au fost sau care urmează să fie fertilizate cu dejecţii provenite de la păsări şi animale.

Recomandări cadru pentru păduri, zone naturale şi arii protejate Pentru protecţia ariilor naturale se propun următoarele: - realizarea şi avizarea planurilor de management cu respectarea prevederilor acestora; - pentru proiectele noi care se prevăd a se construi în interiorul sau vecinătatea ariilor naturale

protejate se vor face studii de evaluare adecvată a proiectelor pentru stabilirea exactă a condiţiilor de realizare a acestora;


- se vor face acţiuni de informare şi conştientizare a populaţiei şi în special în şcoli cu privire la importanţa ariilor naturale protejate.

Pentru fondul forestier: - asigurarea integrităţii fondului forestier naţional, în condiţiile şi cu respectarea situaţiei

rezultate în urma schimbării formei de proprietate a acestuia; - reconstrucţia ecologică a pădurilor deteriorate structural de factori naturali şi antropici; - menţinerea volumului recoltelor anuale de lemn la nivelul posibilităţilor pădurilor; - conservarea biodiversităţii şi asigurarea stabilităţii, sănătăţii şi polifuncţionalităţii pădurilor.

Spaţii verzi: - pentru toate localităţile se vor întocmi Registrele de spaţii verzi şi se vor amenaja spaţii verzi

suplimentare pentru atingerea ţintei de 26 mp spaţiu verde /cap locuitor în anul 2013; - se propune amenajarea de perdele de protecţie în jurul unităţilor industriale, staţiilor de epurare, în

jurul depozitelor de deşeuri conforme şi neconforme care urmează a fi ecologizate.

230

BIBLIOGRAFIE

• Vasluianu V. si colab., PODIŞUL MOLDOVEI, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1980

• Ghinea, D., ENCICLOPEDIA GEOGRAFICĂ A ROMÂNIEI, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2000

• Ujvari I., GEOGRAFIA APELOR ROMÂNIEI, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1972

• Posea Grigore – Enciclopedia geografică a României, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982

• 1970: HARTA GEOLOGICA A R.S. ROMÂNIA, scara 1/1 000 000, foaia jud. Suceava - Comitetul de Stat al Geologiei, Institutul Geologic, Bucureşti

• 1972-1983: ATLASUL R.S. ROMÂNIA (hărţile: Apele subterane; Solurile, Vegetaţia) Ed. Academiei R.S.R, Bucureşti

• 1983 GEOGRAFIA ROMÂ�IEI, GEOGRAFIA FIZICĂ, vol. I, Ed. Academiei, Bucureşti;

• 1992: GEOGRAFIA ROMÂNIEI , REGIUNILE PERICARPATICE, vol. IV.

• Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu;

• Planul Local de Acţiune pentru Mediu;

• Planul Regional de Acţiune pentru Mediu Regiunea I NE;

• Documentul Complementar de Poziţie pentru negocierea Capitolului 22 – Mediu – şi Planurile de Implementare sectoriale aferente acestuia;

• Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României;

• Strategia Naţională de Dezvoltare Economică a României pe termen mediu;

• Strategia Naţională pentru Gestionarea Deşeurilor;

• Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea I NE;

• Planul Naţional de Gestiune a Deşeurilor;

• Programul Operațional Sectorial Mediu 2007-2013;

• Politica energetică a României în perioada 2006-2009 “Energie sigură, accesibilă şi curată pentru România”;

• Strategia naţională privind alimentarea cu energie termică a localităţilor prin sisteme de producere şi distribuţie centralizate;

• Strategia cu privire la serviciile publice de încălzire urbană.

Documents

Raport Mediu Strategie Suceava