Raport Mediu PUG BZ1

CUPRINS

1. Expunerea coninutului i a obiectivelor principale ale PUG. Relaia cu alte planuri 22. Aspecte relevante ale strii actuale a mediului i ale evoluiei probabile n situaia

neimplementrii PUG 182.1. Apa 462.2. Aerul 602.3. Solul 902.4. Geologia subsolului 1002.5. Biodiversitatea 1032.6. Radioactivitatea 1212.7. Zgomotul 1302.8. Sanatate umana 1332.9. Peisaj 135

3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibile a fi afectate semnificativ 1374. Probleme de mediu existente 1525. Obiectivele de protecie a mediului relevante pentru PUG 1566. Poteniale efectete semnificative asupra mediului 1757. Posibile efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sntii, n context

transfrontalier 1848. Msurile propuse pentru a preveni, reduce i compensa orice efect asupra mediului

al implementrii PUG185

9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese 19210. Msurile avute n vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale

implementrii PUG194

11. Rezumat fr caracter tehnic 19812. Bibliografie 213

PIESE DESENATE I ANEXE

Pagina 1 din 216S.C. ENERGO MEDIU S.R.L. Buzu S.C. ENERGO MEDIU S.R.L. Buzu Raport de mediuRaport de mediuR-BM-06-185/10.12.2007R-BM-06-185/10.12.2007 Plan Urbanistic General municipiul BuzuPlan Urbanistic General municipiul Buzu

Plana 1 Plan de ncadrare n teritoriuPlansa 2 Cai de comunicatie si transportPlana 3 Retele electricePlana 4 Plan de situatie existenta - Echipare tehnico-edilitara Plana 5 Retele termicePlansa 6 Retele apa-canalPlansa 7 Unitati teritorialePlansa 8 Lucrari de imbunatatiri funciarePlansa 9 Reglementari Plansa 10 Planificare urbanaPlansa 11 Morfologie urbanaAnexa 1 Procese verbale grup de lucruAnexa 2 Adresa nr 431/14.12.2007 Lista lucrarilor de constructie, modernizare si reabilitare a

instalatiilor din municipiul Buzau (2008-2012)Anexa 3 Fisa tehnica in vederea emiterii Acordului Unic- aviz RNTC Romtelecom SAAnexa 4 Aviz SC Petrotrans SA PloiestiAnexa 4A Aviz Distrigaz Sud Sucursala BuzauAnexa 5 Distanele de siguran fa de diversele construcii sau obstacole i conductele de

transport fluide energeticeAnexa 6 Conditii de descarcare a apelor uzate in retelele publice de canalizare (copie dup

Tabelul nr. 1 din Anexa nr. 2 din HG 352/2005)Anexa 7 Centralizator cu unitatile economice amplasate pe teritoriul municipiului BuzauAnexa 8 Elemente i standarde de calitate biologice, chimice i fizico-chimice pentru stabilirea

strii ecologice a apelor de surafa (copie dup Tabelul 6 din Ordinul MMGA 161/2006)Anexa 9 Valori-limit de ncrcare cu poluani a apelor uzate industriale i urbane evacuate n

receptori naturali (copie dup Tabelul nr. 1 din Anexa nr. 3 din HG 352/2005)Anexa 10 Parametri de calitate ai apei potabile (copie dup Anexa 1 din Legea 311/2004)Anexa 11 Valori de referin pentru urme de elemente chimice n sol (copie dup Anexa din

Ordinul MAPPM 756/1997)Anexa 12 Specii de plante i de animale de interes national i comunitar (copie dup Anexele 3, 4A,

4B, 5A, 5B, 5C, 5D din OUG nr. 57 din 20 iunie 2007)Anexa 13 Distanele minime de protecie sanitar (copie dup Ordinul MSP 1 028/2004)Anexa 14 Limea zonelor de protecie n jurul lacurilor naturale, lacurilor de acumulare, n

lungul cursurilor de ap, digurilor, canalelor, barajelor i a altor lucrri hidraulice (copie Anexa 2 din Legea Apelor)

Anexa 15 Caracteristicile apei de suprafa utilizate la obinerea apei potabile (copie dup Anexa 1 din HG 567/2006)

Anexa 16 Zone de protectie adiacente infrastructurii de imbunatatiri funciareAnexa 17 Distante de siguranta instalatii electrice

1. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE


ALE PUG PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURIPrimaria municipiuolui Buzau a comandat proiectantului realizarea Planului Urbanistic General, in

calitate de coordonator de norme de reglementare a activitatii in constructii in plan local. Prin comparatie cu Planul de Amenajare a Teritoriului Judetului care constituie norma la nivelul judetului, Planul Urbanistic General, prescurtat in continuare PUG, reprezinta norma la nivel de municipiu (unitate administrativ-teritoriala).

PUG are drept scop, stabilirea prioritatilor, reglementarilor de urbanism aplicate in utilizarea terenurilor si realizarea constructiilor pe teritoriul municipiului Buzau.

Planul urbanistic general si Regulamentul local de urbanism aprobate constituie documentatiile pe baza carora se vor elibera Certificatele de urbanism si Autorizatiile de Construire pe teritoriul administrativ al municiului.

In vederea emiterii Avizului de mediu de catre Agentia Regionala pentru Protectia Mediului (ARPM) Galati pentru PLAN URBANISTIC GENERAL al municipiului Buzau, judetul Buzau, a fost demarata procedura in conformitate cu Directiva EU 2001/42/EC privind evaluarea efectelor anumitor planuri si programe asupra mediului, transpusa in legislatia romaneasca prin HG 1 076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe.

Astfel ARPM galati a delegat competenta de parcurgere a etapelor procedurale premergatoare catre Agentia de Protectia Mediului (APM) Buzau care a solicitat efectuarea raportului de mediu in conformitate cu art. 5 al.2 din HG nr. 1 076/2004.

Elaborarea documentatiei de fata a fost initiata de catre Beneficiar in calitate de persoana juridica interesata in realizarea obiectivului . Aprobarea planului urbanistic general (P.U.G.) reprezinta prima etapa in determinarea dezvoltarii urbanistice a municipiului, insemnand acceptul de amplasament al populatiei si totodata accesul, precum si modernizarea utilitatilor existente in zona.

In programul de dezvoltare al localitatii, pentru aceasta zona, se prevede, in special, dezvoltarea constructiilor de locuinte si de servicii sau agro-industriale, cu funciunile complementare aferente, precum i completarea si modernizarea echiparii tehnico- edilitare i a cilor de acces, existente.

Aceast lucrare are ca obiect studierea urmatoarelor probleme majore :- disfunctionalitati si prioritati de interventie atat in teritoriu cat si in cadrul intravilanului

municipiului;- zonificarea functionala a localitatii si circulatia terenurilor in functie de regimul juridic al acestora,

printr-un sistem de reglementari si servituti adecvate;- potentialul economic al municipiului, volumul si structura potentialului uman, resurse de munca;- organizarea circulatiei;- echiparea tehnico-edilitara;- realizarea, protectia si conservarea mediului;- conditii si posibilitati de realizare a obiectivelor de utilitate publica.

In urma studiului si a propunerilor de solutionare a acestor categorii de probleme, materialul ofera instrumentul de lucru necesar urmaririi aplicarii prevederilor din P.U.G.

Planul Urbanistic General este necesar sa fie elaborat in deplina concordanta cu urmatoarele planuri, programe, documente:

A. DOCUMENTE EUROPENE elaborate si semnificative n domeniul amenajarii teritoriului:


- 1983 Carta de la Torremolinos adoptata de Conferina European a Minitrilor pentru Amenajarea Teritoriului (CEMAT) n cadrul Consiliului Europei.

- 1992 Raportul Europa 2000 privind perspectivele de dezvoltare a teritoriului comunitar care a fost actualizat ulterior sub titlul Europa 2000+ Cooperare pentru amenajarea teritoriului european. Acest document a servit ca baz pentru elaborarea ESDP Perspectiva Dezvoltrii Spaiului European.

- 1999 Perspectiva Dezvoltrii Spaiului European (ESDP), adoptata la Potsdam, n mai 1999 la Conferina Informal a Minitrilor responsabili cu Amenajarea Teritoriului Uniunii Europene. ESDP este expresia voinei statelor membre ale UE i ale Comisiei Europene, susinut de Parlamentul European, Comitetul Regiunilor i Comitetul Economic i Social, de a promova o mai bun percepie a dimensiunii spaiale a politicilor europene i de a acorda importan mai mare conceptelor spaiale n cadrul acestor politici. Scopul ESDP este de a contribui la dezvoltarea echilibrat i durabil a teritoriului UE, acordndu-se o atenie sporit politicilor de dezvoltare spaial a teritoriilor din afar granielor actuale sau viitoare ale statelor membre;

- 1994 Documentul Europa 2000+ care ine cont de rezultatele unei lungi dezbateri asupra rapoartelor anterioare finalizat de Comisia European.

- 1995 Programul comunitar INTERREG IIC, lansat de UE si destinat n principal amenajrii teritoriului transnaional. Cele dou documente privind cooperarea transnaional, respectiv VASAB 2010+ (pentru regiunea Mrii Baltice) i VISION (pentru regiunea Europa Central, Adriatica, Bazinul Dunrii, Europa de Sud-Est CADSES) au oferit suport pentru alocarea fondurilor de asisten UE pentru preaderare. Acestea sunt corelate cu obiectivele spaiale urmrite prin programele PHARE, ISPA (Instrumente de Politici Structurale pentru Preaderare) i SAPARD (Program de Aciuni Speciale de Asisten pentru Preaderare n domeniul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale).

- 1997 Agenda 2000, document prezentat de Comisia European care a fcut obiectul a numeroase discuii pn la aprobarea definitiv la summit-ul de la Berlin din martie 1999. n perspectiva extinderii UE ctre statele Europei Centrale i de Est cu nivel mai sczut de dezvoltare economic, s-au introdus o serie de restricii bugetare celorlalte politici comunitare.

- 1997 (octombrie) Tratatului de la Amsterdam, document UE care accentueaz, unele prevederi orientate ctre politicile de promovare a dezvoltrii durabile (prescurtat in continuarea lucrrii DD) cuprinse n Tratatul de la Maastricht din 1992.

- 2000 - Principii directoare pentru dezvoltarea teritorial durabil a continentului european care are rol determinant pentru orientarea politicilor respective n Europa, document adoptat la Hanovra la Conferina European a Minitrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului (CEMAT).

Documentul introduce urmtoarele principii ale politicilor de amenajare durabil a teritoriului:

i.Promovarea coeziunii teritoriale prin dezvoltarea socio-economic echilibrat i ameliorarea competitivitii,

ii.Promovarea aciunilor de dezvoltare angrenate de funciunile urbane i de mbuntirea relaiilor rural-urban,

iii.Promovarea condiiilor mai echilibrate de accesibilitate,iv.Dezvoltarea accesului la informaii i cunotine,


v.Reducerea prejudiciilor provocate mediului,vi.Valorificarea i protecia resurselor i patrimoniului natural,

vii.Valorificarea patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare,viii.Dezvoltarea resurselor energetice cu conservarea siguranei,

ix.Promovarea turismului calitativ i durabil,x.Limitarea preventiv a efectelor catastrofelor naturale.

B. DOCUMENTE INTERNAIONALE:- AGENDA 21 care a fost adoptat la Summit-ul de la Rio n 1992 si care include recomandri

de direcii i programe de aciune cu impact asupra domeniului, urmrind ca finalitate realizarea dezvoltrii durabile a colectivitilor. Unele referiri cuprinse n acest document au impact direct asupra modului de utilizare a terenului. De exemplu Capitolul 7. Promovarea dezvoltrii durabile a aezrilor umane formuleaza principalele orientari de dezvoltare dupa cum urmeaza:- promovarea planificrii i managementului durabil al utilizrii terenului,- promovarea asigurrii integrate a infrastructurii legate de protecia mediului: ap,

salubritate, canalizare, deeuri solide,- promovarea unor sisteme conforme cu principiile DD pentru producerea i transportul energiei,- planificarea spaial i managementul aezrilor umane din zonele ameninate de dezastre,- promovarea activitilor de construcii n acord cu exigenele DD;

- PROGRAMUL DE MANAGEMENT URBAN AL BNCII MONDIALE (1994), componenta Managementul urban i mediul conine lucrarea Consideraii cu privire la utilizarea terenului i managementul urban ecologic.

n consecin, se propune o strategie integrat privind managementul terenurilor care este orientat pe urmtoarele direcii:- Realizarea echilibrului ntre protecia mediului i dezvoltarea urban,- Protejarea resurselor funciare sensibile,- Gestionarea zonelor expuse la riscuri,- Protejarea resurselor culturale,- Conservarea spaiilor deschise,- Descurajarea extinderii urbane excesive,- Gestionarea terenurilor agricole.

Pentru implementarea acestei strategii se consider necesare o serie de politici i instrumente pentru ndrumarea i motivarea comportamentului adecvat al actorilor, ntre care unele sunt legate de asigurarea infrastructurii, informarea i instruirea populaiei.

- DIRECTIVE PENTRU PLANIFICAREA I GESTIUNEA UNUI HABITAT COMPATIBIL CU DEZVOLTAREA DURABIL, un document care aparine Comisiei Europene ONU pentru Europa i a fost elaborat n 1996.

Directivele se adreseaz n principal decidenilor i responsabililor privind aezrile umane la nivel naional, urmrind s ofere acestora un suport pentru adaptarea politicilor, legislaiei i reglementrilor naionale n sensul dezvoltrii unui habitat care s favorizeze calitatea vieii, sntatea i bunstarea.


n acest context se apreciaz c realizarea unui habitat compatibil cu dezvoltarea durabil devine o provocare de cea mai mare importan pentru rile europene.

Obiectivul DD a imprimat o schimbare a nsi viziunii tradiionale a amenajrii i gestiunii oraelor, determinnd apariia noiunii de planificare n funcie de ecosisteme care presupune:- Integrarea tuturor elementelor naturale, fizice, sociale, culturale i economice ca i a

relaiilor dintre acestea;- Luarea in considerare a interaciunii dintre aer, sol, ap, zgomot i organismele vii, inclusiv

fiinele umane;- Accentul pe natura dinamic a ecosistemelor;- Umrirea restaurrii i conservarea integritii, calitii i sntii sistemelor.

Directivele menioneaz progresele obinute n ceea ce privete reglementrile juridice i instrumentele economice utilizate pe plan european pentru promovarea principiilor dezvoltrii durabile.

- AGENDA HABITAT, document al Comisiei ONU pentru Aezri Umane, semnat la Istanbul n 1996, focalizat pe problematica aezrilor umane nglobnd aspecte din diferite sectoare cum ar fi: politici guvernamentale, protecia mediului, gestiunea mediului construit etc.

- DIRECTIVE ALE COMISIEI ECONOMICE ONU PENTRU EUROPA PRIVIND ADMINISTRAREA BUNURILOR FUNCIARE, document care a fost publicat n 1996 de ctre Comisia Economic ONU pentru Europa, care are ca premise cteva principii foarte clare i la obiect ntre care:- Terenul i informaiile referitoare la acesta sunt resurse a cror gestiune este necesar

pentru creterea economic,- Indiferent de msura implicrii sectorului privat nu se poate asigura dezvoltarea durabil

dac statul nu i asum gestiunea informaiilor n ceea ce privete proprietatea, valoarea i modul de utilizare a terenurilor.

Documentele care au fost menionate mai sus ntemeiaz cooperarea la scara Uniunii Europene.

Statele membre au adoptat urmtoarele categorii de teritorii i de obiective i opiuni politice pentru dezvoltarea spaial a Europei:

1. zone metropolitane,2. zone urbane policentrice (cu densiti ridicate i sczute),3. zone rurale urbanizate (rural accesibil),4. zone rurale (rural inaccesibil),5. zone periferice.

- INCADRAREA IN ACORDURILE INTERNATIONALE SI ALINIEREA LA NORMELE EUROPENE:- Politica industrial - Carta European a ntreprinderilor Mici.

- Cercetarea - dezvoltarea i inovarea tehnologic - Ctre o Zon de Cercetare European (COM2000(6) i Dimensiunea Regional a Zonei de Cercetare Europene), Mai mult Cercetare pentru Europa, pn la 3 % din PIB.


- Sprijinirea dezvoltrii unei societi informaionale eEuropa, o Societate Informaional pentru Toi,Comisia European.

- Protecia Mediului - strategia de transport reflect principiile strategiei TINA a Comisiei, inclusiv inter-modalitatea.

- Politica energetic - Carta Alb a Energiei pentru Viitor COM (97) 599, Ctre o Strategie European pentru sigurana furnizrii energiei .

- Investiiile n domeniul mediului - principiile celui de-al aselea Plan de Aciune Comunitar n domeniul Proteciei Mediului, precum i politica Comunitar de ansamblu n domeniul Proteciei Mediului.

- Dezvoltarea resurselor umane - principiile Strategiei Europene de Ocupare, ca i obiectivul pe termen lung enunat de Consiliul European de la Lisabona, i anume acela ca Uniunea European s devin pn n 2010 economia cea mai competitiv, bazat pe cunoatere. Recomandrile Parteneriatului pentru Aderare i cu Evaluarea Comun a Prioritilor de Ocupare din Romnia (JAP).

- Dezvoltare spaial - principiile specificate n documentul Perspectivele Europene de Dezvoltare Spaial care i propune mbuntirea reelelor urbane i mbuntirea cooperrii dintre orae i sate, ca motor al creterii economice. Strategia evideniaz rolul centrelor urbane, ca poli de cretere economic, capabile s creeze locuri de munc i s mbunteasc condiiile de baz pentru demararea afacerilor, contribuind la rezolvarea problemelor din mediul urban. Strategia european are n vedere i recomand stabilirea unor relaii solide i stabile ntre zonele urbane i cele rurale, n diferite domenii, ntre care o importan deosebit o are promovarea turismului, n scopul dezvoltrii economiilor regionale.

Obiectivele PUG vor fi in deplina concordanta cu urmtoarele Planuri si Programe nationale:- Prioritatea nationala Dezvoltarea i modernizarea infrastructurii de transport este aceea de a

genera o dezvoltare echilibrat a tuturor modurilor de transport prin asigurarea infrastructurilor de transport moderne i durabile mpreun cu o cretere a calitii serviciilor i realizarea unui sistem funcional de unitate n diversitate.

Romnia are stabilite, prin Legea nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional - Seciunea I - Reele de transport, liniile directoare ale cilor de comunicaie de interes european i naional prin Planul de Amenajarea Teritoriului Naional Seciunea I Ci de comunicaie, ca suport al dezvoltrii complexe i durabile a teritoriului pe termen lung, inclusiv al dezvoltrii regionale, reprezentnd totodat contribuia specific a rii noastre la dezvoltarea spaiului european (vezi Figurile 1.1, ... 1.4.). Planul de Amenajarea Teritoriului Naional Seciunea I Ci de comunicaie definete bazele reelei naionale de ci de comunicaie, identificnd proiectele prioritare i msurile de armonizare necesare pentru dezvoltarea acesteia pe termen scurt, mediu i lung, propune soluii care au n vedere stabilirea unor raporturi economice echilibrate n teritoriu urmrindu-se obiectivele nsuite la nivel european i racordeaz reeaua naional major de ci de comunicaie la cele 3 coridoare prioritare de transport europene i pan-europene IV, VII i IX care traverseaz teritoriul Romniei, convenite n cadrul conferinelor pan-europene de transporturi de la Helsinki :- CORIDORUL IV: Berlin Nurnberg Praga Budapesta Bucureti Constana Salonic

Istanbul;- CORIDORUL IX: Helsinki - St. Petersburg Moscova Pskov Kiev Liubashevska

Chiinau Bucureti Dimitrovgrad Alexandropolis;Pagina 7 din 216

S.C. ENERGO MEDIU S.R.L. Buzu S.C. ENERGO MEDIU S.R.L. Buzu Raport de mediuRaport de mediuR-BM-06-185/10.12.2007R-BM-06-185/10.12.2007 Plan Urbanistic General municipiul BuzuPlan Urbanistic General municipiul Buzu

- CORIDORUL VII : Dunrea, inclusiv legtura pe Canalul Dunre - Marea Neagr.Cele trei coridoare asigur legtura Europei Centrale i de Est cu nordul i vestul Europei.

Fig. 1.1. Planul de Amenajarea Teritoriului Naional Seciunea I - Reele de transport. Direcii de dezvoltare a reelei de ci rutiere

Fig. 1.2. Planul de Amenajarea Teritoriului Naional Seciunea I - Reele de transport. Direcii de dezvoltare a reelei de ci feroviare


Fig. 1.3. Planul de Amenajarea Teritoriului Naional Seciunea I - Reele de transport. Direcii de dezvoltare a reelei de ci navigabile

Fig. 1.4. Planul de Amenajarea Teritoriului Naional Seciunea I - Reele de transport. Direcii de dezvoltare a reelei de transport combinat

- Legea nr. 5 /2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional - Seciunea a III-a - Zone protejate, care evideniaz zonele naturale protejate de interes naional (vezi Fig. 1.5.). i identific valorile de patrimoniu cultural naional, care necesit instituirea de zone protejate pentru asigurarea proteciei acestor valori (vezi Fig. 1.6.).

Planului National de Dezvoltare 2007 2013 . n vederea atingerii obiectivului global i a obiectivelor specifice pentru perioada 2007-2013, msurile i aciunile avute n vedere sunt grupate n cadrul a ase prioriti naionale de dezvoltare:1. Creterea competitivitii economice i dezvoltarea economiei bazate pe cunoatere2. Dezvoltarea i modernizarea infrastructurii de transport3. Protejarea i mbuntirea calitii mediului4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuprii i a incluziunii sociale i ntrirea

capacitii administrative5. Dezvoltarea economiei rurale i creterea productivitii n sectorul agricol


6. Diminuarea disparitilor de dezvoltare ntre regiunile rii

Fig. 1.5. Planul de Amenajarea Teritoriului Naional Seciunea III Zone protejate. Zone naturale

Fig. 1.6. Planul de Amenajarea Teritoriului Naional Seciunea III Zone protejate. Zone construite

- POS Mediu - Planul Operational Sectorial de MEDIU - care dezvolta prioritatea 3 a Planului National de Dezvoltarea 2007-2013 Protejarea si imbuntirea calitii mediului. Obiectivele POS sunt:- Imbunatatirea accesului la infrastructura de apa, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa

si canalizare in majoritatea zonelor urbane pana in 2015;- Ameliorarea calitatii solului, prin imbunatatirea managementului deseurilor si reducerea

numarului de zone poluate istoric in minimim 30 de judete pana in 2015;


- Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare vechi in cele mai poluante localitati pana in 2015;

- Protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea implemantarii retelei Natura 2000;

- Reducerea riscului la dezastre naturale, prin implementarea masurilor preventive in cele mai vulnerabile zone pana in 2015.n vederea atingerii acestor obiective, s-au identificat urmtoarele axe prioritare:- Axa prioritar 1 Extinderea i modernizarea infrastructurii de ap i ap uzat;- Axa prioritar 2 Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deeurilor i

reabilitarea siturilor contaminate;- Axa prioritar 3 mbuntirea sistemelor municipale de termoficare n zonele prioritare

selectate;- Axa prioritar 4 Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecia

naturii;- Axa prioritar 5 Dezvoltarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale n

zonele cele mai expuse la risc;- Axa prioritar 6 Asistena Tehnic.

PDR - Planul de Dezvoltare pentru Regiunea Sud-Est 2007 2013 din care fac parte judeele Brila, Buzu, Constana, Galai, Ialomia, Tulcea si Vrancea (vezi Fig. 1.7.) are ca scop regenerarea economic i social a regiunii.

Fig. 1.7. Regiunea de dezvoltare 2 Sud-EstSursa: MDRL

Obiectivele strategice pentru implementarea PRD sunt:- Creterea nivelului de competitivitate i atractivitate al regiunii,- Creterea capacitii inovatoare i competitivitii mediului de afaceri al regiunii,- Dezvoltarea economic, social i cultural durabil i echilibrat a comunitilor

rurale,- Creterea stabilitii sociale i eficientizarea potenialului forei de munc al regiunii.

Planul de dezvoltare va fi implementat pe baza urmtoarelor prioriti cheie, care constituie conductorii schimbrii i care sunt orientate spre nevoile specifice de dezvoltare ale regiunii:

- Prioritatea 1 Dezvoltarea infrastructurii locale i regionale. Avnd ca obiectiv asigurarea conditiilor fizice pentru o economie i un mod de via modern stabilete urmtoarele


msuri:- Dezvoltarea i modernizarea infrastructurii de transport i portuare, incluznd

infrastructura i activitile de suport a acesteia,- Dezvoltarea utilitilor, serviciilor publice i a infrastructurii sociale,- Dezvoltarea infrastructurii informaionale i de telecomunicaii i facilitarea accesului

la serviciile IT,- Extinderea i modernizarea infrastructurii de protecie a mediului,- Dezvoltarea i modernizarea infrastructurii energetice,- Modernizarea i regenerarea siturilor industriale i a zonelor urbane,- Reconstrucia ecologic a zonelor degradate i protejarea patrimoniului natural;

- Prioritatea 2 Dezvoltarea afacerilor prin asigurarea unui mediu favorabil mbuntirii performanelor economice ale regiunii. Stabilete urmtoarele msuri:- Dezvoltarea infrastructurii de afaceri,- Stimularea nfiinrii de noi IMM-uri i creterea competitivitii celor existente,- Promovarea inovrii, cercetrii i dezvoltrii tehnologice,- Stimularea investiiilor sectorului privat n economia regiunii,- Dezvoltarea infrastructurii turistice i a activitilor de sprijin pentru turism,- Creterea serviciilor de sprijin i consultan pentru IMM-uri,- Promovarea cooperrii interne i internaionale.

- Prioritatea 3 Dezvoltarea rural i eficientizarea agriculturii, avnd ca obiectiv creterea gradului de participare al comunitilor rurale i al agriculturii la economia regiunii;- Dezvoltarea i mbuntirea infrastructurii fizice i sociale a comunitilor rurale,- Diversificarea economiei rurale i creterea competitivitii acesteia,- Diversificarea i dezvoltarea sectorului agricol i agro-alimentar,- Dezvoltarea i mbuntirea infrastructurii de sprijin a Agriculturii,- mbuntirea procesrii i marketingului produselor agricole,- Conservarea i mbuntirea mediului nconjurtor al comunitilor rurale i protejarea

motenirii culturale,- Dezvoltarea sectorului de servicii concentrat pe specificitatea mediului rural;

- Prioritatea 4 Dezvoltarea resurselor umane, prin asigurarea de resurse umane flexibile, capabile i moderne, necesare susinerii dezvoltrii economice i sociale durabile.- Adaptarea continu i structurarea sistemului educaional i de pregtire profesional n

conformitate cu cerinele pieei muncii,- Adaptabilitatea forei de munc i dezvoltarea antreprenoriatului,- Politici active pentru angajare,- Promovarea dezvoltrii i incluziunii sociale.

- Strategia energetica prin care se incearca sa se identifice proiectele necesare dezvoltarii infrastructurii energetice pentru urmatorii 15 ani. Obiectivul principal il constituie promovarea unor proiecte de investitie prin care o parte din energia necesara sa fie produsa in judet. Resursele energetice principale sunt: productia agricola (din care se poate produce biodisel si bioetanol), biomasa (care poate produce curent electric si energie termica), energia eolian i energia solar.


Avnd in vedere politica Uniunii Europene de crestere a utilizarii in transport a biocombustibililor este posibil sa apara in viitorul apropiat si instalatii de bioetanol.

- Strategia nationala de management al riscului la inundatii, aprobat prin HG nr. 1 854/2005, si HG nr. 1 286/2004 privind aprobarea Planului general de masuri preventive pentru evitarea si reducerea efectelor inundatiilor.

- Proiect cu finantare UE Diminuarea Riscurilor in cazul producerii calamitatilor naturale si pregatirea pentru situatii de urgenta. Acest proiect are 9 subproiecte si are ca obiective:- reabilitarea si marirea gradului de siguranta a infrastructurii de aparare impotriva inundatiilor.

Pentru judeul Buzu proiectul prevede mrirea gradului de siguran a barajului Siriu.

- PRAM - Planul Regional de Actiune pentru Mediu - al ARPM Galati este parte a Programului de Aciune pentru Mediu pentru Europa Central i de Est adoptat n cadrul Conferinei Ministeriale Un mediu pentru Europa desfurat n 1993 la Lucerna, Elveia, document cadru care constituie o baz pentru aciunea guvernelor i administraiilor locale, a Comisiei Comunitilor Europene i a organizaiilor internaionale, instituiilor financiare i a investitorilor privai n regiune care stabilete urmtoarele obiective:- mbuntirea condiiilor de mediu n cadrul comunitii prin implementarea strategiilor de

aciune concret, eficient din punct de vedere al costurilor,- Promovarea contientizrii publice a responsabilitilor n domeniul proteciei mediului i

creterea sprijinului public pentru strategiile i investiiile necesare aciunii,- ntrirea capacitii autoritilor locale i a ONG-urilor n managementul i implementarea

programelor pentru protecia mediului, incluznd abilitatea acestora n obinerea finanrilor din partea instituiilor naionale i internaionale, precum i din partea sponsorilor,

- Promovarea parteneriatului ntre ceteni, autoritile locale, ONG-uri, oameni de tii i oameni de afaceri, precum i nvarea modului de a conlucra n soluionarea problemelor comunitii,

- Identificarea, evaluarea i stabilirea prioritilor de mediu pentru care este necesar a se aciona, pe baza valorilor comunitii i a datelor tiinifice,

- Elaborarea unui Plan Regional de Aciune pentru Protecia Mediului care s identifice aciunile specifice necesare soluionrii problemelor i promovrii viziunii comunitii,

- Satisfacerea cerinelor ce decurg din legislaia i reglementrile naionale n elaborarea Planului Regionale de Aciune pentru Protecia Mediului.Planul Regional de Aciune pentru Mediu promoveaz ideea parteneriatului n rezolvarea

problemelor de mediu prin atragerea n structura organizatoric a autoritilor regionale, precum i a administraiei publice judeene i locale, a instituiilor deconcentrate ale statului, a marilor uniti poluatoare, a unitilor de nvmnt, a organizaiilor neguvernamentale, a mass-media i a altor instituii interesante. PRAM a avut n vedere dezvoltarea durabil a comunitilor locale din Regiunea Sud-Muntenia, pornind de la starea factorilor de mediu, dar i de la problemele specifice privind calitatea vieii populaiei, starea de sntate, legislaia, educaia ecologic.

Scopul PRAM este evaluarea clar a problemelor de mediu, stabilirea prioritilor de aciune pe termen scurt, mediu i lung, stabilirea corelrii dezvoltrii economice cuprinse n Planul de Dezvoltare Regional cu aspectele de protecia mediului. Problemele de mediu care sunt soluionate n cadrul Regiunii Sud-Muntenia se identific dup urmtoarele aspecte:- au cel mai mare impact influeneaz un numr ct mai mare de persoane, n cele mai

importante direcii;


- sunt cele mai centrale influeneaz ct mai multe probleme;- sunt cele mai urgente pot cauza probleme suplimentare dac nu sunt rezolvate;- corespund n cel mai nalt grad valorilor comune ale comunitii.

Principalele deziderate ale PRAM sunt:- Identificarea i stabilirea prioritilor problemelor/aspectelor de mediu n funcie de

efectele pe care le au asupra mediului,- Transformarea problemelor/aspectelor de mediu prioritare n aciuni care trebuie ntreprinse

de prile implicate. - S optimizeze accesul la Fondurile Structurale.

- PLAM - Plan Local de Actiune pentru Mediu - judetul Buzau prin care, ntr-o viziune comunitar, autoritatile administratiei publice locale evalueaz aspectele de mediu, stabilesc prioritile, identific cele mai adecvate strategii de rezolvare a celor mai importante probleme i acioneaz pentru mbuntirea real a situaiei mediului i aspectelor de sntate public n spiritul unei dezvoltari durabile a teritoriului.

Programul Local de Aciune pentru Protecia Mediului a fost iniiat i implementat prin Programul PHARE Asistena tehnic pentru ntrirea Ageniilor Locale de Protecie a Mediului i nfiinarea Ageniilor Regionale de Protecie a Mediului, autoritatea de implementare a Proiectului fiind Ministerul Mediului i Gospodririi Apelor.

Programul Local de Aciune pentru Mediu (PLAM) reprezint strategia pe termen scurt, mediu i lung pentru soluionarea problemelor de mediu din jude avnd la baza principiile dezvoltrii durabile i presupune dezvoltarea unei viziuni colective, evaluarea problemelor de mediu, stabilirea prioritilor, identificarea celor mai adecvate strategii pentru rezolvarea problemelor principale, precum i aciuni de implementare care s conduc la obinerea unor mbuntiri reale ale mediului i ale sntii publice.

PLAM cuprinde, printre altele, urmtoarele obiective :- mbuntirea condiiilor de mediu n cadrul comunitii prin implementarea strategiilor de

aciune concret, eficient din punct de vedere al costurilor ;- Identificarea, evaluarea i stabilirea prioritilor de aciune ;- Promovarea contientizrii publicului i responsabilizarea acestuia ;- Promovarea parteneriatului dintre ceteni, reprezentanii autoritilor locale, ONG-uri,

oameni de tiin, ageni economici ;- ntrirea capacitii instituionale a autoritilor locale i a ONG-urilor de a coordona i

realiza programe de mediu.- Respectarea cerinelor legislative naionale.PLAM ofer un punct de pornire n dezvoltarea unei comuniti durabile i ofer garania

faptului c respectiva comunitate a abordat i examinat adecvat principalele aspecte de mediu care afecteaz n mod nefavorabil att sntatea uman ct i sntatea ecosistemului.

Planul include :

a. masura de extindere si modernizare a infrastructurii de protectie a mediului care are ca obiective:- Imbunatatirea calitatii factorilor de mediu;- Promovarea recuperrii, reciclarii si reutilizarii deeurilor;


- Prevenirea si diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale.

Actiuni indicative- Modernizarea si eficientizarea managementului integrat a deseurilor la nivel local, judetean

si regional (se includ si deseurile ce solicita masuri specifice, cum ar fi cele municipale, de ambalaje, periculoase, de echipamente electrice si electronice, din constructii si demolari);

- Realizarea unor lucrri de reabilitare i infiinare a perdelelor de protecie ale cilor de comunicaii i transport;

- Extinderea si modernizarea sistemului de alimentare, tratare si distributie a apei potabile;- Extinderea si modernizarea sistemului de canalizare si epurare a apelor uzate;- Realizarea de masuri de prevenire a dezastrelor naturale (consolidarea malurilor i

regularizarea cursurilor de apa, consolidarea de versanti, lucrari de impadurire, etc);- Actiuni de constientizare a populatiei referitor la importanta si necesitatea protectiei

mediului inconjurator si conservarea biodiversitatii.b. masura de reconstructie ecologica a zonelor degradate si protejarea patrimoniului natural care

are ca obiective:- Reabilitarea si repunerea in circuitul natural a terenurilor degradate;- Imbunatatirea managementului ariilor naturale protejate;- Conservarea patrimoniului natural si utilizarea lui durabila.

Actiuni indicative- Amenajarea si ameliorarea ecologica a terenurilor afectate de activitatile industriale si

agricole poluante;- Refacerea terenurilor afectate prin poluare istorica;- Repunerea terenurilor in circuitul agricol;- Refacerea zonelor contaminate;- Restaurarea ecosistemelor distruse prin defriri i punat abuziv;- Modernizarea tehnologiilor de refacere a mediului;- Extinderea retelei regionale de arii protejate si rezervatii naturale;- Studii privind starea de conservare a habitatelor si a speciilor de flora si fauna;- Activitati de exploatare rationala a resurselor naturale;- Exploatarea eficienta a potentialului economic a zonelor din zona Dunarii;

c. masura privind dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii fizice si sociale a comunitatilor rurale care are ca obiective:- crearea, reabilitarea i modernizarea utilitilor publice;- asigurarea unui transport eficient al oamenilor, bunurilor i materiilor prime; - asigurarea nesarului de ap i creterea calitii acesteia;- asigurarea condiiilor optime de educare i formare;

Actiuni indicative- modernizarea drumurilor de legtur ntre comuniti i de acces a acestora la reeaua de

drumuri naionale, judeene i locale; - modernizarea i extinderea reelelor de alimentare cu ap potabil;


- modernizarea i realizarea de staii de tratare a apei potabile i de epurare a apelor uzate;- realizarea, reabilitarea, modernizarea unitilor de nvmnt;- realizarea, reabilitarea, modernizarea unitilor medicale ;- realizarea, reabilitarea, modernizarea centrelor de ocrotire social;

d. masura privind dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii de sprijin a agriculturii care are ca obiective:- crearea sau mbuntirea accesului fermierilor la infrastructura de sprijin a agriculturii;- mbuntirea mediului nconjurtor i protejarea acestuia;- mbuntirea organizrii produciei agricole;

Actiuni indicative- drumuri de exploatare, vicinale ce nu sunt clasificate ntr-o categorie public de drum;- asigurarea condiiilor necesare pentru producie i depozitarea produselor agricole;- achiziionarea de utilaje agricole pentru diversificarea, creterea volumului i a calitii

produciei agricole i alimentare;- asigurarea condiiilor necesare pentru procesare, prelucrare, distribuie a produselor

agricole;- construirea de depozite ecologice pentru gestiunea eficient a deeurilor animaliere i

vegetale;- realizarea de mbuntiri funciare, ndiguiri, irigaii.

- Proiectul de reabilitare al DN 10 Buzu-Braov - realizat de SC IPTANA - SEARCH S.R.L. Bucuresti, care a avut in vedere, printre altele, in afara fluentei cerute de drum si rezolvarea unor probleme locale generate de impactul cu circulatia rutiera din zonele de impact traversate. In cazul de fata, necesitati de mobilare ca urmare a apartenentei unui tronson de peste 2,0 km apartinand DN 10 au condus la aparitia unor cerinte imediate de rezolvare a acceselor catre viitoarele dotari. Astfel, problematica generala de reabilitare a DN 10, care prevede extinderi ale amprizei actuale (inclusiv pe zona supratraversarii CF) se intersecteaza cu necesitatea asigurarii accesibilitatii la investitiile ce se prevad in viitorul apropiat in zona mentionata.

- Planul de Amenajare a Teritoriului Judetului Buzau in vigoare;- Proiectul Sistem de valorificare si reciclare pentru ambalaje si deseuri din ambalaje,- Strategia de dezvoltare a municipiului Buzau 2008-2013 este un document cadru de referin

care stabilete direciile strategice clare pentru viitorul oraului, facilitnd luarea unor decizii importante n toate domeniile de activitate.Obiectivele strategiei:- Dezvoltarea urban pe orizontal a municipiului Buzu;- mbuntirea accesibilitii i a legturilor cu zonele nconjurtoare;- Creterea competitivitii economiei oraului;- Creterea calitii infrastructurii i a serviciilor sociale;- Creterea rolului societii civile n dezvoltarea oraului- Asigurarea proteciei mediului n toate activitile ce se desfoar n municipiul Buzu.


Pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare urban propuse, este necesar implementarea urmtoarelor prograame:

- Program 1.1. Regenerare urban n zona central i valorificarea monumentelor istorice;- Program 1.2. Regenerare urban n zonele verzi i valorificarea siturilor arheologice i peisagere;- Program 1.3. Regenerare urban a zonelor de locuine i crearea unor parcuri industriale;- Program 1.4. Regenerare urban a zonelor de locuine colective Zona Micro 14, Zona Dorobani,

Bulevardul Unirii ax important de acces ctre centru;- Program 1.5. Regenerare urban a zonelor de locuine individuale Zona Nicolae Blcescu,

ZonaMarghiloman-Gar, Zona Pod Horticolei, Zona Luceafrului;- Program 2.1.ncurajarea dezvoltrii urbane ntre limita actual a oraului i rul Buzu;- Program 3.1.Campus Universitar: Universitate Tehnic n preajma Zonei Industriale.

Suprafaa de teren ce face obiectul documentaiei de fa (vezi Plana 1 Plan de ncadrare n zon) este situat n teritoriul administrativ al municipiului Buzau, in cadrul extravilanului localitii, si care constituie zona de extindere optima spre raul Buzau si adiacent arterelor de circulatie in zonele de acces a accestora in intravilanul existent: DN 10 Buzau - Brasov, E 85 Buzau Focsani i Buzau Urziceni, DN 2 Buzau - Ploiesti si DN 2B Buzau - Braila.

Se propune o marire a limitei intravilanului existent cu o suprafata de 1 704,8385381 ha de la o suprafa de intravilan existent de 2 852,6211935 ha la o suprafa de intravilan propus de 4 557,4597316 ha.

Primaria Buzau a transmis solicitari autoritatilor publice indicate de APM Buzau privind nominalizarea persoanelor care reprezinta institutia in cadrul grupului de lucru, persoanele nominalizate fiind invitate sa participe la sedintele din data de 07.12.2007, 19.12.2007 i 22.01.2009. Procesele verbale incheiate in urma sedintelor sunt anexate prezentului raport de mediu (vezi Anexele 1).

La baza prezentei lucrari au stat Planul Urbanistic Zonal si Prescriptiile specifice zonelor functionale (Regulamentul Local de Urbanism) in forma prezentata de proiectantul acestora SC PROIECT SA, completat, astfel incat in raportul de mediu preluam ultima varianta prezentata grupului de lucru.


2. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG

Scurt istoric al municipiului Buzau. Municipiul Buzu este aezat n sud-estul Romniei la o altitudine de 101 m fa de nivelul mrii,

avnd coordonatele 4509" latitudine nordic i 255" longitudine estic. Are o suprafa de 81,3 km2 i o populaie de 146.926 locuitori (la 1 iulie 2001).

S-a descoperit un complex de locuire specific culturii Gumelnia n parcul Crng, din mileniul 4 .Hr. un mormnt aparinnd epocii bronzului, cultura Monteoru (2200 - 1100 . Hr.) tot n Crng precum i complexe de locuire getodacice n zona industrial Buzu-Sud i n zona strzilor Bucegi- Bistriei.

Prima meniune documentar despre rul Buzu (pe malul cruia se gsea cu siguran un polis) se refer la faptele, credina ortodox i martiriul lui Sava de la Buzu, necat la 12 aprilie 372 n apa rului Mousaios (Buzu) de ctre goii necretinai condui de Athanaric (documentul "Ptimirea Sfntului Sava", redactat n anul 376, se pstreaz n copii la Biblioteca Vaticanului i Biblioteca "San Marco" din Veneia). Pe teritoriul municipiului s-au gsit monede din toat perioada secolelor IV-XIII. Descoperirile arheologice au dovedit o amploare deosebit a vieii economice i sociale pe un spaiu extins (la sud de calea ferat - Trgul Drgaica - Atelierele ACR - depozit UJCC). Giecomo Di Petro Luccari, aflat la Curtea lui Mihai Viteazul, consemneaz, citnd documente mai vechi: "Negru Vod (legendarul ntemeietor al rii Romneti) a fondat oraul Cmpulung i a tras cteva ntrituri de crmid ars la Bucureti, Trgovite i Buzu".

Prima menionare documentar a Buzului ca trg i punct de vam ntr-un document intern este cel emis la 30 ianuarie 1431 de Dan al II-lea (1420-1431) prin care scrie, "trgurilor i vmilor" rii c negustorii romni vor putea cumpra i vinde mrfuri la Braov, iar negustorii braoveni vor putea cumpra i vinde mrfuri n ara Romneasc nestingherii, pltind tax vamal stabilit de o reglementare anterioar: "S fie cum a fost n zilele printelui domniei mele, Mircea Voievod (1386 - 1418)".

n anul 1500 domnitorul Radu Cel Mare, cu ajutorul patriarhului Nifon, nfiineaz Episcopia Buzului, oraul devenind Reedin Episcopal. La 1507 oraul Boza (Buzu) apare pentru prima oar ntr-o hart ntocmit de Nicolaus Germanus.

n 1571 este construit mnstirea Banu, menionat documentar pentru prima oar n 1592, ctitoria lui Andronic Cantacuziro. Mnstirea este denumit a "Banului" dup numele dregtoriei ctitorului n 1618. n 1722 biserica este rezidit de Andreiana, soia lui erban Cantacuzino. n 1884 la pictarea Bisericii particip i Gheorghe Tttrescu. n 1575 ia fiin Bazarul - al doilea din ara Romneasc - pia permanent cu dughene, prvlii, pivnie, magazii - prima tire privitoare la un element urbanistic - piaa. n 1619 orenii construiesc o biseric din lemn cu hramul "Sf. ngeri", numit i "biserica din pdure", iar la 1649 Badea Obredi reconstruiete Biserica "Negutori". Suedezul Clas Brorsson, care trece spre poart n anul 1657 ca sol al regelui Carol Gustav al X - lea, relateaz despre Buzu:"...pmntul era roditor ... dar ogoarele erau nearate i pustii, deoarece locuitorii se refugiaser n zona deluroas, unde-i caut adpost cnd nvlesc turcii si ttarii". Constantin Brncoveanu nfiineaz la 1691 prima tipografie la Episcopia Buzului n slova romneasc, condus de Mitrofan. n 1693 acelai domnitor, C. Brncoveanu, d un act pentru a se face trg la Buzu.


Intr-un document emis de Alexandru Ipsilanti la 26 august 1778 este menionat Drgaica lng ora. Scopul iniial al Drgicii era desfacerea lnii, de aceea se inea n lunile de dup tunderea oilor. Faimoasa Drgaic coboar de pe muntele Penteleu lng ora.

La 1780 Mihai Mincu i soia sa, Minculeasa, construiesc Biserica Grlai pe moia lor.Se nfiineaz n 1831 coala de zugravi de subire i iconari pe lng Episcopie, condus de

Nicolae Teodorescu, iar n 1832 se deschide prima coal n limba romn - coala Naional (Preparandie), avndu-l ca director pe Dionisie Romano. La 1832 are loc cea dinti numrtoare oficial, Tabela statistic (recensmnt) a populaiei. Oraul avea un numr de 2567 suflete. Dup naionalitate populaia oraului: 99% romni i doar 18 evrei, 1 englez i 1 austriac. n 1836 a luat fiin Seminarul - prima coal secundar din Buzu - iar n 1838 este inaugurat cldirea acestuia. n 1838 a luat fiin coala Normal a judeului, unde se strng candidaii de nvtori din 115 sate buzoiene. n 1840 Dionisie Romano nfiineaz la coala naional prima Bibliotec colar romneasc pentru nvtori avnd funcie i de bibliotec public. Prima publicaie "religioas i moral" din ar, "Vestitorul Bisericesc", apare la 1839. Iniiatorul, Dionisie Romano, este considerat ctitor al presei buzoiene. Buzul este primul ora de provincie unde s-a organizat Garda Naional la 18- 19 iunie 1848. ntre 1850- 1880 au fost construite cldirile de pe Strada Trgului (Cuza Vod) nlocuind construciile mai vechi, de la care au fost folosite fundaiile si pivniele. n 1854- 1855 apare Biblia de la Buzu editat de Episcopul Filotei, a patra Biblie romneasc. Reprezentanii buzoieni n divan sunt unioniti.

Gimnaziul ia finta n 1867, numit "Tudor Vladimirescu" pn n 1875, apoi "Alexandru Hasdeu". Din 1932 - "B.P.Hasdeu", azi Colegiul Naional "B.P.Hasdeu'. n 1868 apare prima Librrie la Buzu, a lui Al. Georgescu, iar n 1873 ia fiin noua tipografie "Alexandru Georgescu", prima tipografie laic, deschiznd drumul publicisticii buzoiene.

In 1872 se d n exploatare calea ferat Bucureti - Buzu - Brila - Galai iar n 1881 calea ferat Buzu - Mreti, prima linie ferat proiectat i construit de ingineri romni.

Este inaugurat noul local al Spitalului "Maria Minculeasa" (Grlai) n 1907, iar n 1908 este inaugurat calea ferat Buzu-Nehoiau. n 1913 este nfiinat distileria de petrol "Saturn".

In 1937 se inaugureaz sediul colii Normale de fete (azi sediul Muzeului judeean). A luat fiin Fabrica "Metalurgica i Turntorie S.A." (1928). Dup planurile arhitectului Duiliu Marcu primarul Stan Sraru construiete Piaa Central n 1934- 1935. Dup intrarea trupelor germane n ora, la nceputul celui de-al doilea rzboi mondial, n august 1944, intr trupele sovietice. ntruct trupele germane se baricadaser n Palatul Comunal, sovieticii au tras cu tunul i au drmat turnul iar acesta a ars mpreun cu arhiva.

Dup nfiinarea judeului Buzu n 1968 se construiete n primul rnd pe dou platforme: Buzu-Sud pe o suprafa de 318 ha ce cuprindea 50 ntreprinderi i secii i zona industrial Buzu-Nord, cu o supafa de 125 ha ce cuprindea 32 ntreprinderi i secii.

Asezare geograficaMunicipiul Buzau este reedina i cel mai mare ora al judeului Buzau (vezi Fig. 2.1.).

Municipiul se afl la cotul Carpailor de Curbur, la confluena drumurilor ntre patru mari provincii romneti: Muntenia, Transilvania, Moldova i Dobrogea i la 120 km de Bucureti. Coordonate geografice de identificare sunt:

Municipiul Buzau

latitudine longitudine Altitudine [m]45 09 00 25 05 00 95 mMN


Unitatea administrativ Buzu se nvecineaz cu urmtoarele comune:- la nord: Verneti, - la est: Mrcineni i Vadu-Paii,- la sud: Maxenu i Costeti,- la vest: Stlpu i Merei.

Figura 2.1. Judeul Buzu. Harta fizic i geografic

Municipiul (vezi Fig. 2.2.). se afl n partea de central a judetului, zona de cmpie, pe malul drept al rului Buzu. Rul formeaz limita nordic a oraului i i d acestuia o form alungit.

Cmpia Buzului aparine unitii morfologice Cmpia Romn i prezint caracteristicile unei forme de relief complexe, care se datoreaz proximitii fa de Subcarpaii de Curbur, fiind alctuit din urmtoarele tipuri: de glacis i piemont, de subsisten i tabular. Zona de amplasament a municipiului se ncadreaz n unitatea morfologic a cmpiei de subsisten deoarece execut i n prezent micri de lsare cu efecte vizibile asupra morfologiei.

Unitatea administrativ Buzu ocup altitudini de la 101 metri n nord-vest, n apropierea dealurilor, pn la 88 metri n apropierea rului, media fiind de 95 de metri (ct este i altitudinea n centrul oraului, n piaa Dacia). Se poate spune c amplasamentul municipiului este relativ plan, cu o diferen de altitudine de 10 metri de-a lungul unei linii de 4 km.


Figura 2.2. Judeul Buzu. Uniti de relief

ClimaClima municipiului Buzau este de tip continental, cu veri foarte calde si uscate (cu precipitatii cel

mai adesea sub forma de averse) si ierni reci, marcate din cand in cand de viscole puternice, dar si de intervale de incalzire care provoaca topirea stratului de zapada.

Circulaia general a atmosferei este caracterizat prin frecvena mare a adveciilor de aer termperat-oceanic din V i NV (care ajunge insa puternic transformat), advectii de asemenea frecvente, de mase de aer temperat-continental din sectorul estic si patrunderi mai putin frecvente ale aerului tropical din S si SV si advectii, relativ rare, de aer artic din Nord.

Principalele caracteristici climatice ale zonei municipiului Buzau sunt prezentate n Tabelul 2.1.n anul 2007 temperaturile nregistrate la staia meteororologic Buzau au fost mai ridicate dect n

anul 2006, astfel: - temperatura medie anual a fost de 12,7 oC, fa de 11,4 oC n 2006; - temperatura maxim 40,3 oC, fa de 36,1 oC;- temperatura minim [-11,6] oC a fost mai ridicat n anul 2007, fa de anul 2005, [ 18,4] oC.

Textura drumurilor orientata diferit, complexitatea suprafetei construite modifica si amplifica anumiti factori climatici, producand un disconfort urban, temperaturi foarte scazute sau ridicate, curenti, turbioane, evapotraspiratie ridicata, spulberari de zapada si mai ales depuneri de particule de praf, zgura, cenusa.


Tabel 2.1.- Regimul temperaturilor:o temperatura medie anual 10,8 C o media lunii ianuarie - 3,0 Co media lunii iulie 22,5 Co temperatura minim absolut (24 ianuarie 1942) - 29,6 Co temperatura maxim absolut (17 august 1952) 39,6 Co numrul mediu anual al zilelor cu temperaturi sub 0 C 104,5- Radiaia solar anual 125,0 kcal/cm2*an- Regimul precipitaiilor:o medie anual 512,1 mmo media lunii martie 25,6 mmo media lunii iunie 80,0 mmo cantitatea maxim de precipitaii n 24 ore (5 septembrie 1904) 78,7 mm- Nebulozitateao iarna-primavara 6-7o vara-inceputul toamnei 3,5 -5,5- Umiditatea relativ o media lunii ianuarie 80 %o media lunii iulie 56 %- Regimul vnturilor:o Adncimea maxima de inghet 0,8 0,9 mo Viteza medie multianual la 10 m nlime 1,4 3,4 m/so Frecvena vnturilor predominante

NE 25,4 % SV 11,8 % NV 9,3 %

o Frecvena anual al calmului atmosferic 25,0 % la sfritul verii i nceputul toamnei 41,8 %

Neomogenitatea suprafetei active din oras descrisa mai sus creeaza particularitati locale ale climatului urban astfel:1. Sectorul microclimatului industrial feroviar: zona cu o accentuata impurificare a aerului cu fum,

funingine, zgura, praf, gaze, noxe, cu o temperatura mai ridicata, frecventa cetei si vegetatie arboricola redusa.

2. Sectorul microclimatului rezidential cu urmatoarele subzone:i. microclimatul constructiilor regim parter, cu strazi sistematizate, spatii verzi in gradinile

particulare, circulatia autovehiculelor moderata, este caracterizat prin umezeala aerului ridicata, confort pentru locuitori;

ii. microclimatul regimului inalt de constructii P+6, P+10 etaje aflate pe arterele de circulatie moderne - categoria II-a de o parte si alta, insiruite sub forma unui "tunel" locuinte si dotari, cu elemente de vegetatie arboricola sporadic, este caracterizat prin umezeala relativ redusa,


prezenta curentilor "turbioane", fenomen de "ecranizare" pentru constructiile regim P+4 aflat in spatele lor;

iii. microclimatul cartierelor marginase - regim P+4 - panouri mari - sistematizare verticala redusa, vegetatie arborescenta nesemnificativa, este caracterizat prin umezeala relativ redusa, cu expunere totala la vanturile predominante, un mare disconfort urban asupra mediului ambiental;

iv. microclimatul de padure si parcuri ce cuprinde zonele adiacente Padurii - Parc Crang, Parcului Marghiloman, Iazului Morii, parcului si elesteului de la Sala Sporturilor - care genereaza permanent spre oras o dinamica locala sub forma de briza ce mareste umezeala aerului, favorizeaza temperaturi moderate si prezinta un confort urban ridicat.

3. Sectorul de microclimat periurban - zona polarizata de reteaua hidrografica a raului Buzau - este raspandit in afara zonei orasenesti, dar face parte integranta din ambientul orasului, propice dezvoltarii legumiculturii si destinderii locuitorilor, prezinta mari rezerve naturale - necesita modalitati de conservare a resurselor si calitatii mediului.

Riscuri naturaleSeismele reprezinta riscuri naturale. Teritoriul judetului Buzau, si implicit si al municipiului

Buzau este amplasat sub influenta celei mai active zone seismice din tara noastra. Rspndirea focarelor de cutremure pune in evidenta doua zone:- prima: trunchiul Vrancioaia-Tulnici-Soveja, unde se produc cutremure la adancimi intre 80-160 km, legat de curbura arcului carpatic - a doua: in regiunea de campie, intre Ramnicu Sarat, Marasesti si Tecuci aceasta zona influientand si judetul Calarasi.

Seismele cu epicentru in Vrancea au origine tectonica, fiind provocate de deplasarile blocurilor scoartei sau alte parti superioare ale invelisului, in lungul unor falii formate anterior sau in lungul unora foarte adanci. Cutremure devastatoare, cu magnitudinea cuprinsa intre 7 si 8 grade pe scara Richter, s-au inregistrat in 8 octombrie 1620, 9 august 1679, 12 iunie 1701, 13 mai 1738, 6 aprilie 1790, 26 octombrie 1802, 1829, 28 ianuarie 1838. In secolul al XX-lea cele mai semnificative evenimente au avut loc la 25 mai 1925, 10 noiembrie 1940 cu magnitudinea de 7,2 grade, 30 august 1986 cu magnitutinea de 7 grade, 30 si 31 mai 1990 cu magnitudinea de 6,9 grade , respectiv 6,4 grade.

Anexa 2 din Legea nr. 575 / 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional - Seciunea a V-a - Zone de risc natural Seciunea Cutremure de pmnt indic zonele cu risc natural de cutremure care se pot urmri grafic n Figura 2.3.

Anexa 3 din Legea nr. 575 / 2001 stabilete intensitatea seismic conform Tabelului 2.2. Tabel 2.2.

Nr.crt.

Unitateaadministrativ-teritorial

Numr delocuitori

Intensitatea seismic exprimat n grade MSK

42 Municipiul Buzu 147 627 VIII


Fig. 2.3. Romnia. Zone cu risc natural la cutremure de pmnt

Riscul major n caz de cutremure de pmnt este accentuat de existena unei situaii economice care nu permite luarea unor msuri eficiente de consolidare a cldirilor cu probleme structurale.

Procese geomorfologice actuale i degradarea terenurilor sunt grupate in zona cmpiei interfluviatile, mpreuna cu malurile vii si fruntea terasei, pe de o parte, si lunca rului impreuna cu baltile si albia minor, pe de o alta parte.

Degradarea terenurilor este legat pe de o parte de excesul de ap i eroziunile de mal, iar pe de alt parte de aciunea eolian asupra solurilor nude, lipsite de vegetaie.

Procese aluvionare cu prelungi fenomene de baltire in anii ploiosi, iar pe alocuri saraturari sunt prezente in conul de dejectie al rului Buzau. Procesele aluvionare se desfoar n albia major a rului Buzu. Acumulrile de tip proluvio-coluvial sunt puse in evidenta de numeroasele rsfirri ale cursului de ap i meandrri.

Baltirile si saraturarile sunt prezente si pe terenul ce constituie obiectul PUG in zona de N-E, fapt ce a determinat neamenajarea sa, n sensul rmnerii necultivat, fiind prezente pajitile i punile.

Alunecari de teren. Municipiul Buzu nu este nominalizat n Anexa 7 din Legea nr. 575 / 2001 Seciunea Uniti administrativ - teritoriale afectate de alunecri de teren cu localiti afectate de aceste fenomene.

Inundatii. Viiturile din sectoarele de lunca au afectat biodiversitatea. Anexa 4b din Legea nr. 575 / 2001 Zone de risc natural, Seciunea Inundaii, indic unitile teritoriale afectat de inundaii datorate revrsrilor de cursuri de ap i toreni (vezi Figura 2.4.).

Unitatea administrativ municipal Buzu este nominalizat n Anexa 5 din Legea nr. 575 / 2001 Seciunea Uniti administrativ - teritoriale afectate de inundaii cu localiti afectate de revrsri de cursuri de ap, la poziia 376, conform Tabelul 2.7.

Tabel 2.7. Nr.crt.

Unitateaadministrativ-teritorial

Tipuri de inundaiiPe cursuri de ap Pe toreni

376 Municipiul Buzu + -


Acest risc este diminuat de lucrrile de ndiguire de mal existente n zona municipiului, dar se datoreaz gradului de siguran a barajelor amenajrilor hidrotehnice situate pe rul Buzu n amonte de municipiu: Siriu, Cndeti.

Nu sunt date referitoare la inundatii n municipiul Buzu i efectele acestora datorate rului Buzu.

Fig. 2.4. Romnia. Zone cu risc natural la inundaii

Resursele naturale ale judetului Buzau - zona municipiu BuzauResursele naturale sunt resurse neregenerabile - minerale i combustibili fosili i resurse

regenerabile - ap, aer, sol, flor i faun slbatic, inclusiv cele inepuizabile: energie solar, eolian, geotermal i a valurilor si reprezint totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite n activitatea uman.

Resurse minerale Resursele neregenerabile sunt strns legate de structura geologic i de relief.La nord-est de municipiul Buzu se exploateaz argila de calitate superioar, larg folosit n

industria materialelor de construcie.In albia Buzului se gsesc rezerve importante de pietriuri i nisipuri, n multe locuri existnd

balastiere de mare productie, una dintre ele chiar in vecinatatea zonelor care a generat PUG. Resurse naturale regenerabile sunt reprezentate de resursele de apa, subteranp i de suprafa, si paduri.

Resurse umane. Populatia. Structura socio - demograficMunicipiul Buzau are o suprafa de 81,3 km2 i o populaie de 146 926 locuitori (la 1 iulie 2001).Numarul locuitorilor i repartiia geografic n interiorul municipiului Buzau a variat n decursul

timpului n funcie de oscilaiile valorice ale celor doi indicatori demografici determinani: micarea natural i micarea migratorie. Aceast evoluie uor ascendent se datoreaz sporului natural pozitiv


si mai ales sporului migratoriu spre localitatea reedin de jude, care a devenit un pol de atracie pentru populaia tnr, liber s se transfere n orice domeniu. Creterea populaiei urbane a municipiului n proporie de cca. 30 % s-a datorat stabilirii n municipiu a populaiei provenite din mediul rural.

La recensmntul din luna martie 2002, n municipiul Buzu erau nregistrai 134 227 locuitori, din care 64 802 populaie masculin (48,27 %) i 69 425 populaie feminin (51,72 %).

n anul 2002, analiza structurii pe etnii relev urmtoarea situaie la nivelul municipiului Buzu: 95,68 % erau locuitorii romni, 4,1 % rromi, celelalte etnii deinnd ponderi sub 1 %.

Echiparea tehnic a teritoriului Reteaua de comunicatiiReeaua de ci rutiere

Reeaua de drumuri publice care tranziteaz judeul Buzau leag principalele municipii i orae cu capitala de jude, precum i cu restul rii. Drumurile naionale care fac legatura dintre municipiul Buzau si celelalte municipii si localitati ale judetului sunt:- Drumul European E 85 (care se suprapune pe DN 2) spre Bucureti i Focani, Suceava, Iai; - DN 1B spre Ploieti; - DN 2B spre Brila; - DN 10 spre Braov (itinerar pe Valea Buzului);- DJ 203 D Buzu Pogoanele;- DC 15 Buzu - V. Paii ( DJ 203 K )

Toate aceste drumuri sunt artere majore de penetraie n municipiul Buzu. Pentru a degaja zona central a oraului de traficul de tranzit arterele de penetraie sunt legate ntre ele de o arter de circulaie inelar ce ocolete oraul. Plansa nr. 2. reprezinta caile de comunicatie si transport din municipiul Buzau.

Drumul naional DN 2 E 85 este una dintre principalele artere de circulaie ale Romniei, traversnd ara pe direcia SE - NE realiznd legtura ntre Bucureti i nordul Moldovei. Acest drum traverseaz municipiul Buzu prin centrul su, respectiv pe B-dul Unirii, care se caracterizeaz printr-un trafic intens. Astfel, n prezent traseul DN2 ocolete centrul municipiului folosind centura de N - V, recent drumul fiind lrgit, avnd o platform carosabil cu 4 benzi de circulaie, 2 benzi de 3,5 m si 2 benzi de 2,5 m lime, att n intravilan ct i n extravilan.

La intersecia cu DN 1B (Ploieti - Buzu ) i cu calea ferat Buzu Bucureti exist un pasaj denivelat cu 4 benzi de circulaie peste calea ferat, pasaj amenajat pentru a asigura o circulaie fluent.

La intrarea n municipiul Buzu dinspre Ploieti exist un pasaj denivelat pe DN 2 E 85, la intersecia cu calea ferat Buzu - Nehoiu, care dirijeaz circulaia att spre centrul municipiului ct i spre varianta ocolitoare a centrului municipiului precum i direcionarea circulaiei catre ieirea din Buzu spre Rmnicu Srat sau spre Nehoiu prin DN 10.

De asemenea la intersecia cu DN 10 ( Buzu Nehoiu ) s-a amenajat o intersecie denivelat care asigur fluena circulaiei pe DN 2 E 85, pe DN 10 i pe strada Transilvaniei spre centrul municipiului Buzu.


Declivitile n aliniamente i curbe se ncadreaz n limite normale.La ieirea din Buzu spre Rmnicu Srat, este amenajat o intersecie cu Bd. Unirii care asigur

legtura cu centrul municipiului i cu o arter de ciculaie de ocolire a municipiului n partea de N-E fcnd legtura ntre DN2- E85 i DN2B, avnd 2 benzi de circulaie de 3,5 m.

DN2B se desprinde din DN2, intr pe teritoriul municipiului Buzu traversnd zona industrial pe Bd. Industriei i apoi se ndreapt spre Brila.

Pe traseul lui se afl dou pasaje denivelate i intersecii amenajate cu os. Brilei care asigur legtura cu zona central a municipiului Buzu i gara Buzu.

Din DN2B pleac DJ203D, care asigur legtura cu sudul judeului.n profil transversal acest drum are 2 benzi de circulaie de 3,50 m n extravilan i 4 benzi de

circulaie de 3,50 m n intravilan. DN10 face legtura ntre municipiul Buzu i nordul judeului respectiv oraul Nehoiu. n profil

transversal, n intravilan are 4 benzi de circulaie de 3,00-3,50 m iar n extravilan are 2 benzi de circulaie de 3,50 m.

DN1B Buzu-Ploieti pe teritoriul municipiului Buzu are un traseu relativ scurt,mai exact intersecia cu DN2-E85.

Drumul judeean DJ 203D face legtura ntre municipiul Buzu i sudul judeului i pleac din DN 2B. Are o platform carosabil de 3,00 m iar intersecia cu DN 2B nu este amenajat corespunztor mai ales n perspectiva realizrii variantei de ocolire a municipiului Buzu prin legtura cu DN 2.

Drumul comunal DC 15 asigur legtura ntre municipiul Buzu i comuna Vadu Paii.Legtura ntre intrrile i ieirile n municipul Buzu pe direcia SV-NE se face prin Bd. Unirii,

artera principal a municipiului, ce se caracterizeaz printr-un trafic intens pe toat durata zilei, att pentru localnici datorit concentrrii mari de uniti comerciale, ct i pentru cei care tranziteaz municipiul,asigurnd legtura ntre nordul i sudul rii.

n profil transversal strada are 6 benzi de circulaie. Pentru fluidizarea circulaiei ct i pentru evitarea accidentelor de circulaie toate interseciile cu strzile principale au fost semaforizate.

Legtura ntre centrul oraului i DN 10, spre Nehoiu, se face prin str. Transilvaniei care are 4 benzi de circulaie de 3,00 3,50 m cu excepia unui tronson cuprins ntre Bd.Unirii i str. Constituiei care are 2 benzi de circulaie.

Legtura ntre centru DN 2B se face in principal prin str. Al. Marghiloman care are 2 benzi de circulaie i prin os. Brilei care are 4 benzi de circulaie.

S-a largit si amenajat str. Piaa Teatrului, n zona Bazar, pentru accesul mai uor in zona comercial a oraului att a cumprtorilor ct i a mainilor pentru aprovizionare.Tot n aceast zon, pe str. Cuza Vod, se va amenaja i zona pietonal existent.

Din lungimea total a strzilor oreneti, exista un procent de 91,62 % strzi oreneti modernizate, procent care s-a meninut in perioda 2002 - 2006.

In Tabelul 2.4. este prezentat Infrastructura existent n Municipiul Buzu.Tabel 2.4.

Indicatori de infrastructura 2002 2003 2004 2005 2006Lungimea strzilor oreneti, total (Km) 191 191 191 191 191Lungimea strzilor modernizate (Km) 175 175 175 175 175


Disfunctionalitatile sistemului rutier mentionate de proiectantul PUG sunt:- sistemul rutier este necorespunzator, inadaptibilitatea tramei stradale existente istoric constituite la

nevoile circulaiei moderne, att din punct de vedere al traseelor ct i al sistemului rutier existent.- lipsa rigolelor de scurgere a apelor,- ampriza, respectiv partea carosabila necorespunzatoare, accesibilitate defectuoasa catre zona

investitionala.Lipsa sistematizarii circulatiei prin necoordonarea planurilor de dezvoltare cu sistematizarea

teritoriala. Problematica actual a sistematizrii reelei stradale n municipiul Buzu este urmtoarea:- configuraia radial a reelei stradale majore care concentreaz n lipsa inelelor traficul n zona

actual;- limea insuficient a unor strzi din trama major a localitii;- lipsa spaiilor de parcare din zona central;- degradarea strii de viabilitate a unei pri din trama stradal datorit pierderii capacitii portante

a interveniei n corpul strzilor;- nesoluionarea problemelor complexe legate de echiparea tehnic a strzilor (canalizare,alimentare

cu ap,alimentare cu gaze natural,termoficare).

Prioritile PUG din punct de vedere al retelelor de cai rutiere sunt :- Reea de strazi noi, care sa asigure fluen, securitate si buna desfasurare a circulatiei pentru

participantii la trafic in cartierele noi (strazi interioare de categoria a III-a cu distanta intre fronturi pana la 12-16 m).

Conform Ordonanei Guvernului Romniei 43 / 1997 i Ordinului nr. 49 / 1998 privind proiectarea i realizarea strzilor n localitile urbane,distanele dintre fronturile construciilor situate pe prile laterale ale strzii vor fi urmtoarele:- strad categoria I (6 benzi) -35 m;- strad categoria II (4 benzi) -25 m;- strad categoria III (2 benzi) -14 -16 m;

Distanele dintre fronturile construciilor se reduc n cazul n care sunt prevzute trotuare cu limi mai mici dect cele stabilite n mod curent i se majoreaz atunci cnd se prevd zone verzi mediane, refugii pentru pietoni, amenajri pentru intersecii i asigurarea vizibilitii, precum i n cazul terenului accidentat. Distana dintre fronturile cldirilor de locuit, altele dect cele amplasate pe strzile de categoria I i II va fi de 28 m pentru cldirile cu 11 niveluri (P+10) i de 13,00 m pentru cele cu 5 niveluri (P+4), respectiv 16,00 m pentru strzile cu 2 benzi de circulaie i trotuare de 3,00 m.

n extravilan, zonele de protecie ale drumurilor sunt stabilite n funcie de categorii astfel: n afara localitilor sunt fii de teren ntre marginile exterioare fiei de siguran i pn 18 m din ax n cadrul drumurilor comunale, 20 m din ax n cadrul drumurilor judeene i 22 m la drumurile naionale.

- Modernizare DN 10 - tronsonul aferent PUZ DN 10 aprobat anterior PUG - se va executa conform proiectului de restructurare aflat in derulare; se va realiza reabilitarea amprizei pe 3 benzi de cate 3,5 m pe sens (banda 1 dinspre spatiul verde fiind separata cu parapet metalic de 0,5 m latime de banda 2 va fi folosita ca banda colectoare), spatiu verde 1,0 m, pista biciclisti 1,5 m, trotuar 2,5 m, spatiu verde (in care se vor poza utilitatile subterane); Rezulta astfel un


profil, modernizat de o parte si de cealalta a axului actual al drumului, de 32,0 m. Limita de vest a tronsonului de drum, ce va fi situata la aproximativ 1100 m fata de actuala iesire din municipiu, va fi o intersectie de tip sens giratoriu cu 4 benzi care va marca si accesul in municipiu;

- Amenajari suplimentare de distributie si acces catre loturile pe care se vor amplasa viitoarele investitii, , cu zone de protectie, trotuare si posibilitati de parcare ;

- Crearea de locuri pentru parcare. Execuia unui parking sub i sau suprateran n zona central a municipiului innd cont i de existena mai multor unit de mare interres public n aceast zon.Alte locuri de parcare de mare capacitate au fost prevzute n zona Drgaica i a Parcului Tineretului;

- Construirea unui nou tronson al arterei inelare n partea de sud a municipiului, care s fac o legtur direct ntre pasajul denivelat existent pe DN2 Ploieti i intersecia DN2 Urziceni cu Bd. Industriei. n acest fel se va putea reduce mult traficul de tranzit n zona pasajului denivelat de la intersecia Bd.1 Decembriacu Bd.Unirii i cu Bd. Mareal Averescu, punct critic n desfaurarea circulaiei;

- Sistematizarea interseciei ntre DN2B - Urziceni, Bd.Industriei i artera de ocolire propus, prin realizarea unui pasaj denivelat i restructurarea pasajului denivelat de pe DN2-Ploieti.

- Realizarea ntr-o etap de larg perspectiv a unui pasaj denivelat subteran pe sub liniile de cale ferat ale grii i zona industrial de sud a oraului, corelat cu un P.U.Z. O alt variant a pasajului subteran ar fi construirea unui pasaj denivelat peste liniile de cale ferat n zona pasajului existent, care va cere deasemenea elaborarea unui P.U.Z.

Pentru sigurana circulaiei generale se propune :- studii ulterioare de proiectare si realizarea intersectiilor majore (tip sens giratoriu) ;- echiparea pentru orientarea i dirijarea circulaiei dup caz prin marcaje, indicatoare i

semafoare;- ntreinerea operativ a calitii mbrcminilor rutiere ;- asigurarea unei iluminri satisfctoare pe arterele de circulaie;- amplasarea staiilor autobuzelor n alveole, la nevoie chiar n detrimentul trotuarelor ;- dotarea staiilor de transport n comun cu un anumit mobilier urban care s evite traversrile

inutile pentru mici cumparturi;- transportul n comun pentru zonele propuse de locuit se va desfura pe trasee existente sau pe

trasee noi;Pentru circulaia pietonilor se propune:- utilizarea unor semafoare cu lumin intermitent sau a semafoarelor de culoare verde sau rou

cu inscripia trecei sau ateptai; "executarea unor balustrade care s mpiedece ieirea copiilor direct in strad, n dreptul colilor;

- amenajarea unei zone pietonale n zona central (str.Cuza Vod).

Lucrri de art pe arterele rutiereDupa finalizarea lucrarilor de consolidare a podului de peste rul Buzu,de pe DN2, intretinerea

acestuia.Consolidarea podului de peste rul Buzu,pe DC 15 spre Vadu Paii.


Reeaua de ci ferateMunicipiul Buzau este un nod important de cale ferata pentru transportul de marfuri si calatori

avand asigurate legaturile cu toate zonele tarii, prin linie dubla, electrificata (Buzau-Bucuresti; Buzau-Braila; Buzau-Suceava), iar in interiorul judetului pana la Nehoiu cu linie simpla.

Aceste transporturi sunt facilitate de cele 3 statii existente, gara Centrala, gara Buzau-Sud si gara Buzau-Nord.

Intersectiile dintre liniile ferate si strazile sau drumurile nationale de pe teritoriul municipiului, in toate cazurile sunt denivelate (pasaje superioare sau inferioare).

Pe teritoriul municipiului calea ferata are o lungime de peste 20 km.

Reeaua de ci navigabile Nu este cazul.

Puncte de control i trecere a frontiereiNu este cazul.

Reeaua de ci aerieneMunicipiul Buzu dispune de un aeroport militar amplasat in zona sud-vestic pe care pot ateriza

avioane sau elicoptere ale aviaiei sanitare.

Disfunctionalitati ale aerodromuluiLipsa dotrilor tehnice necesare pentru efectuarea manevrelor aeriene in condiii deosebite i de

servicii de intreinere tehnic a aparatelor aflate in dotare. Servicii care nu se ridic la nivelul de calitate internaional.

Zone liberen municipiul Buzau, n prezent, nu funcioneaz i nu sunt organizate zone libere.

Alimentarea cu energie electricConsumul de energie electrica la nivelul anului 2005 a fost de cca. 400 000 MWh

Surse de producere a energiei electriceJudetul Buzau, datorita reliefului, este unul din judetele cu potential hidroenergetic din tara

noastra, existand pe Valea Buzaului astfel de amenajari. In municipiul Buzau insa nu exista surse hidro de producere a energiei electrice. Exista insa surse de productie a energiei in cogenerare (centrala in cartierul Micro XIV si CET Buzau).

Reele electrice de transportTeritoriul municipiului nu este strabatut de linii de transport a energiei electrice de 400 kV si 220 kV.


Linii de transportLiniile de transport a energiei electrice din judetul Buzau sunt de tip aerian si fac parte din

Sistemul Energetic National al Romaniei. Traseele acestora nu strabat zona care a generat PUG in municipiul Buzau.

Reele de distribuieActivitatea de distributie si furnizare a energiei electrice in municipiul Buzau este asigurata de

Sucursala de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice Buzau (SDFEE).

Linii de distribuie de nalt tensiune - 110 kVIn judetul Buzau retelele de 110 kV sunt in totalitate de tip aerian si asigura alimentarea statiilor de

110 kV din statiile de sistem. Zona care a generat PUG este strabatuta de LEA 110 (vezi Plansa 3 - Retele electrice).

Linii de distribuie de medie si joasa tensiune In zona care face obiectul PUG exista retele de medie si joasa tensiune.Bransamentele electrice pentru consumatorii casnici de la blocuri sunt subterane ca si pentru

consumatorii industriali, iar bransamentele electrice pentru consumatorii casnici individuali sunt aeriene. Liniile electrice de joas tensiune sunt preponderent aerierene montate pe stlpi de beton.

Statii si Posturi de transformare: In Zona studiat sunt amplasate statii si posturi de transformare (vezi Plansa 3 - Retele electrice).Municipiul Buzau se alimenteaza din Sistemul Energetic National prin opt statii de transformare si

conexiuni de 110 kV, dintre care trei industriale si cinci mixte.De la statiile de transformare se alimenteaza prin retele subterane de medie tensiune 6 kV si 20 kV

posturi de transformare si puncte de alimentare pentru distributie urbana 0,4 kV. Acestea deservesc consumatori casnici si privati (industriali si neindustriali).Puterea instalata in posturile trafo, in numar de circa 150, este de aproximativ 150 000 kVA.Marii consumatori industriali au puncte proprii de alimentare (statii si/sau posturi de transformare).

Disfuncionaliti n transportul i distribuia energiei electriceLiniile de transport a enegiei electrice, majoritatea realizate la incepnd cu anul 1980 nu au

beneficiat de reparatii capitale. In prezent starea tehnica a unora este necorespunzatoare, gradul de uzura fiind ridicat pentru unele echipamente. Infrastructurile de transport i distribuie din sectorul energetic necesita lucrari urgente de modernizare, pentru asigurarea siguranei n funcionare, creterea eficienei i reducerea impactului asupra mediului. Efectuarea majoritatii acestora treneaza din pricina problemei nerezolvate a lipsei resurselor financiare necesare finantarii programelor de reabilitare si modernizare a capacitatilor existente.

Strategia naionala de dezvoltare energetic prevede intensificarea efortului investiional, deoarece aceasta reprezint o necesitate vital pentru sectorul energetic. Integrarea industriei energetice n structurile europene impune dezvoltarea durabil a sectorului energetic. Politicile energetice au termene lungi de implementare, iar investiiile n sectorul energetic necesit fonduri importante, cu implicaii


majore pe termen lung, att asupra companiilor, ct i asupra consumatorilor. In unele zone retelele edilitare subterane nu sunt sistematizate, astfel ca unele lucrari de interventie la

retelele de apa-canal duc la deranjamente in retelele electrice si invers.Iluminatul public este deficient. Lungimea reelei de iluminat public din muncipiul Buzu este de

246,5 km, cu un grad de modernizare de 20 %. Serviciul de iluminat public in municipiul Buzu este concesionat societii S.C. FLASH

LIGHTING SERVICES BUCURESTI.SC Filiala de distributie a Energiei Electrice - Slectrica Distributie Muntenia Nord - Sucursala de

Distributie Buzau a transmis Primariei Buzau cu Adresa nr 431/14.12.2007 Lista lucrarilor de constructie, modernizare si reabilitare a instalatiilor din municipiul Buzau prevzute a se realiza n perioada 2008 2012 face obiectul Anexei 2.

TelecomunicaiiIn prezent, municipiul Buzau are asigurat serviciu telefonic urban, interurban si international prin

centrala telefonic care asigura circa 30 000 abonati casnici si 2 500 societati comerciale.Legaturile sunt realizate prin racorduri aeriene si subterane, cabluri in canalizatie, in lungime de

peste 100 km.Capacitatea centralelor telefonice este 33 000 numere, acestea reusind sa satisfaca cererea actuala

de abonati. In Fisa tehnica in vederea emiterii Acordului Unic (vezi Anexa 3), SNTC ROMTELECOM SA

adat avizul favorabil cu precizarea fara conditii tc.

Reele de transport ieiZona care a generat PUG nu este strabatuta de retele de transport titei.

Conducte de transport produse petroliereIn zona care a generat PUG exista retele de transport produse petroliere. Acest lucru este specificat

in Adresa nr. 1122/27.02. 2007 de SC PETROTRANS SA Ploiesti prin care se da avizul favorabil si este anexat planul pe care este figurat traseul conductelor (vezi Anexa 4). Avizul favorabil este dat cu conditia respectarii zonelor de siguranta de 10 m la conducta de motorina si 100 m la conducta de benzina.

Reele de transport gaze naturaleIn Municipiul Buzau, sistemul de alimentare cu gaze naturale este constituit din retele de medie

presiune si de redusa presiune.Alimentarea se face din conducta de transport Schela Berca - Grajdana cu statia de predare in zona

de N-V a Municipiului si un punct de injectie din conducta magistrala din zona de sud.De la statia de predare se formeaza sistemul de distributie cu retea de repartitie pana la statiile de

sector din Str. Rascoalei B-dul N.Balcescu si Str. Toamnei.Din statiile de sector consumatorii sunt alimentati prin retele de distributie de redusa presiune,

bransamente, posturile de reglare si instalatiile de utilizare.


La sfaritul anului 2004 lungimea simpl a conductelor de distribuie a gazelor naturale era de 152,4 km, reprezentnd 38,5 % din lungimea total a conductelor din jude. Conform memoriului tehnic infrastructura existent n Municipiul Buzu a avut evoluia care este prezentata Tabelul 2.5..

Tabel 2.5.Indicatori de infrastructura 2002 2003 2004 2005 2006

Lungimea simpla a retelei de distributie a gazelor naturale (Km)

153,9 149,2 152,4 154,5 159,7

Zona care a generat PUG dispune de reea de alimentare cu gaze. n zona studiat, conform Memoriului general (vezi Plansa 4 - Echipare tehnico-edilitara).

SDGN Distrigaz Sud SA Bucuresti - Sucursala Buzau a dat avizul favorabil conditionat de execitarea retelelor conform NT-DPE-01/2004, respectand distantele impuse de normativ fata de celelalte utilitati (vezi Anexa 5). Distanele de siguran ntre diferitele construcii i obiective tehnice i conductele de gaze sunt stabilite de Normativul departamental ND 3915 1994 (vezi Anexa 5).

Alimentarea cu energie termicEnergia termica in municipiul Buzau este asigurata de R.A.M. Buzau in sistem centralizat.Alimentarea cu energie termica a locui

Documents

Raport Mediu PUG BZ1