Draft Raport Mediu PATJ Buzau

1

RapRapRapRaport de Mediu la PATJ Buzăuort de Mediu la PATJ Buzăuort de Mediu la PATJ Buzăuort de Mediu la PATJ Buzău

MEDIU Consulting MEDIU Consulting MEDIU Consulting MEDIU Consulting –––– schimbarea schimbarea schimbarea schimbarea pentru MEDIUL gpentru MEDIUL gpentru MEDIUL gpentru MEDIUL generaŃiiloreneraŃiiloreneraŃiiloreneraŃiilor viitoareviitoareviitoareviitoare

RAPORT DE MEDIU

pentru

Planul de Amenajare a Teritoriului

Jude Ńean Buz ău

BENEFICIAR : Consiliul JudeŃean Buzău

Autorul atestat al raportului de mediu:

SC MEDIU CONSULTING SRL

Atestat nr. R-EIM – 05 - 03/6.03.2008

Decembrie 2008

2



1 Introducere

1.1. Legisla Ńie româneasc ă privind evaluarea impactului asupra mediului pentr u

proiecte, planuri şi programe

Evaluarea impactului asupra mediului este o procedura prin care se evaluează

potenŃialele efecte negative pe care un proiect, public sau privat, un plan sau program le

poate avea asupra mediului prin natura, dimensiunea sau localizarea lui.

Evaluarea impactului asupra mediului a fost introdusa în legislaŃia naŃionala prin:

Ordonan Ńa de Urgenta a Guvernului nr. 91/2002 pentru amendarea Legii protecŃiei

mediului nr. 137/1995, republicata (M. Of. 465 din 28 iunie 2002).

Legea nr. 22 din 22/02/2001 de ratificare a ConvenŃiei privind evaluarea impactului de

mediu în context transfrontieră, adoptata la Espo la 25 februarie 1991 (M.Of., Partea I nr.105

din 01/03/ 2001).

Ordinul MAPM nr. 864/26.09.2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a

impactului şi de participare a publicului la luarea deciziei în cazul proiectelor cu impact

transfrontieră (M.Of., Partea I nr. 397 din 09/06/2003)

Hotărârea de Guvern nr. 918 din 22/08/2002 privind stabilirea procedurii cadru de

evaluare a impactului asupra mediului şi pentru aprobarea listei proiectelor publice sau

private supuse acestei proceduri (M. Of., Partea I nr. 686 din 17/09/2002)

Ordinul MAPM nr. 860 din 26/09/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a

impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu (M. Of., Partea I nr. 52 din

30/01/2003)

Ordinul MAPAM nr. 210 din 25/03/2004 privind modificarea Ordinul MAPM nr. 860 din

26/09/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de

emitere a acordului de mediu (M. Of., Partea I nr. 309 din 07/04/2004)

Ordinul MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile

etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului (M. Of. 52 din

31/01/2003)

Hotărârea de Guvern nr.1076 din 08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a

evaluării de mediu pentru planuri şi programe (M. Of., Partea I nr. 707 din 05/08/2004)

LegislaŃia naŃională prevede ca evaluarea impactului asupra mediului trebuie realizat cât

mai devreme posibil, în faza de pregătire a documentaŃiei care fundamentează fezabilitatea

proiectului, aşa încât, pe de o parte sa existe toate premizele ca nu se vor irosii resurse

3



materiale şi de timp pentru proiectarea unei activităŃi, iar pe de alta parte, sa existe informaŃii

suficiente pentru realizarea EIM.

EIM se efectuează pentru anumite planuri şi programe prevăzute în legislaŃia în vigoare,

din domeniile: agricultura, industria extractive a a petrolului, gazelor naturale, cărbunelui şi

turbei, industria energetica, producerea şi prelucrarea metalelor, industria materialelor

minerale de construcŃii, industria chimică şi petrochimica, industria lemnului şi hârtiei,

proiecte de infrastructura precum şi proiecte din domeniul managementul apei şi al

deşeurilor.

Glosar de termeni conform legisla Ńiei de mediu (HG 1076/2004, Ordin 756/1997:

Raport de mediu - parte a documentaŃiei planurilor sau programelor care identifica,

descrie şi evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării acestora şi

alternativele lor raŃionale, luând în considerare obiectivele şi aria geografica aferentă.

Planuri şi programe - planurile şi programele, inclusiv cele cofinanŃate de Comunitatea

Europeana, ca şi orice modificări ale acestora, care: - se elaborează şi/sau se adoptă de

către o autoritate la nivel naŃional, regional sau local ori care sunt pregătite de o autoritate

pentru adoptarea, printr-o procedura legislativa, de către Parlament sau Guvern; - sunt

cerute prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative;

Titularul planului sau programului - orice autoritate publica, precum şi orice persoana

fizica sau juridica care promovează un plan sau un program.

Autoritate competenta - autoritate de mediu, de ape, sănătate sau altă autoritate

împuternicita potrivit competentelor legale sa execute controlul reglementarilor în vigoare

privind protecŃia aerului, apelor, solului şi ecosistemelor acvatice sau terestre.

Public - una sau mai multe persoane fizice ori juridice si, în concordanta cu legislaŃia

sau cu practica naŃională, asociaŃiile, organizaŃiile ori grupurile acestora;

Evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului şi a

autoritarilor publice interesate de efectele implementării planurilor şi programelor, luarea în

considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional şi

asigurarea informării asupra deciziei luate;

Aviz de mediu pentru planuri şi programe - act tehnico-juridic scris, emis de către

autoritatea competenta pentru protecŃia mediului, care confirmă integrarea aspectelor privind

protecŃia mediului în planul sau în programul supus adoptării;

4



Impact de mediu - modificarea negativa considerabila a caracteristicilor fizice, chimice

şi structurale ale elementelor şi factorilor de mediu naturali; diminuarea diversităŃii biologice;

modificarea negativa considerabila a productivităŃii ecosistemelor naturale şi antropizate;

deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabila a calităŃii vieŃii sau deteriorarea

structurilor antropizate, cauzata, în principal, de poluarea apelor, a aerului şi a solului;

supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritoriala

necorespunzătoare a acestora; un astfel de impact poate fi identificat în prezent sau poate

avea o probabilitate de manifestare în viitor, considerata inacceptabila de către autorităŃile

competente.

Determinare – reprezintă metoda utilizata pentru a calcula, previziona, estima sau

măsura valoarea unui indicator sau a efectului dăunător relaŃionat;

Poluare poten Ńial semnificativ ă - concentraŃii de poluanŃi în mediu, ce depăşesc

pragurile de alertă prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului. Aceste

valori definesc nivelul poluării la care autorităŃile competente consideră ca un amplasament

poate avea un impact asupra mediului şi stabilesc necesitatea unor studii suplimentare şi a

masurilor de reducere a concentraŃiilor de poluanŃi în emisii/evacuări.

Poluare semnificativ ă - concentraŃii de poluanŃi în mediu, ce depăşesc pragurile de

intervenŃie prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului.

Prag de alert ă - concentraŃii de poluanŃi în aer, apa, sol sau în emisii/evacuări, care au

rolul de a avertiza autorităŃile competente asupra unui impact potenŃial asupra mediului şi

care determina declanşarea unei monitorizări suplimentare si/sau reducerea concentraŃiilor

de poluanŃi din emisii/evacuări.

Prag de interven Ńie - concentraŃii de poluanŃi în aer, apa, sol sau în emisii/evacuări, la

care autorităŃile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului şi

reducerea concentraŃiilor de poluanŃi din emisii/evacuări.

Proba de referin Ńa - proba materială produsă de un institut specializat, ce poate fi

utilizata pentru a identifica precizia şi acurateŃea tehnicilor de analiza chimica a solurilor.

Obiective de remediere - concentraŃii de poluanŃi, stabilite de autoritatea competenta,

privind reducerea poluării solului, şi care vor reprezenta concentraŃiile maxime ale poluanŃilor

din sol după operaŃiunile de depoluare. Aceste valori se vor situa sub nivelurile de alerta sau

intervenŃie ale agenŃilor contaminanŃi, în funcŃie de rezultatele şi recomandările studiului de

evaluare a riscului.

5



Plan de ac Ńiune – reprezintă planul realizat de autoritatea competenta cu scopul de a

controla problema analizata şi a efectelor acesteia indicându-se metoda de reducere.

Aer ambiental - aer la care sunt expuse persoanele, plantele, animalele si bunurile

materiale, în spatii deschise din afara perimetrului uzinal.

Emisie de poluan Ńi/emisie - descărcare în atmosfera a poluanŃilor proveniŃi

din surse staŃionare sau mobile.

Zgomotul ambiental” – este zgomotul nedorit, dăunător, creat de activităŃile umane,

cum ar fi traficul rutier, feroviar, aerian, precum şi de industrie;

Indicator de zgomot – reprezintă scara fizică folosită pentru descrierea zgomotului

ambiental relaŃionat cu efectul dăunător;

Evacuare de ape uzate/evacuare - descărcare directă sau indirectă în receptori

acvatici a apelor uzate conŃinând poluanŃi sau reziduuri care alterează caracteristicile fizice,

chimice şi bacteriologice iniŃiale ale apei utilizate, precum şi a apelor de ploaie ce se scurg de

pe terenuri contaminate:

FolosinŃa sensibilă şi mai puŃin sensibilă - tipuri de folosinŃe ale terenurilor, care implica

o anumita calitate a solurilor, caracterizata printr-un nivel maxim acceptat al poluanŃilor.

Glosar de termeni conform legisla Ńiei de urbanism (legea 350/2001 actualizata,

legea 168/2007).

Aprobare - opŃiunea forului deliberativ al autoritarilor competente de încuviinŃare a

propunerilor cuprinse în documentaŃiile prezentate şi susŃinute de avizele tehnice favorabile,

emise în prealabil. Prin actul de aprobare (lege, hotărâre a Guvernului, hotărâre a consiliilor

judeŃene sau locale, după caz) se conferă documentaŃiilor putere de aplicare, constituindu-se

astfel ca temei juridic în vederea realizării programelor de amenajare teritoriala şi dezvoltare

urbanistică, precum şi a autorizării lucrărilor de execuŃie a obiectivelor de investiŃii.

Avizare - procedura de analiza şi exprimare a punctului de vedere al unei comisii

tehnice din structura ministerelor, administraŃiei publice locale ori a altor organisme centrale

sau teritoriale interesate, având ca obiect analiza soluŃiilor funcŃionale, a indicatorilor tehnico-

economici şi sociali ori a altor elemente prezentate prin documentaŃiile de amenajare a

teritoriului şi de urbanism. Avizarea se concretizează printr-un act (aviz favorabil sau

nefavorabil) cu caracter tehnic si obligatoriu.

6



Caracter director - însuşirea unei documentaŃii aprobate de a stabili cadrul general de

amenajare a teritoriului şi de dezvoltare urbanistica a localităŃilor, prin coordonarea acŃiunilor

specifice. Caracterul director este specific documentaŃiilor de amenajare a teritoriului.

Caracter de reglementare - însuşirea unei documentaŃii aprobate de a impune anumiŃi

parametri soluŃiilor promovate. Caracterul de reglementare este specific documentaŃiilor de

urbanism.

Circula Ńia terenurilor - schimbarea titularilor dreptului de proprietate sau de exploatare

asupra terenurilor prin acte de vânzare-cumpărare, donaŃie, concesiune, arendare etc.

Competenta de avizare/aprobare - abilitarea legala a unei instituŃii publice si

capacitatea tehnica de a emite avize/aprobări.

Dezvoltare durabil ă - satisfacerea necesitaŃilor prezentului, fără a se compromite

dreptul generaŃiilor viitoare la existenta şi dezvoltare.

Dezvoltare regional ă - ansamblul politicilor autorităŃilor administraŃiei publice centrale şi

locale, elaborate în scopul armonizării strategiilor, politicilor si programelor de dezvoltare

sectoriala pe arii geografice, constituite în "regiuni de dezvoltare", şi care beneficiază de

sprijinul Guvernului, al Uniunii Europene şi al altor instituŃii şi autorităŃi naŃionale şi

internaŃionale interesate.

Documenta Ńie de amenajare a teritoriului şi de urbanism - ansamblu de piese scrise

şi desenate, referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizează situaŃia existenta şi

se stabilesc obiectivele, acŃiunile şi măsurile de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare

urbanistica a localităŃilor pe o perioada determinata.

Parcelare - acŃiunea urbana prin care o suprafaŃa de teren este divizata în loturi mai

mici, destinate construirii sau altor tipuri de utilizare. De regula este legata de realizarea unor

locuinŃe individuale, de mică înălŃime.

Regimul juridic al terenurilor - totalitatea prevederilor legale prin care se definesc

drepturile şi obligaŃiile legate de deŃinerea sau exploatarea terenurilor.

ReŃea de localit ăŃi - totalitatea localităŃilor de pe un teritoriu (naŃional, judeŃean, zona

funcŃionala) ale căror existentă şi dezvoltare sunt caracterizate printr-un ansamblu de relaŃii

desfăşurate pe multiple planuri (economice, demografice, de servicii, politico-administrative

etc.). ReŃeaua de localităŃi este constituită din localităŃi urbane si rurale.

Teritoriu administrativ - suprafaŃa delimitata de lege, pe trepte de organizare

administrativa a teritoriului: naŃional, judeŃean şi al unităŃilor administrativ teritoriale

(municipiu, oraş, comuna).

7



Teritoriu intravilan - totalitatea suprafeŃelor construite şi amenajate ale localităŃilor ce

compun unitatea administrativ-teritoriala de baza, delimitate prin planul urbanistic general

aprobat şi în cadrul cărora se poate autoriza execuŃia de construcŃii şi amenajări. De regula

intravilanul se compune din mai multe trupuri (sate sau localităŃi suburbane componente).

Teritoriu extravilan - suprafaŃa cuprinsa intre limita administrativ-teritoriala a unităŃii de

baza (municipiu, oraş, comuna) şi limita teritoriului intravilan.

Zona func Ńional ă - parte din teritoriul unei localităŃi în care, prin documentaŃiile de

amenajare a teritoriului şi de urbanism, se determina funcŃiunea dominantă existentă şi

viitoare. Zona funcŃională poate rezulta din mai multe părŃi cu aceeaşi funcŃiune dominantă

(zona de locuit, zona activităŃilor industriale, zona spatiilor verzi etc.).

Zonificarea func Ńional ă este acŃiunea împărŃirii teritoriului în zone funcŃionale.

Zona de protec Ńie - suprafeŃe în jurul sau în preajma unor surse de nocivitate, care

impun protecŃia zonelor învecinate (staŃii de epurare, platforme pentru depozitarea controlata

a deşeurilor, puŃuri seci, cimitire, noxe industriale, circulaŃie intensă etc.).

Zona de risc natural - areal delimitat geografic, în interiorul căruia există un potenŃial

de producere a unor fenomene naturale distructive care pot afecta populaŃia, activităŃile

umane, mediul natural şi cel construit şi pot produce pagube şi victime umane.

Zona protejat ă - suprafaŃa delimitată în jurul unor bunuri de patrimoniu, construit sau

natural, a unor resurse ale subsolului, în jurul sau în lungul unor oglinzi de apa etc. şi în care,

prin documentaŃiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, se impun măsuri restrictive de

protecŃie a acestora prin distanta, funcŃionalitate, înălŃime şi volumetrie.

1.2 Considera Ńii generale

Conform HG 1076/2004, raportul de mediu trebuie să identifice, descrie şi evalueze

potenŃialele efecte semnificative asupra mediului ale implementării planului sau programului,

precum şi alternativele rezonabile ale acestuia, luând în considerare obiectivele şi aria

geografică ale planului sau programului.

Scopul raportului elaborat îl reprezintă:

� Stabilirea direcŃiilor, priorităŃilor şi reglementărilor de amenajare a teritoriului şi

dezvoltare urbanistică a localităŃilor;

� Utilizarea raŃionale şi echilibrate a terenurilor necesare funcŃiunilor urbanistice;

� Precizarea zonelor cu riscuri naturale (alunecări de teren, inundaŃii, neomogenităŃi

geologice, reducerea vulnerabilităŃii fondului construit existent);

� EvidenŃierea fondului valoros şi a modului de valorificare a acestuia în folosul

8



localităŃii;

� Creşterea calităŃii vieŃii, cu precădere în domeniile locuirii, dotărilor aferente locuirii

şi serviciilor;

� Fundamentarea realizării unor investiŃii de utilitate publică;

� Asigurarea suportului reglementar (operaŃional) pentru eliberarea certificatelor de

urbanism şi autorizaŃiilor de construire;

� Corelarea intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spaŃiului.

Grupul de lucru constituit pentru definitivarea Planului de Amenajare a Teritoriului

JudeŃean Buzău a consultat autorităŃile publice responsabile cu protecŃia mediului (AgenŃia

Regională de ProtecŃie a Mediului GalaŃi, AgenŃia Locala de ProtecŃie a Mediului Buzău,

Garda de Mediu şi Consiliul JudeŃean Buzău), a autorităŃilor publice responsabile cu

sănătatea umană (DirecŃii JudeŃene de Sănătate Publică) cu privire la următoarele aspecte:

� conŃinutul raportului de mediu;

� relaŃia planului cu alte planuri şi programe;

� problemele de mediu existente în zonă;

� factorii/aspectele de mediu cu relevanŃă pentru plan;

� obiectivele de mediu relevante pentru plan, Ńintele şi indicatorii;

� criteriile pentru determinarea efectelor semnificative potenŃiale ale planului asupra

mediului;

� categoriile de impact, formatul şi conŃinutul matricei de evaluare a efectelor

semnificative potenŃiale asupra mediului ale prevederilor planului;

� nivelul de extindere şi de detaliere a evaluării de mediu, respectiv, a raportului de

mediu;

� evaluarea alternativelor şi selectarea celor mai bune opŃiuni pentru protecŃia mediului;

� concluziile cu privire la rezultatele evaluării de mediu;

� propunerile pentru reducerea/eliminarea impactului planului asupra mediului;

propunerile privind monitorizarea prevederilor planului cu privire la reducerea/eliminarea

efectelor negative asupra mediului şi monitorizarea efectelor planului asupra mediului.

9



1.3. Informa Ńii generale

Lucrarea reprezintă Raportul de Mediu pentru Planul de Amenajare a Teritoriului

JudeŃean Buzău care stabileşte obiectivele, acŃiunile şi măsurile de dezvoltare ale JudeŃului

Buzău pe o perioadă de minim 10 ani.

Prezentul Raport de Mediu vizează:

� stabilirea problemelor cheie care trebuie luate în considerare în cadrul evaluării

Planului de Amenajare Teritorială a JudeŃului Buzău;

� analiza posibilelor efecte în cazul în care PATJ Buzău nu este implementat;

� identificarea unui set optim de obiective şi priorităŃi de dezvoltare specifice;

� identificarea măsurilor optime care duc la îndeplinirea acestor obiective de mediu

stabilite prin PATJ;

� propune un sistem viabil de monitorizare şi gestionare;

� asigură consultări în timp util şi eficiente cu autorităŃile implicate şi publicul interesat,

inclusiv cu cetăŃenii şi grupuri organizate interesate;

� informează factorii de decizie cu privire la obiectivele PATJ şi posibilele impacturi ale

acestuia;

� notifică autorităŃile implicate şi publicul interesat cu privire la forma finală a PATJ şi

motivele adoptării acestuia.

1.4. Beneficiarul proiectului : Consiliul Jude Ńean Buzău cu sediul în Bd. N. Bălcescu

nr.48, , cod 120260, Telefon: 0238-414.112 şi 0238-727988 Fax: 0238-725.507 şi 0238-

714198 E-mail: [email protected]; [email protected]; [email protected],

reprezentat prin Preşedintele Consiliului JudeŃean ec. Victor MOCANU

1.5. Autorul atestat al raportului de mediu: SC MEDIU Consulting SRL GalaŃi, cu

sediul în GalaŃi, strada Alexandru Ioan Cuza nr. 19, telefon/fax:0236.462.003,

[email protected] a realizat acest studiu în baza atestatului R-EIM-05-

03/6.03.2008, E-EIM-04-09/6.03.2008, reprezentat prin Rodion Amzu cu funcŃia de director

general.

1.6. Denumirea proiectului: Planul de Amenajare a Teritoriului JudeŃean Buzău.

10



2 Expunerea conŃinutului şi a obiectivelor Planului de Amenajare a

Teritoriului JudeŃean Buzău, precum şi a relaŃiei cu alte planuri şi

programe relevante

2.1 Structura Planului de Amenajare a Teritoriului JudeŃean Buzău

Planul de Amenajare a Teritoriului JudeŃean, constituie alături de strategia de

dezvoltare a judeŃului, instrumentul principal pentru planificarea şi monitorizarea dezvoltării

economice, a îmbunătăŃirii cadrului de viaŃă al populaŃiei prin intervenŃia în principalele

domenii relevante în plan teritorial.

Planul de Amenajare a Teritoriului JudeŃean oferă o viziune globală şi coerentă asupra

structurii şi folosinŃei teritoriului studiat, determinând principalele opŃiuni pentru o mai bună

organizare a acestuia, în vederea obŃinerii unor avantaje în plan economico-social şi

protecŃiei calităŃii mediului.

Planul de amenajare a teritoriului judeŃean Buzău, a fost elaborat în perioada 2006 -

2007 pe parcursul a patru faze:

� Identificarea elementelor care condiŃionează dezvoltarea cu evidenŃierea

problemelor şi disfuncŃiilor;

� Diagnostic prospectiv şi general, evaluarea decalajului dintre situaŃia actuală şi

cea anticipată şi dorită pentru orizontul stabilit;

� Strategia de amenajare a teritoriului şi programul de măsuri;

� DocumentaŃii pentru obŃinerea avizelor şi introducerea observaŃiilor;

Perioada anterioară analizată în vederea determinării tendinŃelor de dezvoltare este de

circa 10 ani, având ca principale repere recensămintele populaŃiei şi locuinŃelor efectuate la

nivel naŃional în 1992 şi 2002.

Planul de amenajare al teritoriului judeŃean este alcătuit pe baza unor sinteze ale

studiilor referitoare la judeŃul Buzău, pe baza cărora se stabilesc principalele probleme şi

oportunităŃi de dezvoltare existente la nivelul teritoriului judeŃean.

Succesiunea prelucrării datelor în vederea stabilirii strategiei planului este ciclică,

pornind de la diagnosticul situaŃiei existente în domeniul socio-demografic, a economiei, care

constituie cerinŃele pentru organizarea şi amenajarea viitoare a teritoriului (domeniu în care

se vor lua principalele decizii de dezvoltare a teritoriului judeŃean). Fazei de diagnostic îi

succede cea de strategie, în care se propun politicile şi măsurile de amenajare a teritoriului,

anticipându-se efectele acesteia în domeniile economic şi socio-demografic. Prin dirijarea

11



acestor efecte cu ajutorul amenajării se urmăreşte eliminarea/diminuarea disfuncŃiilor şi

utilizarea superioară a potenŃialelor puse în evidenŃă în faza de diagnostic. Activitatea de

planificare se încheie în punctul de plecare, domeniul socio-demografic, în care efectul

prezumat al dezvoltărilor propuse de strategia de amenajare va trebui să soluŃioneze în mod

satisfăcător problemele care au determinat iniŃierea planului.

Propunerile de amenajare şi dezvoltare a teritoriului judeŃean au fost formulate pentru

următoarele etape:

Etapa I prioritar ă, până în anul 2015 (EI) pentru care s-a avut în vedere faptul că în

activitatea de amenajare a teritoriului vor predomina opŃiunile legate de:

� continuarea dezvoltării economice, şi implementarea în toate domeniile de

activitate a practicilor şi standardelor UE în vederea integrării Ńării în spaŃiul

economic comunitar;

� restructurarea şi modernizarea infrastructurilor tehnice legate de activitatea

economică şi de viaŃa comunităŃilor;

� reabilitarea, conservarea şi protejarea mediului natural şi construit.

Etapa II, de perspectiv ă, până în 2020 (EII) pentru care obiectivele de amenajare şi

dezvoltare au în vedere:

� măsuri şi acŃiuni care să contribuie la creşterea economică şi creşterea nivelului

de trai al populaŃiei;

� continuarea investiŃiilor îndeosebi în domeniul infrastructurii tehnice şi a

industriei, ceea ce va asigura modernizarea echilibrată şi completă a mediului

economic şi social al judeŃului;

� restructurarea reŃelei de localităŃi prin organizarea spaŃială a acesteia;

dezvoltarea unor noi centre de polarizare intercomunală, care să determine o

îmbunătăŃire a cooperării funcŃionale între localităŃi, în limitele unor accese

corespunzătoare a populaŃiei către locurile de muncă şi dotări publice cu rol

teritorial.

Propunerile de amenajare şi dezvoltare a teritoriului se fundamentează pe Programele

aprobate sau în curs de aprobare pentru secŃiunile Planurilor de Amenajare a teritoriului

NaŃional - SecŃiunea I - Căi de comunicaŃie; SecŃiunea a II-a - Apa; SecŃiunea a III-a - Zone

protejate naturale şi construite; SecŃiunea a IV-a reŃeaua de localităŃi, POST -2007-2013, etc.

12



Aplicare

Prevederile planurilor urbanistice generale aprobate pentru unităŃile administrative

componente ale judeŃului se vor încadra în dispoziŃiile PATJ aprobat, după cum este stipulat

în Legea nr. 350 / 2001.

Aplicarea prevederilor PATJ în planurilor urbanistice generale (după aprobarea planului

judeŃean de amenajare) se va realiza prin respectarea principiului subsidiarităŃii şi a

autonomiei locale a administraŃiei.

Aceasta presupune acordarea unui interes egal proiectelor cu perspectivă strategică, ce

depăşesc nivelul local, în acord cu preocuparea pentru proiectele destinate exclusiv cadrului

unei unităŃi administrativ – teritoriale, promovate prin PATJ.

DocumentaŃiile PATJ sunt destinate cu precădere serviciilor competente ale

administraŃiilor publice locale, care vor putea lua, pe baza acestora, decizii cu caracter

strategic în dezvoltarea durabilă a teritoriului judeŃean.

Planul de amenajare al teritoriului judeŃean a fost redactat în conformitate cu prevederile

“Metodologiei privind cadrul conŃinut al documentaŃiilor de amenajarea teritoriului în

concordanŃă cu legea nr. 305/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul” şi cu “Ghidul

de elaborare a documentaŃiilor de amenajarea teritoriului de tip PATJ” elaborate de către

INCD URBANPROIECT.

Demersul pe care s-a fundamentat Planul de Amenajare a Teritoriului JudeŃean Buzău,

derulat în etapele de documentare, diagnostic şi strategie, a permis formularea unei viziuni şi

a unor politici strategice de amenajare a teritoriului judeŃean. Pe scurt, aceste etape de

elaborare au relevat următoarele:

2.2 Obiectivele Planului de Amenajarea Teritoriului JudeŃean Buzău

Obiectivul principal şi comun tuturor planurilor de amenajare a teritoriului este realizarea

unei dezvoltări economico-sociale echitabile şi durabile a teritoriului studiat, prin adoptarea

de comun acord de către administraŃiile locale a unui set de politici (direcŃii de dezvoltare) şi

măsuri pentru principalele domenii cu relevanŃă teritorială (localităŃi, utilizarea solului,

infrastructuri, mediu).

Acestea au ca deziderate următoarele principii:

• creşterea competitivităŃii teritoriului administrativ judeŃean în cadrul economiei

naŃionale;

13



• echilibrul demografic, prin asigurarea creşterii sau menŃinerii numărului populaŃiei, a

stabilităŃii şi integrării părŃii active a acesteia, în structurile economice locale;

• valorificarea superioară a potenŃialului natural, în special al celui majoritar prezent pe

teritoriului judeŃului;

• protejarea terenurilor agricole şi silvice cu valoare economică ridicată, prin

promovarea unor măsuri restrictive în procesul de scoatere a acestora din circuitul

economic în favoarea zonelor construite ale localităŃilor;

• ameliorarea şi îmbunătăŃirea calităŃii fondului funciar, prin luarea în considerare a

fenomenelor (existente şi potenŃiale) de eroziune, inundaŃii şi alunecări ale

terenurilor;

• ameliorarea disparităŃilor constatate la nivel zonal în dezvoltarea economico-socială

a teritoriului, determinate atât de condiŃiile geografice cât şi de particularităŃile

dezvoltării specifice care au condus la concentrări de populaŃie şi activităŃi

economice în principal în jurul municipiilor şi oraşelor precum şi depopulări în zone

agricole sau periferice;

• corelarea în plan teritorial a infrastructurilor teritoriului cu organizarea reŃelei

generale de localităŃi, într-o concepŃie unitară, îmbinându-se necesităŃile de

perspectivă ale economiei regionale cu asigurarea unor condiŃii de viaŃă cât mai

bune în cadrul localităŃilor.

2.3 RelaŃia Planului de Amenajare a Teritoriului JudeŃean Buzău cu

alte planuri si programe relevante

Conform Hotărârii nr. 1076/ 2004 a Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor se supun

obligatoriu procedurii de realizare a evaluării impactului asupra mediului planurile de

amenajare a teritoriilor judeŃene, planurile de urbanism general, prin realizarea unui Raport

de Mediu.

În condiŃiile vieŃii din societatea modernă se desprinde concluzia că această problemă

trebuie să fie tratată cu toata seriozitatea, pentru a asigura sănătatea şi a ridica nivelul de trai

al populaŃiei.

Potrivit Hotărârii nr. 1076/2004 a Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, art.2, pct.

e, raportul de mediu descrie şi evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale

aplicării acestora şi alternativele lor raŃionale, luând în considerare obiectivele şi aria

14



geografică aferentă, de asemenea analizează problemele semnificative de mediu, starea

mediului şi evoluŃia acestuia în absenŃa implementării planului şi determină obiectivele de

mediu relevante în raport cu obiectivele specifice ale planului.

Planul de amenajare al teritoriului judeŃean este redactat în conformitate cu prevederile

“Metodologiei privind cadrul conŃinut al documentaŃiilor de amenajare a teritoriului în

concordanŃă cu legea nr. 305/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul” şi cu “Ghidul

de elaborare a documentaŃiilor de amenajarea teritoriului de tip PATJ” elaborate de către

INCD URBANPROIECT.

Scopul PATJ este de a formula diagnosticul general al planului, etapă importantă în

elaborarea construcŃiei strategice va sta la baza deciziilor de amenajare a teritoriului

judeŃean.

După analiza critică a situaŃiei existente şi privind în evoluŃia anterioară a judeŃului, se

vor identifica principalele probleme şi potenŃiale în relaŃie cu factorii care influenŃează aceste

elemente.

Astfel, elaboratorul a întrebuinŃat date statistice şi studii efectuate în prima fază a

planului; sursele principale de documentare au fost:

• Recensământul populaŃiei şi locuinŃelor (2002);

• Recensământul agricol (2002);

• Anuarele statistice ale României;

• PATN – SecŃiunile I, II, III şi IV;

• Strategia NaŃională pentru Dezvoltarea Durabilă;

• Raportul NaŃional al Dezvoltării Umane;

• Evaluarea economică şi ecologică a judeŃelor României;

• Raporturile anuale asupra mediului natural;

• Atlasul apelor din România;

• PATJ Buzău – elaborat 1998 – 2004;

• Datele furnizate de DirecŃia Financiară JudeŃeană Buzău.

Metodologia de elaborare a prezentei etape se bazează pe analiza interdisciplinară a

unor domenii definitorii pentru utilizarea şi ameliorarea mediului natural şi construit din judeŃ.

Aceste domenii sunt strâns relaŃionate în cadrul conceptului dezvoltării durabile,

constituind principalii piloni ai construcŃiei planului.

15



În consecinŃă, derularea actualei etape se face Ńinând cont de rezultatele analizelor

multidisciplinare, în plan social, economic şi de mediu, sintetizate într-un format SWOT, care

să prezinte ierarhizarea şi priorităŃile domeniilor diagnosticate, la nivel judeŃean şi regional.

3 Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluŃiei

sale probabile în situaŃia neimplementării Planului de Amenajare a

Teritoriului JudeŃean Buzău

3.1 Aspecte relevante ale stării actuale a mediului

3.1.1 Apa

Pe teritoriul judeŃului Buzău, acestea însumează 53 460 mil. m3/an din care:

ape de suprafaŃă 22 501 mil. m3/an ape subterane 30 959 mil. m3/an

Resursele de apă utilizate pentru alimentarea cu apă potabilă a localităŃilor judeŃului

Buzău şi pentru celelalte categorii de folosinŃe sunt atât apele de suprafaŃă, cât şi cele

subterane.

Principalele cursuri de apă de pe teritoriul judeŃului sunt:

� în bazinul hidrografic Siret:

� râul Buzău, cu un debit mediu multianual ce variază între 9,3 m3/s (la Siriu) şi

30,3 m3/s (la Săgeata);

� râul Râmnicu Sărat cu un debit mediu multianual ce variază între 1,9 m3/s (la

Chiojdeni) şi 2,3 m3/s (la Râmnicu Sărat).

� în bazinul hidrografic Dunăre:

� râul CălmăŃui cu un debit mediu multianual de 1,2 m3/s (la Cireşu);

� în bazinul hidrografic IalomiŃa;

� râul Sărata cu un debit mediu multianual de cca. 0,5 m3/s (amonte pârâu Glighiu).

Din punct de vedere al calităŃii cursurilor de apă, s-a constatat că apa râului Buzău se

încadrează în categoria I-a de calitate până în secŃiunea amplasată după confluenŃa cu

râurile Bălăneasa şi Slănic, după care calitatea se modifică, trecând în categoria a II-a

datorită aportului unor surse de poluare.

În privinŃa râului Râmnicu Sărat, acesta este considerat “degradat” pe întregul sector de

pe teritoriul judeŃului, datorită numeroaselor izvoare cloruro-sodice ce îl alimentează.

Calitatea apei râului Sărata se încadrează în categoria “degradat” pe o lungime de 5 km.

16



Apele subterane cele mai importante sunt localizate în conul aluvionar Buzău şi

stratele de Cândeşti, care în funcŃie de poziŃia ocupată apar ca strate freatice sau de

adâncime.

FormaŃiunile acvifere freatice sunt întâlnite până la adâncimea de 30 m, au direcŃia

afluxului subteran N-V către S-V şi totalizează 127 mil. m3.

FormaŃiunile acvifere de adâncime sunt întâlnite sub adâncimea de 30 m până la 300-

400 m, fiind cantonate în depozitele de pietrişuri şi nisipuri ale stratelor de Cândeşti şi

însumează 127 mil. m3.

FormaŃiunile acvifere freatice sunt expuse poluării cauzate în principal de lipsa

sistemului de canalizare şi epurare a apelor uzate, la care se adaugă poluarea cu diverse

substanŃe (îngrăşăminte, pesticide, substanŃe petroliere).

3.1.2 Aer

Surse importante de emisii de pulberi şi gaze implicate în poluarea atmosferică a

judeŃului Buzău sunt fabricile şi societăŃile cu profil industrial cum ar fi SC DUCTIL SA, SC

CORD SA, SC DUCTIL STEEL SA, SC TRICOSTAR SA şi poluarea rezultată din traficul

rutier.

Monitorizarea poluanŃilor gazoşi s-a realizat în următoarele puncte: SEDIUL A.P.M.

BUZĂU, SC COMAT SA BUZĂU, SC DUCTIL SA BUZĂU, punctele Râmnicu Sărat, Nehoiu,

Pătârlagele.

Măsurătorile efectuate în anul 2005 în reŃeaua de urmărire a calităŃii aerului din judeŃul

Buzău au condus la următoarele concluzii:

• emisiile de poluanŃi gazoşi dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2) şi amoniac

(NH3), monitorizate în trei puncte nu au înregistrat depăşiri în concentraŃia medie

zilnică, valoarea medie anuală situându-se sub valoarea limită conform STAS

12574 - ,,Aer din zonele protejate’’. Astfel, s-a înregistrat o scădere a cantităŃii de

emisii gazoase faŃă de anul 2003 şi 2004;

• emisiile gazoase care contribuie la poluarea din judeŃul Buzău se datorează

arderilor combustibililor fosili, activităŃilor industriei metalurgice, în special cea

neferoasă, cocseriile, industriei alimentare, instalaŃiilor mici, ce folosesc combustibili

fosili pentru încălzire, dar şi folosirii carburanŃilor convenŃionali.

17



Se precizează că nu s-au făcut determinări de metale grele din pulberi.

S-a constatat o singură depăşire a CMA în cazul pulberilor sedimentabile în oraşul

Buzău (SC TRICOSTAR SA) din totalul de 216 probe analizate. FrecvenŃa de depăşire a

C.M.A. a fost de 0,46% pentru anul 2005, înregistrându-se totuşi concentraŃii medii anuale în

scădere.

Nu s-au înregistrat depăşiri pentru indicatorul pulberi în suspensie. S-a înregistrat o

scădere a valorii medii anuale faŃă de 2004. Sursele de poluare cu pulberi în suspensie

specifice judeŃului Buzău sunt: industria, centralele termice, transportul rutier.

AgenŃia de ProtecŃia Mediului consideră că în judeŃul Buzău nu se poate vorbi de zone

critice sub aspectul poluării atmosferei dar există o zonă unde ar putea apărea poluări

accidentale de scurtă durată, în municipiul Buzău în cartierul Poştă, care se învecinează cu

zona industrială a municipiului.

Pentru a evita posibilele poluări atmosferice rezultate din activitatea industrială a

municipiului Buzău se impune ca societăŃile care desfăşoară activităŃi cu impact semnificativ

asupra mediului cele cu predilecŃie din zona industrială să fie monitorizate pe perioada de

funcŃionare iar în vederea dezvoltării acestora sau a iniŃierii de noi activităŃi să li se solicite în

baza autorizaŃiei de mediu măsuri tehnice şi tehnologice de protecŃie a principalilor factori de

mediu implicaŃi.

3.1.3 Sol si subsol

JudeŃul Buzău dispune de un ridicat potenŃial natural, fapt reflectat şi de datele privind

fondul funciar. Din suprafaŃa totală a judeŃului de 6 103 km2, 66% reprezintă zona agricolă,

27,9% păduri şi alte terenuri cu vegetaŃie forestieră şi 6,1% alte suprafeŃe (ape, suprafeŃe

construite, drumuri, căi ferate).

SuprafaŃa agricolă de 402 368 ha prezintă următoarea structură şi pondere din total:

arabil 55 920 ha 63,6% păşuni 90 089 ha 22,4% fâneŃe 28 556 ha 7,0% vii şi pepiniere viticole 16 486 ha 4,0% livezi şi pepiniere viticole 11 307 ha 3,0%

CondiŃiile de sol fertil şi slab fragmentat în câmpie au favorizat o largă utilizare în

agricultură a resurselor de sol.

18



În schimb în jumătatea de nord, respectiv de deal şi munte a judeŃului, fondul funciar

forestier este mai bine reprezentat.

Pădurile alcătuiesc una dintre importantele bogăŃii naturale ale judeŃului. Zona

montană concentrează cea mai mare parte din suprafaŃa acoperită cu păduri şi totodată cel

mai însemnat volum de masă lemnoasă, flora şi fauna caracteristice acestei zone. Masivele

forestiere închegate se extind din vârful LăcăuŃ şi până în culmea Siriului.

Fondul forestier al judeŃului Buzău cuprinde 162 226 ha (26,7% din suprafaŃa

judeŃului) din care 123 726 ha sunt acoperite cu păduri.

Cel mai mare pericol cu care se confruntă pădurile judeŃului este distrugerea prin tăieri

necontrolate şi o dată cu retrocedarea altor păduri către foştii proprietari fenomenul va lua

amploare dacă nu se iau măsuri. Pădurile au un rol ecologic, de protecŃie a mediului, de

aceea 74 550 ha din pădurile judeŃului Buzău sunt încadrate în categorii de protecŃie a apei,

a solului, a climei. Modul în care sunt gestionate pădurile poate afecta semnificativ calitatea

mediului.

În zonele montane pădurile au rol de protecŃie împotriva catastrofelor naturale, cum ar

fi avalanşe, stânci ce pot să cadă şi inundatii. Pădurea realizează şi un climat mai temperat

decât cel care există în teren descoperit, cu o temperatură medie mai joasă şi o umiditate

mai ridicată.

Din cele 123 726 ha pădure administrate de către DirecŃia Silvică Buzău, există:

• 74 550 ha - grupa I - păduri de protecŃie

• 49 476 ha - grupa II - păduri de producŃie şi protecŃie.

O parte din păduri au fost şi vor mai fi încă o bază de cercetare ştiinŃifică pentru Academia

Română (exemplu ColŃii Balei de pe muntele Siriu sau Cernatu Viforâta din masivul

Penteleu).

Pe zone geografice, fondul forestier este situat:

• 9% la câmpie;

• 44% la deal;

• 47% la munte.

În Buzău, fondul forestier ocupă 26,7% din suprafaŃă judeŃului. Structura fondului forestier

funcŃie de forma de proprietate este prezentată în tabelul de mai jos. Datorită aplicării

accelerate a legilor proprietăŃii, această structură va suferi in perioada imediat următoare

modificări substanŃiale.

19



Esen Ńa Suprafa Ńa (ha) Păduri răşinoase 48 397

Păduri foioase 111 203

Total Fond Forestier 162 226

Probleme şi disfunc Ńionalit ăŃi ale mediului în situa Ńia actual ă

Resursele subsolului: acestea sunt bine reprezentate, dintre care, ŃiŃeiul şi gazele

naturale sunt cele mai importante.

Petrolul se găseşte dispus pe două aliniamente în zona subcarpatică. Primul aliniament

este situat între Buzău şi Bâsca Chiojdului, al doilea pe direcŃia Sărata Monteoru-

Bârbunceşti-Plopeasa-Berca-Arbănaşi.

Zăcăminte de cărbuni sunt reduse, ele fiind semnalate la Ojasca.

Dintre rocile utile se evidenŃiază diatomita la Pătârlagele, calcarele în Dealul IstriŃa şi la

Măgura, argilă de calitate superioară la Buzău, Sătuc-Berca şi la sud-vest de Râmnicu Sărat,

gresie în zona montană, pietrişuri şi nisipuri în albia Buzăului şi Râmnicului Sărat.

Ape minerale (feruginoase, clorosodice) apar la Nehoiu, Monteoru, Fisici, Strejeni,

Nifon, Lopătari, iar la Balta Albă există nămol terapeutic. În perimetrul Sibiciului există

chihlimbar.

20



3.1.4 Biodiversitate

Flora

Pe teritoriul judeŃului se disting atât unităŃi de vegetaŃie din cadrul zonalităŃii latitudinale

(stepă şi silvostepa) în sud şi est, cât şi o etajare altitudinală a vegetaŃiei în partea de nord-

vest. Zona stepei este reprezentată numai în extremitatea estică a judeŃului prin suprafeŃe

restrânse de pajişte secundare degradate şi rareori cu pâlcuri de stejar brumăriu.

Zona silvostepei se desfăşoară până la 300 m altitudine şi este reprezentată de pajişti

secundare stepizate şi pâlcuri de păduri de stejar brumăriu cu arŃar tătărăsc, frasin şi stejar

pufos.

Etajul pădurilor de foioase este dispus între 300 şi 1 500 m altitudine. Pădurile de

gorun, mojdrean, cărpiniŃa şi corn cu expunere sudică în zona subcarpatică, sunt

fragmentate de pajişti secundare stepizate, dezvoltate ca urmare a diverselor activităŃi

antropice. Pădurile de fag cu carpen ocupă povârnişurile nordice şi pe înălŃimi ce trec de 600

m. Pe terenurile degradate din zona subcarpatică se dezvoltă tufărişuri de cătină. Pădurile de

fag montane ocupă areale la peste 800-900 m altitudine şi ele se amestecă cu brad şi molid

la altitudini mai mari.

Etajul pădurilor de molid este reprezentat în masivele Siriu şi Penteleu prin păduri de

molid, ce alternează cu pajişti secundare cu caracter subalpin şi tufărişuri de ienupăr,

coacăz, smirdar şi afin.

Vegeta Ńia azonal ă şi intrazonal ă apare în lungul văii Buzăului, unde există zăvoaie de

luncă formate din plop şi arin negru, iar pe terenurile sărăturate din cursul inferior s-a

dezvoltat o vegetaŃie halofilă.

Fauna

Speciile faunistice caracteristice sunt: ursul, cerbul, râsul, mistreŃul, căpriorul în zona

montană şi subcarpatică. În stepă şi silvostepă apare şi dihorul de stepă. Între speciile rare

sunt amintite scorpionul în zona subcarpatică, iar în pădurile de foioase cocoşul de munte.

Râurile au un potenŃial ridicat pentru păstrăv în zona de munte şi lipan şi clean pe cursul

mijlociu şi inferior.

Biodiversitatea, ca de altfel întregul mediu înconjurător, a suferit de-a lungul timpului

influenŃa acŃiunii omului.

Există totuşi multe areale, unde condiŃiile naturale s-au păstrat în bună parte, promiŃând

supravieŃuirea unor formaŃiuni vegetale, animale sau conservarea unor peisaje unice.

21



În scopul păstrării unor eşantioane de natură nealterate, pe teritoriul judeŃului Buzău au

fost inventariate o serie de zone naturale şi monumente ale naturii pentru a fi conservate şi

protejate.

Pe teritoriul judeŃului Buzău există zone fragile, unde echilibrul ecologic este ameninŃat,

datorită unor factori antropici şi naturali nocivi.

Exemplul cel mai elocvent îl constituie, zona subcarpatică, unde pe areale întinse s-au

produs defrişări de-a lungul timpului. VersanŃii despăduriŃi şi dezvoltaŃi pe roci fiabile, au fost

afectaŃi de o gamă foarte largă de procese de degradare. Ecosistemele naturale,

reprezentate prin păduri au fost în mare parte întocmite prin agro-sisteme.

Apele râului Buzău au suferit modificări ale biotopului acvatic datorită deversărilor mari

de ape uzate din municipiul Buzău. Ca urmare s-au dezvoltat biocenoze acvatice

caracteristice, cu un număr redus de specii, dar cu un număr mare de indivizi aparŃinând

aceleiaşi specii.

Resursele balneare şi climatice

Acestea sunt reprezentate de ape minerale (feruginoase, clorosodice) la Nehoiu,

Monteoru, Fisici, Strejeni, Nifon, Lopătari, precum şi de lacul Balta Albă cu nămol sapropelic.

LocalităŃile Sărata Monteoru şi Balta Albă oferă posibilităŃi pentru cura balneară.

3.1.5 Sănătate umană

Efectele asupra sănătăŃii după expunerea la poluanŃii iritanŃi sunt diferite funcŃie de

perioada de expunere şi de natura poluantului. Astfel pot apărea efecte acute sau acutizări

ale bolilor cronice, după expunere de scurta durata până la efecte cronice după expuneri de

lunga durată la nivelele de poluare iritativ moderata.

PoluanŃii toxici sistemici de tipul metalelor grele, îşi exercită acŃiunea asupra diferitelor

organe şi sisteme ale organismului uman, efectul fiind specific substanŃei în cauză. PoluanŃii

cancerigeni organici şi anorganici prezintă un mecanism de acŃiune insuficient descifrat.

Exista însa suficiente elemente de certitudine pentru unii dintre ei pentru a-I considera

substanŃe cu pericol mare pentru sănătate, substanŃe fără prag (care în orice cantitate

constituie pericol cancerigen).

În cazul poluării aerului, aparatul respirator este primul dar nu singurul care este afectat.

Este de menŃionat faptul că morbiditatea prin afecŃiuni ale aparatului respirator la copii ridică

în prezent o serie de aspecte epidemiologice particulare cu consecinŃe importante asupra

capacităŃilor biologice.

22



În anul 2007 nu s-au înregistrat epidemii hidrice în JudeŃul Buzău. Îmbolnăvirile datorate

apei de băut au fost 11 cazuri de methemoglobinemie acută cianozanta infantilă (intoxicatii

cu nitriti), generate de apa de fântână din mediul rural în următoarele localităŃi: Padina,

Pârscov, Săhăteni, Grajdana , Grebanu, Zărneşti şi Merei, la copiii din grupa de vârstă 0-3

ani. Copiii au fost trataŃi în spital şi au fost externaŃi vindecaŃi. Nu s-au înregistrat decese.

3.1.6 Mediul social şi economic

Industria ocupa ponderea cea mai mare din economia judeŃului Buzău din punct de

vedere al importantei pe care aceasta o deŃine ca susŃinătoare a celorlalte ramuri ale

economiei. JudeŃul Buzău este singurul producător din România de echipamente ăi aparate

pentru cale ferata, garnituri de frâna şi elemente de etanşare pentru autovehicule, cord

metalic pentru armarea cauciucurilor, pulbere metalica pentru compoziŃia electrozilor de

sudura, cât si pentru sinterizarea sau recondiŃionarea de piese metalice.

Principalele ponderi în volumul valoric al producŃiei industriale le deŃin agenŃii economici

aparŃinând industriei metalurgice, industriei alimentare, construcŃiei de maşini şi prelucrării

metalelor, industriei chimice şi prelucrării maselor plastice, industriei uşoare.

În cadrul judeŃului Buzău, activitatea economică are următoarele tipuri de industrie:

extractivă, metalurgică, energetică, materiale de construcŃii, construcŃii de maşini şi maşini

unelte, industria alimentară, industria chimică, petrochimică şi farmaceutică, industria textilă

ăi papetărie, prelucrarea lemnului, prelucrarea sticlei, etc.

3.1.7 Transport

Sistemul de transport este unul dintre cei mai ameninŃători factori asupra mediului

înconjurător şi sănătăŃii umane.

Obiectivul principal al politicii din domeniul transportului îl constituie restructurarea

sistemului de transport şi asigurarea funcŃionării acestuia în vederea realizării unui sistem de

transport omogen, conectat, din punct de vedere al structurii, la reŃelele de transport

naŃionale şi europene.

ReŃeaua de transporturi, traficul, în special cel auto terestru, influenŃează negativ mediul

prin poluare chimică şi fonică. Poluarea chimică, care afectează în special calitatea aerului,

este generată de gazele de eşapament. Volumul, natura şi concentraŃia poluanŃilor emişi

depind de tipul autovehiculului, de natura combustibilului utilizat şi de condiŃiile tehnice de

funcŃionare. Se evidenŃiază în mod deosebit gazele cu efect de sera (CO, CO2, CH4, N2O),

23



acidifiante (NOx, SO2), metale grele (Cd, Pb), hidrocarburi policiclice aromatice, compuşi

organici volatili, pulberi sedimentabile. Nu numai aerul este poluat de emisiile auto, dar şi

solul prin depunerile de substanŃe chimice şi apele, prin pătrunderea acestora în cursurile de

suprafaŃa sau subterane.

Emisiile de poluanŃi ale autovehiculelor prezintă următoarele particularităŃi:

� eliminarea gazelor se face foarte aproape de sol, fapt care duce la realizarea

unor concentraŃii foarte ridicate la înălŃimi foarte mici chiar pentru gazele cu

densitate mică şi capacitate mare de difuziune în atmosferă;

� emisiile se fac pe toată suprafaŃa localităŃii, diferentele de concentraŃii depinzând

de intensitatea traficului şi de posibilitatea de ventilaŃie a străzii.

Un alt impact asupra mediului al reŃelei de transport este acela că şoselele şi caile

ferate fragmentează zonele agricole şi naturale, ameninŃând flora şi fauna din zonele

respective.

În ultima perioadă transporturile au avut o evoluŃie spectaculoasă, atât prin creşterea

numărului de vehicule cât şi prin diversitatea funcŃională a acestora. De asemenea se

observa o deplasare a activităŃii de transport de persoane şi de mărfuri către transportul rutier

în detrimentul celui feroviar.

Această creştere a numărului de vehicule are un impact semnificativ asupra mediului

prin creşterea cantităŃii de poluanŃi emişi în atmosferă, poluanŃi rezultaŃi atât din arderea

carburanŃilor cât şi din particulele antrenate în timpul circulaŃiei.

Pentru reducerea acestei presiuni asupra mediului au fost luate o serie de măsuri,

respectiv reglementarea condiŃiilor de introducere pe piaŃă a carburanŃilor, prin introducerea

la vânzare a unor noi tipuri de benzine şi motorine, care sunt conforme normelor europene în

ceea ce priveşte cantităŃile de poluanŃi emişi.

3.1.8 Turism

Varietatea peisajului şi complexitatea cadrului natural facilitează practicarea turismului,

îndeosebi în zonele de deal şi munte. PotenŃialului natural al judeŃului i se adaugă atracŃiile

istorice şi culturale, care se găsesc răspândite pe tot cuprinsul judeŃului. PoziŃia geografică a

acestuia, prin amplasarea la răscrucea unor importante artere rutiere, a influenŃat

dezvoltarea turismului buzoian.

24



PotenŃialul natural al judeŃului este variat, complex şi bine reprezentat.

La nivelul judeŃului Buzău se impun mai multe tipuri de turism: turismul de circulaŃie

(tranzit), organizat pe traseele ce străbat judeŃul; turismul de sejur, ce poate avea mai multe

componente turism cultural şi rural în pensiunile agro-turistice, turism de vânătoare în zona

montanã, turismul de pescuit în zona bălŃilor din sudul judeŃului, turismul de week-end, pe

trasee scurte pe văile principalelor ape din judeŃ etc.; turismul de circuit se poate desfăşura

pe valea Buzăului, Slănicului, zone în care există şi unităŃi de cazare.

Dezvoltarea turismului buzoian pe termen mediu şi lung poate fi făcută prin promovarea

de proiecte privind reabilitarea infrastructurii zonelor turistice, stimularea iniŃiativei private în

domeniu precum şi atragerea fondurilor europene.

25



3.2 EvoluŃia probabilă a mediului în cazul neimplementării Planului de Amenajare a Teritoriului JudeŃean

Buzău

Evolu Ńia factorilor de mediu în situa Ńia neimplement ării m ăsurilor din Planul de Amenajare a Teritoriului Jude Ńean Buzău Factori de

mediu Aspect identificat Propuneri PATJ Efecte în cazul neimplement ării PATJ

� calitatea scăzută a apelor de suprafaŃă datorată fenomenelor de inundaŃie şi alunecări de teren;

� lucrări hidrotehnice de apărare împotriva inundaŃiilor, şi atenuarea viiturilor (îndiguiri de maluri;

� întreŃinerea permanentă a lucrărilor existente de apărare împotriva inundaŃiilor;

� identificarea în detaliu, delimitarea geografică a zonelor de risc la inundaŃii în teritoriul judeŃean, înscrierea lor în planurile de amenajare a teritoriului şi a celor de urbanism;

� realizarea măsurilor de control al utilizării albiilor minore ale cursurilor de apă din judeŃ,

� evitarea construcŃiilor (de toate tipurile) în zonele potenŃial inundabile, adaptarea dezvoltării judeŃului la condiŃiile de risc la inundaŃii;

� retehnologizarea, extinderea staŃiilor de epurarea; � realizarea, extinderea şi modernizarea reŃelelor de

canalizare a apelor uzate în localităŃile judeŃului, urbane şi rurale;

� Creşterea riscului de inundaŃii şi alunecări de teren;

� Degradarea în continuare a calităŃii apelor de suprafaŃă;

Apă

� calitatea resurselor de apă pentru consumul populaŃiei;

� asigurarea debitului necesar la sursele de alimentare prin acumulări de apă, aducŃiuni şi derivaŃii;

� suplimentarea captărilor de apă subterană pentru debitelor necesare pentru consumul

� reabilitarea sistemelor de apă potabilă existente în localităŃile urbane şi rurale;

� reabilitarea tehnologiilor de tratare a apei aplicate în prezent în toate staŃiile existente;

� reducerea consumului de apă potabilă prin

� creşterea nejustificată a consumului de apă şi reducerea resurselor de apă;

� scăderea calităŃii apei potabile în sistemul de alimentare;

� reducerea calităŃii vieŃii populaŃiei din zonele neracordate la reŃeaua de alimentare

26



Factori de mediu Aspect identificat Propuneri PATJ Efecte în cazul neimplement ării

PATJ contorizarea acestuia la toŃi utilizatorii din judeŃ;

� realizarea sistemelor de alimentare cu apă în cele 30 de comune care nu beneficiază de acest sistem;

Aer � Grad de poluare ridicat datorat

emisiilor de pulberi în suspensie şi poluanŃi atmosferici datoraŃi activităŃilor economice din judeŃ;

� modernizarea şi adaptarea unor tehnologii nepoluante la toŃi agenŃii economici care au emisii de noxe atmosferice;

� închiderea etapizată a tuturor depozitelor de deşeuri existente neconforme, atât din mediul urban cât şi din cel rural şi reconstrucŃia ecologică a terenurilor ocupate de acestea;

� dotarea tehnică a serviciilor de salubritate la nivelul normelor şi cerinŃelor actuale şi asigurarea necesarului de mijloace speciale de transport;

� lucrări de extindere şi îmbunătăŃire a stării de viabilitate prin consolidarea şi modernizarea tuturor traseelor de drumuri judeŃene şi comunale, ceea ce va conduce la reducerea emisiilor de poluanŃi (în special pulberi în suspensie) ca urmare a traficului rutier;

� Deteriorarea în continuare a calităŃii aerului ambiental cu precădere in zonele urbane şi industrializate;

Sol � poluarea solului generată de

depozitarea necontrolată a deşeurilor; � soluri agricole degradate;

� închiderea depozitelor neconforme pentru deşeuri menajere şi de deşeuri industriale;

� execuŃia de lucrări ameliorative pentru îmbunătăŃirea potenŃialului natural al solurilor în raport cu zonarea potenŃialului agricol;

� Utilizarea eficientă şi extinderea judicioasă a terenurilor intravilane ale satelor

� Reîmpădurirea şi extinderea suprafeŃelor silvice; � Reabilitarea solului degradat de către activităŃile

antropice;

� degradarea solului datorită activităŃilor antropice;

� extinderea suprafeŃelor cu soluri degradate datorită inexistenŃei unui sistem integrat al deşeurilor menajere;

� degradarea solurilor agricole prin folosirea exagerată a erbicidelor şi pesticidelor;

Sănătatea popula Ńiei

� reŃeaua de alimentare şi canalizare ape uzate insuficient dezvoltată;

� lipsa unui sistem integrat de management al deşeurilor;

� infrastructură rutieră necorespunzătoare calitativ;




� degradarea stării de sănătate a populaŃiei datorată lipsei unui sistem adecvat de alimentare tratare ape potabile;

� deteriorarea în continuare a calităŃii aerului ambiental cu precădere in

27




PATJ � reabilitarea tehnologiilor de tratare a apei aplicate în

prezent în toate staŃiile existente; � amenajarea de depozite ecologice zonale pentru

depozitarea deşeurilor colectate selectiv provenite de la populaŃie şi agenŃi economici


canalizare a apelor uzate în localităŃile judeŃului, urbane şi rurale

� amenajarea diferenŃiată a zonelor turistice în funcŃie de specificul cadrului geografic şi social

� utilizarea eficientă şi extinderea judicioasă a terenurilor intravilane ale satelor

zonele cu infrastructură rutieră neadecvată;

� creşterea numărului de boli datorate managementului defectuos al deşeurilor;

Riscuri naturale

� alunecări de teren; � zone expuse la inundaŃii; � zone cu risc seismic ridicat;

� prevenirea şi diminuarea efectelor inundaŃiilor se realiza prin:

� realizarea de lucrări hidrotehnice de apărare împotriva inundaŃiilor, şi atenuarea viiturilor (îndiguiri de maluri);







� îmbunătăŃirea regimului de scurgere a apelor de suprafaŃă pe versanŃi prin lucrări de colectare şi evacuare a apei în zonele cu alunecări de teren

� degradarea în continuare a stabilităŃii terenului în anumite zone cu risc credcut la alunecările de teren;

� creşterea riscurilor de inundaŃii în zonele expuse;

� dezvoltarea unor proiecte de investiŃii în zone cu grad ridicat seismic;

28




PATJ � stabilizarea şi valorificarea terenurilor alunecate prin

împăduriri şi însămânŃare cu amestec de ierburi care prin consumul mare de apă asigură protecŃia antierozională şi stabilizarea versanŃilor;

� lucrări de terasamente, consolidări prin ziduri de sprijin, impăduriri, modificarea geometriei terenului, nivelare, compactare, modificarea traseului drumurilor afectate, direcŃionarea apelor pluviale, gabioane, drenuri, rigole;

� întocmirea planurilor de apărare împotriva efectelor seismelor in unităŃile administrativ teritoriale urbane din judeŃul Buzău amplasate în zone pentru care intensitatea seismică exprimată în grade msk este Vlll;

Mediul social şi economic

� capitalul uman insuficient promovat � lipsa serviciilor medicale în mediul

rural; � infrastructură rutieră

necorespunzătoare calitativ; � lipsa dotărilor de utilitate publică în

mediul rural; �

� distribuŃia echilibrată a activităŃilor productive legate de tradiŃia localităŃii, resursele de materii prime locale şi repartiŃia activităŃilor economice în plan regional zonal, intercomunal în toate localităŃile

� promovarea specializării şi diversificării funcŃiilor cu dinamică economică, în scopul distribuŃiei mai eficiente a resurselor şi informaŃiilor;

� creşterea gradului de confort al localităŃilor prin crearea unui fond locativ modern, echipat la standarde europene;

� dezvoltarea fondului locativ în vederea acoperirii cererii de noi locuinŃe, modernizării şi creării unui circuit imobiliar adaptat nevoilor pieŃei

� amplasarea echilibrată a dotărilor pentru învăŃământ în scopul accesului populaŃiei şcolare la forme de instruire profesională

� amplasarea echilibrată a dotărilor sanitare pentru facilitarea accesului populaŃiei la servicii medicale

� amplasarea echilibrată pe ansamblul reŃelei de localităŃi a activităŃilor de servire în scopul eficientizării distribuŃiei

� amplasarea echilibrată a dotărilor comerciale şi de

� diminuarea calităŃii vieŃii populaŃiei din zonele care nu beneficiază de un sistem centralizat de alimentare, canalizare şi tratare ape uzate

� diminuarea calităŃii vieŃii locuitorilor din zonele cu infrastructură rutieră nemodernizată/reabilitată

� limitarea accesului locuitorilor la un sistem de sănătate modern şi adaptat nevoilor lor;

� regres economic în zonele cu un sistem de utilităŃi neadecvat (energie, tramsport, telecomunicatii, alimentare cu apa şi canalizare;)

29




PATJ prestări servicii pentru amplificarea dinamicii acestor funcŃii şi facilitarea accesului;

� crearea unor reŃele de transport şi distribuŃie a energiei electrice şi de telecomunicaŃii care să satisfacă cerinŃele actuale şi de viitor

� îmbunătăŃirea alimentării cu gaze naturale şi energie termică a tuturor utilizatorilor din judeŃ;

Biodiversitate, patrimoniu

cultural

� lipsa unui stem de măsuri pentru punerea în valoare a patrimoniului natural şi cultural existent;

� ProtecŃia şi conservarea zonelor naturale în sensul menŃinerii biodiversităŃii şi valorificării durabile a resurselor naturale;

� Asigurarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural prin: � identificarea tuturor bunurilor patrimoniului natural

care necesită un regim special de protecŃie; � menŃinerea sau restabilirea într-o stare de

conservare favorabilă a habitatelor şi a speciilor din flora şi fauna sălbatică;

� asigurarea măsurilor speciale de ocrotire şi conservare in situ a bunurilor patrimoniului natural;

� constituirea, organizarea şi extinderea reŃelei de arii naturale protejate.

� degradarea patrimoniului natural şi cultural existent;

� promovarea de activităŃi generatoare de impact asupra florei şi faunei;

� restrângerea habitatelor şi a speciilor din flora şi fauna sălbatică;

30



4 Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată

semnificativ

Calitatea factorilor de mediu

Starea factorilor de mediu este relevantă de analiza indicatorilor specifici urmăriŃi prin

reŃeaua de monitorizare a AgenŃiei de ProtecŃie a Mediului Buzău.

Calitatea aerului



CORD SA, SC DUCTIL STEEL SA, SC TRICOSTAR SA şi poluarea rezultată din trafic.

Monitorizarea poluanŃilor gazoşi s-a realizat în următoarele puncte: SEDIUL A.P.M. BUZĂU,

SC COMAT SA BUZĂU, SC DUCTIL SA BUZĂU, punctele Râmnicu Sărat, Nehoiu,

Pătârlagele.



• emisiile de poluanŃi gazoşi dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2) şi amoniac (NH3),

monitorizate în trei puncte nu au înregistrat depăşiri în concentraŃia medie zilnică,

valoarea medie anuală situându-se sub valoarea limită conform STAS 12574 - ,,Aer

din zonele protejate’’. Astfel, s-a înregistrat o scădere a cantităŃii de emisii gazoase

faŃă de anul 2003 şi 2004;

• emisiile gazoase care contribuie la poluarea din judeŃul Buzău se datorează arderilor

combustibililor fosili, activităŃilor industriei metalurgice, în special cea neferoasă,

cocseriile, industriei alimentare, instalaŃiilor mici, ce folosesc combustibili fosili pentru

încălzire, dar şi folosirii carburanŃilor convenŃionali.

Se precizează că nu s-au făcut determinări de metale grele din pulberi.

S-a constatat o singură depaşire a CMA în cazul pulberilor sedimentabile în oraşul

Buzău (SC TRICOSTAR SA) din totalul de 216 probe analizate. FrecvenŃa de depăşire a

C.M.A. a fost de 0,46% pentru anul 2005, înregistrându-se totuşi concentraŃii medii anuale în

scădere.

Nu s-au înregistrat depăşiri pentru indicatorul pulberi în suspensie. S-a înregistrat o

scădere a valorii medii anuale faŃă de 2004. Sursele de poluare cu pulberi în suspensie

specifice judeŃului Buzău sunt: industria, centralele termice, transportul rutier.

31



AgenŃia de ProtecŃia Mediului consideră că în judeŃul Buzău nu se poate vorbi de zone

critice sub aspectul poluării atmosferei dar există o zonă unde ar putea apărea poluări

accidentale de scurtă durată, în municipiul Buzău în cartierul Poştă, care se învecinează cu

zona industrială a municipiului.

Pentru a evita posibilele poluări atmosferice rezultate din activitatea industrială a

municipiului Buzău se impune ca societăŃile care desfăşoară activităŃi cu impact semnificativ

asupra mediului cele cu predilecŃie din zona industrială să fie monitorizate pe perioada de

funcŃionare iar în vederea dezvoltării acestora sau a iniŃierii de noi activităŃi să li se solicite în

baza autorizaŃiei de mediu măsuri tehnice şi tehnologice de protecŃie a principalilor factori de

mediu implicaŃi.

Calitatea precipiita Ńiilor

DistribuŃia şi frecvenŃa precipitaŃiilor a fost supravegheată prin patru puncte de control,

amplasate astfel: STAłIA METEO BUZĂU; STAłIA METEO RÂMNICU SĂRAT; MĂGURA;

CERNĂTEŞTI. Media anuală a fost de 653,2 l/mp cu o maximă de 77,2 l/mp în data de

21.09.2005 în punctul CERNĂTEŞTI.

Din punct de vedere calitativ s-au constatat următoarele:

• conductivitatea se caracterizează prin conŃinut ionic total ,,mare’’, în toate punctele de

monitorizare;

• din punct de vedere a valorilor pH-ului, valorile acestuia s-au situat între 5,2 upH şi

7,71 upH.

Calitatea precipitaŃiilor este strict legată de calitatea factorului de mediu aer, la fel de

mult influenŃează şi calitatea apelor deoarece precipitaŃiile care spală pulberile atmosferice

se întorc în circuitul natural în apele de suprafaŃă.

Calitatea apei

Stadiul calitaŃii apelor pe ansamblul bazinelor râurilor Buzău, Sărata, CălmăŃui şi Rm.

Sărat sub aspectul repartiŃiei pe tronsoane de râu se prezintã astfel :

Clasa de calitate TRONSONUL DE RÂU Total (km) I II III IV V

TOTAL BAZIN 626 166 184 237 39 0 100 % 26,52% 29,39% 37,85% 6,23% 0 Râul Sărata 47 - - 47 - - 100% - - 100% - - Călma Ńui 57 - - 57 - - 100% - - 100% - - Bazinul Rm. S ărat 45 - - - - 45 100% - - - - 100%

32



Buzău

Gradul de poluare creşte din amonte în aval. Analizele efectuate evidenŃiază

următoarele: pentru indicatorii pH, O2 dizolvat, azotiŃi valorile obŃinute nu au suferit modificări

mari. S-au înregistrat depăşiri faŃă de valorile limitelor clasei a III-a de calitate a apelor de

suprafaŃă la următorii indicatori: reziduu fix, cloruri, amoniu şi rar CCO-Mn.

Aceste depăşiri sunt înregistrate în tronsonul de după confluenŃa cu Bălăneasa şi Slănic

şi până la localitatea Măgura, fiind clasa a IV de calitate.

În cadrul fluxului informaŃional săptămânal s-au determinat indicatorii zinc şi fier.

Determinările efectuate nu au pus în evidentã depăşiri faŃă de limitele clasei a II-a de calitate

a apelor de suprafaŃă.

CalmaŃui şi Sărata

Supravegherea calităŃii râului CălmăŃui a fost realizată în anul 2005 în secŃiunea de

control de ordinul II Smeeni (km 22), iar râul Sărata în secŃiune Monteoru.

S-au semnalat depǎşiri la regimul nutrienŃilor ca urmare a fondului natural al solului.

Cauzele depǎşirilor înregistrate se datoreazǎ debitelor foarte scǎzute, poluǎrii difuze din

agriculturǎ (îngrǎşǎminte pe bazǎ de fosfaŃi, azotaŃi), depozitelor de gunoi, mai ales în urma

spǎlǎrii acestora de cǎtre ploile repezi.

Râmnicu S ărat

Pe râul Râmnicu Sărat, în punctul de control Nicoleşti, aval de oraşul Râmnicu Sărat se

resimte influenŃa surselor de poluare (staŃia de epurare a oraşului Râmnicu Sărat şi alte

surse organizate şi neorganizate din zona) la mineralizarea naturală (consecinŃă a rocilor

salifere pe care le strabate în cursul său). Indicatorii RF şi SO4 sunt peste limitele admise,

conform Ordinului 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităŃii apelor

de suprafaŃă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă. Încadrarea râului

Râmnicu Sărat, în punctul de control Nicoleşti în clase de calitate este următoarea: datorită

surselor de poluare care se adaugă la mineralizarea naturală, încadrează râul în clasa a V-a

de calitate – degradată, adăugându-se nutrienŃii corespunzători clasei a III-a de calitate –

moderată.

SecŃiunile în care valorile medii globale ale unor indicatori au depăşit limitele categoriei

a III-a au fost următoarele: cursul Buzăului cu secŃiunea amonte Municipiul Buzău, secŃiunea

RacoviŃă şi cursul Râmnicu Sărat măsuratorile făcându-se în punctul Nicoreşti.

33



Cea mai importantă sursă de poluare a apei, regăsită la nivelul întregului judeŃ o

reprezintă apele reziduale orăşeneşti şi comunale, insuficient epurate sau neepurate,

evacuate în apele de suprafaŃă, sau prin infiltrare în pânza freatică.

Dintre sursele industriale mai importante care contribuie la poluarea apelor se

menŃionează: SC AVICOLA SA Buzău, SC RAFINĂRIA VENUS OILREG SA Râmnicu Sărat,

SC GREENTECH SA.

Lacurile

Subsistemul ape de suprafaŃă - lacuri s-a concretizat în anul 2005 în urmărirea calităŃii

apelor din lacurile naturale Balta Albă şi Amara şi lacurile artificiale: Siriu şi Cândeşti.

Astfel, lacul de acumulare Cândeşti are clasa de calitate IV, iar lacul de acumulare

Siriu, clasa III. Conform raportului privind starea mediului pentru primul semestru 2006,

aceste lacuriă o calitate mai slabă comparativ cu semestrul II al lui 2005 (L. Cândeşti –

calitatea II şi L. Siriu – calitatea I) datorită creşterii valorilor indicatorilor de eutrofizare (nitraŃi,

fosfaŃi).

Apele lacului Amara se încadrează în categoria a II-a de calitate, ca urmare a aportului

antropogen la regimul de nutrienŃi. Pentru lacul Balta Albă, analizele fizico-chimice îl

încadrează la categoria a IV-a, ca fiind degradat datorită nivelului crescut al nutrienŃilor.

Apele subterane

În anul 2005 s-au efectuat analizele fizico-chimice la o serie de foraje de observatie din

reŃeaua hidrogeologicã de stat, foraje care au captat diferite strate acvifere cu constituŃii şi

vârste diferite.

Se observă că şi în apele subterane, grupa “metalelor” este reprezentată de fier.

Depăşirile limitei admise înregistrate pentru acest indicator nu se datorează unei surse de

poluare (bogate în fier), ci unei încărcări naturale a apelor. PrezenŃa fierului în apele

subterane a fost pusã în evidenŃă începând cu zona localităŃii Pătârlagele şi terminând cu

forajele amplasate în zona confluenŃei cu râul Siret. S-au constatat depăşiri în 52,2 % din

totalul forajelor (care prezintă depăşiri ale limitelor admise conform STAS 1342/1991

coroborat cu Legea apei potabile nr.458/2002).

De asemenea, se remarcã o încărcare mineralã a apelor subterane începând cu zona

municipiului Buzău şi terminând cu forajele amplasate în zona confluenŃei cu râul Siret. S-au

înregistrat depăşiri la: reziduu fix, cloruri, sulfaŃi, duritate totală.

Această mineralizare a apelor subterane poate fi explicatã luând în considerare apele

de suprafaŃă, ele putându-se influenŃa unele pe altele (se ştie faptul că râul Buzău are doi

34



afluenŃi de stânga degradaŃi din acest punct de vedere, deversări de ape uzate insuficient

epurate şi încărcarea naturală a apelor râului).

FaŃă de anul anterior s-au menŃinut, în general, depăşiri la aceleaşi grupe de indicatori,

şi anume: gradul de mineralizare, metale, încărcarea organică.

Depăşiri ale indicatorilor de calitate (Cl , Fe, Na, Mn, SO4, NH3) s-au înregistrat în foraje

efectuate la Amara, Balta Alba, Tăbărăşti Nord, Bâlhacu Sud ORD II, Cilibia, Verguleasa

POL, pentru bazinul râului Buzău şi Nicoreşti pt bazinul Râmnicului Sărat.

Astfel, în ceea ce priveşte calitatea apei potabile atât în mediul urban cât şi în cel rural

transpunerea Directivei 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman se

urmăreşte prin:

• HG Nr. 662/07.07.2005 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le

îndeplinească apele de suprafaŃă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind

metodele de măsurare şi frecvenŃa de prelevare şi analiză a probelor din apele de

suprafaŃă destinate producerii de apă potabilă (care amendează HG nr. 100/2002). La

rândul său, HG nr. 100/2002 a fost amendată prin HG nr. 567/2006 privind

modificarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de

suprafaŃă utilizate pentru potabilizare aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.100/2002.

• HG Nr. 930/11.08.2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi

mărimea zonelor de protecŃie sanitară şi hidrologică, care amendează HG nr.

101/2002 (publicată în Monitorul Oficial nr. 800/02.09.2005 ).

Pentru zonele rurale este necesară continuarea urmăririi calităŃii apei potabile din

fântâni, puŃuri şi izvoare captate prin efectuarea analizelor de potabilitate, a conŃinutului de

nitraŃi şi urmărirea stării de sănătate a populaŃiei, dacă este cazul.

Calitatea apelor naturale, ca de altfel şi a celorlalŃi factori de mediu, este puternic

influenŃată de impactul surselor de ape uzate. Pentru aprecierea modificării calităŃii apei

diverselor formaŃii hidrologice, ca urmare a recepŃionării de substanŃe nocive, este necesar

să se cunoască anumite caracteristici globale ale principalelor surse de

poluare şi anume:

• volumele de ape uzate evacuate anual;

• cantităŃile de substanŃe poluante conŃinute în apele uzate evacuate în receptorii

naturali;

• situaŃia funcŃionării principalelor staŃii şi instalaŃii de epurare.

35



Toate apele uzate urbane din judeŃul Buzău vor trebui să se încadreze, la evacuare, în

prevederile NTPA 002/2005.

Se recomandă:

• extinderea sistemelor de alimentare cu apă;

• reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă;

• asigurarea rezervelor de apă de incendiu;

• menŃinerea în stare bună a amenajărilor existente pe râurile din judeŃ, atât cele

piscicole cât şi cele cu scop de protecŃie a albiei şi a malurilor;

• realizarea unor construcŃii şi amenajări de orice fel ce au drept scop limitarea riscurilor

naturale şi tehnologice (lucrări hidrotehnice pentru atenuarea şi devierea viiturilor,

lucrări de combatere a eroziunii de adâncime) şi orice fel de constructii şi amenajari cu

respectarea prevederilor legislatiei in vigoare;

• realizarea unui management al apelor funcŃie de provenienŃa şi soluŃiile adoptate

(canalizări, staŃie de epurare, etc.).

Respectarea regimului de zonă protejată unde se interzice:

• amplasarea oricăror construcŃii social - economice sau amenajări străine de activitatea

de exploatare şi valorificare a surselor hidrominerale;

• depozitarea materialelor care prin natura lor ar putea conduce la poluarea solului;

• efectuarea de săpături;

• deversări de ape uzate, acumulări de gunoi, care ar conduce la trepidaŃii în zona

captărilor;

• orice fel de explozii sau alte lucrări, care produc zgomot, prafuri sau mirosuri;

• interzicerea îngrăşămintelor chimice sau animale, a substanŃelor fitofarmaceutice

pentru combaterea dăunătorilor;

• interzicerea oricăror lucrări în alt scop decât acela al exploatării şi valorificării optime a

factorilor naturali - terapeutici.

Calitatea solului

Poluarea şi degradarea solului are următoarele cauze: depozitarea neadecvată a

deşeurilor şi reziduurilor menajere şi industriale, ploile acide cauzate de emisiile de la

centralele mari de ardere cât şi manifestarea unor procese geomorfologice cum sunt

36



alunecarile de teren şi eroziunile. Aceste aspecte sunt tratate în capitolele privind gestiunea

deşeurilor şi riscurile naturale.

Factorul de mediu sol prezintă degradări pe 123 340 ha (20,2% din suprafaŃa judeŃului).

La nivelul judeŃului Buzău, suprafeŃele de sol degradate, pe diferite categorii, sunt prezentate

în tabelul de mai jos:

Categoria de soluri Suprafe Ńe (ha)

Cu exces de umiditate 5 200 Acide 6 900 Sărăturate 70 000 Nisipoase 16 000 Erodate de ape 100 Cu eroziuni de suprafaŃă semnificative 20 000

Cu eroziuni de adâncime 1 600

FaŃă de situaŃia din anul 1996, se observă în prezent o creştere mare a suprafeŃelor cu

fenomene de alunecare de la 1 652 ha la 2 540 ha, a suprafeŃelor cu eroziune de suprafaŃă

de la 16 200 ha la 20 000 ha, dar şi a celor cu exces de umiditate de la 3 294 ha la 5 200 ha.

Scăderi se constată în cazul suprafeŃelor cu eroziuni de adâncime de la 3 000 ha (1996) la 1

600 ha în prezent.

Zonele critice identificate la nivelul judeŃului, în funcŃie de tipul de degradare, sunt

prezentate în tabelele de mai jos:

a) Terenuri sărăturate şi acide

Nr.crt Amplasament Categoria de folosin Ńă

Suprafa Ńă (ha)

1 com. Ghergheasa păşune 94,4 2 com. Luciu păsune 300 3 com. Largu arabil 198 4 com. Balta Albă păşune 400

Suprafa Ńă total ă 992,4

b)Terenuri cu umiditate ridicată

Nr.crt Amplasament Categoria de folosin Ńă

Suprafa Ńă (ha)

1 com.Luciu păşune 100 2 com.Largu păşune 56 3 com.Gl. Sărat intravilan 300 4 com. Merei arabil 500 Suprafa Ńă total ă 956

37



Radioactivitatea mediului

Valorile măsurate de către AgenŃia de ProtecŃie a Mediului Buzău nu au depăşit limitele

de atenŃie, încadrându-se în limitele de variaŃie ale fondului natural de radioactivitate.

5 Probleme de mediu existente, relevante pentru Planul de

Amenajare a Teritoriului JudeŃean, inclusiv în particular, cele legate de

orice zonă care prezintă o importanŃă specială pentru mediu cum ar fi:

ariile de protecŃie specială avifaunistică si ariile speciale de conservare

Alunec ări de teren

O primă problemă pe care şi-o propune să o soluŃioneze Planul de Amenajare

Teritorială a JudeŃului Buzău este cea a alunecărilor de teren produsă de degradarea sau

eroziunea solului.

Studiul “Furnizarea datelor cartografice privind procesele de eroziune, alunecări,

prăbuşiri de teren şi inundaŃii, pentru evidenŃierea zonelor cu riscuri naturale la nivelul

teritoriului naŃional” elaborat de Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie în

1998, evidenŃiază următoarele situaŃii ale terenurilor, după riscul şi gradul de manifestare a

proceselor de eroziune şi alunecări:

• terenuri relativ stabile afectate de eroziune slabă-moderată, cu risc redus de alunecări

şi cu risc ridicat de accentuare a eroziunii - 9,16%;

• terenuri cu eroziune moderat – puternică cu risc ridicat de activare a alunecări de

teren în cazul ploilor puternice, a schimbării folosinŃelor (defrişări) sau a lucrărilor pe

versanŃi - 13,6%;

• terenuri cu stabilitate foarte redusă, afectate de eroziune puternică-excesivă asociată

cu ravenări şi alunecări active; frecvente organisme torenŃiale, - 10,7%;

• terenuri instabile cu risc ridicat de alunecări de teren, surpări, prăbuşiri - 18%.

Principalul factor natural limitativ al calităŃii solului îl constituie eroziunea şi alunecările

de teren. Eroziunea rocilor şi a solurilor apare datorită vântului, ploilor, activităŃilor umane,

cum sunt: - lucrări agricole necorespunzătoare care distrug textura solului, apa se evaporă

sau se scurge la suprafaŃa; tratamentele cu pesticide şi fertilizanŃi chimici; ploile acide;

defrişările. Defrişările şi excavaŃiile la suprafaŃă, în contact cu cantităŃi mari de apă de ploaie,

pot de asemenea cauza alunecări de teren.

SituaŃia stabilităŃii terenurilor pe zone geografice se prezintă în felul următor:

38



Zona de câmpie a judeŃului Buzău, este caracterizată din punct de vedere fizico-

geografic de o seismicitate foarte ridicată, potenŃial forestier scăzut. Din punct de vedere

ecologic, în anumite locuri solurile sunt puternic degradate.

Zona Subcarpa Ńilor de Curbur ă, este o zona cu seismicitate ridicată, zona montană

reprezentând circa 50% din suprafaŃă. Se înregistrează frecvent alunecări de teren. Din

punct de vedere ecologic, zona este caracterizată prin existenŃa pădurilor pe suprafeŃe

întinse, ceea ce contribuie la menŃinerea unui echilibru pe termen lung, condiŃionat dealtfel

de exploatarea raŃională a resurselor forestiere. Totuşi, calitatea solurilor este moderată sau

puternic degradată.

În zona colinar ă a jude Ńului sunt frecvente cazurile de alunecări de teren datorită

gradului mare de înclinare a pantelor şi intercalaŃiilor de argilă în profil. Acest fapt favorizează

degradarea naturală a solului, conduce la schimbarea categoriei de folosinŃă în sensul

declasării acesteia, la apariŃia izvoarelor de coastă, a pajiştilor cu vegetaŃie specifică scoŃând

practic suprafaŃa din circuitul productiv.

În zonele de deal şi de munte , despăduririle au afectat foarte mult stabilitatea

terenurilor, fiind necesare intervenŃii majore pentru prevenirea erodării solurilor. Defrişările şi

excavaŃiile la suprafaŃă, în contact cu cantităŃi mari de apă de ploaie, au antrenat alunecări

de teren.

Din “Studiul privind inventarierea terenurilor degradate din fondul funciar agricol al

judeŃului Buzău” elaborat de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Buzău conform

metodologiei de evaluare a formelor de degradare, la nivelul judeŃului Buzău există o

suprafaŃă totală de 44 893 ha de terenuri cu diferite degradări de sol sau vegetaŃie. Dintre

acestea, se remarcă.

• eroziuni de suprafaŃă – 20 607 ha (46,0%);

• eroziuni de adâncime.- 1 453 ha (3,4%);

• alunecări active, semiactive, semistabilizate - 2 411 ha (5,3%);

• eroziune eoliană - 359 ha (0,6%).

În judeŃul Buzău sunt afectate de alunecări de teren active 17 localităŃi: Zărneşti,

Săruleşti, Lopătari, Mânzăleşti, Vintilă Vodă, ScorŃoasa, Pănătău, Pătîrlagele, Pardoşi,

Năieni, Mărgăriteşti, Gura Teghii, ColŃi, Buda, Berca, Breaza, Vipereşti. SuprafaŃa afectată

depăşeşte 1 345 000 mp.

SuprafeŃele afectate şi pagubele materiale datorate alunecărilor de teren era

următoarea:

39



Nr. crt Comuna Nr. sate

afectate Nr.

alunec ări Suprafa Ńa

afectat ă mp Pagube mil lei

1 Zărneşti 3 3 2 652 150 2 Săruleşti 3 8 37 540 816 3 Lopătari 3 3 365 220 532 4 Mânzăleşti 6 6 336 894 531 5 Vintilă - Vodă 2 2 1 532 162 6 ScorŃoasa 5 7 104 544 1 076 7 Pănătău 3 5 196 062 590 8 Pătârlagele 2 2 17 250 282 9 Pardoşi 3 3 8 016 313 10 Năeni 2 3 12 428 754 11 Mărgăriteşti 2 6 5 440 48 12 Gura Teghii 1 2 101 528 529 13 ColŃi 2 3 29 890 551 14 Buda 3 4 67 380 3 663 15 Berca 1 1 2 800 0 16 Breaza 5 10 47 100 784 17 Vipereşti 1 2 9 365 172

Total 47 70 1 345 641 10 953

Inunda Ńii

O altă problemă existentă de mediu este reprezentată de inundaŃii care au repercursiuni

atât asupra factorului de mediu apă, prin poluarea acestora cu aluviunile preluate de şiroiri şi

inundaŃii, dar şi asupra sănătăŃii populaŃiei.

JudeŃul Buzău a fost afectat de inundaŃiile produse în ultimii ani (2001-2005). Numărul

localităŃilor afectate de acest fenomen a crescut de la 22 (numărul localităŃilor prezentate în

anexa din Legea 575/2001- PATN Riscuri naturale – inundaŃii) la 51 de localităŃi, din care 29

au fost afectate în ultima perioadă, respectiv anul 2005. Cauzele principale sunt ploile cu

debite mari, căzute într-o perioadă de timp foarte scurtă. De asemenea, amplasarea

necorespunzătoare a locuinŃelor (în albia majoră a râurilor), lipsa activităŃilor de întreŃinere a

albiilor râurilor şi torenŃilor, precum şi neîntreŃinerea lucrărilor existente de apărare împotriva

inundaŃiilor sunt cauze majore în producerea inundaŃiilor. LocalităŃile care au fost afectate de

inundaŃiile produse în anul 2005 şi transmise de Consiliul JudeŃean Buzău către Ministerul

Transporturilor, ConstrucŃiilor şi Turismului, DirecŃia de Amenajarea Teritoriului şi Urbanism

sunt marcate în planşa de infrastructuri tehnice.

40



Amenajarea teritorial ă

Diagnosticul reŃelei judeŃene de localităŃi s-a efectuat la nivelul unor grupări cu potenŃial

de cooperare şi a urmărit în principal:

• înlesnirea percepŃiei componentelor ansamblului de către autorităŃi şi

responsabili, în vederea aplicării planului;

• promovarea asocierii unor localităŃi situate în unităŃi administrative învecinate

(care constituie unul din obiectivele PATJ), în scopul realizării de lucrări publice

în comun.

Delimitarea unor astfel de componente ale reŃelei judeŃene de localităŃi s-a făcut prin

analiza grupărilor localităŃilor aflate în unităŃile administrative de bază cu un set de criterii

care să evidenŃieze posibilele zone de cooperare.

Aceste criterii s-au înscris în următoarele categorii:

• amplasare şi rela Ńii între localit ăŃi

- distanŃa dintre localităŃi pe căile rutiere;

- dispunerea localităŃilor pe o axă majoră de transport (cf. DN, DJ);

- aşezarea în, raport cu cursurile de apă principale sau apartenenŃa la un bazin

hidrografic.

• socio-demografice

- densitatea populaŃiei;

- dezvoltarea socio-economică a unor unităŃi nucleu care influenŃează sau poate

influenŃa zona adiacentă în privinŃa serviciilor şi pieŃei muncii.

• istorice

- existenŃa unor unităŃi administrative anterioare în zona analizată, care atestă o

specificitate a subsitemelor de localităŃi.

Această delimitare a unor grupări de localităŃi a Ńinut seama de concentrarea populaŃiei

în aceste zone, considerându-se că un prag de mii de locuitori este convenabil în formarea

unor comunităŃi mai largi.

În urma analizelor s-au conturat 8 diviziuni (grupări) ale reŃelei de localităŃi, concentrate

în jurul municipiilor, oraşelor şi comunelor cu potenŃial de dezvoltare. Aceste grupări sunt

următoarele: Buzău, Râmnicu Sărat, Nehoiu – Părârlagele, Pogoanele, Berca, Nerei, Beceni

şi Zărneşti.

41



Un factor important în funcŃionarea dotărilor teritoriale, pe lângă costul lor iniŃial şi de

întreŃinere, este asigurarea cu personal specializat, disponibil în număr restrâns în mediul

rural/ semirural.

Din analiza personalului din dotările publice cu rol teritorial în grupările de localităŃi se

observă o concentrare preferenŃială în interiorul şi în jurul celor două municipii. Personalul

didactic din şcolile medii şi de perfecŃionare, dependent ca funcŃionare de unităŃile de

învăŃământ, este mai inegal repartizat în teritoriu decât personalul medical, care în mediul

rural este distribuit mai uniform.

Se remarcă zone cu un mare deficit de personal specializat în dotările publice (medici,

stomatologi, profesori) cum sunt zonele Zărneşti şi Merei. CapacităŃile dotărilor teritoriale au

fost analizate în raport cu norme din domeniul urbanismului şi amenajarea teritoriului,

urmărindu-se stabilirea necesarului pentru fiecare din zonele cu grupări compacte de

localităŃi.

Nivelul necesarului de capacitate a dotărilor teritoriale are un caracter indicativ în

concepŃia de ansamblu a planului, precum şi pentru stabilirea unor linii directoare pentru

planurile inferioare nivelului judeŃean (PATJ, PUG). Mărimea necesarului de capacitate

trebuie privită ca un ordin de mărime al deficitului şi nu ca indicator absolut al dezvoltării

dotărilor în zonele analizate.

În domeniul învăŃământului mediu şi de formare profesională se remarcă o distribuŃie şi

mai accentuată a necesarului de capacitate în zonele periferice ale judeŃului. Calculul

numărului de elevi după normele în vigoare a relevat un nivel mai scăzut al necesarului de

capacitate, în ciclul mediu; în mun. Buzău şi înscrierea în normă în municipiul Rm. Sărat. Se

remarcă de asemenea că numărul total de locuri în liceu şi şcoli profesionale/ucenici, calculat

conform normelor este similar cu capacităŃile existente. În cazul şcolilor postliceale şi de

maiştri valoarea capacităŃii calculate este cu 500 de locuri mai mare faŃă de capacitatea

totală existentă.

Se poate concluziona astfel că, în învăŃământul mediu, problema distribuŃiei

capacităŃilor este una teritorială şi nu de dimensionare a dotărilor.

În domeniul capacităŃilor dotărilor comerciale cu rol teritorial, au fost avute în vedere

unităŃile de mare capacitate, supermarket şi depozite en gros, care funcŃionează în cele două

municipii. Modernizarea reŃelei de localităŃi, în special în zonele rurale va presupune

reconfigurarea reŃelei comerciale şi concentrarea în mari unităŃi, odată cu îmbunătăŃirea

42



transportului între localităŃi. CapacităŃi totale indicative sunt prezentate pentru marile unităŃi

comerciale şi pentru fiecare din zonele studiate.

Analiza locuirii din judeŃ s-a făcut în comparaŃie cu indicii pe Ńară, urmărindu-se în

principal disponibilitatea unităŃilor locative pentru gospodăriile din judeŃ, precum şi confortul

spaŃial al locuirii, determinat prin suprafaŃa locuibilă.

Indicii locuirii au fost analizaŃi pe subsistemele reŃelei de localităŃi în vederea unor

acŃiuni concentrate, pentru aceste zone, în scopul ameliorării locuirii.

Pe ansamblul judeŃului, numărul de persoane ce alcătuiesc o gospodărie (ocupă

împreună o locuinŃă) variază de la 3,06 (în zona Buzău) la 2,55 (în zona Merei), care sunt

valorile limită faŃă de media pe Ńară de 2,9 pers./gosp.

Valori apropiate de maxim se înregistrează în subsistemele Râmnicu Sărat şi Nehoiu –

Pătârlagele (2,55) iar în Pogoanele şi Berca sunt valori medii minime (2,7).

Acest indice este reprezentativ pentru cererea de noi unităŃi locative, în special în

zonele cu nuclee familiale tinere şi din mediul urban (excepŃie făcând oraşul Pogoanele).

Pe unităŃi administrative au fost analizaŃi indicii ocupării în cele 8 subsiteme de localităŃi,

determinându-se orientativ un necesar de locuinŃe pentru fiecare zonă. Este de subliniat,

faptul că acest necesar nu se adresează numai unităŃii administrativ-teritoriale din care

provine ci întregului subsistem de localităŃi sau chiar altor subsisteme, în raport cu evoluŃia

socio-economică viitoare. Această evoluŃie va implica schimbări de domiciliu şi construcŃii de

noi locuinŃe în zonele cu dinamică economică accentuată.

În ceea ce priveşte confortul locuirii, determinat prin suprafaŃa locuibilă ce revine unei

persoane, sau unei locuinŃe, este de remarcat că mediile pe judeŃ sunt inferioare celor pe

Ńară (13,54 mp/pers. şi respectiv 36,57 mp/ locuinŃă), cu potenŃial de cooperare.

Pe grupările de localităŃi, delimitate în cadrul reŃelei judeŃene de localităŃi, există o

variaŃie a mediilor indicilor suprafeŃei pe persoană de peste 1 mp/pers., faŃă de media pe Ńară

de 14,25 mp/pers. Grupările de localităŃi cu indicii cei mai scăzuŃi sunt Buzău şi Pogoanele,

cele cu indici superiori sunt Merei şi Zărneşti (15,0 şi respectiv 15,47 mp/pers.).

SuprafaŃa medie a locuinŃelor este şi ea sub media pe Ńară de 37,51 mp./locuinŃă,

valoarea pe judeŃ fiind de 36,57. În 6 din cele 8 grupări de localităŃi indicele mediu de

spaŃialitate este inferior celui pe Ńară (zona Buzău are un indice apropiat de media pe Ńară), 2

subsisteme (Râmnicu Sărat şi Zărneşti) au indici medii superiori (39,45 şi respectiv 38,91

mp/locuinŃă).

43



Necesarul de locuinŃe a fost calculat ca diferenŃă între numărul de gospodării ale

populaŃiei şi cel de locuinŃe existente, aceste valori fiind orientative, ilustrând mărimea

efortului de dezvoltare a fondului locativ pe fiecare din subsistemele de localităŃi din judeŃ.

ReŃeaua rutier ă

ReŃeaua majoră

• drumurile naŃionale cu capacitatea de circulaŃie depaşită, pe direcŃia cărora vor fi

necesare lucrări pentru adaptarea traficului rutier la standardele europene;

• lucrările de artă de pe traseul drumurilor naŃionale au o stare tehnică bună, dar nu toate

sunt la clasa de încărcare E;

• tronsoane de cale ferată neadaptate unui trafic feroviar de călători şi marfă conform

normelor europene în vigoare.

ReŃeaua locală

• legătura directă cu judeŃele învecinate trebuie îmbunătăŃită, analizând situaŃia drumurilor

judeŃene care îndeplinesc condiŃii pentru a fi clasate ca drumuri naŃionale;

• legătura mai directă între drumurile judeŃene existente, cu cele naŃionale, cu centrele de

comună, sau între satele aparŃinând unor comune învecinate, trebuie îmbunătăŃită,

analizând situaŃia drumurilor comunale care îndeplinesc condiŃii pentru a fi clasate ca

drumuri judeŃene;

• accesul de la centrul comunei la satele componente, legătura între satele aparŃinând

comunelor învecinate şi legătura directă a unor localităŃi cu drumurile naŃionale şi

judeŃene, trebuie rezolvată, analizând situaŃia drumurilor care pot fi clasate ca drumuri

comunale;

• starea de viabilitate a podurilor este similară cu cea a drumurilor, necorespunzând

cerinŃelor de capacitate portantă (clasa E de încărcare), şi cerinŃelor traficului actual.

Priorit ăŃi de interven Ńie

• Necesitatea unei legături majore interreginonale pe direcŃia Ploieşti – AlbiŃa şi a Buzău-

Bucureşti, Ploieşti-Buzău-Râmnicu Sărat, Buzău-Brăila şi Râmnicu Sărat -ConstanŃa

care vor degreva reŃeaua de circulaŃie din zonă

• Modernizarea drumurilor naŃionale prin aducerea caracteristicilor tehnice ale drumului la

nivelul cerut de standardele actuale.

PriorităŃile de intervenŃie sunt la :

• creşterea capacităŃii portante a sectoarelor de drum modernizate de la 10 t la 11,5

t/osia simplă motoare;

44



• dimensionarea şi modernizarea podurilor clasă E de încărcare;

• îmbunătăŃirea elementelor geometrice ale drumurilor conform prevederilor Acordului

European privind circulaŃia pe marile drumuri;

• construirea pe pante şi rampe cu declivităŃi mai mari de 5% a unei benzi suplimentare

pentru selectarea traficului greu;

• asigurarea colectării şi evacuării apelor pluviale şi respectarea normelor privind

profilul tarnsversal.

• PriorităŃi pentru aducerea reŃelei locale de drumuri judeŃene şi comunale, la parametrii

optimi de funcŃionare :

� lucrări de îmbunătăŃire a stării de viabilitate prin consolidarea şi modernizarea

tuturor traseelor de drumuri judeŃene şi comunale, prioritate acordându-se celor care

asigură legătura între localităŃi, cât şi celor cu racord la drumurile naŃionale;

� îmbunătăŃirea calităŃii drumurilor locale prin creşterea siguranŃei traficului şi a

fluidizării acestuia, prin eliminarea actualelor riscuri de transport;

� reabilitarea şi exdinderea reŃelelor de drumuri din mediul rural în vederea

dezvoltării infrastructurii rutiere, mai ales cele care fac legătura cu zonele turistice.

Gospod ărirea apelor

Principalele probleme ale gospodăririi apei în judeŃul Buzău, care influenŃează

desfăşurarea fenomenelor şi proceselor ce au loc pe teritoriul acestuia, se referă la:

• aspectele cantitative şi calitative ale resurselor de apă de suprafaŃă şi

subterană;

• aspectele asigurării localităŃilor cu apă potabilă prin instalaŃii centralizate;

• aspectele protecŃiei populaŃiei şi a mediului înconjurător prin asigurarea canalizării şi

epurării apelor uzate menajere în sistem centralizat;

• aspectele apărării împotriva inundaŃiilor a aşezărilor umane, a localităŃilor, a terenurilor

intra şi extravilane.

Resursele de ap ă

Resursele de apă ale judeŃului sunt:

• de suprafaŃă: râuri, lacuri naturale şi acumulările antropice (resursa teoretică este de cca.

8 878 l/s);

• apele subterane: ape freatice şi de adâncime (resursa teoretică este de cca. 2 606 l/s).

Resursele de ap ă de suprafa Ńă sunt de trei ori mai bogate decât cele subterane, dacă

se iau în considerare debitele medii multianuale. Folosirea surselor subterane este mai puŃin

45



costisitoare şi sunt (teoretic) de calitate mai bună, acestea fiind rezervate în majoritatea

cazurilor pentru alimentări cu apă potabilă, iar cele de suprafaŃă pentru cerinŃele industriale,

care de regulă sunt mai mari decât cele menajere, pentru irigaŃii, piscicultură şi alte folosinŃe.

Pentru judeŃul Buzău, principala sursa de apă de suprafaŃă o constituie râul Buzău, de

unde apa este preluată prin intermediul drenurilor (Pătârlagele) sau a prizelor.

Principalele lacuri naturale sunt Lacul Vulturilor, Lacul Amara, Lacul Balta Albă, Lacul

Coştei care au un volum total de 13,80 mil. m3 de apă.

Lacurile de acumulare au un volum total de 469,6 mil. m3 de apă, dintre care cele mai

importante sunt Siriu şi Cireşu (aflat în execuŃie) având funcŃiuni complexe (alimentare cu

apă, producere energie electrică, irigaŃii).

Resursele de ap ă subteran ă cu potenŃial acvifer ridicat, se află în partea sud-estică a

judeŃului. Apele freatice se întâlnesc până la adâncimea de 30 m, direcŃia fluxului subteran

fiind aproape paralelă cu râul Buzău. Apele de adâncime sunt cantonate la adâncimi de până

la 300-400 m, având aceeaşi direcŃie a fluxului ca cea a apelor freatice.

Calitatea apelor de suprafaŃă este direct influenŃată de evacuarea apelor uzate

orăşeneşti şi din anumite sectoare industriale din staŃii de epurare subdimensionate. Alte

surse de poluare ale acestor ape sunt cele necontrolate, şi anume depozitele de rumeguş, de

gunoaie menajere şi de grajd depozitate în albiile râurilor, precum şi deversările de ape uzate

din gospodăriile neracordate la sisteme centralizate de canalizare şi epurare a apelor uzate.

Din punct de vedere al calităŃii s-a constat că râul Buzău se încadrează în categoria I în

amonte de municipiul Buzău, până la confluenŃa cu râul Slănic, după care calitatea se

schimbă în categoria a II-a, datorită deversărilor menajere şi industriale din zona municipiului

Buzău.

Râul Râmnicu Sărat este degradat pe toată lungimea care traversează judeŃul, ca

urmare a numeroaselor izvoare cloruro-sodice ce îl alimentează.

Calitatea apelor subterane este influenŃată în principal de poluanŃii proveniŃi din

activităŃile agricole, precum şi de cele industriale. În general, acesta se încadrează în

cerinŃele de calitate cerute de normele în vigoare. În vederea eliminării surselor de posibilă

poluare cu produse petroliere s-a stabilit un program de măsuri în de colaborare cu

Petrotrans Ploieşti, GOSCOM Buzău, APM Buzău. În bazinul hidrografic Râmnicu Sărat

calitatea apelor freatice este influenŃată de evacuările apelor uzate provenite de la platforma

municipiului Râmnicu Sărat. Poluarea apelor subterane cu nitraŃi rezultaŃi din activităŃile

46



agricole a afectat teritoriul comunelor, pe o suprafaŃă de 29 664 teren agricol, din care 22 036

ha teren arabil, şi anume:

Comuna Teren Agricol (ha)

Teren Arabil (ha)

Balta Alb ă 6 643 5 388 Glodeanu S ărat 5 508 5 286

Merei 7 613 4 293 Mihăileşti 4 865 4 412 Verneşti 5 035 2 657

Sursa datelor: Ordinul comun al MMGA/ MAPDR din martie, aprilie 2005

Apele subterane din judeŃ se caracterizează printr-o salinitate crescută a râurilor Buzău,

Slănic, Bălăneasa, Râmnicu Sărat, râuri care străbat sectorul masivelor de sare a dealurilor

subcarpatice, rezultând ape mineralizate, cloro-sodice.

Alimentarea cu ap ă a localit ăŃilor

Din totalul localităŃilor din judeŃ sunt alimentate cu apă în sistem centralizat 59, din care

5 localităŃi urbane şi 54 localităŃi rurale.

În localităŃile urbane sursele de apă asigură necesarul de consum pentru uz casnic şi

public. Municipiile Buzău şi Râmnicu Sărat au pierderi de apă în reŃeaua de distribuŃie, circa

10%. Echiparea străzilor cu reŃele de distribuŃie a ape în localităŃile Râmnicu Sărat,

Pogoanele şi Pătârlagele este necorespunzătoare fiind sub 50% din lungimea tramei

stradale.

În mediul rural, din cele 81 de comune sunt alimentate cu apă 54 de comune. În 13

comune există instalaŃii centralizate de apă potabilă, care nu funcŃionează. Acestea sunt:

Balta Albă, Boldu, Bozioru, Brăieşti, Căneşti, Cătina, Cozieni, Ghergheasa, Glodeanu Sărat,

Luciu, Mihăileşti, Scutelnici, Stîlpu.

Canalizarea apelor uzate

Din totalul de 86 de localităŃi numai 8 localităŃi au instalaŃii centralizate de canalizare,

din care 5 localităŃi se află în mediul urban.

Municipiile Buzău şi Râmnicu Sărat, precum şi oraşele Nehoiu şi Pogoanele au reŃele

de canalizare şi staŃii de epurare a apei uzate. Oraşul Pătârlagele are numai reŃele de

canalizare a apei uzate, lipsindu-i staŃia de epurare.

StaŃia de epurare a municipiului Buz ău, care funcŃionează în două trepte (mecanică şi

biologică), are o capacitate proiectată de 1100 l/s, capacitatea de exploatare fiind de 1100

47



l/s; gradul de epurare pentru treapta mecanică este de 80%, iar pentru treapta biologică de

50 %.

StaŃia de epurare a municipiului Râmnicu S ărat , funcŃionează în două trepte

(mecanică şi biologică), având o capacitate de 170 l/s; gradul de epurare pentru treapta

mecanica este de 80%, iar pentru treapta biologica de 50 %.

StaŃia de epurare a oraşului Pogoanele are treaptă mecanică şi biologică, asigurând şi

clorinarea. Treapta mecanică asigură epurarea unui debit de 21,4 l/s.

Oraşul Nehoiu - are două staŃii de epurare situate la Nehoiaşu şi Păltineni. StaŃia de

epurare de la Nehoiaşu a evacuat un debit mediu de 2 l/s, fiind supradimensionată datorită

reducerii activităŃilor agenŃilor economici care deversează apele uzate în ea. StaŃia de la

Păltineni epurează apele provenite din oraşul Nehoiu. Aceasta are un debit proiectat de 28

l/s şi a epurat în 2004 un debit de 36 l/s, deci este subdimensionată. S-au înregistrat depăşiri

la CBO5, NH4 şi materii în suspensii, putându-se evidenŃia lipsa treptei biologice,

exploatarea şi întreŃinerea necorespunzătoare a celei mecanice.

În rural sunt 3 comune care beneficiază de sistem de canalizare. Dintre acestea numai

două au staŃii de epurare.

Primăria comunei Beceni are o instalaŃie de epurare cu treaptă mecanică şi filtru

biologic , gradul de epurare fiind de 90%.

Comuna Berca are o staŃie de epurare aflată în curs de modernizare a celor două

trepte (mecanică şi biologică), prin Programul SAPARD.

Comuna Merei are staŃie de epurare, dar nu este funcŃională.

Lipsa instalaŃiilor de canalizare, precum şi cea a staŃiilor de epurare, acolo unde există

reŃele de canalizare, provoacă degradarea mediului, în special a apelor, atât de suprafaŃă cât

şi subterane, care sunt de fapt sursa de apă a localităŃilor din judeŃ.

Depozitarea de şeurilor municipale

La nivelul judeŃului Buzău depozitarea reprezintă principala opŃiune de eliminare a

deşeurilor municipale. În fiecare localitate urbană există cel puŃin un depozit pentru deşeuri.

Un fapt pozitiv îl reprezintă existenŃa unui depozit ecologic de deşeuri menajere în

comuna Gălbinaşi care deserveşte municipiul Buzău şi care a fost pus în funcŃiune la sfârşitul

anului 2003.

48



Depozitarea de şeurilor menajere municipale reprezintă principala opŃiune de

eliminare a deşeurilor. În judeŃul Buzău există inventariate la nivelul anului 2004, un număr

de 4 depozite deşeuri municipale mixte:

•••• depozitul municipal Nehoiu-Chirileşti, capacitate 15 000 mc;

•••• depozitul orăşenesc Buzău - capacitate 1 600 000 mc; depozitare sistată la

sfârşitul anului 2003;

•••• depozitul municipal Râmnicu Sărat, capacitate 950 000 mc.

Depozitele de deşeuri menajere urbane din judeŃ care exercită presiuni asupra factorilor

de mediu:

Factori de mediu (ap ă, aer, sol)

Depozit Anul deschiderii Distanta apa

de suprafa Ńa (m)

Adâncime apa subteran ă (m)

Suprafa Ńa ocupat ă (ha)

Depozit mixt or ăşenesc Nehoiu 2001 4 4 0,1 Depozit mixt Buz ău (depozitare sistat ă) 1975 50 4,5 10

Depozit mixt municipal Rm. S ărat 1980 650 30 2

Deşeurile din construcŃii şi demolări sunt depozitate pe un amplasament (care ocupă o

suprafaŃă de 8 ha) situat în zona “Dig apărare râu Buzău”. Depozitarea deşeurilor inerte în

aceasta zonă a fost stabilită de Primăria municipiului Buzău, în scopul aducerii la cota a

terenului pe care se intenŃionează amenajarea unui parc industrial. În celelalte oraşe,

deşeurile de materiale din construcŃii sunt utilizate pentru amenajarea drumurilor de acces în

depozitele de deşeuri menajere şi/sau pentru aducerea la cotă a terenurilor.

În zona rural ă, în cele 81 de comune, există 369 de rampe neamenajate pentru

depozitarea deşeurilor menajere, care ocupă o suprafaŃă de 161,5586 ha. În aceste

amplasamente se depozitează neorganizat deşeuri menajere, dejecŃii animaliere solide

(gunoi de grajd), resturi vegetale provenite din culturi agricole şi deşeuri de materiale din

construcŃii (în special moloz, restul materialelor fiind valorificate în gospodării). Aceste

depozite, în cea mai mare parte pot fi considerate depozite temporare, ele fiind de cele mai

multe ori suprafeŃe de teren din izlazurile comunale, care pot fi cu uşurinŃă aduse la starea

iniŃială.

Depozitarea de şeurilor industriale

Mai pot fi considerate zone critice pentru factorii de mediu aer, sol, pentru apele

subterane şi apele de suprafaŃă, depozitele de deşeuri şi industriale din judeŃ. În judeŃul

Buzău au fost inventariate 4 depozite deşeuri industriale:

49



• depozite de de şeuri nepericuloase

� SC HOEGANES EUROPE SA Buzău deŃine un depozit de deşeuri

nepericuloase unde se depozitează zgura şi cărămizi refractare, pe o suprafaŃă

de 0,3 ha.

• depozite de de şeuri periculoase

�� SC DUCTIL STEEL SA Buzău şi SC CORD SA Buzău deŃin un depozit de

deşeuri industriale periculoase unde se depozitează nămoluri rezultate de la

epurarea apelor uzate industriale, având o suprafaŃă de 0,8 ha;

�� SC FERMIT SA Râmnicu Sărat deŃine un depozit de deşeuri industriale

periculoase, în amestec, cu o suprafaŃă de 2 ha, unde se depozitează deşeuri

elastomer şi praf mineral cu conŃinut de azbest;

�� SC RAFINARIA VENUS OILREG SA Râmnicu Sărat deŃine un batal pentru

depozitarea deşeurilor lichide rezultate de la regenerarea uleiurilor şi a nămolului

de la epurarea apelor industriale uzate, având o suprafaŃa de 6,2 ha.

Aşezările umane sunt afectate de probleme legate de modul de colectare, transport şi

depozitare a deşeurilor menajere, multe localităŃi având spaŃii insuficiente de depozitare a

deşeurilor.

Ca amplasamente afectate de poluanŃi din punct de vedere al gestiunii deşeurilor putem

considera terenurile pe care s-au constituit depozite de deşeuri menajere şi industriale, cât şi

zonele învecinate acestor depozite. Deoarece aceste depozite au fost înfiinŃate într-un

moment când nu se punea un mare accent pe protecŃia mediului şi a populaŃiei, ele nu sunt

prevăzute cu dotări conform legislaŃiei în vigoare.

Ca urmare a analizării situaŃiei depozitelor de deşeuri menajere (amplasare, distanŃă

faŃă de aşezările umane, faŃă de râuri etc.) şi coroborând cu posibilităŃile financiare ale

administraŃiei publice locale, care pe lângă costurile de închidere (bilanŃuri de mediu,

proiecte, cheltuieli materiale, de personal şi servicii) trebuie să ia în consideraŃie şi costurile

pentru deschiderea depozitelor zonale şi a staŃiilor de transfer, s-a estimat închiderea

depozitelor urbane pentru deşeuri menajere după cum urmează: 2017-depozitul Râmnicu

Sărat, 2012 - depozitul Nehoiu, 2010 - depozitul Buzău.

Colectarea de şeurilor

În judeŃul Buzău, deşeurile menajere municipale şi urbane sunt eliminate organizat de

către serviciile de salubritate. Există 4 societăŃi comerciale care pe teritoriul judeŃului asigură

prestarea serviciilor de salubritate, desfăşurând activităŃi de întreŃinere a curăŃeniei oraşelor

50



şi colectarea deşeurilor menajere de la populaŃie în mediu urban: localităŃile Buzău,

Rm.Sărat, Nehoiu şi în mediul rural: Pătârlagele, Berca, Parscov, Valea Nucului, Joseni,

Răteşti, Casoca, Pleşcoi.

Cea mai mare societate de salubritate SC RER ECOLOGIC SERVICE SA Buzău care

deserveşte municipiile Buzău şi Râmnicu Sărat, a iniŃiat un plan de colectare selectivă a

deşeurilor de ambalaje începând cu 1999 pentru municipiul Buzău şi cu 2003 pentru

municipiul Râmnicu Sărat.

În ceea ce priveşte colectarea deşeurilor industiale reciclabile, în judeŃul Buzău sunt

autorizate să desfăşoare activităŃi de colectare, respectiv valorificare a deşeurilor industriale

reciclabile, conform Legii nr. 465/2001 pentru aprobarea OU nr. 16/2001 privind gestionarea

deşeurilor industriale reciclabile: 55 de societăŃi comerciale care colectează de la populaŃie,

14 de societăŃi comerciale care colectează/valorifică de la agenŃi economici.

5.1 Ariile de protecŃie specială avifaunistică si ariile speciale de

conservare

ProtecŃia ariilor naturale valoroase constituie o cerinŃa vitală pentru păstrarea

echilibrului ecologic în zona. Zonele naturale prin valoarea estetica, dar şi prin cea ştiinŃifica,

constituie un potenŃial valoros pentru dezvoltarea turismului, dar şi a activităŃilor de producŃie.

Astfel, în conformitate cu Legea privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului

naŃional – SecŃiunea a III-a – zone protejate, au fost identificate o serie de valori de

patrimoniu natural care necesită instituirea lor ca zone protejate pentru asigurarea protecŃiei

lor. Acestea sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Nr. crit.

Nr. Legea 5/2000 Denumirea Localizarea Suprafa Ńa (ha)

Rezerva Ńii naturale L.5/2000 Vect.2004 1 2.261 Vulcanii noroioşi Pâclele

Mari com. ScorŃoasa 15,20 18,8

2 2.262 Vulcanii noroioşi Pâclele Mici

com. Berca 10,20 13,2

3 2.263 Sarea lui Buzău – com. Vipereşti 0,80 1,77 4 2.264 Blocurile de calcar de la

Bădila com. Vipereşti 1,00 3,00

5 2.265 Pădurea Crivineni oraşul Pătârlagele

14,10 15,4

6 2.266 Pădurea Brădeanu com. Brădeanu 5,80 5,80 7 2.267 Platoul Meledic com. Mânzăleşti 67,50 156,7

51



8 2.268 Pădurea “Lacurile Bisoca” com. Bisoca 10,00 10,00 9 2.269 Dealul cu Lilieci Cernăteşti com. Cernăteşti 3,00 10,6 10 2.270 Pădurea cu Tisa com. Chiojdului 150,00 196,8 11 2.271 Balta Albă com. Balta Albă 600,00 1167 12 2.272 Balta Amară com. Balta Albă 900,00 813,8

Monumente ale naturii 13 2.273 Focul Viu – Lopătari com. Lopătari 0,03 0,25 14 2.274 Piatra Albă “La Grunj” com. Mânzăleşti 0,025 0,025 15 2.275 Chihlimbarul de Buzău com. ColŃi 2,52 2,23 Suprafa Ńa total ă 1850 ha

AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Buzău are sarcina ca în cel mai scurt timp să

constituie pe teritoriul judeŃului arii protejate în proporŃie de 15% din suprafaŃa sa. În acest

context, urmează să fie înfiinŃat Parcul Natural Siriu-Penteleu, cu o suprafaŃă de cca 45.133,5

ha, care va primi o administrare conform legislaŃiei în vigoare. În cadrul Parcului Natural

Siriu-Penteleu vor exista două rezervaŃii naturale: “CULMILE SIRIULUI“ (384,2 ha) şi “MILEA

– PENTELEU “ – MunŃii Buzăului (541,8 ha).

Presiuni antropice exercitate asupra biodiversit ăŃii

Deteriorarea capitalului natural este consecinŃa utilizării neraŃionale a solului,

concentrarea activităŃilor umane pe activităŃi de tip industrial şi o ignorare a factorilor care

asigură conservarea durabilă a vieŃii.

În afara factorilor naturali (secetă, inundaŃii, mişcări seismice, etc.) asupra florei şi

faunei se exercită presiuni şi prin: despăduriri, incendii, poluări industriale, testări

necontrolate de OMG-uri, substanŃe fitosanitare, recoltări şi capturări necontrolate,

schimbarea destinaŃiei terenurilor etc. Din acest motiv se impune creşterea suprafeŃelor

din categoria ariilor naturale protejate, unde să se instituie regimuri de protectie, în

special pentru speciile vulnerabile, endemice şi pe cale de dispariŃie.

Datorită intervenŃiilor antropice prin exploatare forestieră asupra zonelor protejate astăzi

multe specii nu-şi mai păstrează caracteristicile şi dimensiunile (Pădurea cu Tisa), datorită

agriculturii extensive, prin chimizare au fost afectate diverse habitate, fiind necesară

reconstrucŃia ecologică (exemplu: Balta Albă şi Balta Amară).

Zone naturale valoroase neprotejate care necesit ă protec Ńie

Pe teritoriul judeŃului Buzău, diversitatea faunei şi florei sălbatice rezultă din existenŃa

unor habitate forestiere bine conservate, întinse zone de deal şi câmpie, a zonelor umede în

lungul râurilor, a lacurilor sărate şi de apă dulce.

52



Conform Directivei Consiliului 92/43/CEE din 21 mai 1992 privind conservarea

habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, Directivei Păsări 79/409/CEE

privind conservarea păsărilor sălbatice şi Legii 462/2001, s-au stabilit habitatele naturale a

căror conservare necesită declararea de arii speciale, care urmează să facă parte din

reŃeaua ecologica europeana Natura 2000.

Pe teritoriul judeŃului Buzău acestea sunt prezentate în tabelele următoare:

Nr. crt. Cod Natura 2000 Denumirea tipului de habitat

Habitate de paji şti şi tufi şuri

1 1310 ComunităŃi de salicornia şi alte specii anuale care colonizează terenurile umede şi nisipoase

2 1530* Pajişti şi mlaştini sărăturoase panonice şi ponto-sarmatice

6 40C0* Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice 7 4060 Tufărişuri alpine şi boreale 8 6170 Pajişti calcifile alpine şi subalpine

9 6410 Pajişti cu Molina pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)

10 6430 Comunitati ale lizierei cu ierburi inalte hidrofile de la nivelul campiilor la cel montan şi alpin Preerii aluviale ale vailor de riuri cu Cnidion dubii

11 6520 FăneŃe montane 12 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus

13 92D0 Galerii şi desisuri riverane meridionale (Nerio-Tamaricetae şi Securinegion tinctoriae)

Habitate de ape dulci

1 3130 Ape statatoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaŃie din Littorelletalia uniflorae

2 3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaŃie bentonică de specii de Chara

3 3230 Râuri alpine şi vegetatia lor lemnoasa cu Myricaria germanica

4 3240 VegetaŃie lemnoasă cu Salix alaeganos de-a lungul râurilor montane

Turbării 1 7110* Turbării active

Habitate de stânc ării şi peşteri

1 8120 Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroasse din etajul montan până în cel alpin (Thlaspietea rotundofolii)

Habitate de p ădure 1 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 2 9130 Paduri de fag de tip Asperulo- Fagetum 3 9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum 4 9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versanŃi abrupŃi, grohotişuri şi

53




ravene 5 91EO* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior) 6 91VO Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 7 9410 Păduri acidofile de Picea din regiunea montană 8 97Q0 Păduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros

Lista siturilor comunitare Nr. crt Cod Amplasare Localizare Suprafa Ńă

(ha)

1 ROSCI0005 Balta Albă-Amara- Jirlău- Lacul Sărat Câineni

JudeŃul Brăila: Galbenu (7%), Grădiştea (11%), Jirlău (9%), Vişani (17%) JudeŃul Buzău:Balta Albă (30%), Boldu (11%)

6415,4 din care 3336

ha în Buzău

2 ROSCI0009 Bisoca JudeŃul Buzău:Bisoca (14%), Mânzăleşti (2%)

1160,6

3 ROSCI0057 Dealul IstriŃa JudeŃul Buzău:Breaza (9%), Pietroasele (3%) 587,9

4 ROSCI0103 Lunca Buzăului

JudeŃul Buzău:Berca (2%), Buzău (6%), C.A. Rosetti (2%), Cilibia (4%), Cislău (2%), Gălbinaşi (4%), Măgura (6%), Măracineni (12%), Nehoiu (<1%), Pănătău (2%), Pâscov (2%), Pătârlagele (2%), Săgeata(2%), Săpoca (13%), Unguriu (9%), Vadu Paşii (6%),, Verneşti (2%), Vipereşti (2%)

3990,5

5 ROSCI0127 Munteoru Ursoaia JudeŃul Buzău:Bisoca (2%) 156

6 ROSCI0190 Penteleu JudeŃul Covasna:Comandău (<1%), Zagon (1%) JudeŃul Buzău: Gura Teghii (24%)

11233,1 din care 11200 în judeŃul

Buzău

7 ROSCI0199 Platoul Meledic JudeŃul Buzău: Lopătari (<1%), Mânzăleşti (1%)

136,6

8 ROSCI0229 Siriu JudeŃul Buzău:Chiojdu (7%), Gura Siriului (22%) 5747,3

8 ROSCI0259 Valea CălmăŃuiului-Spătaru

JudeŃul Buzău:C.A. Rosetti (2%), Cilibia (12%), Costeşti (16%), Gălbinaşi (2%), Gherăseni(14%), Largu (21%), RuşeŃu (11%), Smeeni (15%), łinteşti (6%)

17000 din care 9556

ha în judeŃul Buzău

9 ROSCI0272 Vulcanii noroişi de la Pâclele Mari şi

JudeŃul Buzău: Berca (<1%), ScorŃoasa (1%) 93,8

54



Nr. crt Cod Amplasare Localizare Suprafa Ńă

(ha) Pâclele Mici

10 ROSPA0004 Balta Albă-Amara-Jirlău

JudeŃul Buzău:Balta Albă (10%) JudeŃul Brăila:Galbenu (5%), Jirlău (7%), Vişani (5%)

4509,6

TOTAL 35964,7 ha Sursa: Raportul de mediu 2005 şi www.mmediu.ro

Trebuie menŃionat faptul că dintre aceste tipuri de habitate naturale care trebuie

protejate, au fost declarate prioritare cele care apartin:

• categoriei: pajişti şi mlaştini sărăturoase panonice şi ponto-sarmatice întâlnite în

habitatele: Balta Albă, Lacul Amara, Valea CălmăŃuiului-Spătaru, Lunca Buzăului,

Vulcanii noroişi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici;

• categoriei tufărişurilor de foioase ponto-sarmatice din zona Dealul IstriŃa şi Meledic

• categoriei turbăriilor active din zona munŃilor Siriu

• categoriei pădurilor din Tilio-Acerion pe versanŃi abrupŃi, grohotişuri şi ravene din zona

munŃilor Siriu

• categoriei padurilor aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior, acestea găsindu-

se în masivele Siriu, Penteleu (Vf. Piciorul Caprei) şi Podul Calului.

Analizând tabelul habitatelor naturale din judeŃ observăm că habitatele naturale de

interes comunitar se întind pe 36 unitati administrativ-teritoriale şi o suprafaŃă de 20303,5 ha

(aproximativ 3,32% din spurafaŃa judeŃului).

Pe lângă aceste habitate naturale, conform Directivei Păsări 79/409/CEE privind

conservarea păsărilor sălbatice au fost identificate arii speciale de protecŃie avifaunistică.

Dintre acestea pe teritoriul judeŃului Buzău se întind două zone: Balta Albă-Amara (comuna

Balta Albă) şi o parte din Câmpia GherghiŃei în comunele Glodeanu Sărat şi Amaru.

Aşadar, judeŃul beneficiază de resurse variate de floră şi faună în suprafeŃe mari, unele

dintre acestea urmând sa fie declarate arii speciale de conservare.

Siturile comunitare au fost legiferate prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării

durabile nr. 776/2007 abrogat prin OM nr. 1964/2007 privind declararea siturilor de interes

comunitar (SCI) şi HG 1284/2007, privind declararea siturilor de protecŃie avifaunistică.

Arii protejate incluse în siturile comunitare: Vulcanii Noroioşi de la Padele Mari, Vulcanii

Noroioşi de la Padele Mici, Platoul Meledic, Balta Albă, Balta Amara, Pădurea Lacurile

Bisoca.- 6 arii şi 2 arii de interes judeŃean: Culmile Siriului, Pădurea Milea Viforâta.

55



SPA Balta Albă - Amara- Jirlău se suprapune peste SCI Balta Albă - Amara - Jirlău -

Lacul Sărat Căineni, astfel incat suprafaŃa totală protejată la nivelul judeŃului Buzău este de

36 092,6ha, reprezentând cca 6 % din suprafaŃa. judeŃului Buzău

Siturile comunitare pot aduce venituri suplimentare comunităŃilor locale prin obŃinerea

de breanduri pentru anumite produse (vinuri, miere, fructe cultivate sau de pădure, plante

medicinale, ceapă, usturoi, dar şi raŃe, gâşte şi produsele lor). Sunt importante şi produsele

artizanale.

Patrimoniul natural al judeŃului Buzău mai conŃine o serie de habitate naturale de interes

naŃional şi comunitar care au fost incluse în parte în arii protejate, delimitarea lor fiind o

problema de durată. S-au identificat 68 de tipuri de habitate de interes naŃional reprezentând

cca 20000 ha.

Plante identificate pe teritoriul judeŃului Buzău a căror conservare necesită desemnarea

ariilor speciale de conservare (cele necuprinse în situri se protejează strict):

Marsilea quadrifolia (trifoiaş de balta), Echium russicum (capul şarpelui), Adenophora

lilifolia Campanula serrata, Ligularia sibirica, Crambe tataria, Iris aphylla ssp. hungarica, Iris

humilis ssp. arenaria, Cypripedium calceolus (papucul doamnei), Agremonia pilosa (turiŃa) şi

plante inferioare: Dicranum viride, Drepanocladus vernicosus.- 12 specii.

Specii de interes na Ńional care necesit ă o protec Ńie strictă (conform anexei nr 4B,

OUG 57/2007)- Diantus trifasciculatum ssp.parviflorus, Nitraria schoberi (gărdurariŃa)

Lycopodium inundatum . 3 specii.

Plante de interes comunitar identificate pe teritor iul jude Ńului Buz ău care fac

obiectul m ăsurilor de management: Lycopodium spp. (pedicuŃă), Galanthus nivalis

(ghiocelul alb), Gentiana lutea (ghinŃură), Ruscus aculeatus (ghimpe) - 4 specii.

Specii de flor ă ocrotite pe raza jude Ńului Buz ău pe baza Hot ărârii Consiliului

Jude Ńean nr. 13 din 1995:

� GarofiŃa ( Dianthus spiculifolus) - Culmile Siriului;

� Smirdan ( Rhododendron kotschy) - Culmile Siriului;

� Laleaua pestriŃă( Fritillaria meleagris) - Parcul Crâng din municipiul Buzău;

� Laleaua de crâng (Tulipa bierbestiniana) - Parcul Crâng din municipiul Buzău;

� Frasin pufos ( Fraxinus pallisae) - Pădurea Spătaru şi Pădurea Frasinu;

� Roua cerului, (Drosera rotundifolia) - Lacul Manta din MunŃii Siriului, Muntele

Penteleu;

� Goodyera repens - Pădurea Milea Viforâta;

56



� Bujorul (Paeonia arborea) - Parcul dendrologic Monteoru;

� GărdurariŃa (Itraria schoberi)- Pâclele Mari şi Pâclele Mici;

� Papucul doamnei (Cypripedium calceosus)- Valea Nişcovului, Siriu;

� Tisa (Taxus baccata) - Valea Nehoiului;

� Alga verde ( Chara crinita)- Balta Alba;

Fauna judeŃului Buzău este una dintre cele mai bogate şi variate din Ńară, ca o

consecinŃă a varietăŃii ecosistemelor acvatice şi terestre. Gradul mare de împădurire, în

special în zona montana şi subcarpatică, asigură condiŃii bune de viaŃă pentru multe specii

de animale de interes cinegetic şi ştiinŃific.

Specii de mamifere din jude Ńul Buz ău care necesit ă desemnarea ariilor de

conservare:

Rhinolophus hipposideros (liliacul mic cu potcoavă), Rhinolophus mehelyi (liliacul cu

potcoavă a lui Mehely), Myotis myotis (liliacul comun), Spermophilus citellus (popândăul),

Sicista subtilis (şoarecele săritor de stepă), Canis lupus (lupul), Ursus arctos (ursul brun),

Mustela eversmani (dihorul de stepă), Vormela peregusna (dihorul pătat), Lynx lynx (râsul) -

10 specii

Specii de mamifere de interes comunitar care necesi ta masuri de management

speciale:

Martens martens (jder de copac), Mustela putorius (dihor de casă), Rupicapra

rupicapra( capra neagră) - 3 specii.

Specii de mamifere de interes comunitar care necesi tă o protec Ńie strict ă:

Muscardinus avellanarius (parşul de alun), Spermophilus citellus (popandaul), Sicista

subtilis (şoarecele saritor de stepa), Canis lupus (lupul), Ursus arctos (ursul brun), Mustela

eversmani (dihorul de stepă), Vormela peregusna (dihorul pătat), Lynx lynx (râsul), Felis

silvestris (pisica sălbatică) - 9 specii.

Specii de mamifere de interes na Ńional care necesit ă măsuri de management

speciale:

Lepus europaeus (iepurele de câmp), Oryctolagus cuniculus (iepurele de vizuină),

Sciurus vulgaris (veveriŃa), Vulpes vulpes (vulpea), Martens foina (jderul), Mustela nivalis

(nevăstuica), Meles meles (viezure), Capreolus capreolus (căprioara), Cervus elaphus (cerb),

Dama dama (cerb lopătar), Sus scrofa (mistretul) - 11 specii.

57



Specii de amfibieni/reptile pentru care se desemnea ză arii de protec Ńie speciale:

Triturus eristatus (tritonul cu creastă), Triturus dobrogieus (tritonul dobrogean), Triturus

montandoni (tritonul carpatic), Bombina bombina ( buhai de baltă cu burtă roşie sau izvoraş

de baltă cu burtă roşie), Bombina variegata (buhai de baltă cu burtă galbenă) - 5 specii

Specii de amfibieni de importan Ńă comunitar ă cu protec Ńie strict ă:

Triturus eristatus (tritonul cu creastă), Triturus montandoni (tritonul carpatic), Bombina

bombina (buhai de baltă cu burta roşie sau izvoraş de balta cu burta roşie), Bombina

variegata (buhai de balta cu burta galbenă), Hyla arborea (brotăcel), Rana dalmaŃiana

(broasca de pădure), Pelobates syriacus (broasca de pământ dobrogeană), Bufo viridis

(broasca râioasa verde) - 8 specii.

Specii de amfibieni de interes comunitar care neces ită planuri de management:

Rana ridibunda (broasca mare verde de lac), Rana temporaria (Broasca roşie de munte) - 2

specii

Specii de amfibieni de interes na Ńional care necesita o protec Ńie strict ă:

Triturus alpestris alpestris (tritonul de munte), Salamandra salamandra (salamandra),

Bufo bufo (broasca râioasă brună), Rana lessonae (broasca verde de baltă), Rana

temporaria (Broasca roşie de munte) - 5 specii.

Reptile pentru care se desemneaz ă arii de protec Ńie speciale:

E mys orbicularis (broasca Ńestoasă de apă) - 1 specie.

Reptile de interes comunitar cu protec Ńie strict ă:

E mys orbicularis (broasca Ńestoasă de apă), Lacerta agilis (şopârla cenuşie), Lacerta

viridis (guşter), Podarcis muratis (şopârla de zid), Coronella austriaca (şarpele de alun),

Natrix tessellata (şarpele de apă) -6 specii.

Reptile de interes na Ńional care necesit ă o protec Ńie strict ă:

Lacerta praticola (şopârla de luncă), Vipera berus( vipera comună).- 2 specii.

Peşti pentru care se desemneaz ă arii speciale de protec Ńie:

Aspius aspius (avat), Barbus meridionalis (moioagă), Gobio uranoscopus (petroc),

Cobitis taenia (zvârluga), Misgurnis fossilis (Ńipar), Cottus gobio (zglăvoc) -6 specii.

Peşti de interes comunitar care necesit ă planuri de management:

Thymallus thymallus (lipanul), Barbus barbus (mreana), Barbus meridionalis (moioaga)

- 3 specii.

Nevertebrate pentru care se desemneaz ă arii speciale de protec Ńie:

Carabus variolosus, Cerambyx cerdo (croitor), Lucanus cervus (rădaşca), Rosalia

58



alpina (croitorul alpin), Callimorpha quadripunctaria, Colias myrmidone, Euphydryas aurinia,

Lycaena dispar, Lepidea morsei, Maculina teleius, Isophya stysi, Pholidoptera transsylvanica

- 12 specii.

Nevertebrate de interes comunitar care necesit ă o protec Ńie strict ă:

Carabus variolosus, Cerambyx cerdo (croitor), Lucanus cervus (rădaşca), Rosalia

alpina (croitorul alpin), Apatura metis, Callimorpha quadripunctaria, Colias myrmidone,

Euphydryas aurinia, Lycaena dispar, Lepidea morsei, Maculina teleius, Isophya stysi,

Pholidoptera transsylvanica, Saga pedo, Maculina arion, Proserpinus proserpina, Zerynthia

polyxena - 17 specii.

Nevertebrate de interes na Ńional care necesit ă o protec Ńie strict ă:

Apatura metis, Maculinea alcon - 2 specii.

Nevertebrate de interes comunitar care necesit ă planuri de management:

Helix pomatia (melcul de livadă) -1 specie.

JudeŃul Buzău are în patrimoniu său natural peste 100 de specii de păsări sălbatice de

importanŃă comunitară şi naŃională.

Specii de faun ă ocrotite pe raza jude Ńului Buz ău pe baza Hot ărârii Consiliului

Jude Ńean nr. 13 din 1995:

Specii de animale:

Râsul ( Lynx lynx) - Culmile Siriului, Pădurea Milea Viforâta, Pădurea HarŃagu;

Barza albă (ciconia ciconia) - Zona de câmpie;

Egreta mare ( Egreta alba) .- Balta Amara;

Egreta mică ( Egreta garzetta) - Balta Amara;

Scorpionul (Euscorpius carpatichus)- Platoul Meledic;

Cocoşul de munte (Tetrao urogallus)- Culmile Siriului, Pădurea Milea Viforâta, Pădurea

HarŃagu;

Termite (Reticulitermes) - Dealul cu lilieci, Platoul Meledic;

Cerbul lopătar (Dama dama) – Lopătari – Bisoca;

Ciocănitoarea verde (Picus viridis) - Culoarul Sibiciu – Lopătari;

Capra neagră ( Rupicapra rupicapra carpathica) - Culmile Siriului, Mălâia.

Organizarea şi desfăşurarea diferitelor activităŃi economice pe teritoriul judeŃului

generează presiuni asupra mediului legate de ocuparea terenurilor, modificarea peisajelor şi

a ecosistemelor, distrugerea spaŃiului natural, utilizarea neraŃională a solului,

supraconcentrarea activităŃilor pe o zonă foarte sensibilă şi cu mare valoare ecologică, etc.

59



Principalii factori antropici:

� desecarea luncilor şi a mlaştinilor;

� construirea de obiective urbane şi industriale în zone eu o mare valoare ecologică;

� crearea lacurilor de acumulare;

� creşterea poluării apelor şi a solurilor prin neizolarea deşeurilor industriale;

� defrişări necontrolate;

� neutilizarea fertilizatorilor naturali;

� utilizarea neraŃională a pesticidelor;

� recoltări/capturări excesive de specii pentru valorificare economică fără posibilitatea

acestora de a se regenera importul sau exportul de specii de floră şi faună fără o bază

ştiinŃifică;

� utilizarea de tehnici neadecvate în construirea unor obiective de infrastructură (şosele,

linii de cale ferată, poduri, reŃeIe de transport a energiei electrice, conducte pentru

transportul produselor petroliere, etc;

� înfiinŃarea de plantaŃii cu specii alohtone (salcâm, arŃar Ńărănesc, care modifică

ecosistemele şi aduc prejudicii biodiversităŃii) sau plantaŃiile cu răşinoase în locuri

neadecvate;

� turismul haotic;

� practicarea de sporturi în afara spaŃiilor amenajate.

Zone pentru turism şi recreere

1. Ariile protejate de interes judeŃean (Pădurea Crâng, Spătaru, Frasinu) pot fi

amenajate ca spaŃii de recreere respectând cerinŃele de mediu pentru ocrotirea

habitatelor şi speciilor protejate şi obŃinerea unui aviz al Academiei Romane;

2. ExistenŃa unei bogate avifaune în zona lacurilor din câmpia buzoiană, poate

duce la dezvoltarea turismului avifaunistic şi a pescuitului sportiv (Luciu,

Mihăileşti, Balta Albă, Amaru, Costeiu);

3. În masivul ÎvăneŃu şi pe raza comunei Chilii există obiective turistice demne de

luat în seamă: Lacul Mociaru, schiturile rupestre de la Aluniş, Sfixul de la

Breazau, Focul viu de la Terca, etc;

Deosebit de interesantă este şi zona Bisoca – Găvanu – Martinu - Huduboaia;

Trebuie descurajat turismul în zonele de risc atât pentru turişti cât şi pentru ecosisteme

şi menŃionăm Platoul Meledic unde există deja tendinŃe de dezvoltare a turismului.

60



Preciz ări în leg ătur ă cu refacerea terenurilor degradate;

� desecarea bălŃilor şi redarea agriculturii contravine principiilor biodiversităŃii;

� împădurirea grohotişurilor este o acŃiune care a adus deservicii mari biodiversităŃii

judeŃului şi nu este o măsură pe care să o continuăm (ex. pinul negru pe crestele

istriŃei);

� atenŃie la ordinul privind introducerea speciilor alohtone pe teritoriu româniei;

� perdelele de protecŃie din zona de câmpie a judeŃului este o necesitate pentru evitarea

deşertificării dar acestea nu trebuie să conŃină specii alohtone;

ApariŃia culturilor pentru biocombustibili ar putea aduce venituri substanŃiale

comunităŃilor locale, dar. se merită analizate de către specialişti consecinŃele ulterioare.

Peste 10 000 de ha de terenuri sărăturate (Valea CălmăŃuiului, Balta Albă) trec sub

protecŃie la siturile de importanŃă comunitară, iar restul suprafeŃelor (având în vedere că

îmbunătăŃirea cu fosfogips este costisitoare) pot căpăta şi alte destinaŃii agricole, în afara

culturilor de cereale.

Având în vedere suprafeŃele însemnate protejate, faptul ca ele ocupă cca 30% din

comuna Luciu de exemplu, trebuie să se aibe în vedere realizarea unor proiecte cu finanŃare

europeană care să reducă pierderile suferite de comunităŃile locale prin restricŃiile impuse în

utilizarea terenurilor.

Alte preciz ări:

Reducerea cantităŃii de masă lemnoasă, extrasă la nivelul judeŃului Buzău, se poate

face prin certificarea pădurilor de calitate şi creşterea veniturilor obŃinute la exploatarea

acestora.

Resursele energetice ale judeŃului se pot îmbogăŃi prin centrale eoliene amplasate în

zone permise şi prin hidromicrocentrale care nu afectează râurile din ariile protejate.

61



6 Obiectivele de protecŃie a mediului, stabilite la nivel naŃional,

comunitar sau internaŃional, care sunt relevante pentru Planul de

Amenajare a Teritoriului JudeŃean Buzău

Societatea funcŃionează într-o natură amenajată şi cultivată. Planeta „PĂMÂNT” este

supusă permanent acŃiunilor naturale şi acŃiunilor creative ale oamenilor care tind spre mai

bine, spre confort. Se ştie că nu se poate clădi o societate sănătoasă pe o natură bolnavă.

Includerea naturii în calculul economic este o adevărată revoluŃie care îl împinge pe om spre

noi concepte, măsuri şi instrumente cu care să analizeze fenomenele. Natura, ecologia,

mediul conduc gândirea spre o globalitate, examinarea efectelor invizibile şi a consecinŃelor

pe termen lung.

Procese ca poluarea, eroziunea terenurilor, defrişările neraŃionale, extinderea

aşezărilor, exterminarea sau punerea în pericol de dispariŃie a unor specii de plante şi

animale, sunt primejdii pentru existenŃa umană. Apa, aerul, solul nu sunt infinite şi nu se pot

modifica dincolo de anumite limite care le-ar periclita caracteristicile esenŃiale necesare vieŃii.

Poluarea mediului este poate cea mai importantă problemă social-economică

contemporană, care a luat proporŃii îngrijorătoare în Ńările puternic industrializate.

Manieră degajată în care au fost tratate implicatiile majore ale ecologiei face ca „nota de

plată” să fie mult prea încărcată. Cheltuielile pentru eliminarea perturbaŃiilor mediului

ambiant, apărute de multe ori cu întârziere, sunt cu mult superioare sumelor ce ar fi trebuit

avansate pentru prevenirea degradării suportului vieŃii.

Cum există “un singur Pământ” poluarea mediului, neŃinând seama de graniŃele fizice

ale statelor, eradicarea şi păstrarea echilibrului ecologic intră în responsabilitatea şi obligaŃia

morală a tuturor guvernelor şi a opiniei publice, urmărindu-se riguros acest flagel, poluarea

mediului, prin măsuri care să-l prevină sau să-l diminueze. LegislaŃia actuală de mediu din

Ńara noastră se axează pe aceste probleme aliniindu-se la legislaŃia ComunităŃii Europene.

Datorită evoluŃiei societăŃii umane (evoluŃie ştiinŃifică şi tehnică) s-a ajuns la un conflict

deschis între om şi natură. Din lipsa unor cunoştinŃe adecvate, din unele interese, din goana

după mai mult, s-a ajuns la slăbirea capacităŃii sistemelor naturale ale Terrei, la epuizarea

resurselor naturale, etc. Omul s-a cantonat într-un mediu artificial, îmbietor, care în realitate

este o “seră” insolita într-un cadru natural din ce în ce mai agresiv.

Industria, transporturile de toate tipurile, comercializarea produselor petroliere,

activităŃile şi traiul în aglomeraŃiile urbane sunt puternice surse potenŃiale şi actuale de

62



poluare atunci când încadrarea lor în circuitul ecologic general nu este bine adaptată.

Orizontul tangenŃelor poluării activităŃilor umane, industriale, etc. este foarte extins,

pornind de la probleme de poluare a locului de muncă şi până la consecinŃele ecologice ce

interesează globul terestru în întregime. Poluarea este şi va rămâne o problemă care trebuie

să constituie o preocupare permanentă nu numai a oamenilor de ştiinŃă, ci şi a autorităŃilor

locale, guvernamentale şi chiar a organizaŃiilor internaŃionale.

Putem spune că nu există activitate care să nu genereze poluare prin deşeuri (toxice

sau obişnuite), prin zgomot, fum, praf sau simple mirosuri neplăcute.

Nişa umană ca sursă de poluare produce efecte în continua creştere datorită:

• diversificării deşeurilor pe care le produce;

• creşterii cantitative pe cap de locuitor a deşeurilor;

• aglomerării nişelor individuale în oraşe, metropole, unde procesele naturale de

autopurificare sunt limitate.

Pericolul prezentat de poluare cere reglementări care se fac încet şi cu timiditate din

teama de a nu stingheri economia. De aceea a fost necesară adoptarea unei legislaŃii prin

care să se stabilească riscurile ce apar pentru mediul ambiant, legislatie armonizată cu

legislaŃia europeană. FuncŃionarea obiectivelor industriale presupune poluarea mediului

intrucât oricâte măsuri tehnice şi organizatorice s-ar lua este aproape imposibil să nu existe

situaŃii potenŃial generatoare de poluare a componentelor mediului în totalitate sau

preferenŃial. De asemenea situaŃia de sistare a oricărei activităŃi trebuie foarte bine

organizată, în concordanŃă cu legislaŃia în vigoare la un moment dat, întrucât în această

situaŃie pot apărea fenomene de poluare.

Se remarcă creşterea ponderii combustibililor lichizi atât pentru consumul casnic cât şi

pentru transportul rutier şi alte tipuri de transport. Pericolul prezentat de poluarea produsă de

motoarele cu ardere interna cere reglementări care se fac încet şi cu timiditate din teama de

a nu stingheri economia. De aceea a fost necesară adoptarea unei legislaŃii prin care să se

stabilească riscurile ce apar pentru mediul ambiant.

Raportul de mediu a fost întocmit Ńinând cont de legislaŃia în vigoare şi de legătura

acesteia cu legislaŃiile: sanitară, construcŃii, amenajarea teritoriului şi urbanistică, cultelor şi

patrimoniu, stabilindu-se condiŃii pentru fiecare domeniu în parte.

63



6.1 Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecŃie a mediului

Obiectivele de protecŃie a mediului relevante prevăzute în PATJ Buzău sunt:

• inventarierea şi prezentarea zonelor de risc natural;

• stabilirea zonelor în care se poate construi şi tipul construcŃiilor;

• modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii edilitare;

• inventarierea zonelor protejate şi asigurarea protecŃiei acestora;

• organizarea şi constituirea unui sistem de colectare, transport, tratare şi eliminare a

deşeurilor municipale;

• stabilirea surselor de apă potabilă, monitorizarea calităŃii acesteia şi realizarea unui

sistem centralizat de alimentare cu apă;

• sistematizarea, organizarea şi dezvoltarea căilor de comunicaŃie;

• creşterea calităŃii vieŃii cu precădere în domeniile locuirii şi a serviciilor;

• evidenŃierea fondului construit valoros şi a posibilitatilor de valorificare a acestuia în

folosul localităŃii;

• realizarea unor investiŃii de utilitate publică;

• asigurarea bazei legale pentru realizarea programelor şi a acŃiunilor de dezvoltare.

Pentru noul plan de amenajare, obiectivele generale ce se desprind din viziunea

propusă sunt:

• încurajarea unei dezvoltări economico-sociale viitoare a judeŃului pe baza unei

distribuŃii spaŃiale echilibrate şi a unei ocupări judicioase a terenurilor de către

activităŃile economice astfel încât să se realizeze o creştere semnificativă a nivelului

de trai a populaŃiei;

• promovarea servituŃii faŃă de mediul natural şi construit prin conservarea şi refacerea

durabilă a acestuia, întrebuinŃarea mai adecvată a resurselor locale, reducerea

consumurilor de materii prime şi de energie prin utilizarea resurselor regeneabile şi a

reciclării.

Obiectivele generale de amenajare a teritoriului judeŃean sunt determinate şi vor fi puse

în practică în raport cu structura specifică a teritoriului judeŃean.

Structura teritoriului reprezintă dispunerea spaŃială generală a elementelor cadrului fizic,

natural şi construit (dezvoltare), în raport cu un sistem spaŃial de referinŃă, care poate fi

considerat la nivelele succesive de mărime şi complexitate (local, zonal, regional, etc).

64



Identificarea elementelor structurii teritoriului judeŃului Buzău s-a făcut prin diagnosticul

domeniilor Ńintă ale PATJ când s-a stabilit tipul, mărimea, poziŃia şi relaŃiile acestora faŃă de

celelalte elemente ale mediului fizic.

Structura teritorială a judeŃului Buzău cuprinde următoarele categorii de elemente

spaŃiale:

• zonele caracteristice din teritoriului administrativ cu folosinŃe complexe - 3 zone

caracteristice (nord, sud şi centru), 7- 8 zone funcŃional-spaŃiale determinate de

concentrările umane şi de activităŃi;

• zonele naturale, slab populate, cuprinzând rezervaŃii naturale;

• reŃeaua de localităŃi a judeŃului, deservită de reŃelele aferente de infrastructuri;

• sistemul de valori alocat elementelor de mediu natural şi construit.

Această structurare, în conformitate cu elementele generale ale spaŃiului, are ca scop

determinarea componentelor teritoriale, diagnoza şi prognozarea funcŃionării viitoare a

acestora, în vederea enunŃării unor politici de amenajare corespunzătoare. EficienŃa aplicării

politicilor de amenajare este în relaŃie directă cu adaptarea acestora la caracteristicile şi

necesităŃile comunităŃilor fiecărei zone în parte.

Obiectivele strategiei de amenajare a teritoriului judeŃean stabilite în cadrul planului

sunt:

O1 – ProtecŃia şi valorificarea durabilă a elementelor mediului natural şi construit,

determinarea, atenuarea sau anihilarea efectelor fenomenelor distructive (riscuri

naturale şi antropice);

O2 – Dezvoltarea localităŃilor într-o reŃea funcŃională prin dispunerea echilibrată în teritoriul

judeŃean a serviciilor şi locurilor de muncă;

O3 – Dezvoltarea şi modernizarea reŃelelor de infrastructuri tehnice, în concordanŃă cu

necesităŃile comunităŃilor locale şi cu cerinŃele de protecŃie şi conservare a mediului;

O4 – O structură de utilizare a solului eficientă şi adaptată necesităŃilor economiei judeŃene,

ce asigură utilizarea superioară a resurselor şi protecŃia mediului natural;

O5 – Cooperarea avantajoasă a judeŃului în spaŃiul regional, integrarea armonioasă în

contextul naŃional şi internaŃional.

65



Tabel - Obiective, direc Ńii şi măsuri

Obiective Direc Ńii Măsuri

O1–ProtecŃia şi valorificarea durabilă a elementelor mediului natural şi construit, determinarea, atenuarea sau anihilarea efectelor fenomenelor distructive (riscuri naturale şi antropice)

D1.1-ProtecŃia şi conservarea zonelor naturale în sensul menŃinerii biodiversităŃii şi valorificării durabile a resurselor naturale

M.1.1.1 - ÎmbunătăŃirea calităŃii aerului în judeŃul Buzău, prin acŃiuni de:

• modernizarea şi adaptarea unor tehnologii nepoluante la toŃi agenŃii economici care au emisii de noxe atmosferice;

• reducerea emisiilor de poluanŃi (în special pulberi în suspensie) ca urmare a traficului rutier;

M.1.1.2 – ÎmbunătăŃirea calităŃii apelor de suprafaŃă şi a apelor subterane în judeŃul Buzău, prin acŃiuni de: • crearea, extinerea şi reabilitarea reŃelelor de canalizare şi amenajarea sau

modernizarea de staŃii de epurare • retehnologizări la staŃiile de epurare ale agenŃilor economici. • eliminarea posibilităŃilor de scurgere pe sol şi implicit în pânza freatică a

reziduurilor lichide, de orice natură; • gestionarea ecologică, în cadrul fermelor zootehnice, a surselor de impurificare

a apelor subterane –ape uzate provenite din activitate- şi managementul ecologic pentru folosirea ingrăşămintelor naturale şi sintetice, pentru o mai buna calitate a apelor subterane;

M 1.1.3 - Reabilitarea solului degradat de către activităŃile antropice. • instruirea personalului societăŃilor de comercializare şi a utilizatorilor despre

reglementările în vigoare privind gestiunea pesticidelor, clasele de toxicitate, efectele asupra mediului şi sănătatea populaŃiei ale utilizării neecologice a îngrăşămintelor şi produselor de uz fitosanitar;

• dezvoltarea sistemului de monitorizare a calităŃii solului • extinderea serviciilor de salubritate la nivelul tuturor comunităŃilor; • dotarea tehnică a serviciilor de salubritate la nivelul normelor şi cerinŃelor

actuale şi asigurarea necesarului de mijloace speciale de transport; • închiderea etapizată a tuturor depozitelor de deşeuri existente neconforme,

atât din mediul urban cât şi din cel rural şi reconstrucŃia ecologică a terenurilor ocupate de acestea;

• extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate (extinderea colectării deşeurilor municipale)

M 1.1.4 - Asigurarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural prin: • identificarea tuturor bunurilor patrimoniului natural care necesită un regim

66



Obiective Direc Ńii Măsuri special de protecŃie;

• menŃinerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor şi a speciilor din flora şi fauna sălbatică;

• asigurarea măsurilor speciale de ocrotire şi conservare in situ a bunurilor patrimoniului natural;

• constituirea, organizarea şi extinderea reŃelei de arii naturale protejate.

D1.2 - ProtecŃia, conservarea şi

valorificarea optimă a fondului construit

existent prin studierea, evaluarea,

reabilitarea şi reconversia funcŃională a

acestuia

M 1.2.1 - ProtecŃia şi valorificarea patrimoniului construit din localităŃile cu zone istorice şi ansambluri de valoare urbanistică sau arhitecturală, prin adoptarea de reglementări specifice în documentaŃiile PUG. M 1.2.2 – ProtecŃia cu prioritate a monumentelor de valoare excepŃională cuprinse în lista anexă a Legii 5 -2000 şi în lista MCC-2004, precum şi propuneri pentru desemnarea de noi obiective ce trebuie incluse în categoria monumentelor cu valoare de patrimoniu. M 1.2.3 - Cercetarea zonelor şi construcŃiilor valoroase din cadrul fondului construit al localităŃilor în vederea determinării unor noi obiective în listele de patrimoniu de interes local. M 1.2.4 - Realizarea de proiecte şi planuri urbanistice zonale sau de detaliu pentru ansambluri şi obiective cu valoare de patrimoniu din Lista MCC 2002 în vederea valorificării şi conservării acestora. M 1.2.5 - Expertizarea unor categorii de obiective din patrimoniul construit, în comun, de către mai multe unităŃi administrative. M 1.2.6 - IntervenŃia prin proiecte de renovare, conservare şi restructurare funcŃională, simultan în localităŃi diferite – conservarea / valorificarea patrimoniului construit în raport cu potenŃialul socio-economic al zonelor de concentrare: 80% din ansamblurile de arhitectură şi zonele valoroase se află în mediul urban. M 1.2.7 - Renovarea, conservarea şi valorificarea patrimoniului construit (din mediul urban şi rural (Berca, Merei) în funcŃie de distribuŃia teritorială, dinamica economică a zonelor şi de mărimea concentrărilor de populaŃie. M 1.2.8 - Dezvoltarea unei reŃele de obiective culturale, conŃinând monumente şi ansambluri de arhitectură, în scopul gestionării şi valorificării în comun a acestora în corelarea cu itinerariile turistice. M 1.2.9 - Formarea cadrului organizatoric şi a personalului de administrare a reŃelelor culturale din judeŃ M 1.2.10 -Reabilitarea mediului construit din mediul rural prin acŃiuni de refacere, modernizare, reparaŃii, în raport cu morfologia peisajelor locale. M 1.2.11 - Restaurarea, reabilitarea şi conservarea a monumentelor cu deficienŃe

67



Obiective Direc Ńii Măsuri majore sau într-o stare avansată de degradare. Reconversia funcŃională a unor monumente în vederea valorificării prin introducerea acestora în circuitul economic M 1.2.12 - Exercitarea dreptului de preemŃiune al Statului Român în vederea restaurării, reabilitării şi conservării unor monumentelor cu deficienŃe sau în stare de degradare. M 1.2.13 - Reabilitarea, conservarea şi valorificarea monumentelor istorice, în conformitate cu studii de specialitate.

D1.3 - Prevenirea şi protecŃia faŃă de

riscurile naturale în scopul gestionării

eficiente a resurselor materiale şi

prevenirii dezastrelor

M 1.3.1 – Prevenirea şi diminuarea efectelor inundaŃiilor se realiza prin: • realizarea de lucrări hidrotehnice de apărare împotriva inundaŃiilor, şi

atenuarea viiturilor (îndiguiri de maluri); • întreŃinerea permanentă a lucrărilor existente de apărare împotriva inundaŃiilor; • identificarea în detaliu, delimitarea geografică a zonelor de risc la inundaŃii în

teritoriul judeŃean, înscrierea lor în planurile de amenajare a teritoriului şi a celor de urbanism;

• realizarea măsurilor de control al utilizării albiilor minore ale cursurilor de apă din judeŃ,

• evitarea construcŃiilor (de toate tipurile) în zonele potenŃial inundabile, adaptarea dezvoltării judeŃului la condiŃiile de risc la inundaŃii;

• retehnologizarea, extinderea staŃiilor de epurarea; • realizarea, extinderea şi modernizarea reŃelelor de canalizare a apelor uzate în

localităŃile judeŃului, urbane şi rurale; M 1.3.2 – ÎmbunătăŃirea regimului de scurgere a apelor de suprafaŃă pe versanŃi prin lucrări de colectare şi evacuare a apei în zonele cu alunecări de teren. M 1.3.3 – Stabilizarea şi valorificarea terenurilor alunecate prin împăduriri şi însămânŃare cu amestec de ierburi care prin consumul mare de apă asigură protecŃia antierozională şi stabilizarea versanŃilor M 1.3.4 – Lucrări de terasamente, consolidări prin ziduri de sprijin, împăduriri, modificarea geometriei terenului, nivelare, compactare, modificarea traseului drumurilor afectate, direcŃionarea apelor pluviale, gabioane, drenuri, rigole. M 1.3.5 – Întocmirea planurilor de apărare împotriva efectelor seismelor in unităŃile administrativ teritoriale urbane din judeŃul Buzău amplasate în zone pentru care intensitatea seismică exprimată în grade msk este Vlll.

68




D 2.1 – Accentuarea centralităŃii localităŃilor cu rol de polarizare, organizarea reŃelei de centre într-o ierarhie coerentă, atenuarea discrepanŃei dintre nivelul de dezvoltare al reşedinŃei de judeŃ şi cel al celorlalte oraşe.

M 2.1.1 - Modernizarea dotării pentru funcŃiile centrale, în special administrative şi legate de exploatarea infrastructurilor. M 2.1.2 - Amplificarea cooperării funcŃiilor productive din centrele cu rol teritorial - în special intercomunal şi comunal - cu cele din localităŃile aflate în zonele lor de influenŃă. M 2.1.3 - DistribuŃia echilibrată a activităŃilor productive legate de tradiŃia localităŃii, resursele de materii prime locale şi repartiŃia activităŃilor economice în plan regional zonal, intercomunal în toate localităŃile. M 2.1.4 - Promovarea specializării şi diversificării funcŃiilor cu dinamică economică, în scopul distribuŃiei mai eficiente a resurselor şi informaŃiilor.

D 2.2 – Modernizarea mărirea şi acccentuarea diversităŃii fondului locativ în raport cu nevoile gospodăriilor şi rolului teritorial al localităŃilor.

M 2.2.1 - Creşterea gradului de confort al localităŃilor prin crearea unui fond locativ modern, echipat la standarde europene. • modernizarea fondului locativ existent, îndeosebi urbane, realizate după

1960,în care numeroase locuinŃe necesită îmbunătăŃirea confortului. • creşterea siguranŃei structurale şi a fiabilităŃii, numeroase locuinŃe fiind

construite din materiale perisabile care nu oferă durabilitatea construcŃiilor şi confortul locuirii.

• renovarea fondului locativ vechi valoros din centrele localităŃilor sau integrarea acestora în noile acŃiuni de reconstrucŃie.

• asigurarea terenurilor de construcŃie în localităŃile cu potenŃial în scopul stimulării construcŃiei de locuinŃe pe scară mare.

M 2.2.2 - Dezvoltarea fondului locativ în vederea acoperirii cererii de noi locuinŃe, modernizării şi creării unui circuit imobiliar adaptat nevoilor pieŃei.

O 2-Dezvoltarea localităŃilor într-o reŃea funcŃională prin dispunerea echilibrată în teritoriul judeŃean a serviciilor şi locurilor de muncă

D 2.3 – Mărirea gradului de dotare /echipare al localităŃilor, în vederea îmbunătăŃirii condiŃiilor de viaŃă în mediul rural.

M 2.3.1 - Amplasarea echilibrată pe ansamblul reŃelei de localităŃi a activităŃilor de servire în scopul eficientizării distribuŃiei. M 2.3.2 – Amplasarea echilibrată a dotărilor pentru învăŃământ în scopul accesului populaŃiei şcolare la forme de instruire profesională. M 2.3.3 – Amplasarea echilibrată a dotărilor sanitare pentru facilitarea accesului populaŃiei la servicii medicale. M 2.3.4 – Amplasarea echilibrată a dotărilor comerciale şi de prestări servicii pentru amplificarea dinamicii acestor funcŃii şi facilitarea accesului.

69




D 2.4 – Mărirea mobilităŃii pe căile de comunicaŃii şi transport în vederea dezvoltării şi diversificării relaŃiilor dintre localităŃi.

M 2.4.1 - Determinarea tronsoanelor prioritare ale mobilităŃii spre centrele intercomunale (măsurarea şi prognozarea traficului) în vederea modernizării acestor trasee. M 2.4.2 - Modernizarea tronsoanelor de căi de comunicaŃii între localităŃile de acelaşi rang cu relaŃii de complementaritate. M 2.4.3 - Implementarea unor noi tipuri de transport suburban în zonele cu trafic intens şi pentru adaptarea mobilităŃii la solicitările din localităŃile polarizate.

D 3.1. – Ameliorarea accesibilităŃii tuturor zonelor judeŃului prin dezvoltarea şi modernizarea reŃelelor de căi de comunicaŃii locale;

M 3.1.1 - Ameliorarea accesibilităŃii tuturor localităŃilor din judeŃ pe reŃeaua de căi rutiere � lucrări de îmbunătăŃire a stării de viabilitate prin consolidarea şi modernizarea

tuturor traseelor de drumuri judeŃene şi comunale, prioritate acordându-se tronsoanelor necorespunzătoare, cât şi celor cu racord la drumurile naŃionale,

� îmbunătăŃirea calităŃii drumurilor locale pentru creşterea siguranŃei traficului, fluidizării acestuia, şi eliminarea actualelor neajunsuri de transport,

� reabilitarea şi extinderea reŃelelor de drumuri din mediul rural în vederea dezvoltării infrastructurii rutiere, mai ales cele care fac legătura cu obiectivele turistice.

M 3.1.2 - Ameliorarea accesibilităŃii pe căile ferate a principalelor localităŃi din judeŃ.

O3–Dezvoltarea şi modernizarea reŃelelor de infrastructuri tehnice, în concordanŃă cu necesităŃile comunităŃilor locale şi cu cerinŃele de protecŃie şi conservare a mediului

D 3.2. – Amenajarea bazinelor hidrografice, îmbunătăŃirea alimentării cu apă şi evacuării apelor uzate şi deşeurilor solide;

M 3.2.1- ÎmbunătăŃirea calităŃii apelor de suprafaŃă şi subterane din judeŃ prin: • retehnologizarea, extinderea staŃiilor de epurarea în municipii, oraşe, comune; • realizarea, extinderea şi modernizarea reŃelelor de canalizare a apelor uzate în

localităŃile judeŃului, urbane şi rurale; • identificarea potenŃialilor poluatori ai apelor din judeŃ; • urmărirea modului de conformare la reglementările legate de protecŃia mediului

acvatic, prevăzute în normativele în vigoare, a agenŃilor economici, care prin natura activităŃilor, a capacităŃilor şi a compoziŃiei apelor uzate rezultate pot afecta resursele de apă;

• identificarea arealelor cu ape subterane freatice poluate sau susceptibile la poluarea cu nitraŃii utilizaŃi în activităŃile agricole;

• gestionarea ecologică, în cadrul fermelor zootehnice, a surselor se poluare a apelor subterane cu ape uzate provenite din activitate, precum şi utilizarea îngrăşămintelor naturale şi chimice printr-un management ecologic;

• aplicarea măsurilor specifice pentru eliminarea posibilităŃilor de scurgere pe sol

70



Obiective Direc Ńii Măsuri sau în cursurile de apă a ŃiŃeiului din zonele: Berca, Bărbuceşti, Izvor, Grădiştea.

M 3.2.2 - Măsuri de asigurare a resurselor de apă pentru consum. • asigurarea debitului necesar la sursele de alimentare cu apă prin acumulări,

aducŃiuni şi derivaŃii. • suplimentarea debitelor necesare pentru consum M 3.2.3 - ÎmbunătăŃirea şi dezvoltarea infrastructurii hidroedilitare pe baza prevederilor legale: • reabilitarea sistemelor de apă potabilă existente în localităŃile urbane şi rurale

în vederea respectării normelor cantitative de gestiune a apei; • reabilitarea tehnologiilor de tratare a apei aplicate în prezent în toate staŃiile

existente; • reducerea consumului de apă potabilă prin contorizarea acestuia la toŃi

utilizatorii din judeŃ; • aplicarea măsurilor financiare stimulative prin introducerea unor tarife

diferenŃiate în funcŃie de nivelul consumului de apă; • realizarea sistemelor de alimentare cu apă în cele 30 de comune care nu

beneficiază de acest sistem; • realizarea sistemului de canalizare şi epurare al apelor uzate în comunele care

au alimentare cu apă în sistem centralizat, la nivelul judeŃului sunt 46 de astfel de comune.

• asigurarea, pe termen mediu, a sistemului de canalizare şi epurare a apelor uzate orăşeneşti pentru aglomerările cu peste 2.000 de locuitori echivalenŃi;

• extinderea şi reabilitarea reŃelelor de canalizare în oraşele şi comunele în care acestea există;

• modernizarea şi completarea procesului de epurare al apelor uzate în staŃiile de epurare existente;

M 3.2.4 - Închiderea depozitelor urbane pentru deşeuri menajere şi de deşeuri industriale.

M 3.2.5 - Amenajarea de depozite ecologice zonale pentru depozitarea deşeurilor colectate selectiv provenite de la populaŃie şi agenŃi economici:

M 3.2.6 - ÎnfiinŃarea de staŃii de transfer care deservesc depozitele ecologice zonale

M 3.2.7 - Dezvoltarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor provenite de

71



Obiective Direc Ńii Măsuri la populaŃie şi agenŃi economici atât în mediul urban cât şi rural;

D 3.3. – Crearea unor reŃele de transport şi distribuŃie a energiei electrice şi de telecomunicaŃii care să satisfacă cerinŃele actuale şi de viitor;

M 3.3.1 – Asigurarea alimentării cu energie electrică a tuturor consumatorilor din judeŃ printr-o reŃea de distribuŃie modernă şi fiabilă.

In judeŃul Buzău sunt 9 localităŃi total neelectrificate

în judeŃ sunt 84 unităŃi administrative rurale şi 6 urbane parŃial electrificate

M 3.3.2 - Crearea unei reŃele de telecomunicaŃii moderne, care să satisfacă necesităŃile de perspectivă ale schimbului de informaŃii.

D 3.4. – ÎmbunătăŃirea alimentării cu gaze naturale şi energie termică a tuturor utilizatorilor din judeŃ;

M 3.4.1 - ÎmbunătăŃirea alimentării localităŃilor cu gaze naturale; racordarea unui număr cât mai mare de consumatori la reŃelele de distribuŃie existente.

O4–O structură de utilizare a solului eficientă şi adaptată necesităŃilor economiei judeŃene, ce asigură utilizarea superioară a resurselor şi protecŃia mediului natural

D 4.1 - Consolidarea structurilor de activităŃi din sectorul primar – agricultură, piscicultură, silvicultură, industrie extractivă – utilizarea şi amenajarea terenurilor adecvate acestor folosinŃe

M 4.1.1 – Restructurarea diviziunii teritoriale (structura de proprietate) a suprafeŃei agricole în raport cu limitele minime de suprafaŃă impuse de politica PAC pentru fiecare tip de cultură agricolă. M 4.1.2 – ExecuŃia de lucrări ameliorative pentru îmbunătăŃirea potenŃialului natural al solurilor în raport cu zonarea potenŃialului agricol. Lucrările ameliorative se vor orienta după zonarea potenŃialului agricol cu bonitare, care în profil judeŃean este următorul: M 4.1.3 – Încurajarea activităŃilor zootehnice în localităŃile care deŃin importante suprafeŃe de păşuni şi fâneŃe. M 4.1.4 – Organizarea unor exploataŃii piscicole în lacurile cu condiŃii pentru exploatarea piscicolă. Adaptarea exploataŃiilor piscicole la normele impuse de politica agricolă comunitară. M 4.1.5 – Reîmpădurirea şi extinderea suprafeŃelor silvice. • regenerarea şi întreŃinerea suprafeŃelor silvice în zona de munte unde pădurile

vor fi conformate pentru funcŃiile de producŃie, protecŃie şi turism. • În zona de deal, terenurile aflate în domeniul agricol cu eroziune şi alunecări de

teren, pentru a căror ameliorare sunt necesare intervenŃii costisitoare, vor fi cedate domeniului silvic pentru împădurire cu specii de arbori care fixează terenul;

Terenurile din zona de câmpie cu sărăturare mare vor fi transformate în teren

72



Obiective Direc Ńii Măsuri silvic şi împădurite, astfel creându-se premisele unor noi activităŃi economice. M 4.1.6 – Dezvoltarea accesibilităŃii fondului forestier. Construirea de drumuri forestiere noi până la o densitate de peste 10m/ha; Executarea de căi simple de acces în interiorul arboretelor pentru utilaje şi mecanisme uşoare care să nu aducă prejudicii ecosistemului forestier. Realizarea de lucrări de întreŃinere şi modernizare a drumurilor forestiere existente;

D 4.2 - Asigurarea suprafeŃelor necesare zonelor destinate funcŃiilor secundare prin extinderea intravilanelor şi/sau reconversia activităŃilor neperformante care ocupă importante resurse funciare.

M 4.2.1 – Crearea şi restructurarea zonelor destinate activităŃilor industriale şi de construcŃii existente în mediul urban. M 4.2.2 – Utilizarea eficientă şi extinderea judicioasă a terenurilor intravilane ale satelor.

D 4.3 - Dezvoltarea structurilor de activităŃi ale sectorului terŃiar – turism şi dotări publice – prin organizarea optimă a zonelor destinate acestor funcŃiuni pentru a creşte importanŃa turismului în economia judeŃeană.

M 4.3.1 – Amenajarea diferenŃiată a zonelor turistice în funcŃie de specificul cadrului geografic şi social. M 4.3.2 – Crearea unei zone de informare/îndrumare turistică axată pe traseul viitoarei autostrăzi, care va străbate teritoriul jud. Buzău, care să atenŃioneze asupra principalelor atracŃii şi disponibilităŃi turistice din judeŃ.

O5– Cooperarea avantajoasă a judeŃului în spaŃiul regional, integrarea armonioasă în contextul naŃional şi internaŃional

D 5.1 - Amplificarea funcŃiilor centrelor cu rol suprateritorial, municipiile Buzău şi Râmnicu Sărat.

M 5.1.1 – Promovarea proiectelor de colaborare interjudeŃeană, prin funcŃiile centrelor cu rol regional (municipiile Buzău şi Râmnicu Sărat), în zone de interes comun ca fondul agricol, silvic, arii naturale, IMM, zone turistice. M 5.1.2 - Dezvoltarea relaŃiilor celor două municipii cu oraşele din spaŃiul regional, în scopul creării unor sisteme urbane policentrice. M 5.1.3 - AcŃiuni urbanistice menite să îmbunătăŃească caracterul şi eficienŃa funcŃiilor celor două municipii în vederea întăririi rolului regional al acestora.

D 5.2 - Realizarea infrastructurilor majore în concordanŃă cu traseele coridoarelor de transport: interregionale şi interjudeŃene; naŃionale şi internaŃionale;

M 5.2.1 - Realizarea relaŃiilor între centre pe infrastructurile majore de căi de transport, de nivel naŃional şi interregional: M 5.2.2 - Crearea şi întreŃinerea infrastructurilor majore în domeniul gospodăririi apelor şi protecŃiei împotriva riscurilor naturale. M 5.2.3 - Modernizarea infrastructurilor majore de transport ale energiei electrice şi gazelor naturale, precum şi de telecomunicaŃii.

73



7 PotenŃialele efecte semnificative asupra mediului

7.1 Metodologia de evaluare utilizata in cadrul Planului de Amenajare

a Teritoriului JudeŃean Buzău

Evaluarea a fost efectuată Ńinând cont de criteriile recomandate de HG 1076/2004 în

anexa 1 iar pentru cuantificarea nivelului prognozat al impactului (amploarea acestuia) s-au

avut în vedere atât efectele directe cât şi cele secundare, cumulative sau sinergice. Totodată

s-a Ńinut cont de durata prognozată a impactului (pe termen scurt , mediu sau lung) .

Evaluarea contă în acordarea unor note de bonitate pentru fiecare formă de impact (pozitiv

sau negativ) identificată , utilizând următoarea scară :

+ 2: impact pozitiv semnificativ;

+ 1: impact pozitiv nesemnificativ;

0: nici un impact;

- 1: impact negativ nesemnificativ;

- 2: impact negativ semnificativ ;

În continuare se prezintă formele de impact identificate ca fiind relevante pentru PATJ

propus, grupate pe categorii de factori sau aspecte de mediu. Au fost acordate note de

bonitate atât pentru impactul prognozat în lipsa aplicării unor măsuri specifice de prevenire,

reducere sau compensare (prezentate detailat în cap. 9) cât şi pentru impactul prognozat

după implementarea măsurilor propuse prin plan.

Principalele obiective din PATJ Buzău asupra cărora s-a efectuat în Raportul de Mediu

o analiza detaliată sunt:

� ProtecŃia şi valorificarea durabilă a elementelor mediului natural şi construit,



� Dezvoltarea localităŃilor într-o reŃea funcŃională prin dispunerea echilibrată în teritoriul


� Dezvoltarea şi modernizarea reŃelelor de infrastructuri tehnice, în concordanŃă cu


� O structură de utilizare a solului eficientă şi adaptată necesităŃilor economiei judeŃene,


74



� Cooperarea avantajoasă a judeŃului în spaŃiul regional, integrarea armonioasă în

contextul naŃional şi internaŃional;

7.2 Efecte asupra mediului generate de implementarea Planului de


O1. Protec Ńia şi valorificarea durabil ă a elementelor mediului natural şi construit,

determinarea, atenuarea sau anihilarea efectelor fe nomenelor distructive (riscuri


Factor de mediu Obiective de mediu relevante

Nivel impact Justificarea încadr ării

ÎmbunătăŃirea calităŃii aerului

Aer Diminuarea emisiilor de GES

+2

Impact pozitiv major datorită: � modernizarea şi adaptarea de

tehnologii nepoluante la toŃi agenŃii economici;

� reducerea emisiilor de poluanŃi ca urmare a traficului rutier;

Apă ÎmbunătăŃirea calităŃii apelor de suprafaŃă şi subterane

+2

Impact pozitiv major datorită: � creerii, extinderii şi reabilitării

reŃelelor de canalizare şi amenajarea sau modernizarea staŃiilor de epurare;

� retehnologizări la staŃiile de epurare ale agenŃilor economici.

� gestionarea ecologică, în cadrul fermelor zootehnice, a surselor de impurificare a apelor subterane şi managementul ecologic pentru folosirea îngrăşămintelor naturale şi sintetice;

Sol ÎmbunătăŃirea calităŃii solului

+2

Impact pozitiv major datorită: � utilizării corecte a îngrăşămintelor şi

produselor de uz fitosanitar; � dezvoltării sistemului de monitorizare

a calităŃii solului; � extinderii serviciilor de salubritate la

nivelul tuturor comunităŃilor; � închiderii etapizate a tuturor

depozitelor de deşeuri existente neconforme, şi reconstrucŃia ecologică a terenurilor ocupate de acestea;


ÎmbunătăŃirea calităŃii vieŃii, creşterea confortului

+2 Impact pozitiv major datorită:

75





Riscuri naturale

ProtecŃia populaŃiei prin diminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor de teren/inundaŃii.

+2

Impact pozitiv major prin: � prevenirea şi diminuarea efectelor

inundaŃiilor; � îmbunătăŃirea regimului de scurgere

a apelor de suprafaŃă pe versanŃi � stabilizarea şi valorificarea terenurilor

alunecate prin împăduriri şi însămânŃare cu amestec de ierburi;

� lucrări de terasamente, consolidări prin ziduri de sprijin, împăduriri, modificarea geometriei terenului, nivelare, compactare, modificarea traseului drumurilor afectate, direcŃionarea apelor pluviale, gabioane, drenuri, rigole;

Biodiversitate, patrimoniu cultural

Protejarea şi îmbunătăŃirea condiŃiilor şi funcŃiilor ecosistemelor terestre şi acvatice împotriva degradării antropogene, fragmentării habitatului şi defrişării

+2

Impact pozitiv major datorită: � identificării tuturor bunurilor

patrimoniului natural care necesită un regim special de protecŃie;

� menŃinerii într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor şi a speciilor din flora şi fauna sălbatică;

� asigurării măsurilor speciale de ocrotire şi conservare in situ a bunurilor patrimoniului natural;

� constituirii, organizării şi extinderii reŃelei de arii naturale protejate.

Dezvoltarea sistemului de infrastructură rutieră şî utilităŃi


Conservarea resurselor

+1 Efect pozitiv datorat: � modernizării şi extinderii sistemului

de alimentare cu apă şi canalizare;

TOTAL 13

O2. Dezvoltarea localit ăŃilor într-o re Ńea func Ńional ă prin dispunerea echilibrat ă în

teritoriul jude Ńean a serviciilor şi locurilor de munc ă;



ÎmbunătăŃirea calităŃii aerului Aer Diminuarea emisiilor de GES

+1

Impact pozitiv prin: � Implementarea unor noi tipuri de

transport suburban în zonele cu trafic intens;


-1 Impact negativ prin: � amplificarea dinamicii economice;


-1 Impact negativ prin: amplificarea dinamicii economice;



+1 Impact pozitiv prin: � amplasarea echilibrată a dotărilor

76





sanitare;

Riscuri naturale


0 Nici un efect



0 Nici un efect




+2

Impact pozitiv major datorită: � promovării specializării şi diversificării

funcŃiilor cu dinamică economică, în scopul distribuŃiei mai eficiente a resurselor şi informaŃiilor ;

� distribuŃiei echilibrate a activităŃilor productive legate de tradiŃia localităŃii, resursele de materii prime locale şi repartiŃia activităŃilor economice în plan regional zonal, intercomunal în toate localităŃile

� creşterea gradului de confort al localităŃilor prin crearea unui fond locativ modern, echipat la standarde europene

TOTAL 2

O3. Dezvoltarea şi modernizarea re Ńelelor de infrastructuri tehnice, în

concordan Ńă cu necesit ăŃile comunit ăŃilor locale şi cu cerin Ńele de protec Ńie şi

conservare a mediului;




+1

Impact pozitiv prin: � crearea unor retele de transport

moderne;


+2

Impact pozitiv major datorită: � retehnologizării şi extinderii

sistemului de alimentare apă potabilă a sistemului de canalizare şi epurarea apelor uzate;

Sol ÎmbunătăŃirea calităŃii solului +1

Impact pozitiv prin: � închiderea depozitelor de deşeuri

menajere şi industriale; � amenajarea de depozite ecologice

zonale pentru depozitarea deşeurilor;

77





� înfiinŃarea de staŃii de transfer care deservesc depozitele ecologice zonale;


ÎmbunătăŃirea calităŃii vieŃii, creşterea confortului +2

Impact pozitiv major prin: � extinderea şi modernizarea reŃelelor

de transport rutier, energie electrică, termică şi telecomunicatii;

� închiderea depozitelor de deşeuri menajere şi industriale;

� amenajarea de depozite ecologice zonale pentru depozitarea deşeurilor;


Riscuri naturale


+1 Impact pozitiv prin: � amenajarea bazinelor hidrografice;



0 Nici un efect




+2

Impact pozitiv major datorită: � modernizării reŃelelor de infrastructuri

tehnice; � asigurare a resurselor de apă pentru

consum prin acumulări, aducŃiuni şi derivaŃii;

TOTAL 9

O4. O structur ă de utilizare a solului eficient ă şi adaptat ă necesit ăŃilor economiei

jude Ńene, ce asigur ă utilizarea superioar ă a resurselor şi protec Ńia mediului natural;




0 Nici un efect


-1 Impact negativ datorat: � extinderii sectorului primar agricultură

piscicultură, industriei extractive;

Sol ÎmbunătăŃirea calităŃii solului +2

Impact pozitiv major prin: � execuŃia de lucrări ameliorative

pentru îmbunătăŃirea potenŃialului natural al solurilor în raport cu zonarea potenŃialului agricol;

78





� extinderea suprafeŃelor silvice;



0 Nici un efect

Riscuri naturale


+2

Impact pozitiv major prin: � în zona de deal, terenurile aflate în

domeniul agricol cu eroziune şi alunecări de teren, pentru a căror ameliorare sunt necesare intervenŃii costisitoare, vor fi cedate domeniului silvic pentru împădurire cu specii de arbori care fixează terenul

� lucrări antierozionale;



0 Nici un efect




+2

Impact pozitiv major prin: � reconversia activităŃilor

neperformante prin înfiinŃarea de activităŃi secundare capabile să creeze noi locuri de muncă;

� crearea unei zone de informare/ îndrumare turistică;

� amenajarea diferenŃiată a zonelor turistice în funcŃie de specificul cadrului geografic şi social;

TOTAL 5

O5. Cooperarea avantajoas ă a jude Ńului în spa Ńiul regional, integrarea armonioas ă

în contextul na Ńional şi interna Ńional;




+1 Impact pozitiv datorat: � modernizării infrastructurilor majore

de transport;


+1 Impact pozitiv datorat: � amenajării bazinelor hidrografice a

râurilor Buzău şi Siret


0 Nici un efect



0 Nici un efect

79





Riscuri naturale


+1 Impact pozitiv datorat: � amenajării bazinelor hidrografice a

râurilor Buzău şi Siret



+1 Impact pozitiv datorat: � promovării proiectelor de colaborare

în zone de arii naturale;

Dezvoltarea sistemului de infrastructură rutieră şî utilităŃi Mediul social şi

economic Conservarea resurselor

+2

Impact pozitiv major prin: � coordonarea proiectelor de investiŃie

la nivel judeŃean; � întărirea rolului regional al celor două

municii prin acŃiuni urbanistice şi dezvoltarea infrastructurilor majore;

TOTAL 6

7.3 Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementării Planului

de Amenajare a Teritoriului JudeŃean Buzău asupra obiectivelor de mediu

relevante

80



Evaluarea efectului cumulativ al implement ării PATJ Buz ău s-a realizat pe baza însum ării punctajului acordat pentru fiecare

obiectiv relevant asupra obiectivelor de mediu.

Îmbun ătăŃirea calit ăŃii aerului

Dezvoltarea sistemului de infrastructur ă

rutier ă şi utilit ăŃi

Obiectivul stabilite prin PATJ

Obiective relevante

Diminuarea emisiilor de

GES

Îmbun ătăŃirea calit ăŃii apelor de

suprafa Ńă şi subterane

Îmbun ătăŃirea calit ăŃii

solului

Îmbun ătăŃirea

calit ăŃii vie Ńii,

creşterea confortul

ui

Protec Ńia popula Ńiei prin diminuarea/eli

minarea efectelor

alunec ărilor de teren/inunda Ńii.

Protejarea şi îmbun ătăŃirea condi Ńiilor şi

func Ńiilor ecosistemelor terestre şi acvatice

împotriva degrad ării antropogene, fragment ării

habitatului şi defri şării Conservarea

resurselor

Total

O1 2 2 2 2 2 2 1 13 O2 1 -1 -1 1 0 0 2 2

O3 1 2 1 2 1 0 2 9 O4 0 -1 2 0 2 0 2 5 O5 1 1 0 0 1 1 2 6

TOTAL 5 3 4 5 6 3 9

Din evaluarea cumulativ ă a implement ării obiectivelor PATJ Buz ău rezult ă un efect majoritar pozitiv asupra obiectivelor de

mediu ceea ce va asigura respectarea standardelor d e mediu.

Efectul obiectivelor din Planul de Amenajarea teritoriului JudeŃean Buzău pe termen mediu şi lung se va concretiza în respectarea

Ńintelor propuse în politicile de mediu adoptate de legislaŃie pe factori de mediu. Imaginea de ansamblu a impactului generat de acest

plan este prezentată în figura de mai jos.

81



Evaluarea globala a impactului generat de implement area PATJ Buz ău

Analiza rezultatelor evaluării pune în evidenŃă faptul că implementarea planului de

amenajare a teritoriului judeŃean generează un impact preponderent pozitiv. Obiectivele de

mediu relevante care au înregistrat şi impacturi negative au fost: îmbunătăŃirea calităŃii apelor

de suprafaŃă şi subterane şi îmbunătăŃirea calităŃii solului.

Ponderea potentialului impact de mediu generat de i mplementarea PATJ Buz ău

-2 0 2 4 6 8 10

1

2

3

4

5

6

7

impact pozitiv impact negativ

dezvoltarea infrastructurdezvoltarea infrastructurdezvoltarea infrastructurdezvoltarea infrastructurii rutiere şiii rutiere şiii rutiere şiii rutiere şi a a a a utilităŃilor utilităŃilor utilităŃilor utilităŃilor

protejarea şi îmbunătăŃirea ecosis.protejarea şi îmbunătăŃirea ecosis.protejarea şi îmbunătăŃirea ecosis.protejarea şi îmbunătăŃirea ecosis. terestre şi acvatice terestre şi acvatice terestre şi acvatice terestre şi acvatice

protecŃia populaŃieiprotecŃia populaŃieiprotecŃia populaŃieiprotecŃia populaŃiei

îmbunătăŃirea calităŃii vieŃii, creşterea confortuluiîmbunătăŃirea calităŃii vieŃii, creşterea confortuluiîmbunătăŃirea calităŃii vieŃii, creşterea confortuluiîmbunătăŃirea calităŃii vieŃii, creşterea confortului

îmbunătăŃirea calităŃii solulîmbunătăŃirea calităŃii solulîmbunătăŃirea calităŃii solulîmbunătăŃirea calităŃii soluluiuiuiui

îmbunătăŃirea calităŃii aîmbunătăŃirea calităŃii aîmbunătăŃirea calităŃii aîmbunătăŃirea calităŃii apelor de suprafaŃă şi subteranepelor de suprafaŃă şi subteranepelor de suprafaŃă şi subteranepelor de suprafaŃă şi subterane

îmbunăîmbunăîmbunăîmbunătăŃirea calităŃii aeruluităŃirea calităŃii aeruluităŃirea calităŃii aeruluităŃirea calităŃii aerului

82



Analiza globala a impactului generat de implementarea PATJ Buzău permite

clasificarea obiectivelor relevante de mediu în funcŃie de punctajul obŃinut. Astfel, se poate

concluziona ca implementarea PATJ va contribui în principal la limitarea poluării apelor de

suprafaŃă şi subterane si la îmbunătăŃirea calităŃii solului. În acelaşi obiectivele relevate de

mediu cu contribuŃiile cele mai reduse la plan sunt: protejarea şi îmbunătăŃirea condiŃiilor şi

funcŃiilor ecosistemelor terestre şi acvatice împotriva degradării antropogene, fragmentării

habitatului şi defrişării şi îmbunătăŃirea calităŃii apelor de suprafaŃă şi subterane.

ÎmbunătăŃirea acestei versiuni a PATJ se poate face propunând măsuri suplimentare

pentru compensarea problemelor identificate în plan.

Clasificarea contribu Ńiei PATJ Buz ău la atingerea obiectivelor relevante de mediu

dezvoltarea infrastructurii rutiere şi dezvoltarea infrastructurii rutiere şi dezvoltarea infrastructurii rutiere şi dezvoltarea infrastructurii rutiere şi a a a a utilităŃilorutilităŃilorutilităŃilorutilităŃilor


îmbunătăŃirea calităŃii aerulîmbunătăŃirea calităŃii aerulîmbunătăŃirea calităŃii aerulîmbunătăŃirea calităŃii aerul

îmbunătăŃirea calităŃiîmbunătăŃirea calităŃiîmbunătăŃirea calităŃiîmbunătăŃirea calităŃii vieŃii, creşterea confortuluii vieŃii, creşterea confortuluii vieŃii, creşterea confortuluii vieŃii, creşterea confortului

îmbunătăŃirea calităŃii solulîmbunătăŃirea calităŃii solulîmbunătăŃirea calităŃii solulîmbunătăŃirea calităŃii soluluiuiuiuiuiuiuiui

îmbunătăŃirea calităŃii apelor de sîmbunătăŃirea calităŃii apelor de sîmbunătăŃirea calităŃii apelor de sîmbunătăŃirea calităŃii apelor de suprafaŃă şi subteraneuprafaŃă şi subteraneuprafaŃă şi subteraneuprafaŃă şi subterane

protejarea şi îmbunătăŃirea ecosis. terestre şi acvaticeprotejarea şi îmbunătăŃirea ecosis. terestre şi acvaticeprotejarea şi îmbunătăŃirea ecosis. terestre şi acvaticeprotejarea şi îmbunătăŃirea ecosis. terestre şi acvatice

0 2 4 6 8 10

1

2

3

4

5

6

7

83



8 Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra

sănătăŃii, în context transfrontiera

Nu este cazul

9 Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de

complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementării

Planului de Amenajare a Teritoriului JudeŃean Buzău

Cu toate că, din analiza evaluării obiectivelor Planului de Amenajare a Teritoriului

JudeŃean Buzău rezultă că obiectivele de mediu vor fi atinse, este necesar să se stabilească

măsuri preventive pentru compensarea oricărui efect negativ şi pentru întărirea efectelor

pozitive.

Măsuri propuse pentru prevenirea, reducerea şi compensarea efectul advers

asupra factorului de mediu aer

ÎmbunătăŃirea calităŃii aerului în judeŃul Buzău, prin modernizarea şi adaptarea unor

tehnologii nepoluante la toŃi agenŃii economici care au emisii de noxe atmosferice: SC

DUCTIL SA, SC CORD SA, SC DUCTIL STEEL SA, SC TRICOSTAR SA, reducerea

emisiilor de poluanŃi (în special pulberi în suspensie) ca urmare a traficului rutier sub

valoarea CMA, prin utilizarea autovehiculelor cu dispozitive antipoluante şi a benzinei fără

plumb, reîmpădurirea şi extinderea suprafeŃelor silvice, crearea şi restructurarea zonelor

destinate activităŃilor industriale şi de construcŃii existente în mediul urban.


asupra factorului de mediu ap ă

� îmbunătăŃirea calităŃii apelor de suprafaŃă şi a apelor subterane în judeŃul Buzău, prin

încadrarea în standardele de calitate a emisiilor de impurificatori din apele uzate

evacuate de diversele unităŃi socio-economice în emisarii naturali şi/sau în reŃelele de

canalizare a localităŃilor;

� completări şi modernizări în scopul obŃinerii unor randamente de funcŃionare

superioare în cadrul serviciilor de gospodărie comunală, respectiv staŃiile de epurare

din localităŃile Monteoru, Păltineni, retehnologizări la staŃiile de epurare ale agenŃilor

economici SC SERVCOM SA Nehoiu, SC ANDARES 2000 SRL (fost CARLIN)

Pãtârlagele, RAM Buzãu, canalul zonei industriale a municipiului Buzãu (canalul

84



colecteazã apele uzate de la SC DUCTIL S.A. Buzau, SC CORD S.A. Buzau,

S.C.GEROM SA Buzau , SC METAPLAST şi SC ZAHARUL SA Buzãu);

� crearea, extinerea şi reabilitarea reŃelelor de canalizare şi amenajarea sau

modernizarea de staŃii de epurare (toate aglomerările cu peste 2000 l.e sa fie echipate

cu staŃii de epurare- Planul Local de AcŃiune pentru Mediu 2005;

� eliminarea posibilităŃilor de scurgere pe sol şi implicit în pânza freatică a reziduurilor

lichide, de orice natură, dacă nu au protecŃie impermeabilizată, execuŃia de reŃele de

canalizare, staŃii de epurare în zona rurală, gestionarea ecologică, in cadrul fermelor

zootehnice, a surselor de impurificare a apelor subterane ;

� prevenirea şi diminuarea efectelor inundaŃiilor prin realizarea lucrărilor hidrotehnice de

apărare împotriva inundaŃiilor, dar şi a celor cu folosinŃe complexe, care includ şi

atenuarea viiturilor.


� realizarea măsurilor nestructurale de apărare împotriva inundaŃiilor: controlul utilizării

albiilor minore ale cursurilor de apă din judeŃ, elaborarea planului de reducere a

riscului la inundaŃii şi a programelor de măsuri la nivelul bazinelor hidrografice care se

suprapun judeŃului Buzău, respectiv IalomiŃa - Buzău, introducerea sistemelor de

asigurări, etc;

� evitarea construcŃiilor (de toate tipurile) în zonele potenŃial inundabile, adaptarea

dezvoltării judeŃului la condiŃiile de risc la inundaŃii;

� îmbunătăŃirea regimului de scurgere a apelor de suprafaŃă pe versanŃi prin lucrări de

colectare şi evacuare a apei în zonele cu alunecări de teren.


asupra factorului de mediu sol

� Reabilitarea solului degradat de către activităŃile antropice. In Planul Local de AcŃiune

pentru Mediu 2005 s-au stabilit direcŃiile de acŃiune, Ńintele şi măsurile preconizate în

scopul reducerii poluării solului datorită utilizării ingrăşămintelor şi pesticidelor în

agricultură şi datorită depozitării deşeurilor.

Dintre acestea se menŃionează următoarele:

• instruirea personalului societăŃilor de comercializare şi a utilizatorilor despre

reglementările în vigoare privind gestiunea pesticidelor, clasele de toxicitate,

85



efectele pe mediu şi sănătatea populaŃiei ale utilizării neecologice a

ingrăşămintelor şi produselor de uz fitosanitar;

• dezvoltarea sistemului de monitorizare a calităŃii solului

• extinderea serviciilor de salubritate la nivelul tuturor comunităŃilor;

• dotarea tehnică a serviciilor de salubritate la nivelul normelor şi cerinŃelor

actuale şi asigurarea necesarului de mijloace speciale de transport;

• închiderea etapizată a tuturor depozitelor de deşeuri existente neconforme, atât

din mediul urban cât şi din cel rural şi reconstrucŃia ecologică a terenurilor

ocupate de acestea (depozitele municipale de deşeuri Buzau şi Rm. Sarat);

• extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate (extinderea colectării

deşeurilor municipale).

� stabilizarea şi valorificarea terenurilor alunecate prin împăduriri şi însămânŃare cu

amestec de ierburi care prin consumul mare de apă asigură protecŃia antierozională şi

stabilizarea versanŃilor;

� evitarea executării de căi de comunicaŃii (drumuri, căi ferate) pe versanŃi instabili;

� evitarea supraîncărcării versanŃilor cu construcŃii de orice fel;

� lucrări de terasamente, consolidări prin ziduri de sprijin, împăduriri, modificarea

geometriei terenului, nivelare, compactare, modificarea traseului drumurilor afectate,

direcŃionarea apelor pluviale, gabioane, drenuri, rigole;

� stoparea defrişărilor şi excavaŃiilor la suprafaŃă care, in contact cu cantităŃi mari de apă

de ploaie, pot cauza alunecări de teren;

� închiderea depozitelor urbane pentru deşeuri menajere şi de deşeuri industriale;

� amenajarea de depozite ecologice zonale pentru depozitarea deşeurilor colectate

selectiv provenite de la populaŃie şi agenŃi economici;


� execuŃia de lucrări ameliorative pentru îmbunătăŃirea potenŃialului natural al solurilor în

raport cu zonarea potenŃialului agricol.

86




asupra factorului de mediu patrimoniu

� identificarea tuturor bunurilor patrimoniului natural care necesită un regim special de

protecŃie;

� menŃinerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor şi a

speciilor din flora şi fauna sălbatică;

� asigurarea măsurilor speciale de ocrotire şi conservare in situ a bunurilor

patrimoniului natural;

� constituirea, organizarea şi extinderea reŃelei de arii naturale protejate;

� protecŃia şi valorificarea patrimoniului construit din localităŃile cu zone istorice şi

ansambluri de valoare urbanistică sau arhitecturală, prin adoptarea de reglementări

specifice în documentaŃiile PUG;

� protecŃia cu prioritate a monumentelor de valoare excepŃională cuprinse în lista

anexă a Legii 5 -2000 şi în lista MCC-2004, precum şi propuneri pentru desemnarea

de noi obiective ce trebuie incluse în categoria monumentelor cu valoare de

patrimoniu;

� cercetarea zonelor şi construcŃiilor valoroase din cadrul fondului construit al

localităŃilor în vederea determinării unor noi obiective în listele de patrimoniu de

interes local;

� selecŃia şi studierea unor ansambluri şi construcŃii cu valoare ambientală sau

arhitecturală, care vor putea fi introduse în regim de protecŃie, pentru conservare şi

valorificare în context local;

� previzionarea modului de intervenŃie, conservare şi mai ales valorificare a

obiectivelor cu valoare culturală va fi o premiză esenŃială a modelării şi dezvoltării

fiecărei localităŃi, având ca centre de interes piese de patrimoniu din listele de

patrimoniu;

� renovarea, conservarea şi valorificarea patrimoniului construit (din mediul urban şi

rural (Berca, Merei) în funcŃie de distribuŃia teritorială, dinamica economică a

zonelor şi de mărimea concentrărilor de populaŃie;

� dezvoltarea unei reŃele de obiective culturale, conŃinând monumente şi ansambluri

de arhitectură, în scopul gestionării şi valorificării în comun a acestora în corelarea

cu itinerariile turistice;

87



� formarea cadrului organizatoric şi a personalului de administrare a reŃelelor culturale

din judeŃ.

� Crearea unui cadru de reglementări şi a personalului pentru managementul reŃelelor

culturale este o activitate care trebuie să însoŃească proiectele de restaurare,

conservare şi valorificare a patrimoniului construit;

� Reabilitarea mediului construit din mediul rural prin acŃiuni de refacere,

modernizare, reparaŃii, în raport cu morfologia peisajelor locale;

� Promovarea dezvoltării şi protecŃiei peisajelor rurale valoroase, pornind de la

tipologia morfologică, în relaŃie cu protecŃia şi cu valorificarea patrimoniului construit.

Restaurarea, reabilitarea şi conservarea a monumentelor cu deficienŃe majore sau

într-o stare avansată de degradare. Reconversia funcŃională a unor monumente în

vederea valorificării prin introducerea acestora în circuitul economic;

� IntervenŃiile prioritare asupra monumentelor aflate în stare de colaps sau cu

deficienŃe în sistemul constructiv sunt cele mai urgente acŃiuni în direcŃia de

dezvoltare privitoare la patrimoniul construit. Lucrările necesare reabilitării şi

conservării monumentelor propuse în această categorie vizează în majoritate

refacerea structurii constructive şi protecŃia faŃă de factorii distructivi, naturali şi

antropici.


asupra factorului de mediu antropic

� determinarea tronsoanelor prioritare ale mobilităŃii spre centrele intercomunale

(măsurarea şi prognozarea traficului) în vederea modernizării acestor trasee;

� modernizarea tronsoanelor de căi de comunicaŃii între localităŃile de acelaşi rang cu

relaŃii de complementaritate;

� implementarea unor noi tipuri de transport suburban în zonele cu trafic intens şi pentru

adaptarea mobilităŃii la solicitările din localităŃile polarizate;

� ameliorarea accesibilităŃii tuturor localităŃilor din judeŃ pe reŃeaua de căi rutiere;

� ameliorarea accesibilităŃii pe căile ferate a principalelor localităŃi din judeŃ;

� asigurarea alimentării cu energie electrică a tuturor consumatorilor din judeŃ printr-o

reŃea de distribuŃie modernă şi fiabilă;

� îmbunătăŃirea alimentării localităŃilor cu gaze naturale; racordarea unui număr cât mai

mare de consumatori la reŃelele de distribuŃie existente;

88



� organizarea unor exploataŃii piscicole în lacurile cu condiŃii pentru exploatarea

piscicolă. Adaptarea exploataŃiilor piscicole la normele impuse de politica agricolă

comunitară;

� crearea unei zone de informare/îndrumare turistică axată pe traseul viitoarei

autostrăzi, care va străbate teritoriul judeŃului Buzău, care să atenŃioneze asupra

principalelor atracŃii şi disponibilităŃi turistice din judeŃ;

� încurajarea activităŃilor zootehnice în localităŃile care deŃin importante suprafeŃe de

păşuni şi fâneŃe;

� utilizarea eficientă şi extinderea judicioasă a terenurilor intravilane ale satelor;

� amenajarea diferenŃiată a zonelor turistice în funcŃie de specificul cadrului geografic şi

social.

10 Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor

alese şi o descriere a modului în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice

dificultăŃi întâmpinate în prelucrarea informaŃiilor cerute

Elaborarea PATJ Buzău a reprezentat un proces de durata, având în vedere

participarea tuturor instituŃiilor implicate. În formularea obiectivelor / direcŃiilor de dezvoltare

şi măsurilor propuse s-a Ńinut cont de:

� tendinŃele de dezvoltare manifestate în ultimii ani;

� opŃiunile şi limitările privind potenŃialul de dezvoltare al judeŃului;

� decalajul dintre situaŃia existentă la nivelul judeŃului şi cea care se doreşte a fi

implementată;

� nevoile şi opŃiunile populaŃiei judeŃului;

� CerinŃele planurilor şi programelor judeŃene / regionale / naŃionale.

Metodologia de elaborare a PATJ a presupus formularea obiectivelor şi ulterior a

direcŃiilor de dezvoltare şi a masurilor în urma realizării unei analize a punctelor tari şi slabe

la nivelul judeŃului.

PATJ nu poate prezenta alternative zonale, şi nu prezintă alternative privitoare la

măsurile pentru atingerea obiectivelor stabilite. Formularea masurilor s-a făcut în principal

pentru a răspunde nevoilor identificate în cadrul analizei SWOT, menŃinându-se un nivel

redus de detaliere care să permită o oarecare flexibilitate în definirea ulterioară a soluŃiilor de

implementare.

89



Singura alternativă descrisă şi detaliată este alternativa 0 cea descrisă capitolul 3,

respectiv „EvoluŃia factorilor de mediu în situaŃia neimplementării măsurilor din Planul de

Amenajare a Teritoriului JudeŃean Buzău”

11 Măsurile avute în vedere pentru monitorizarea efectelor

semnificative ale implementării Planului de Amenajare a Teritoriului

JudeŃean Buzău

HG nr. 1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu

pentru planuri şi programe, prevede necesitatea monitorizării în scopul identificării, într-o

etapă cât mai timpurie, a eventualelor efecte negative generate de implementarea planului şi

luării măsurilor de remediere necesare.

Monitorizarea se efectuează prin raportarea la un set de indicatori care să permită

măsurarea impactului pozitiv sau negativ asupra mediului. Aceşti indicatori trebuie să fie

astfel stabiliŃi încât să faciliteze identificarea modificărilor induse de implementarea planului.

90



Program de monitorizare a efectelor semnificative ale implementării Planului de Amenajare Teritorială a Judetului Buzău Nr. crt.

Obiectivul relevant pentru mediu Indicator Frecven Ńa Normative aplicabile Responsabilitate

1 Îmbunatatirea calitatii aerului

PoluanŃi atmosferici specifici: pulberi, GES,

miros. anual

Ord. 462/1993 pentru aprobarea condiŃiilor tehnice privind protecŃia atmosferei si

Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanŃi

atmosferici produşi de surse staŃionare

Consiliul JudeŃean Buzău (pe baza informaŃiilor

obŃinute de la APM Buzău)

2 îmbun ătăŃirea calit ăŃii apelor de suprafa Ńă şi

subterane

Parametri de calitate a apelor uzate evacuate Parametri de calitate ai

apei potabile

semestrial/după caz

HG 352/2005 pentru apa epurată evacuată în receptori naturali – NTPA 001/2002.

HG nr. 974/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecŃie sanitară şi monitorizare a calităŃii apei

potabile

Consiliul JudeŃean Buzău

3 îmbun ătăŃirea calit ăŃii solului

SuprafeŃe de teren reabilitate

anual P.V. la terminarea lucrărilor Consiliul JudeŃean Buzău

4 Îmbun ătăŃirea calit ăŃii

vie Ńii, cre şterea confortului

Cazuri de îmbolnăviri datorate poluării

factorilor de mediu anual -

Consiliul JudeŃean Buzău DSP Buzău

5

Protec Ńia popula Ńiei prin diminuarea/ eliminarea

efectelor alunec ărilor de teren/inunda Ńii.

suprafaŃă teren stabilizat; anual P.V. la terminarea lucrărilor


6

Protejarea şi îmbun ătăŃirea condi Ńiilor şi func Ńiilor ecosistemelor

terestre şi acvatice împotriva degrad ării

antropogene, fragment ării habitatului şi defri şării

SuprafeŃe de teren împădurite anual P.V. la terminarea lucrărilor Consiliul JudeŃean Buzău

Romsilva

8

Dezvoltarea sistemului de infrastructur ă rutier ă şî utilit ăŃi; Conservarea

resurselor

SuprafeŃe modernizate/construite

/reabilitate anual PV la terminarea lucrărilor Consiliul JudeŃean Buzău

91

Raport de Mediu la PATJ Buz ău


12 Rezumat fără caracter tehnic al informaŃiei furnizate in raportul

de mediu

12.1.1. Beneficiarul proiectului : Consiliul Jude Ńean Buz ău cu sediul în Bd. N.

Bălcescu nr.48, , cod 120260, Telefon: 0238-414.112 şi 0238-727988 Fax: 0238-725.507 şi

0238-714198 E-mail: [email protected]; [email protected];

[email protected], reprezentat prin Preşedintele Consiliului JudeŃean ec. Victor

MOCANU

12.1.2. Autorul atestat al raportului de mediu: SC MEDIU Consulting SRL GalaŃi, cu

sediul în GalaŃi, strada Alexandru Ioan Cuza nr. 19, telefon/fax:0236.462.003,

[email protected] a realizat acest studiu în baza atestatului R-EIM-05-

03/6.03.2008, E-EIM-04-09/6.03.2008, reprezentat prin Rodion Amzu cu funcŃia de director

general.

12.1.3. Denumirea proiectului: Planul de Amenajare a Teritoriului JudeŃean Buzău.

12.2. Expunerea conŃinutului şi a obiectivelor Planului de Amenajare a

Teritoriului JudeŃean Buzău, precum şi a relaŃiei cu alte planuri şi

programe relevante

12.2.1. Structura Planului de Amenajare a Teritoriului JudeŃean Buzău

Planul de Amenajare a Teritoriului JudeŃean, constituie alături de strategia de

dezvoltare a judeŃului, instrumentul principal pentru planificarea şi monitorizarea dezvoltării

economice, a îmbunătăŃirii cadrului de viaŃă al populaŃiei prin intervenŃia în principalele

domenii relevante în plan teritorial.

Planul de Amenajare a Teritoriului JudeŃean oferă o viziune globală şi coerentă asupra

structurii şi folosinŃei teritoriului studiat, determinând principalele opŃiuni pentru o mai bună

organizare a acestuia, în vederea obŃinerii unor avantaje în plan economico-social şi

protecŃiei calităŃii mediului.

92



Planul de amenajare a teritoriului judeŃean Buzău, a fost elaborat în perioada 2006 -

2007 pe parcursul a patru faze:

� Identificarea elementelor care condiŃionează dezvoltarea cu evidenŃierea

problemelor şi disfuncŃiilor;

� Diagnostic prospectiv şi general, evaluarea decalajului dintre situaŃia actuală şi

cea anticipată şi dorită pentru orizontul stabilit;

� Strategia de amenajare a teritoriului şi programul de măsuri;

� DocumentaŃii pentru obŃinerea avizelor şi introducerea observaŃiilor;

Perioada anterioară analizată în vederea determinării tendinŃelor de dezvoltare este de

circa 10 ani, având ca principale repere recensămintele populaŃiei şi locuinŃelor efectuate la

nivel naŃional în 1992 şi 2002.

Planul de amenajare al teritoriului judeŃean este alcătuit pe baza unor sinteze ale

studiilor referitoare la judeŃul Buzău, pe baza cărora se stabilesc principalele probleme şi

oportunităŃi de dezvoltare existente la nivelul teritoriului judeŃean.

Propunerile de amenajare şi dezvoltare a teritoriului judeŃean au fost formulate pentru

următoarele etape:

Etapa I prioritar ă, până în anul 2015 (EI) pentru care s-a avut în vedere faptul că în

activitatea de amenajare a teritoriului vor predomina opŃiunile legate de:

� continuarea dezvoltării economice, şi implementarea în toate domeniile de

activitate a practicilor şi standardelor UE în vederea integrării Ńării în spaŃiul

economic comunitar;

� restructurarea şi modernizarea infrastructurilor tehnice legate de activitatea

economică şi de viaŃa comunităŃilor;

� reabilitarea, conservarea şi protejarea mediului natural şi construit.

Etapa II, de perspectiv ă, până în 2020 (EII) pentru care obiectivele de amenajare şi

dezvoltare au în vedere:

� măsuri şi acŃiuni care să contribuie la creşterea economică şi creşterea nivelului

de trai al populaŃiei;

� continuarea investiŃiilor îndeosebi în domeniul infrastructurii tehnice şi a

industriei, ceea ce va asigura modernizarea echilibrată şi completă a mediului

economic şi social al judeŃului;

� restructurarea reŃelei de localităŃi prin organizarea spaŃială a acesteia;

dezvoltarea unor noi centre de polarizare intercomunală, care să determine o

93



îmbunătăŃire a cooperării funcŃionale între localităŃi, în limitele unor accese

corespunzătoare a populaŃiei către locurile de muncă şi dotări publice cu rol

teritorial.

Propunerile de amenajare şi dezvoltare a teritoriului se fundamentează pe Programele

aprobate sau în curs de aprobare pentru secŃiunile Planurilor de Amenajare a teritoriului

NaŃional - SecŃiunea I - Căi de comunicaŃie; SecŃiunea a II-a - Apa; SecŃiunea a III-a - Zone

protejate naturale şi construite; SecŃiunea a IV-a reŃeaua de localităŃi, POST -2007-2013, etc.

12.2.2. Obiectivele Planului de Amenajarea Teritoriului JudeŃean

Buzău

Obiectivul principal şi comun tuturor planurilor de amenajare a teritoriului este realizarea

unei dezvoltări economico-sociale echitabile şi durabile a teritoriului studiat, prin adoptarea

de comun acord de către administraŃiile locale a unui set de politici (direcŃii de dezvoltare) şi

măsuri pentru principalele domenii cu relevanŃă teritorială (localităŃi, utilizarea solului,

infrastructuri, mediu).

Acestea au ca deziderate următoarele principii:

• creşterea competitivităŃii teritoriului administrativ judeŃean în cadrul economiei

naŃionale;

• echilibrul demografic, prin asigurarea creşterii sau menŃinerii numărului populaŃiei, a

stabilităŃii şi integrării părŃii active a acesteia, în structurile economice locale;

• valorificarea superioară a potenŃialului natural, în special al celui majoritar prezent pe

teritoriului judeŃului;

• protejarea terenurilor agricole şi silvice cu valoare economică ridicată, prin

promovarea unor măsuri restrictive în procesul de scoatere a acestora din circuitul

economic în favoarea zonelor construite ale localităŃilor;

• ameliorarea şi îmbunătăŃirea calităŃii fondului funciar, prin luarea în considerare a

fenomenelor (existente şi potenŃiale) de eroziune, inundaŃii şi alunecări ale

terenurilor;

• ameliorarea disparităŃilor constatate la nivel zonal în dezvoltarea economico-socială

a teritoriului, determinate atât de condiŃiile geografice cât şi de particularităŃile

dezvoltării specifice care au condus la concentrări de populaŃie şi activităŃi

94



economice în principal în jurul municipiilor şi oraşelor precum şi depopulări în zone

agricole sau periferice;

• corelarea în plan teritorial a infrastructurilor teritoriului cu organizarea reŃelei

generale de localităŃi, într-o concepŃie unitară, îmbinându-se necesităŃile de

perspectivă ale economiei regionale cu asigurarea unor condiŃii de viaŃă cât mai

bune în cadrul localităŃilor.

12.3. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluŃiei

sale probabile în situaŃia neimplementării Planului de Amenajare a

Teritoriului JudeŃean Buzău

12.3.1. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului

Apa

Resursele de apă utilizate pentru alimentarea cu apă potabilă a localităŃilor judeŃului

Buzău şi pentru celelalte categorii de folosinŃe sunt atât apele de suprafaŃă, cât şi cele

subterane.

Principalele cursuri de apă de pe teritoriul judeŃului sunt:

� în bazinul hidrografic Siret:

� râul Buzău, cu un debit mediu multianual ce variază între 9,3 m3/s (la Siriu) şi

30,3 m3/s (la Săgeata);

� râul Râmnicu Sărat cu un debit mediu multianual ce variază între 1,9 m3/s (la

Chiojdeni) şi 2,3 m3/s (la Râmnicu Sărat).

� în bazinul hidrografic Dunăre:

� râul CălmăŃui cu un debit mediu multianual de 1,2 m3/s (la Cireşu);

� în bazinul hidrografic IalomiŃa;

� râul Sărata cu un debit mediu multianual de cca. 0,5 m3/s (amonte pârâu Glighiu).

Apele subterane cele mai importante sunt localizate în conul aluvionar Buzău şi stratele

de Cândeşti, care în funcŃie de poziŃia ocupată apar ca strate freatice sau de adâncime.

FormaŃiunile acvifere freatice sunt întâlnite până la adâncimea de 30 m, au direcŃia

afluxului subteran N-V către S-V şi totalizează 127 mil. m3.

95



Aer



CORD SA, SC DUCTIL STEEL SA, SC TRICOSTAR SA şi poluarea rezultată din traficul

rutier.



• emisiile de poluanŃi gazoşi dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2) şi amoniac

(NH3), monitorizate în trei puncte nu au înregistrat depăşiri în concentraŃia medie

zilnică, valoarea medie anuală situându-se sub valoarea limită conform STAS

12574 - ,,Aer din zonele protejate’’. Astfel, s-a înregistrat o scădere a cantităŃii de

emisii gazoase faŃă de anul 2003 şi 2004;

• emisiile gazoase care contribuie la poluarea din judeŃul Buzău se datorează

arderilor combustibililor fosili, activităŃilor industriei metalurgice, în special cea

neferoasă, cocseriile, industriei alimentare, instalaŃiilor mici, ce folosesc combustibili

fosili pentru încălzire, dar şi folosirii carburanŃilor convenŃionali.

Sol si subsol

JudeŃul Buzău dispune de un ridicat potenŃial natural, fapt reflectat şi de datele privind

fondul funciar. Din suprafaŃa totală a judeŃului de 6 103 km2, 66% reprezintă zona agricolă,

27,9% păduri şi alte terenuri cu vegetaŃie forestieră şi 6,1% alte suprafeŃe (ape, suprafeŃe

construite, drumuri, căi ferate).

SuprafaŃa agricolă de 402 368 ha prezintă următoarea structură şi pondere din total:

arabil 55 920 ha 63,6% păşuni 90 089 ha 22,4% fâneŃe 28 556 ha 7,0% vii şi pepiniere viticole 16 486 ha 4,0% livezi şi pepiniere viticole 11 307 ha 3,0%

CondiŃiile de sol fertil şi slab fragmentat în câmpie au favorizat o largă utilizare în

agricultură a resurselor de sol.

În schimb în jumătatea de nord, respectiv de deal şi munte a judeŃului, fondul funciar

forestier este mai bine reprezentat.

96



Resursele subsolului: acestea sunt bine reprezentate, dintre care, ŃiŃeiul şi gazele

naturale sunt cele mai importante.

Petrolul se găseşte dispus pe două aliniamente în zona subcarpatică. Primul aliniament

este situat între Buzău şi Bâsca Chiojdului, al doilea pe direcŃia Sărata Monteoru-

Bârbunceşti-Plopeasa-Berca-Arbănaşi.

Zăcăminte de cărbuni sunt reduse, ele fiind semnalate la Ojasca.

Dintre rocile utile se evidenŃiază diatomita la Pătârlagele, calcarele în Dealul IstriŃa şi la

Măgura, argilă de calitate superioară la Buzău, Sătuc-Berca şi la sud-vest de Râmnicu Sărat,

gresie în zona montană, pietrişuri şi nisipuri în albia Buzăului şi Râmnicului Sărat.

Ape minerale (feruginoase, clorosodice) apar la Nehoiu, Monteoru, Fisici, Strejeni,

Nifon, Lopătari, iar la Balta Albă există nămol terapeutic. În perimetrul Sibiciului există

chihlimbar.

Biodiversitate

Flora

Pe teritoriul judeŃului se disting atât unităŃi de vegetaŃie din cadrul zonalităŃii latitudinale

(stepă şi silvostepa) în sud şi est, cât şi o etajare altitudinală a vegetaŃiei în partea de nord-

vest. Zona stepei este reprezentată numai în extremitatea estică a judeŃului prin suprafeŃe

restrânse de pajişte secundare degradate şi rareori cu pâlcuri de stejar brumăriu.

Zona silvostepei se desfăşoară până la 300 m altitudine şi este reprezentată de pajişti

secundare stepizate şi pâlcuri de păduri de stejar brumăriu cu arŃar tătărăsc, frasin şi stejar

pufos.

Vegeta Ńia azonal ă şi intrazonal ă apare în lungul văii Buzăului, unde există zăvoaie de

luncă formate din plop şi arin negru, iar pe terenurile sărăturate din cursul inferior s-a

dezvoltat o vegetaŃie halofilă.

Fauna

Speciile faunistice caracteristice sunt: ursul, cerbul, râsul, mistreŃul, căpriorul în zona

montană şi subcarpatică. În stepă şi silvostepă apare şi dihorul de stepă. Între speciile rare

sunt amintite scorpionul în zona subcarpatică, iar în pădurile de foioase cocoşul de munte.

Râurile au un potenŃial ridicat pentru păstrăv în zona de munte şi lipan şi clean pe cursul

mijlociu şi inferior.

Biodiversitatea, ca de altfel întregul mediu înconjurător, a suferit de-a lungul timpului

influenŃa acŃiunii omului.

Resursele balneare şi climatice

97



Acestea sunt reprezentate de ape minerale (feruginoase, clorosodice) la Nehoiu,

Monteoru, Fisici, Strejeni, Nifon, Lopătari, precum şi de lacul Balta Albă cu nămol sapropelic.

LocalităŃile Sărata Monteoru şi Balta Albă oferă posibilităŃi pentru cura balneară.

Sănătate uman ă

Efectele asupra sănătăŃii după expunerea la poluanŃii iritanŃi sunt diferite funcŃie de

perioada de expunere şi de natura poluantului. Astfel pot apărea efecte acute sau acutizări

ale bolilor cronice, după expunere de scurta durata până la efecte cronice după expuneri de

lunga durată la nivelele de poluare iritativ moderata.

În anul 2007 nu s-au înregistrat epidemii hidrice în JudeŃul Buzău. Îmbolnăvirile datorate

apei de băut au fost 11 cazuri de methemoglobinemie acută cianozanta infantilă (intoxicatii

cu nitriti), generate de apa de fântână din mediul rural în următoarele localităŃi: Padina,

Pârscov, Săhăteni, Grajdana , Grebanu, Zărneşti şi Merei, la copiii din grupa de vârstă 0-3

ani. Copiii au fost trataŃi în spital şi au fost externaŃi vindecaŃi. Nu s-au înregistrat decese.


Industria ocupa ponderea cea mai mare din economia judeŃului Buzău din punct de

vedere al importantei pe care aceasta o deŃine ca susŃinătoare a celorlalte ramuri ale

economiei. JudeŃul Buzău este singurul producător din România de echipamente ăi aparate

pentru cale ferata, garnituri de frâna şi elemente de etanşare pentru autovehicule, cord

metalic pentru armarea cauciucurilor, pulbere metalica pentru compoziŃia electrozilor de

sudura, cât si pentru sinterizarea sau recondiŃionarea de piese metalice.

Transport

Sistemul de transport este unul dintre cei mai ameninŃători factori asupra mediului

înconjurător şi sănătăŃii umane.

Obiectivul principal al politicii din domeniul transportului îl constituie restructurarea

sistemului de transport şi asigurarea funcŃionării acestuia în vederea realizării unui sistem de

transport omogen, conectat, din punct de vedere al structurii, la reŃelele de transport

naŃionale şi europene.

Emisiile de poluanŃi ale autovehiculelor prezintă următoarele particularităŃi:

� eliminarea gazelor se face foarte aproape de sol, fapt care duce la realizarea

unor concentraŃii foarte ridicate la înălŃimi foarte mici chiar pentru gazele cu

densitate mică şi capacitate mare de difuziune în atmosferă;

98



� emisiile se fac pe toată suprafaŃa localităŃii, diferentele de concentraŃii depinzând

de intensitatea traficului şi de posibilitatea de ventilaŃie a străzii.

Un alt impact asupra mediului al reŃelei de transport este acela că şoselele şi caile

ferate fragmentează zonele agricole şi naturale, ameninŃând flora şi fauna din zonele

respective.

Turism

Varietatea peisajului şi complexitatea cadrului natural facilitează practicarea turismului,

îndeosebi în zonele de deal şi munte. PotenŃialului natural al judeŃului i se adaugă atracŃiile

istorice şi culturale, care se găsesc răspândite pe tot cuprinsul judeŃului. PoziŃia geografică a

acestuia, prin amplasarea la răscrucea unor importante artere rutiere, a influenŃat

dezvoltarea turismului buzoian.

La nivelul judeŃului Buzău se impun mai multe tipuri de turism: turismul de circulaŃie

(tranzit), organizat pe traseele ce străbat judeŃul; turismul de sejur, ce poate avea mai multe

componente turism cultural şi rural în pensiunile agro-turistice, turism de vânătoare în zona

montanã, turismul de pescuit în zona bălŃilor din sudul judeŃului, turismul de week-end, pe

trasee scurte pe văile principalelor ape din judeŃ etc.; turismul de circuit se poate desfăşura

pe valea Buzăului, Slănicului, zone în care există şi unităŃi de cazare.

99



12.4. EvoluŃia probabilă a mediului în cazul neimplementării Planului de Amenajare a Teritoriului

JudeŃean Buzău

Evolu Ńia factorilor de mediu în situa Ńia neimplement ării m ăsurilor din Planul de Amenajare a Teritoriului Jude Ńean Buzău Factori de

mediu Aspect identificat Propuneri PATJ Efecte în cazul neimplement ării PATJ

� calitatea scăzută a apelor de suprafaŃă datorată fenomenelor de inundaŃie şi alunecări de teren;

� lucrări hidrotehnice de apărare împotriva inundaŃiilor, şi atenuarea viiturilor (îndiguiri de maluri;







� Creşterea riscului de inundaŃii şi alunecări de teren;

� Degradarea în continuare a calităŃii apelor de suprafaŃă;

Apă

� calitatea resurselor de apă pentru consumul populaŃiei;




� reabilitarea tehnologiilor de tratare a apei aplicate în prezent în toate staŃiile existente;

� reducerea consumului de apă potabilă prin

� creşterea nejustificată a consumului de apă şi reducerea resurselor de apă;

� scăderea calităŃii apei potabile în sistemul de alimentare;

� reducerea calităŃii vieŃii populaŃiei din zonele neracordate la reŃeaua de alimentare

100




PATJ contorizarea acestuia la toŃi utilizatorii din judeŃ;

� realizarea sistemelor de alimentare cu apă în cele 30 de comune care nu beneficiază de acest sistem;

Aer � Grad de poluare ridicat datorat

emisiilor de pulberi în suspensie şi poluanŃi atmosferici datoraŃi activităŃilor economice din judeŃ;

� modernizarea şi adaptarea unor tehnologii nepoluante la toŃi agenŃii economici care au emisii de noxe atmosferice;

� închiderea etapizată a tuturor depozitelor de deşeuri existente neconforme, atât din mediul urban cât şi din cel rural şi reconstrucŃia ecologică a terenurilor ocupate de acestea;

� dotarea tehnică a serviciilor de salubritate la nivelul normelor şi cerinŃelor actuale şi asigurarea necesarului de mijloace speciale de transport;

� lucrări de extindere şi îmbunătăŃire a stării de viabilitate prin consolidarea şi modernizarea tuturor traseelor de drumuri judeŃene şi comunale, ceea ce va conduce la reducerea emisiilor de poluanŃi (în special pulberi în suspensie) ca urmare a traficului rutier;

� Deteriorarea în continuare a calităŃii aerului ambiental cu precădere in zonele urbane şi industrializate;

Sol � poluarea solului generată de

depozitarea necontrolată a deşeurilor; � soluri agricole degradate;

� închiderea depozitelor neconforme pentru deşeuri menajere şi de deşeuri industriale;

� execuŃia de lucrări ameliorative pentru îmbunătăŃirea potenŃialului natural al solurilor în raport cu zonarea potenŃialului agricol;

� Utilizarea eficientă şi extinderea judicioasă a terenurilor intravilane ale satelor

� Reîmpădurirea şi extinderea suprafeŃelor silvice; � Reabilitarea solului degradat de către activităŃile

antropice;

� degradarea solului datorită activităŃilor antropice;

� extinderea suprafeŃelor cu soluri degradate datorită inexistenŃei unui sistem integrat al deşeurilor menajere;

� degradarea solurilor agricole prin folosirea exagerată a erbicidelor şi pesticidelor;


� reŃeaua de alimentare şi canalizare ape uzate insuficient dezvoltată;

� lipsa unui sistem integrat de management al deşeurilor;

� infrastructură rutieră necorespunzătoare calitativ;




� degradarea stării de sănătate a populaŃiei datorată lipsei unui sistem adecvat de alimentare tratare ape potabile;

� deteriorarea în continuare a calităŃii aerului ambiental cu precădere in

101




PATJ � reabilitarea tehnologiilor de tratare a apei aplicate în

prezent în toate staŃiile existente; � amenajarea de depozite ecologice zonale pentru

depozitarea deşeurilor colectate selectiv provenite de la populaŃie şi agenŃi economici


canalizare a apelor uzate în localităŃile judeŃului, urbane şi rurale

� amenajarea diferenŃiată a zonelor turistice în funcŃie de specificul cadrului geografic şi social

� utilizarea eficientă şi extinderea judicioasă a terenurilor intravilane ale satelor

zonele cu infrastructură rutieră neadecvată;

� creşterea numărului de boli datorate managementului defectuos al deşeurilor;

Riscuri naturale

� alunecări de teren; � zone expuse la inundaŃii; � zone cu risc seismic ridicat;

� prevenirea şi diminuarea efectelor inundaŃiilor se realiza prin:

� realizarea de lucrări hidrotehnice de apărare împotriva inundaŃiilor, şi atenuarea viiturilor (îndiguiri de maluri);







� îmbunătăŃirea regimului de scurgere a apelor de suprafaŃă pe versanŃi prin lucrări de colectare şi evacuare a apei în zonele cu alunecări de teren

� degradarea în continuare a stabilităŃii terenului în anumite zone cu risc credcut la alunecările de teren;

� creşterea riscurilor de inundaŃii în zonele expuse;

� dezvoltarea unor proiecte de investiŃii în zone cu grad ridicat seismic;

102




PATJ � stabilizarea şi valorificarea terenurilor alunecate prin

împăduriri şi însămânŃare cu amestec de ierburi care prin consumul mare de apă asigură protecŃia antierozională şi stabilizarea versanŃilor;

� lucrări de terasamente, consolidări prin ziduri de sprijin, impăduriri, modificarea geometriei terenului, nivelare, compactare, modificarea traseului drumurilor afectate, direcŃionarea apelor pluviale, gabioane, drenuri, rigole;

� întocmirea planurilor de apărare împotriva efectelor seismelor in unităŃile administrativ teritoriale urbane din judeŃul Buzău amplasate în zone pentru care intensitatea seismică exprimată în grade msk este Vlll;


� capitalul uman insuficient promovat � lipsa serviciilor medicale în mediul

rural; � infrastructură rutieră

necorespunzătoare calitativ; � lipsa dotărilor de utilitate publică în

mediul rural; �

� distribuŃia echilibrată a activităŃilor productive legate de tradiŃia localităŃii, resursele de materii prime locale şi repartiŃia activităŃilor economice în plan regional zonal, intercomunal în toate localităŃile

� promovarea specializării şi diversificării funcŃiilor cu dinamică economică, în scopul distribuŃiei mai eficiente a resurselor şi informaŃiilor;

� creşterea gradului de confort al localităŃilor prin crearea unui fond locativ modern, echipat la standarde europene;

� dezvoltarea fondului locativ în vederea acoperirii cererii de noi locuinŃe, modernizării şi creării unui circuit imobiliar adaptat nevoilor pieŃei

� amplasarea echilibrată a dotărilor pentru învăŃământ în scopul accesului populaŃiei şcolare la forme de instruire profesională

� amplasarea echilibrată a dotărilor sanitare pentru facilitarea accesului populaŃiei la servicii medicale

� amplasarea echilibrată pe ansamblul reŃelei de localităŃi a activităŃilor de servire în scopul eficientizării distribuŃiei

� amplasarea echilibrată a dotărilor comerciale şi de

� diminuarea calităŃii vieŃii populaŃiei din zonele care nu beneficiază de un sistem centralizat de alimentare, canalizare şi tratare ape uzate

� diminuarea calităŃii vieŃii locuitorilor din zonele cu infrastructură rutieră nemodernizată/reabilitată

� limitarea accesului locuitorilor la un sistem de sănătate modern şi adaptat nevoilor lor;

� regres economic în zonele cu un sistem de utilităŃi neadecvat (energie, tramsport, telecomunicatii, alimentare cu apa şi canalizare;)

103




PATJ prestări servicii pentru amplificarea dinamicii acestor funcŃii şi facilitarea accesului;

� crearea unor reŃele de transport şi distribuŃie a energiei electrice şi de telecomunicaŃii care să satisfacă cerinŃele actuale şi de viitor

� îmbunătăŃirea alimentării cu gaze naturale şi energie termică a tuturor utilizatorilor din judeŃ;

Biodiversitate, patrimoniu

cultural

� lipsa unui stem de măsuri pentru punerea în valoare a patrimoniului natural şi cultural existent;

� ProtecŃia şi conservarea zonelor naturale în sensul menŃinerii biodiversităŃii şi valorificării durabile a resurselor naturale;

� Asigurarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural prin: � identificarea tuturor bunurilor patrimoniului natural

care necesită un regim special de protecŃie; � menŃinerea sau restabilirea într-o stare de

conservare favorabilă a habitatelor şi a speciilor din flora şi fauna sălbatică;

� asigurarea măsurilor speciale de ocrotire şi conservare in situ a bunurilor patrimoniului natural;

� constituirea, organizarea şi extinderea reŃelei de arii naturale protejate.

� degradarea patrimoniului natural şi cultural existent;

� promovarea de activităŃi generatoare de impact asupra florei şi faunei;

� restrângerea habitatelor şi a speciilor din flora şi fauna sălbatică;

104



12.5. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată

semnificativ

Calitatea factorilor de mediu

Starea factorilor de mediu este relevantă de analiza indicatorilor specifici urmăriŃi prin

reŃeaua de monitorizare a AgenŃiei de ProtecŃie a Mediului Buzău.

Calitatea aerului



CORD SA, SC DUCTIL STEEL SA, SC TRICOSTAR SA şi poluarea rezultată din trafic.

Monitorizarea poluanŃilor gazoşi s-a realizat în următoarele puncte: SEDIUL A.P.M. BUZĂU,

SC COMAT SA BUZĂU, SC DUCTIL SA BUZĂU, punctele Râmnicu Sărat, Nehoiu,

Pătârlagele.



• emisiile de poluanŃi gazoşi dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2) şi amoniac (NH3),

monitorizate în trei puncte nu au înregistrat depăşiri în concentraŃia medie zilnică,

valoarea medie anuală situându-se sub valoarea limită conform STAS 12574 - ,,Aer

din zonele protejate’’. Astfel, s-a înregistrat o scădere a cantităŃii de emisii gazoase

faŃă de anul 2003 şi 2004;

• emisiile gazoase care contribuie la poluarea din judeŃul Buzău se datorează arderilor

combustibililor fosili, activităŃilor industriei metalurgice, în special cea neferoasă,

cocseriile, industriei alimentare, instalaŃiilor mici, ce folosesc combustibili fosili pentru

încălzire, dar şi folosirii carburanŃilor convenŃionali.

Calitatea apei

Stadiul calităŃii apelor pe ansamblul bazinelor râurilor Buzău, Sărata, CălmăŃui şi Rm.

Sărat sub aspectul repartiŃiei pe tronsoane de râu se prezintă astfel :


TOTAL BAZIN 626 166 184 237 39 0 100 % 26,52% 29,39% 37,85% 6,23% 0 Râul Sărata 47 - - 47 - - 100% - - 100% - - Călma Ńui 57 - - 57 - -

105




100% - - 100% - - Bazinul Rm. S ărat 45 - - - - 45 100% - - - - 100%

Toate apele uzate urbane din judeŃul Buzău vor trebui să se încadreze, la evacuare, în

prevederile NTPA 002/2005.

Se recomandă:

• extinderea sistemelor de alimentare cu apă;

• reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă;

• asigurarea rezervelor de apă de incendiu;

• menŃinerea în stare bună a amenajărilor existente pe râurile din judeŃ, atât cele

piscicole cât şi cele cu scop de protecŃie a albiei şi a malurilor;

• realizarea unor construcŃii şi amenajări de orice fel ce au drept scop limitarea riscurilor

naturale şi tehnologice (lucrări hidrotehnice pentru atenuarea şi devierea viiturilor,

lucrări de combatere a eroziunii de adâncime) şi orice fel de constructii şi amenajari cu

respectarea prevederilor legislatiei in vigoare;

• realizarea unui management al apelor funcŃie de provenienŃa şi soluŃiile adoptate

(canalizări, staŃie de epurare, etc.).

Calitatea solului

Poluarea şi degradarea solului are următoarele cauze: depozitarea neadecvată a

deşeurilor şi reziduurilor menajere şi industriale, ploile acide cauzate de emisiile de la

centralele mari de ardere cât şi manifestarea unor procese geomorfologice cum sunt

alunecarile de teren şi eroziunile. Aceste aspecte sunt tratate în capitolele privind gestiunea

deşeurilor şi riscurile naturale.

Factorul de mediu sol prezintă degradări pe 123 340 ha (20,2% din suprafaŃa judeŃului).

La nivelul judeŃului Buzău, suprafeŃele de sol degradate, pe diferite categorii, sunt prezentate

în tabelul de mai jos:

Categoria de soluri Suprafe Ńe (ha)

Cu exces de umiditate 5 200 Acide 6 900 Sărăturate 70 000

106



Categoria de soluri Suprafe Ńe (ha) Nisipoase 16 000 Erodate de ape 100 Cu eroziuni de suprafaŃă semnificative 20 000

Cu eroziuni de adâncime 1 600

FaŃă de situaŃia din anul 1996, se observă în prezent o creştere mare a suprafeŃelor cu

fenomene de alunecare de la 1 652 ha la 2 540 ha, a suprafeŃelor cu eroziune de suprafaŃă

de la 16 200 ha la 20 000 ha, dar şi a celor cu exces de umiditate de la 3 294 ha la 5 200 ha.

Scăderi se constată în cazul suprafeŃelor cu eroziuni de adâncime de la 3 000 ha (1996) la 1

600 ha în prezent.

12.6. Probleme de mediu existente, relevante pentru Planul de

Amenajare a Teritoriului JudeŃean, inclusiv în particular, cele legate de

orice zonă care prezintă o importanŃă specială pentru mediu cum ar fi:

ariile de protecŃie specială avifaunistică si ariile speciale de conservare

Alunec ări de teren

O primă problemă pe care şi-o propune să o soluŃioneze Planul de Amenajare

Teritorială a JudeŃului Buzău este cea a alunecărilor de teren produsă de degradarea sau

eroziunea solului.

Studiul “Furnizarea datelor cartografice privind procesele de eroziune, alunecări,

prăbuşiri de teren şi inundaŃii, pentru evidenŃierea zonelor cu riscuri naturale la nivelul

teritoriului naŃional” elaborat de Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie în

1998, evidenŃiază următoarele situaŃii ale terenurilor, după riscul şi gradul de manifestare a

proceselor de eroziune şi alunecări:

• terenuri relativ stabile afectate de eroziune slabă-moderată, cu risc redus de alunecări

şi cu risc ridicat de accentuare a eroziunii - 9,16%;

• terenuri cu eroziune moderat – puternică cu risc ridicat de activare a alunecări de

teren în cazul ploilor puternice, a schimbării folosinŃelor (defrişări) sau a lucrărilor pe

versanŃi - 13,6%;

• terenuri cu stabilitate foarte redusă, afectate de eroziune puternică-excesivă asociată

cu ravenări şi alunecări active; frecvente organisme torenŃiale, - 10,7%;

107



• terenuri instabile cu risc ridicat de alunecări de teren, surpări, prăbuşiri - 18%.

Principalul factor natural limitativ al calităŃii solului îl constituie eroziunea şi alunecările

de teren. Eroziunea rocilor şi a solurilor apare datorită vântului, ploilor, activităŃilor umane,

cum sunt: - lucrări agricole necorespunzătoare care distrug textura solului, apa se evaporă

sau se scurge la suprafaŃa; tratamentele cu pesticide şi fertilizanŃi chimici; ploile acide;

defrişările. Defrişările şi excavaŃiile la suprafaŃă, în contact cu cantităŃi mari de apă de ploaie,

pot de asemenea cauza alunecări de teren.

În judeŃul Buzău sunt afectate de alunecări de teren active 17 localităŃi: Zărneşti,

Săruleşti, Lopătari, Mânzăleşti, Vintilă Vodă, ScorŃoasa, Pănătău, Pătîrlagele, Pardoşi,

Năieni, Mărgăriteşti, Gura Teghii, ColŃi, Buda, Berca, Breaza, Vipereşti. SuprafaŃa afectată

depăşeşte 1 345 000 mp.

SuprafeŃele afectate şi pagubele materiale datorate alunecărilor de teren era

următoarea:

Nr. crt Comuna Nr. sate

afectate Nr.

alunec ări Suprafa Ńa

afectat ă mp Pagube mil lei

1 Zărneşti 3 3 2 652 150 2 Săruleşti 3 8 37 540 816 3 Lopătari 3 3 365 220 532 4 Mânzăleşti 6 6 336 894 531 5 Vintilă - Vodă 2 2 1 532 162 6 ScorŃoasa 5 7 104 544 1 076 7 Pănătău 3 5 196 062 590 8 Pătârlagele 2 2 17 250 282 9 Pardoşi 3 3 8 016 313 10 Năeni 2 3 12 428 754 11 Mărgăriteşti 2 6 5 440 48 12 Gura Teghii 1 2 101 528 529 13 ColŃi 2 3 29 890 551 14 Buda 3 4 67 380 3 663 15 Berca 1 1 2 800 0 16 Breaza 5 10 47 100 784 17 Vipereşti 1 2 9 365 172

Total 47 70 1 345 641 10 953

Inunda Ńii

O altă problemă existentă de mediu este reprezentată de inundaŃii care au repercursiuni

atât asupra factorului de mediu apă, prin poluarea acestora cu aluviunile preluate de şiroiri şi

inundaŃii, dar şi asupra sănătăŃii populaŃiei.

JudeŃul Buzău a fost afectat de inundaŃiile produse în ultimii ani (2001-2005). Numărul

localităŃilor afectate de acest fenomen a crescut de la 22 (numărul localităŃilor prezentate în

anexa din Legea 575/2001- PATN Riscuri naturale – inundaŃii) la 51 de localităŃi, din care 29

au fost afectate în ultima perioadă, respectiv anul 2005. Cauzele principale sunt ploile cu

108



debite mari, căzute într-o perioadă de timp foarte scurtă. De asemenea, amplasarea

necorespunzătoare a locuinŃelor (în albia majoră a râurilor), lipsa activităŃilor de întreŃinere a

albiilor râurilor şi torenŃilor, precum şi neîntreŃinerea lucrărilor existente de apărare împotriva

inundaŃiilor sunt cauze majore în producerea inundaŃiilor.

Amenajarea teritorial ă

Diagnosticul reŃelei judeŃene de localităŃi s-a efectuat la nivelul unor grupări cu potenŃial

de cooperare şi a urmărit în principal:

• înlesnirea percepŃiei componentelor ansamblului de către autorităŃi şi

responsabili, în vederea aplicării planului;

• promovarea asocierii unor localităŃi situate în unităŃi administrative învecinate

(care constituie unul din obiectivele PATJ), în scopul realizării de lucrări publice

în comun.

Delimitarea unor astfel de componente ale reŃelei judeŃene de localităŃi s-a făcut prin

analiza grupărilor localităŃilor aflate în unităŃile administrative de bază cu un set de criterii

care să evidenŃieze posibilele zone de cooperare.

Aceste criterii s-au înscris în următoarele categorii:

• amplasare şi rela Ńii între localit ăŃi

- distanŃa dintre localităŃi pe căile rutiere;

- dispunerea localităŃilor pe o axă majoră de transport (cf. DN, DJ);

- aşezarea în, raport cu cursurile de apă principale sau apartenenŃa la un bazin

hidrografic.

• socio-demografice

- densitatea populaŃiei;

- dezvoltarea socio-economică a unor unităŃi nucleu care influenŃează sau poate

influenŃa zona adiacentă în privinŃa serviciilor şi pieŃei muncii.

• istorice

- existenŃa unor unităŃi administrative anterioare în zona analizată, care atestă o

specificitate a subsitemelor de localităŃi.

Această delimitare a unor grupări de localităŃi a Ńinut seama de concentrarea populaŃiei

în aceste zone, considerându-se că un prag de mii de locuitori este convenabil în formarea

unor comunităŃi mai largi.

109



În urma analizelor s-au conturat 8 diviziuni (grupări) ale reŃelei de localităŃi, concentrate

în jurul municipiilor, oraşelor şi comunelor cu potenŃial de dezvoltare. Aceste grupări sunt

următoarele: Buzău, Râmnicu Sărat, Nehoiu – Părârlagele, Pogoanele, Berca, Nerei, Beceni

şi Zărneşti.

Un factor important în funcŃionarea dotărilor teritoriale, pe lângă costul lor iniŃial şi de

întreŃinere, este asigurarea cu personal specializat, disponibil în număr restrâns în mediul

rural/ semirural.

ReŃeaua rutier ă

ReŃeaua majoră

• drumurile naŃionale cu capacitatea de circulaŃie depaşită, pe direcŃia cărora vor fi

necesare lucrări pentru adaptarea traficului rutier la standardele europene;

• lucrările de artă de pe traseul drumurilor naŃionale au o stare tehnică bună, dar nu toate

sunt la clasa de încărcare E;

• tronsoane de cale ferată neadaptate unui trafic feroviar de călători şi marfă conform

normelor europene în vigoare.

ReŃeaua locală

• legătura directă cu judeŃele învecinate trebuie îmbunătăŃită, analizând situaŃia drumurilor

judeŃene care îndeplinesc condiŃii pentru a fi clasate ca drumuri naŃionale;

• legătura mai directă între drumurile judeŃene existente, cu cele naŃionale, cu centrele de

comună, sau între satele aparŃinând unor comune învecinate, trebuie îmbunătăŃită,

analizând situaŃia drumurilor comunale care îndeplinesc condiŃii pentru a fi clasate ca

drumuri judeŃene;

• accesul de la centrul comunei la satele componente, legătura între satele aparŃinând

comunelor învecinate şi legătura directă a unor localităŃi cu drumurile naŃionale şi

judeŃene, trebuie rezolvată, analizând situaŃia drumurilor care pot fi clasate ca drumuri

comunale;

• starea de viabilitate a podurilor este similară cu cea a drumurilor, necorespunzând

cerinŃelor de capacitate portantă (clasa E de încărcare), şi cerinŃelor traficului actual.

Priorit ăŃi de interven Ńie

• Necesitatea unei legături majore interreginonale pe direcŃia Ploieşti – AlbiŃa şi a Buzău-

Bucureşti, Ploieşti-Buzău-Râmnicu Sărat, Buzău-Brăila şi Râmnicu Sărat -ConstanŃa

care vor degreva reŃeaua de circulaŃie din zonă

110



• Modernizarea drumurilor naŃionale prin aducerea caracteristicilor tehnice ale drumului la

nivelul cerut de standardele actuale.

PriorităŃile de intervenŃie sunt la :

• creşterea capacităŃii portante a sectoarelor de drum modernizate de la 10 t la 11,5

t/osia simplă motoare;

• dimensionarea şi modernizarea podurilor clasă E de încărcare;

• îmbunătăŃirea elementelor geometrice ale drumurilor conform prevederilor Acordului

European privind circulaŃia pe marile drumuri;

• construirea pe pante şi rampe cu declivităŃi mai mari de 5% a unei benzi suplimentare

pentru selectarea traficului greu;

• asigurarea colectării şi evacuării apelor pluviale şi respectarea normelor privind

profilul tarnsversal.

• PriorităŃi pentru aducerea reŃelei locale de drumuri judeŃene şi comunale, la parametrii

optimi de funcŃionare;

Gospod ărirea apelor

Principalele probleme ale gospodăririi apei în judeŃul Buzău, care influenŃează

desfăşurarea fenomenelor şi proceselor ce au loc pe teritoriul acestuia, se referă la:

• aspectele cantitative şi calitative ale resurselor de apă de suprafaŃă şi

subterană;

• aspectele asigurării localităŃilor cu apă potabilă prin instalaŃii centralizate;

• aspectele protecŃiei populaŃiei şi a mediului înconjurător prin asigurarea canalizării şi

epurării apelor uzate menajere în sistem centralizat;

• aspectele apărării împotriva inundaŃiilor a aşezărilor umane, a localităŃilor, a terenurilor

intra şi extravilane.

Resursele de ap ă

Resursele de apă ale judeŃului sunt:

• de suprafaŃă: râuri, lacuri naturale şi acumulările antropice (resursa teoretică este de cca.

8 878 l/s);

• apele subterane: ape freatice şi de adâncime (resursa teoretică este de cca. 2 606 l/s).

Resursele de ap ă de suprafa Ńă sunt de trei ori mai bogate decât cele subterane, dacă

se iau în considerare debitele medii multianuale. Folosirea surselor subterane este mai puŃin

costisitoare şi sunt (teoretic) de calitate mai bună, acestea fiind rezervate în majoritatea

111



cazurilor pentru alimentări cu apă potabilă, iar cele de suprafaŃă pentru cerinŃele industriale,

care de regulă sunt mai mari decât cele menajere, pentru irigaŃii, piscicultură şi alte folosinŃe.

Pentru judeŃul Buzău, principala sursa de apă de suprafaŃă o constituie râul Buzău, de

unde apa este preluată prin intermediul drenurilor (Pătârlagele) sau a prizelor.

Principalele lacuri naturale sunt Lacul Vulturilor, Lacul Amara, Lacul Balta Albă, Lacul

Coştei care au un volum total de 13,80 mil. m3 de apă.

Lacurile de acumulare au un volum total de 469,6 mil. m3 de apă, dintre care cele mai

importante sunt Siriu şi Cireşu (aflat în execuŃie) având funcŃiuni complexe (alimentare cu

apă, producere energie electrică, irigaŃii).

Resursele de ap ă subteran ă cu potenŃial acvifer ridicat, se află în partea sud-estică a

judeŃului. Apele freatice se întâlnesc până la adâncimea de 30 m, direcŃia fluxului subteran

fiind aproape paralelă cu râul Buzău. Apele de adâncime sunt cantonate la adâncimi de până

la 300-400 m, având aceeaşi direcŃie a fluxului ca cea a apelor freatice.

Calitatea apelor de suprafaŃă este direct influenŃată de evacuarea apelor uzate

orăşeneşti şi din anumite sectoare industriale din staŃii de epurare subdimensionate. Alte

surse de poluare ale acestor ape sunt cele necontrolate, şi anume depozitele de rumeguş, de

gunoaie menajere şi de grajd depozitate în albiile râurilor, precum şi deversările de ape uzate

din gospodăriile neracordate la sisteme centralizate de canalizare şi epurare a apelor uzate.

Din punct de vedere al calităŃii s-a constat că râul Buzău se încadrează în categoria I în

amonte de municipiul Buzău, până la confluenŃa cu râul Slănic, după care calitatea se

schimbă în categoria a II-a, datorită deversărilor menajere şi industriale din zona municipiului

Buzău.

Râul Râmnicu Sărat este degradat pe toată lungimea care traversează judeŃul, ca

urmare a numeroaselor izvoare cloruro-sodice ce îl alimentează.

Calitatea apelor subterane este influenŃată în principal de poluanŃii proveniŃi din

activităŃile agricole, precum şi de cele industriale. În general, acesta se încadrează în

cerinŃele de calitate cerute de normele în vigoare. În vederea eliminării surselor de posibilă

poluare cu produse petroliere s-a stabilit un program de măsuri în de colaborare cu

Petrotrans Ploieşti, GOSCOM Buzău, APM Buzău.

Alimentarea cu ap ă a localit ăŃilor

Din totalul localităŃilor din judeŃ sunt alimentate cu apă în sistem centralizat 59, din care

5 localităŃi urbane şi 54 localităŃi rurale.

112



În localităŃile urbane sursele de apă asigură necesarul de consum pentru uz casnic şi

public. Municipiile Buzău şi Râmnicu Sărat au pierderi de apă în reŃeaua de distribuŃie, circa

10%. Echiparea străzilor cu reŃele de distribuŃie a ape în localităŃile Râmnicu Sărat,

Pogoanele şi Pătârlagele este necorespunzătoare fiind sub 50% din lungimea tramei

stradale.

În mediul rural, din cele 81 de comune sunt alimentate cu apă 54 de comune. În 13

comune există instalaŃii centralizate de apă potabilă, care nu funcŃionează. Acestea sunt:

Balta Albă, Boldu, Bozioru, Brăieşti, Căneşti, Cătina, Cozieni, Ghergheasa, Glodeanu Sărat,

Luciu, Mihăileşti, Scutelnici, Stîlpu.

Canalizarea apelor uzate

Din totalul de 86 de localităŃi numai 8 localităŃi au instalaŃii centralizate de canalizare,

din care 5 localităŃi se află în mediul urban.

Municipiile Buzău şi Râmnicu Sărat, precum şi oraşele Nehoiu şi Pogoanele au reŃele

de canalizare şi staŃii de epurare a apei uzate. Oraşul Pătârlagele are numai reŃele de

canalizare a apei uzate, lipsindu-i staŃia de epurare.

StaŃia de epurare a municipiului Buz ău, care funcŃionează în două trepte (mecanică şi

biologică), are o capacitate proiectată de 1100 l/s, capacitatea de exploatare fiind de 1100

l/s; gradul de epurare pentru treapta mecanică este de 80%, iar pentru treapta biologică de

50 %.

StaŃia de epurare a municipiului Râmnicu S ărat , funcŃionează în două trepte

(mecanică şi biologică), având o capacitate de 170 l/s; gradul de epurare pentru treapta

mecanica este de 80%, iar pentru treapta biologica de 50 %.

StaŃia de epurare a oraşului Pogoanele are treaptă mecanică şi biologică, asigurând şi

clorinarea. Treapta mecanică asigură epurarea unui debit de 21,4 l/s.

Oraşul Nehoiu - are două staŃii de epurare situate la Nehoiaşu şi Păltineni. StaŃia de

epurare de la Nehoiaşu a evacuat un debit mediu de 2 l/s, fiind supradimensionată datorită

reducerii activităŃilor agenŃilor economici care deversează apele uzate în ea. StaŃia de la

Păltineni epurează apele provenite din oraşul Nehoiu. Aceasta are un debit proiectat de 28

l/s şi a epurat în 2004 un debit de 36 l/s, deci este subdimensionată. S-au înregistrat depăşiri

la CBO5, NH4 şi materii în suspensii, putându-se evidenŃia lipsa treptei biologice,

exploatarea şi întreŃinerea necorespunzătoare a celei mecanice.

În rural sunt 3 comune care beneficiază de sistem de canalizare. Dintre acestea numai

două au staŃii de epurare.

113



Primăria comunei Beceni are o instalaŃie de epurare cu treaptă mecanică şi filtru

biologic , gradul de epurare fiind de 90%.

Comuna Berca are o staŃie de epurare aflată în curs de modernizare a celor două

trepte (mecanică şi biologică), prin Programul SAPARD.

Comuna Merei are staŃie de epurare, dar nu este funcŃională.

Lipsa instalaŃiilor de canalizare, precum şi cea a staŃiilor de epurare, acolo unde există

reŃele de canalizare, provoacă degradarea mediului, în special a apelor, atât de suprafaŃă cât

şi subterane, care sunt de fapt sursa de apă a localităŃilor din judeŃ.

Depozitarea de şeurilor municipale

La nivelul judeŃului Buzău depozitarea reprezintă principala opŃiune de eliminare a

deşeurilor municipale. În fiecare localitate urbană există cel puŃin un depozit pentru deşeuri.

Un fapt pozitiv îl reprezintă existenŃa unui depozit ecologic de deşeuri menajere în

comuna Gălbinaşi care deserveşte municipiul Buzău şi care a fost pus în funcŃiune la sfârşitul

anului 2003.

Depozitarea de şeurilor menajere municipale reprezintă principala opŃiune de

eliminare a deşeurilor. În judeŃul Buzău există inventariate la nivelul anului 2004, un număr

de 4 depozite deşeuri municipale mixte:

•••• depozitul municipal Nehoiu-Chirileşti, capacitate 15 000 mc;

•••• depozitul orăşenesc Buzău - capacitate 1 600 000 mc; depozitare sistată la

sfârşitul anului 2003;

•••• depozitul municipal Râmnicu Sărat, capacitate 950 000 mc.

Depozitele de deşeuri menajere urbane din judeŃ care exercită presiuni asupra factorilor

de mediu:

Factori de mediu (ap ă, aer, sol)

Depozit Anul deschiderii

Distanta apa de suprafa Ńa

(m)

Adâncime apa subteran ă (m)

Suprafa Ńa ocupat ă (ha)

Depozit mixt or ăşenesc Nehoiu 2001 4 4 0,1 Depozit mixt Buz ău (depozitare sistat ă) 1975 50 4,5 10

Depozit mixt municipal Rm. S ărat 1980 650 30 2

Deşeurile din construcŃii şi demolări sunt depozitate pe un amplasament (care ocupă o

suprafaŃă de 8 ha) situat în zona “Dig apărare râu Buzău”. Depozitarea deşeurilor inerte în

aceasta zonă a fost stabilită de Primăria municipiului Buzău, în scopul aducerii la cota a

114



terenului pe care se intenŃionează amenajarea unui parc industrial. În celelalte oraşe,

deşeurile de materiale din construcŃii sunt utilizate pentru amenajarea drumurilor de acces în

depozitele de deşeuri menajere şi/sau pentru aducerea la cotă a terenurilor.

În zona rural ă, în cele 81 de comune, există 369 de rampe neamenajate pentru

depozitarea deşeurilor menajere, care ocupă o suprafaŃă de 161,5586 ha. În aceste

amplasamente se depozitează neorganizat deşeuri menajere, dejecŃii animaliere solide

(gunoi de grajd), resturi vegetale provenite din culturi agricole şi deşeuri de materiale din

construcŃii (în special moloz, restul materialelor fiind valorificate în gospodării). Aceste

depozite, în cea mai mare parte pot fi considerate depozite temporare, ele fiind de cele mai

multe ori suprafeŃe de teren din izlazurile comunale, care pot fi cu uşurinŃă aduse la starea

iniŃială.

Depozitarea de şeurilor industriale

Mai pot fi considerate zone critice pentru factorii de mediu aer, sol, pentru apele

subterane şi apele de suprafaŃă, depozitele de deşeuri şi industriale din judeŃ. În judeŃul

Buzău au fost inventariate 4 depozite deşeuri industriale:

• depozite de de şeuri nepericuloase

� SC HOEGANES EUROPE SA Buzău deŃine un depozit de deşeuri

nepericuloase unde se depozitează zgura şi cărămizi refractare, pe o suprafaŃă

de 0,3 ha.

• depozite de de şeuri periculoase

�� SC DUCTIL STEEL SA Buzău şi SC CORD SA Buzău deŃin un depozit de

deşeuri industriale periculoase unde se depozitează nămoluri rezultate de la

epurarea apelor uzate industriale, având o suprafaŃă de 0,8 ha;

�� SC FERMIT SA Râmnicu Sărat deŃine un depozit de deşeuri industriale

periculoase, în amestec, cu o suprafaŃă de 2 ha, unde se depozitează deşeuri

elastomer şi praf mineral cu conŃinut de azbest;

�� SC RAFINARIA VENUS OILREG SA Râmnicu Sărat deŃine un batal pentru

depozitarea deşeurilor lichide rezultate de la regenerarea uleiurilor şi a nămolului

de la epurarea apelor industriale uzate, având o suprafaŃa de 6,2 ha.

115



12.6.1. Ariile de protecŃie specială avifaunistică si ariile speciale

de conservare

ProtecŃia ariilor naturale valoroase constituie o cerinŃa vitală pentru păstrarea

echilibrului ecologic în zona. Zonele naturale prin valoarea estetica, dar şi prin cea ştiinŃifica,

constituie un potenŃial valoros pentru dezvoltarea turismului, dar şi a activităŃilor de producŃie.

Astfel, în conformitate cu Legea privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului

naŃional – SecŃiunea a III-a – zone protejate, au fost identificate o serie de valori de

patrimoniu natural care necesită instituirea lor ca zone protejate pentru asigurarea protecŃiei

lor. Acestea sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Nr. crit.

Nr. Legea 5/2000 Denumirea Localizarea Suprafa Ńa (ha)

Rezerva Ńii naturale L.5/2000 Vect.2004 1 2.261 Vulcanii noroioşi Pâclele

Mari com. ScorŃoasa 15,20 18,8

2 2.262 Vulcanii noroioşi Pâclele Mici

com. Berca 10,20 13,2

3 2.263 Sarea lui Buzău – com. Vipereşti 0,80 1,77 4 2.264 Blocurile de calcar de la

Bădila com. Vipereşti 1,00 3,00

5 2.265 Pădurea Crivineni oraşul Pătârlagele

14,10 15,4

6 2.266 Pădurea Brădeanu com. Brădeanu 5,80 5,80 7 2.267 Platoul Meledic com. Mânzăleşti 67,50 156,7 8 2.268 Pădurea “Lacurile Bisoca” com. Bisoca 10,00 10,00 9 2.269 Dealul cu Lilieci Cernăteşti com. Cernăteşti 3,00 10,6 10 2.270 Pădurea cu Tisa com. Chiojdului 150,00 196,8 11 2.271 Balta Albă com. Balta Albă 600,00 1167 12 2.272 Balta Amară com. Balta Albă 900,00 813,8

Monumente ale naturii 13 2.273 Focul Viu – Lopătari com. Lopătari 0,03 0,25 14 2.274 Piatra Albă “La Grunj” com. Mânzăleşti 0,025 0,025 15 2.275 Chihlimbarul de Buzău com. ColŃi 2,52 2,23 Suprafa Ńa total ă 1850 ha

AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului Buzău are sarcina ca în cel mai scurt timp să

constituie pe teritoriul judeŃului arii protejate în proporŃie de 15% din suprafaŃa sa. În acest

context, urmează să fie înfiinŃat Parcul Natural Siriu-Penteleu, cu o suprafaŃă de cca 45.133,5

ha, care va primi o administrare conform legislaŃiei în vigoare. În cadrul Parcului Natural

116



Siriu-Penteleu vor exista două rezervaŃii naturale: “CULMILE SIRIULUI“ (384,2 ha) şi “MILEA

– PENTELEU “ – MunŃii Buzăului (541,8 ha).

Presiuni antropice exercitate asupra biodiversit ăŃii

Deteriorarea capitalului natural este consecinŃa utilizării neraŃionale a solului,

concentrarea activităŃilor umane pe activităŃi de tip industrial şi o ignorare a factorilor care

asigură conservarea durabilă a vieŃii.

În afara factorilor naturali (secetă, inundaŃii, mişcări seismice, etc.) asupra florei şi

faunei se exercită presiuni şi prin: despăduriri, incendii, poluări industriale, testări

necontrolate de OMG-uri, substanŃe fitosanitare, recoltări şi capturări necontrolate,

schimbarea destinaŃiei terenurilor etc. Din acest motiv se impune creşterea suprafeŃelor

din categoria ariilor naturale protejate, unde să se instituie regimuri de protectie, în

special pentru speciile vulnerabile, endemice şi pe cale de dispariŃie.

Datorită intervenŃiilor antropice prin exploatare forestieră asupra zonelor protejate astăzi

multe specii nu-şi mai păstrează caracteristicile şi dimensiunile (Pădurea cu Tisa), datorită

agriculturii extensive, prin chimizare au fost afectate diverse habitate, fiind necesară

reconstrucŃia ecologică (exemplu: Balta Albă şi Balta Amară).

Zone naturale valoroase neprotejate care necesit ă protec Ńie

Pe teritoriul judeŃului Buzău, diversitatea faunei şi florei sălbatice rezultă din existenŃa

unor habitate forestiere bine conservate, întinse zone de deal şi câmpie, a zonelor umede în

lungul râurilor, a lacurilor sărate şi de apă dulce.

Conform Directivei Consiliului 92/43/CEE din 21 mai 1992 privind conservarea

habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică, Directivei Păsări 79/409/CEE

privind conservarea păsărilor sălbatice şi Legii 462/2001, s-au stabilit habitatele naturale a

căror conservare necesită declararea de arii speciale, care urmează să facă parte din

reŃeaua ecologica europeana Natura 2000.

Pe teritoriul judeŃului Buzău acestea sunt prezentate în tabelele următoare:


Habitate de paji şti şi tufi şuri

1 1310 ComunităŃi de salicornia şi alte specii anuale care colonizează terenurile umede şi nisipoase

2 1530* Pajişti şi mlaştini sărăturoase panonice şi ponto-sarmatice

6 40C0* Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice 7 4060 Tufărişuri alpine şi boreale 8 6170 Pajişti calcifile alpine şi subalpine

117




9 6410 Pajişti cu Molina pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)

10 6430 Comunitati ale lizierei cu ierburi inalte hidrofile de la nivelul campiilor la cel montan şi alpin Preerii aluviale ale vailor de riuri cu Cnidion dubii

11 6520 FăneŃe montane 12 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus

13 92D0 Galerii şi desisuri riverane meridionale (Nerio-Tamaricetae şi Securinegion tinctoriae)

Habitate de ape dulci

1 3130 Ape statatoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaŃie din Littorelletalia uniflorae

2 3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaŃie bentonică de specii de Chara

3 3230 Râuri alpine şi vegetatia lor lemnoasa cu Myricaria germanica

4 3240 VegetaŃie lemnoasă cu Salix alaeganos de-a lungul râurilor montane

Turbării 1 7110* Turbării active

Habitate de stânc ării şi peşteri

1 8120 Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroasse din etajul montan până în cel alpin (Thlaspietea rotundofolii)

Habitate de p ădure 1 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 2 9130 Paduri de fag de tip Asperulo- Fagetum 3 9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum

4 9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versanŃi abrupŃi, grohotişuri şi ravene

5 91EO* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior) 6 91VO Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 7 9410 Păduri acidofile de Picea din regiunea montană 8 97Q0 Păduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros

Lista siturilor comunitare Nr. crt Cod Amplasare Localizare Suprafa Ńă

(ha)

1 ROSCI0005 Balta Albă-Amara- Jirlău- Lacul Sărat Câineni

JudeŃul Brăila: Galbenu (7%), Grădiştea (11%), Jirlău (9%), Vişani (17%) JudeŃul Buzău:Balta Albă (30%), Boldu (11%)

6415,4 din care 3336

ha în Buzău

118



Nr. crt Cod Amplasare Localizare Suprafa Ńă

(ha)

2 ROSCI0009 Bisoca JudeŃul Buzău:Bisoca (14%), Mânzăleşti (2%)

1160,6

3 ROSCI0057 Dealul IstriŃa JudeŃul Buzău:Breaza (9%), Pietroasele (3%) 587,9

4 ROSCI0103 Lunca Buzăului

JudeŃul Buzău:Berca (2%), Buzău (6%), C.A. Rosetti (2%), Cilibia (4%), Cislău (2%), Gălbinaşi (4%), Măgura (6%), Măracineni (12%), Nehoiu (<1%), Pănătău (2%), Pâscov (2%), Pătârlagele (2%), Săgeata(2%), Săpoca (13%), Unguriu (9%), Vadu Paşii (6%),, Verneşti (2%), Vipereşti (2%)

3990,5

5 ROSCI0127 Munteoru Ursoaia JudeŃul Buzău:Bisoca (2%) 156

6 ROSCI0190 Penteleu JudeŃul Covasna:Comandău (<1%), Zagon (1%) JudeŃul Buzău: Gura Teghii (24%)

11233,1 din care 11200 în judeŃul

Buzău

7 ROSCI0199 Platoul Meledic JudeŃul Buzău: Lopătari (<1%), Mânzăleşti (1%)

136,6

8 ROSCI0229 Siriu JudeŃul Buzău:Chiojdu (7%), Gura Siriului (22%)

5747,3

8 ROSCI0259 Valea CălmăŃuiului-Spătaru

JudeŃul Buzău:C.A. Rosetti (2%), Cilibia (12%), Costeşti (16%), Gălbinaşi (2%), Gherăseni(14%), Largu (21%), RuşeŃu (11%), Smeeni (15%), łinteşti (6%)

17000 din care 9556

ha în judeŃul Buzău

9 ROSCI0272 Vulcanii noroişi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici

JudeŃul Buzău: Berca (<1%), ScorŃoasa (1%) 93,8

10 ROSPA0004 Balta Albă-Amara-Jirlău

JudeŃul Buzău:Balta Albă (10%) JudeŃul Brăila:Galbenu (5%), Jirlău (7%), Vişani (5%)

4509,6

TOTAL 35964,7 ha Sursa: Raportul de mediu 2005 şi www.mmediu.ro

119



12.7. Obiectivele de protecŃie a mediului, stabilite la nivel naŃional,

comunitar sau internaŃional, care sunt relevante pentru Planul de


Societatea funcŃionează într-o natură amenajată şi cultivată. Planeta „PĂMÂNT” este

supusă permanent acŃiunilor naturale şi acŃiunilor creative ale oamenilor care tind spre mai

bine, spre confort. Se ştie că nu se poate clădi o societate sănătoasă pe o natură bolnavă.

Includerea naturii în calculul economic este o adevărată revoluŃie care îl împinge pe om spre

noi concepte, măsuri şi instrumente cu care să analizeze fenomenele. Natura, ecologia,

mediul conduc gândirea spre o globalitate, examinarea efectelor invizibile şi a consecinŃelor

pe termen lung.

Procese ca poluarea, eroziunea terenurilor, defrişările neraŃionale, extinderea

aşezărilor, exterminarea sau punerea în pericol de dispariŃie a unor specii de plante şi

animale, sunt primejdii pentru existenŃa umană. Apa, aerul, solul nu sunt infinite şi nu se pot

modifica dincolo de anumite limite care le-ar periclita caracteristicile esenŃiale necesare vieŃii.

Poluarea mediului este poate cea mai importantă problemă social-economică

contemporană, care a luat proporŃii îngrijorătoare în Ńările puternic industrializate.

Manieră degajată în care au fost tratate implicaŃiile majore ale ecologiei face ca „nota de

plată” să fie mult prea încărcată. Cheltuielile pentru eliminarea perturbaŃiilor mediului

ambiant, apărute de multe ori cu întârziere, sunt cu mult superioare sumelor ce ar fi trebuit

avansate pentru prevenirea degradării suportului vieŃii.

Putem spune că nu există activitate care să nu genereze poluare prin deşeuri (toxice

sau obişnuite), prin zgomot, fum, praf sau simple mirosuri neplăcute.

Nişa umană ca sursă de poluare produce efecte în continua creştere datorită:

• diversificării deşeurilor pe care le produce;

• creşterii cantitative pe cap de locuitor a deşeurilor;

• aglomerării nişelor individuale în oraşe, metropole, unde procesele naturale de

autopurificare sunt limitate.

Se remarcă creşterea ponderii combustibililor lichizi atât pentru consumul casnic cât şi

pentru transportul rutier şi alte tipuri de transport. Pericolul prezentat de poluarea produsă de

motoarele cu ardere interna cere reglementări care se fac încet şi cu timiditate din teama de

a nu stingheri economia. De aceea a fost necesară adoptarea unei legislaŃii prin care să se

stabilească riscurile ce apar pentru mediul ambiant.

120



Raportul de mediu a fost întocmit Ńinând cont de legislaŃia în vigoare şi de legătura

acesteia cu legislaŃiile: sanitară, construcŃii, amenajarea teritoriului şi urbanistică, cultelor şi

patrimoniu, stabilindu-se condiŃii pentru fiecare domeniu în parte.

Modul de îndeplinire a obiectivelor de protec Ńie a mediului Obiectivele de protecŃie a mediului relevante prevăzute în PATJ Buzău sunt:

• inventarierea şi prezentarea zonelor de risc natural;

• stabilirea zonelor în care se poate construi şi tipul construcŃiilor;

• modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii edilitare;

• inventarierea zonelor protejate şi asigurarea protecŃiei acestora;

• organizarea şi constituirea unui sistem de colectare, transport, tratare şi eliminare a

deşeurilor municipale;

• stabilirea surselor de apă potabilă, monitorizarea calităŃii acesteia şi realizarea unui

sistem centralizat de alimentare cu apă;

• sistematizarea, organizarea şi dezvoltarea căilor de comunicaŃie;

• creşterea calităŃii vieŃii cu precădere în domeniile locuirii şi a serviciilor;

• evidenŃierea fondului construit valoros şi a posibilităŃilor de valorificare a acestuia în

folosul localităŃii;

• realizarea unor investiŃii de utilitate publică;

• asigurarea bazei legale pentru realizarea programelor şi a acŃiunilor de dezvoltare.

Pentru noul plan de amenajare, obiectivele generale ce se desprind din viziunea

propusă sunt:

• încurajarea unei dezvoltări economico-sociale viitoare a judeŃului pe baza unei

distribuŃii spaŃiale echilibrate şi a unei ocupări judicioase a terenurilor de către

activităŃile economice astfel încât să se realizeze o creştere semnificativă a nivelului

de trai a populaŃiei;

• promovarea servituŃii faŃă de mediul natural şi construit prin conservarea şi refacerea

durabilă a acestuia, întrebuinŃarea mai adecvată a resurselor locale, reducerea

consumurilor de materii prime şi de energie prin utilizarea resurselor regeneabile şi a

reciclării.

În conformitate cu elementele generale ale spaŃiului, are ca scop determinarea

componentelor teritoriale, diagnoza şi prognozarea funcŃionării viitoare a acestora, în

121



vederea enunŃării unor politici de amenajare corespunzătoare. EficienŃa aplicării politicilor de

amenajare este în relaŃie directă cu adaptarea acestora la caracteristicile şi necesităŃile

comunităŃilor fiecărei zone în parte.

Obiectivele strategiei de amenajare a teritoriului judeŃean stabilite în cadrul planului

sunt:

O1 – ProtecŃia şi valorificarea durabilă a elementelor mediului natural şi construit,



O2 – Dezvoltarea localităŃilor într-o reŃea funcŃională prin dispunerea echilibrată în teritoriul


O3 – Dezvoltarea şi modernizarea reŃelelor de infrastructuri tehnice, în concordanŃă cu


O4 – O structură de utilizare a solului eficientă şi adaptată necesităŃilor economiei judeŃene,


O5 – Cooperarea avantajoasă a judeŃului în spaŃiul regional, integrarea armonioasă în

contextul naŃional şi internaŃional.

12.8. PotenŃialele efecte semnificative asupra mediului

12.8.1. Metodologia de evaluare utilizata in cadrul Planului de


Evaluarea a fost efectuată Ńinând cont de criteriile recomandate de HG 1076/2004 în

anexa 1 iar pentru cuantificarea nivelului prognozat al impactului (amploarea acestuia) s-au

avut în vedere atât efectele directe cât şi cele secundare, cumulative sau sinergice. Totodată

s-a Ńinut cont de durata prognozată a impactului (pe termen scurt , mediu sau lung) .

Evaluarea contă în acordarea unor note de bonitate pentru fiecare formă de impact (pozitiv

sau negativ) identificată , utilizând următoarea scară :

+ 2: impact pozitiv semnificativ;

+ 1: impact pozitiv nesemnificativ;

0: nici un impact;

- 1: impact negativ nesemnificativ;

- 2: impact negativ semnificativ ;

122



În continuare se prezintă formele de impact identificate ca fiind relevante pentru PATJ

propus, grupate pe categorii de factori sau aspecte de mediu. Au fost acordate note de

bonitate atât pentru impactul prognozat în lipsa aplicării unor măsuri specifice de prevenire,

reducere sau compensare (prezentate detailat în cap. 9) cât şi pentru impactul prognozat

după implementarea măsurilor propuse prin plan.

Principalele obiective din PATJ Buzău asupra cărora s-a efectuat în Raportul de Mediu

o analiza detaliată sunt:

� ProtecŃia şi valorificarea durabilă a elementelor mediului natural şi construit,



� Dezvoltarea localităŃilor într-o reŃea funcŃională prin dispunerea echilibrată în teritoriul


� Dezvoltarea şi modernizarea reŃelelor de infrastructuri tehnice, în concordanŃă cu


� O structură de utilizare a solului eficientă şi adaptată necesităŃilor economiei judeŃene,


� Cooperarea avantajoasă a judeŃului în spaŃiul regional, integrarea armonioasă în

contextul naŃional şi internaŃional;

12.8.2. Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale

implementării Planului de Amenajare a Teritoriului JudeŃean Buzău asupra

obiectivelor de mediu relevante

Din evaluarea cumulativ ă a implement ării obiectivelor PATJ Buz ău rezult ă un efect

majoritar pozitiv asupra obiectivelor de mediu ceea ce va asigura respectarea

standardelor de mediu.

Efectul obiectivelor din Planul de Amenajarea teritoriului JudeŃean Buzău pe termen mediu şi

lung se va concretiza în respectarea Ńintelor propuse în politicile de mediu adoptate de

legislaŃie pe factori de mediu. Imaginea de ansamblu a impactului generat de acest plan este

prezentată în figura de mai jos.

123



Evaluarea globala a impactului generat de implement area PATJ Buz ău

Analiza rezultatelor evaluării pune în evidenŃă faptul că implementarea planului de

amenajare a teritoriului judeŃean generează un impact preponderent pozitiv. Obiectivele de

mediu relevante care au înregistrat şi impacturi negative au fost: îmbunătăŃirea calităŃii apelor

de suprafaŃă şi subterane şi îmbunătăŃirea calităŃii solului.

Ponderea potentialului impact de mediu generat de i mplementarea PATJ Buz ău

-2 0 2 4 6 8 10

1

2

3

4

5

6

7

impact pozitiv impact negativ

dezvoltarea infrastructurii rutiere şidezvoltarea infrastructurii rutiere şidezvoltarea infrastructurii rutiere şidezvoltarea infrastructurii rutiere şi a a a a utilităŃilor utilităŃilor utilităŃilor utilităŃilor

protejarea şi îmbunătăŃirea ecosis.protejarea şi îmbunătăŃirea ecosis.protejarea şi îmbunătăŃirea ecosis.protejarea şi îmbunătăŃirea ecosis. terestre şi acvatice terestre şi acvatice terestre şi acvatice terestre şi acvatice


îmbunătăŃirea calităŃii vieŃii, creşterea coîmbunătăŃirea calităŃii vieŃii, creşterea coîmbunătăŃirea calităŃii vieŃii, creşterea coîmbunătăŃirea calităŃii vieŃii, creşterea confortuluinfortuluinfortuluinfortului

îmbunătăŃirea calităŃii solulîmbunătăŃirea calităŃii solulîmbunătăŃirea calităŃii solulîmbunătăŃirea calităŃii soluluiuiuiui

îmbunătăŃirea calităŃii aîmbunătăŃirea calităŃii aîmbunătăŃirea calităŃii aîmbunătăŃirea calităŃii apelor de suprafaŃă şi subteranepelor de suprafaŃă şi subteranepelor de suprafaŃă şi subteranepelor de suprafaŃă şi subterane

îmbunătăŃirea calităŃii aeruluiîmbunătăŃirea calităŃii aeruluiîmbunătăŃirea calităŃii aeruluiîmbunătăŃirea calităŃii aerului

124



Analiza globala a impactului generat de implementarea PATJ Buzău permite

clasificarea obiectivelor relevante de mediu în funcŃie de punctajul obŃinut. Astfel, se poate

concluziona ca implementarea PATJ va contribui în principal la limitarea poluării apelor de

suprafaŃă şi subterane si la îmbunătăŃirea calităŃii solului. În acelaşi obiectivele relevate de

mediu cu contribuŃiile cele mai reduse la plan sunt: protejarea şi îmbunătăŃirea condiŃiilor şi

funcŃiilor ecosistemelor terestre şi acvatice împotriva degradării antropogene, fragmentării

habitatului şi defrişării şi îmbunătăŃirea calităŃii apelor de suprafaŃă şi subterane.

ÎmbunătăŃirea acestei versiuni a PATJ se poate face propunând măsuri suplimentare

pentru compensarea problemelor identificate în plan.

Clasificarea contribu Ńiei PATJ Buz ău la atingerea obiectivelor relevante de mediu

dezvoltarea infrastructurii rutiere şi dezvoltarea infrastructurii rutiere şi dezvoltarea infrastructurii rutiere şi dezvoltarea infrastructurii rutiere şi a a a a utilităŃilorutilităŃilorutilităŃilorutilităŃilor


îmbunătăŃirea calităŃii aerulîmbunătăŃirea calităŃii aerulîmbunătăŃirea calităŃii aerulîmbunătăŃirea calităŃii aerul

îmbunătăŃirea caliîmbunătăŃirea caliîmbunătăŃirea caliîmbunătăŃirea calităŃităŃităŃităŃii vieŃii, creşterea confortuluii vieŃii, creşterea confortuluii vieŃii, creşterea confortuluii vieŃii, creşterea confortului

îmbunătăŃirea calităŃii solulîmbunătăŃirea calităŃii solulîmbunătăŃirea calităŃii solulîmbunătăŃirea calităŃii soluluiuiuiuiuiuiuiui

îmbunătăŃirea calităŃii apelor de suprafaŃă şi subteraneîmbunătăŃirea calităŃii apelor de suprafaŃă şi subteraneîmbunătăŃirea calităŃii apelor de suprafaŃă şi subteraneîmbunătăŃirea calităŃii apelor de suprafaŃă şi subterane

protejarea şi îmbunătăŃirea ecosis. terestre şi acvaticeprotejarea şi îmbunătăŃirea ecosis. terestre şi acvaticeprotejarea şi îmbunătăŃirea ecosis. terestre şi acvaticeprotejarea şi îmbunătăŃirea ecosis. terestre şi acvatice

0 2 4 6 8 10

1

2

3

4

5

6

7

125



12.9. Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra

sănătăŃii, în context transfrontiera

Nu este cazul

12.10. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de

complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementării

Planului de Amenajare a Teritoriului JudeŃean Buzău

Cu toate că, din analiza evaluării obiectivelor Planului de Amenajare a Teritoriului

JudeŃean Buzău rezultă că obiectivele de mediu vor fi atinse, este necesar să se stabilească

măsuri preventive pentru compensarea oricărui efect negativ şi pentru întărirea efectelor

pozitive.


asupra factorului de mediu aer

ÎmbunătăŃirea calităŃii aerului în judeŃul Buzău, prin modernizarea şi adaptarea unor

tehnologii nepoluante la toŃi agenŃii economici care au emisii de noxe atmosferice: SC

DUCTIL SA, SC CORD SA, SC DUCTIL STEEL SA, SC TRICOSTAR SA, reducerea

emisiilor de poluanŃi (în special pulberi în suspensie) ca urmare a traficului rutier sub

valoarea CMA, prin utilizarea autovehiculelor cu dispozitive antipoluante şi a benzinei fără

plumb, reîmpădurirea şi extinderea suprafeŃelor silvice, crearea şi restructurarea zonelor

destinate activităŃilor industriale şi de construcŃii existente în mediul urban.


asupra factorului de mediu ap ă

� îmbunătăŃirea calităŃii apelor de suprafaŃă şi a apelor subterane în judeŃul Buzău, prin

încadrarea în standardele de calitate a emisiilor de impurificatori din apele uzate

evacuate de diversele unităŃi socio-economice în emisarii naturali şi/sau în reŃelele de

canalizare a localităŃilor;

� completări şi modernizări în scopul obŃinerii unor randamente de funcŃionare

superioare în cadrul serviciilor de gospodărie comunală, respectiv staŃiile de epurare

din localităŃile Monteoru, Păltineni, retehnologizări la staŃiile de epurare ale agenŃilor

economici;

� crearea, extinerea şi reabilitarea reŃelelor de canalizare şi amenajarea sau

modernizarea de staŃii de epurare;

126



� eliminarea posibilităŃilor de scurgere pe sol şi implicit în pânza freatică a reziduurilor

lichide, de orice natură, dacă nu au protecŃie impermeabilizată, execuŃia de reŃele de

canalizare, staŃii de epurare în zona rurală, gestionarea ecologică, in cadrul fermelor

zootehnice, a surselor de impurificare a apelor subterane;

� prevenirea şi diminuarea efectelor inundaŃiilor prin realizarea lucrărilor hidrotehnice de

apărare împotriva inundaŃiilor, dar şi a celor cu folosinŃe complexe, care includ şi

atenuarea viiturilor.


� realizarea măsurilor nestructurale de apărare împotriva inundaŃiilor: controlul utilizării

albiilor minore ale cursurilor de apă din judeŃ, elaborarea planului de reducere a

riscului la inundaŃii şi a programelor de măsuri la nivelul bazinelor hidrografice;

� evitarea construcŃiilor (de toate tipurile) în zonele potenŃial inundabile, adaptarea

dezvoltării judeŃului la condiŃiile de risc la inundaŃii;

� îmbunătăŃirea regimului de scurgere a apelor de suprafaŃă pe versanŃi prin lucrări de

colectare şi evacuare a apei în zonele cu alunecări de teren.


asupra factorului de mediu sol

� Reabilitarea solului degradat de către activităŃile antropice. In Planul Local de AcŃiune

pentru Mediu 2005 s-au stabilit direcŃiile de acŃiune, Ńintele şi măsurile preconizate în

scopul reducerii poluării solului datorită utilizării ingrăşămintelor şi pesticidelor în

agricultură şi datorită depozitării deşeurilor.

� stabilizarea şi valorificarea terenurilor alunecate prin împăduriri şi însămânŃare cu

amestec de ierburi care prin consumul mare de apă asigură protecŃia antierozională şi

stabilizarea versanŃilor;

� evitarea executării de căi de comunicaŃii (drumuri, căi ferate) pe versanŃi instabili;

� evitarea supraîncărcării versanŃilor cu construcŃii de orice fel;

� lucrări de terasamente, consolidări prin ziduri de sprijin, împăduriri, modificarea

geometriei terenului, nivelare, compactare, modificarea traseului drumurilor afectate,

direcŃionarea apelor pluviale, gabioane, drenuri, rigole;

� stoparea defrişărilor şi excavaŃiilor la suprafaŃă care, in contact cu cantităŃi mari de apă

de ploaie, pot cauza alunecări de teren;

127



� închiderea depozitelor urbane pentru deşeuri menajere şi de deşeuri industriale;

� amenajarea de depozite ecologice zonale pentru depozitarea deşeurilor colectate

selectiv provenite de la populaŃie şi agenŃi economici;


� execuŃia de lucrări ameliorative pentru îmbunătăŃirea potenŃialului natural al solurilor în

raport cu zonarea potenŃialului agricol.


asupra factorului de mediu patrimoniu

� identificarea tuturor bunurilor patrimoniului natural care necesită un regim special de

protecŃie;

� menŃinerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor şi a

speciilor din flora şi fauna sălbatică;

� asigurarea măsurilor speciale de ocrotire şi conservare in situ a bunurilor

patrimoniului natural;

� constituirea, organizarea şi extinderea reŃelei de arii naturale protejate;

� protecŃia şi valorificarea patrimoniului construit din localităŃile cu zone istorice şi

ansambluri de valoare urbanistică sau arhitecturală, prin adoptarea de reglementări

specifice în documentaŃiile PUG;

� protecŃia cu prioritate a monumentelor de valoare excepŃională cuprinse în lista

anexă a Legii 5 -2000 şi în lista MCC-2004, precum şi propuneri pentru desemnarea

de noi obiective ce trebuie incluse în categoria monumentelor cu valoare de

patrimoniu;

� cercetarea zonelor şi construcŃiilor valoroase din cadrul fondului construit al

localităŃilor în vederea determinării unor noi obiective în listele de patrimoniu de

interes local;

� selecŃia şi studierea unor ansambluri şi construcŃii cu valoare ambientală sau

arhitecturală, care vor putea fi introduse în regim de protecŃie, pentru conservare şi

valorificare în context local;

� previzionarea modului de intervenŃie, conservare şi mai ales valorificare a

obiectivelor cu valoare culturală va fi o premiză esenŃială a modelării şi dezvoltării

fiecărei localităŃi, având ca centre de interes piese de patrimoniu din listele de

patrimoniu;

128



� renovarea, conservarea şi valorificarea patrimoniului construit (din mediul urban şi

rural (Berca, Merei) în funcŃie de distribuŃia teritorială, dinamica economică a

zonelor şi de mărimea concentrărilor de populaŃie;

� dezvoltarea unei reŃele de obiective culturale, conŃinând monumente şi ansambluri

de arhitectură, în scopul gestionării şi valorificării în comun a acestora în corelarea

cu itinerariile turistice;

� formarea cadrului organizatoric şi a personalului de administrare a reŃelelor culturale

din judeŃ.

� Crearea unui cadru de reglementări şi a personalului pentru managementul reŃelelor

culturale este o activitate care trebuie să însoŃească proiectele de restaurare,

conservare şi valorificare a patrimoniului construit;

� Reabilitarea mediului construit din mediul rural prin acŃiuni de refacere,

modernizare, reparaŃii, în raport cu morfologia peisajelor locale;

� Promovarea dezvoltării şi protecŃiei peisajelor rurale valoroase, pornind de la

tipologia morfologică, în relaŃie cu protecŃia şi cu valorificarea patrimoniului construit.

Restaurarea, reabilitarea şi conservarea a monumentelor cu deficienŃe majore sau

într-o stare avansată de degradare. Reconversia funcŃională a unor monumente în

vederea valorificării prin introducerea acestora în circuitul economic;

� IntervenŃiile prioritare asupra monumentelor aflate în stare de colaps sau cu

deficienŃe în sistemul constructiv sunt cele mai urgente acŃiuni în direcŃia de

dezvoltare privitoare la patrimoniul construit.;


asupra factorului de mediu antropic

� determinarea tronsoanelor prioritare ale mobilităŃii spre centrele intercomunale

(măsurarea şi prognozarea traficului) în vederea modernizării acestor trasee;

� modernizarea tronsoanelor de căi de comunicaŃii între localităŃile de acelaşi rang cu

relaŃii de complementaritate;

� implementarea unor noi tipuri de transport suburban în zonele cu trafic intens şi pentru

adaptarea mobilităŃii la solicitările din localităŃile polarizate;

� ameliorarea accesibilităŃii tuturor localităŃilor din judeŃ pe reŃeaua de căi rutiere;

� ameliorarea accesibilităŃii pe căile ferate a principalelor localităŃi din judeŃ;

� asigurarea alimentării cu energie electrică a tuturor consumatorilor din judeŃ printr-o

reŃea de distribuŃie modernă şi fiabilă;

129



� îmbunătăŃirea alimentării localităŃilor cu gaze naturale; racordarea unui număr cât mai

mare de consumatori la reŃelele de distribuŃie existente;

� organizarea unor exploataŃii piscicole în lacurile cu condiŃii pentru exploatarea

piscicolă. Adaptarea exploataŃiilor piscicole la normele impuse de politica agricolă

comunitară;

� crearea unei zone de informare/îndrumare turistică axată pe traseul viitoarei

autostrăzi, care va străbate teritoriul judeŃului Buzău, care să atenŃioneze asupra

principalelor atracŃii şi disponibilităŃi turistice din judeŃ;

� încurajarea activităŃilor zootehnice în localităŃile care deŃin importante suprafeŃe de

păşuni şi fâneŃe;

� utilizarea eficientă şi extinderea judicioasă a terenurilor intravilane ale satelor;

� amenajarea diferenŃiată a zonelor turistice în funcŃie de specificul cadrului geografic şi

social.

12.11. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor

alese şi o descriere a modului în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice

dificultăŃi întâmpinate în prelucrarea informaŃiilor cerute

Elaborarea PATJ Buzău a reprezentat un proces de durata, având în vedere

participarea tuturor instituŃiilor implicate. În formularea obiectivelor / direcŃiilor de dezvoltare

şi măsurilor propuse s-a Ńinut cont de:

� tendinŃele de dezvoltare manifestate în ultimii ani;

� opŃiunile şi limitările privind potenŃialul de dezvoltare al judeŃului;

� decalajul dintre situaŃia existentă la nivelul judeŃului şi cea care se doreşte a fi

implementată;

� nevoile şi opŃiunile populaŃiei judeŃului;

� CerinŃele planurilor şi programelor judeŃene / regionale / naŃionale.

Metodologia de elaborare a PATJ a presupus formularea obiectivelor şi ulterior a

direcŃiilor de dezvoltare şi a masurilor în urma realizării unei analize a punctelor tari şi slabe

la nivelul judeŃului.

PATJ nu poate prezenta alternative zonale, şi nu prezintă alternative privitoare la

măsurile pentru atingerea obiectivelor stabilite. Formularea masurilor s-a făcut în principal

pentru a răspunde nevoilor identificate în cadrul analizei SWOT, menŃinându-se un nivel

130



redus de detaliere care să permită o oarecare flexibilitate în definirea ulterioară a soluŃiilor de

implementare.

Singura alternativă descrisă şi detaliată este alternativa 0 cea descrisă capitolul 3,

respectiv „EvoluŃia factorilor de mediu în situaŃia neimplementării măsurilor din Planul de

Amenajare a Teritoriului JudeŃean Buzău”

13. Măsurile avute în vedere pentru monitorizarea efectelor

semnificative ale implementării Planului de Amenajare a Teritoriului

JudeŃean Buzău

HG nr. 1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu

pentru planuri şi programe, prevede necesitatea monitorizării în scopul identificării, într-o

etapă cât mai timpurie, a eventualelor efecte negative generate de implementarea planului şi

luării măsurilor de remediere necesare.

Monitorizarea se efectuează prin raportarea la un set de indicatori care să permită

măsurarea impactului pozitiv sau negativ asupra mediului. Aceşti indicatori trebuie să fie

astfel stabiliŃi încât să faciliteze identificarea modificărilor induse de implementarea planului.

131



Program de monitorizare a efectelor semnificative ale implementării PATJ Nr. crt.

Obiectivul relevant pentru mediu Indicator Frecven Ńa Normative aplicabile Responsabilitate

1 Îmbunatatirea calitatii aerului

PoluanŃi atmosferici specifici: pulberi, GES,

miros. anual

Ord. 462/1993 pentru aprobarea condiŃiilor tehnice privind protecŃia atmosferei si

Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanŃi

atmosferici produşi de surse staŃionare

Consiliul JudeŃean Buzău (pe baza informaŃiilor

obŃinute de la APM Buzău)

2 îmbun ătăŃirea calit ăŃii apelor de suprafa Ńă şi

subterane

Parametri de calitate a apelor uzate evacuate Parametri de calitate ai

apei potabile

semestrial/după caz

HG 352/2005 pentru apa epurată evacuată în receptori naturali – NTPA 001/2002.

HG nr. 974/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecŃie sanitară şi monitorizare a calităŃii apei

potabile


3 îmbun ătăŃirea calit ăŃii solului

SuprafeŃe de teren reabilitate

anual P.V. la terminarea lucrărilor Consiliul JudeŃean Buzău

4 Îmbun ătăŃirea calit ăŃii

vie Ńii, cre şterea confortului

Cazuri de îmbolnăviri datorate poluării

factorilor de mediu anual -

Consiliul JudeŃean Buzău DSP Buzău

5

Protec Ńia popula Ńiei prin diminuarea/ eliminarea

efectelor alunec ărilor de teren/inunda Ńii.

suprafaŃă teren stabilizat; anual P.V. la terminarea lucrărilor


6

Protejarea şi îmbun ătăŃirea condi Ńiilor şi func Ńiilor ecosistemelor

terestre şi acvatice împotriva degrad ării

antropogene, fragment ării habitatului şi defri şării

SuprafeŃe de teren împădurite anual P.V. la terminarea lucrărilor Consiliul JudeŃean Buzău

Romsilva

8

Dezvoltarea sistemului de infrastructur ă rutier ă şî utilit ăŃi; Conservarea

resurselor

SuprafeŃe modernizate/construite

/reabilitate anual PV la terminarea lucrărilor Consiliul JudeŃean Buzău

132



14. Abrevieri

ANAR Administratia Nationala Apele Române ANPM Agentia Nationala pentru Protectia Mediului

APM Agentia Judeteana pentru Protectia Mediului ARPM Agentia Regionala pentru Protectia Mediului

CJ Consiliul Judetean DADR Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala

Directiva SEA

Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri si programe asupra mediului

EIA Evaluarea impactului asupra mediului (evaluarea la nivel de proiect a efectelor de mediu)

GES Gaze cu efect de sera GNM Garda Nationala de Mediu

HG Hotarârea Guvernului României HG

1076/2004 Hotarârea de Guvern nr.1076/8.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe

INS Institutul National de Statistica MDLPL Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor MMDD Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile MMGA Ministerul Mediului si Gospodariri Apelor

Natura 2000 Retea Europeana de Arii protejate creata pentru conservarea habitatelor si speciilor de interes comunitar

OSPA Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice PATJ Plan de Amenajare a Teritoriului Judetean PJGD Plan Judetean de Gestionare a Deseurilor

POS Program Operational Sectorial PRGD Plan Regional de Gestionare a Deseurilor

PUG Plan Urbanistic General SEA Evaluare Strategica de Mediu

15. Anexe

133



CUPRINS:

1 Introducere....................................... ...............................................................................2

1.3. Informa Ńii generale ........................................ ..............................................................9

1.4. Beneficiarul proiectului ...................... ........................................................................9

1.5. Autorul atestat al raportului de mediu........ ...............................................................9

1.6. Denumirea proiectului ......................... .......................................................................9

2 Expunerea con Ńinutului şi a obiectivelor Planului de Amenajare a Teritoriul ui

Jude Ńean Buz ău, precum şi a rela Ńiei cu alte planuri şi programe relevante.................. 10

2.1 Structura Planului de Amenajare a Teritoriului Jude Ńean Buzău ...................... 10

2.2 Obiectivele Planului de Amenajarea Teritoriului Jude Ńean Buz ău .................... 12

2.3 RelaŃia Planului de Amenajare a Teritoriului Jude Ńean Buz ău cu alte planuri si

programe relevante ................................. ......................................................................... 13

3 Aspectele relevante ale st ării actuale a mediului şi ale evolu Ńiei sale probabile în

situa Ńia neimplement ării Planului de Amenajare a Teritoriului Jude Ńean Buz ău ........... 15

3.1 Aspecte relevante ale st ării actuale a mediului ............................. ..................... 15

3.1.1 Apa .......................................... ........................................................................ 15

3.1.2 Aer .......................................... ......................................................................... 16

3.1.3 Sol si subsol ................................ ................................................................... 17

3.1.4 Biodiversitate............................... ................................................................... 20

3.1.5 Sănătate uman ă .............................................................................................. 21

3.1.6 Mediul social şi economic ......................................... .................................... 22

3.1.7 Transport.................................... ..................................................................... 22

3.1.8 Turism ....................................... ...................................................................... 23

3.2 Evolu Ńia probabil ă a mediului în cazul neimplement ării Planului de Amenajare

a Teritoriului Jude Ńean Buzău ......................................................................................... 25

4 Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi a fectat ă semnificativ ...................... 30

5 Probleme de mediu existente, relevante pentru Plan ul de Amenajare a Teritoriului

Jude Ńean, inclusiv în particular, cele legate de orice z onă care prezint ă o importan Ńă

special ă pentru mediu cum ar fi: ariile de protec Ńie special ă avifaunistic ă si ariile

speciale de conservare ............................. .......................................................................... 37

5.1 Ariile de protec Ńie special ă avifaunistic ă si ariile speciale de conservare....... 50

134



6 Obiectivele de protec Ńie a mediului, stabilite la nivel na Ńional, comunitar sau

interna Ńional, care sunt relevante pentru Planul de Amenaja re a Teritoriului Jude Ńean

Buzău .................................................................................................................................... 61

6.1 Modul de îndeplinire a obiectivelor de protec Ńie a mediului.............................. 63

7 Poten Ńialele efecte semnificative asupra mediului ........ ............................................ 73

7.1 Metodologia de evaluare utilizata in cadrul Pla nului de Amenajare a

Teritoriului Jude Ńean Buzău ............................................................................................ 73

7.2 Efecte asupra mediului generate de implementare a Planului de Amenajare a

Teritoriului Jude Ńean Buzău ............................................................................................ 74

7.3 Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale imp lement ării Planului de

Amenajare a Teritoriului Jude Ńean Buzău asupra obiectivelor de mediu relevante...79

8 Posibilele efecte semnificative asupra mediului, i nclusiv asupra s ănătăŃii, în

context transfrontiera............................. ............................................................................. 83

9 Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa cât de complet posibil

orice efect advers asupra mediului al implement ării Planului de Amenajare a

Teritoriului Jude Ńean Buzău................................................................................................ 83

10 Expunerea motivelor care au condus la selectarea v ariantelor alese şi o

descriere a modului în care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificult ăŃi întâmpinate

în prelucrarea informa Ńiilor cerute....................................... ............................................... 88

11 Măsurile avute în vedere pentru monitorizarea efectel or semnificative ale

implement ării Planului de Amenajare a Teritoriului Jude Ńean Buzău ............................. 89

12 Rezumat f ără caracter tehnic al informa Ńiei furnizate in raportul de mediu......... 91

14. Abrevieri ...................................... ............................................................................ 132

15. Anexe .......................................... ............................................................................. 132

Documents

Draft Raport Mediu PATJ Buzau