Raport Mediu Radaseni

RAPORT DE MEDIU PENTRU PLAN URBANISTIC GENERAL

COMUNA RĂDĂŞENI, JUDEŢUL SUCEAVA

Elaborator, Dr. Mihai COSTICA

Beneficiar,

PRIMĂRIA ŞI CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI RĂDĂŞENI, JUDEŢUL SUCEAVA

Proiectant, " S.C. ARCADIS TGH“ S.A, IAȘI

- 2013 -

Raport de mediu pentru Planul Urbanistic General al Comunei Rădășeni, judetul Suceava

2

CUPRINS Introducere 3

1. Prezentarea planului urbanistic general al comunei Rădăşeni 4 1.1. Criterii utilizate pentru determinarea efectelor semnificative potentiale asupra mediului 4 1.2. Structura planului urbanistic general al comunei Rădăşeni 5 1.3. Principalele obiective şi măsuri propuse prin PUG comunei Rădăşeni 10 1.4. Relatia cu alte planuri si programe 15 2 . Aspecte privind starea mediului 17 2.1. Starea actuala a mediului 17 2.1.1. Aspecte generale 17 2.2. Factori de mediu 28 2.2.1 Aer 28 2.2.2 Apa 28 2.2.3 Sol si utilizare teren 30 2.2.4 Schimbari climatice 31 2.2.5 Biodiversitatea 33 2.2.6 Riscurile de mediu si managementul acestora 35 2.2.7 Conservarea /utilizarea eficientă a resurselor naturale 37 2.2.8 Factorul social 38 2.2.9. Activitati economice 47 2.2.10. Peisaj 63 2.2.11. Patrimoniul cultural 63 2.2.12. Spaţii verzi, sport, agrement 63 2.2.13 Obiective industriale şi zone periculoase 64 2.3. Evolutia factorilor de mediu in situaţia neimplementării masurilor din pug 65

3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil de a fi afectate semnificativ de masurile propuse in PUG 72 4. Probleme de mediu existente, relevante pentru PUG 73 5. Obiectivele de protectia mediului stabilite la nivel national, comunitar sau international relevante pentru PUG

75

6. Potentialele efecte semnificative asupra mediului 84 6.1 Evaluarea efectelor implementarii obiectivelor PUG asupra obiectivelor de mediu 85

6.2. Evaluarea efectului cumulativ al implementării PUG asupra obiectivelor de mediu 91 7. Posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sanătăţii în context transfrontalier 94 8. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa complet orice efect advers asupra mediului al implementării PUG

94

9. Criteriile care au condus la selectarea variantei alese 96 10. Măsurile pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării planului 97 11. Rezumat fara caracter tehnic 101 Bibliografie 107


3

INTRODUCERE

Problematica Lumii Contemporane (PLC), caracterizată prin universalitate, complexitate şi caracter emergent, încorporează tendinţe ce apar în toate zonele lumii (evoluţia rapidă a cunoaşterii şi tehnologiei, explozia demografică, amplificarea fenomenelor de sărăcie, foamete, şomaj, excludere socială, degradarea mediului înconjurător, proliferarea conflictelor etnice, religioase etc).

Civilizaţia este total dependentă de fundamentul său ecologic, grav afectat de expansiunea efectivelor umane, supraexploatarea resurselor naturale, urbanizare, dezvoltare economică nesustenabilă, deteriorarea calităţii tuturor factorilor de mediu (apă, aer, sol), schimbări climatice globale, reducerea biodiversităţii, ameninţări la adresa stării de sănătate a populaţiei.

Singura alternativă în faţa acestor provocari este dezvoltarea durabilă, a cărei implementare presupune că umanitatea, în dezvoltarea ei socio-economică, trebuie să respecte o serie de criterii şi rigori (Cairns, 2004a) si anume: sa protejeaze şi sa dezvolte capitalul natural; sa înlocuiasca sistemele pur industriale cu sisteme hibride, eco-industriale; sa foloseasca materiale reciclabile şi biodegradabile; sa monitorizeze sistematic integritatea şi sănătatea ecosistemelor; sa realizeze reconstrucţia ecologică a ariilor deteriorate; sa promoveze un mod de viaţă care să fie compatibil cu conservarea biosferei.

De la Conferinţa Naţiunilor Unite asupra Mediului şi Dezvoltării (UN Conference on Environment and Development) – Sammitul Pământului (Earth Summit) care avut loc la Rio de Janeiro, în 1992, dezvoltarea durabilă a devenit o temă frecventă în agenda politică a lumii.

Tranziţia la dezvoltarea durabilă se poate realiza prin: coeziune socială, instituţii eficiente, tehnologii inovative şi educaţie. Puţinătatea actuală a progreselor în implementarea sustenabilităţii se datorează, în mare parte, lipsei instrumentelor instituţionale (Dasgupta et al., 2000).

Din imaginea de mai sus se poate înţelege raportul dintre dezvoltarea socio-economică ţi protecţia mediului. Sistemele biologice susţin dezvoltarea sistemelor socio-economice. Cu alte cuvinte, dezvoltarea ce are atributele durabilitaţii trebuie să se încadreze în limitele de susţinere oferite de ecosisteme.

Economie Societate

Biosfera


4

Crearea condiţiilor pentru dezvoltarea durabilă este conditionată de evaluarea atentă a totalitaţii efectelor posibile, cu referire la estimarea impactului de mediu, economic şi social. Toate deciziile trebuie să conţină în miezul lor preocupări pentru dezvoltarea durabilă.

Activitatea de elaborare a studiilor de evaluare a impactului de mediu pentru planuri şi programe are ca scop principal evaluarea problemelor de mediu în vederea ameliorării şi conservării mediului înconjurător, precum şi analiza modului în care, la nivelul PUG, se va acţiona pentru implementarea strategiilor europene şi nationale de protecţia mediului, acestea fiind prioritare şi condiţionând prevederile de dezvoltare economică şi socială locală.

Prezentul Raport de Mediu a fost elaborat ca urmare a solicitarii Consiliului Local al comunei Rădăşeni, judeţul Suceava.

În vederea obţinerii Avizului de Mediu pentru Planul Urbanisctic General al comunei Rădăşeni au fost luate în considerare actele normative în vigoare cu referire la protecţia mediului: legi, hotărâri de guvern, ordine de ministru.

Au fost urmărite problemele semnificative de mediu, inclusiv starea mediului şi evoluţia acestuia în absenţa şi în cazul implementarii PUG. Au fost determinate obiectivele de mediu relevante, raportate la obiectivele specifice ale Strategiei Judeţene de protecţie a mediului. S-au stabilit măsuri de reducere şi monitorizare a efectelor semnificative ale impactului asupra mediului şi s-au făcut recomandări în acest sens.

I. PREZENTAREA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI RĂDĂŞENI

1.1 Criterii utilizate pentru determinarea efectelor semnificative potenţiale asupra mediului

a. Caracteristicile planurilor şi programelor cu privire, în special, la:

- gradul în care planul sau programul creează un cadru pentru proiecte şi alte activităţi viitoare, fie în ceea ce priveşte amplasamentul, natura, mărimea şi condiţiile de funcţionare, fie în privinţa alocării resurselor;

- gradul în care planul sau programul influenţează alte planuri si programe, inclusiv pe cele în care se integrează sau care derivă din ele;

- relevanţa planului sau programului în /pentru integrarea consideraţiilor de mediu, mai ales din perspectiva promovării dezvoltării durabile;

- probleme de mediu relevante pentru plan sau program;

- relevanţa planului sau programului pentru implementarea legislaţiei naţionale şi comunitare de mediu (de exemplu: planurile şi programele legate de gospodărirea deşeurilor sau de gospodărirea apelor).

b. Caracteristicile efectelor şi ale zonei posibil a fi afectate cu privire , în special, la:

- latura cumulativă a efectelor;

- natura transfrontieră a efectelor;

- riscul pentru sănătatea umană sau pentru mediu;

- mărimea şi spaţialitatea efectelor (zona geografică şi mărimea populatiei potential afectate);


5

- valoarea şi vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat, date de: caracteristicile naturale speciale sau patrimoniul cultural; depăşirea standardelor sau a valorilor limita de calitatea a mediului; folosirea terenului în mod intensiv;

- efectele asupra zonelor sau peisajelor care au statut de protejare recunoscut pe plan naţional, comunitar sau internaţional.

Legislatie

Raportul de mediu a fost realizat pe baza cerinţelor Directivei SEA (Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE) privind efectele anumitor planuri şi programe asupra mediului, transpusă în legislaţia românească prin Hotărârea de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.

Metodologia utilizată in evaluarea strategiei de mediu include recomandări din “Manualul privind aplicarea procesului de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri şi programe” elaborat de Ministerul Mediului si Gospodăriei Apelor si Agenţia Natională de Protecţie a Mediului, aprobat prin Ordinul 117/2006, precum şi din ”Ghidul privind evaluarea de mediu pentru planuri şi programe de amenajare a teritoriului şi urbanism” (MMDD, 2007).

1.2 Structura Planului Urbanistic General al Comunei Rădăşeni

Planul Urbanistic General reactualizat al comunei Rădăşeni este alcătuit din Memoriu General, Regulament Local de Urbanism şi parte grafică (Încadrarea în teritoriu, Situaţia existentă, Reglementari urbanistice, Reglementari - reţele edilitare, Proprietatea asupra terenurilor).

Reactualizarea PUG comunei Rădăşeni a fost realizată de S.C. ARCADIS TGH SA IAȘI judeţul IAȘI.

Planul Urbanistic General are caracter director şi de reglementare operaţională, constituind baza legală pentru realizarea programelor şi acţiunilor de dezvoltare.

Reactualizarea Planului Urbanistic General al comunei Rădăşeni urmăreşte, prin introducerea în cadrul documentaţiei de urbanism existente, constrângerile şi permisivităţile urbanistice generate de zonele propuse pentru extindere, crearea condiţiilor de autorizare a noilor construcţii, crearea premiselor spaţiale pentru desfăşurarea activităţilor economice şi sociale în acord cu obiectivele de dezvoltare judeţene.

Politica de dezvoltare a Consiliului Local comunei Rădăşeni se refera la:

- Stabilirea direcţiilor, priorităţilor şi reglementărilor de amenajare a teritoriului şi dezvoltare urbanistică ;

- Micşorarea zonei cu terenuri libere ca urmare a redării agriculturii și construcțiilor (transporturi) a unor suprafețe din această categorie de terenuri

- Utilizarea raţională şi echilibrată a terenurilor necesare funcţiunilor urbanistice;

- Precizarea zonelor cu riscuri naturale (alunecări de teren, inundaţii);

- Instituirea zonelor de protecţie pentru monumente ;

- Instituirea zonelor de protecţie pentru monumente;


6

- Creşterea calităţii vieţii, cu precădere în domeniile locuirii, dotărilor aferente locuirii şi serviciilor;

- Asigurarea suportului reglementar (operaţional) pentru eliberarea certificatelor de urbanism şi autorizaţiilor de construire;

- Corelarea intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spaţiului.

Reactualizarea Planului Urbanistic General a avut la bază o serie de surse documentare referitoare la dezvoltarea comunei Rădăşeni din judeţul Suceava:

- Documentaţii de urbanism şi de amenajare a teritoriului întocmite anterior sau concomitent cu elaborarea Planului Urbanistic General al comunei Rădăşeni ; - Planul de amenajare a teritoriului judeţean Suceava - Planul de amenajare a teritoriului naţional - Date statistice de la Institutul Naţional de Statistică - Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava; - Date de la Agenţia de Protecţie a Mediului Suceava; - Date de la instituţiile furnizoare de utilităţi: E-ON Electrica, etc.; - Date puse la dispoziţie de către Primăria comunei Rădăşeni prin fişele tehnice, Registrul Agricol. Cu ajutorul datelor statistice precum şi a tuturor informaţiilor se va evidenţia stadiul actual al dezvoltării şi opţiunile generale ale amenajării teritoriului în vederea utilizării judicioase a solului, repartizării armonioase a activităţilor social - economice, protejării factorilor de mediu şi peisajului

a) Surse statistice

- Date statistice de la Institutul Naţional de Statistica Directia Judeteana Suceava; - Date puse la dispozitie de către Agenţia de Protecţia Mediului Suceava; - Date de la instituţiile furnizoare de utilităţi: A.C.E.T Suceava, E-ON Gaz, E-ON Electrica, etc - Date puse la dispoziţie de către Consiliul Local al comunei Rădăşeni prin fişele tehnice, Registrul Agricol.

b) Suportul topografic

- Planuri topografice pentru încadrarea în teritoriu - scara 1: 25.000,

- Ortofotoplanuri – scara 1: 5000,

- Planuri topografice – trapeze – sc. 1:5000.

Pe parcursul elaborării PUG comuna Rădăşeni s-au efectuat :

-consultări cu reprezentanţii administraţiei locale;

- documentare de teren pentru stabilirea amplasamentelor pentru obiectivele de utilitate publică propuse;

- consultări cu instituţiile specializate şi factorii interesaţi în dezvoltarea localităţilor.

Memoriul General al Planului Urbanistic General – comuna Rădăşeni , judeţul Suceava este structurat pe după cum urmează:


7

CAPITOLUL 1-INTRODUCERE

1.1. - ELEMENTE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTAŢIEI

1.2. - OBIECTUL STUDIULUI

1.3. - NECESITATEA ŞI SCOPUL LUCRĂRII

1.4. - DOMENII DE UTILIZARE

1.5. - EFECTE ECONOMICE ŞI SOCIALE SCONTATE

1.6. - BAZA JURIDICĂ

1.7. - MODUL DE ELABORARE

1.8. - BAZA ŞI SURSELE DE DOCUMENTARE, SUPORTUL TOPOGRAFIC

CAPITOLUL 2 – STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII

2.1. - SITUAŢIA EXISTENTĂ ŞI EVOLUTIE

2.2. - ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL

2.2.1. Aşezarea geografică

2.2.2. Relieful

2.2.3. Resursele naturale

2.2.4. Clima

2.2.5. Hidrografia

2.2.6. Solurile

2.2.7. Vegetaţia şi fauna

2.2.8. Caracteristici geotehnice

2.3. - RELAŢII IN TERITORIU

2.3.1. Încadrarea în teritoriu

2.3.2. Relaţii în teritoriu

2.4. - ACTIVITĂŢI ECONOMICE

2.4.1.Sectorul primar ( agricultura, silvicultura, piscicultura)

2.4.2. Sectorul secundar

2.4.2.1. Industria


8

2.4.2.2. Construcţiile

2.4.3. Sectorul terţiar

2.4.3.1. Comerţul, servicii destinate întreprinderilor şi serviciile în turism şi alimentaţie publică

2.4.3.2. Transportul

2.4.3.3. Poştă şi telecomunicaţii

2.4.3.4. Servicii în sănătate şi asistenţă socială

2.4.3.5. Învăţământul

2.4.3.6. Serviciile socio – culturale

2.4.3.7. Recreere / sport

2.4.4. TURISMUL

2.5. - POTENŢIALUL DEMOGRAFIC ŞI RESURSELE DE MUNCĂ

2.5.1. Evoluţia şi densitatea populaţiei

2.5.2. Structura populaţiei

2.5.3. Dinamica populaţiei

2.5.4. Resursele umane

2.6. - CIRCULAŢIA

2.6.1. Starea tehnică - Viabilitatea şi capacitatea portantă a drumurilor

2.7.-INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCŢIONALE. BILANŢ TERITORIAL

2.7.1. Caracteristici ale zonelor funcţionale

2.7.2. Bilanţ teritorial

2.8. - ZONE CU RISCURI NATURALE

2.9. - ECHIPAREA EDILITARĂ

2.9.1. Gospodărirea apelor

2.9.2. Alimentarea cu apă

2.9.3. Canalizarea

2.9.4. Alimentarea cu energie electrică

2.9.5. Reţeaua de telecomunicaţii, activitatea de poştă


9

2.9.6. Alimentarea cu gaze naturale şi căldură

2.9.7. Gospodărirea comunală

2.10.- PROBLEME DE MEDIU

2.10.1. Monumente ale naturii şi monumente istorice

2.10.2. Spaţii verzi, sport, agrement

2.10.3. Obiective industriale şi zone periculoase

2.10.4. Reţeaua principală de căi de comunicaţie

2.10.5. Depozite de deşeuri menajere şi industriale

2.10.6. Disfuncţionalităţi

2.10.7. Identificarea surselor se poluare

2.10.8. Calitatea factorilor de mediu

2.10.9. Priorităţi în intervenţie

2.11.- DISFUNCTIONALITĂŢI

2.12. -NECESITĂŢI ŞI OPŢIUNI ALE POPULAŢIEI

CAPITOLUL 3 – PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICĂ

3.1. - STUDII DE FUNDAMENTARE

3.2. - EVOLUŢIE POSIBILĂ. PRIORITĂŢI

3.3. - OPTIMIZAREA RELAŢIILOR ÎN TERITORIU

3.4. -DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE ŞI SOCIALE

3.5. - EVOLUŢIA POPULAŢIEI

3.6. - ORGANIZAREA CIRCULAŢIEI

3.7. INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICARE FUNCŢIONALĂ. BILANŢ TERITORIAL

3.8. - MĂSURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE

3.9. - DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE

3.10.- PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA MEDIULUI

3.11.- REGLEMENTĂRI URBANISTICE

3.12.- OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ


10

CAPITOLUL 4 – CONCLUZII. MĂSURI ÎN CONTINUARE

ANEXĂ FONDURI STRUCTURALE

PIESE DESENATE

1. ÎNCADRAREA ÎN TERITORIU A COMUNEI RĂDĂŞENI sc. 1:25.000

2.1. SITUAŢIA EXISTENTĂ – DISFUNCŢIONALITĂŢI

-LOCALITATEA RĂDĂŞENI sc. 1:5.000

3.1. REGLEMETĂRI URBANISTICE – ZONIFICARE – LOCALITATEA RĂDĂŞENI sc. 1:5000

4.1. REGLEMENTĂRI ECHIPARE EDILITARĂ LOCALITATEA RĂDĂŞENI sc. 1:5000

5.1. PROPRIETATEA ASUPRA TERENURILOR LOCALITATEA RĂDĂŞENI sc. 1:5000

Memoriul General al Planul Urbanistic General al comunei Rădăşeni, împreună cu Regulamentul local de urbanism aferent, capătă odată cu aprobarea lor, valoare juridică oferind instrumentul de lucru necesar administraţiei locale pentru a urmări aplicarea lor, autorizaţiile de construire în zona analizată urmând a fi eliberate direct în baza acestor documente sau pe bază de Planuri Urbanistice Zonale (PUZ) sau Planurilor Urbanistice de Detaliu (PUD) în cazul anumitor amplasamente.

1.3 Principalele obiective şi măsuri propuse prin PUG Comuna Rădăşeni

Scopul final al reglementărilor propuse în cadrul Planului Urbanistic General al comunei Rădăşeni este găsirea de soluţii legate de organizarea spaţială a localităţilor şi dezvoltarea urbanistică de perspectivă în zona analizată.

Obiectivul general al Planului Urbanistic General este dezvoltarea spaţială economico – socială durabilă şi echilibrată pe ansamblul teritoriului studiat, în paralel cu protecţia, conservarea şi reabilitarea mediului natural şi construit. Obiectivele specifice ale formulării prevederilor de reglementare a dezvoltării comunei Rădăşeni sunt:

- Optimizarea relaţiilor localităţilor cu teritoriul administrativ şi judeţean din care fac parte; - Valorificarea superioară a potenţialului natural, economic şi uman; - Organizarea şi dezvoltarea căilor de comunicaţii existente; - Stabilirea şi delimitarea unui nou intravilan care să corespundă necesităţilor viitoare de dezvoltare; - Stabilirea şi delimitarea de noi zone construibile; - Stabilirea şi delimitarea noilor zone funcţionale; - Stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de construire; - Stabilirea şi delimitarea zonelor protejate şi de protecţie a acestora; - Modernizarea şi dezvoltarea echipării edilitare; - Stabilirea noilor obiective de utilitate publică;


11

- Stabilirea unui mod superior de utilizare a terenurilor şi condiţiilor de conformare şi realizare a construcţiilor.

Astfel, măsurile propuse în PUG vizează îmbunătăţirea calităţii mediului şi a condiţiilor de viaţă ale populaţiei.

Un aspect important pentru reactualizarea PUG comuna Rădăşeni este reprezentat de bilanţul suprafeţelor pe diferitele categorii de folosinţă. Acest bilanţ permite înţelegerea raportului între zonele funcţionale şi înlesneste activitatea de evaluare a mediului după cum urmează:

Bilanţ teritorial localitatea Rădăşeni

Existent Propus Nr. crt. Zone funcţionale

ha % ha % 1. Locuinţe şi funcţiuni complementare 445.80 53.07 445.80 54.88

2. Instituţii şi servicii de interes public 21.00 2.50 21.00 2.58

3. Unitati industriale si depozitare 1.00 0.12 1.00 0.12

4. Căi de comunicaţie şi transport rutier 40.00 7.08 40.00 4.93

5. Căi de comunicaţie şi transport feroviar 1.00 0.02 1.00 0.12

6. Spatii verzi, sport, agrement, turism 34.00 4.05 34.00 4.18

7. Unitati tehnico - edilitare 5.00 0.60 5.00 0.61

8. Gospodarire comunala - cimitire 5.20 0.62 5.20 0.64

9. Zonă ape 7.00 0,83 7.00 0.87

10. Terenuri libere 280.00 33.33 252.45 31.07

TOTAL teritoriu intravilan existent şi propus 840.00 100% 812.45 100%

Bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în intravilanul propus

CATEGORII DE FOLOSINŢĂ

Neagricol

Teritoriu administrativ al comunei RĂDĂŞENI

Agricol (ha) Păduri

(ha) Ape (ha)

Drumuri (ha)

Curţi construcţii

Neproductiv

Total (ha)

Extravilan 705.70 2835,00 102.50 1.00 - 3,00 3647.20 Intravilan - - 7.50 24.00 822.30 4.00 857.80 Total 705.70 2835,00 110,00 25,00 822.30 7,00 4505,00 % din total 15.67 62.93 2.44 0.55 18.25 0.16 100%


12

SUPRAFATA TERITORIULUI INRAVILAN COM. RĂDĂŞENI JUD. SUCEAVA

RĂDĂŞENI TOTAL

EXISTENT HA 840,00 840,00

PROPUS HA 812.45 812.45

DIFERENTA - 27.55 - 27.55

% din existent 3.39% 3.39%

Analizând tabelele de mai sus observăm următoarele:

Zona pentru locuinţe rămâne aceeaşi. Având în vedere procentul de ocupare al terenului (POT) de 30% stabilit de către Regulamentul General de Urbanism pentru localităţile rurale, circa 30% din terenul agricol din intravilan se va putea ocupa cu construcţii de locuinţe, restul rămânând cu destinaţia de terenuri agricole, grădini de faţadă, spaţii verzi.

Zona de unităţi agricole şi industriale rămâne aceeaşi.

Zonele căilor de comunicaţie rutieră şi feroviară rămân aceleaşi.

Zona de gospodărie comunală rămâne aceeaşi.

Zona pentru echipare tehnico-edilitară rămâne aceeaşi.

Zona cu terenuri libere se micşorează ca urmare a redării agriculturii și construcțiilor (transporturi)

Zona de spaţii verzi, complexe sportive şi de agrement rămâne aceeaşi.

Limita intravilanului propus include toate suprafeţele de teren ocupate de construcţii, precum şi suprafeţele necesare dezvoltării localităţii pe o perioadă de 10 ani. Modificările propuse au fost făcute de comun acord cu autorităţile locale ca urmare a solicitărilor populaţiei de a-şi utiliza mai judicios terenurile.

Teritoriul intravilan a fost împărţit în unităţi teritoriale de referinţă (UTR – uri), zone convenţionale care prezintă caracteristici similare din punct de vedere funcţional, morfologic şi aceleaşi tendinţe de dezvoltare.

În continuare sunt prezentate principalele prioritaţi / propuneri de dezvoltare urbanistică identificate în reactualizarea PUG Comuna Rădăşeni , împărţite pe diferite domenii de intervenţie.

DOMENII PRIORITĂŢI


13


AGRICULTURĂ - diversificarea producţiei agricole; - creşterea gradului de mecanizare în agricultură prin extinderea parcului auto; - sprijinirea înfiinţării grupurilor de producători agricoli; - realizarea de lucrări agro-pedo-ameliorative pentru combaterea alunecărilor şi eroziunii şi îmbunătăţirea potenţialului fertil al solurilor din comună; - exploatarea raţională a păşunilor şi fâneţelor; - utilizarea terenurilor degradate şi neproductive pentru împădurire; - stimularea asocierii proprietarilor de terenuri agricole;

INDUSTRIE - valorificarea producţiei locale prin capacităţi proprii de prelucrare; - reconsiderarea meseriilor tradiţionale; - modernizarea şi asigurarea infrastructurii destinate investiţiilor industriale; - susţinerea dezvoltării IMM-urilor şi stimularea implicării într-o mai mare măsură a micului antreprenorat local; - Atragerea capitalului investiţional autohton şi străin.

TURISM - Realizarea structurilor turistice de cazare şi alimentaţie; - Modernizarea locuinţelor rezidenţilor în vederea valorificării excedentului de locuit; - Amenajarea unor spaţii de campare şi dotarea acestora cu utilităţi specifice; - Renovarea şi conservarea construcţiilor cu valoare arhitecturală, culturală şi istorică; - Modernizarea şi reabilitarea drumurilor; - Amenajarea unui punct de informare turistică, - Înfiinţarea unui punct de comercializare a produselor de artizanat specifice comunei; - Organizarea de cursuri de formare profesională a adulţilor în domeniul turismului şi agroturismului.

SERVICII - Dezvoltarea unei infrastructuri de alimentaţie publică specifică turismului de tranzit; - Încurajarea întreprinzătorilor ce desfăşoară activităţi legate de prestarea de servicii către populaţie sau agenţi economici.

REŢEAUA DE LOCALITĂŢI

- Revitalizarea prin diversificarea funcţiilor economice, îmbunătăţirea dotării şi echipării; - Coordonarea dezvoltării teritoriale printr-un cadru legislativ coerent şi prin aplicarea legii privind autorizaţiile de construire.

POPULAŢIA ŞI RESURSELE DE MUNCĂ

- Menţinerea numărului de locuitori; - Stimularea creşterii natalitatii; - Creşterea speranţei de viaţă; - Ameliorarea, îmbunătăţirea calităţii vietii; - Crearea de noi locuri de muncă;


14


- Reducerea riscului de îmbolnăvire; - Imbunătăţirea dotării cabinetelor medicale umane; - Realizarea de acţiuni de educaţie pentru sănătate.

LOCUIREA - Creşterea gradului de confort a comunei prin crearea unui fond locativ modern, echipat la standardele actuale; - Stimularea construirii de locuinţe din materiale durabile, cu finisaje superioare.

DOTĂRI SOCIAL

CULTURALE

- Dotarea şi modernizarea căminului cultural Rădăşeni; - Dotarea şi modernizarea bibliotecii comunale cu mobilier nou, tehnică modernă;

- Sală de sport în localitatea Rădăşeni; - Spaţiu social dedicat mamei şi copilului aflaţi în dificultate, cu probleme de integrare socială sau victime ale violenţelor domestice; - Amenajarea de locuri de joacă pentru grădiniţele din comună; - Imbunătăţirea permanentă a dotării şcolilor şi grădiniţelor, asigurarea tuturor condiţiilor necesare; - Îmbunătăţirea continuă a fondului de carte din bibliotecile şcolilor şi a bibliotecii comunale; - Amenajarea spaţiilor verzi şi dotarea acestora cu mobilier urban.

ECHIPARE TEHNICĂ

CIRCULAŢIE - Realizarea de trotuare şi alei pentru circulaţia pietonală; - Reabilitarea prin asfaltare a drumului judeţean, DJ 209 G; - Realizarea şi amenajarea de noi drumuri săteşti în zonele de extinderi ale intravilanelor prin asfaltare; - Amenajarea staţiilor de călători; - Achiziţionarea de utilaje de dezăpezire; - Realizarea de spaţii de parcare; - Construirea de noi poduri şi podeţe în reţeaua locală de drumuri; - Decolmatarea şanţurilor existente; - Executarea de şanţuri de scurgere acolo unde este necesar;

GOSPODĂRIREA APELOR

- Regularizarea şi apărări de maluri pe pârâul Ciumârnar şi râul Suceava;

ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ

- Extinderi ale reţelei de joasă tensiune pe suprafeţele nou introduse în intravilan; - Electrificarea tuturor locuinţelor din intravilan;

ALIMENTARE CU APĂ

- Extindere reţea de alimentare cu apă în sistem centralizat;

CANALIZARE - Realizarea sistemului centralizat de canalizare şi staţii de epurare aflate în curs de execuţie;

ALIMENTARE CU - Înfiinţare reţea gaze naturale în satele componente;


15


GAZE NATURALE

PROTEJAREA ZONELOR

PE BAZA NORMELOR SANITARE

- Se vor delimita zonele de protecţie cimitire, captări de apă, cursuri de apă, staţii de pompare, de clorare, rezervoare, staţie de epurare.

FAŢĂ DE CULUARE

TEHNICE

- Se vor delimita zonele de protecţie a reţelelor edilitare, căi ferate şi se vor stabili condiţiile de construire.

MONUMENTE - Se vor semnala siturile arheologice, monumente istorice.

ZONE CU RISCURI NATURALE

- Se vor lua măsurile necesare pentru înlăturarea cauzelor (îndiguiri, regularizări, împăduriri, etc.).

1.4 Relaţia cu alte planuri şi programe relevante

Denumirea strategiei/ planului sau programului

Relaţia cu PUG Comuna Rădăşeni

Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN)

PATN cu caracter director, fundamentează programele strategice sectoriale pe termen mediu şi lung şi determină dimensiunile, sensul şi priorităţile dezvoltării în cadrul teritoriului României, conform cerinţelor europene. PATN se elaborează pe secţiuni specializate şi se aprobă prin lege de către Parlamentul României. Prevederile PATN ce vizează comuna sunt următoarele: Realizarea de trotuare şi alei pentru circulaţia pietonală; Reabilitarea prin asfaltare a drumului judeţean, DJ 209 G; Realizarea şi amenajarea de noi drumuri săteşti în zonele de extinderi ale intravilanelor prin asfaltare; Amenajarea staţiilor de călători; Achiziţionarea de utilaje de dezăpezire; Realizarea de spaţii de parcare; Construirea de noi poduri şi podeţe în reţeaua locală de drumuri; Decolmatarea şanţurilor existente; Executarea de şanţuri de scurgere acolo unde este necesar; Secţiunea a II-a - Apa: din punct de vedere al resurselor de apă, Comuna Rădăşeni face parte din bazinele hidrografice cu resurse specifice medii Secţiunea a III-a - Zone protejate: se delimitează zonele de protecţie la


16

monumentele antropice (- SV-II-m-A-05597- Biserica de lemn "Sf. Mercurie şi Sf. Ecaterina”, localizată în sat Rădăşeni, datând de la începutul sec. XVII; SV-I-s-B-05432 - Situl arheologic de la Rădăşeni, punct "Dealul Cetăţii" sat RĂDĂŞENI; situl are trei aşezări, prima datată Hallstatt, a doua în Epoca bronzului, iar ultima în Neolitic, cultura Cucuteni, fazele A şi B; SV-II-m-B-05564 - Biserica de lemn Sf. Nicolae localizată în sat Lămăşeni, din sec. XVIII) Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi: Comuna Rădăşeni face parte din categoria localităţilor cu funcţiuni agroindustriale; Secţiunea a V-a - Zone de risc natural: teritoriul comunei Rădăşeni prezintă un potenţial de eroziune a solului şi de inundaţie în apropierea pârâurilor: -Pârâul Şomuzul Mare în a cărui zonă de inundabilitate se află următoarele obiective din satul Pocoleni: 30 de gospodării, 100ha de teren agricol, 2km de drum judeţean şi 4 obiective social economice; -Pârâul Lămăşeanca, având în zona inundabilă satul Lămăşeanca, satul Pocoleni cu obiectivele: 20ha de teren agricol, 2km de drum judeţean şi un pod; -Pârâul Rădăşanca are în zona inundabilă 50ha de teren agricol şi 2 poduri; -Pârâul Brădăţel – un pod. Secţiunea a VI-a - Zone cu resurse turistice: frumuseţea cadrului natural şi vechimea localitaţii necesită acordarea atenţiei specifice acestor meleaguri

Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Suceava (PATJ Suceava)

Prevederile PATJ constituie elemente obligatorii de temă pentru planurile de amenajare teritorială şi urbanistică ce se întocmesc pentru unităţile teritorial administrative din cadrul judeţului. PATJ Suceava preia prevederile PATN. Din punct de vedere al strategiei de dezvoltare spaţială a judeţului şi a programului de măsuri, pentru Comuna Rădăşeni se pot aminti: - Regularizare cursuri de apă -Realizare lucrări de îndiguire a pâraielor Şomuzul Mare, Lămăşeanca, Rădăşeanca şi Ciumârnar, care produc inundaţii - Realizarea de măsuri de protecţie sanitară de minim 10 m de la albiile minore - Intreţinerea albiilor cursurilor de apă şi a văilor torenţiale prin îngrijirea vegetaţiei de pe maluri, prin controlul strict asupra depozitării gunoaielor şi a altor materiale care pot colmata secţiunea de scurgere a apei;

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor în Judeţul Suceava (PJGD Suceava), 2007-2013

Documentul abordează aspectele legate de gestionarea deşeurilor la nivel judeţean şi serveşte ca bază pentru politica în acest domeniu, pentru atingerea ţintelor stabilite în domeniul gestionării deşeurilor, pentru stabilirea cadrului privind crearea unui sistem durabil de gestionare a deşeurilor, precum şi pentru stabilirea necesarului de investiţii şi pentru elaborarea proiectelor în vederea obţinerii finanţărilor necesare. Conform Masterplanului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, în comuna Rădăşeni se impun respectarea următoarelor măsuri: Eliminarea depozitărilor necontrolate a deşeurilor, introducerea sistemului de colectare selectivă în toate localităţile judeţului.


17

Stabilirea şi realizarea punctelor de precolectare selectivă a deşeurilor pe teritoriul comunei (în intravilan) : în funcţie de frecvenţa de ridicare a deşeurilor de 2 - 3 zile în perioada de vară şi 4 - 5 zile în perioada de iarnă şi o capacitate a eurocontainerelor de 1,1 mc, s-a stabilit un număr de 6 platforme de precolectare.

Deşeurile vor fi colectate şi transportate direct la depozitul zonal de la Moara. Întreţinerea punctelor de precolectare şi transportul deşeurilor din aceste puncte de colectare se va face de către societăţi specializate în colaborare cu Consiliul Local.

Planul de Investiţii pe termen lung – judeţul Suceava, 2010 - 2040

Din aprilie 2011 a fost aprobat proiectul “Sistem integrat de Management al Deseurilor în judeţul Suceava”şi ca urmare se vor realiza două depozite conforme la Moara si Pojorâta, dintre care depozitul Moara este depozitul zonal unde vor fi aduse deşeurile de la Rădăşeni.

Planul Local de Acţiune pentru Mediu al Judeţului Suceava, 2008-2012

Planul Local de Acţiune pentru Mediu conţine strategia pe termen scurt, mediu şi lung pentru soluţionarea problemelor de mediu la nivel judeţean, prin abordarea principiilor dezvoltării durabile, în concordanţă cu Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu, Planul Regional de Acţiune pentru Mediu şi cu Programele de Dezvoltare Locale, Judeţene şi Regionale. Conform PLAM Judeţul Suceava, în comuna Rădăşeni se menţionează investiţiile urmatoare: - realizarea alimentării cu apă. - asigurarea potabilităţii prin instituirea zonelor de protecţie sanitară a captarilor de apă, respectarea distanţelor sanitare între acestea şi eventualele surse de impurificare (closete, microferme de animale); - delimitarea zonelor de protecţie ale apelor de suprafaţă, interzicerea oricăror deversări necontrolate de ape uzate, reziduuri şi depuneri de deşeuri în cursurile de apă şi pe malurile acestora;

Strategia Culturală a Judeţului Suceava (proiect)

O direcţie de acţiune importantă este reprezentată de consolidarea, restaurarea şi conservarea monumentelor istorice şi a celorlalte obiective de patrimoniu.

2. ASPECTE PRIVIND STAREA MEDIULUI

2.1 STAREA ACTUALĂ A MEDIULUI

2.1.1 Date fizico-gepgrafice

Starea actuală a mediului a fost analizată pe baza datelor şi informaţiilor referitoare la teritoriul comunei Rădăşeni disponibile la momentul elaborării Raportului de Mediu, pentru aspectele de mediu relevante: aer, apă, sol, modificări climatice, biodiversitate, managementul riscurilor de mediu, conservarea /utilizarea eficientă a resurselor naturale, poluarea şi sănătatea umană, peisajul natural, moştenirea culturală, transport durabil, turism durabil, gradul de conştientizare asupra problemelor de mediu.

Aşezare geografică


18

Comuna Rădăşeni este amplasată în partea de nord a Moldove (coordonate 47°28'0" N şi 26°15'0" E), în sudul judeţului Suceava, la 3 km depărtare de Municipiul Fălticeni şi 30 km de reşedinţă de judeţ, Municipiul Suceava (Fig. 1).

Fig 1 Localizarea comunei Şcheia în cadrul judeţului Suceava

Comuna Rădăşeni, alcătuită din satele Rădăşeni, Lămăşeni şi Pocoleni, se învecinează cu următoarele teritorii comunale :

La est - municipiul Fălticeni şi comuna Buneşti, La vest - teritoriile comunelor Cornu Luncii şi Horodniceni, La nord - teritoriile comunelor Horodniceni, Moara şi Buneşti, La sud - teritoriul comunei Baia şi Municipiul Fălticeni. Fig 2


19

Fig 2 Vecinătățile comunei Rădășeni

Relieful Regiunea este încadrată din punct de vedere geografic în Podişul Moldovei, subunitatea Podişul Sucevei – Podişul Fălticenilor districtul Podişul Şomuz – Tătăruş (cumpăna de ape între râul Moldova şi râul Şomuzul Mare, regiune situată în bazinul hidrografic al râului Şomuzul Mare, subbazinul pârâului Târgul suprapunându-se zonei abruptului cuestiform vestic. Fig 3


20

Fig 3 Comuna Rădășeni situată în Bazinul Șomuzul Mare, subbazinul pârâului Târgul

Relieful actual al regiunii este expresia litologiei şi structurii formaţiunilor geologice de vârstă sarmaţiană (megamonoclin), dar şi a acţiunii şi evoluţiei reţelei hidrografice desfăşurată în condiţii climatice diferite ca urmare suprafaţa topografică iniţială nu s-a păstrat.

Relieful regiunii a început formarea din Sarmaţian mediu (Basarabian), când în zonă a apărut Câmpia de acumulare marină a cărei structură şi suprafaţă era uşor înclinată spre S – SE (structură de monoclin în roci moi). Apariţia subunităţilor morfologice se datorează proceselor complexe de morfogeneză care pot fi interpretate corect numai după cunoaşterea şi analizarea întregului complex de elemente geologice, geomorfologice, climatice hidrologice, hidrogeologice, hidrogeomorfologice, hidroclimatice şi fitopedologice, dar şi a influenţei antropice.

Marea diversitate a formelor de relief reprezentate prin tipuri de acumulare şi erozionale, se datorează sistemului de modelare fluviatil aflat în strânsă concordanţă cu elementul geologic climatic şi hidrologic.

Evoluţia paleogeografică a zonei

Analizând evoluţia paleogeografică a zonei, prin studierea profilului longitudinal şi transversal, distingem în morfologie următoarele faze decisive de evoluţie:


21

● anterioară formării complexului aluvionar în care este modelat şesul râului Moldova (fază în care există o diferenţă ca durată în timp, fază lămurită de regretatul profesor C.Martiniuc şi care reprezintă cheia reconstituirii vechimii drenajului reţelei hidrografice dinspre Carpaţii Orientali spre Podişul Moldovei.

● Contemporană formării complexului aluvionar al şesului râului Moldova, cu menţinerea direcţiei de curgere, permanent glisată spre est şi impusă de acţiunea de transport marin al aluviunilor dinspre vest, însă şi de neotectonică. Astfel se defineşte unul din elementele de bază care a condus la etapa formării şesului actual, prin schimbarea continuă spre est al traseului albiei care a consumat prin procesul de eroziune laterală, complexul de terase de pe partea stângă, pregătind astfel tendinţa de agradare a versantului actual.

● etapa acumulării complexului aluvionar (format din pietriş şi bolovăniş, ale căror interspaţii este umplut de nisip);

● etapa detaşării treptelor morfologic de luncă (> 1 m, 1 – 2 m şi 3 – 5 m) şi terasa de versant de 8 – 10 m altitudine relativă prin a cărei frunte se delimitează şesul. Trecerea la treapta de 3 – 5 m se realizează printr-un glacis dezvoltat, format din depozite nisipo – lutoase, care favorizează excesul de umiditate. Această etapă este datorată alternanţelor climatice, când au avut loc următoarele procese:

● adâncire în perioadele glaciare Würm;

● acumulări masive în perioadele interglaciare.

În acest interval de timp se detaşează treptele morfologice de luncă, acţiune dominantă în ultima parte a interglaciarului Würm, când agradarea s-a produs în timpul modificărilor climatice, asociate şi cu mişcările epirogenetice (ridicare → coborâre → ridicare), care s-au manifestat până în Holocen.

Depozitele şi morfologia zonei amplasamentului, prezintă următoarele caracteristici:

● grosimea, petrografia şi granulometria depozitului mineral (aluvial şi sedimentar);

● faciesurile petrografice ale depozitelor minerale şi semnificaţia lor morfologică;

● coborârea bazei complexului aluvial sub nivelul actualei albii, până la roca „în situ”, inclusiv a depozitului nisipos de vârstă sarmaţiană;

● acumulare de tip piemontan pentru depozitul aluvial şi de avanfosă pentru cel sedimentar;

● compoziţia granulometrică a depozitului geologic (stratul acvifer şi acoperişul său) a fost determinată pe baza probelor prelevate din lucrările hidrogeologice executate (foraje), iar a nisipurilor stratului superior din cea existentă în literatură.

Morfologia actuală a şesului aluvial, versantului şi abruptului cuestiform din regiune, înglobează treptele de luncă, terasele de versant, glacisurile coluvio – proluviale.

Aceste forme reliefale formează cel mai tânăr relief fluviatil, structural şi sculptural, prezentând o macromorfologie proprie pe care se desfăşoară procese de eroziune, transport şi acumulare, datorate ritmicităţii sezoniere şi multianuale a proceselor morfodinamice.

Dinamica actuală, prezintă o serie de elemente geometrice proprii acestei entităţi geomorfologice care capătă şi o semnificaţie morfogenetică şi practică deosebită. Aceste variabile măsurabile sunt dependente


22

de mărimea suprafeţei bazinului hidrografic al pârâului Târgul, geometria albiilor şi dinamica acestora. Caracteristica principală a reliefului din amplasamente se materializează prin procese slabe de eroziune şi acumulare, pârâul nu prezintă un profil de echilibru, deoarece acesta nu a ajuns la stadiul de „grade” dar nu se aşteaptă în viitor schimbări morfologice minore (bilanţul eroziune – acumulare este pozitiv), deoarece albia minoră a acestuia favorizând un sistem de ajustare (autoreglare) datorat agradării şi degradării.

Analiza particularităţilor morfometrice şi morfografice se realizează prin analizarea următoarelor caracteristici:

● hipsometria, reflectă etapele de evoluţie paleogeomorfologică a reliefului, impuse de alcătuirea litologică şi structura geologică care a direcţionat procesele de modelare a versanţilor şi platoului structural.

● densitatea fragmentării reliefului, reflectă acţiunea agenţilor externi subaerieni asupra reliefului (privită istoric în timp şi spaţiu) în special a reţelei hidrografice care a diferit de la o etapă de evoluţie la alta (în prezent înregistrându-se un moment de relativă stabilitate).

● geodeclivitatea (panta), este determinată de formele de relief din zonele amplasamentelor. În cadrul arealului pantele determină scurgerea apelor pe versanţi şi albie, uşurând astfel deplasarea materialelor erodate, atât sub impulsul gravitaţiei, cât şi al scurgerii lichide, constituind astfel un important parametru geomorfologic. Importanţa pantelor în zona amplasamentelor este determinată de forma semicirculară a versanţilor, înclinarea acestora, viteza de scurgere a apelor şi manifestarea proceselor fluviatile (eroziune, transport şi acumulare).

În prezent valorile geodeclivităţilor din zona amplasamentelor determină pante stabile, nefiind influenţate de factorii fizico – geografici, neinfluenţând procesele de şiroire, spălare, ravenare, eroziune areolară, tasare etc. Morfologia actuală este rezultatul acţiunii factorilor naturali care s-au manifestat continuu într-o perioadă îndelungată de timp, respectiv din post Basarabian (Sarmaţian superior) şi până în prezent, ca urmare a acţiunii eroziunii reţelei hidrografice, dar şi a proceselor de versant.

Tipuri genetice de relief, reprezentate în zonele amplasamentelor prin:

● relief petrografic, determinat de alcătuirea simplă a rocilor din amplasamente a impus în peisaj forme specifice, determinând anumite particularităţi. Acesta este influenţat şi de microclimat, învelişul vegetal şi activitatea antropică, dar importanţa majoră este dată de litologie.

● relief structural, datorat alcătuirii geologice care prezintă un rol morfogenetic important, din cauza comportării diferenţiate a componentelor minerale, faţă de acţiunea agenţilor modelatori externi. Din cauza structurii monoclinale zona este încadrată în podişul structural care prezintă cueste şi abrupturi cuestiforme ai căror versanţi sunt abrupţi.

● relief fluviatil, reprezentat prin albia râului Şomuzul Mare (şi afluenţii: pârâul Lămăşanca şi pârâul Rădăşeni) alcătuită din argile şi nisipuri argiloase, rezultate prin erodarea rocilor existente în văile pârâurilor. Acest acumulativ formează cel mai tânăr relief (vârstă holocenă şi actuală) şi datorat proceselor de eroziune, transport şi acumulare, procese care au format o macromorfologie caracteristică. Formarea depozitelor aluvionare se datorează ritmicităţii sezoniere şi multianuale a proceselor morfodinamice prin care valea s-a înălţat, micşorându-se astfel panta longitudinală până în baza frunţii cuestei, ceea ce a determinat scăderea componenţei pârâurilor.


23

● relief antropic (forme de mică importanţă), format prin excavări, diguri, debleuri, ramblee, iazuri etc. În cadrul acestui mic bazin hidrografic de natură erozivo – diferenţială au acţionat cu uşurinţă ca urmare a alcătuirii geologice diferiţi agenţi modelatori ai scoarţei rezultând o serie de forme reliefale erozivo – acumulative, dintre care cele mai importante sunt glacisurile proluviale şi aluvionarul (albia majoră şi minoră), în care se înmagazinează stratul acvifer din linia semicirculară de izvoare.

Depozitele geologice care compun aluvionarul albiei majore, sunt alcătuite din spectre petrografice diferite, datorită aluviului şi a transportului impus de hidrodinamica apei pârâurilor şi de şiroire care au determinat o granulometrie fină la grosieră a particulelor minerale.

Clima

Zona geografică în care este localizată comuna Rădăşeni se află în aria de influenţă a climatului temperat-continental, caracterizat prin schimbări bruşte de temperatură, deci corespunde tipului existent în Podişul Sucevei şi încadrat în „ţinutul climatic al dealurilor înalte ” (300 – 600 m) corespunzând tipului Dfbk (după clasificarea Köpen), încadrându-se în sectorul provinciei V (provincia climatică est-europeană) cu ierni geroase şi veri călduroase, uneori cu perioade prelungite de secetă.

Această nuanţă climatică este determinată de următorii factori genetici: cosmici, dinamici şi geografici şi ale căror particularităţi sunt înregistrate la staţia meteorologică Fălticeni (luându -se în calcul perioada anilor 1961-2006: perioadă suficientă pentru obţinerea unor medii reprezentative).

În regiunea amplasamentului, particularităţile climatice sunt determinate de structura suprafeţei subiacente active, orientarea şi altitudinea reliefului, morfologia formelor de relief, dar şi de dinamica regională şi locală a maselor de aer predominate (continentale, baltice şi scandinave, atlantice şi mediteranene).

Trasătura de bază a climatului din comuna Rădăşeni este reprezentată prin ierni friguroase şi viscole, veri călduroase şi uscate, ninsori iarna şi ploi reci primăvara şi toamna, şi secetă vara.

Temperatura aerului (cel mai important parametru) este determinată de următorul complex de factori: radiaţia solară, circulaţia generală a atmosferei şi particularităţile pe care le dau condiţiile fizico - geografice regionale şi locale.

Particularităţile regimului temperaturii aerului sunt caracteristice zonei temperate supuse influenţelor locale de relief, vegetaţie, hidrografie, factor antropic etc., iar expresia continentalismului este dată de amplitudini termice ale temperaturilor medii şi absolute ale aerului (neuniforme de la an la an), înregistrându - se abateri de la media multianuală astfel:

● regimul lunar, multianual şi amplitudinea multianuală

Temperaturile medii lunare prezintă un curs normal, deoarece descriu o curbă ascendentă în prima jumătate a anului şi apoi descendentă, valori prezentate în următorul tabel:

LUNI/VALOARE LUNARĂ (0C) Temperatura medie multianuală

I I III IV V VI VII VIII IX X XI XII


24

Valori -3,6

-2,3 1,7 8,4 14,2 7,4

18,7 18,1 14,0 8,7 3,1

-1,6 8,1

Temperatura medie multianuală pentru perioada anilor (1961 – 2008), are valoare de 8,10C, iar amplitudinea termică anuală se situează la 22,30C, încadrând zona în regimul cu amplitudini medii mari.

Analizând temperaturile medii lunare, prezentate în tabel, observăm că acestea se menţin sub 00C timp de 3 luni/an (I, II şi XII), fiind datorate frecventelor invazii ale maselor de aer rece (origine euro – siberiană), puternic continentalizate.

Însă, începând din luna IV, ca urmare a creşterii radiaţiei solare, temperaturile devin pozitive, marcând creşteri importante, datorită bilanţului caloric al suprafeţei subiacente, atingând maximul în luna VII (18,70C), după care scad din nou.

Scăderea temperaturilor este în concordanţă cu micşorarea bilanţului radiativ şi creşterea frecvenţei apariţiei maselor de aer rece, dar înregistrându - se cele mai mici variaţii în perioada caldă a anului (lunile VI – VIII) şi în cea rece (lunile II – III).

● temperaturi medii lunare minime şi maxime.

Mediile lunare ale temperaturilor medii minime şi maxime lunare (1961 – 1998) sunt negative în intervalul lunilor XI – III, acum înregistrându-se şi cele mai scăzute temperaturi din sezonul rece şi ridicate din sezonul cald, conform datelor prezentate în următorul tabel:

LUNI/VALOAREA LUNARĂ (0C) Tempera

tura I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

ANU

ALĂ

Cea mai mică -11,4 -9,3 -3,4 4,4 10,8 15,8 16,8 15,1 10,6 5,6 -3,7 -5,8 -11,4

Cea mai mare

1,6 3,4 7,4 11,8 17,1 21,0 21,2 22,1 17,9 12,3

7,6 2,6 22,1

● frecvenţa zilelor cu diferite temperaturi caracteristice.

Amintim că, primul îngheţ se produce între 10 şi 15 octombrie (cel mai timpuriu, în ultima decadă a lunii IX), iar ultimul în a doua decadă a lunii aprilie (ultimul în 21 – 24 iunie 1952).

Durata de strălucire a soarelui este datorată variaţiilor periodice şi neperiodice ale nebulozităţii care reduce intensitatea şi durata de strălucire, a cărei valoare este cuprinsă între 1800 – 2000 ore/an.

Numărul mediu anual al zilelor cu cer senin este de 98,4, minima fiind în decembrie (4,5 zile), iar maxima în august (13 zile), zilele cu cer noros prezintă o medie de 120, minima fiind în decembrie (4,4 zile) şi maxima


25

în iunie, iulie (12,1 zile). De asemenea, zilele cu cer acoperit prezintă o medie anuală de 146,6 zile, valoarea fiind cuprinsă între 6,5 zile în august şi 22,2 zile în luna decembrie.

Geologia

Zona studiată este situată în partea vestică a marii unităţi geo – structurale a Platformei Moldoveneşti, care reprezintă în zonă prelungirea spre vest pe teritoriul ţării noastre a Platformei Ruse (masivul Ucrainean), şi localizat în apropierea contactului cu Molasa Carpatică (partea vestică), constituind unitatea de vorland a acesteia.

Platforma Moldovenească cuprinde în zonă două unităţi litostratigrafice, caracterizate prin:

● fundamentul cristalin, format în stadiul de geosinclinal;

● cuvertura sedimentară, formată în stadiul de platformă şi dispusă discordant peste fundament.

Formaţiunile geologice care alcătuiesc aceste structuri lito – stratigrafice sunt următoarele:

- în fundamentul cristalin (soclu rigid, cutat şi consolidat în Proterozoic) se află gnaise granitoide, paragnaise plageoclazice, şisturi magmatice etc., traversate de filonaşe de pegmatite, granite roz cu muscovit şi biotit, uneori chiar bazalte. Formaţiunile geologice amintite au fost metamorfozate şi cutate în Proterozoic inferior şi mediu, iar relieful generat a fost intens modelat de factorii externi subaerieni care l-au transformat într-o peneplenă (peneplena soclului cristalin precambrian). Acest fundament după încetarea mişcărilor orogenetice îşi încheie regimul tectonic de geosinclinal transformându-se într-o unitate de platformă cu mobilitate redusă şi denudaţie activă, înhumat sub stiva cuverturii de roci sedimentare cvasi – orizontale (mega – monoclin).

- în cuvertura sedimentară se află formaţiuni depuse de 3 mari cicluri de sedimentare, separate prin lacune stratigrafice care denotă că nu au existat sedimentări continui în apele marine, astfel:

● Ciclul nr.1. de sedimentare (Paleozoic), reprezintă prima oscilaţie negativă a soclului care a determinat instalarea mării epicontinentale şi în care s-au depus formaţiuni geologice ale căror vârste sunt următoarele:

- Cambrian, alcătuit din calcare, gresii etc.;

- Crdovician, alcătuit din conglomerate cu elemente de cristalin (bază), gresii cuarţitice grosiere, intercalaţii de şisturi argiloase (depozite în facies greso – argilos).

- Siberian, alcătuit din calcare fine (spatice şi organogene), intercalaţii de marne, gresii calcaroase, argile şistoase cenuşiu – negricioase etc.;

- Devonian alcătuit din gresii silicioase, argile nisipoase dure (ambele având culori diferite), calcare etc.

- Carbonifer, alcătuit din gresii silicioase, cenuşii – verzui, şisturi argiloase cu diferite culori, calcare etc.

După sedimentarea acestor formaţiuni geologice urmează o nouă perioadă de denudaţii activă care determină apariţia unui relief nou afectat continuu de factorii denudaţionali externi.


26

● Ciclul nr.2. de sedimentare (Mezozoic), cuprinde următoarele vârste:

- Jurasic superior, alcătuit din calcare silicioase şi marnoase, marne, dolomite cu intercalaţii de anhidrite etc., fază urmată de regresiunea apelor (Tithonic – Cretacic inferior) şi apoi marea transgresiune a mării mezocretacice;

- Cretacic inferior (sfârşit) alcătuit din marne, calcare, gresii calcaroase etc.;

- Cretacic superior (Apţian, Albian şi Cenomanian) alcătuit din nisipuri glauconitice, gresii, calcare marnoase şi creţoase etc.;

- Paleocen, alcătuit din gresii grosiere;

- Eocen, alcătuit din gresii calcaroase cu diferite culori şi calcare verzui.

Formaţiunile geologice sedimentate în acest ciclu prezintă înclinări spre vest şi sud – vest.

● Ciclul nr.3. de sedimentare (Neozoic), generează partea superioară a cuverturii platformice a cărei grosime creşte dinspre est spre vest, constituind în zona amplasamentelor depozarea avanfosă alcătuită din următoarele formaţiuni geologice:

- Badenian superior (facies marin – lagunar), alcătuit din conglomerate, nisipuri, anhidrite, bentonite, marne, argile etc.;

- Sarmaţian (facies marnos), format din trei etaje:

● Buglovian, alcătuit din argile vinete, nisipuri – argiloase, nisipuri, microconglomerate, gresii, calcare biosparitice, arenitice, roci încadrate în Formaţiunea de Lespezi. Această formaţiune constituie următoarea diviziune:

- membrul de Bajura şi Coasta Neagră (argile ilitice) format din tuful de Hudeşti (gr. 2 – 5 m), argile bentonitice de Darabani – Mitoc (cuprind şi intercalaţii de bentonite, nisipuri şi rudite), litologie şi cronostratigrafice.

● Volhinian (cercetat pe o grosime de 1.100 m), constituie următorii membri:

- membrul de Bădeuţi – Spătăreşti sau Unitatea litostratigrafică a pelitelor şi parţial a pelito – psemitelor încadrate în Volhinian inferior, cercetat în forajul F 137 Spătăreşti.

Grosimea primei unităţi este de 290 m (interval 630 – 920 m) şi constituită din marne cenuşii, cenuşii – verzui şi maronii, slab nisipoase, micacee, fin stratificate (nisipuri şi silte, nivele de gresii şi calcaro – gresii).

Formaţiunea de Şomuz încadrează depozitele geologice ale Volhinianului superior, cercetat prin forajul F 137 Spătăreşti şi constituind în zonă.

● membrul de Arghira sau unităţi pelito-psemitică (partea superioară), Formaţiunea Fălticeni Boroaia şi Formaţiunea Valea Moldovei astfel:

Unitatea litostratigrafică a pelito – granitelor (partea superioară) se individualizează prin alternanţa depozitelor pelitice cu cele psemitice în care sunt incluse strate centimetrice de gresii şi intercalaţii subţiri de argile.


27

Formaţiunea Fălticeni – Boroaia, cuprinde arealul de dezvoltare al stratelor de cărbune (22 – 29 strate), depozite în care litologic predomină pelitele (marne, rareori argile), depozite în alternanţă cu nisipuri şi gresii în stratele de pelite se înserează strate de cărbuni, dintre care patru sunt importante ca grosime (A, B, C şi D) şi formate din ligniţi, cărbuni buni, pământoşi şi cărbuni buni lemnoşi (STAS 3632/1952).

Complexul cărbunos cuprinde o succesiune litologică formată din marne, argile, gresii, nisipuri şi calcare, în care apare o formă salmastră, slab salmastră; lacustră şi terestră, precum şi floră (ultimele dezvoltate pe uscatul intraVolhinian).

Formaţiunea Valea Moldovei, dezvoltată în intervalul cronostratigrafic Volhinian superior – Basarabian inferior şi caracterizată printr-un facies detritic grosier, reprezentat prin nisipuri care alcătuiesc în zona aflorimentului următorii membrii:

● membrul psemitic (aflorimentul Dealul Cetăţii, constituit din nisipuri cu intercalaţii pelitice, subţiri şi lentile de gresii (reprezintă partea inferioară) şi echivalent cu membrul de Hârtop;

● membrul psefito – pelitic, de vârstă Basarabian inferioară nu apare în zona aflorimentului.

În concluzie, depozitele geologice de vârstă sarmaţiană din regiunea studiată prezintă particularităţi generate de situarea acesteia în apropierea contactului cu orogenul carpatic. Analiza efectuată denotă că în momentul instalării paleoturbăriilor această zonă reprezenta sub forma unei câmpii litorale, situată la marginea mării sarmatice, care se retrăgea succesiv spre sud – sud – est, linia de ţărm oscilând pe direcţia NV – SE, iar Formaţiunea de Fălticeni – Boroaia este proprie acestei regiuni.

Natura rocilor indică o acumulare pe o platformă carbonatică, corespunzătoare unui domeniu meritic şi litoral, fiind depuse între 150 – 200 m (depozitele pelitice) şi 50 m (gresii şi calcare oolitice), într-o mare caldă a cărei salinitate ajunge la 12 - 13‰.

Acest ciclu îşi încheie existenţa odată cu retragerea definitivă a apelor mării sarmatice, etapă când începe şi acţiunea erozională a factorilor denudaţionali fizico – geografici care modelează relieful din Basarabian superior (sarmaţian mediu) şi până în prezent (Actual).

● Cuaternar, reprezentat prin formaţiuni de origine continentală, acumulaţi în terase (râul Moldova) de vârstă pleistocenă, luturi.

Aceste formaţiuni sunt alcătuite din pietrişuri şi nisipuri, argile loessoide (natură argilo – prăfoasă) care în zonă formează roca parentală a solului vegetal.

Amintim că, între fundament şi relief nu există nici o legătură importantă, fapt demonstrat de forajele de cercetare geologică executate în zona apropiată (Cornu Luncii – Spătăreşti) însă depozitele geologice ale avanfosei prezintă o înclinare generală spre sud – est de 7 – 8/m/km de la NV spre SE, prezentând însă şi uşoare denivelări sau ondulări.

Dispunerea depozitelor geologice este rezultatul a trei factori sedimentologici şi tectonici care au acţionat la nivelul respectiv, factori reprezentaţi prin:

● morfologia bazinului de sedimentare, reprezentată prin sedimente depuse într-o zonă de self care prezentă o pantă sub 10 dinspre uscat înspre larg (de la vest spre est);

● subsidenţa activă în partea vestică a determinat ca depozitele geologice să fie mai groase;


28

● ridicarea generală a platformei dinspre NV spre SE a determinat dispunerea cvasiorizontală a depozitelor geologice.

Prezenţa teraselor de versant şi a treptelor de luncă pune în evidenţă pe lângă mişcarea de ridicare începută în Pleistocen inferior continuată până în Actual şi coborârea rapidă a nivelului de bază a râurilor Moldova (peste 100 m) şi Siret (peste 220 m).

Mişcările neotectonice după harta mişcărilor verticale încadrează regiunea între izoliniile de 3 – 4 mm/an (încadrată într-o zonă de stabilitate).

2.2 Factori de mediu

2.2.1 AER

Calitatea aerului

Poluarea aerului este rezultatul unor procese naturale şi antropice. Pe teritoriul comunei Rădăşeni nu există o reţea proprie de prelevare a probelor pentru stabilirea calităţii aerului.

Pot fi menţionate o serie de surse locale cu caracter temporar – accidental, reprezentate prin următoarele activităţi umane:

-procesele de ardere pentru încălzirea locuinţelor şi obiectivelor socio – economice, care generează monoxid de carbon (CO), dioxid de carbon (CO2), oxizi de azot (NOx), oxizi de sulf (SOX), hidrocarburi policiclice aromate care se ataşează de funingine, pulberi sedimentabile, fum, funingine (mai ales în timpul iernii);

-circulaţia şi transportul rutier generează NOX, CO2, CO, hidrocarburi nearse, aerosoli de halogenuri de Pb, suspensii formate din particule de carbon ce absorb o serie din gazele eliminate, fum, substanţe adăugate benzinei sau uleiurilor pentru a le îmbunătăţi calităţile (antioxidanţi, anticorozivi) şi zgomot;

-activitatea firmelor cu profil industrial de pe teritoriul comunei;

În privinţa nivelului de poluare cu gaze şi pulberi, deşi nu se fac măsurători, se poate aprecia că emisiile sunt reduse, iar prin procesele de dispersie şi reţinere mecanică (prin vegetaţie, relief), eventualele impurităţi din atmosferă se limitează şi mai mult.

Deci, principalele surse de poluare a aerului în comuna Rădăşeni sunt reprezentate de: - arderea combustibililor în gospodării, ca principală sursă de energie; - surse mobile (automobile, maşini agricole etc.); - diverse activităţi care se constituie în surse de particule (lucrări agricole, construcţii, drumuri).

2.2.2. APĂ

a) Apele de suprafaţă Hidrologic, zona este localizată în bazinul hidrografic al râului Siret (cod cadastral XII – 1), subbazinul râului Şomuzul Mare.


29

Din punct de vedere hidrologic râul Şomuzul Mare şi pârâurile Rădăşeni şi Lămăşanca se încadrează în tipul de regim hidric de podiş extracarpatic, caracterizat prin ape mari în perioada de primăvară – vară (alimentare pluvială şi ape provenite din topirea zăpezilor) care determină apariţia în amplasamente a unor volume mai mari de ape, dar având în vedere suprafaţa mică a acestuia acestea nu sunt importante.

În zonă nu se produc inundaţii din cauza suprafeţei mici a bazinului hidrografic, ape mari apar numai în perioada de primăvară – vară, datorită concomitenţei topirii zăpezilor şi a ploilor de primăvară.

Ploile şi zăpezile participă cu 85% din volumul scurgerii, încadrând bilanţul hidric în provincia est europeană, caracterizată în zonă prin debite mici, scurgerea specifică multianuală fiind de 3,34l/s/km².

Scurgerea medie sezonieră înregistrează variaţii mari anotimpuale, datorită factorilor climatici, surselor de alimentare şi caracterizarea acestora, valori cuprinse între 44 şi 50% (primăvara), 23-30% (vara), 8% (toamna) şi 15%(iarna), identificându-se următoarele faze caracteristice în regimul scurgerii.

Regimul termic al apelor curgătoare este influenţat de cel al aerului, temperatura cunoscând o variaţie diurnă şi una anuală (valori medii de 6-8°C). Iarna se instalează fenomenul de îngheţ reprezentate prin pod de gheaţă, gheaţă la mal şi ace de gheaţă. Apariţia acestor fenomene este situată între prima decadă a lunii a IX-a, iar dispariţia lor în ultima decadă a lunii a III - a (există însă fluctuaţii apreciabile în cursul anilor).

Scurgerea solidă este influenţată de gradul de acoperire a terenurilor cu vegetaţie, litologie şi duritatea rocilor, turbiditatea medie ajungând la peste 2000 mg/mc, primăvara înregistrându - se cea mai mare turbiditate.

Compoziţia chimică a apei depinde de cea a rocilor care formează substratul geologic,

fiind influenţată şi de sursele de alimentare (suprafaţă sau subterane), dar mineralizarea medie prezintă valori sub 1000 mg/l. Aceste ape se încadrează în clasa de ape bicarbonatate, slab sulfatate având pH ridicat.

Apele stătătoare existente sunt reprezentate prin bălţi şi zone mlăştinoase localizate în albia majoră a pârâurilor: Rădăşeni şi Lămăşanca, iar bălţile în zonele nedrenate ale versanţilor.

Apele care străbat teritoriul sunt sub jurisdicţia Direcţiei Apelor Siret – Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava (S.G.A. Suceava), care urmăreşte cursurile de apă.

b) Apele subterane Zona este săracă în ape subterane, acumulate în depozitele deluvio - coluviale şi aluviale (de vârstă cuaternară), dar apar şi în argilele şi gresiile sarmatice ale căror depozite geologice sunt secţionate de văi. Aceste ape se încadrează în „Macroregiunea apelor freatice din podişurile extracarpatice - apele freatice din Podişul Fălticeni” şi cuprinse în „Unitatea hidrologică a dealurilor şi podişurilor înalte”, apărând sub formă de izvoare pe versanţii dealurilor sau ai văilor, unele fiind captate prin fântâni sau se scurg liber în sensul pantei, înmlăştinind zonele lipsite de scurgere.

În raport cu structura geologică, alcătuirea petrografică şi condiţiile morfologice,


30

încadrăm apele subterane în următoarele grupe:

• ape subterane din subunitatea cuestelor şi a versanţilor cuestiformi, localizate în depozitele argilo - marnose: zona este săracă în ape freatice, care prezintă şi variaţii cantitative mari (în funcţie de regimul precipitaţiilor);

• ape subterane din subunitatea culmilor şi a suprafeţelor eluviale, localizate în partea superioară a bazinetului depresionar, prezintă adâncimi diferite şi capacităţi mici de restituire din cauza granulometriei rocilor colectoare;

• ape subterane din subunitatea şesului luncii (albia majoră) sunt cantonate în materiale grosiere;

Direcţia de scurgere a apelor subterane este conformă cu înclinarea patului impermeabil al rocilor de vârstă sarmaţiană care au rol de pat acvifer pentru apele localizate în depozitele de pantă, inclusiv cele freatice (spre SE). Pentru versantul drept situaţia se modifică deoarece apele subterane provin în special din precipitaţiile infiltrate în substrat şi mai puţin din cele localizate în complexele litologice de vârstă sarmaţiană. Nivelurile hidrostatice din zonele amplasamentelor au fost măsurat în fântânele limitrofe (excepţie F3 şi F6), nivelul piezometric este influenţat de factori hidrometeorologice.

Pentru lucrarea care se va executa NH - ul este situat sub stratului de argilă şi marnă şi a cărui variaţie sezonieră este apreciabilă putându - se ridica substanţial la +0,5 m faţă de nivelul.

Apa subterană prezintă agresivitate slabă carbonică pentru betoane şi betoane armate, iar faţă de construcţiile metalice îngropate aceasta prezintă o agresivitate medie, încadrându-se în domeniul corodare (h = 0,30) – corodare simţitoare (h = 0,75) pe diagrama Mündlein, valori determinate în conformitate cu STAS 3349/1 – 83 şi Indicativ NE 012 – 99, emis de M.L.P.A.T.

2.2.3 SOL ŞI UTILIZAREA TERENULUI

Varietatea condiţiilor de pedogeneză au impus existenţa în limitele comunei Rădăşeni a unui înveliş de soluri diversificat. În bună parte răspândirea solurilor este consecinţa reliefului cu aspectele sale particulare: altitudine, expunere faţă de soare, declivitate, etc.

La formarea şi evoluţia solurilor a stat acţiunea continuă şi diferenţiată a factorilor externi şi interni asupra materialului litologic. Aceste procese sunt numeroase şi variate. Unele au dus la degradarea şi mărunţirea rocii, altele la formarea argilei şi redistribuirea acesteia pe profilul solului, iar altele au avut drept rezultat formarea celui mai important component al solului – humusul.

Conform „Studiului Pedologic al comunei Rădăşeni” elaborat de OSPA Suceava, din punct de vedere litologic, materialele parentale pe care s-au dezvoltat şi evoluat solurile se clasifică astfel:

Solurile sunt grupate în 6 clase: clasa protisoluri 18,40 %, clasa cernisoluri 34,97%, clasa cambisoluri 18,93 %, clasa luvisoluri 16,56 %, clasa hidrisoluri 4,69%, clasa antrisoluri 6,45 %.

Datele privind solurile se referă la suprafeţele cartate şi prelucrate la OSPA Suceava (3223 ha) şi cuprind majoritatea suprafeţelelor agricole din comună.


31

Clasele de soluri din comuna Rădăşeni

18.93%16.56%

6.45%

4.69%

18.40%

34.97% Cernisoluri

Cambisoluri

Luvisoluri

Antrisoluri

Hidrisoluri

Protisoluri

Sursa : OSPA Suceava, anul 2011

Principalele restricţii ale calităţii solurilor

Din datele furnizate de D.A.D.R. Suceava rezultă următoarele:

a) Exces de umiditate în sol: În această categorie intră excesul temporar de umiditate. Dintre arealele cu exces de umiditate sunt luvisolurile tipice.

b) Compactarea solurilor: Fenomenul de tasare contribuie la reducerea producţiei prin micsorarea volumului util al porilor prezenţi în masa solului, implicit reducându-se volumul de apa util plantelor şi accesibilitatea ei pentru consum. Fenomenul se intâlneste si în alte zone ale judeţului, în proporţii variabile.

2.2.4 SCHIMBARI CLIMATICE

Schimbările climatice au inceput deja să transforme Terra. Pe glob anotimpurile se schimbă, temperaturile cresc la fel şi nivelul mărilor şi oceanelor.

Temperaturi crescute. Gazele emise de unităţi economice, autovehicule, defrişările şi alte surse încălzesc temperatura pământului. Anii cu cele mai calde temperaturi înregistrate în top 5 au fost cei de după 1997, iar în top 10 dupa 1990 din care cel mai cald a fost 2005. Temperaturilor crescute li se datoarează decese şi boli datorate supraîncălzirii, creşterea nivelului marilor, cresterea intensitaţii furtunilor şi alte nenumarate consecinte negative. In timpul secolului al-20-lea temperatura medie a crescut cu un grad Farenheit, ajungând la cel mai înalt nivel din ultimele patru secole.

Schimbarea peisajului şi pericolul de dispariţie a speciilor spontane. Cresterea temperaturilor şi schimbarea tiparului ploilor şi a ninsorilor conduc la schimbarea generală a vremii şi modelelor de vegetaţie peste tot pe glob, forţând animalele sălbatice să migreze înspre zone mai reci pentru a putea supravieţui. Este posibil


32

ca schimbările rapide în natura şi clima să depaşească abilitaţile de deplasare şi acomodare a multor specii.

Risc crescut de secetă, incendii si inundatii. Schimbările climatice intensifică circulaţia apei, atât la suprafaţa solului, cât şi în profunzimea acestuia, determinând ca secetele şi inundaţiile să fie mai frecvente, mai severe şi mai extinse ca suprafaţă. Temperaturile ridicate determină o creştere a umiditaţii. Evaporarea de la suprafaţa apelor şi solului se va intensifica şi va fi urmată de secete în multe zone. Terenurile afectate de seceta sunt mai vulnerabile în faţa inundaţiilor. Odată cu creşterea temperaturii globale, secetele vor deveni tot mai frecvente şi mai severe cu potenţial devastator asupra agriculturii, rezervelor de apa potabilă şi asupra sănătaţii oamenilor. Temperaturile ridicate şi uscăciunea, de asemenea, cresc posibilitatea producerii incendiilor de pădure.

Furtuni mai puternice. Cercetările ştiinţifice indică faptul că schimbările climatice vor determina ca uraganele şi furtunile vor deveni mai intense şi cu durată mai mare, dezlanţuind vânturi mai puternice.

Boli şi afecţiuni legate de creşterea temperaturilor. Odată cu creşterea temperaturilor cresc şi riscurile bolilor legate de temperaturi ridicate şi riscul de deces al populaţiei mai vulnerabile. Pe lângă bolile relative la caldura excesivă, schimbările climatice pot stimula răspândirea bolilor infecţioase, mai ales pentru că temperaturile mai calde permit mişcarea mai usoară a insectelor purtatoare de boli şi dezvoltarea animalelor şi microbilor în zone care o dată nu permiteau acest lucru datorită temperaturilor mai scăzute de acolo.

Pierderi economice importante. Schimbările climatie afectează afacerile şi economiile peste tot în lume. La nivel global intensificarea uraganelor şi căderile de apă ar putea cauza pagube de miliarde de dolari proprietaţii şi infrastructurii . Distrugerea stratului de ozon este generată de o serie de substanţe chimice nominalizate în Protocolul de la Montreal, la care a aderat şi România. Din datele existente rezultă că în comuna Rădăşeni nu se utilizează nici una din substanţele interzise prin acest Protocol. Principalele gaze cu efect de seră menţionate în Protocolul de la Kyoto al cărui semnatar este şi România sunt: dioxid de carbon (CO2), metan, oxidul azotos (N2O), hidrofluorocarburi (HFCs), perfluorcarburi (PFCs), hexafluorura de sulf (SF6). Prin Legea nr. 3/2001 România a ratificat Protocolul de le Kyoto, anagajându-se să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 8% în perioada 2008-2012, comparativ cu anul de referinţă 1989. Dinamica acestor emisii în intervalul de timp scurs din anul 1989 a cunoscut un trend descendent datorat în principal declinului activităţilor economice, sau îmbunătăţirilor tehnologice

La nivel naţional, cea mai mare contribuţie la emisiile totale de gaze cu efect de seră o deţine dioxidul de carbon (71.39% - valoarea medie 1989 - 2007), urmat de CH4 (17.33% - valoarea medie 1989 - 2007) şi N2O (10.7% - valoarea medie 1989 - 2007).

Estimarea impactului schimbărilor climatice asupra României s-a realizat printr-un studiu al Academiei Române, în care s-au selectat diferite Modele de Circulaţie Generală a atmosferei, care reflectă cel mai bine condiţiile din ţara noastră. Conform rezultatelor generate de aceste modele, în condiţiile dublării concentraţiei dioxidului de carbon în atmosferă, se aşteaptă, pentru deceniile următoare, o creştere a temperaturii medii globale cuprinsă între 2,4 şi 7,4˚C. Impactul schimbǎrilor climatice se reflectă în: creşterea temperaturii medii cu variaţii semnificative la nivel regional, diminuarea resurselor de apă pentru populaţie, modificarea ciclului hidrologic, sporirea suprafeţelor aride, modificări în desfăşurarea


33

anotimpurilor, creşterea frecvenţei şi intensităţii fenomenelor climatice extreme, reducerea biodiversităţii etc.

Pentru România, modificarea condiţiilor climatice regionale şi locale influenţează ecosistemele şi infrastructura. Evenimentele meteorologice extreme (furtuni, inundaţii, secete) sunt tot mai frecvente, iar pagubele produse de acestea sunt semnificative. Predicţiile bazate pe efectele schimbărilor climatice globale arată o creştere a frecvenţei de apariţie a evenimentelor meteorologice extreme.

Efectele schimbărilor climatice se manifestă în mediul rural prin afectarea negativă a producţiei agricole, şi a biodiversităţii. S-a pus de asemenea în evidenţă faptul că, datorită creşterii temperaturilor şi scăderii volumului precipitaţiilor, în zonele împădurite joase şi deluroase se va înregistra în anii următori o scădere considerabilă a productivităţii pădurilor.

2.2.5 BIODIVERSITATEA

Teritoriul comunei Rădăşeni se caracterizează printr-o varietate de specii, determinată de dispunerea localităţii în zona de trecere de la vegetaţia de pădure la cea de silvostepă şi luncă.

Pădurile din lunca Moldovei sunt situate pe ostroavele formate de râu şi sunt constituite din plop (Populus alba), salcie (Salix alba), arin (Alnus glutinosa). Subarboretul este reprezentat prin ulm (Coryllus avellana), sânger (Cornus sanguinea), mur (Rubus sp.), iar în locuri mai umede socul (Sambucus nigra). La marginea pădurilor creşte măceşul (Rosa canina) şi păducelul (Crataegus monogyna).

Pajiştile sunt folosite în special ca păşune, mai rar ca fâneţe.

Speciile des întâlnite in vegetaţia de pajişti sunt: specii de păiuş ( Festuca sp. ), pirul târâtor (Agropyron repens), bărboasa (Andropogon ischaemum), iarba câmpului (Agrostis tenuis), firuţa (Poa pratensis), patlagina (Plantago lanceolata), sânzienele (Galium verum), coada şoricelului (Achileea millefolium), păpădia (Taraxacum officinalis), feriga (Athyrium filix mas), muşchiul de pământ (Politrichum commune) . Specii de arbuşti întâlnite în zonă sunt: socul (sambucus nigra), zmeurul (Rubus idaeus), măceşul (Rosa canina).

Dintre plantele de cultură care se dezvoltă bine amintim grâul, orzul, cartoful, trifoiul, porumbul. Dintre buruienile din culturi, amintim neghina (agrostemma githago), mohorul ( setaria glauca), volbura (Convollus arvensis), pălămida (Cirsium arvensis), pirul (Agropyrum repens), măzărichea (Vicia faba), albăstrea (Centaurea cyanus), muştarul de câmp (Sinapis arvensis).

Sursa: „Studiu Pedologic al comunei Rădăşeni”, efectuat de OJSPA Suceava, anul 2011. Fauna este în general săracă, fiind mult mai diminuată în urma expansiunii activităţilor umane: lupul, mistreţul, vulpea, căprioara, iepuri, popândăi, raţe sălbatice.

Biodiversitatea reprezintă varietatea vieţii şi cuprinde totalitatea plantelor, animalelor şi ecosistemelor precum şi interacţiunile dintre acestea. Diversitatea biologică este considerată ca o parte esenţială în eforturile de eradicare a sărăciei şi realizare a dezvoltării durabile. Conservarea biodiversităţii - ca suport şi garanţie a dezvoltării durabile a sistemului economic şi social - a devenit obiectivul central al Convenţiei asupra biodiversităţii biologice, document adoptat în cadrul Conferinţei de la Rio de Janeiro în 1992 şi ratificat de România în 1994 prin Legea nr.58/1994 .


34

Pe teritoriul comunei Rădăşeni şi împrejurimi sunt specii de floră spontană cu valoare economică cum ar fi: (Alopecurus pratensis), firuţa (Poa compressa), golomatul (Dactylis glomerata), iarba vântului (Agrostis rupestris). În compoziţia acestor pajişti mai intră Festuca pratensis, Agrostis tenuis, Poa pratensis, Trifolium pratense, Medicago lupulina, Carex leporina, Campanula abietina, C. glomerata, Achillea millefolium, Viola hirta, păiuşul roşu (Festuca rubra), rugina (Juncus trifidus), firuţa (Poa pratensis), pirul crestat (Cynosurus cristatus), zâzania (Lolium perenne), păiuşul de pădure (Deschampsia caespitosa), timoftica (Phleum pratense), tremurătoarea (Briza media).

Dintre specii cu valoare economică şi ornamentală amintim: ciuboţica cucului (Primula officinalis), clopoţei (Campanula sp.), garofiţele (Dianthus sp.), genţiana (Gentiana sp.) etc.

Mai amintim speciile: coada şoricelului (Achillea millefolium), păducel (Crataegus monogyna), mur (Rubus caesius), măceş (Rosa canina), urzică moartă albă (Lamium album), ciuboţica cucului (Primula officinalis), podbal (Tussilago farfara), sulfină (Melilotus officinalis), soc (Sambucus nigra), tei (Tilia cordata), albăstrele (Centaurea cyanus), nalbă (Malva sylvestris), sunătoare (Hypericum perforatrum), muşeţel (Matricaria chamomilla), porumbar (Prunus spinosa), vătămătoare (Anthyllis vulneraria), trifoi roşu (Trifolium pratense), trifoi alb (Trifolium repens), gălbenele-cultivate (Calendula officinalis), pătlagină (Plantago lanceolata) etc. Dintre ciuperci, sunt următoarele specii: crăiţe (Amanita caesarea), ghebe (Armillaria mellea), gălbiori (Cantharellus cibarius), trâmbiţa piticilor (Craterellus cornucopioides), buretele ţepos (Hydnum repandum), râşcovi (Lactarius deliciosus, Lactarius deterrimus), iuţari (Lactarius piperatus), bureţi de rouă (Marasmius oreades), bureţi de prun (Rodophyllus clypeatus), oiţe (Russula virescens).

Vegetaţia. Din punct de vedere al formaţiunii vegetale, teritoriul comunei se încadrează în silvostepă, aflându-se la interferenţa zonei fagului cu cea a gorunului. Vegetaţia arboricolă de luncă e alcătuită din specii iubitoare de umiditate, ca aninul alb (Alnus incana), Aninul negru (Alnus glutinosa), salcie (Salix alba), plop (Populus sp.). În locurile cu exces de umiditate, ca specii ierboase întâlnim specii de rogoz (Carex sp.), podbal (Tussilago farfara), barba ursului (Equisetum palustris) , stuf (Phragmites communis).

Vegetaţia erbacee din pajişti şi păşuni conţine speciile: păiuşul, firiceaua, peliniţa, lucerna, trifoiul alb, trifoiul roşu, stirul, mohorul, pirul.

Flora meliferă este foarte bogată şi variată, având în toată zona condiţii favorabile dezvoltării ei. Principalele plante melifere sunt: Tilia cordata şi Tilia platyphyllos, Melilotus alba etc.

Fauna- În prezent, din cauza creşterii densităţii populaţiei şi a reducerii suprafeţei ocupată cu păduri, fauna este mult stânjenită în înmulţirea şi răspândirea ei. Fauna, este reprezentată prin mamifere ca: vulpea (Canis vulpes), iepurele (Lepus europaeus), veveriţa (Sciurus vulgaris), pârşul (Glis glis).

Lumea reptilelor este reprezentată prin şopârla (Lacerta agilis), guşterul (Lacerta viridis), iar amfibienii prin triton (Triturus alpestris), brotacul (Hyla arborea).

Lumea păsărilor este foarte variată. Dintre păsările răpitoare amintim: uliul găinilor (Accipiter gentilis), uliul păsărar (Accipiter nisus), cucuveaua (Athene noctua), eretele (Circus macrourus), şoimul (Falco vespertinus).


35

2.2.6 RISCURILE DE MEDIU SI MANAGEMENTUL ACESTORA

Inundaţiile

Inundaţiile reprezintă fenomenul meteorologic periculos şi previzibil din momentul în care se anunţă ploi de lungă durată sau ploi cu precipitaţii abundente, ori în anotimpul de primăvară când se topesc zăpezile căzute în cantităţi mari. Conform „ Planului de intervenţie pentru situaţii de urgenţă pe anul 2006” cursurile de apă care produc inundaţii pe teritoriul comunei sunt următoarele:

- Pârâul Şomuzul Mare în a cărui zonă de inundabilitate se află următoarele obiective din satul Pocoleni: 30 de gospodării, 100ha de teren agricol, 2km de drum judeţean şi 4 obiective social economice;

- Pârâul Lămăşeanca, având în zona inundabilă satul Lămăşeanca, satul Pocoleni cu obiectivele: 20ha de teren agricol, 2km de drum judeţean şi un pod;

- Pârâul Rădăşanca are în zona inundabilă 50ha de teren agricol şi 2 poduri; - Pârâul Brădăţel – un pod.

- Suprafeţe afectate de excesul pluvial: exces de umiditate (496 ha)- necesită modelarea terenului în benzi cu coame, execuţia rigolelor longitudinale, orientarea arăturilor pentru evacuarea apelor, lucrări de afânare adâncă; excesul pluvial (247 ha), necesită lucrări de drenaj subteran, unele fiind executate în cadrul lucrării de « AMENAJARE HIDROAMELIORATIVĂ A ZONEI ROTOPĂNEŞTI – RĂDĂŞENI – FÎNTÎNA MARE »; suprafaţa afectată de apa freatică aflată la adâncime mică (117 ha). Pentru terenurile situate pe versanţi, sunt necesare lucrări de coborâre a nivelului freatic, iar pentru cele situate pe firele de vale, lucrări de regularizare a pâraielor.

Inundaţiile se produc la începutul primăverii, după topirea zăpezii, şi vara după ploi torenţiale, zonele inundabile constituindu-le albiile majore. Acestea sunt inundate la precipitaţii ce depăşesc pragurile critice şi conduc la concentrarea unor debite peste capacitatea de transport a albiilor. De asemenea inundaţiile mai pot fi provocate de scurgerile de pe versanţi, prin concentrarea rapidă a unor debite generate de precipitaţii deosebite sau topirea bruscă a zăpezii.

Alunecările de teren

Alunecările de teren sunt determinate în principal de alcătuirea petrografică formată din: luturi, marne argiloase, nisipuri, favorizate de existenţa stratelor acvifere de mică adâncime în care apar izvoare de pantă, defrişări, variaţii de temperatură, modificări aduse prin terasări etc. Solurile din cadrul alunecărilor se prezintă sub formă de complexe datorită microreliefului foarte variat (în valuri sau trepte).

Procesele de alunecare sunt însoţite şi de fenomene de eroziune de suprafaţă şi liniară, care se accentuează în perioadele ploioase.

Conform „Studiului pedologic al comunei Rădăşeni” elaborat de OSPA Suceava suprafeţele afectate de eroziune şi alunecări de teren sunt următoarele:

-Arealele cele mai mari cu alunecări se află pe versantul drept al văii Lămăşanca (în aval de intravilan Lămăşeni) şi pe versantul drept al văii Rădăşenilor , inclusiv intravilan Rădăşeni. Un areal mai mic cu alunecări se află în partea nordică a teritoriului, pe versantul drept al văii Brădăţel, la sud de lacul piscicol din nordul teritoriului.


36

- suprafaţe afectate de eroziune de suprafaţă (309 ha), necesită arături pe curbele de nivel, sisteme de culturi antierozionale, fertilizare antierozională corespunzătoare.

- suprafaţa afectată de alunecări de teren este de de 450 ha stabilizarea alunecărilor de teren necesită lucrări de captare şi evacuare a apei freatice, alături de menţinerea de specii graminee şi leguminoase , care sunt mari consumatoare de apă.

-Zone cu risc seismic.

Din punct de vedere seismic, teritoriul studiat se află în zona de influenţă a cutremurelor de tip moldavic cu hipocentrul în zona Vrancea, la adâncimi de 90 ÷ 150 km şi se încadrează conform Codului de proiectare seismică indicativ P 100-1/2006 (“Reglementări tehnice, Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri”) în zona de hazard seismic cu o valoare a acceleraţiei orizontale a terenului ag = 0,16 g, şi o perioadă de colţ TC = 0,7 sec. (Fig. 4a, 4b)

În cazul producerii unui seism mai mare de 6 grade pe scara Richter în zona Vrancea, este afectată şi zona comunei Rădăşeni, existând pericolul unor avarii la locuinţele cu vechime mai mare şi construite din chirpici sau alte materiale cu rezistenţă mai slabă.

Fig. 4a Zonarea seismica


37

Fig 4b Perioada de colt

Seismicitatea zonei de nord a Moldovei se datorează mişcărilor tectonice generate de acumulările de energii potenţiale în sistemul de falii existent până la o valoarea critică, care depăşeşte rezistenţa rocilor, moment în care se produce o descărcare bruscă de energie cinetică sau seismică.

2.2.7 CONSERVAREA /UTILIZAREA EFICIENTĂ A RESURSELOR NATURALE

În întreaga activitate antropică se urmareşte folosirea raţională a resurselor naturale (apa, aer, sol, flora, fauna spontană, energie solară, eoliană, minerale) şi corelarea activitaţii de sistematizare a comunei Rădăşeni cu măsuri de protejare a factorilor naturali, recuperarea şi valorificarea optimă a substanţelor reziduale (deşeuri) .

Prin acumularea deşeurilor activitaţilor umane se alterează calitatea factorilor de mediu. Aceste alterări se exprimă prin dezechilibre în fauna, flora, în sanatatea şi bunul mers al colectivitaţii umane din zonele urbane. Deteriorarea mediului ambiant este cauzată de: prea multe automobile, tehnologii vechi şi poluante.

Căile de limitare şi/sau eliminare a degradării resurselor naturale:

- Management corespunzător pentru asigurarea apei şi probleme de canalizare şi epurare a apelor uzate;

- Necesitatea implementării unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor, respectand principiile:

- prevenirea apariţiei deşeurilor

- minimizarea cantităţii de deşeuri produse;

- promovarea reciclării şi reutilizării;


38

- optimizarea metodelor de eliminare finală pentru deşeurile ce nu pot fi altfel valorificate.

- Diminuarea efectelor fenomenelor naturale prin refacerea terenurilor afectate de eroziune; aplicarea măsurilor preventive ce se pot realiza prin aplicarea unui management silvic si agricol cât mai bun.

2.2.8 FACTORUL SOCIAL

Evoluţia şi densitatea populaţiei

Evoluţia populaţiei

Comuna Rădăşeni are la 1 iulie 2009, totalul populaţiei stabile la nivel de comună fiind de 5624 locuitori, dintre care 2787 de sex masculin şi 2710 de sex feminin.

Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică pentru intervalul de timp 1990-2009, populaţia comunei Rădăşeni se încadrează într-un trend evoluţional moderat ascendent, sporul înregistrat la finalul intervalului fiind pozitiv, de 127 de persoane (2,31%). Dinamica a fost de 102,31%.

Evoluţia nu a fost însă constantă pe parcursul acestei perioade, fiind marcată de etape alternante, de creştere şi scădere bruscă, uneori de la un an la altul. Maximul a fost înregistrat în anul 2007 (5690 persoane), iar minimul în anul 1990 (5497 persoane).

Perioadele de scădere se datorează în primul rând emigraţiei, în timp ce creşterea este dată în special de aportul sporului natural pozitiv, dar şi de valurile de “retur rural” al persoanelor care s-au restabilit în comună.

AN POP. TOTALA MASCULIN

FEMININ

1990 5497 2787 2710

1991 5548 2816 2732

1992 5605 2850 2755

1993 5660 2876 2784

1994 5582 2833 2749

1995 5680 2883 2797

1996 5653 2865 2788

1997 5590 2819 2771

1998 5611 2844 2767


39

1999 5609 2825 2784

2000 5636 2837 2799

2001 5684 2871 2813

2002 5655 2897 2758

2003 5629 2882 2747

2004 5651 2895 2756

2005 5686 2916 2770

2006 5676 2894 2782

2007 5690 2889 2801

2008 5645 2858 2787

2009 5624 2856 2768

Sursa: INSSE, 2010

Dinamica populatiei comunei Straja in perioada 1990-2009

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

1990

1992

1994

1996

1998

2000

2002

2004

2006

2008

Nr.

per

soan

e

Total Masculin Feminin

Sursa: INSSE, 2010

În ceea ce priveşte evoluţia pe sexe a populaţiei, populaţia feminină a fost în mod constant mai puţin numeroasă în intervalul analizat, implicaţiile în privinţa capacităţii de reproducere fiind vizibile în evoluţia natalităţii.


40

Densitatea populaţiei

Densitatea populaţiei comunei Rădăşeni a oscilat puţin în perioada 2001-2008, modificările survenite fiind proporţionale cu numărul locuitorilor. Este mult mai ridicată decât media judeţeană înregistrată la recensământul din 2002, de 80,5 locuitori/kmp.

0

20

40

60

80

100

120

140

nr

locu

ito

ri

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

perioada

Evolutia densitatii populatiei comunei Straja

in perioada 2001-2008

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

nr

locu

ito

ri

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Evolutia populatiei comunei Straja in perioada 1990-2009

Total Masculin Feminin


41

Sursa: DJS Suceava, 2010

Aprecieri asupra pieţei muncii

Piaţa muncii este definită de cele două componente: oferta de forţă de muncă, reprezentată de populaţia aptă de muncă, respectiv cererea de forţă de muncă, sau unităţile economice angajatoare.

Atât capitolul privind potenţialul economic al comunei, cât şi profilul ocupaţional au relevat faptul că teritoriul comunei Rădăşeni prezintă un profil predominant agrar.

Cea mai mare parte a populaţiei active este ocupată în agricultură şi activităţi conexe. Numărul persoanelor salariate în agricultură este foarte mic, ea fiind practicată în sistem individual, pentru subzistenţă. Creşterea animalelor este, la rândul său, o ocupaţie cu potenţial în comună, fiind practicată în sistem individual, axată pe creşterea bovinelor pentru lapte . Silvicultura este una dintre activităţile economice cele mai dinamice la nivelul comunei, numărul de societăţi înregistrate deţind o pondere de peste 16% din totalul unităţilor economice din teritoriu.

Ponderea încă mare a activilor în agricultură maschează şi un alt fenomen, respectiv migraţia internaţională fără contract de muncă, şi deci neînregistrată ca atare.

Industria prelucrătoare este prezentă pe teritoriul comunei prin 6 unităţi cu profil de prelucrare a lemnului, ce furnizează o serie de locuri de muncă pentru locuitori.

Se remarcă tendinţele de dezvoltare a iniţiativei private, în domeniul comerţului, transportului de mărfuri şi al construcţiilor, precum şi al unor activităţi din sectorul serviciilor, însă ele nu valorifică suficient potenţialul de care dispune comuna. Cea mai mare parte a locurilor de muncă provin însă din sectorul bugetar.

Putem aprecia în baza celor de mai sus, că resursele umane din comună sunt utilizate insuficient, fapt care determină un anumit grad de repulsivitate a comunei generată de lipsa locurilor de muncă.

Disfuncţionalităţi

Populaţia comunei Rădăşeni este elementul organizator al spaţiului studiat, astfel încât starea sa actuală şi dinamica trebuie să coordoneze măsurile urbanistice preconizate în cadrul acestui plan.

Analiza relativ detaliată asupra populaţiei relevă o serie de disfuncţionalităţi ale populaţiei sub aspect demografic, social, profesional şi economic. Elementele esenţiale care se constituie în direcţii prioritare de intervenţie sunt sintetizate mai jos:

SPECIFICATIE 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Suprafata totala 45.05 45.05 45.05 45.05 45.05 45.05 45.05 45.05

Populaţia stabilă la 1.VII- total 5684 5655 5629 5651 5686 5676 5690 5645

Densitatea 126.17 125.52 124.95 125.43 126.21 125.99 126.30 125.30


42

• Natalitate în scădere • Sold natural negativ • Sold migratoriu negativ • Emigraţia internaţională „ascunsă”, greu de cuantificat datorită lipsei formelor legale de muncă

şi reşedinţă; • Manifestarea unui fenomen de îmbătrânire a populaţiei în relaţie cu emigrarea grupelor de

vârstă mai tinere şi cu diminuarea natalităţii; • Ponderea redusă a salariaţilor din totalul populaţiei active, care se traduce printr-un nivel

scăzut al veniturilor din activităţi remunerate; • Rata mare a şomajului • Proporţia încă mare a populaţiei active într-o agricultură de subzistenţă; • Dezvoltarea insuficientă a serviciilor si activităţilor din sectorul terţiar; • Cererea insuficientă de forţă de muncă în comună; • Accesul redus la facilităţi de conversie/reconversie profesională. • Inadvertenţe la nivelul înregistrării datelor şi a evidenţei exacte a populaţiei; • Accesul insuficient la servicii sanitare.

În concluzie, se poate spune că populaţia comunei Rădăşeni, deşi afectată de procesul de îmbătrânire şi de emigraţie, precum şi de o insuficientă dezvoltare economică şi a pieţei forţei de muncă, dispune totuşi de o serie de atuuri, precum natalitatea şi forţa de muncă numeroasă şi cu vitalitate ridicată, ce trebuie valorificate, în relaţie cu potenţialul natural şi economic, în vederea dezvoltării durabile a teritoriului.

RELAŢII ÎN TERITORIU

Încadrarea în teritoriu

Comuna Rădăşeni, cu o suprafaţă administrativă totală de 4505 ha, este amplasată în partea de nord a Moldovei, în sudul judeţului Suceava, la 3 km depărtare de Municipiul Fălticeni şi 30 km de reşedinţă de judeţ, Municipiul Suceava.

Fig 5 Amplasarea comunei Rădășeni față de orasele Fălticeni și Suceava


43

Comuna se învecinează cu:

La est - municipiul Fălticeni şi comuna Buneşti, La vest - teritoriile comunelor Cornu Luncii şi Horodniceni, La nord - teritoriile comunelor Horodniceni, Moara şi Buneşti, La sud - teritoriul comunei Baia şi Municipiul Fălticeni Tipologia morfologică a satului este determinată de forma de relief, de cursul de apă şi de traseul

căii de circulaţie. Comuna are forma unui poligon neregulat, înclinat spre N-E iar teritoriul său este scăldat de râul Şomuzul Mare pe o distanţa de 6 km, de pârâul Rădăşeni cu o lungime de 6 km. şi de pârâul Lămăşeni pe o lungime de 4 km.

Comuna Rădăşeni are caracteristicile specifice unei aşezări rurale de pe văile transversale, aşa cum e valea râului Şomuzul Mare. Satul Rădăşeni, amplasat în această zonă subcarpatică, are formă de găleată cu deschiderea spre valea Şomuzului Mare. Reţeaua de localităţi este alcătuită din satul Rădăşeni şi satele Lămăşeni şi Pocoleni.

În cadrul judeţului, comuna are funcţiune predominant agricolă şi perspective turistice. Suprafaţa agricolă este ocupată în cea mai mare parte de păşuni şi fâneţe, terenul arabil fiind într-o pondere redusă. În raport cu alte unităţi administrative, comuna Rădăşeni nu are o importantă pondere în industrializarea lemnului.

În vederea identificării şi asigurării posibilităţilor de dezvoltare a localităţii, se impune o studiere

atentă în scopul propunerii unui intravilan corespunzător şi a unor variante care să suporte unele extinderi în etapele ulterioare.

Relaţii în teritoriu

Comuna este străbătută de Dn 2/E 85 pe distanţa de 4 km cu intrarea prin satul Rădăşeni, prin punctul Lovinescu, pe drumul comunal Fundoaia, iar în satul Lămăşeni accesul se face din punctul Sasca. Legătura cu comuna vecină Horodniceni se face prin DJ 209, care leagă municipiul Fălticeni de comună, mai precis de satul Pocoleni.

Relaţiile în teritoriu ale comunei Rădăşeni se realizează cu:

� comunele învecinate: între comuna Rădăşeni şi comunele învecinate se conturează un sistem de relaţii de cooperare, colaborare şi coordonare în vederea implementării strategiilor locale de dezvoltare, pentru conservarea patrimoniului rural şi cultural, în scopul dezvoltării mediului economic, dezvoltării edilitare şi a infrastructurii de transport, îmbunătăţirii abilităţilor organizatorice ale comunităţilor locale, etc.;

� cu municipiile Fălticeni şi Suceava: relaţiile sunt constituite în principal din deplasările pentru muncă (navetismul), aprovizionarea cu produse şi bunuri de larg consum, sau, dimpotrivă, pentru comercializarea în special a produselor agroalimentare (aprovizionarea oraşului care absoarbe surplusul de produse agricole şi determină specializarea agriculturii), cât şi din deplasările pentru învăţământ preuniversitar, pentru serviciile specializate din domeniul sănătăţii, pentru serviciile financiar-bancare, etc. Aceste relaţii sunt facilitate de transportul în comun organizat prin reţeaua de microbuze care circulă pe ruta Rădăşeni - Fălticeni – Suceava.


44

Relaţiile economice

Relaţiile economice ale comunei Rădăşeni se realizează prin interacţiunea cu comunele învecinate, cu zonele urbane apropiate –municipiile Fălticeni şi Suceava – dar şi cu străinătatea. Astfel, cu comunele învecinate se manifestă relaţii de schimburi de produse, în special agricol-zootehnice, în cadrul târgurilor săptămânale organizate în zonă.

Având în vedere distanţa redusă şi infrastructura comercială de care dispune (supermarketuri, depozite en-gros), municipiul Fălticeni devine sursă de aprovizionare cu bunuri şi produse de larg consum pentru numeroasele societăţi comerciale care funcţionează în comună. Precizăm totuşi că relaţiile cu zona urbană se realizează în dublu sens, deoarece oraşul devine piaţa de desfacere a surplusului de produse agricole rezultat în gospodăriile din comuna Rădăşeni. Menţionăm de asemenea că zona rurală a comunei reprezintă şi sursa de materie primă pentru unele ramuri industriale din oraş, în industria alimentară.

Apropierea de Municipiul Fălticeni, ca centru de polarizare a forţei de muncă, exercită, de altfel, o influenţă favorabilă asupra întregii vieţi economice a comunei.

Alte relaţii se desfăşoară cu străinătatea, prin perspectiva persoanelor din comuna Rădăşeni, plecate la muncă în diferite ţări din Europa. Repatrierea valutei de către cei care lucrează în străinătate contribuie, într-o anumită măsură, la ridicarea standardului de viaţă, chiar dacă cea mai mare parte a investiţiilor sunt orientate în construcţia de locuinţe şi cumpărarea de bunuri, prea puţine fiind direcţionate în domeniul antreprenoriatului.

Relaţii demografice

Comuna Rădăşeni se încadrează într-o zonă foarte dinamică din punct de vedere al relaţiilor demografice. Este de remarcat faptul că în decursul intervalului 1990-2008, soldul migrator a fost negativ în cea mai mare parte a timpului, cu puţine excepţii, chiar şi în cazul acestora valorile situându-se sub 1‰. Trendul indică totuşi o uşoară tendinţă de reabilitare. Astfel, dacă în 1990 rata soldului migratoriu era de -31,10‰, la finalul intervalului ea atinge valoarea de -9,38‰ , în 2008. Modificarea trendului are la bază atât scăderea numărului de plecări, cât şi creşterea numărului de stabiliri cu domiciliul în comună, datorată atât fenomenului de retur rural, favorizat de proximitatea faţă de municipiul Suceava, cât şi căsătoriilor în care unul din soţi, ce nu avea domiciliul anterior aici, vine să se stabilească în Rădăşeni. Valorile negative ale bilanţului migratoriu arată că Rădăşeni prezintă în continuare o atractivitate scăzută pentru locuire.

În perioada anterioară anului 1989, eliberarea unui mare volum de forţă de muncă din ramurile agricole a determinat intense mişcări de populaţie din zonele rurale spre oraş, pe de o parte, dar şi de migrări spre zonele deficitare ale ţării, pe de altă parte. În present asistăm la schimbarea sensului de flux migrator prin revenire în zonele de origine şi angrenarea populaţiei în activităţi agricole cu eficienţă scazută.

Inexistenţa locurilor de muncă în domeniul industrial şi lipsa capitalului pentru dezvoltarea unei agriculturi competitive, lipsa posibilităţilor de calificare, cât şi nivelul relativ modest al dotărilor comunei au determinat o mare parte din tineretul rural să emigreze spre oraşele mari (Suceava, Iasi, Bucureşti) sau în ţări din vestul Europei în căutarea unui loc de muncă bine remunerat. Au plecat în afara graniţelor peste 1500 de străjeni, mai mult de 500 dintre aceştia fiind femei. O parte sunt în Spania, alţii în Germania, Anglia, Portugalia etc.

Echiparea edilitara


45

1. Gospodărirea apelor Zona este localizată în bazinul hidrografic al râului Siret, subbazinul râului Şomuzul Mare.

Din punct de vedere hidrologic râul Şomuzul Mare şi pârâurile Rădăşeni şi Lămăşanca se încadrează în tipul de regim hidric de podiş extracarpatic, caracterizat prin ape mari în perioada de primăvară – vară (alimentare pluvială şi ape provenite din topirea zăpezilor) care determină apariţia în amplasamente a unor volume mai mari de ape, dar având în vedere suprafaţa mică a acestuia acestea nu sunt importante.

Principalul curs de apa situat in apropierea perimetrului il reprezinta pârâul Şomuzul Mare, cu principalii sai afluenti sunt paraiele: Rădăşeni şi Lămăşanca. Acestea se încadrează în tipul de regim hidric de podiş extracarpatic, caracterizat prin ape mari în perioada de primăvară – vară (alimentare pluvială şi ape provenite din topirea zăpezilor) care determină apariţia în amplasamente a unor volume mai mari de ape, dar având în vedere suprafaţa mică a acestuia acestea nu sunt importante.

Disfuncţionalităţi:

� Efecte distructive înregistrate ca urmare a curgerii apei în regim torenţial; � Existenţa unor zone cu risc de inundabilitate în apropierea pârâului Şomuzul Mare şi a afluenţilor

săi paraiele Rădăşeni şi Lămăşanca; � Nerespectarea zonei de protecţie a apei, de 30 de m faţă de orice construcţie; � Nerespectarea zonelor de protecţie sanitară în jurul surselor de apă potabilă, conform legii apelor

nr. 107 cu respectarea distanţei de 50 m faţă de posibilele surse de poluare a apei. 2. Alimentarea cu apă Comuna Rădăşeni nu dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă.

Alimentarea cu apă a populaţiei este asigurată din surse proprii, puţuri săpate de tip fântâni alimentate din pânzele freatice şi construite de localnici din piatră sau beton. Nu există un control al gradului de potabilitate bactereologică şi chimică al apei acestor fântâni.

În anul 2010, primăria comunei Rădăşeni a demarat proiectul "Înfiinţare reţea de alimentare cu apă în localitatea Rădăşeni, comuna Rădăşeni, judeţul Suceava”.

Disfuncţionalităţi:

- lipsa unui sistem centralizat de alimentare cu apă în comună influenţează negativ dezvoltarea social-economică a comunei, ce se desfăşoară într-un ritm nesatisfăcător şi nu este posibilă realizarea unor obiective agro-industriale cu fonduri private sau cu finanţări externe.

- nerespectarea zonelor de protecţie sanitară în jurul surselor de apă potabilă, conform Legii apelor nr. 107 cu respectarea distanţei de 50 m faţă de posibilele surse de poluare a apei.

3. Canalizarea

În prezent comuna Rădăşeni nu dispune de un sistem centralizat de canalizare care să asigure colectarea apelor uzate, inclusiv epurarea lor.

Evacuarea apelor uzate menajere se face în fose septice vidanjabile, neexistând un sistem de canalizare centralizat.


46

Apele pluviale din comună sunt colectate prin intermediul rigolelor şi şanţurilor amplasate pe marginea drumurilor, evacuarea apei făcându-se gravitaţional la emisarii naturali.

Locuitorii utilizează closete simple uscate, care constituie surse de infecţie pentru pânza freatică.

Pentru evacuarea apelor uzate din gospodării se propune realizarea unui sistem de canalizare stradală racordat în final la o staţie de epurare.

În acest sens, în anul 2010, primăria comunei Rădăşeni a demarat proiectul "Canalizare si staţie de epurare în sistem centralizat comuna Rădăşeni”.

Disfuncţionalităţi

- Lipsa unui sistem centralizat de canalizare a apelor uzate menajere; - Lipsa staţiei de epurare.

4. Alimentarea cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică a comunei Rădăşeni este asigurată din reţeaua de medie tensiune de 20 KV, pozată pe stâlpi de beton tip RENEL.

Cele 7 posturi de transformare, cu puteri cuprinse între 63-250 KVA, sunt de tip aerian şi se alimentează radial din reţeaua de medie tensiune.

Reţeaua de joasă tensiune asigură racordarea tuturor beneficiarilor, realizând în acelaşi timp şi iluminatul public. Reţeaua de iluminat public este de tip aerian si se află în aproprierea reţelei de drumuri din comună, pozată pe stâlpi de beton. Această reţea se află în continuă extindere, pentru alimentarea noilor locuinţe.

Starea tehnică a reţelei de alimentare cu energie electrică în comuna Rădăşeni este în general bună.

5. Reţeaua de telecomunicaţii, activitatea de poştă

Comuna este deservită de Compania Naţională Poşta Română S.A, Direcţia Regională de Poştă Iaşi, Oficiul Judeţean de Poştă Suceava, pe teritoriul comunei funcţionând Oficiul Poştal Rădăşeni .

Telefonia fixă este asigurată prin prezenţa în satul Rădăşeni a unei centrale telefonice digitale ALCATEL care deserveşte comuna.

Accesibilitatea la telefonia mobilă a crescut ca urmare a instalării pe teritoriul comunei a releului de telefonie mobilă pentru reţeaua Orange ce asigură semnalul în zonă.

La nivelul anului 2010, în comună existau 1300 abonamente TV, 1050 abonamente de televiziune prin cablu.


47

6. Alimentarea cu gaze naturale şi căldură

Comuna Rădăşeni nu este racordată la reţeaua de gaze naturale. Alimentarea cu căldură a locuinţelor se realizează în cea mai mare parte cu sobe cu combustibil solid (lemne, deşeuri agricole etc.).

Pentru alimentarea cu gaze naturale a comunei Rădăşeni se recomandă întocmirea unui studiu tehnico-economic pentru înfiinţare de distribuţie gaze naturale.

Principala disfuncţionalitate o constituie lipsa instalaţiilor de încălzire centrală, în special în spaţiile socio-culturale, ceea ce înseamnă reducerea substanţială a confortului.

O mică parte din gospodării dispun de instalaţii proprii de furnizare a apei calde pentru baie, bucătărie si încălzire a locuinţei.

7. Gospodărirea comunală

Pe teritoriul comunei Rădăşeni nu există depozite neconforme de deşeuri. Activitatea de depozitare a fost sistată la data de 16.07.2009 şi au fost executate lucrări de ecologizare (compactare şi acoperire, uniformizare strat de pământ). Aceste depozite de deşeuri nu respectau reglementările în domeniu pentru evitarea poluării solului şi a apei freatice, în condiţiile în care alimentarea cu apă se face exclusiv din puţuri şi izvoare.

Colectarea deşeurilor se face pe platforme betonate amplasate în intravilanul localităţilor, selectiv.

Primăria a încheiat un contract cu firma GOSCOM Fălticeni, care preia deşeurile de pe platforme si le transportă la Fălticeni.

Comuna dispune de două cimitire: un cimitir pe partea dreaptă a DJ 209G spre Brodina şi unul în partea de N a localităţii.

Urmează ca în viitor să se aibă în vedere extinderea suprafeţelor acestora, cu obligativitatea de a se păstra distanţa de protecţie sanitară de 50m, conform prevederilor Ordinului nr. 536/1997 al Ministerului Sănătăţii.

2.2.9 ACTIVITATI ECONOMICE

Comuna Rădăşeni este amplasată în partea de nord a Moldovei, în sudul judeţului Suceava, la 3 km depărtare de municipiul Fălticeni şi 30 km de reşedinţa de judeţ, municipiul Suceava, având ca vecini municipiul Fălticeni şi comuna Buneşti la est , comunele Cornu Luncii şi Horodniceni la vest, comunele Horodniceni, Moara şi Buneşti la nord, comuna Baia şi Municipiul Fălticeni la sud. Accesul se realizează din DJ 209 M.

Ca tip de spaţiu rural, conform Atlasului României 2006, comuna Rădăşeni este caracterizată ca fiind de tipul 1, mai precis, un spaţiu rural dens populat, cu agricultură bazată pe microexploataţii individuale.


48

Activităţile economice s-au dezvoltat în concordanţă cu potenţialul şi resursele locale: creşterea animalelor, în special a bovinelor pentru lapte, prin valorificarea suprafeţei întinse a păşunilor şi fâneţelor, activităţi de silvicultură, exploatare forestieră şi prelucrarea lemnului, valorificându-se astfel fondul forestier valoros al comunei, activităţi de exploatare a rocilor utile (piatră). Turismul, activitate economică favorizată de premisele naturale ale aşezărilor nu este dezvoltat, datorită în special poziţiei periferice faţă de principalele axe de circulaţie care străbat zona.

Studiul de faţă urmăreşte identificarea particularităţilor economice ale comunei, precum şi evidenţierea disfuncţionalităţilor, în vederea stabilirii celor mai bune direcţii de dezvoltare economică a comunei Rădăşeni.

În realizarea studiului s-au utilizat date din Fişa localităţii, furnizată de Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava, date extrase din Registrul Agricol al comunei Rădăşeni, informaţii colectate pe teren, informaţii provenind din diferite studii realizate în comuna Rădăşeni.

Structura unităţilor economice pe domenii de activitate

În urma analizei societăţilor economice care funcţionează în comuna Rădăşeni, pe domenii de activitate, se constată următoarele:

Domeniul de activitate Numărul unităţilor economice

Agricultură 12

Industrie prelucrătoare 6

Construcţii 6

Comerţ cu ridicata si cu amanuntul;

repararea autovehiculelor si a motocicletelor

41

Alimentatie publica, cazare 7

Transport 4

Alte servicii 6

Total unităţi economice 82

Sursa: prelucrarea datelor furnizate de Registrul Comerţului de pe lângă Tribunalul Suceava, 2011

Se remarcă dominanţa, din punct de vedere al numărului de unităţi economice, a comerţului care, cu 41 unităţi, deţine 50% din totalul societăţilor din comuna Rădăşeni. Pe locul 2, ca pondere din totalul activităţilor economice, se situează agricultura, cu 14.63% din totalul unităţilor economice. Alimentaţia publică şi cazarea se situează pe locul 3, cu 8,54% din total, în timp ce industria şi construcţiile, fiecare cu o pondere de 7,32%, se plasează pe locul 4.

În total, în comuna Rădăşeni sunt înregistrate 82 societăţi economice cu activităţi în diverse domenii. Pe sectoare mari de activitate, situaţia se prezintă astfel:


49

Structura economică pe sectoare de activitate

70.73%

14.63%

14.63%

sectorul I sectorul II sectorul III

Sursa: prelucrarea datelor furnizate de Registrul Comerţului de pe lângă Tribunalul Suceava, 2011

Sectorul primar reuneşte activităţii din agriculură, piscicultură, forestiere şi industrie extractivă. În comună societăţile economice din acest domeniu sunt axate pe cultura plantelor şi creşterea animalelor.

Sectorul secundar reuneşte activităţi din industrie şi construcţii.

Sectorul terţiat este format din activităţi legate de comerţ, alimentaţie publică, servicii de cazare, transport şi alte servicii.

Din punct de vedere al numărului de unităţi economice, conform datelor furnizate de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Suceava, se remarcă dominanţa unităţilor ce desfăşoară activităţi specifice sectorului terţiar, care reprezintă 70,73% din totalul unităţilor economice ale comunei Rădăşeni. Sectorul secundar, reunind industria şi construcţiile, cu o pondere de 14,63% din totalul unităţilor active din comuna Rădăşeni. Activităţile din sectorul primar –reprezintă 14,63% din total.

1. Sectorul primar

Pe ansamblu, putem aprecia că ponderea diferitelor categorii de terenuri plasează comuna Rădăşeni între aşezările montane cu teren arabil suficient. Inventarul agricol mecanizat este încă insuficient, agrotehnica este tradiţională, de aceea producţiile sunt destul de slabe.

Culturile furajere se regăsesc în comună pe suprafeţe mari datorită numărului crescut de animale din comună dar şi insuficienţei fâneţelor de calitate. Pomii fructiferi sunt cultivaţi în comună, speciile dominante fiind mărul şi prunul.

Din suprafaţa totală de 4086 ha a comunei Rădăşeni, la nivelul anului 2009, terenul agricol ocupă o suprafaţă de 3335 ha, adică 81,62 %.


50

În ceea ce priveşte agricultura, cultura plantelor este reprezentativă şi de aceea comuna Rădăşeni se remarcă prin potenţialul ridicat pentru sectorul primar.

Servicii pentru agricultură

Mecanizarea

La nivelul anului 2009, gradul de încărcare pentru un tractor este de aproximativ 29,15 ha / tractor fizic, relevând o încărcare mică, sub media pe ţară – 54,1 ha teren arabil/tractor, şi media pe Moldova – cca. 77 ha teren arabil pe tractor; totuşi comparativ cu media europeană, de circa 12,7 ha arabil/tractor, gradul de încărcare este mai mult de dublu. Utilajele agricole sunt suficiente dar nu foarte diversificate. Comuna nu dispune de atelier de reparaţii pentru utilajele agricole, foarte necesar dacă luăm în considerare suprafaţa de teren arabil.

Pentru anul 2011 situaţia se prezintă astfel:

Nr. crt. Denumirea bucati

1

Tractoare 77

2 Pluguri pentru tractor 59

3 Cultivatoare 10

4 Grape cu tracţiune mecanică 41

5 Combinatoare 4

6 Semănători cu tracţiune mecanică pentru paioase 8

7 Semănători cu tracţiune mecanică pentru prasitoare 4

8 Maşini de plantat cartofi 10

9 Masini pentru imprastiat ingrasaminte 10

10 Masini pentru erbicidat 7

11 Maşini pentru stropit si prafuit cu tracţiune mecanică 25

12 Combine 7

13 Maşini pentru recoltat cartofi 8

14 Remorci pentru tractor 55

15 motocositoare 15

Sursa: date extrase din Registrul Agricol al Primăriei Rădăşeni, 2011

Sectorul sanitar – veterinar


51

Comuna Rădăşeni beneficiază de prezenţa unui dispensar veterinar deservit de 1 medic veterinar.

Producţia vegetală

Suprafeţele ocupate de principalele plante de cultură în cadrul terenurilor arabile şi evoluţia acestor suprafeţe sunt prezentate în tabelul şi diagrama următoare:

2006 2007 2008 2009 2010

Suprafaţa cultivată cu grau si secara - ha 325 300 330 300 200

Suprafaţa cultivată cu porumb boabe 350 365 350 369 500

Suprafaţa cultivată cu cartofi 350 310 260 200 200

Suprafaţa cultivată cu orzoaica 110 115 100 50 50

Suprafaţa cultivată cu ovaz 350 325 300 150 124

Suprafaţa cultivată cu plante de nutret 519 589 664 830 930

Sursa: date furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava şi date furnizate de Primăria Rădăşeni, 2011

Suprafaţa cultivată cu plante de nutret este cea mai extinsă, fiind într-o continuă creştere, de la an la an, pe tot intervalul, fiind în concordanţă cu cresterea efectivelor de animale.

Cultura porumbului înregistrează o evoluţie oscilatorie, cu etape de creştere şi descreştere, pentru intervalul 2006-2010 înregistrându-se o tendinţă generală de creştere, în 2010 suprafaţa cultivată cu porumb fiind cu 42,85% faţă de anul 2006.

Cultura grâului şi secarei înregistrează de asemenea o evoluţie descendentă, la finele inrervalului se înregistrează o scădere de 62,5%.

Cartoful se cultivă pe suprafeţe extinse, suprafaţa cultivată cu această plantă prezintă o evoluţie constant descrescătoare, suprafaţa cultivată cu cartofi scade cu 75%.

Terenurile arabile sunt răspândite pe lângă gospodăriile populaţiei.

Producţia zootehnică

Creşterea animalelor este o ocupatie tradiţională şi îndelungată a locuitorilor acestei comune, asigurându-se necesarul de carne, lapte şi produse lactate pentru populaţia locală şi disponibilităţi de vânzare, atât pe piaţa urbană dar şi pe plan local.

Producţia agricolă animalieră a cunoscut o diminuare după 1990, în special la bovine, al căror număr s-a redus o dată cu desfiinţarea sectorului zootehnice al C.A.P.


52

Conform înregistrărilor statistice, efectivele de animale sunt prezentate în tabelul şi diagrama următoare:

2006 2007 2008 2009 2010

Bovine - total – la sfârşitul anului 1115 1050 1025 912 720

Porcine - total – la sfârşitul anului 425 550 600 588 697

Ovine - total-la sfârşitul anului 1400 1200 1100 879 1600

Cabaline - total-la sfârşitul anului 200 185 190 199 150

Iepuri- total-la sfârşitul anului 150 100 75 100 150

Caprine 60 75 60 70 100

Familii de albine- total-la sfârşitul anului 250 200 180 173 200

Sursa: informaţii din Registrul Agricol al Primăriei Rădăşeni, 2011

Animalele se cresc în sistem gospodăresc, neexistând asociaţii cu personalitate juridică pentru creşterea bovinelor sau ovinelor.

La nivelul anului 2010, ovinele deţineau ponderea majoritară din totalul animalelor, deţinând un procent de 44,24%. O pondere însemnată deţin şi bovinele care reprezintă 19,91% din numărul total de animale. Porcinele au o pondere de 19,27% din totalul capetelor de animale în timp ce caprinele reprezintă doar 2,76%.

Numărul păsărilor pe teritoriul comunei Rădăşeni a avut o evoluţie oscilatorie, dar crescătoare cu 11,53% pe perioada 2006-2010.

Producţia zootehnică este prezentată în tabelul următor:

2006 2007 2008 2009 2010

Producţia de carne (sacrificări)

- total - tone gr. vie

23 20 19 17 20

Producţia de lâna - kg fizic 2800 2600 2300 1600 2800


53

Producţia de ouă – mii buc. 1000 1400 1200 1100 1450

Producţia de lapte de vaca şi bivoliţă

- total hl fizic

16700 15500 15400 13700 10800

Miere (tone) 3500 3000 2900 2600 2000

Sursa: date furnizate de Primăria Rădăşeni – Registrul Agricol, 2011

Cel mai important produs zootehnic al comunei Rădăşeni îl reprezintă laptele, a cărui producţie pe ani este prezentată în diagrama următoare:

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

hl

2006 2007 2008 2009 2010

Evoluţia producţiei de lapte (hl)

Sursa: prelucrare date furnizate de Primăria Rădăşeni – Registrul Agricol, 2011

În intervalul 2001 – 2004 producţia de lapte a comunei Rădăşeni s-a diminuat semnificativ, în 2010 fiind cu 35,33% mai mică decât în anul 2006.

Pentru creşterea producţiei vegetale şi zootehnice se impune fertilizarea suprafeţelor existente, utilizarea îngrăşămintelor naturale, extinderea de hibrizi productivi pentru culturile agricole, creşterea de rase ameliorate de bovine şi ovine, adaptate zonei montane, folosirea pe scară mai mare a furajelor concentrate, exploatarea raţională a păşunilor şi fâneţelor prin practicarea sistematică a «târlirii».

Unităţi economice din sectorul agricol

Sectorul agricol este bine reprezentat, în comuna Rădăşeni sunt înregistrate 12 societăţi la Oficiul Registrului Comerţului cu activităţi diverse: cultivarea fructelor seminţoase şi sâmburoase, creşterea altor animale, cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase.

Silvicultura

Comuna deţine o suprafaţă mică de pădure, 13 ha, din care 10,5 ha se află în administrarea Ocolului Silvic Fălticeni, iar 2,5 ha în proprietatea privată a oamenilor.


54

Toate activităţile legate de activitatea de silvicultură constituie preocupări economice importante în teritoriu: conservarea şi protecţia pădurilor, lucrări de împăduriri, îngrijirea arboretelor, valorificarea produselor lemnoase, gospodărirea vânatului şi a peştelui din apele de munte.

Pe lângă gospodărirea şi regenerarea pădurilor, prin ocoalele silvice locale se desfăşoară şi activităţi productive: exploatări şi vânzări de material lemnos, recoltarea şi comercializarea fructelor de pădure (zmeură, afine, mure), a ciupercilor comestibile, administrarea fondului de vânătoare.

2. Sectorul secundar

Din structura unităţilor economice pe domenii de activitate rezultă că activităţile sectorului secundar, industria şi construcţiile, reprezintă 14,64% din totalul activităţilor economice din comuna Rădăşeni.

Industria

În ceea ce priveşte industria, activităţile de producţie sunt reprezentate în totalitate de unităţi de prelucrare a lemnului. Activităţile industriale reprezintă 7,32% din totalul activităţilor desfăşurate în comuna Rădăşeni. La aceasta se adaugă unităţi care activează în domeniile:

Lista unităţilor care activează în acest domeniu este prezentată mai jos: fabricarea produselor de morărit, prelucrarea şi fasonarea sticlei plate, fabricarea de uşi şi ferestre din metal, fabricarea produselor lactate şi a brânzeturilor, distilarea, rafinarea şi mixarea băuturilor alcoolice.

Construcţiile

Unităţile economice active în sectorul construcţiilor reprezintă 7,32% din totalul activităţilor care se desfăşoară în comuna Rădăşeni. Domeniul construcţiilor se caracterizează printr-un relativ dinamism, stimulat de infuzia de resurse financiare trimise de cei plecaţi în străinătate pentru a munci.

Sectorul construcţiilor în comuna Rădăşeni este reprezentat de 6 societăţi cu următoarele activităţi: lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale, lucrări de tâmplărie şi dulgherie, lucrări de instalaţii electrice, alte lucrări speciale de construcţii n.c.a

3. Sectorul terţiar

Comerţul, servicii destinate întreprinderilor şi serviciile în turism şi alimentaţie publică

Sectorul comerţului este bine reprezentat în comuna Rădăşeni, existând, conform informaţiilor furnizate de Registrul Comerţului de pe lângă Tribunalul Suceava, 41 societăţi care se ocupă cu comercializarea diverselor bunuri. Activităţile în domeniul comerţului reprezintă 50% din totalul activităţilor desfăşurate în comuna Rădăşeni.

Structura bunurilor comercializate pe plan local nu este foarte diversificată, comercializându-se în special produse alimentare, băuturi şi tutun, cel mai des întâlnit cod CAEN fiind 5211 - comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun.


55

În domeniul comerţului sunt 41 societăţile cu următoarele activităţi: comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun; Comerţ cu ridicata al fructelor şi legumelor; Comerţ cu amănuntul prin standuri, chioşcuri şi pieţe al altor produse

În afara serviciilor comerciale, în comuna Rădăşeni s-au dezvoltat o serie de servicii private destinate atât întreprinderilor cât şi populaţiei. Acestea au apărut în concordanţă cu necesităţile şi oportunităţile de afaceri pe care le oferă mediul economic al comunei Rădăşeni.

Astfel, ca urmare a prezenţei a unor unităţi prelucrătoare, s-a dezvoltat serviciul transporturilor rutiere de mărfuri.

Deasemeni în comuna Rădăşeni sunt 7 unităţi care prestează servicii de alimentaţie publică şi cazare cum ar fi : baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor, facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată

Transportul

Comuna Rădăşeni este amplasată în partea de nord a Moldovei, în sudul judeţului Suceava, la 3 km depărtare de municipiul Fălticeni şi 30 km de reşedinţa de judeţ, municipiul Suceava. Accesul în comună se realizează din DJ 209 M.

Poziţia în teritoriu nu asigură un grad ridicat de accesibilitate, comuna fiind situată într-o zonă relativ izolată, dar cu acces la arterele principale de circulaţie rutieră. DN 2E străbate comuna în partea de S a teritoriului administrativ, prin extremitatea sudică a localităţii Rădăşeni şi are următorul traseu: racord cu DN 2 în dreptul localităţii Spălăreşti - Rădăşeni – Cornu Luncii – Păltinoasa – racord cu DN 17. Pe teritoriul comunei Rădăşeni, DN 2E străbate o distanţă de 4 km.

În comuna Rădăşeni sunt 4 societăţi care efectuează următoarele servicii de transporturi rutiere: transporturi urbane, suburbane şi metropolitane de călători, alte transporturi terestre de călători n.c.a, transporturi rutiere de mărfuri. Alte servicii sunt efectuate de 6 societăţi după cum urmează: activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea, alte activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice n.c.a , operaţiuni de mecanică generală, activităţi de contabilitate şi audit financiar; consultanţă în domeniul fiscal, activităţi de creaţie artistică.

Poştă şi telecomunicaţii

Comuna este deservită de Compania Naţională Poşta Română, Direcţia Regională de Poştă Iaşi, Oficiul Judeţean de Poştă Suceava – Ghişeul Poştal Rădăşeni.

Comuna Rădăşeni beneficiază de acces la telefonia fixă , telefonia mobilă, precum şi acces la internet prin Romtelecom.

Servicii în sănătate şi asistenţă socială

Asistenţa medicală în comuna Rădăşeni este asigurată de un dispensar medical uman în localitatea Rădăşeni, cu un medic şi un dispensar veterinar în aceeasi localitate, deservit de un medic veterinar.


56

În ceea ce priveşte asistenţa socială, în localitatea Rădăşeni conform datelor furnizate de Primăria comunei există la nivelul anului 2010 75 de familii care beneficiază de ajutoare financiare.

Învăţământul

În comuna Rădăşeni funcţionează următoarele unităţi de învăţământ:

- În satul Rădăşeni şcoala "IOAN LOVINESCU" cu clasele I - VIII,

- În satul Lămăşeni şcoala cu clasele I-VIII "MIHAI NICULAIASA" ,.

- În satul Pocoleni şcoala cu clasele 1-IV, - În comună există două grădiniţe în Rădăşeni şi Lămăşeni.

Starea clădirilor şcolilor din comună este bună, acestea beneficiază de laboratoare, alimentare cu apă, încălzire.

Evoluţia populaţiei şcolare din comuna Rădăşeni este prezentată în diagrama următoare. Se observă că, în intervalul 2001-2009, populaţia şcolară a comunei a fluctuat, la sfârşitul intervalului valoarea populaţiei şcolarizate a scăzul cu 21,93%.

Pe trepte de învăţământ, situaţia numărului de elevi înscrişi este următoarea:

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Populaţie şcolarizată 433 437 422 408 384 374 335 354 338

Copii înscrişi în grădiniţe 169 162 161 162 168 155 157 126 120

Elevi înscrişi în învăţământul

primar

214 220 209 214 195 188 160 175 173

Elevi înscrişi în învăţământul

gimnazial

219 217 213 194 189 186 175 179 165

Sursa: date furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava , Fişa localităţii, 2011

În ceea ce priveşte mărimea efectivului personalului didactic, evoluţia acestui indicator este prezentată în cele ce urmează. Menţionăm că datele sunt furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava.

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Personal didactic

total - persoane

35 34 34 36 34 32 30 29 32


57

Personal didactic

în învăţământ preşcolar

6 6 6 6 6 6 6 6 6

Personal didactic

în invatamint primar

14 11 12 13 12 12 11 11 11

Personal didactic

în invatamint gimnazial

15 17 16 17 16 14 13 12 15

Sursa: prelucrare date furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava , Fişa localităţii, 2011

Aşa cum reiese din diagrama anterioară, pe ansamblu, numărul total al cadrelor didactice care asigură desfăşurarea procesului de învăţământ în comuna Rădăşeni are o tendinţă descrescătoare, înregistrându-se totuşi şi zone de creştere în anul 2006. Numărul personalului didactic al comulei Rădăşeni în anul 2009 este de 32 de persoane, cu 3 mai puţin decat anul de la începutul intervalului.

Pe trepte de învăţământ, rezultă următoarele:

� în învăţământul preşcolar, numărul personalului didactic a rămas constant în intervalul 2001 – 2009;

� în învăţământul primar evoluţia personalului didactic este în scădere în intervalul 2001 – 2009; � în învăţământul gimnazial numărul de profesori a oscilat în inrervalul 2001-2009, dar la final ul

intervalului a rămas acelaşi, adică 15 profesori. Un indicator important care reflectă calitatea actului de învăţământ este numărul de elevi / 1 cadru didactic.

Pe total, raportând numărul total de elevi înscrişi în unităţile de învăţământ din comuna Rădăşeni la numărul total de cadre didactice, rezultă valori reduse, sub 15 persoane şcolarizate / 1 cadru didactic.

Pe niveluri de învăţământ, observăm că, în învăţământul preşcolar, se înregistrează cele mai mari valori pentru numărul de preşcolari / 1 cadru didactic. Astfel, numărul mediu de preşcolari care revin unui educator în intervalul 2001 – 2009 este de 24 copii / 1 educator, adică mult peste norma de 10 – 12, maxim 15 preşcolari / 1 educator pentru ca procesul de învăţământ să se desfăşoare în condiţii optime. Deducem deci că în învăţământul preşcolar, clasele de preşcolari sunt destul de aglomerate. Prin urmare, este necesară suplimentarea numărului de educatori.

Cel mai mic număr de elevi / 1 cadru didactic se înregistrează în învăţământul gimnazial, în perioada 2001-2009, numărul mediu de elevi / 1 cadru didactic fiind de 13. Valori mai ridicate se înregistrează pentru învăţământul primar, de 17 elevi / 1 cadru didactic în intervalul 2001-2009.

Situaţia numărului sălilor de clasă, a laboratoarelor şi atelierelor şcolare este prezentată în tabelul următor:

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009


58

Săli de clasă şi cabinete şcolare

- număr

20 19 19 21 19 18 18 18 16

Laboratoare şcolare - număr 1 1 1 1 1 2 2 2 2

PC - total - - - - - - 18 18 32

* – nu deţinem date

Sursa: date furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava , Fişa localităţii

Serviciile socio – culturale

În ceea ce priveşte domeniul socio – cultural, comuna Rădăşeni dispune de 2 cămine cultural,e în localităţile Rădăşeni şi Lămăşeni. Căminele culturale găzduiesc activităţile obşteşti: nunţi, discotecă, dar şi pe cele culturale, cu rol în educaţia populaţiei.

În comuna Rădăşeni există o bibliotecă comunală cu 8500 volume, iar în fiecare şcoală funcţionează câte o bibliotecă.

Referitor la domeniul cultelor, pe teritoriul comunei îşi desfăşoară activitatea:

• Biserica de lemn Sf. Mercurie şi Sf. Ecaterina din Rădăşeni – monument istoric de categorie A; • Biserica de lemn Sf. Nicolae localizată în sat Lămăşeni - monument istoric de categorie B; • Biserica - Sf. Apostoli Petru si Pavel Radaseni care adăposteşte icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni; • Biserica - Sf. Apostoli Petru si Pavel - stil vechi din Radaseni; • Biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, Lămăşeni; • Biserica Naşterea Maicii Domnului, Pocoleni.

Recreere / sport

Ca infrastructură sportivă menţionăm terenul de sport din cadrul Şcolii de Arte şi Meserii „Dimitrie Onciul”, adiacent corpului în care funcţionează clasele I-IV. De asemenea, tot aici, este amenajat un spaţiu de joacă pentru copii. În centrul comunei se află un spaţiu verde amenajat.

Comuna Rădăşeni dispune însă de un imens potenţial pentru amenajarea de spaţii special destinate recreerii şi sportului, dat fiind cadrul natural de excepţie în care este amplasată.

Turismul.

A. Resurse turistice naturale

a . Cadrul natural


59

Regiunea este încadrată din punct de vedere geografic în Podişul Moldovei, subunitatea Podişul Sucevei – Podişul Fălticenilor districtul Podişul Şomuz – Tătăruş (cumpăna de ape între râul Moldova şi râul Şomuzul Mare, regiune situată în bazinul hidrografic al râului Şomuzul Mare, subbazinul pârâului Târgul suprapunându-se zonei abruptului cuestiform vestic.

Mihail Sadoveanu descrie această localitateastfel: "De la Fălticeni, adică satul lui Foltic, apuci în sus, spre miază-noapte, pe lângă vechea răzeşie a Buciumenilor, care mai păstrează hârtia domnească a lui popa Bucium de la Alexandru Vodă Bătrânul, prin marginea oprişenilor, adică aşezarea lui Opriş, şi nu umbli pe jos decât preţ de jumătate de ceas până la dealul ce se cheamă horbaza apoi treci printr-o zona de grădini şi frumoase gospodării." Satul este o adevarată grădină, primăvara fiind un adevărat Rai cu pomi înfloriţi şi o vegetaţie abundentă, astfel încât abia se mai observă casele frumoase şi îngrijite, cu pereţii albi şi acoperişurile de şindrilă. Ici, colo se mai poate vedea şi câte un iaz în cotloanele mai adânci ale livezilor, iazuri ce răsfrâng in luciul lor peisagii tihnice şi poetice.

Teritoriul se bucură deci de un climat specific regiunilor montane joase, lipsit de temperaturile prelungit scăzute, vânturile şi umezeala vârfurilor înalte, ca şi de căldurile excesive ale regiunilor extracarpatice. Anotimpurile extreme sunt termic moderate, verile fiind plăcut răcoroase iar iernile uşor suportabile.

b. Factori naturali terapeutici

În comuna Rădăşeni nu există izvoare cu ape minerale terapeutice, nămoluri terapeutice, sau alţi factori terapeutici. Totuşi, trebuie menţionat bioclimatul tonic – stimulativ, aerul curat, ozonat, fără praf şi alergeni, bogat în ultraviolete, ionizarea accentuată a atmosferei, care se recomandă în tratamentul nevrozelor, surmenajului fizic şi intelectual, stărilor de convalescenţă deoarece facorizează relaxarea şi reconfortarea organismului.

Referitor la durata intervalului de cazare în timpul anului, comuna Rădăşeni se remarcă prin posibilităţile de permanentizare a practicării turismului, pe durata întregului an, dar în special în timpul sezonului estival şi hivernal.

c. Arii protejate

Pe teritoriul comunei Rădăşeni nu există arii naturale protejate.

B. Resurse turistice antropice

d. Monumente istorice de interes naţional.

În comuna Rădăşeni există următoarele monumente istorice înscrise în Lista Monumentelor istorice, judeţul Sucaeva:

NR. CRT.

COD LMI 2004 DENUMIRE LOCALITATE DATARE

1. SV-II-m-A-05597 Biserica de lemn "Sf. Mercurie şi Sf.

sat RĂDĂŞENI; comuna sec. XVII


60

Sursa : lista monumentelor istorice Suceava, 2010

e. Artă şi tradiţie populară.

Comuna Rădăşeni, ca de altfel întreaga regiune a nordului Moldovei, se distinge prin păstrarea valorilor culturale specifice zonei: arta, tradiţia, obiceiurile populare, portul şi dansul popular, meşteşugurile tradiţionale, arhitectura tradiţională.

Ecaterina” RĂDĂŞENI

2. SV-I-s-B-05432 Situl arheologic de la Rădăşeni, punct "Dealul Cetăţii"

sat RĂDĂŞENI; comuna

RĂDĂŞENI

"Dealul Cetăţii” la cca 1km SE de sat

SV-I-m-B-05432.01 Aşezare sat RĂDĂŞENI; comuna RĂDĂŞENI

Hallstatt


Epoca bronzului


Neolitic, cultura

Cucuteni fazele A şi B

3 SV-II-m-B-05564 Biserica de lemn Sf. Nicolae

sat Lămăşeni sec. XVIII


61

Interior rustic

În sat se mai păstrează casele tradiţionale româneşti cu acoperişul în formă trapezoidală, în patru „ape” sau „table”. Se impune tipul de gospodărie din bârne cu ornamentaţii, expresie a unei dezvoltate civilizaţii a lemnului, în forme tot mai diversificate şi mai stilizate în prezent. Chiar şi locuinţele nou construite menţin specificul local, fiind fie îmbrăcate în lemn (şindrilă), fie purtând ornamentaţii din lemn. Locuitorii sunt meşteri talentaţi în prelucrarea lemnului, construcţii de locuinţe şi sculptura în lemn.

In anul 1968 s-a infiintat in satul Radaseni o formatie de fluieraşi, cu sediul in Caminul Cultural din sat. In anul 1974 obtine locul II pe tara la formatiile instrumentale de amatori. In anul 1977, bilantul activitatii culturale oferite locuitorilor comunei Radaseni a fost deosebit de bogat, inscriindu-se in Festivalul National "Cântarea României" cu succese deosebite, ajungand la faza finala sa ocupe locul III pe tara si sa fim distinsi cu diploma si premii la nivel judetean.

În satul Lămăşeni activează o Fanfară care a înregistrat de asemenea mari succese pe plan judeţean şi naţional.

f. Infrastructura turstică

În prezent, în comuna Rădăşeni nu există nici o unitate care oferă facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată.

În ceea ce priveşte resursele turistice, se mai poate interveni în sensul sporirii potenţialului turistic de origine antropică prin accentuarea unor trăsături cu specific local.

Propunerile pentru dezvoltarea turismului vor fi prezentate pe larg în capitolul “Dezvoltarea activităţilor economico – sociale”.


62

2.2.10 PEISAJ

Aspectul peisagistic este specific regiunii extracarpatice, unei unitati geografice cu dealuri si coline cu aspectul de platouri. Ca masuri de îmbunatăţire a peisajului se vor respectarea elementele de arhitectură tradiţională cu folosirea materialelor de construcţii naturale şi armonizarea constructiilor cu peisajul natural.

2.1.11. PATRIMONIUL CULTURAL

Monumente istorice de interes naţional.

În comuna Rădăşeni există următoarele monumente istorice înscrise în Lista Monumentelor istorice, judeţul Sucaeva:

Sursa : lista monumentelor istorice Suceava, 2010

NR. CRT.

COD LMI 2004 DENUMIRE LOCALITATE DATARE

1. SV-II-m-A-05597 Biserica de lemn "Sf. Mercurie şi Sf. Ecaterina”


RĂDĂŞENI

sec. XVII

2. SV-I-s-B-05432 Situl arheologic de la Rădăşeni, punct "Dealul Cetăţii"


RĂDĂŞENI

"Dealul Cetăţii” la cca 1km SE de sat


Hallstatt


Epoca bronzului


Neolitic, cultura

Cucuteni fazele A şi B

3 SV-II-m-B-05564 Biserica de lemn Sf. Nicolae

sat Lămăşeni sec. XVIII


63

Biserica de lemn "Sf. Mercurie şi Sf. Ecaterina”

2.1.12. Spaţii verzi, sport, agrement

Ca infrastructură sportivă menţionăm terenul de sport din cadrul Şcolii de Arte şi Meserii „Dimitrie Onciul”, adiacent corpului în care funcţionează clasele I-IV. De asemenea, tot aici, este amenajat un spaţiu de joacă pentru copii. În centrul comunei se află un spaţiu verde amenajat.

Comuna Rădăşeni dispune însă de un imens potenţial pentru amenajarea de spaţii special destinate recreerii şi sportului, dat fiind cadrul natural de excepţie în care este amplasată.

În scopul dezvoltării sectorului de recreere şi sport se propun următoarele:

-construirea de baze sportive pentru şcolile din comună, dotate cu sală de sport şi teren de sport

-amenajarea unei zone de agrement în zona pădurii; -amenajarea spaţiilor verzi -amenajarea de locuri de joacă pentru grădiniţele din comună; -amenajarea spaţiilor verzi din gospodăriile populaţiei, în special cele cu deschidere la stradă, prin:

- curăţarea spaţiilor verzi şi a pomilor,

- plantarea de pomi şi arbuşti ornamentali,

- amenajarea rondurilor de flori şi semănarea de iarbă,

-amenajarea de spaţii pentru camparea cu cortul, spaţii pentru picnic şi dotarea lor cu utilităţi; -promovarea unei politici ecologice – „localitatea verde”; - redimensionarea spaţiilor verzi ale domeniului public conf. OUG 114/17.10.2007 prin care se urmăreşte asigurarea unei suprafeţe de 26mp spaţiu verde / cap de locuitor în intravilanul localităţilor până în anul 2013;


64

2.1.13. Obiective industriale şi zone periculoase

Pe teritoriul comunei Rădăşeni sectorul industrial cu potenţial impact asupra mediului este reprezentat de: Industria de prelucrare a lemnului constituie o ramură reprezentativă a economiei comunei. Principalele produse rezultate sunt: mobilier, parchet triplu stratificat. Aceste sector este reprezentat de următoarele 6 societăţi cu următoarele activităţi: fabrică de mobilă, tăierea şi rindeluirea lemnului, tăierea şi rindeluirea lemnului impregnarea lemnului.

Instalaţiile de tratare a suprafeţei obiectelor sau produselor din lemn utilizează solvenţi organici, astfel impactul asupra mediului se manifestă la nivelul aerului prin emisii de pulberi evacuate prin sistemele de exhaustare provenire de la fazele de prelucrare a lemnului, precum şi la nivelul solului prin ocuparea terenului cu reziduuri provenite din procesul de producţie.

Sectorul construcţiilor, este un potenţial poluator pentru mediu. Din desfundarea străzilor şi drumurilor rezultă substanţe gudronate şi substanţe cu lianţi bituminoşi sau hidraulici (ex. asfalt, macadam). Din construcţia clădirilor rezultă pietriş, mortar, deşeuri de beton şi zidărie, ciment, ipsos, deşeuri minerale care conţin poluanţi: zidării îmbibate cu ulei sau tencuială, azbociment. Acest sector este reprezentat de 2 societăţi care execută lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale.


65

2.3. EVOLUTIA FACTORILOR DE MEDIU ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII MĂSURILOR DIN PUG

Analiza variantei “0”de implementare a PUG Rădăşeni din perspectiva impactului asupra factorilor de mediu

Factor de mediu

Aspect identificat Propunere P.U.G. Efecte in cazul neimplementării propunerii

1.Apa Riscuri de poluare a cursurilor de apă cu ape reziduale (provenite din gospodările populaţiei şi de la agenţii economici) cu dejecţiile animaliere depozitate necorespunzător, cu deşeurile menajere depozitate pe malurile şi în albiile cursurilor de apă, cu substanţele chimice (insecticide, pesticide, ierbicide) folosite în industrie, agricultură, fibre de lemn şi celuloză. Riscuri de poluare a apelor subterane prin infiltraţiile de la suprafaţă de substanţe organice sau chimice provenite din activităţi umane: depozitări necorespunzătoare de deşeuri menajere, dejecţii zootehnice, din substanţele fertilizante şi de combatere a dăunătorilor utilizate în agricultură, utilizarea frecventă de closete uscate, lipsa reţelei de canalizare, surse de apă (captări, fântâni) fără perimetre de protecţie

Poluarea apei prin răspâdirea pe malurile raurilor a unor deşeuri din

- Realizarea alimentării cu apă în comună (surse de apă proprii fântâni şi forj pentru sistemul de alimentare cu apă potabilă pentru satul Rădăşeni)

- Eliminarea deversărlor necontrolate de ape uzate, reziduuri şi depuneri de deşeuri în cursurile de apă şi pe malurile acestora;

-dirijarea controlată a apelor meteorice; diguri de protecţie şi exploatare pentru apărare contra inundaţiilor

-se va asigura protecţia sanitară de minim 10 m de la albiile minore

-se va asigura zonă de protecţie la diguri : spre cursul de apă 10m; spre interiorul incintei 4m.

-realizării unei reţele de canalizare în sistem unitar a apelor uzate menajere

Deprecierea calităţii apelor subterane şi a celor de suprafaţă pe teritoriul comunei.


66

gospodăriile individualede

2.Aer Gestionarea defectuoasă a deşeurilor solide menajere şi agricole.

Poluarea atmosferei generată de surse individuale de incalzire si de unitatile socio- economice, de industria construcţiilor, de prelucrare a lemnului şi de cea extractivă care generează suspensii si pulberi

-Asigurarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor: prevenirea apariţiei deşeurilor; minimizarea cantităţii de deşeuri produse; promovarea reciclării şi reutilizării; deseurile vor fi transportate în condiţii de siguranţă şi depozitate la depozitul zonal Moara

Stabilirea şi realizarea punctelor de precolectare selectivă a deşeurilor pe teritoriul comunei (în intravilan), cu amplasarea containerelor (în funcţie de populaţie, şi considerându-se o frecvenţă de ridicare a deşeurilor de 2 - 3 zile în perioada de vară şi 4 - 5 zile în perioada de iarnă şi o capacitate a eurocontainerelor de 1,1 mc, s-a stabilit un număr de 6 platforme de precolectare)

Deşeurile spitaliceşti provenind de la dispensarul veterinar considerate periculoase (infecţioase şi înţepătoare) fie vor fi transportate în condiţii de siguranţă şi incinerate într-un incinerator spitalicesc autorizat, fie neutralizate termic şi depozitate la depozitul zonal în regim de deşeuri menajere nepericuloase.

Înfiinţare reţea gaze naturale în satele componente

Emisiile de gaze vor creşte.

Menţinerea şi chiar creşterea emisiilor de gaze de ardere în perioada de timp friguros.

Reducerea atractivitaţii turistice a zonei.

3. Sol Deşeurile rezultate din activitaţile economice desfăşurate, precum şi cele menajere constituie surse de poluare în condiţiile unui management defectuos.

Depozitarea gunoiului provenit din activitatea zootehnică, fără a respecta reglementările în domeniu.

-Fiecare unitate, incusiv fiecare gaspodărie individuală să deţină containere de 1,1 mc pentru colectarea selectivă a deşeurilor; ridicarea deşeurilor se face pe fiecare categorie de deşeu în parte cu autogunoiera

-Fertilizarea solului, în special cu îngrăşământ natural; -Imbunătăţirea practicilor agricole prin creşterea competenţelor profesionale ale resurselor umane care

Depozitare necontrolată de deşeuri, cu pericolul poluării şi degradării continue a solului.

Accentuarea poluării solului şi a degradării prin eroziune.


67

Poluarea solurilor cu reziduuri organice, deşeuri menajere şi deşeuri rezultate din activităţile economice depuse pe sol

lucrează în agricultură/zootehnie.

-controlul strict al depozitării deşeurilor menajere şi zootehnice; recuperarea terenurilor afectate de depuneri de deşeuri menajere şi zootehnice;

-recuperarea terenurilor degradate de alunecări şi eroziune prin lucrări de combatere a degradării solurilor

4.Biodiversitatea

Desţeleniri, defrişări, lucrări ameliorative, chimizare, păşunat intensiv, dezvoltare rurală determina: in suprafetele intravilane- periclitarea vegetaţiei cantitativ şi calitativ; faună periclitată cantitativ

- amenajarea şi întrţinerea spaţiilor verzi.

-Toaletarea si tăierea arborilor uscaţi (propunere prin raport);

-Asigurarea unei stări fitosanitare normale a tuturor zonelor verzi;. -Recuperarea terenurilor degradate de alunecări şi eroziune prin lucrări de combatere a degradării solurilor (creste cantitatea de biomasa); -Aplicarea de fertilizanţi şi utilizarea raţională a pajiştilor, prin evitarea suprapăşunatului, păşunatul alternativ pe parcele; -Împăduriri cu specii valoroase (stejar, gorun) cu rol fixator al terenurilor cu alunecări

-Măsuri şi politici de interzicere a tăierilor necontrolate a pădurii.

Afectarea echilibrului ecologic în ecosisteme, diminuarea stabilitaţii ecosistemelor şi a capacitaţii acestora de a susţine activitaţile socio-economice.

5.Resurse naturale

Exploatarea nedurabilă a resurselor natuarale: defrişări şi despăduriri provocate de doborâturile de vânt; tăierea pădurilor aflate în proprietate privată

-Conservarea şi exploatarea raţională a fondului forestier pentru funcţiile de protecţie a mediului înconjurator, şi anume: funcţia hidrologică, funcţia de protecţie a solului şi de asigurare a stabilităţii terenurilor, funcţia de ameliorare a factorilor climatici şi aceea de purificare a atmosferei.

Accentuarea degradarii resurselor naturale, generarea de dezechilibre ecologice.


68

-Promovarea turismului ecologic, punerea în valoare a ariilor cu patrimoniu cultural

-Punerea în valoare a elementelor de cadru natural şi a peisajelor ;

-Stimularea construirii de locuinţe din materiale durabile.

6.Sănătatea populaţiei

Riscuri pentru sănătate derivând din gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor, a zonelor de siguranţă şi protectie sanitară, a infrastructurii de apa-canalizare, a impactului asupra biodiversitaţii, a unei nutriţii neechilibrate, a consumului de alcool si tutun

-Reducerea/controlul surselor de poluare a mediului.

-Se vor delimita zonele de protecţie sanitară: cimitire, captări de apă, cursuri de apă, staţii de pompare, de clorinare, rezervoare, staţie de epurare.

-Protectia biodiversitaţii: a speciilor autohtone şi eliminarea speciilor ruderale înainte de apariţia seminţelor (activitate urmată de scăderea rezervei de seminte din sol)

Deteriorarea stării de sănătate a populaţiei, declin demografic.

7.Schimbari climatice

Incalzirea globală

Furtuni puternice

Ploi în averse

-Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

-Reducerea declinului biodiversitaţii şi reconstrucţia ecologica a zonelor afectate de activitaţi antropice.

Accentuarea manifestarilor climatice extreme.

Riscuri pentru obiective socio/economice şi pentru securitatea fizică a populaţiei.

8. Transporturile

Transportul se realizează prin următoarele căi rutiere: Accesul în comună se face din DJ 209 M cu traseul pe direcţia E – V, de-a lungul cursului râului Suceava, cu traseul: racord cu DN 2E la Vicovu de Sus – Rădăşeni – Falcău – Brodina – Paltin – Nisipitu – Ulma.

DN 2E străbate comuna şi are următorul traseu: racord cu DN 2 în

-realizarea unui drum ocolitor pentru centrul civic al comunei Rădăşeni; -realizarea de trotuare şi alei pentru circulaţia pietonală, în special în centrul civic şi de-a lungul drumurilor intens circulate din comună ; -reabilitarea şi modernizarea drumurilor comunale şi săteşti prin pietruire şi / sau asfaltare; -crearea şi/sau modernizarea drumurilor forestiere şi agricole de pe teritoriul administrativ al comunei Rădăşeni; -decolmatarea / amenajarea de rigole şi podeţe de

Afectarea mobilitatii persoanelor (agroturismului) si a trasporturilor de marfuri.

Pericol de inundatii la ploi in averse si eroziuni la nivelul carosabilului.

Creşterea dificultăţilor de remediere atât din punct de vedere tehnic cât şi din punct


69

dreptul localităţii Spălăreşti - Rădăşeni – Cornu Luncii – Păltinoasa – racord cu DN 17. Pe teritoriul comunei Rădăşeni, DN 2E străbate o distanţă de 4 km.

descărcare pe sectoarele de străzi în vederea colectării apelor pluviale; -amenajarea staţiilor de autobuz şi maxi-taxi în vederea asigurării unor condiţii minime de debarcare, îmbarcare şi aşteptare călătorilor; -realizarea de spaţii de parcare la instituţiile publice şi la obiectivele turistice; .construirea de noi poduri şi podeţe în reţeaua locală de drumuri, acolo unde este necesar;

de vedere al cheltuielilor

9.Riscuri naturale

Fenomene şi dezastre naturale:

Alunecări de teren

Eroziune

Riscuri seismice

Inundaţii

-Delimitarea zonelor expuse la riscuri naturale si măsuri de reducerea a impactului acestor riscuri.

-Menţinerea învelişului vegetal pe versanţi; raţionalizarea păşunatului sau interzicerea acestuia pe pantele care indică alunecări în pregătire;

-Realizarea de măsuri nestructurale (controlul utilizării albiilor minore, elaborarea planurilor bazinale de reducere a riscului la inundaţii şi a programelor de măsuri;)

-Intreţinerea albiilor cursurilor de apă şi a văilor torenţiale prin îngrijirea vegetaţiei de pe maluri, prin controlul strict asupra depozitării gunoaielor şi a altor materiale care pot colmata secţiunea de scurgere a apei; -Lucrări de nivelare şi modelare a terenurilor cu alunecări, pentru eliminarea excesului de apă de pe versanţi şi asigurarea unui drenaj natural-extern.

-Realizarea de lucrări agro-pedo-ameliorative pentru combaterea alunecărilor şi eroziunii

Cresterea expunerii la riscuri naturale, impact socio-economic şi de mediu negative, pierderi de vieţi omeneşti, expunere la posibile epidemii.

10. Patrimoniul cultural

Valori de patrimoniu tangibil si intangibil insuficient promovate/protejate si

-Realizarea şi promovarea unui brand Rădăşeni ;

-Organizarea şi conducerea unei politici turistice parteneriale.

Deterioararea pieselor de patrimoniu tangibil, pierderea valorilor patrimoniului


70

valorificate(traditii, obiceiuri, monumente istorice )

-Conservarea şi protecţia cadrului natural; -Consolidarea, restaurarea şi conservarea obiectivelor de patrimoniu.

intangibil.

11. Zonarea teritoriala

Insuficienţa retelelor şi echipamentelor tehnico-edilitare, precum şi slaba echipare cu dotări specifice.

- redarea utilizării terenurilor libere pentru agricultura sau construcţii.

-Impărţirea teritoriului în zone funcţionale şi organizarea relaţiilor dintre acestea în funcţie de folosinţa principală şi de natura activităţilor dominante;

-Stabilirea reglementărilor specifice localităţii şi a zonelor funcţionale pentru amplasare şi destinaţia construcţiilor, precum şi a regimului de înălţime şi a indicilor de control privind modul de ocupare şi utilizare a terenului;

-Dezvoltarea sistemului de reţele tehnico-edilitare, în corelaţie cu necesităţile rezultate, asigurarea amplasamentelor pentru obiective specifice;

Calitatea unor suprafeţe intravilane nu satisfac necesităţile pentru construcţia de locuinţe şi funcţiuni complementare

Alternativa ”0”: neaplicarea măsurilor din Planul de Urbanism General al comunei Rădăşeni nu crează premise pentru dezvoltare modernă; se vor menţine şi accentua presiuni asupra factorilor de mediu, a caror calitate va fi in regres;


71

Estimarea riscului neimplementării Planului Urbanistic General al comunei Şcheia

Prin aplicarea de valori efectelor posibile ale neimplementării măsurilor din PUG (nesemnificativ =0, minor =1, major=2, catastrofal=3) asupra factorilor de mediu rezultă concluzia următoare: neimplementarea măsurilor PUG (alternativa ”0”) asupra factorilor de mediu duce la efecte negative. Cu un scor de 20 puncte, reiese necesitatea implementării măsurilor prevazute în PUG.

Masura prevazută în PUG

Efect al neimplementării nesemnificativ

Efect al neimplementării: minor

Efect al neimplementării: major

Efect al neimplementării: catastrofal

Privind factorul de mediu - apă

X

Privind factorul de mediu - aer

X

Privind factorul de mediu - sol

X

Privind biodiversitatea

X

Privind sănătatea populaţiei

X

Privind riscurile naturale

X

Schimbări climatice

X

Conservarea resurselor

X

Privind patrimoniu cultural

X

Zonarea teritorială

X

Conştientizarea populaţiei

X

Total puncte 2 18


72

3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL DE A FI AFECTATE SEMNIFICATIV DE MĂSURILE PROPUSE ÎN PUG

Din analiza obiectivelor prevăzute în Planul Urbanistic General al Comunei Rădăşeni se poate aprecia că toate propunerile sunt în corelaţie cu prevederile legislaţiei sectoriale (sănătate, transport, etc.) şi cu prevederile legislaţiei în domeniul protecţiei mediului şi nu aduc atingere acestora.

Stabilirea funcţiunilor principale ale terenurilor prin zonarea teritorială crează posibilitatea îmbinării activităţilor economice cu măsuri de protecţie a mediului şi a sănătaţii populaţiei.

Planul Urbanistic General crează numai cadrul organizatoric al zonării teritoriale; se poate aprecia, doar de ansamblu, impactul asupra mediului al unor viitoare dezvoltări de activitaţi economice. De acest aspect, în detaliu, se va ţine seama la emiterea acordurilor de mediu pentru noile investiţii.

Prin acceptarea noilor zone prin PUG se vor impune condiţiile pe care trebuie să le respecte investitorii pentru a nu prejudicia starea de sănătate a mediului şi a populaţiei.

Aplicarea măsurilor prevăzute în PUG nu afectează semnificativ mediul şi asigură premisele dezvoltării sustenabile şi armonioase la nivelul comunei.

Arii sau specii protejate existente în zona posibil a fi afectată semnificativ de PUG

Pe teritoriul comunei Rădăşeni nu au fost identificate specii de arbori protejati, conform prevederilor Legii nr. 462/2001. Nu sunt identificate arii protejate.

a) Identificarea zonei posibil de a fi afectate semnificativ de măsurile propuse in PUG

Propunerile PUG-ul, în sinteză, se prezintă astfel:

- redarea unei suprafețe de 27,55 ha din terenurile libere pentru utilizarea lor în agricultură sau construcţii (transporturi)

- Modernizarea şi dezvoltarea căilor de transport

-Imbunatăţirea şi dezvoltarea reţelei de infrastructură edilitară

-Delimitarea spaţiilor destinate activităţilor economice şi sociale

-Prevederea unor zone de protecţie faţă de zonele destinate pentru locuit, cimitire, şosele şi malurile apelor situate pe teritoriul comunei Rădăşeni .

Aceste propuneri nu afectează semnificativ zone din teritoriul administrativ ale comunei Rădăşeni, dar solicită administraţia locală în a se implica în dezvoltarea coerentă a teritoriului cu un impact minim asupra calitaţii factorilor de mediu. Administraţia locală va asigura infrastructura necesară funcţiunilor propuse.

Este nevoie de o viziune clară în ceea ce priveşte amplasamentul activitaţilor economice pe teritoriul comunei pentru a nu crea conflicte între funcţionalităţile deja atribuite suprafeţelor de teren afectând calitatea factorilor de mediu.

b) Calitatea factorilor de mediu din zona posibil de a fi afectate semnificativ de măsurile propuse în PUG


73

Prin aplicarea prevederilor PUG-ului nu se estimează un impact semnificativ asupra calităţii factorilor de mediu

c) Restricţii, recomandări şi/sau obiective de mediu existente în zona propusă pentru implementarea PUG al comunei Rădăşeni

Interdicţii temporare de construire pentru următoarele zone:

-în zonele de protecţie ale monumentelor de arhitectura si ale monumentelor istorice

-In zona intravilanului cu construcţii existente în care solicitarea unei autorizaţii de construire ar conduce la nerespectarea funcţiunii dominante a zonei precum şi la nerespectarea prevederilor Regulamentului de Urbanism Local cum ar fi: regim de înalţime, acces, distanţe faţă de aliniament, vecinătăţi.

-In zonele în care sunt locuinţe amplasate în apropierea sau chiar în zone cu risc de inundabilitate şi alunecări de teren. In zonele în care s-au identificat alunecări de teren până la efectuarea unui studiu geotehnic pentru fiecare amplasament pe care se doreşte a se construi. Regimul de înălţime al constructiilor se stabileste pe baza recomandarilor unui studiu geotehnic. Interdicţii definitive de construire la culoare tehnice şi zone de protecţie cu regim sever: zona reţelei de tensiune - 20 kV – 12m; zona de protecţie a cimitirului – 50m; zona de protecţie a cursurilor de apă - 30m; zona de protecţie a aducţiunilor de alimentare cu apă – 10m; zona de protecţie a staţiilor de pompare – 10m; zona de protecţie a staţiilor de clorinare şi a rezervoarelor – 20m; zona de protectie fermă de taurine 200m; zonă de protecţie la diguri : - spre cursul de apă 10m - spre interiorul incintei 4m; zonă de protecţie la staţia de epurare: 300m.

În vederea stabilirii regulilor generale de construire, teritoriul intravilan al satelor a fost împărţit în

Unităţi Teritoriale de Referinţă (UTR). UTR-ul se defineşte ca o reprezentare convenţională a unui teritoriu având o funcţiune predominantă sau/şi omogenitate funcţională, pentru care se pot stabili reguli de construire general valabile.

UTR-ul este delimitat prin limite fizice, existente în teren (străzi, limite de proprietate, ape). Având în vedere limitele reduse ale localităţilor rurale şi faptul că funcţiunea de locuire este cea

dominantă, numărul de UTR-uri este redus. Reprezentarea grafică a reglementărilor se face în planşa "Reglementări", care deţine şi elemente

de echipare a teritoriului - existent şi propus. Detalieri ale reglementărilor se fac în R.L.U.. 4. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PUG

Aspect de mediu Probleme de mediu relevante pentru P.U.G. Apa Poluarea apei se datorează:

apelor reziduale (provenite din gospodările populaţiei şi de la agenţii economici), dejecţiilor animaliere depozitate necorespunzător, deşeurilor menajere depozitate pe malurile şi în


74

albiile cursurilor de apă, substanţelor chimice (insecticide, pesticide, ierbicide, îngrășăminte chimice) folosite în agricultură, fibre de lemn şi celuloză. -existenţei unor surse de impurificare (closete, microferme de animale). - lipsa sistemului de canalizare; - lipsei unei staţii de epurare.

Aer - poluarea aerului este generată de traficul cu mijloace de transport şi de încălzirea tradiţională a locuinţelor;

- activităţile economice tradiţionale nu constituie surse majore de poluare atmosferică.

Sol - lipsa unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor;

- eliminarea apelor menajere şi a apelor reziduale la suprafaţa terenului

- practici agricole ale producătorilor primari nesustenabile.

Biodiversitate - desţeleniri, defrişări, lucrări ameliorative, păşunat intensiv, dezvoltare rurală determina: vegetaţie periclitată cantitativ( specii autohtone) şi calitativ; faună periclitată cantitativ de practica monoculturilor; ruderalizare

Riscuri naturale există riscuri de: inundaţii, eroziune (de suprafaţă -309 ha),, alunecări de teren ( 450 ha).

Conservarea resurselor naturale - lipsa unui proiect de tilizarea sustenabilă a resurselor naturale. Patrimoniu cultural - insuficienta conservare a patrimoniului natural tangibil şi

intangibil. Zonarea teritorială - inconsistența zonării administrative în raport cu necesităţile

populaţiei; Conştientizarea publicului asupra problemelor de mediu

- informare, conştientizare limitată a publicului; - slaba participare a publicului la luarea deciziilor de mediu.


75

5. OBIECTIVELE DE PROTECŢIA MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NAŢIONAL, COMUNITAR SAU INTERNAŢIONAL RELEVANTE PENTRU PUG – RĂDĂȘENI

În tabel sunt prezentate aspectele legislative şi obiective privind protecţia mediului, stabilite în comparaţie cu obiectivele la nivel naţional, comunitar sau internaţional şi modul în care s-au avut în vedere la elaborarea PUG.

Aspect de mediu

Obiectiv stabilit la nivel naţional, comunitar, internaţional

Obiectivul relevant pentru PUG

Punctul de vedere din PUG

Aer Calitatea aerului trebuie sa corespundă legislaţiei naţionale care transpune Directivele 96/62/CE, 1999/30/CE, valorile limita pentru SO2, NO2, NO, particule în suspensie şi plumb. Strategia natională privind protecţia atmosferei urmăreşte stabilirea unui echilibru între dezvoltarea economico-socială şi calitatea aerului (HG nr.1856/2005). In legislatie se prevede întreţinerea şi modernizarea infrastructurii de transport rurtier (drumuri, mijloace de transport nepoluante).

Menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii aerului.

Asigurarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor: prevenirea apariţiei deşeurilor; minimizarea cantităţii de deşeuri produse; promovarea reciclării şi reutilizării; optimizarea metodelor de eliminare finală pentru deşeurile ce nu pot fi altfel valorificate.

asigurarea potabilităţii prin instituirea zonelor de protecţie sanitară a captărilor de apă din subteran, respectarea distanţelor sanitare între acestea şi eventualele surse de impurificare (closete, microferme de animale, unități industriale).


- Înființarea unei reţele de alimentare cu apă în sistem centralizat , unui sistem centralizat de canalizare şi staţie de epurare în satele componente

- Regularizarea pâraielor de pe teritoriul comunei

Apa Calitatea apei trebuie să corespundă legislaţiei în vigoare care transpune prevederile Directivei

Asigurarea calităţii apelor de suprafaţă şi

Apa potabilă este asigurată din surse proprii, puţuri săpate de tip fântâni alimentate din pânzele freatice şi


76

Cadru privind apa nr. 2000/60/CE. România trebuie să se alinieze normelor europene până la 31 decembrie 2015 pentru aglomerările mai mari de 10 mii locuitori echivalenţi şi până la 31 decembrie 2020 pentru aglomerările cuprinse între 2 mii şi 10 mii locuitori echivalent.

subteran prin limitarea poluării din surse punctiforme sau difuze.

construite de localnici din piatră sau beton.


- Înființarea sistemului de canalizare stradală racordat în final la o staţie de epurare.

Sol Teritoriul României este declarat ca zonă sensibilă la nitraţi. Calitatea solului trebuie refacută şi îmbunatăţită. Este necesară refacerea ecosistemelor terestre, execuţia de lucrări pentru combaterea eroziunii solului şi apărarea împotriva inundaţiilor.

Protecţia calităţii solului şi reducerea suprafeţelor afectate de depozitările necontrolate de deşeuri, reducerea fenomenelor erozionale, alunecările de teren.

Asigurarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor, precum şi înfiinţarea sistemului centralizat de alimentare cu apă, a sistemului de canalizare şi a staţiei de epurare a apelor uzate. Respectarea distanţelor sanitare dintre sursele de apă, suprafeţele cultivate şi platformele de gunoi. Fertilizarea solului, în special cu îngrăşământ natural; Imbunătăţirea practicilor agricole prin creşterea competenţelor profesionale ale resurselor umane care lucrează în agricultură/zootehnie. Recuperarea terenurilor degradate de alunecări şi eroziune prin consolidări, plantaţii şi alte lucrări de combatere a degradării solurilor; utilizarea raţională a pajiştilor, prin evitarea suprapăşunatului, păşunatul alternativ pe parcele.

Sănătatea populaţiei

Legislaţia românească este aliniată la legislaţia europeană în cea ce priveşte sănătatea populaţiei prin asigurarea condiţiilor de igienă (apa curentă, canalizare, depozitarea controlată a deşeurilor).

Imbunatatirea calităţii vieţii, creşterea confortului, evitarea îmbolnavirilor epidemiologice.

Păstrarea sau îmbunatăţirea calitatăţii apei, aerului, solului va asigura, implicit sănătatea populaţiei.

Biodiversitate Utilizarea durabilă a diversităţii biologice Stoparea exploatării Comuna deţine o suprafaţă mică de pădure, 13 ha,


77

a

neraţionale a biodiversităţii.

din care 10,5 ha se află în administrarea Ocolului Silvic Fălticeni, iar 2,5 ha în proprietatea privată a oamenilor. Protecţia fondului forestier se execută prin efectuarea de lucrări silvice pentru întreţinerea pădurii (curăţiri).

Măsuri şi politici de interzicere a tăierilor necontrolate a pădurilor. Menţinerea și respectarea metodele tradiţionale de exploarare a plantelor furajere, medicinale şi a animalelor.

Riscuri naturale

Legislaţia natională are prevederi pentru creşterea protecţiei populţiei faţă de riscurile naturale care se pot preveni (alunecări de teren, inundaţii) prin luarea de măsuri anticipate apariţiei fenomenelor sau pentru eliminarea efectelor acestora.

Protecţia populaţiei prin diminuarea efectelor inundaţiilor şi alunecărilor de teren.

Se delimitează zonele expuse la riscuri naturale şi se iau măsuri de reducerea a impactului acestor riscuri (pentru alunecări-menţinerea învelişului vegetal pe versanţii înclinaţi; practicarea arăturilor în sensul curbelor de nivel; drenări de suprafaţă şi subterane, prin intermediul cărora apa să fie evacuată în afara regiunii cu potenţial de alunecare;

Realizarea de măsuri nestructurale (controlul utilizării albiilor minore, elaborarea planurilor bazinale de reducere a riscului la inundaţii şi a programelor de măsuri)

Intreţinerea albiilor cursurilor de apă şi a văilor torenţiale prin îngrijirea vegetaţiei de pe maluri, prin controlul strict asupra depozitării gunoaielor şi a altor materiale care pot colmata secţiunea de scurgere a apei; Lucrări de nivelare şi modelare a terenurilor cu alunecări, pentru eliminarea excesului de apă de pe versanţi şi asigurarea unui drenaj natural-extern.

Realizarea de lucrări agro-pedo-ameliorative pentru


78

combaterea alunecărilor şi eroziunii.

Zonarea teritoriala

Legislaţia prevede corelarea intravilanului existent cu evidenţa OCOTA în vederea asigurării unei bune administrări a terenurilor şi a unei dezvoltări edilitare judicioase.

Protejarea populaţiei şi a zonelor de locuit prin separarea de terenurile cu activitaţi economice şi servicii

Pune de acord nevoile populaţiei cu dezvoltarea urbanistică a localitaţii. Alocă terenuri pentru dezvoltarea socio-economică, cu respectarea normelor de proiecţie a mediului.

Conservare / utilizare eficientă a resurselor naturale

Legislaţia natională aliniată la Directivele U.E. impune conservarea şi utilizarea eficientă a resurselor naturale

Conservarea resurselor naturale.

Se creează premize pentru conservarea diversității floristice şi faunistice şi exploatarea raţională a fondului forestier pentru menţinerea funcţiilor de protecţie a mediului înconjurator, şi anume: funcţia hidrologică, funcţia de protecţie a solului şi de asigurare a stabilităţii terenurilor, funcţia de ameliorare a factorilor climatici şi aceea de purificare a atmosferei.

Promovarea agroturismului ecologic, punerea în valoare a patrimoniului cultural, punerea în valoare a elementelor de cadru natural şi a peisajelor .

Stimularea construirii de locuinţe din materiale durabile. Patrimoniu cultural

Legislaţia natională (OUG nr. 195/2005) conţine prevederi referitoare la menţinerea şi ameliorarea fondului peisagistic natural şi antropic, de refacere peisagistică a zonelor de interes turistic sau de agrement, de protejare, refacere şi conservare a monumentelor istorice, a ariilor naturale protejate

Asigurarea protecţiei peisajului natural, cultural şi istoric

Construcţia şi promovarea unui brand Rădășeni;

Organizarea şi conducerea unei politici turistice parteneriale.

Consolidarea, restaurarea, conservarea şi protecţia obiectivelor culturale locale (monumente istorice, traditii, obiceiuri ) și a cadrului natural .

Conştientizarea publicului

Legislaţia natională, în concordanţa cu cea europeană prevede accesul liber al cetaţenilor la informaţia de mediu (HG nr. 1115/2002) implementarea obligaţiilor rezultate din Convenţia

Creşterea responsabilităţii publicului faţ de mediu

PUG a rezultat în urma consultării populaţiei privind direcţiile de dezvoltare a localităţii. Primăria informează cetăţenii despre hotărârile adoptate de consiliul local.


79

privind accesul publicului la luarea deciziilor în probleme de mediu semnată la Aarhus la 25 iunie 1998 şi ratificată prin Legea nr. 86/2000 privind stabilirea cadrului de participare a publicului la elaborarea anumitor planuri şi programe în legatură cu mediul.


80

Documente de referinţă ce stabilesc politica actuală a României de conservare a mediului /biodiversităţii şi utilizare durabilă a componentelor sale

Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 (PND) detaliază obiectivele specifice pe direcţii prioritare care integrează direct şi/sau indirect cerinţele conservării biodiversităţii şi dezvoltării durabile pe termen scurt şi mediu; dintre acestea citam urmatoarele:

- creşterea competitivităţii şi dezvoltării economiei bazate pe cunoaştere;

- aducerea la standarde europene a infrastructurii de bază care să pună accentul pe dezvoltarea durabilă a infrastructurii şi mijloacelor de transport prin reducerea impactului asupra mediului;

- îmbunătăţirea sistemelor sectoriale şi regionale ale managementului de mediu;

- conservarea biodiversităţii şi reconstrucţia ecologică;

- prevenirea riscurilor şi intervenţia în cazul unor calamităţi naturale;

Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013 (CSNR), aprobat de Comisia Europeană la 25 iunie 2007, stabileşte priorităţile de intervenţie ale Instrumentelor Financiare ale UE (Fondul European de Dezvoltare Regională - FEDR, Fondul Social European - FSE şi Fondul de Coeziune - FC) în cadrul politicii de coeziune economică şi socială şi face legătura între priorităţile Planului Naţional de Dezvoltare 2007-2013 şi cele ale UE stabilite prin Orientările Strategice Comunitare privind Coeziunea 2007-2013 şi Strategia Lisabona revizuită.

Strategia Naţională de Dezvoltarea Durabilă (2010 – 2030) stabileşte obiective concrete pentru trecerea, într-un interval de timp rezonabil şi realist, la modelul de dezvoltare generator de valoare adăugată înaltă, propulsat de interesul pentru cunoaştere şi inovare, orientat spre îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii oamenilor şi a relaţiilor dintre ei în armonie cu mediul natural. Obiectivele formulate în Strategie vizează menţinerea, consolidarea, extinderea şi adaptarea continuă a configuraţiei structurale şi a capacităţii funcţionale a biodiversităţii ca fundament pentru menţinerea şi sporirea capacităţii sale de suport faţă de presiunea dezvoltării sociale şi creşterii economice şi faţă de impactul previzibil al schimbărilor climatice. .

Strategia de Dezvoltare Regionala Nord-Est, 2007-2013: obiective de dezvoltare a turismului si protectie a ariilor protejate

În România, managementul pădurilor se realizează conform principiilor de gestionare durabilă stabilite prin Codul Silvic (Legea nr. 46/2008 cu modificările şi completările ulterioare).

Managementul pădurilor se face pe baza amenajamentelor silvice elaborate conform normelor tehnice cu respectarea următoarelor principii:

a) principiul continuităţii recoltelor de lemn;

b) principiul eficacităţii funcţionale;

c) principiul asigurării conservării şi ameliorării biodiversităţii;

d) principiul economic.


81

După ratificarea CBD (Conventia asupra diversitatii biologice), au fost stabilite o serie de principii şi criterii pentru certificarea produselor forestiere, în scopul stabilirii unui management durabil al pădurilor. Acest proces a fost parte din proiectul „Managementul Conservării Biodiversităţii”, finanţat de GEF/Banca Mondială, Guvernul României şi RNP.

Obiectivele operaţionale pentru asigurarea managementului durabil al pădurilor sunt:

1. Implementarea Ghidurilor generale pentru conservarea pădurilor de la nivel European (Conferinţa de la Helsinki - Rezoluţia H2) şi a recomandărilor Forumului Interguvernamental al Pădurilor (IPF);

2. Întărirea capacităţii instituţionale de administrare şi control a activităţilor de exploatare a masei lemnoase;

3. Dezvoltarea mecanismelor de stimulare a proprietarilor de terenuri forestiere pentru certificarea pădurilor.

Obiective privind biodiversitatea

În iunie 1992, în cadrul UNCED un număr de 153 de state, inclusiv Uniunea Europeană, au semnat CBD, care a intrat în vigoare pe 29 decembrie 1993. La începutul anului 2010 CBD este ratificată de 193 de Părţi şi reprezintă astăzi cel mai important instrument internaţional în coordonarea politicilor şi strategiilor la nivel global privind conservarea biodiversităţii. România a ratificat CBD prin Legea nr. 58/1994.

Obiectivele Convenţiei privind Diversitatea Biologică sunt următoarele:

- conservarea diversităţii biologice

- utilizarea durabilă a componentelor diversităţii biologice

- imparţirea corectă şi echitabilă a beneficiilor rezultate din utilizarea resurselor genetice.

De asemenea, la Summit-ului Pământului au mai fost adoptate Agenda 21, Declaraţia de la Rio cu privire la Mediu şi Dezvoltare, Declaraţia Principiilor Pădurilor şi Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbări Climatice ratificată prin Legea 24/1994.

Pentru punerea în aplicare a Strategiei UE privind conservarea biodiversităţii a fost stabilit un Plan de Acţiune, cu următoarele obiective prioritare:

1. Menţinerea diversităţii ecosistemelor, habitatelor şi biomurilor în interiorul zonelor protejate

2. Menţinerea diversităţii specifice prin: - Refacerea, menţinerea sau reducerea declinului populaţiilor aparţinând speciilor ; Îmbunătăţirea statutului speciilor periclitate.

3. Menţinerea diversităţii genetice prin: - Conservarea diversităţii genetice a plantelor de cultură, a animalelor domestice, a speciilor cu importanţă economică, precum şi menţinerea tradiţiilor comunităţilor locale de utilizare a acestora.

4. Reducerea presiunilor privind pierderea habitatelor, prin schimbarea destinaţiei terenurilor:

5. Limitarea impactului speciilor invazive


82

6. Stoparea exploatărilor nedurabile prin:

7. Reducerea presiunilor datorate schimbărilor climatice, poluării şi eroziunii solului.

8. Menţinerea capacităţii ecosistemelor de a furniza bunuri şi servicii ecologice.

Ecosistemele funcţioneaza ca sistem suport al vieţii prin: - Menţinerea capacităţii de suport a ecosistemelor; Stoparea declinului resurselor biologice, a cunoştinţelor tradiţionale a comunităţilor locale, a tehnicilor şi practicilor care permit exploatarea durabilă şi securitatea alimentară.

9. Asigurarea unei împărţiri corecte şi echitabile a beneficiilor rezultate din utilizarea resurselor genetice.

Măsurile stabilite pentru stoparea pierderii de biodiversitate se regăsesc în “Al 6-lea Program de Acţiune pentru Mediu” adoptat în 2002 de către Consiliul UE şi au fost reafirmate la Consiliul European de Primăvară din martie 2005, prin adoptarea Strategiei de la Lisabona.

În afară de impactul produs în modul de a gândi şi aborda biodiversitatea, CBD a generat şi dezvoltarea unor teme majore de acţiune:

a. Conştientizarea publicului. Convenţia a încurajat o mai bună înţelegere a importanţei biodiversităţii din punct de vedere socio-economic: bunurile şi serviciile asigurate, legătura dintre pierderile de biodiversitate şi problemele globale care ameninţă existenţa omenirii.

b. Strategii de conservare a biodiversităţii şi planuri de acţiune: prin planurile de acţiune s-au identificat priorităţile şi s-au stabilit politicile adecvate de dezvoltare durabilă.

c. Teme şi programe conexe. Convenţia a promovat programe de lucru privind biodiversitatea în agricultură, diversitatea zonelor aride, diversitatea pădurilor, a apelor interioare şi a celor marine, specii invazive, abordarea ecosistemică, bioindicatori, iniţiativa taxonomică globală, turism durabil.

Prin SNPACB (STRATEGIA NAŢIONALĂ ŞI PLANUL DE ACŢIUNE PRIVIND CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII), România îşi propune, pe termen mediu 2010-2020, următoarele ţinte strategice generale:

Ţinta 1: Stoparea declinului diversităţii biologice reprezentată de resursele genetice, specii ecosisteme şi peisaj şi refacerea sistemelor degradate până în 2020.

Ţinta 2: Integrarea politicilor privind conservarea biodiversităţii în toate politicile sectoriale până în 2020.

Ţinta 3: Promovarea cunoaştinţelor, practicilor şi metodelor inovatoare tradiţionale şi a tehnologiilor curate ca măsuri de sprijin pentru conservarea biodiversităţii ca suport al dezvoltării durabile până în 2020.

Ţinta 4: Îmbunătăţirea comunicării şi educării în domeniul biodiversităţii până în 2020.

Pentru îndeplinirea dezideratelor privind conservarea biodiversităţii şi utilizarea durabilă a componentelor sale urmare a analizei contextului general de la nivel naţional şi a ameninţărilor la adresa biodiversităţii, pentru asigurarea conservării „in-situ” şi „ex-situ” şi pentru împărţirea echitabilă a benficiilor utilizării resurselor genetice, au fost stabilite următoarele 10 obiective strategice:

A. Dezvoltarea cadrului legal şi instituţional general


83

B. Asigurarea coerenţei şi a managementului eficient al reţelei naţionale de arii naturale protejate

C. Asigurarea unei stări de conservare favorabilă pentru speciile protejate

D. Utilizarea durabilă a componentelor diversităţii biologice

E. Conservarea ex-situ

F. Controlul speciilor invazive

G. Accesul la resursele genetice şi împărţirea echitabilă a beneficiilor ce decurg din utilizarea acestor resurse

H. Susţinerea şi promovarea cunoştinţelor, practicilor şi inovaţiilor tradiţionale

I. Dezvoltarea cercetării ştiinţifice şi promovarea transferului de tehnologie

J. Comunicarea, educarea şi conştientizarea publicului

d. Cooperare internaţională. Au fost lansate programe de cooperare cu Convenţia Ramsar privind zonele umede, cu Convenţia ONU privind combaterea deşertificării, cu programele UNEP, FAO, IUCN.

Pentru monitorizarea implementării Planului de Acţiune au fost stabiliţi indicatori de performanţă pentru fiecare activitate (capitolul 5).

De asemenea, pentru evaluarea gradului de atingere a ţintelor strategice stabilite în capitolul 4, vor fi utilizaţi indicatorii SEBI 2010 (Streamlining European 2010 Biodiversity Indicators). Acest set de indicatori de monitorizare a biodiversităţii au fost fost adoptaţi în 2004 la COP7 (Mesajul de la Malahide4), iar în 2005 au fost adoptaţi şi la nivelul Consiliului Uniunii Europene prin PBLDS (Strategia Pan-Europeană a Diversităţii Biologie şi Peisajului – Pan European Biological and Lanscape Diversity Strategy).

Indicatorii SEBI 2010 răspund obligaţiilor asumate din punct de vedere politic la nivel naţional, comunitar, regional sau global pentru conservarea biodiversităţii şi utilizarea durabilă a componentelor sale, dar pot fi utilizaţi în mod suplimentar pentru evaluarea progresului şi în alte domenii (de ex. agricultură, silvicultură, reducerea sărăciei, sănătate, comerţ, dezvoltare durabilă).

Indicatorii SEBI2010 sunt clasificaţi în câteva grupe şi subgrupe după ţinta propusă a fi angajată în procesul de monitorizare, evaluare şi raportare, fiecare clasă de indicatori fiind descrisă în conformitate cu cerinţele de raportare ale statelor membre către Agenţia Europeană de Mediu. Clasele de indicatori ce vor fi monitorizaţi sunt următoarele:

1. Starea de conservare şi tendinţa componentelor diversităţii biologice

2. Utilizare durabilă

3. Ameninţări pentru biodiversitate

4. Integritatea ecosistemelor (bunuri şi servicii)

5. Utilizarea cunoştinţelor, inovaţiilor şi practicilor tradiţionale

6. Accesul la resursele genetice şi împărţirea echitabilă a beneficiilor


84

7. Transferul de tehnologie

Programul Operaţional Sectorial de MEDIU, 2007 – 2013

Programul Operaţional Sectorial de Mediu (POS Mediu) este strâns corelat cu obiectivele naţionale strategice prevăzute în Planul Naţional de Dezvoltare (PND) elaborat pentru perioada 2007-2013 şi Cadrul Naţional Strategic de Referinţă (CNSR), care se bazează pe principiile, practicile şi obiectivele urmărite la nivelul Uniunii Europene. POS Mediu este astfel conceput încât să reprezinte baza şi totodată un catalizator pentru o economie mai competitivă, un mediu mai bun şi o dezvoltare regională mai echilibrată. POS Mediu se bazează pe obiectivele şi priorităţile politicilor de mediu şi de dezvoltare a infrastructurii ale Uniunii Europene, reflectând atât obligaţiile internaţionale ale României, cât şi interesele specifice naţionale.

6. POTENŢIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

In conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 195/2005 privind protecţia mediului aprobată prin Legea 265/2005, modificată şi completată prin OUG nr. 114/2007 şi OUG 164/2008, obiectivele Planului de Urbanism General trebuie să ducă la atingerea obiectivelor de mediu stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional pentru a asigura o dezvoltare durabilă a localităţii.

Raportul de mediu pentru Planul Urbanistic General al comunei Rădășeni este un instrument care să vină în sprijinul administraţiei publice în alegerea priorităţilor şi etapizarea intervenţiilor în teritoriul administrat. Pentru a se face o evaluare corectă a impactului asupra mediului prin aplicarea planului se va folosi în analiză o scală care să ierarhizeze în ce direcţie (pozitiv sau negativ) se va influenţa calitatea factorilor de mediu implementarea Planului Urbanistic General. Se foloseste o scală cu 5 nivele: + 2: impact pozitiv semnificativ ; + 1: impact pozitiv ; 0: niciun impact ; -1: impact negativ; - 2: impact negativ semnificativ.

Principalele obiective şi acţiuni din PUG sunt:

I. Delimitarea şi dezvoltarea spaţiilor destinate activităţilor economice şi sociale; Prevederea zonelor de protecţie pentru zonele destinate locuițelor, cimitirelor, şoselelor şi malurilor apelor situate pe teritoriul comunei Rădășeni;

II. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere;

III. Imbunătăţirea şi dezvoltarea reţelei de infrastructură tehnico-edilitară;

IV. Protecţia mediului şi conservarea patrimoniului natural local.

Obiective operationale:

. dezvoltarea instituţiilor publice şi serviciilor

. dezvoltarea căilor de comunicaţii

. dezvoltarea gospodăriei urbane

. dezvoltare hidro-edilitară

. protejarea şi punerea în valoare a potenţialului natural


85

6.1. EVALUAREA EFECTELOR IMPLEMENTĂRII OBIECTIVELOR PUG ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU

6.1.1. EVALUAREA EFECTELOR IMPLEMENTĂRII OBIECTIVULUI - I. Delimitarea şi dezvoltarea spaţiilor destinate activităţilor economice şi sociale; Prevederea unor zone de protecţie a zonelor destinate locuințelor, cimitirelor, şosele şi malurilor apelor situate pe teritoriul comunei Rădășeni.

• Reabilitarea şi modernizarea imobilului căminului cultural; • Construirea Bisericii “Sfinţii Constantin şi Elena”; • Construirea unei creşe; • Dotarea căminului cultural din comuna Rădăşeni în vederea bunei desfăşurări a activităţilor

cultural – artistice: aparatură şi echipamente necesare proiectării filmelor, instrumente muzicale tradiţionale, amenajarea şi dotarea sălii de spectacole şi festivităţi (lumini, sonorizare, etc.)

• Dotarea şi modernizarea bibliotecii comunale cu mobilier nou, tehnică modernă: bază de date (catalog) al cărţilor şi autorilor pe calculator, înfiinţarea unei săli de lectură şi documentare;

• Spaţiu social dedicat mamei şi copilului aflaţi în dificultate, cu probleme de integrare socială sau victime ale violenţelor domestice;

• Amenajarea de locuri de joacă pentru grădiniţele din comună; • Imbunătăţirea permanentă a dotării şcolilor şi grădiniţelor, asigurarea tuturor condiţiilor necesare; • Atragerea de cadre didactice calificate şi monitorizarea activităţii acestora; • Implicarea şcolilor în educarea elevilor spre păstrarea tradiţiilor folclorice locale; • Imbunătăţirea continuă a fondului de carte din bibliotecile şcolilor şi a bibliotecii comunale. • Reamenajare piaţă agroalimentară. • Redarea unei suprafețe de 27,55 ha din terenurile libere pentru utilizarea lor în agricultură sau

construcţii (transporturi) • Reabilitarea fântânilor din domeniul public; • Respectarea zonei de protecţie la cimitire; • Instituirea zonei de protecţie la captările de apă, rezervoare, staţii de pompare, staţii de clorinare,

staţie de epurare; Evaluarea efectelor implementării obiectivului PUG I Factor de mediu/social

Obiective de mediu relevante Impact

Justificarea impactului

Apa Asigurarea calităţii apelor de suprafaţa şi subterane prin limitarea poluării din surse punctiforme sau difuze.

+ 1 Diminuarea poluării apei din pânza freatică prin reabilitarea fântânilor şi respectarea zonelor de protecţie instituite. Temporar, lucrările de construcţii pot duce la afectarea calităţii resurselor de apă prin pătrunderea accidentală a reziduurilor în apele de suprafaţă .


86

Aer Menţinerea şi îmbunatăţirea calitătii aerului. Reducerea la minim a impactului transportului şi arderilor de combustibili tradiţionali asupra calităţii aerului. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

0 Pe termen scurt se poate manifesta un impact temporar negativ pe parcursul lucrărilor de investiţii prin emisii de praf şi gaze rezultate din activitatea maşinilor şi utilajelor de construcţie. Pe termen lung prin realizarea încalzirii centrale pentru instituţii publice şi locuinţe efectul este pozitiv.

Sol Protecţia calităţii solului şi reducerea suprafeţelor afectate de depozitele necontrolate de deşeuri; diminuarea practicilor agricole poluante, reducerea fenomelelor de degradare a solului.

0 Activităţile de construcţii publice şi particulare afectează un anumit volum de sol prin excavare şi redistribuire.

Biodiversitate Exploatarea raţională a biodiversităţii locale, protecţia speciilor de faună şi floră pentru care au fost declarate arii de protecţie

0 lucrările de construcţii în intavilanul extins duc la o modificare a biodiversităţii locale prin extinderea suprafeţelor ocupate cu plante ruderale şi rezerva de seminţe a plantelor ruderale.


Imbunătăţirea calităţii vieţii, creşterea confortului, evitarea îmbolnăvirilor epidemiologice.

+2 Dezvoltarea economico-socială, dezvoltarea bazei sportive şi modernizarea bazei materiale de desfăşurare a activităţilor culturale duc la creşterea calităţii condiţiilor de viaţă şi de sănătate a populaţiei.

Riscuri naturale Protecţia populaţiei prin diminuarea efectelor alunecărilor de teren şi a inundaţiilor

0 Nu se prevede impact


Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

0 Nu se manifestă un impact direct semnificativ


Conservarea / utilizarea sustenabilă a resurselor naturale.

+ 1 Protecţia apelor de suprafaţă prin delimitarea zonelor de protecţie.

Patrimoniu cultural

Protecţia şi restaurarea patrimoniului cultural tangibil şi intangibil.

+ 1 Dezvoltarea spaţiilor destinate promovării educaţiei şi culturii locale/regionale/naţionale.


Protejarea populaţiei şi a zonelor de locuit prin separarea de terenurile cu activităţi economice şi servicii

+1 Favorizează dezvoltarea socio-economică rurală.


Creşterea responsabilităţii publicului faţă de problemele de mediu şi fundamentarea comportamentelor proactive în domeniul protecţiei mediului.

+ 1 Implicarea populaţiei în atingerea prevederilor OB1.

Total punctaj +7


87

+ 2: impact pozitiv semnificativ ; + 1: impact pozitiv ; 0: niciun impact ; -1: impact negativ ; - 2: impact negativ semnificativ

6.1.2 EVALUAREA EFECTELOR IMPLEMENTARII OBIECTIVULUI - II. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere

- realizarea de trotuare şi alei pentru circulaţia pietonală, în special în centrul civic şi de-a lungul drumurilor intens circulate din comună; - reabilitarea şi modernizarea drumurilor comunale şi săteşti prin pietruire şi / sau asfaltare; - crearea şi/sau modernizarea drumurilor forestiere şi agricole de pe teritoriul administrativ al comunei Rădăşeni; - marcarea corespunzătoare a drumurilor comunei;

- amenajarea de drumuri noi în intravilan pentru asigurarea accesului la unele loturi şi locuinţe;

- amenajarea de spaţii de parcare;

- achiziţionarea de utilaje de dezăpezire, dată fiind frecvenţa ridicată a fenomenelor de înzăpezire;

- construirea de noi poduri şi podeţe în reţeaua locală de drumuri, acolo unde este necesar;

- realizarea de trotuare şi alei pentru circulaţia pietonală.

Evaluarea efectelor implementării obiectivului PUG II Factor de mediu/social



Apa Asigurarea calităţii apelor de suprafaţă şi subterane prin limitarea poluării din surse punctiforme sau difuze.

+1 Apa pluvială se scurge controlat prin acostamente, şanţuri amenajate, rigole de colectare din lungul drumurilor.

Aer Menţinerea şi îmbunatăţirea calităţii aerului. Reducerea la minim a impactului transportului asupra calităţii aerului.

+ 1 Reducerea emisiilor de praf şi a gazelor de eşapament prin asfaltarea drumurilor şi deplasarea vehicolelor cu o viteza aproximativ constantă încadrată în limite legale .


+ 1 Reducerea tasării şi eroziunii solului prin modernizarea drumurilor, şanţurilor amenajate şi rigolelor de pe teritoriul administrativ al comunei Rădășeni;

Biodiversitate Exploatarea ratională a biodiversităţii locale

0 Nu este prevăzut impact


Imbunatăţirea calităţii vieţii, creşterea confortului, evitarea îmbolnăvirilor epidemiologice.

+2 Creşte siguranţa în transport, creşte nivelul de securitate personală, de civilizaţie.


0 Nu este previzionat un impact direct.


88


Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.

0 Nu este previzionat un impact direct


Conservarea / utilizarea sustenabilă a resurselor naturale.

0 Nu este previzionat un impact direct

Patrimoniu cultural


+2 Dezvoltarea căilor de transport şi amenajarea spaţiilor de parcare permit dezvoltarea turismului, valorificarea şi protecţia patrimoniului natural al zonei;



+1 Cresc conexiunile între arii funcţionale din cadrul aceleaşi localităţi


Creşterea responsabilităţii publicului faţă de probelemele mediu şi fundamentarea comportamentelor proactive în domeniul protecţiei mediului.

+ 1 Cresc posibilitaţile de dezvoltarea locală sustemabilă.

Total punctaj +9

+ 2: impact pozitiv semnificativ ; + 1: impact pozitiv ; 0: niciun impact ; -1: impact negativ ; - 2: impact negativ semnificativ 6.1.3. EVALUAREA EFECTELOR IMPLEMENTĂRII OBIECTIVULUI III. Imbunătăţirea şi dezvoltarea reţelei de infrastructură tehnico-edilitară

- realizarea sistemului centralizat de alimentare cu apă;

- realizarea sistemului centralizat de canalizare în satele componente;

- construirea şi punerea în funcţiune a staţiei de epurare;

- introducerea reţelei de alimentare cu gaze naturale;

- modernizarea iluminatului public;

- conectarea de noi abonaţi la reţeaua telefonică (internet, servicii de telefonie);

- conectarea la Internet, extinderea reţelei de telefonie fixă, instalarea unor antene de telefonie mobilă, extinderea TV prin cablu, TV digitală;

Evaluarea efectelor implementării obiectivului PUG III Factor de mediu/social




+ 2 Acţiunile de gospodărire a apelor şi lucrările de modernizare şi sistematizare a distribuţiei apei şi canalizare vor avea impact pozitiv asupra calităţii apei.


89

Aer Menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii aerului. Reducerea la minim a impactului transportului şi arderilor de combustibili tradiţionali asupra calităţii aerului. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

+ 1 Imbunătăţirea infrastructurii de apa – canal și introducerea reţelei de alimentare cu gaze naturale reduc nivelul poluării atmosferice.


+ 2 Controlul apelor reziduale, epurarea apelor uzate au impact pozitiv asupra calităţii solurilor.

Biodiversitate Exploatarea raţională a biodiversităţii locale

+ 1 Raţionalizarea consumului de apă potabilă şi controlul apelor reziduale au impact pozitiv asupra biodiversităţii prin gestiunea controlată a resursei apă.


Imbunatăţirea calităţtii vieţii, creşterea confortului, evitarea îmbolnăvirilor epidemiologice.

+2 Imbunătăţirea infrastructurii tehnico-edilitare va duce la îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei din localitate.


0 Nu se prevede impact



+1 Controlul apelor reziduale va avea efect pozitiv asupra echilibrului între diferitele componente ecosistemice reducând eliberarea de gaze de sera.


Conservarea / utilizarea sustenabila a resurselor naturale.

+ 1 Raţionalizarea consumului de apă, gaze, energie.

Patrimoniu cultural


+1 Dezvoltarea reţelei de infrastructură tehnico-edilitara implică şi creşterea gradului de conştiinţa civică şi protecţie asupra valorilor patrimoniului local.



+2 Favorizează dezvoltarea socio-economică rurală.

Constientizarea populatiei

Creşterea responsabilităţii publicului faţă de probelemele de mediu şi fundamentarea comportamentelor proactive în domeniul protecţiei mediului.

+ 2 Creşte atractivitatea zonei şi responsabilitatea faţă de păstrarea valorilor cadrului natural.

Total punctaj +15

+ 2: impact pozitiv semnificativ ; + 1: impact pozitiv ; 0: niciun impact ; -1: impact negativ ; - 2: impact negativ semnificativ


90

6.1.4. EVALUAREA EFECTELOR IMPLEMENTĂRII OBIECTIVULUI IV. Protecţia mediului şi conservarea patrimoniului natural local. - managementul integrat al deşeurilor menajere, managementul deşeurilor industriale; - construirea instalaţiilor de epurare / preepurare a apelor uzate menajere şi/sau industriale implementarea de sisteme de monitorizare a calităţii factorilor de mediu (aer, apa, sol); - stoparea poluării şi depoluarea pâraielor, inclusiv repopularea acestora; - realizarea infrastructurii de utilităţi (alimentare cu apă, reţele de canalizare, gaze naturale); - amenajarea cursurilor de apă şi realizarea unor sisteme de avertizare şi alarmare sonoră a populaţiei şi a obiectivelor din zonele potenţial afectate de inundaţii; - regularizarea şi apărări de maluri râul Şomuzul Mare şi afluenţi; - realizarea unor perdele de protecţie în lungul arterelor rutiere intens circulate (drumurile judeţene); - stabilizarea versanţilor din apropierea căilor de acces – drumuri judeţene sau comunale afectate de alunecări de teren; - instituirea zonelor de protecţie sanitară la cursurile de apă; - dezvoltarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor, de transport şi depozitare; Astfel, protecţia mediului vizeaza actiuni pozitive pe componenta abiotică, tangenţial tratate şi prin obiectivele anterioare: -dezvoltarea şi perfecţionarea capacităţii de prevenire, control şi intervenţie la accidente şi riscuri naturale; -recuperarea terenurilor degradate şi poluate; -gestionarea deşeurilor, reciclarea şi refolosirea deşeurilor recuperabile; -diminuarea până la eliminare a surselor de poluare. Aceste precizări servesc la justificarea impactului Evaluarea efectelor implementării obiectivului PUG V Factor de mediu/social




+1 Reducerea fenomenelor de poluare şi menţinerea biodiversităţii în intravilan imbunătăţeste calitatea mediului abiotic.

Aer Menţinerea şi îmbunatatirea calităţii aerului. Reducerea la minim a impactului transportului şi arderilor de combustibili tradiţionali asupra calităţii aerului. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

+1 Reducerea poluării, gestionarea deşeurilor, conservarea biodiversitşţii vor duce la creşterea calităţii aerului.


+1 Recuperarea terenurilor libere, reducerea fenomenelor de poluare, gestionarea deşeurilor, conservarea biodiversităţii vor duce la protecţia calităţii solurilor.


91

Biodiversitate

Stoparea exploatării neraţionale a biodiversităii locale

+1 Protecţia şi conservarea naturii, a resurselor naturale şi a biodiversităţii asigură baza dezvolării durabile.


Imbunătăţirea calităţii vieţii, creşterea confortului, evitarea îmbolnăvirilor epidemiologice.

+2 Creşte calitatea factorilor de mediu şi, implicit calitatea vieţii populaţiei.

Riscuri naturale

Protecţia populaţiei prin diminuarea efectelor alunecărilor de teren şi a inundaţiilor.

+2 Impact pozitiv prin: dezvoltarea şi perfecţionarea capacităţii de prevenire, control şi intervenţie la accidente şi riscuri naturale.



+1 Se reduc emisiile de gaze cu efect de seră.


Conservarea / utilizarea sustenabila a resurselor naturale.

+ 1 Se reduce presiunea asupra resurselor naturale.

Patrimoniu cultural


+2 Se conservă valorile patrimoniului natural şi, implicit al celui cultural.



+2 Favorizeaza dezvoltarea socio-economică, dar și conservarea cadrului natural.


Creşterea responsabilităţii publicului faţă de probelemele mediu şi fundamentarea comportamentelor proactive în domeniul protecţiei mediului.

+ 2 Creşte responsabilitatea faţă de calitatea mediului, indestructibil legată de calitatea vieţii omului.

Total punctaj

+16

+ 2: impact pozitiv semnificativ ; + 1: impact pozitiv ; 0: niciun impact ; -1: impact negativ ; - 2: impact negativ semnificativ 6.2. Evaluarea efectului cumulativ al implementării PUG asupra obiectivelor de mediu Evaluarea efectului cumulativ al implementării PUG asupra mediului s-a realizat pe baza insumării punctajului acordat pentru fiecare valoare a impactului pe fiecare factor de mediu. Datele obţinute pot fi urmărite în tabelul de mai jos. OB I OB II OB III OB IV Total Factor de mediu/obiectiv PUG

Delimitarea şi dezvoltarea spaţiilor destinate activitaţilor

Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere

Imbunătăţirea şi dezvoltarea reţelei de infrastructura tehnico-edilitară

Protecţia mediului şi conservarea patrimoniului natural local.


92

economice şi sociale

Apa + 1 +1 + 2 +1 +5 Aer 0 + 1 + 1 +1 +3 Sol 0 + 1 + 2 +1 +4 Biodiversitate

0 0 + 1 +1 +2


+2 +2 +2 +2 +8

Riscuri naturale

0 0 0 +2 +2


0 0 +1 +1 +2


+ 1 0 + 1 + 1 +3

Patrimoniu cultural

+ 1 +2 +1 +2 +6


+1 +1 +2 +2 +6


+ 1 + 1 + 2 + 2 +6

+7 +9 +15 +16 47 Legenda: + 2: impact pozitiv semnificativ ; + 1: impact pozitiv ; 0: niciun impact ; -1: impact negativ ; - 2: impact negativ semnificativ ; Cu +47 puncte dintr-un maxim teoretic de +110 puncte, obiectivele PUG comuna Rădășeni pot fi implementate fără a presupune un impact negativ asupra mediului. Pe baza evaluării efectelor cumulative ale implementării obiectivelor din PUG s-a analizat dacă obiectivele de mediu se pot atinge sau există riscul încălcării standardelor de mediu. Obiectiv de mediu Evaluare cumulativă Nota Estimarea premiselor

atingerii obiectivului

Protectia calităţii aerului Obiectivele prevăzute în P.U.G. nu au influenţă negativă asupra calităţii aerului

+3 Pozitivă

Asigurarea calitatii apelor de suprafata si subterane

Obiectivele prevazute în P.U.G. nu au influenţă negativă asupra calităţii apelor de suprafaţă şi

+5 Pozitivă


93

subterane.

Protecţia biodiversităţii Obiectivele preăzute în P.U.G. nu au influenţa negativă asupra factorilor climatici (apa, aer, sol) şi sociali, neinfluenţând negativ componentele biodiversitaţii

+2 Pozitivă

Protecţia solului Obiectivele prevăzute în P.U.G. nu au influenţa negativă asupra solului

+4 Pozitivă

Imbunătăţirea calităţii vieţii

Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influenţă pozitivă asupra calităţii vieţii

+8 Pozitivă

Protecţie la riscuri naturale

Obiectivele prevazute în P.U.G. au influenţa pozitivă asupra protecţiei la riscuri naturale

+2 Pozitivă

Asigurarea protecţiei patrimoniului

Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influenţa pozitivă asupra protecţiei patrimoniului

+6 Pozitivă

Zonarea teritorială Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influenţă pozitivă asupra zonării teritoriului

+6 Pozitivă

Conservarea resurselor Obiectivele prevăzute în P.U.G. nu au efect negativ asupra conservării resurselor naturale

+3 Pozitivă

Creşterea responsabilităţii publicului faţă de mediu

Obiectivele prevăzute în P.U.G implica educarea, informarea şi participarea populaţiei la luarea deciziilor privind calitatea mediului

+6 Pozitivă

Din evaluarea cumulativă a implementării obiectivelor PUG rezultă că nu sunt efecte negative asupra obiectivelor de mediu. Efectele atingerii obiectivelor din Planul Urbanistic General al comunei Rădășeni pe termen mediu şi lung se vor corela cu respectarea ţintelor propuse în politicile de mediu adoptate la nivel naţional.


94

7. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SANĂTĂŢII ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER Având în vedere amplasarea localităţii, activităţile economice prezente şi viitoare, precum şi faptul că aplicarea măsurilor din Planul Urbanistic General nu au un impact negativ asupra mediului şi a stării de sănătate a populaţiei locale, se poate aprecia că nu vor exista efecte negative semnificative asupra mediului înconjurator, în context transfrontalier. 8. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA COMPLET ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PUG Cu toate că, din analiza evaluării obiectivelor Planului urbanistic general rezultă că obiectivele de mediu vor fi atinse, este necesar să se stabilească măsuri preventive pentru compensarea oricărui efect negativ şi pentru întărirea efectelor pozitive. Prevenirea şi reducerea efectelor adverse asupra mediului se poate face numai prin considerarea evaluării de mediu în toate etapele de pregatire ăi implementare a proiectelor. In cazul concret, al implementării prevederilor din PUG pentru comuna Rădășeni se recomandă urmatoarele măsuri de reducere/atenuare a efectelor aplicării planului: -In cazul zonării teritoriale este necesar ca destinatia terenurilor să fie respectată, aşa cum a fost indicat în plan. Consiliului Local îi revine obligaţia respectării cu stricteţe a destinaţiei terenurilor, mai ales în problemele privitoare la interdicţiile de construire temporară şi permanentă, a culoarelor şi terenurilor destinate dezvoltării infrastructurii de servicii de gospodărie urbană, a zonelor cu riscuri naturale, a zonelor de protecţie sanitară cu regim sever. După aprobare, planul având caracter legislativ local în problemele dezvoltării rurale, este necesar să se respecte separarea zonei de locuit şi activităţi complementare de activităţile economice. -Administraţia publică locală trebuie să respecte destinaţia zonei, iar la eliberarea Certificatelor de urbanism să specifice regimul juridic şi tehnic al terenurilor. De asemenea, se va solicita, în scris, ca pentru orice propunere de dezvoltare economică să se elibereze acord de mediu de instituţiile abilitate prin lege. Aşa cum s-a specificat, toate proiectele cu impact potenţial asupra mediului vor fi însoţite de studii de evaluare a impactului conform legislaţiei în vigoare. Evaluările de impact vor ţine seama pe langă conformarea cu prevederile legislaţiei în vigoare şi dacă: - s-au aplicat cele mai bune tehnici de intervenţie; - sunt prevăzute măsuri compensatorii pentru atenuarea efectelor semnificativ negative asupra mediului; - sunt prevăzute măsuri care să facă mediul receptor mai puţin vulnerabil; - sunt prevăzute măsuri de monitorizare a efectelor asupra mediului după implementarea proiectului. Pentru factorul de mediu – aer, în PUG sunt prevăzute măsuri al caror efect ar putea afecta calitatea acestuia. Dezvoltarea localităţii impune execuţia de lucrări pentru: refacerea şi modernizarea infrastructurii rutiere, lucrări de execuţie construcţii, extinderea reţelei de canalizare, depozitarea controlată a deşeurilor, dezvoltarea activităţilor agro-industriale şi agro-turistrice. Ca măsuri de compensare se prevăd:


95

- pe durata lucrărilor de execuţie a lucrărilor mai sus amintite, a execuţiei de construcţii de noi obiective de interes economic sau gospodăresc se vor lua măsuri pentru a diminua emisiile de praf (prin stropire se împiedică ridicarea prafului în zona de lucru ), zgomot şi vibraţii (devierea şi fluidizarea traficului, interzicerea parcărilor în zona, etc.), se va menţine curăţenia pe drumurile publice; - depozitarea deşeurilor se face în containere selectiv ; operatorul de transport va trebui să respecte programul de ridicare şi transport, pe timp de iarnă sau de vară, a deşeurilor pentru a se evita descompunerea acestora şi generarea de mirosuri sau noxe; - pentru reducerea emisiilor de gaze provenite din arderea combustibililor pentru încălzirea locuinţelor se recomandă utilizarea de echipamente de producere a energiei cu randamente ridicate şi utilizarea gazelor naturale ; - în cadrul procesului de avizare a amplasării unei activităţi economice este necesară impunerea măsurilor de protecţie a aerului împotriva emisiilor de COV; se va cere agenţilor economici să utilizeze materii prime ecologice şi să prevadă echipamente de reţinere a eventualelor noxe eliminând astfel emisiile în atmosferă. În zona de protecţie hidrogeologică Măsuri de protecţie a apelor de suprafaţă:

- interdicţia de funcţionare a agenţilor economici care ar putea contamina sau impurifica cursurile de apă (exemple:garaje auto, unitati de service auto, gatere, vopsitoriile, sau alte asemenea care folosesc substanţe toxice greu degerabile),

- recomandări şi restricţii privind asigurarea în sistem individual al canalizării construcţiilor (unde nu poate fi asigurat sistemul centralizat),

- evacuarea dejectiilor de la grajdurile de animale, Prin PUG se stabilesc interdictii temporare de construcţii în zonele de inundatii până la înlaturea prin lucrări adecvate a acestor fenomene. Faţă de cele menţionate mai sus subliniem că pentru protecţia calităţii apelor de suprafaţă şi subterane se impun şi următoarele măsuri: - pentru fântâni se vor institui zone de protecţie sanitară care să asigure integritatea surselor;

- consumul de apă potabilă şi evacuarea apelor uzate vor fi monitorizate;

- substantele utilizate în tratarea apei potabile se vor gestiona conform legislaţiei în vigoare;

- se va implementa un sistem de verificare periodică a integrităţii sistemelor de distribuţie apa şi canalizare, de intervenţie rapidă în caz de avarie, eliminarea pierderilor asigură menţinerea stabilităţii terenului şi evitarea contaminării solului, a apelor de suprafată şi a pânzei freatice;

- în timpul executării lucrărilor de construcţii, indiferent de natura lor sau a proprietarului, se va interzice depozitarea materialelor pe malurile cursurilor de apă sau în albiile acestora;

- deşeurile rezultate în timpul lucrărilor de construcţii vor fi gestionate cu respectarea legislaţiei în vigoare (deşeurile de lemn, metal sau de carton, hârtie se vor valorifica prin agenţi economici autorizaţi, iar deşeurile din procesul de construire se vor depozita numai în locuri special amenajate).


96

- se vor executa lucrări hidrotehnice pentru indiguiri, eliminandu-se riscul de inundaţii în intravilanul localitaţii .

Pentru factorul de mediu – sol, în PUG sunt prevazute măsuri pentru protecţia acestuia, realizarea unui sistem de colectare a deşeurilor şi refacerea suprafeţelor de teren degradate. Se impun măsuri suplimentare, respectiv: - se interzice infiinţarea de depozite neamenajate de deşeuri în teritoriul administrativ al comunei; - pentru protecţia apelor de suprafaţă şi subterane se recomandă utilizarea cu precauţie a dejectiilor animaliere ca îngrasamânt natural, cu respectarea prevederilor legale în domeniu; - introducerea prioritară în planurile de dezvoltare pentru combaterea inundaţiilor, alunecărilor de teren; - pe durata executării lucrărilor de construcţii se vor lua măsuri pentru evitarea pierderilor de sol; la eliberarea Autorizatiei de construire se va insera obligaţia investitorului de a transporta pământul dislocat pentru regenerarea sau refacerea unor terenuri degradate sau mai puţin productive. Pentru sănătatea populaţiei în PUG sunt prevăzute lucrări pentru infiinţarea sistemului de distribuţie a apei potabile şi a reţelei de canalizare, realizarea colectării deşeurilor menajere. Măsurile prevăzute au un impact pozitiv asupra sănătaţii umane. Dezvoltarea serviciilor de gospodărie comunală trebuie completate cu o amplă campanie de conştientizare a populaţiei privind necesitatea respectării normelor de igienă şi sănătate asociate cu măsuri disciplinare, în temeiul legii, împotriva acelora care prin acţiuni voite aduc atingere mediului natural sau construit.

9. CRITERIILE CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTEI ALESE

Obţinerea variantei de PUG comuna Rădășeni s-a realizat prin remodelarea versiunii anteriaore a PUG Rădășeni ţinând cont de :

Tendinţele de dezvoltare manifestate în ultimii ani;

Opţiunile şi limitările privind potenţialul de dezvoltare al zonei;

Decalajul dintre situaţia existentă la nivelul comunei şi cea care se doreşte a fi realizată;

Nevoile şi opţiunile populaţiei comunei Rădășeni;

Cerinţele planurilor şi programelor locale /judeţene /regionale /naţionale. Metodologia de elaborare a PUG a presupus formularea obiectivelor şi ulterior a măsurilor în urma realizării unei analize a punctelor tari şi slabe. PUG Comuna Rădășeni nu prezintă alternative de măsuri pentru atingerea obiectivelor stabilite. Formularea măsurilor s-a făcut în principal pentru a răspunde nevoilor identificate în cadrul analizei SWOT, menţinându-se un nivel redus de detaliere care să permită o oarecare flexibilitate în definirea ulterioară a soluţiilor de implementare.


97

Varianta propusă a avut în vedere şi următoarele disfunctionalităţi :

- În comună forţa de muncă este în exces faţă de numărul locurilor de muncă existente. O parte a forţei de muncă din agricultură a plecat spre alte sectoare din judeţ sau din afara judeţului. - Existenţa pantelor mari ale terenului creează posibilitatea ca la ploi de lungă durată sau la topirea bruscă a zăpezii să se producă inundaţii care distrug malurile râurilor, terenurile agricole, etc.. - Există o serie de probleme privind starea fondului construit, îndeosebi a celui aflat în proprietatea statului, care are un grad avansat de uzură, încât unele construcţii au pereţii din lemn, învelitoarea din şindrilă şi fundaţiile din piatră. Lipsesc locuinţele sociale necesare pentru un anumit segment al populaţiei. - S-au semnalat disfuncţionalităţi privind asigurarea cantitativă şi calitativă a dotărilor social culturale. În primul rând există un deficit de săli de clasă. Reţeaua de magazine este inegal distribuită în teritoriu. De asemenea construcţiile din domeniul sanitar necesită reparaţii sau extinderi de spaţii noi. - În domeniul circulaţiei întâlnim o serie de aspecte critice: porţiuni de drum îngustat ca urmare a distrugerii unor maluri de-a lungul apelor, existenţa unor poduri cu un înalt grad de uzură, lipsa unor punţi pentru accese pietonale. - Inexistenţa în momentul de faţă a unei căi de circulaţie feroviare. - În comuna Rădăşeni nu există sistem centralizat de alimentare cu apă şi canalizare cu toate că teritoriul comunei oferă posibilităţi în acest sens. Aceste aspecte duc la un grad de confort scăzut în locuinţe. - Comuna Rădăşeni are un potenţial turistic care nu este pus în valoare. Există zone cinegetice, zone de belvedere, posibilităţi de practicare a sporturilor de iarnă, de pescuit, ascensiuni, drumeţii, cadru de compensare fizică şi morală, zonă pastorală, tradiţii etnofolclorice etc. - Mijloacele moderne de informare şi educare sunt slab reprezentate. - Nu există alte surse de finanţare a unităţilor şcolare decât fondurile bugetare. - Cea mai mare parte a drumurile comunale şi săteşti nu sunt modernizate, având îmbrăcăminte de pietriş, accesibilitatea fiind redusă în special pe timp nefavorabil. - Lipsa unei instituţii care să pregătească forţa de muncă calificată în vederea reînvierii meseriilor tradiţionale.

10. MĂSURILE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI

Aşa cum reiese din evaluarea potentialelor efecte asupra mediului, implementarea obiectivelor Planului Urbanistic General nu vor genera efecte semnificativ negative. In acelaşi timp, implementarea PUG-ului poate să aducă importante schimbări de natură economică sau socială în comuna Rădășeni.

Dezvoltarea echipării tehnico-edilitare, modernizarea drumurilor vor crea cadrul dezvoltării unor noi activităţi economice. Efectele implementării PUG-ului trebuie monitorizate de administraţia publică printr-o consecventa urmărire a aplicării măsurilor stabilite.

Impactul asupra factorilor de mediu se va evita prin respectarea următoarelor măsuri:

10. 1.Măsuri pentru protejarea factorului de mediu: aer

Principalele surse de emisii atmosferice rezultate ca urmare a implementării planului sunt surse staţionare de ardere asociate încălzirii spaţiilor rezidentiale, comerciale şi institutionale, precum şi surse mobile (trafic rutier). Pentru limitarea emisiilor de poluanţi în aerul atmosferic se vor lua următoarele măsuri generale:


98

- obiectivele existente să fie supuse reevaluării din punct de vedere al emisiilor, obtinându-se pentru acestea autorizaţia de mediu, eventual reautorizarea pentru cele care dispun deja de acest document; - orientarea în viitor pentru implementarea de tehnologii cu potenţial redus de poluare sau nepoluante; - utilizarea de tehnologii moderne, nepoluante; - reabilitări de drumuri şi modernizarea reţelei rutiere prin asfaltare, betonare sau pietruire; - realizarea unui program de întreţinere periodică a carosabilului şi a căilor pietonale în vederea diminuării emisiilor de pulberi în suspensie care sunt generate de trafic; - la eliberarea autorizaţiilor de construire pentru obiective noi se va impune şi respecta suprafeţele minime de spaţii verzi şi plantate, conform prevederilor legale din regulamentul general de urbanism.

10. 2.Măsuri pentru protejarea factorului de mediu: apa

- indicatorii de calitate ai apelor uzate epurate ce vor fi evacuate în receptorii naturali de pe teritoriul localităţii, se vor încadra în limitele impuse prin HGR. nr.188/2002, Anexa 3 - NTPA 001/2002, modificată şi completata cu HG nr.352/2005; - dimensionarea reţelelor de apă şi canalizare se va face în conformitate cu planul stabilit pentru zonă; - racordarea consumatorilor individuali la reţelele de alimentare cu apă se va realiza numai după execuţia şi punerea în funcţiune a sistemelor de canalizare;

- se impune instituirea unor zone de protecţie în lungul cursurilor de apă existente şi zone cu restricţii de construire; - precizarea în documentaţiile de urbanism ulterioare adoptării PUG-ului a restricţiilor la regimul construcţiilor ţinandu-se cont de limita de inundabilitate şi de riscurile seismice; 10.3. Măsuri pentru protejarea factorului de mediu: sol

- se va interzice realizarea construcţiilor de orice fel în zonele inundabile; - se va interzice depozitarea deşeurilor în locuri neautorizate; - se va interzice crearea unor noi depozite necontrolate de deşeuri pe teritoriul administrativ; - se va implementa sistemul de colectare selectivă a tuturor categoriilor de deşeuri de la populaţie, în vederea atingerii obiectivelor naţionale privind gestiunea deşeurilor: - reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile, colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje, reducerea cantităţilor de deşeuri de echipamente electrice, electronice prin reciclare şi valorificare, gestionarea corespunzatoare a uleiurilor uzate, acumulatorilor şi anvelopelor uzate, gestionarea altor tipuri de deşeuri conform prevederilor legale specifice; - se va asigura managementul deşeurilor prin colectarea selectivă la sursa şi educarea cetăţenilor pentru reducerea cantităţilor de deşeuri; - se va realiza colectarea deşeurilor printr-un operator de salubritate autorizat, potrivit legii; - consiliile locale sunt responsabile de neutralizarea cadavrelor de animale provenite din gospodăriile crescătorilor individuali de animale sau a celor gasite moarte pe teritoriul unităţii administrative teritoriale respective pentru care nu se poate identifica proprietarul (Ordonanţa nr. 47/2005, modificată şi aprobată prin Legea nr. 73/2006, art. 9, alin.2.); - consiliile locale au obligaţia de a-şi asigura contractual serviciile unei unităţi de ecarisare conform legislaţiei in vigoare (Ord. nr. 47/2005, modificată şi aprobată prin Legea nr. 73/2006, art. 9, alin. 3.); - se va asigura implementarea la nivel local a obligaţiilor privind gestionarea deşeurilor (conform Legii nr. 27/2007 care modifica Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea şi modificarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor.


99

10. 4.Măsuri pentru protejarea patrimoniului cultural şi natural

- se va interzice realizarea de construcţii care prin funcţiune, configuraţie arhitectură sau amplasament, compromit aspectul general al zonei, distrug coerenţa specificului rural existent sau afectează valoarea monumentului ori a zonei protejate a acestuia;

- consiliul local va raspunde pentru adoptarea elementelor arhitecturale adecvate, optimizarea densităţii de locuire, concomitent cu menţinerea şi dezvoltarea spaţiilor verzi, a amenajarilor peisagistice cu funcţie ecologică, estetică şi recreativă;

- se vor realiza perdele verzi de protecţie pentru zonele incompatibile funcţional şi cimitire; - se va impune amenajarea de spaţii verzi în interiorul zonelor construite; - se vor asigura măsuri pentru încadrarea nivelului de zgomot ambiental în prevederile legislaţiei în

vigoare, pentru evitarea disconfortului şi a efectelor negative asupra sanătăţii populaţiei; - se vor respecta distanţele de protecţie stabilite conform Ordinului nr. 536/1997 respectiv 50 m faţă

de împrejmuirea cimitirelor; - se vor asigura plantaţii înalte pe aleile principale şi la limita exterioară a incintei în proporţie de

minim 5% din suprafaţa totală a cimitirului.

10. 5.Măsuri de supraveghere şi control a factorilor de mediu

- reabilitări şi modernizări de drumuri; - infiinţarea reţelei de canalizare; stabilirea de zone de protecţie sanitară; - instaurarea unui regim strict privind destinaţia terenurilor; - interdictia realizării de construcţii care depreciază peisajul; - obligativitatea respectării regimului de administrare a monumentelor de patrimoniu natural şi

cultural ; - stabilirea de reguli privind realizarea de construcţii în zonele expuse la riscuri naturale.

Monitorizarea implementării planului din punct de vedere al impactului asupra calităţii factorilor de mediu nu va putea să fie facută, în exclusivitate de titular datorită lipsei mijloacelor tehnice necesare. Urmărirea în timp a calităţii factorilor de mediu va trebui să se realizeze în colaborare cu instituţii ale statului, de profil, cu personal calificat. Monitorizarea titularului de plan se va referi numai la acele activităţi ce pot fi cuantificabile ca valori, cantităţi şi timp de execuţie.

Primăria comunei Rădășeni va depune anual, rezultatele ”Programului de monitorizare” la Agentia Judeţeană pentru Protecţia Mediului Suceava.

Conţinutul programului de monitorizare:

MEDIU abiotic şi biotic Aspecte de monitorizat

Biodiversitate Modul de respectarea a prevederilor legale cu privire la respectarea zonelor de protecţie ; Măsuri incluse în planul de management al deşeurilor în legatură cu prevenirea eliminării necontrolate a deşeurilor; Programe educaţionale adresate locuitorilor, cu privire la protejarea ecosistemelor naturale şi antropice şi a importanţei menţinerii echilibrului între componentele ecosistemelor din teritoriu şi dezvolatrea localităţii Rădășeni


100

(se respectă principiul dezvoltării durabile).

Apa Modul de implementare a proiectelor privind extinderea sistemelor centralizate de alimentare cu apă, de canalizare; Indicatori de calitate a apei potabile; Modul de realizare a extinderii canalizarii pentru ape uzate şi a staţiei de epurare; Modul de respectare a zonelor de protecţie sanitară a fântânelor şi a cursurilor de apă de pe teritoriul administrativ al comunei.

Sol Modul de implementare a sistemului de colectare selectivă a tuturor categoriilor de deşeuri de la populaţie şi realizarea infrastructurii necesare colectării selective a deşeurilor. Măsuri în legatură cu educarea cetăţenilor pentru reducerea cantităţilor de deşeuri.

Aer Modul de respectarea a programului de intreţinere periodică a carosabilului şi a căilor pietonale în vederea diminuării emisiilor de pulberi în suspensie care sunt generate de trafic; Modul de respectare a programului de reabilitare de drumuri şi modernizarea reţelei rutiere; Modul de respectare a utilizării tehnologiilor moderne, nepoluante. Concentraţii de poluanţi în aerul ambiental în raport cu valorile limită pentru protecţia populaţiei şi ecosistemelor.

Zgomot Modul de asigurare a distanţelor corespunzatoare ale zonelor de locuinţe faţă de sursele de zgomot şi vibraţii; Niveluri de zgomot în raport cu valorile limită admise.

Populaţia şi sănătatea umană

Modul de respectarea a prevederilor OUG 114/2007, art. 2, alin 1 cu privire la asigurarea suprafeţei de spaţiu verde pe locuitor; Modul de realizare a căilor de comunicaţii şi transport; Modul de respectare a procentajului de spaţiu verde propus, amenajarea şi întreţinerea corespunzatoare a acestuia, precum şă realizarea perdelelor verzi de protecţie pentru zonele incompatibile funcţional şi cimitire; Modul de extindere a zonelor de intravilan, cu realizarea infrastructurii necesare;

Activitatea de monitorizare contribuie la menţinerea efectelor implementării PUG în limitele estimate, eliminandu-se erori majore care duc la dezechilibre în mediul antropic.


101

11. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

Prezentul Raport de Mediu a fost elaborat ca urmare a solicitării Consiliului Local al comunei Rădășeni, judeţul Suceava.

In vederea obţinerii Avizului de Mediu pentru Planul Urbanisctic General al comunei Rădășeni au fost luate în considerare actele normative în vigoare cu referire la protecţia mediului: legi, hotărâri de guvern, ordine de ministru.

Au fost urmărite problemele semnificative de mediu, inclusiv starea mediului şi evoluţia acestuia în absenţa, precum şi în cazul implementării PUG. Au fost determinate obiectivele de mediu relevante, raportate la obiectivele specifice ale Strategiei Judeţene de protecţie a mediului. S-au stabilit măsuri de reducere şi monitorizare a efectelor semnificative ale impactului asupra mediului şi s-au făcut recomandări în acest sens.

1 STRUCTURA PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI RĂDĂȘENI

Planul Urbanistic General reactualizat al comunei Rădășeni este alcătuit din Memoriu General, Regulament Local de Urbanism şi parte grafică (Încadrarea în teritoriu, Situaţia existentă, Reglementari urbanistice, Reglementari - reţele edilitare, Proprietatea asupra terenurilor). Reactualizarea PUG comuna Rădășeni este realizată de S.C. WARESO PROD S.R.L. Suceava.

Planul Urbanistic General are caracter director şi de reglementare operaţională, constituind baza legală pentru realizarea programelor şi acţiunilor de dezvoltare.

Reactualizarea Planului Urbanistic General al comunei Rădășeni urmăreşte, prin introducerea în cadrul documentaţiei de urbanism existente, constrângerile şi permisivităţile urbanistice generate de zonele propuse pentru extindere, crearea condiţiilor de autorizare a noilor construcţii, crearea premiselor spaţiale pentru desfăşurarea activităţilor economice şi sociale în acord cu obiectivele de dezvoltare judeţene.

Politica de dezvoltare a Consiliului Local al comunei Rădășeni implică:

I. Delimitarea şi dezvoltarea spaţiilor destinate activităţilor economice şi sociale; Prevederea zonelor de protecţie pentru zonele destinate locuițelor, cimitirelor, şoselelor şi malurilor apelor situate pe teritoriul comunei Rădășeni;

II. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere;

III. Imbunătăţirea şi dezvoltarea reţelei de infrastructură tehnico-edilitară;

IV. Protecţia mediului şi conservarea patrimoniului natural local.

Memoriul General al Planul Urbanistic General al comunei Rădășeni, împreună cu Regulamentul local de urbanism aferent capătă, odată cu aprobarea lor, valoare juridică oferind instrumentul de lucru necesar administraţilor locale şi judeţiene care vor urmări aplicarea lor; autorizaţiile de construire în zona analizată urmeaza a fi eliberate direct în baza acestor documente sau pe bază de Planuri Urbanistice Zonale (PUZ) sau Planurilor Urbanistice de Detaliu (PUD) în cazul anumitor amplasamente.

2. PRINCIPALELE OBIECTIVE ŞI MĂSURI PROPUSE PRIN PUG COMUNA RĂDĂȘENI


102

Scopul final al reglementărilor propuse în cadrul Planului Urbanistic General comuna Rădășeni este găsirea de soluţii legate de organizarea spaţială a localităţilor şi dezvoltarea urbanistică de perspectivă în zona analizată.

Obiectivul general al Planului Urbanistic General este dezvoltarea spaţială economico - socială durabilă şi echilibrată pe ansamblul teritoriului comunei, în paralel cu protecţia, conservarea şi reabilitarea mediului natural şi construit.

Obiectivele specifice ale formulării prevederilor de reglementare a dezvoltării comunei Rădășeni sunt reprezentate de:

- Optimizarea relaţiilor localităţilor cu teritoriul administrativ şi judeţean din care fac parte; - Valorificarea superioară a potenţialului natural, economic şi uman; - Organizarea şi dezvoltarea căilor de comunicaţii existente; - Stabilirea şi delimitarea unui nou intravilan care să corespundă necesităţilor viitoare de dezvoltare; - Stabilirea şi delimitarea de noi zone construibile; - Stabilirea şi delimitarea noilor zone funcţionale; - Stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de construire; - Stabilirea şi delimitarea zonelor protejate şi de protecţie a acestora; - Modernizarea şi dezvoltarea echipării edilitare; - Stabilirea noilor obiective de utilitate publică; - Stabilirea unui mod superior de utilizare a terenurilor şi condiţiilor de conformare şi realizare a construcţiilor.

Astfel, măsurile propuse în PUG vizează îmbunătăţirea calităţii mediului şi a condiţiilor de viaţă a populaţiei.

3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL DE A FI AFECTATE SEMNIFICATIV DE MĂSURILE PROPUSE ÎN PUG

Din analiza obiectivelor prevazute în Planul Urbanistic General al comunei Rădășeni se poate aprecia că toate propunerile sunt în corelaţie cu prevederile legislaţiei sectoriale (sănătate, transport, etc.) şi cu prevederile legislaţiei în domeniul protecţiei mediului şi nu aduc atingere acestora.

Stabilirea funcţiunilor principale ale terenurilor prin zonarea teritorială crează posibilitatea îmbinării activităţilor economice cu măsuri de protecţie a mediului şi a sănăţatii populaţiei.

Planul Urbanistic General crează numai cadrul organizatoric al zonării teritoriale; se poate aprecia, doar de ansamblu, impactul asupra mediului al unor viitoare dezvoltări de activităţi economice. De acest aspect, în detaliu, se va ţine seama la emiterea acordurilor de mediu pentru noile investiţii.

a) Identificarea zonei posibil de a fi afectate semnificativ de măsurile propuse în PUG

Propunerile PUG-ul, în sinteza, se prezinta astfel:

- Modernizarea şi dezvoltarea căilor de transport

-Imbunatatirea şi dezvoltarea reţelei de infrastructură edilitară

-Delimitarea spaţiilor destinate activităţilor economice şi sociale


103

-Prevederea unor zone de protecţie faţă de zonele destinate pentru locuit, cimitire, şosele şi malurile apelor situate pe teritoriul comunei Şcheia.

Aceste propuneri solicită administraţia locală în a se implica în dezvoltarea coerentă a teritoriului cu un impact minim asupra calităţii factorilor de mediu. Administraţia locală va asigura infrastructura necesară funcţiunilor propuse.

b) Calitatea factorilor de mediu din zona posibil de a fi afectată semnificativ de măsurile propuse în PUG

Prin aplicarea prevederilor PUG-ului nu se estimează un impact semnificativ asupra calităţii factorilor de mediu

d) Arii sau specii protejate existente în zona posibil a fi afectată semnificativ de PUG

Pe teritoriul comunei Rădășeni nu au fost identificate specii protejati, și nu sunt arii protejate.

d) Restricţii, recomandări şi/sau obiective de mediu existente în zona propusă pentru implementarea PUG al comunei Rădășeni

Interdicţii temporare de construire pentru următoarele zone:

-In zona intravilanului cu construcţii existente în care solicitarea unei autorizaţii de construire ar conduce la nerespectarea funcţiunii dominante a zonei precum şi la nerespectarea prevederilor Regulamentului de Urbanism Local cum ar fi: regim de înaltime, acces, distanţe faţă de aliniament, vecinătaţi.

-In zonele în care s-au identificat alunecări de teren până la efectuarea unui studiu geotehnic pentru fiecare amplasament pe care se doreşte a se construi.

Interdicţii definitive de construire la culoare tehnice şi zone de protecţie cu regim sever: - zona reţelei de tensiune - 20 kV – 12m; - zona de protecţie a cimitirului – 50m; - zona de protecţie a cursurilor de apă - 30m; - zona de protecţie a aducţiunilor de alimentare cu apă – 10m; - zona de protecţie a staţiilor de pompare – 10m; - zona de protecţie a staţiilor de clorinare şi a rezervoarelor – 20m; - zona de protectie fermă de taurine 200m; - zonă de protecţie la diguri : - spre cursul de apă 10m

- spre interiorul incintei 4m; - zonă de protecţie la staţia de epurare: 300m.

În vederea stabilirii regulilor generale de construire, teritoriul intravilan al satelor a fost împărţit în

Unităţi Teritoriale de Referinţă (UTR). UTR-ul se defineşte ca o reprezentare convenţională a unui teritoriu având o funcţiune predominantă sau/şi omogenitate funcţională, pentru care se pot stabili reguli de construire general valabile.

UTR-ul este delimitat prin limite fizice, existente în teren (străzi, limite de proprietate, ape). Având în vedere limitele reduse ale localităţilor rurale şi faptul că funcţiunea de locuire este cea

dominantă, numărul de UTR-uri este redus. Reprezentarea grafică a reglementărilor se face în planşa "Reglementări", care deţine şi elemente

de echipare a teritoriului - existent şi propus. Detalieri ale reglementărilor se fac în R.L.U..


104

4. IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI;

Pe baza evaluării efectelor cumulative ale implementării obiectivelor din PUG s-a analizat dacă obiectivele de mediu se pot atinge sau exista riscul încălcării standardelor de mediu.

Obiectiv de mediu Evaluare cumulativa Estimarea premiselor atingerii obiectivului

Protecţia calitatii aerului Obiectivele prevăzute în P.U.G. nu au influenţa negativă asupra calităţii aerului

Pozitivă

Asigurarea calităţii apelor de suprafaţă şi subterane

Obiectivele prevăzute în P.U.G. nu au influenţa negativă asupra calităţii apelor de suprafaţa şi subterane.

Pozitivă

Protecţia biodiversităţii Obiectivele prevăzute în P.U.G. nu au influenţa negativă asupra factorilor climatici (apa, aer, sol) şi sociali, neinfluenţând negativ componentele biodiversităţii

Pozitivă

Protecţia solului Obiectivele prevăzute în P.U.G. nu au influenţa negativă asupra solului

Pozitivă

Imbunatăţirea calităţii vieţii Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influenţa pozitivă asupra calităţii vieţii

Pozitivă

Protectie la riscuri naturale Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influenţa pozitivă asupra protecţiei la riscuri naturale

Pozitivă

Asigurarea protecţiei patrimoniului

Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influenţa pozitivă asupra protecţiei patrimoniului

Pozitivă

Zonarea teritorială Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influenţă pozitivă asupra zonării teritoriului

Pozitivă

Conservarea resurselor Obiectivele prevăzute în P.U.G. nu au efect negativ asupra conservării resurselor naturale

Pozitivă

Creşterea responsabilitatii publicului faţă de mediu

Obiectivele prevăzute în P.U.G. implică educarea, informarea şi participarea populaţiei la luarea deciziilor privind

Pozitivă


105

mediu

Din evaluarea cumulativă a implementării obiectivelor PUG rezultă ca efecte asupra obiectivelor de mediu nu sunt negative. Efectele atingerii obiectivelor din Planul Urbanistic General al comunei Rădășeni pe termen mediu şi lung se vor corela cu respectarea ţintelor propuse în politicile de mediu adoptate la nivel naţional.

5. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA COMPLET ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PUG

Cu toate că din analiza evaluării obiectivelor Planului Urbanistic General rezulta ca obiectivele de mediu atinse nu provoacă efecte negative, este necesar sa se stabileasca masuri preventive pentru compensarea oricărui efect negativ şi pentru întărirea efectelor pozitive.

Prevenirea şi reducerea efectelor adverse asupra mediului se poate face numai prin considerarea evaluării de mediu în toate etapele de pregătire şi implementare a proiectelor.

In cazul concret, al implementării prevederilor din PUG pentru comuna Rădășeni se recomandă următoarele măsuri de reducere/atenuare a efectelor aplicării planului:

- In cazul zonării teritoriale este necesar ca destinaţia terenurilor să fie respectată, aşa cum a fost indicat în plan. Consiliului Local îi revine obligaţia respectării cu stricteţe a destinaţiei terenurilor, mai ales în problemele privitoare la interdicţiile de construire temporară şi permanenta, a culuarelor şi terenurilor destinate dezvoltării infrastructurii de servicii, a zonelor cu riscuri naturale, a zonelor de protecţie sanitară cu regim sever. După aprobare, planul având caracter legislativ local în problemele dezvoltării urbane, este necesar să se respecte separarea zonei de locuit si activitati complementare de activitatile economice.

-Administraţia publică locală trebuie să respecte destinaţia zonei, iar la eliberarea Certificatelor de urbanism să specifice regimul juridic şi tehnic al terenurilor. De asemenea, se va solicita, în scris, ca pentru orice propunere de dezvoltare economica să se elibereze acord de mediu de instituţiile abilitate prin lege.

-Asa cum s-a specificat, toate proiectele cu impact potenţial asupra mediului vor fi însoţite de studii de evaluare a impactului conform legislaţiei în vigoare.

Evaluările de impact vor ţine seama pe lângă conformarea cu prevederile legislatiei în vigoare şi dacă:

- s-au aplicat cele mai bune tehnici de interventie;

- sunt prevazute măsuri compensatorii pentru atenuarea efectelor semnificativ negative asupra mediului;

- sunt prevăzute măsuri care să facă mediul receptor mai puţin vulnerabil;

- sunt prevăzute măsuri de monitorizare a efectelor asupra mediului după implementarea proiectului.

6. MĂSURILE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI


106

Aşa cum reiese din evaluarea potenţialelor efecte asupra mediului, implementarea obiectivelor Planului Urbanistic General nu vor genera efecte semnificative negative. In acelasi timp, implementarea PUG-ului poate să aduca importante schimbări de natura economică sau socială în comuna Rădășeni.

Dezvoltarea echipării tehnico-edilitare, modernizarea infrastructurii rutiere, vor crea cadrul dezvoltării unor noi activităţi economice. Efectele implementării PUG-ului trebuie monitorizate de administratia publică printr-o consecventă urmărire a aplicarii măsurilor stabilite.

7. MĂSURI DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL A FACTORILOR DE MEDIU

- întreţinere şi modernizări de drumuri;

- extinderea reţelei de canalizare; stabilirea de zone de protectie sanitara;

- instaurarea unui regim strict privind destinaţia terenurilor;

- interdicţia realizării de construcţii care depreciază peisajul;

- obligativitatea respectării regimului de administrare a monumentelor de patrimoniu natural ţi cultural ;

- stabilirea de reguli privind realizarea de construcţii în zonele expuse la riscuri naturale.

Monitorizarea implementarii planului din punct de vedere al impactului asupra calitaţii factorilor de mediu nu va putea să fie făcută, în exclusivitate de titular datorită lipsei mijloacelor tehnice necesare. Urmărirea în timp a calităţii factorilor de mediu va trebui să se realizeze în colaborare cu instituţii ale statului, de profil, cu personal calificat. Monitorizarea titularului de plan se va referi numai la acele activităţi ce pot fi cuantificabile ca valori, cantităţi şi timp de execuţie.

Primăria comunei Rădășeni va depune anual, până la sfârşitul primului trimestru al anului ulterior realizarii monitorizării, rezultatele ”Programului de monitorizare” la Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului Suceava.


107

Bibliografie selectiva Badea L., Gastescu P., Velcea Valeria (1983) Geografia Romaniei, Edit. Acad. Rom. Bucuresti Chifu, T., colab. (2006) Flora şi Vegetaţia Moldovei, Ed. Universitatii Al.I.Cuza, Iaşi.

Doniţă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.-A., (2005) Habitate din România. Editura Tehnică Silvică Bucureşti, 496 p + 56 p anexe.

Martiniuc C., Barbu N., Bacauanu V., Burduja C. (1970) Cadrul natural al Moldovei de Nord, Ghidul excursiei celei de a VII-a Conf. Nat. De St. Enciclop. Bucuresti

Documents

Raport Mediu Radaseni