Raport evaluare de mediu

RAPORT DE EVALUARE DE MEDIU PENTRU

PLANUL JUDETEAN DE GESTIUNE A DESEURILOR – JUDETUL GIURGIU

_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

FOAIE DE SEMNATURI

DIRECTOR GENERAL S.C. D.M. TECH ECO SRL

Ing. Chim. Luminita Cruceanu Chimist Mirel Draghici

COLECTIV DE LUCRUIng. Stefania Silberman ………………………

Ing. Nicolae Tudosie ………………………

Ing. Geolog Tudor Pandele ………………………

Ing. Virgil Stefanache ………………………

Fiz. Catalin Macarie ………………………

1



_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

CUPRINS

1. Introducere

2. Metodologia evaluarii strategice de mediu a PJGDG

3. Continutul si obiectivele principale ale planului si a relatiilor cu late

planuri si programe relevante

3.1.Contextul actual

3.2Rezumat al diferitelor elemente ale PJGDG

3.3. Rezultate ce pot decurge din implementarea PJGDG

3.4.Relatia PJGD cu alte planuri si programe relevante

3.5.Prezentarea optiunilor relevante

4. Aspecte relevante ale starii actuale a mediului si ale evolutiei sale

probabile in situatia neimplementarii planului propus

4.1. Starea actual a mediului

4.2. Problemele de mediu existente relevante pentru PJGDG

5. Obiectivele de protectia mediului , indicatorii si tintele de protective care

sunt relevante pentru plan

6. Predictia si evaluarea efectelor PJGDG

7. Identificarea, analiza si evaluarea masurilor de prevenire , reducere

ameliorare sau compensare a efectelor adverse asupra mediului

8. Descrierea efectelor reziduale ramase dupa masurile de compensare

9. Identificarea, analiza si evaluarea masurilor de intensificare a efectelor

positive asupra mediului al implementarii PJGDG

10.Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese si o

descriere a modului in care s-a efectuat evaluarea, inclusive orice

dificultai intampinate in prelucrarea informatiilor cerute

11. Propuneri de monitorizare a implementarii PJGDG

12. Rezumat fara character tehnic al informatiei furnizate

2



_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

1. INTRODUCERELucrarea de fata reprezinta Raportul de mediu pentru Evaluarea Strategica de Mediu a Planului Judetean de Gestiune a Deseurilor pentru judetul Giurgiu.

Lucrarea a fost întocmita de catre CAST SA in baza contractului încheiat cu Consiliul Judetean Giurgiu , in conformitate cu cerintele de continut ale Anexei nr.2 a Hotararii de Guvern nr. 1076/ 2004 “privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe”.

Planul Judetean de gestiune a Deseurilor pentru jutetul Giurgiu a fost elaborat de catre Consiliul Judetean al judetului Giurgiu în colaborare cu Agentia Locala pentru Protectia Mediului in conformitate cu Legea nr. 27/2007, care aproba si modifica Ordonanta de urgenta nr. 61/2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor (care transpune Directiva cadru a deseurilor), si care prevede obligativitatea elaborarii planurilor de gestionare a deseurilor la nivel national, regional si judetean.Planul Judetean de Gestiune a Deseurilor pentru jutetul Giurgiu a fost elaborat în baza Planului National si Regional de Gestionare a Deseurilor.

Planul Judetean de gestiune a Deseurilor pentru judetul Giurgiu a fost elaborat pentru perioada 2007 – 2013.PJGDG se adreseaza teritoriului judetului Giurgiu (cu o suprafata de 3525 km2), reprezentand 1,5% din suprafata tarii. Planul se bazeaza pe o abordare teritoriala integrata prin asigurarea complementaritatii, consistentei si conformitatii cu alte planuri si programe regionale si nationale.

Deseurile care fac obiectul PJGDG sunt deseurile municipale nepericuloase si periculoase din deseurile municipale (deseurile menajere si asimilabile din comert, industrie si institutii), la care se adauga alte cateva fluxuri speciale de deseuri: deseurile de ambalaje, deseurile din constructii si demolari, namoluri de la epurarea apelor uzate, vehicule scoase din uz si deseuri de echipamente electrice si electronice.

Abreveri utilizate in cadrul lucrarii PNDG – planul national de gestiune a deseurilorPRDG – planul regional de gestiune a deseurilorPJGDG – planul judetean de gestiune a deseurilor al judetului GiurgiuSEA – evaluarea strategica de mediu

3



_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2. METODOLOGIA EVALUARII STRATEGICE DE MEDIU A PJGDGScopul evaluarii strategice de mediu este acela de a contribui la integrarea consideratiilor cu privire la mediu in pregatirea si adoptarea PJGDG.

2.1. PREVEDERI LEGISLATIVE Directiva SEA (Directiva 2001/42/CE)

Scopul Directivei SEA este de a asigura ca efectele asupra mediului ale anumitor planuri si programe vor fi identificate si evaluate in timpul elaborarii si inaintea adoptarii lor. In conformitate cu cerintele Directivei SEA, autoritatile publice cu responsabilitati pentru protectia mediului si publicul trebuie să fie consultate, iar rezultatele consultarilor trebuie sa fie integrate si luate in considerare in procesul de elaborare a planului/programului.

HG 1076 din 8 iulie 2004, privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe transpune Directiva SEA in legislatia nationala si stabileste procedura de evaluare de mediu pentru anumite planuri si programe.

Alte acte normative relevante la nivel national sunt: OM 117/2006 pentru aprobarea manualului de implementare a HG 1076/2004

privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri şi programe;

OM 480/2006 privind constiruirea si functionarea Comitetului special la nivel central implicat în etapa de încadrare a procedurii SEA;

OM 995/2006 pentru aprobarea listei orientative de planuri si programe care intra sub incidenta HG 1076/2004.

Metodologia utilizata in evaluarea strategica de mediu a PJGDG a inclus toate cerintele documentelor mai sus amintite

Procedura SEA (conform HG 1076/2004) presupune parcurgerea urmatoarelor etape:a) etapa de incadrare a programului in procedura evaluarii de mediu;b) etapa de definitivare a proiectului de program si de realizare a raportului de mediu;c) etapa de analiza a calitatii raportului de mediu.

2.1 ETAPA DE ÎNCADRAREVersiunile PJGDG au fost analizata în cadrul Consiliului Judetean Giurgiu , in grupul de lucru constituit din reprezentantii urmatori : Sedinta din data de 17.04.2008

- Cuta Gheorghe reprezentant SGA Giurgiu- Sandu Claudia reprezentant DADR Giurgiu- Florea Marilena reprezentant Agentia Regionala de Protectia Mediului Arges

4



_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

- Masgras Carmina Cristina reprezentant Agentia Regionala de Protectia Mediului Arges

- Sima Diana reprezentant Consiliul Judetean Giurgiu- Botocan Julieta reprezentant Consiliul Judetean Giurgiu - Chican Carla reprezentant Consiliul Judetean Giurgiu- Dorobanatu Daniela reprezentant Consiliul Judetean Giurgiu - Tone Badita reprezentant Consiliul Judetean Giurgiu - Vaduva Elena reprezentant Agentia de Protectia Mediului Giurgiu- Iancu Marius reprezentant Agentia de Dezvoltare Regionala Muntenia Sud - Virban Delia reprezentant primaria Giurgiu

Sedinta din data de 15.05.2008- State Daniela reprezentant ASP Giurgiu- Feresteanu Violeta reprezentant DADR Giurgiu- Sima Diana reprezentant Consiliul Judetean Giurgiu- Botocan Julieta reprezentant Consiliul Judetean Giurgiu - Chican Carla reprezentant Consiliul Judetean Giurgiu- Dorobanatu Daniela reprezentant Consiliul Judetean Giurgiu - Vaduva Elena reprezentant Agentia de Protectia Mediului Giurgiu- Dogaru Andreea reprezentant Agentia de Dezvoltare Regionala Muntenia Sud - Pencea Gabriela reprezentant primaria Giurgiu- Panduru Gheorghe reprezentant DGSPGC Giurgiu

În conformitate cu cerintele art.9 alin.(2) din HG 1076/2004, Consiliul Judetean Giurgiu a transmis Agentiei Regionala de Protectia Mediului Arges prima versiune a Planului de management integrat al deseurilor pentru judetul Giurgiu si a solicitat totodata, declansarea etapei de incadrare pentru a se decide daca planul se supune procedurii evaluarii strategice de mediu. Agentia Regionala de Protectia Mediului a decis urmatoarele :

PJGDG se încadreaza în programele supuse evaluarii de mediu prevazuta în art. 5 alin. 2 din HG. 1076/2004;

Sunt de parcurs etapele de definitivare a proiectului de program si realizare a raportului de mediu precum si etapa de analiza a raportului de mediu;

2.2 ETAPA DE REALIZARE A RAPORTULUI DE MEDIUElaborarea raportului de mediu a presupus parcurgerea urmatoarelor etape:

Analiza documentelor de mediu strategice relevante; Stabilirea situatiei initiale a mediului, in judetul Giurgiu, pentru a putea intelege

tendintele anterioare si starea actuala a componentelor mediului, precum si pentru a contura tendintele viitoare probabile ale aspectelor de mediu in lipsa implementarii PJGD Giurgiu (alternativa „0”);

5



_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Evaluarea compatibilitatii dintre diferitele obiective ale PJGD Giurgiu, precum si evaluarea compatibilitătii dintre obiectivele PJGD Giurgiu si obiectivele de mediu relevante;

Descrierea caracteristicilor de mediu ale zonelor posibil a fi afectate semnificativ precum si identificarea problemelor de mediu relevante ce pot fi abordate prin intermediul PJGD Giurgiu;

Evaluarea efecteleor asupra mediului generate de implementarea PJGD, prin analizarea modului in care obiectivele PJGD contribuie la atingerea obiectivelor de mediu relevante.

Identificarea rezultatelor asteptate in urma implementarii fiecaruia dintre diferitele elemente ale PJGD Giurgiu, precum si estimarea si descrierea efectelor lor potentiale asupra mediului (posibile evolutii viitoare ale starii mediului);

Elaborarea listei de indicatori si a programului de monitorizare a efectelor implementarii PJGD Giurgiu asupra mediului;

Elaborarea unui set de recomandari privind prevenirea, reducerea si compensarea oricarui potential efect advers asupra mediului asociat implementarii PJGD;

Pregatirea variantei finale a raportului de mediu si inaintarea acestuia pentru a fi supus consultarii de catre autoritatile de mediu si alte autoritati identificate a fi relevante, precum si publicului.

2.3. METODOLOGIA SEA APLICATĂ PJGD GIURGIURaportul de mediuConform HG 1076/2004, raportul de mediu trebuie sa identifice, descrie si evalueze potentialele efecte semnificative asupra mediului ale implementarii planului sau programului, precum si alternativele rezonabile ale acestuia, luand in considerare obiectivele si aria geografica ale planului sau programului.Prezentul raport de mediu se realizeaza în conformitate cu prevederile HG 1076 /2004, privind Stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri şi programe.

Scopul elaborarii raportului de mediu este de a asigura un nivel inalt de protectie a mediului si de a contribui la integrarea consideratiilor cu privire la mediu in pregatirea si adoptarea Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor pentru Judeţul Giurgiu.

Grupul de lucru constituit pentru definitivarea Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor a consultat autoritatile publice responsabile cu protectia mediului (Agentia Locala de Protectie a Mediului Giurgiu, Agentia Regionala de Protecţie a Mediului, Garda de Mediu), autoritătile publice responsabile cu sanatatea umana (Directii Judetene de Sanatate Publica), alte autoritati publice locale (Consiliul Judeţean Giurgiu, Primaria municipiului Giurgiu, DADR Departamentul de Dezvoltare Rurala, DGSPGC Giurgiu, SGA Giurgiu,) cu privire la următoarele aspecte:

abordarea generala propusa; structura propusa si gradul de detaliere;

6



_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

planuri si programe relevante; date primare; elemente de mediu specifice; optiuni strategice si alternative ce urmeaza a fi luate in considerare; obiective de mediu propuse, indicatori si tinte.

Aria de acoperire a raportului de mediuAria de acoperire a Raportului de Evaluare de Mediu a fost stabilita luand in considerare mai multi factori, in principal legati de obiectivele PJGD Giurgiu

Aria geografică: Judetul Giurgiu.

Orizontul de timp pentru PJGD: 2007-2013.

Consideratii tehnice: Evaluarea s-a făcut din punct de vedere cantitativ si calitativ. Evaluarea cantitativa a luat in considerare datele primare, pe baza carora s-au analizat modelele de gestionare integrata a deseurilor. PJGD Giurgiu a luat în considerare numai deseurile municipale: menajere si asimilabile din comert, industrie, institutii, namoluri de la statiile de epurare orasenesti, deseuri din constructii si demolari.DEE si VSU

2.4. DIFICULTAŢI ÎNTAMPINATE ÎN ELABORAREA RAPORTULUI DE MEDIU Lipsa unor date referitoare la calitatea factorilor de mediu in anumite zone si a

datelor privind starea actuală a factorilor de mediu, cuantificate la nivel judetean, a influentat intr-o oarecare masura acuratetea evaluarii;

Timpul extrem de scurt alocat elaborarii raportului de mediu a făcut practic imposibil schimbul de informatii si primirea de observatii din partea celor implicati.

7



_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3. CONTINUTUL SI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI SI A RELATIILOR CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE

3.1. CONTEXTUL ACTUAL

La 1 ianuarie 2007, România a devenit stat membru al Uniunii Europene.

Între statele membre ale Uniunii Europene exista considerabile disparitati în ceea ce priveste produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor. Pentru eliminarea acestor disparitati, UE urmareste promovarea, în intervalul 2007–2013, a unei politici de coeziune dezvoltata pe baza a trei obiective:1. Convergenta;2. Competitivitate regionala si ocupare;3. Cooperare teritoriala.Aceste obiective vor fi atinse prin alocarea de sprijin financiar statelor membre din:

Fondul European de Dezvoltare Regionala - FEDR; Fondul de Coeziune – FC; Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Regionala – FEADR.

Accesarea fondurilor comunitare este conditionata de elaborarea de catre statele membre a unor documente de programare, care sa indice domeniile spre care va fi orientata asistenta financiara a UE.

De interes pentru Romania sunt FEDR si FC, din acesta urmand sa se realizeze co-finantarea politicii de protectia mediului si prevenirii riscurilor. Aceasta politica are drept obiectiv protejarea si imbunatatirea mediului

În decembrie 2005 a fost finalizat Planul National de Dezvoltare (PND) pentru 2007 - 2013, instrument de prioritizare a investitiilor publice pentru dezvoltare prin care Romania va încerca sa recupereze cat mai rapid disparitatile de dezvoltare socio-economic fata de tarile membre ale Uniunii Europene. PND a stabilit directiile de alocare a fondurilor publice pentru investitii cu impact semnificativ asupra dezvoltarii economice si sociale din surse interne (bugetul statului, bugete locale etc) sau externe (fondurile structurale si de coeziune, fonduri UE, credite externe, etc.). În PND au fost identificate sase prioritati nationale de dezvoltare, ce grupeaza în interior o multitudine de domenii si sub-domenii prioritare:

1. Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere;2. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport;3. Protejarea si îmbunatatirea calitatii mediului;

8



_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si a incluziunii sociale si întarirea capacitatii administrative;5. Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii în sectorul agricol;6. Diminuarea disparitatilor de dezvoltare între regiunile tarii.

3.2. REZUMAT AL DIFERITELOR ELEMENTE ALE PJGD GIURGIU In sensul celor prezentate mai sus, elaborarea Planului Judetean de Gospodarire a Deseurilor pentru judetul Giurgiu are ca scop:1. asigurarea unui cadru unitar si controlat de abordare a problemelor in domeniul

gospodaririi deseurilor la nivelul judetului;2. asigurarea condiiilor pentru atingerea tintelor prevazute in acordurile semnate de

Romania in vederea aderarii la Uniunea Europeana si transpuse în legislatia nationala;3. corelarea cu planurile si programele locale, judeţene şi/sau naţionale;4. crearea unei baze de date primare pentru potentialii investitori in domeniul gestionari

deseurilor5. cresterea gradului de constientizare a populatiei si factorilor de decizie privind

gestiunea deseurilor, prin organizarea de actiuni specifice de constientizare si educare.

Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor pentru Judetul Giurgiu realizeaza o tratare complexa a urmatoarelor probleme:1. situatia existenta în domeniul gestionarii deseurilor;2. masurile ce trebuiesc luate pentru rezolvarea problemelor existente in sistem;3. conditiile impuse in domeniul gestionarii deseurilor luand in considerare:

- cerinţele UE si nationale;- cerintele judetului Giurgiu.

4. etapele ce trebuiesc parcurse pentru respectarea acestor conditii;5. realizarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor la nivel judetean.

Sistemul integrat de management al deseurilor impus de planul judetean, a fost centrat în jurul urmatoarelor cerinte principale, cerinte ce au urmatoarele tinte asociate:

a. extinderea ariei de acoperire cu servicii de salubritate, atat în mediul urban, cat si in cel rural;

b. implementarea si extinderea progresiva a serviciilor de colectare selectiva a deseurilor municipale;

c. recuperarea si reciclarea deseurilor cu valoare economica;d. reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate (în conformitate cu

tintele stabilite in legislatie);e. depozitare (închiderea depozitelor neconforme de deseuri in conformitate cu

calendarul publicat în Anexa 5 a H.G. 349 din 2005, concomitent cu deschiderea unor capacitati de depozitare echivalente, in depozitele judetene conforme).

9



_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3.2.1. STRUCTURA PJGDG PJGDG este un document de 172 pagini structurat pe 11 capitole dupa cu urmeaza 1. Introducere2. Prezentarea situaţiei existente2.1. Descrierea generală a judeţului2.2. Date specifice referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor3. Obiective şi ţinte 4. Prognoza privind generarea deşeurilor municipale şi asimilabile şi a deşeurilor de ambalaje 4.1. Tendinţa factorilor relevanţi privind generarea deşeurilor municipale şi a deşeurilor de ambalaje4.2. Prognoza privind generarea deşeurilor municipale4.3. Prognoza privind generarea deşeurilor biodegradabile municipale4.4. Prognoza privind generarea deşeurilor de ambalaje4.5. Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile municipale şi deşeurile de ambalaje5. Fluxuri specifice de deşeuri5.1. Deşeuri periculoase din deşeurile municipale5.2. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice5.3. Vehicule scoase din uz5.4. Deşeuri din construcţii şi demolări5.5. Nămoluri rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti6. Evaluarea tehnicilor potenţiale privind gestionarea deşeurilor municipale nepericuloase7. Calculul capacităţilor necesare pentru gestiunea deşeurilor 7.1. Colectare şi transport7.2. Tratarea şi valorificarea deşeurilor7.3. Depozitarea deşeurilor8. Evaluarea costurilor8.1. Introducere8.2. Indicatori de cost8.3. Suportabilitate8.4. Etapele principale în estimarea costurilor9.Măsuri de implementare10. Monitorizare11. Anexe

3.2.2. OBIECTIVELE PJGDG

Obiectivul general al PJGD pentru judetul Giurgiu îl reprezinta reducerea impactului gestionarii deseurilor asupra mediului, concomitent cu dezvoltarea beneficiilor economice prin utilizarea deseurilor ca resursa si indeplinirea cerintelor legislatiei europene.

1. elaborarea de reglementari specifice locale in concordanta cu politica de gestionare a deseurilor si cu legislatia

2. cresterea importantei aplicarii efective a legislatiei privind gestionarea deseurilor

10



_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3. cresterea eficentei implementarii legislatiei in domeniul gestionarii deseurilor4. dezvoltarea institutiilor locale si organizarea structurilor institutionale in vederea

conformarii cu cerintele nationale5. asigurarea necesarului de resurse umane ca numar si pregatire profesionala6. stabilirea si utilizarea sistemelor si mecanismelor economico-financiare si a celor de

gestionare a mediului, pe baza principiilor subsidiaritatii si „poluatorul plateste”7. promovarea unor sisteme de informare constientizare si motivare pentru toti factorii

implicati8. obtinerea de date si informatii corecte si complete, adecvate ceerintelor de

raportare nationala si europeana9. prevenirea eficienta a generarii deseurilor10.utilizarea eficienta a tuturor capacitatilor tehnice si a mijloacelor economice de

valorificare a deseurilor11.sprijinirea dezvoltarii activitatilor de valorificare materiala si energetica12.asigurarea de capacitati de colectare si de sisteme de transport adaptate

numarulului de locuitori si cantitatilor de deseuri generate13.asigurarea celor mai bune optiuni de colectare si transport al deseurilor corelate cu

activitatile de reciclare si depozitare finala14. imbunatatirea tratarii deseurilor 15. reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate16.prevenirea generarii deseurilor de ambalaje si a impactului asupra mediului17.valorificarea materiala/energetica a materialelor de ambalaje sau a deseurilor de

ambalaje18. reciclarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje19.crearea si optimizarea schemelor de valorificare energetica a deseurilor de

ambalaje20.crearea si optimizarea schemelor de valorificare a deseurilor de ambalaje, ce nu pot

fi reciclate21.separarea pe fractii a deseurilor din constructii si demolari22.colectarea separata a deseurilor voluminoase23.managementul ecologic rational al namolului provenit de la statiile de epurare 24. crearea si dezvoltarea unei retele de colectare, valorificare, reciclare a vehiculelor

scoase din uz25. implementarea serviciilor de colectare , dezmembrare a deseurilor de echipamente

electrice si electronice (DEE)26. implementarea serviciilor de colectare si transport pentru deseurile periculoase27.eliminarea deseurilor peericuloase in mod ecologic28.eliminarea deseurilor in conditii de siguranta pentru mediu si sanatate a populatiei

11



_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3.2.3. Categoriile si cantitatile de deseuri ce se vor genera in judetul Giurgiu in perioada 2007 - 2013Deseuri menajere si asimilabileConform prognozelor, populatia, institutille publice si societatile comerciale din judetul Giurgiu vor genera anual, in perioada 2008-2017 intre 74.000 tone si 76.000 tone de deseuri menajere si asimilabile acestora anual.

Pana in 2015 se prevede ca un procent de 95% din totalul populatiei judetului sa beneficieze de serviciile de salubrizare.

Populatia, institutiile publice si societatile comerciale vor genera anual peste 29.000 tone de deseuri din ambalaje, in fiecare an pana in 2015. In conformitate cu obiectivele cuprinse in program din aceasta cantitate vor trebui sa fie valorificate sau reciclate urmatoarele cantitati :Valorificate :17400 tone/an valorificate , din care prin reciclare :

4136 tone/an hartie carton 1906 tone/an plastic 3821 tone/an sticla 1315 tone/an metale 526 tone/an lemn

1160 tone/an valorificate prin incinerare

Categoria deseurilor biodegradabile In conformitate cu datele prezentate in plan in perioada urmatoare se estimeaza producerea unei cantitati de deseuri biodegradabile intre 62.000 tone - 64.000 tone/an, repartizata astfel

populatie intre 48.500 tone/an si 53.500 tone/an comert, industrie , institutii 5.500 tone/an si 5.800 tone/an gradini parcuri 1.150 tone/an si 1.200 tone/an piete aproximatv 100 tone/an stradale aproximativ 1.100 tone/an

Pana in anul 2013 vor mai exista anual aproximativ 4.000 tone/an necolectateConform obligatiilor ce decurg din acquis-ul de mediu si obiectivelor planului dintre acestea aproximativ 22.500 tone/an vor trebui tratate anual, astfel încat sa nu mai fie depuse la depozitele de deseuri menajere.

Conform PJGD, va fi infiintata o statie de sortare pe amplasamentul depozitului de deseuri menajere.

Capacitatea totală disponibilă a depozitelor de deseuri neconforme din mediul urban, raportata in functiune la începutul anului 2007 era de 221.500 m3 la depozitele date in functiune anterior anului 2007, la care se adauga capacitatea de depozitare a celor 117

depozite rurale ( capacitate neevaluata in planul judetean) disponibile pana in anul 2017

12



_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

pentru mediul urban si 2009 pentru mediul rural .

Volumul cumulat necesar în cazul continuarii depozitarii la o colectare selectiva de 20% este de aprox. 246.859 m3 pana in anul 2010, si de aprox 496.681 m3 pana in anul 2016.

Aceste prognoze nu au inclus o serie de fluxuri de deseuri a caror valoare nu se poate determina, din lipsa unor înregistrari pe termen lung:

a) deseuri din constructii si demolari;b) deseuri din dezmembrarea VSU (admitand ca se va solicita si permite infiintarea

unor platforme de dezmembrare/tocare în judetul Giurgiu);c) deseuri din dezmembrare a DEEE.

In acelasi timp, date preliminare partiale ale operatorilor de colectare a deseurilor indica faptul ca indicele de generare poate fi mai mare cu pana la 30% fata de cel luat in calcul (mediile nationale), dar în lipsa unor masuratori cu relevanta statistica, valoarea exacta nu poate fi determinata.

Masurile tehnologice privind cresterea gradului de compactare la depozit si masurile de prevenire a generarii de deseuri vor avea un impact pozitiv asupra prelungirii duratei de operare a depozitelor, cu pana la 20%.

In aceasta situatie, tinand cont si de termenele de inchidere a depozitelor existente, chiar si în ipoteza introducerii rapide si eficiente a colectarii selective si a prelucrarii fractiei biodegradabile in compost pe scara extinsa, capacitatea de depozitare va fi epuizata pana în 2010, ceea ce impune adoptarea urgenta a uneia dintre urmatoarle optiuni de eliminare finala a deseurilor (pentru alegerea careia este necesar un studiu de solutie) :Construirea unor noi capacitati de depozitare, de preferinta sub forma unui depozit de capacitate suficienta, pentru a minimiza impactul de mediu si in vederea unei exploatari economice eficiente;

Deseurile periculoase din deseurile menajereîn orasele mari ale Uniunii Europene sistemele de colectare si procesare a deseurilor periculoase din deseurile menajere au fost organizate, de obicei ca sisteme de sine statatoare, in special din cauza tehnicilor costisitoare si complicate de reciclare care necesita cantitati importante pentru a fi fezabile din punct de vedere economic.

Sistemul propus in cadrul PJGD urmeaza sa se bazeze pe urmatoarele caracteristici ale etapelor principale:

- Colectare Exista mai multe optiuni pentru colectarea deseurilor periculoase de la gospodarii, aceasta putand fi organizata prin colectarea mobila, cu ajutorul unor masini speciale, care vor circula conform unui program stabilit sau prin intermediul unor puncte de colectare sau prin sisteme de returnare, organizate de distribuitori sau producători. Preconditia pentru toate sistemele o constituie existenta instalatiilor de

tratare şi eliminare.

13



_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

- Sortare şi conditionare Transportul acestor containere la statii de sortare de pe teritoriul altor judete, tinand cont ca in PJGD este prevazuta numai o statie de sortare in incinta depozitului care urmeaza sa fie realizat.

VSUIn lipsa statisticilor judetene pentru aceste autovehicule s-au utilizat informatiile furnizate de Asociatia Asiguratorilor din Romania si Ministerului Administratiei si Internelor.Din aceste informatii reiese ca un numar de peste 350.000 autovehicule ar urma sa fie scoase din circulatie in anii 2007-2008, fiind înmatriculate înainte de 1995 si necerandu-se preschimbarea talonului.

Din calcule ( utilizand informatiile ca 350000 de autovehicule ar trebui scoase din uz in perioada 2007-2008) rezulta pentru judetul Giuurgiu un numar maxim de 7.000 autovehicule mai vechi de 11 ani.

Namoluri de la statiile de epurare Considerand ca masa namolului generat intr-o statie de epurare corespunde unui indice de 70g/loc.zi, in ipoteza colectarii apelor uzate de la peste 280.000 de locuitori din Giurgiu, se va genera anual peste 715 tone substanta uscata/an.

DEEE CalculatoareIn anul 2007 s-au vandut peste 800.000 de PC-uri în Romania, dintre care peste 250.000 de notebook-uri. Aceste cifre reprezinta o crestere cu 25% fata de 2006, (conform estimarilor Asociatiei Producatorilor si Distribuitorilor de Echipamente de Tehnologia Informatiei si Comunicatiilor). Aceasta reprezinta o vanzare specifica pe cap de locuitor de aproximativ 0,038 PC-uri pe locuitor.

Aplicand acest indice la populatia judetului, rezulta ca în Giurgiu s-au vandut în 2007 peste 10.640 PC-uri.

La aceasta se adauga sistemele realizate din componente si up-grade-urile pentru care nu exista o statistica, nici macar aproximativa, dar care sunt apreciate de regula pe pietele de profil ca fiind de aproximativ 30% din sistemele vandute complet, ca sisteme de calcul pre-formate.

Durata de viata pana la reinoire (imbatranirea morala) a unui PC, confirmata si de practica, este de 2 ani, ceea ce inseamana ca anual in Giurgiu sunt scoase din uz peste 5.000 de PC-uri, insumand o cantitate calculata la aproximativ 5 kg/sistem, de peste 25 tone/an (fara a socoti monitoarele, care ar mai adauga inca 25 tone/an acestei cantitaţi). La acestea se aduaga perifericele (imprimante, boxe si alte asemenea).

Principala dificultate a colectarii acestora va fi necesitatea existentei unei retele de

14



_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

colectare organizate si cunoscute de populatie si de firme la nivel local.

La acestea se adauga si celelalte electrocasnice (masini de spalat, aragaze, frigidere, aparate radio, cuptoare cu microunde)

Daca consideram ca cel putin 1% din populatia judetului isi va reinoi aparatura electrocasnica din dotare ( cel putin 1 aparat/an ) rezulta ca in judetul Giurgiu vor aparea anual cel putin 2.800 aparate

3.2.4. COSTURILE NECESARE IMPLEMENTARII PJGD Pentru judetul Giurgiu au fost estimate investitii de 29,4 milioane Euro, esalonate între anii 2007 si 2013, pentru nivelul mediu al cheltuielilor. Aceste investitii în infrastructura de mediu, investitii ce se vor realiza pentru implementarea noului sistem de management al deseurilor la nivelul judetului vor avea un impact asupra tarifelor percepute de la consumatori. Scopul final al acestei analize este să evalueze fezabilitatea si sustenabilitatea financiara a sistemului.Disponibilitatea de plata se refera la capacitatea beneficiarilor serviciilor de gestionare a deseurilor de a plati aceste servicii fara a pune in pericol abilitatea persoanelor/familiilor de a-si satisface nevoile personale esentiale (alimente, locuire, sanatate, incalzire). Se estimeaza, conform PJGD , ca nivelul de suportabilitate pentru mediul rural va fi in anul 2013 de 2 euro/pers..

Din datele prezentate in PJGDG rezulta ca repartizarea costurilor pe persoana pentru perioada propusa de realizarea investitiilor, care sa permita atingerea tintelor este de 0,79 euro/pers. Tinand cont ca o parte din aceste investitii pot fi realizate in cadrul programelor de finantare nerambursabile rezulta ca din valoarea de 0,79 euro /pers poate fi acopert 70% respectiv 0,55 euro/pers.

Tinand cont ca, in conformitate cu PJGDG, nu au fost calculate efectele subventionarii incrucisate , consecintele tarifare ale investitiilor propuse se incadreaza in anumite limite posibil acceptabile in cadrul judetului .

3.3. REZULTATELE CE POT DECURGE DIN APLICAREA PJGDG In cadrul PJGDG nefiind prezentate alternative de realizare a obiectivelor , in mod concret, acestea au fost extrase din descrierea modalitatilor de realizare a etapelor care compun fluxul deseurilor . In conformitate cu datele cuprinse in PJGDG , prin aplicarea planului se vor obtine urmatoarele rezultate, care vor contribui alaturi de celelalte masuri la atingerea unuia dintre obiectivele principale, care-l reprezinta cresterea gradului de acoperire cu servicii de salubritate la 100% pentru mediul urban si 90% pentru mediul rural

Tabel nr 1

15



_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Propunere PJGD Rezultat aşteptat

Alternativa 1 Alternativa 2Colectarea in amestec a deseurilor 17868 pubele de diverse capacitati

Colectarea selectiva a deseurilor 34639 buc de diverse capacitati

Dotarea cu recipienţi de colectare selectivă, indviduali şi colectivaSistem de colectare, tratare si valorificare a deseurilor de ambalaje

Infiintarea a 3200 puncte de colectare Extinderea punctelor de colectare a deseurilor pe raza judetului

Construirea unui centru integrat de management al deseurilor

Dezvoltarea facilitatilor de eliminare finala pentru procesarea intregii cantitati de deseuri colectata pentru depozitare cu posibilitatea de sortare a deseurilor care vor ajunge amestecate la depozzit

Pentru mediul rural realizarea de platforme de compostare in gospodariile taranesti Pentru restul categoriilor de deseuri biodegradabile( din zona urbana, provenita din gospodarii, parcuri, gradini) realizarea unei instalatii de compostare si tratare

Facilitati de colectare/tratare a fractiei biodegradabile din deseurile municipale rezultate

Este prevazuta necesitatea completarii dotarii cu urmatoarele mijloace auto

Autogunoiere compactoare 39 buc Autotransportor cu container 12 buc Camion cu remorca 6 buc

Completarea mijloacelor de transport folosite in gestiunea deseurilor Acoperirea partii de sud a judetului cu servicii de transprt a deseurilor Colectarea deseurilor in procent de 100% din mediul urbanColectarea in procent de 90% in mediul rural

Construirea in cadrul centrului integrat de management al deseurilor a unei statii de sortare

Facilitati de sortare a deseurilor care vor fi colectate in amestec

Construirea unei instalatii de sortare pentru toate tipurile de deseuri reciclabile din constructii si demolari

Facilitati pentru procesarea deseurilor reciclabile din constructii si demolari

Platforme de colectare si ateliere de dezmembrare Sistem pentru colectare si procesare DEEE

Platforme de colectare si ateliere de dezmembrare Sistem pentru colectare si procesare VSU

Sistem de implementare si monitorizare a implementarii, în vederea atingerii ţintelor privind deseurile din ambalaje, evitarea depunerii la rampă a materialului biodegradabil.

Organizarea institution-nala cu dotarea exis-tenta

Organizare insitutionala specifica, implicand dotare cu mijloace informatizate

3.4. RELAŢIA PLANULUI JUDETEAN DE GESTIONARE A DEŞEURILOR CU

16



_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTEPlanul Judetean de gestiune a deseurilor s-a elaborat tinand cont de legislaţiile UE şi romanesti si de următoarele strategii nationale , regionale si judetene:

Planul National de Dezvoltare Strategia Nationala de Gestiune a Deseurilor Programul Regional de Gestiune a Deseurilor

In tabelul urmator este prezentata coerenta PJGD cu alte strategii si planuri

Tabel nr 2COERENTA CU Capitolul 22 - Acquis-ului Comunitar

Obiiective Modul de reflectare in cadrul PJGDCapitolul 22 - Acquis-ului Comunitar Componentele PJGD au prioritate ridicată, deoarece sunt

propuse în planurile de implementare asumate conform Capitolului 22; în particular: Construirea unei instalaţii de sortare-valorificare

pentru promovarea reciclării şi reducerea cantităţilor de deşeuri depozitate;

Implementarea Punctului verde pentru colectarea deşeurilor voluminoase şi a DEEE;

Introducerea unui sistem de colectare selectivă Compostarea fractiunii biodegradabile si a deseurilor verzi.

COERENTA CU PLANUL NATIONAL DE DEZVOLTARE

Obiective si tinte PND Modul de reflectare in cadrul PJGDLa pct. 3.3.1. Îmbunătăţirea standardelor de viaţă prin asigurarea serviciilor de utilităţi publice la standardele de calitate şi cantitate cerute, în sectoarele de apă şi deşeuri , in paragraful 2 este prevazut “ Construirea sistemelor integrate de deşeuri în regiu-nile/judeţele mai puţin dezvoltate şi punerea în practică a ierarhiei opţiunilor pentru gestionarea deşeurilor („hierarchy of waste”) apă uzată în regiunile mai puţin dezvoltate

Obiectivul principal al PJGD este acela de a construi in perioada 2008-2013 un sistem de management integrat al gestiunii deseurilor

Sistemele integrate de management al deşeurilor vor include următoare acţiuni: - asigurarea facilităţilor corespunzătoare de colectare şi transport al deşeurilor în localităţile vizate; - construirea facilităţilor adecvate de tratare/eliminare; - închiderea depozitelor neconforme care afectează sănătatea umană şi mediul înconjurător.

PJGD cuprinde obiective si masuri care pentru judetul Giurgiu sa conduca la realizarea acestui deziderat

COERENTA CU SNGD

17



_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Obiective si tinte SNGD Modul de reflectare in cadrul PJGDObiective strategice din SNGD1.1; 1.3; 2.1; 3.1; 4.1; 5.1; 6.1; 7.1; 8.1; 8.2; 9.1; 9.2; 10.1; 11.1;

Aceste obiective se regasesc in PJGD cu masurile respective pentru atingerea principalului scop declarat in Strategie acela de creare a cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere ecologic şi economic.

Obiective specifice anumitor fluxuri de deseuri 3.1; 4.1; 5.1; 6.1; 6.2; 7.1; 8.1; 9.1; 9.2;

Aceste obiective se regasesc in PJGD cu masurile respective pentru atingerea principalului scop declarat in Strategie acela de creare a cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere ecologic şi economic.

Obiective strategice generale privind gestiune deseurilor periculoase1.1; 5.1; 6.1; 7.1; 8.1; 8.2;

Aceste obiective se regasesc in PJGD cu masurile respective pentru aatingerea principalului scop declarat in Strategie acela de creare a cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere ecologic şi economic.

COERENTA CU PRGD

Obiective si tinte PRGD Modul de reflectare in cadrul PJGDPlanul regional de gestionare a deseurilor in regiunea Sud Muntenia coordoneaza alegerea de optiuni fezabile de gestionarea deseurilor, in concordanta cu strategia de gestionare a deseurilor si care sa conduca la indeplinerea obiectivelor in conditii de impact minim asupra mediului si sanatatii umane la nivel regional.

Stabilirea obiectivelor şi ţintelor judeţene dezvoltate in planul judetean de gestionare deseuri s-a facut în conformitate cu obiectivele şi ţintele Planului Regional, care stabililea aceste elemente pentru intreaga regiune.

PJGD detaliază o serie întreagă de elemente legate de calcularea fluxurilor de deşeuri, stabilirea capacităţilor necesare pentru instalaţiile de valorificare/eliminare a deşeurilor, prezentarea măsurilor de implementare şi a planului de monitorizare a progresului in vederea atingerii obiectivelor şi ţintelor judeţene în conformitate cu obiectivele şi ţintele Planului Regional şi Naţional de Gestionare a Deşeurilor

Relatia PJGD Giurgiu cu Master-Plan-ul Giurgiu in domeniul „Gestiunii Deseurilor”Având în vedere faptul ca Master Planul descrie investitile in infrastuctura necesara dezvoltarii unui sistem de gestiune a deseurilor, Planul judetean de gestionare a deseurilor in judetul Giurgiu a utilizat propunerile de dotari si calculele estimative ale costurilor cuprinse in MASTER PLAN.

La nivelul judetului Giurgiu, din datele prezentate in PJGD, urmeaza sa se realizeze un proiect avand ca obiect .” Sistem integrat de management al deşeurilor” Cum perioada de executie este 2008-2013, nu putem sa tragem o concluzie referitoare la relatia acestuia cu PJGD .

18



_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Implementarea propunerilor din PJGD va determina o imbunatatire semnificativa a conditiilor generale de mediu: calitatea apelor (de suprafata si subterane), a aerului (poluanti si mirosuri), soluri si subsoluri contaminate, ecosisteme, peisaj.

Implementarea PJGD va avea ca rezultat adaptarea procesului de colectare si tratare a deseurilor solide municipale la cerintele Directivelor Consiliului nr. 75/442/EEC, nr. 94/62/EC si nr. 99/31/EC si la reglementarile Romaniei în domeniul gestionarii deseurilor urbane.

3.5. PREZENTAREA OPTIUNILOR RELEVANTE

3.5.1. Definirea domeniului PJGD si relevanta sa pentru ESM Planul de gestionare a deseurilor va fi un instrument de planificare solicitat de catre Uniunea Europeana, pe baza caruia se pot obtine asistenta financiara si suport din partea acesteia.

Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor va ajuta la proiectarea fluxului de deseuri pentru organizarea gestionarii acestora, inclusiv în ce priveste estimarea necesarului de investitie pentru atingerea tintelor de colectare, reciclare,valorificare si tratare a deseurilor menajere si asimilabile acestora ce revin autoritatilor locale pe plan judetean din angajamentele si obligatiile Romaniei ca Stat Membru al Uniunii Europene. prin:

viziune globală asupra etapelor din gestiunea deseurilor, care mai departe ajuta la identificarea lipsurilor si punctelor slabe ale sistemului, care urmeaza a fi rezolvate prin planificare integrata;

identificarea solutiilor durabile din punct de vedere economic si ecologic, adaptate la conditiile locale specifice.

Tipurile de deseuri care fac obiectul planificarii din PJGD sunt cele prezentate in tabelul nr 3

19



_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Tabelul nr 3

Tipul de deşeu

Cod

(Lista europeană a deşeurilor;

HG856/2002)

Deseuri periculoase si nepericuloase municipale (deseuri menajere si asimilabile

din comert, industrie, institutii) inclusiv fractiile colectate separat:

fractii colectate separat (cu excepţia 15 01)

deseuri din gradini si parcuri (incluzand deseuri din cimitire)

alte deseuri municipale (deseuri municipale amestecate, deseuri din piete,

deseuri stradale, deseuri voluminoase etc.)

20

20 0120 02

20 03

Deseuri de ambalaje (inclusiv deseurile de ambalaje municipale colectate separat)

15 01

Deseuri din constructii si demolari17 01; 17 02; 17 04

Namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti19 08 05

Vehicule scoase din uz16 01

Deseuri de echipamente electrice si electronice20 01 2120 01 2320 01 3520 01 36

Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor nu ofera informatii detaliate privind proiectarea tehnică a sistemelor, privind tehnologia sau procedura selectata pentru gestionarea deseurilor, ci doar prezinta cadrul de planificare pentru urmatoarele aspecte:

masuri necesare pentru indeplinirea tintelor; capacitati necesare si locatii potrivite pentru reciclare, tratare si eliminare a

deseurilor; tehnologii, proceduri si sisteme potrivite de gestionare a deseurilor; strategia de implementare si monitorizare in judeţ.

Pe baza acestui plan vor fi planificate investitiile si masurile de organizare care sa asigure indeplinirea obiectivelor si atingerea tintelor din Strategia nationala de gestionare a deseurilor si din Programul regional de gestionare a deşeurilor.

Planul judetean de gestionare a deseurilor a fost întocmit pe baza datelor si informaţiilor obtinute de la urmatoarele institutii:

Agenţia Locala de Mediu Giurgiu ; Agenţia Regională de Protecţia Mediului Arges ; Consiliul Judeţean Giurgiu ;

Pentru planificarea gestionarii acestor tipuri de deseuri, PJGD include masuri generale de implementare si masuri ce vizeaza stimuarea investitiilor. Masurile generale prezinta un

impact direct asupra mediului nesemnificativ, în timp ce masurile ce vizeaza investiţiile au

20



_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

o influenţa directa asupra mediului, atat pozitiva cat si negativa.

Pentru aceste tipuri de masuri a fost realizata o analiza detaliata a impactului negativ asupra mediului, după urmatoarele criterii:

- eliminarea de contaminanti în mediu, ca urmare a activitaţii curente- riscurile de poluare accidentala- impactul direct asupra comunitaţilor umane

In scop strategic a fost realizata o evaluare calitativa dupa aceste criterii, evaluarea impactului asupra mediului pentru fiecare investitie in parte urmand sa faca obiectul studiilor de impact, daca vor fi solicitate de APM/ARPM.

3.5.2. DETERMINAREA ALTERNATIVELOR RELEVANTE DE ELABORARE A PJGD (OPŢIUNI)Obiectivele: 1.1.; 1.2; 1.3; 2.1; 3.1; 4.1; 5.1; 6.1; 7.1; reprezinta masuri de organizare pentru care nu se pot identifica alternative, din punct de vedere al impactului asupra mediului. Obiectivele: 8.1.; 8.2; 9.1; 9.2; 10.1;11.1; 12.1 12.2 12.3; 12.4; 12.5; 13.1; 14.1; 15.1;16.1;17.1; 18.1;18.2 19.1; 7-20 ale PJGD pot fi atinse în mai multe moduri (opţiuni).

In cadrul PJGD nu au fost diferentiate, in mod concret alternative de realizare a obiectivelor .S-au preluat propunerile din cadrul MASTER PLANULUI, referitoare la modalitatile de realizare tehnica a diferitelor etape care compun gestiunea deseurilor .

Alternativele de elaborare a PJGD se referă exclusiv la optiunea strategica de alegere a tehnologiilor ce asigura atingerea obiectivelor, elaborarea propriu-zisa a PJGD, inclusiv metodologia si continutul sau, fiind reglementate legal.

PJGDG propune implementarea unui singur sistem de management a deseurilor,care are ca prioritate scaderea cantitatii de deseuri depozitate prin cresterea gradului de colectare selectiva si tratare a deseurilor (reciclare, compostare, fermentare, incinerare si tratare mecano-biologica). Nu a fost mentionata nici o posibiltate de reducere a cantitaţilor de deseuri generate - masuri de prevenire.

In ceea ce priveste deseurile periculoase in PJGD este prezentata o gama completa de solutii tehnice ce pot fi aplicate pentru remedierea acestei situatii.

În ultima sa variantă, PJGD-ul prezintă în mod succint toate variantele tehnice ce sunt aplicate la momentul actual pe plan mondial pentru toate cele patru componente ale lantului tehnologic de eliminare a deseurilor:

- Colectare;- Transport;- Sortare şi tratare;- Eliminare.

21



_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Tabel nr 4Obiectivul PJGD Infrastructura necesara Descriere Alternativa 1 Descriere Alternativa 2 Descriere Alternativa 3

8.1 Utilizarea eficienta a tuturor capacitatilor tehnice si a mijloacelor economice de valorificare a deseurilor

Echipamente de colectare a deseurilor (pubele, containere, saci)

Pre-sortare exclusiv in puncte comunitare (la containere de 1,1 m3)

Presortare exclusiv individuala, pe 3 fluxuri (posibil exclusiv publele sau pubele+saci)

Presortare individuala pe 2 fluxuri, comunitara pe 3 fluxuri si infiintarea de linii speciale pentru colectarea hartiei si PET

8. 2. Sprijinirea dezvoltarii activitatilor de valorificare materiala si energetic

Echipamente de colectare a deseurilor (pubele, containere, saci) Puncte de colectare Sistem de coincinerare disponibil Societati dispuse sa utilizeze materiale reciclate

9. Implementarea sistemelor de transport deseuri

Autovehicule speciale pentru colectarea deseurilor

Autovehicule de colectare de uz general de dimensiuni medii ale benei

Autovehicule de uz general, cu dimensiuni diferite ale benei, in functie de zone

Combinatie auto colectare uz general/ auto speciale (biodegradabile, DCD)

11.1 Reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile depozitate

Autovehicule de colectareEchipamente de colectareStatii de procesare a materialului biodegradabil

Colectare cu pubele si autovehicule de uz dedicat fractiei de biodegradabileCombinatie de tehnici si tehnologii: compostare la depozit si in amplasa metneindividuale

12.1. Prevenirea deseurilor de ambalaje si a impactului asupra mediului

Echipamente de colectare Puncte de colectare

Pre-sortare exclusiv in puncte comunitare (la containere

12.2. Valorificarea materiala/energetica a materialelor de ambalaje sau a deseurilor de ambalaje

Echipamente de colectare Puncte de colectareMijloace de transport Echipamente de incinerare cu obtinere de energie


12.3. Reciclarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje

Echipamente de colectare Puncte de colectareMijloace de transport


12.4 Crearea si optimizarea schemelor de valorificare energetica a deseurilor de ambalaje .


Pre-sortare exclusiv in puncte comunitare (la containere Exclusiv co-incinerare (utilizarea capa-citatii de reciclare existente si supli-mentarea sa cu echipamente din alte judete)

22



_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Obiectivul PJGD Infrastructura necesara Descriere Alternativa 1 Descriere Alternativa 2 Descriere Alternativa 312.2. Valorificarea materiala/energetica a materialelor de ambalaje sau a deseurilor de ambalaje


Pre-sortare exclusiv in puncte comunitare (la containere Exclusiv co-incinerare (utilizarea capacitatii de reciclare existente si suplimentarea sa cu echipamente din alte judete)

12.Separarea pe fractii a deseurilor din constructii si demolari

Sisteme de colectare

Statii de sortare dotate cu echipamente de procesare/tratare a deseurilor din constructii si demolari

Containere de volum ridicat Autovehicule specializate pentru containerele respectiveConcasare si tehnologii de valorificare

Containere de volum ridicat Auto-vehicule de transport din flota comunaConcasare si tehnologii de valo-rificare+ depozit separat pentru deseurile inerte din constructii

14.1 colectarea separata a deseurilor voluminoase

Sisteme de colectare selectivaAutovehicule specializate pentru transport categoria aceasta de deseuiEchipamente de incinerare cu obtinere de energie

Amenajare de puncte de colectae Colectare selectiva a deseurilorInitiere de proiecte de colectare, valorificare prin reciclare/valorificare energetica

Depozitare, procesare in afara judetului

Incinerator de deseuri periculoaseStatie de recuperare a materialelor din deseurile voluminoase

15.1 Managementul ecolo-gic rational al namolului provenit de la statiile de epurare

Statii de tratare mecano-biologica, alte statii

Uscare si conditionare Instalatii de tratare separate, cu fermentare anaeroba

16.1 Crearea si dezvoltarea unei retele de colectare, valorificare, reciclare a vehiculelor scoase din uz.

Puncte de colectarePuncte de dezmembrareFacilitati de valorificare-reciclare

Facilitati de dezmembrare cu grad ridicat de recuperare

Facilitati de dezmembrare cu grad ridicat de recuperaresi unitati de reciclare atasate

17.1. Deseuri de echipamente electrice si electronice

Puncte de colectarePuncte de dezmembrareFacilitati de valorificare-reciclare

Dezmembrare si reciclare in afara judetului

Dezmembrare si reciclare in judet Dezmembrare, reciclare ,

reparare/reutilizare18.1. Implementarea servi-ciilor de colectare si transport pentru deseurile periculoase

Echipamente de colectare Puncte de colectare Mijloace de transport specia-lizate pentru aceasta categorie de deseuri

Colectare individual sau colectivatransport

Depozitare, procesare in afara judetului

Incinerator de deseuri periculoaseStatie de recuperare a materialelor din deseurile voluminoase

18.2. Eliminarea deseurilor periculoase in mod ecologic rational

Echipamente de colectare Puncte de colectare

Instalatii de tratare 19. eliminarea deseurilor in conditii de siguranta pentru mediu si sanatate a populatiei

Solutie de eliminare finala a deseurilor Realizarea de capacitati de depozitare Studii privind posibilitatea coincinerarii a unor fractii din deseurile municipale

Depozit nou de volum ridicatDepozitare in depozitele care deservesc orasul bucuresti

Tratare termica (cu sub-variantele: incinerare, gazificare, piroliza)

23



________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

4. ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI ŞI ALE EVOLUŢIEI SALE PROBABILE ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PJGD4.1. STAREA ACTUALA A MEDIULUI4.1.1. Caracteristici fizice şi geografice ale judetului Giurgiu Relieful judeţului este format din 5 unităţi principale ale Câmpiei Române: Burnas, Vlăsia, Găveanu-Burdea, Titu şi Lunca Dunării.Altitudinea maximă, înregistrată în nordul judeţului, în satul Cartojani, este de 136 m deasupra nivelului mării, iar altitudinea minimă, de 12 m deasupra nivelului mării, se înregistrează în lunca Dunării.Din punct de vedere geomorfologic, în cadrul judeţului Giurgiu se individualizează două tipuri de forme de relief şi anume:

- câmpie fluviuo-lacustră, acoperită cu depozite loessoide, tabulară, nefragmentată, alcătuind în fapt cea mai mare parte a suprafeţei judeţului;

- câmpie aluvială, holocenă, de subsidenţă, cu aspect de albie majoră, reprezentând luncile dezvoltate de-a lungul râurilor şi în special, de-a lungul Dunării. Lunca Dunării, influenţată de acţiunea directă a fluviului, cu lăţimi ce pot ajunge în unele locuri la 10 km, este îndiguită şi canalizată pe mari suprafeţe, fiind transformată în teren agricol.

Clima este de tip temperat continental. Caracterul continental al climei este dat de amplitudinile termice mari, de peste 22ºC între anotimpurile extreme şi de un regim al precipitaţiilor cu o mare variabilitate în cursul anului.

4.1.2. ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI ÎN JUDETUL GIURGIU Datele despre situatia actuala a mediului in judetul Giurgiu, au fost preluate din Raportul anual de mediu pentru anul 2007.

4.1.2.1.AerIn cadrul judetului Giurgiu se efectueaza monitorizarea calitatii aerului numai la nivelul municipiului Giurgiu Exista un sistem de monitorizare care permite cunoasterea în timp real a datelor privind calitatea aerului pentru municipiu format din doua statii automate amplasate în centrul si în partea de sud a orasului astfel:statie de fond suburban - în acest punct sunt monitorizati poluantii transportati din zonele industriale din zonele limitrofe, precum si poluarea transfrontiera; stasia este amplasata în turnul clddirii Administratiei Porturilor Dunrrii Fluviale Giurgiu. (APDF);statie de fond urbana – pentru masurarea nivelului mediu de poluare a aerului în municipiul Giurgiu (concentratii urbane de fond); statia este amplasata în zona rezidentiala, la sediul Directiei Generale a Finantelor Publice (DGFP). Indicatorii monitorizati sunt: SO2, NO2, NO, CO, O3 si PM10,

24



_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Precipitatiile sunt controlate si supravegheate printr-o retea formata din doua puncte amplasate la Statia Meteo si în Cartierul Negru Voda. Frecventa de recoltare a probelor de precipitatii în aceste puncte este saptamanal. Indicatorii de calitate monitorizati sunt: pH, alcalinitate aciditate, conductivitate, amoniu, amoniac, azotati, azotiti, sulfati, cloruri si calciu.

Dupa cum se observa atat calitatea aerului, cat si calitatea precipitatiilor este urmarita numai pentru municipiul Giurgiu.

Calitatea aerului pentru zonele rurale îndepartate de centrele urbane si de sursele industriale este influentata în principal de activitatile cu impact local (depozitele necontrolate de deseuri si practica arderii acestora, arderea combustibililor fosili, surse mobile de ardere etc);Aceste surse sunt generatoare de poluanti organici persistenti, substante chimice foarte stabile, care se pot acumula în lanturile trofice biologice, cu un grad mare de risc asupra sanatatii omului si a mediului înconjurator.

Raportul de mediu precizeaza ca pe raza judetului Giurgiu nu exista zone critice sub aspectul poluarii,si ca in principal, participarea importanta revine industriei In aceste conditii, contributia noilor facilitati prevazute de PJGDG la aceasta poluare trebuie avuta in vedere la decizia de amplasare a statiei de compostare si la amplasarea centrului integrat de management al deseurilor si la selectia celor mai potrivite tehnologii si metode de conducere a proceselor fizico-chimice si biologice.

4.1.2.2 Ap a În judeţul Giurgiu există două bazine hidrografice: bazinul hidrografic Dunărea şi bazinul hidrografic Argeş, cu o bogată reţea de râuri. Lungimea reţelei hidrografice pe teritoriul judeţului Giurgiu este de 847 km (în bazinul hidrografic Dunăre –122 km, iar în bazinul hidrografic Argeş – 725 km). Această reţea este completată de bălţi, lacuri naturale (13,44 km2) şi lacuri artificiale (28,07 km2). Cursul Dunării în judeţul Giurgiu are o direcţie generală V-E, cu o albie minoră de 0,650 – 1km lăţime.Din datele cuprinse in Raportul de Mediu pentru anul 2007 cursurile de apa interioare se in cadreaza in trei clase de calitate astfel :

Clasa I 118 Km (21%) Clasa a II-a 316Km (54%) Clasa a III-a 144Km (25 %)

Indicatorii monitorizati s-au încadrat în clasa I de calitate, conform Ord. MMGA nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitaii apelor de suprafata în vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa, cu exceptia nutrientilor care au avut si valori de clasa a II-a de calitate. Din punct de vedere biologic sectiunea s-a încadrat în zona betamezosaproba.

25



_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

In ceea ce priveste Dunarea aceasta pe lungimea 13 km pe care se face monitorizarea calitatea este clasa a IIa

Lacurile naturale – 13,44 km2 si lacuri artificiale – 28,07 km2.În anul 2007 starea lacurilor în judetul Giurgiu a fost controlata de SGA Giurgiu.

Calitatea principalelor lacuri din Giurgiu în raport cu gradul de troficitateDin punct de vedere al gradului de troficitate toate cele 6 lacuri monitorizate au corespuns categoriei mezotrof.

Calitatea principalelor lacuri din Giurgiu în raport cu chimismul apeiDin punct de vedere al chimismului apei, din cele 6 lacuri investigate 3 lacuri (50%) sau încadrat în categoria I de calitate, 2 (33,33%) în categoria a II-a de calitate si 1 lac (16,66%) în categoria a III-a.

Apele subterane Calitatea apelor subterane în judetul Giurgiu a fost monitorizata semestrial de Administratia Nationala „Apele Române” – Directia Apelor Arges – Vedea Pitesti SGA Giurgiu prin analize fizico-chimice din 10 foraje din judet.

Fata de limitele de potabilitate a Legii 311/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile s-au observat depasiri la indicatorii NH4+, NO2

In general, in literature de specialitate se mentioneaza faptul ca, contaminarea apei subterane este un risc prezentat de depozitele de deseuri si de statiile de transfer. Procesarea namolurilor de la statiile de epurare poate sa conduca la scurgeri in panza de apa freatica.

Avand in vedere ca namoluri de la statii de epurare vor rezulta in cantitati insemante odata cu indeplinirea obligatiei de a dota cu statii de tratare cu treapta biologica toate aglomerarile umane cu mai mult de 2000 de locuitori echivalenti, calitatea apei subterane este un aspect de mediu ce trebuie analizat in cadru SEA.

PJGD va trebui sa tina seama de raspandirea acestui tip de impact pe intreg teritoriul judetului, prevazind masuri de urmarire riguroasa a starii apei subterne si de includere a analizelor apei subterane in studiile de impact de mediu.

4.1.2.3. SolJudetul Giurgiu are o suprafata agricola de 278.519 ha, din care teren arabil 261.528 ha. Solurile caracteristice pentru aceasta zona fac parte din clasa molisolurilor, cele mai frecvente tipuri fiind solurile cernoziomice si cele cambice. In luncile raurilor se întalnesc solurile aluviale, iar pe alocuri, de-a lungul raurilor Calnistea si Neajlov, datorita excesului de umiditate, apar soloneturile (cu exces de saruri).

26



_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Laboratorul A.P.M. supravegheaza calitatea solului printr-o atenta monitorizare a zonelor, care pot avea un impact deosebit asupra mediului.Se urmareste poluarea provenita din:trafic;depozitarea deseurilor;extractia si transportul produse petroliere;din zonele protejate din punct de vedere al biodiversitatii.

În anul 2007 au fost efectuate analize de sol pentru supravegherea calitatii în urmatoarele puncte:

Zona Drumul National Giurgiu-Bucuresti Km 30 si parcurile din Giurgiu; în urma analizelor efectuate la indicatorul Pb nu a fost depasita limita maxima admisa (100 mg/kg) valoarea maxima înregistrata în anul 2007 a fost de 20 mg/kg.

Zona adiacenta depozitului de deseuri menajere a orasului Giurgiu; în urma analizelor efectuate s-a constatat ca valorile obtinute s-au încadrat în limitele prevazute de Ordinul 756/1997.

Zona Schela Floresti – Stoenesti, Schela Videle si Schela petroliera Roata (actualmente Grupurile de zacaminte Videle Vadu Lat si Ileana Cartojani Bolintin); pentru a stabili gradul de poluare cu produs petrolier; s-a constatat ca valorile înregistrate la acest indicator specific au fost cuprinse între135 mg/kg si 475 mg/kg ceea ce înseamna ca nu s-a depasit pragul de alerta pentru zone mai putin sensibile.

Zona ostroavelor Cama Dinu; au fost efectuate analize la urmatorii indicatori: pH, conductivitate, saruri fosfor, azotiti, azotati, amoniu, calciu, magneziu, cloruri, bicarbonati, metale (plumb, crom, nichel, cadmiu, mercur). Valorile înregistrate s-au încadrat în limitele prevazute de legislatia în vigoare.

Se constata ca în general la nivelul judetului Giurgiu, pentru zonele monitorizate nu sunt probleme deosebite privind poluarea solului.

Tinand cont de modul in care se prezinta solul, amplasarea centrului integrat de managementul deseurilor, si celorlalte puncte de colectare nu va inrautati starea actuala.

4.1.2.4. BiodiversitateLa nivelul judeţului există 1 parc natural, 3 rezervaţii naturale şi 8 situri propuse a face parte din reţeaua ecologică europeană Natura 2000.

Arii de Protecţie Specială AvifaunisticăCOMANA

Situat pe teritoriul administrativ al localităţilor: Comana, Singureni, Mihai Bravu, Băneasa, Prundu, Gostinari, Călugăreni, Greaca şi Hotarele, situl Comana este populat de o mare varietate de specii aparţinând avifaunei. Acest fapt se datorează formelor variate de relief.Prin depunere de aluviuni, se formează locuri excelente pentru hrănire. Stabilizarea

27



_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

aluviunilor prin fixarea unor asociaţii vegetale au creat condiţii de adăpost şi reproducere pentru un număr însemnat de specii caracteristice zonelor umede: Circaetus aeruginosus (erete de stuf), Fulica atra (lişiţa), Alcedo athis (pescăraş albastru), dar şi numeroase specii de paseriforme.Pădurea Comana este situată la limita sudică a bălţii şi constituie un habitat deosebit pentru păsări. Dintre speciile care se concentrează în zona de lizieră a pădurii se menţionează prădătorii de zi, mai multe specii de ciocănitori şi unele paseriforme.Această zonă reprezintă un punct important şi în migraţia răpitoarelor, observându-se aici Circaetus aeruginosus (erete de stuf), Accipiter nisus (uliu păsărar), Falco peregrinus (şoim călător), Falco subbuteo (şoimul rândunelelor) şi altele.

DUNĂRE-OLTENIŢACu o suprafaţă de 5951,1 ha, cuprinde ostroavele de pe malul românesc al Dunării între kilometrul 454 şi 430, întinzându-se, pe raza a două judeţe: Giurgiu şi Călăraşi. Teritoriul aferent judeţului Giurgiu cuprinde “Ostrovul fără nume”.Pe arealul propus al sitului se întâlnesc specii de păsări de pasaj, sedentare şi migratoare. Profitând de condiţiile excelente de hrană şi odihnă păsările folosesc acest loc şi pentru reproducere.Dintre speciile de păsări întâlnite aici amintim: Ardea cinerea (stârcul cenuşiu), Ixobrychus minutus (stârcul pitic), Egetta alba (egreta mare), Riparia riparia (lăstunul de mal) şi mai multe specii de raţe.

OSTROVUL LUNG GOSTINUAvând o suprafaţa de 15936,4 ha, situl cuprinde o parte din teritoriile administrative ale localităţilor: Prundu, Puieni, Pietrele, Băneasa, Gostinu, Braniştea şi ostroavele de pe Dunăre dintre kilometrii 482 şi 462.Această zonă umedă reprezintă un adevărat areal pentru cuibăritul şi hrana multor specii de păsări ocrotite prin Directiva Păsări, Convenţia de la Berna şi Convenţia de la Bonn.Diversitatea mare de specii localizate în acest sit este explicată prin varietatea locurilor de cuibărit, dar şi prin abundenţa hranei.Numeroase specii de păsări folosesc acest sit ca areal de reproducere şi pasaj: Aythya nyroca (raţa roşie), Egreta alba (egreta mare), Ciconia ciconia (barza albă), Ciconia nigra (barza neagră), Pelecanus crispus (pelicanul creţ).

VEDEA - DUNĂREAvând o suprafaţă de 22888,9 ha, situl Vedea–Dunăre IBA face parte din Lunca Dunării Inferioare şi se întinde pe două judeţe: Giurgiu şi Teleorman. Teritoriul aferent judeţului Giurgiu cuprinde localităţile: Slobozia, Malu, Vedea, Găujani şi Ostroavele Cama-Dinu-Păsărica.Obiectivul de conservare al sitului îl reprezintă speciile de păsări cu afinităţi biologice pentru vegetaţia de luncă şi habitatul de apă dulce continentală. Acest sit este folosit ca loc de odihnă, de reproducere şi pasaj de păsări ca: Alcedo atthis (pescăraş albastru), Ardea purpurea (stârc roşu), Ardeola ralloides (stârc galben), Aythya nyroca (raţa roşie), Ciconia ciconia (barza albă), Ciconia nigra (barza neagră), Egretta alba (egreta), Himantopus himantopus (piciorong) şi altele.

28



_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

În majoritatea cazurior se poate vorbi de inexistenţa unui sistem propriu de gestionare a deseurilor din perimetru generate de turisti, care produc în principal, un impact vizual si dezagremente ambientale.

În principiu, modul actual de gestionare a deseurilor în judet nu a afectat aceste zone.

Din acest motiv, decizia de amplasare a facilitatilor trebuie sa se bazeze si pe o analiza atenta a impactului asupra habitatelor si a populatiilor locale de plante si animale.

Amplasarea facilitatilor trebuie sa tina seama de siturile de importanta comunitara (Natura 2000), fiind necesara o buna colaborare cu structurile ce realizeaza managementul acestor situri.

4.1.2.5 PeisajulRomânia este al treilea stat care a ratificat, prin Legea nr.451/2002, Conventia Europeana a peisajului, adoptata la Florenta la 20 octombrie 2000. În întelesul Conventiei, peisajul si diversitatea formelor sale sunt rezultatul actiunii a doi factori principali:

factorii naturali (topografie, geologie, geomorfologie si clima) a caror actiune la scara geologica precum si la scara recenta reprezinta principalii factori de modelare a peisajului;

factorii antropici (tipul si modul de raspândire a localitatilor, activitatile preponderente desfasurate în interiorul si în vecinatatea asezarilor, infrastructura existenta) care contribuie direct, în mai mica sau mai mare masura la modelarea peisajului natural.

Diversitatea conditiilor naturale face ca în spatiul judetului Giurgiu sa existe o paleta larga de forme de peisaj, de la cele naturale nealterate de activitatile umane pâna la cele puternic antropizate ca rezultat al activitatilor economice intensive si/sau destructive. Vulnerabilitatea peisajului este data de capacitatea sa de a integra sau asimila elementele antropice. Elemente cheie ale vulnerabilitatii sunt:

tipul si gradul de acoperire cu vegetatie (cat de extinsa si variata este vegetatia – de la terenuri lipsite de vegetatie sau cu monoculturi pana la paduri naturale extinse);

topografia terenului (poate favoriza sau estompa elementele ce confera un impact negativ peisajului);

gradul de expunere / vizibilitate (cat de expuse sunt elementele antropice si modul în care acestea au fost sau nu realizate la o scara care sa le permita integrarea armonioasa în peisaj).

Printre principalii factori destructivi ai peisajului se numara si managementul defectuos al deseurilor care permite aparitia depozitelor salbatice de deseuri;Prin realizarea PJGDG , care prevede si masuri pentru inchiderea depozitelor neconforme, se va stopa depozitarea haotica a deseurilor, mai ales in mediul rural.

4.1.2.6.Conservarea resurselor naturaleUtilizarea resurselor regenerabile de energie are ca scop reducerea dependentei de resursele de combustibil fosili (petrol, gazele naturale si carbune) si contribuie direct la

29



_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

reducerea costurilor energiei la consumatori, in conditiile in care, in prezent, consumul de energie pe unitatea de produs in Romania este ridicat în comparatie cu tarile din Uniunea Europeana, acest fapt generand costuri de productie mari si o competitivitate relative scazuta a produselor.În privinta valorificarii energetice a deseurilor situatia este critica in conditiile in care in spatiul rural doar 4,6% din populatie beneficiaza, in prezent, de servicii de salubritate.Majoritatea proiectelor de gestiune si valorificare a deseurilor se adreseaza exclusiv sau preponderent spatiului urban.

4.1.2.7.San a tate uman a In judetul Giurgiu la nivelul anului 2007 sunt 3 orase si 51 de comune (cu 166 sate).O problema importanta este reprezentata, in zonele rurale, de îmbolnavirile datorate contaminarii apelor cu nitriti din zonele rurale. Ingerarea de nitrati odata cu apa potabila este de mult timp considerata cauza principala a imbolnavirilor juvenile, adesea cunoscute si sub denumirea de "sindromul copilului albastru". Principala preocupare din punctul de vedere al sanatatii oamenilor privind ingerarea de nitrati este aceata imbolnavire juvenila acuta.

4.1.2.8. Impactul neimplementării PJGDG asupra calităţii factorilor de mediuScopul analizei starii mediului in conditiile neimplementarii planului este de a identifica oportunitatea implementarii PJGDG precum si de a pune bazele evaluarii modului in care acest plan raspunde nevoilor si cerintelor starii mediului din judetul Giurgiu si a tendintelor sale de evolutie.Alternativa “O” ” (aceea de neimplementare a programului) trebuie sa ia in considerare:

efectele programelor si proiectelor actuale dedicate gestionarii deseurilor; alte programe propuse pentru intervalul 2007 – 2013 precum si fondurile care vor

afecta in mod direct sau indirect calitatea mediului in spatiul judetului Giurgiu; obligatiile legale care tebuiesc indeplinite cu sau fara PJGD (Directiva Cadru Apa,

Reteaua Natura 2000, tintele pentru anul 2010 in privinta biodiversitatii, directiva privind calitatea aerului, etc).

Analiza alternativei “0” s-a realizat pe baza gradului actual de cunoastere si a metodelor de evaluare existente cu privire la starea mediului si tendintele evolutiei sale. Analiza a fost structurata pe baza aspectelor de mediu relevante, asa cum au fost selectate de catre echipa care a participat la realizarea evaluarii si se concentreaza pe caracterizarea evolutiei starii mediului in zonele cuprinse in cadrul judetului Giurgiu. Este cunoscut faptul ca evaluarea starii viitoare a mediului si in mod particular a alternativei “0” este dificil de realizat in conditiile in care datele necesare nu sunt disponibile si a existentei a numeroase lipsuri si incertitudini in privinta caracterizarii actuale a starii mediului.In present , in cadrul judetului Giurgiu se deruleaza sau urmeaza sa fie incepute o serie de proiecte ( conform tabelului urmator)

30



_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Tabel nr 5

Localizare Denumire proiect An estimat implementare Observaţii

Judeţul Giurgiu

Asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor în domeniul managementului deşeurilor din România

2005 - 2016Proiect aflat

în derulare

Municipiul Giurgiu

Implementarea sistemelor de colectare selectivă; valorificarea deşeurilor reciclabile colectate selectiv de la persoane fizice şi de la agenţii economici

2008 - 2012 Proiect viitor

Bolintin Vale Un oraş mai curat, un mediu mai sănătos 2008 Proiect viitor

Băneasa, Bucşani, Crevedia Mare, Daia, Găujani, Ghimpaţi, Grădinari, Isvoarele, Herăşti, Hotarele, Letca Nouă, Roata de Jos, Schitu, Vărăşti, Vânătorii Mici, Vedea

Sistem de colectare selectivă şi amenajare platforme de compostare a deşeurilor biodegradabile şi animaliere


Hotarele Alimentare cu apă, canalizareşi staţie epurare 2007 - 2008 Proiect viitor

Mun. Giurgiu,Oraşele Mihăileşti,Bolintin ValeCom. Bolintin Deal

Dezvoltarea sectorului de apă potabilă şi apă uzată în judeţul Giurgiu


Jud. Giurgiu Sistem integrat de management al deşeurilor 2008 - 2010 Proiect viitor

BucşaniVadu LatPodişor

Canalizare staţie epurare 01.02.2007-31.07.2007 Proiect viitor

Din cele 8 proiecte prezentate in PJGD , 5 nu sunt inca antamate. Din acest motiv analiza asupra evolutiei mediului , in absenta PJGD, are un coeficient mare de incertitudine.

In conditiile acestea , se poate aprecia ca prin aplicarea proiectelor in derurale se va obtine o oarecare imbunatatire a calitatii mediului , in urmatoarele conditii

- perioada de timp mult mai lunga, sunt proiecte, pentru care sunt propuse termene de derulare pana in anul 2016

- nu exista certitudinea atingerii procentelor prevazute in planul national de gestiune a deseurilor

- sistemul de colectare selective a deseurilor nu se va extinde la nivelul intregului judet

Tabelul nr 6 prezinta evolutia posibila in absenta PJGDG

31



________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Tabel nr 6Elemente de

mediu relevante

Evolutia posibila in absenta PJGD

Apa de suprafata si subterana

Depozitarea ilegala – in cazul în care serviciul de salubrizare nu se va extinde si in mediul rural, o cantitate de 28.000 tone/an de deseuri nu va fi colectata organizat si va fi eliminata necontrolat;Colectarea în amestec cu deseurile menajere a unor deseuri periculoase (de exemplu, deseurile spitalicesti) sau care contin substante periculoase (de exemplu, deseuri electrice si electronice).Mentinand actualele tendinte de gestionare a deseurilor va exista un risc permanent de poluare a apelor de suprafata, cat si a apelor subterane , ca urmare a infiltrarii levigatului depozitelor de deseuri neconforme ( este vorba de zona rurala)

Aer Principalele emisii poluante pentru aer din depozitele de deseuri menajere vor fi: pulberile spontane, “mirosurile” şi biogazul.Principalele cauze si mecanisme de poluare fiind:

degajarea gazului de depozit, gaz ce contine, pe langa componentele principale (CH4 si CO2) si cantitati mici de compusi organici volatili (COV), substante volatile cu miros dezagreabil, hidrogen sulfurat, dioxid de sulf, oxizi de azot, amoniac, functie de compozitia deseurilor;

transportul de catre vant si dispersia în atmosfera a pulberilor prezente in deseurile municipale; arderile necontrolate de deseuri pe depozitele neconforme; nerespectarea frecventei de colectare la un interval de maxim 3 zile a deseurilor din punctele de colectare amplasate in zone dens populate; folosirea de masini de transport sau terasiere invechite; colectarea deseurilor cu un numar mare de autogunoiere cu capacitati mici sau fara a asigura compactarea, ceea ce implica mai multe curse, deci o

crestere a traficului;

Sol Deşeurile menajere si cele asimilabile acestora contin un procent ridicat de materii organice biodegradabile, prin depozitarea acestora direct pe sol producîndu-se acidifierea solului, în urma dezvoltarii de procese fermentative si implicit, a generarii de compusi cu caracter acid (CO2, acid acetic, acizi grasi, H2S NH4

+

etc.).

Schimbariclimatice

In absenta implementarii PJGD poate creste cantitatea de CH4 ca urmare a feremnetarii la depozitul de deseuri, in conditii necontrolate, a fractiei biodegradabile a deseurilor menajere.

Sanatateaumana

Starea de sanatate a populaţiei poate fi influientata pe termen lung de emisiile în aer, apa si sol a principalilor poluanti (levigatul si biogazul), generate în special de depozitele de deseuri, municipale sau rurale. Mentinerea modului actual de gestiune a deseurilor gospodaresti va conduce de asemenea la cresterea incidentei bolilor datorate lipsei asigurarii apei potabile de calitate pe suficiente arii rurale.Prezenta in apropierea locuintelor rurale a depozitelor de desuri va inrautatii calitatea aerului cu efecte asupra starii de sanatate a populatiei ( aparitia unor boli

32



_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

a cailor respiratorii specifice ) De asemenea, prin procesele infiltratii, solul de sub depozitele de deseuri, asupra caruia, în toate cazurile nu s-au efectuat nici un fel de lucrari de impermeabilizare, se îmbiba cu agenti patogeni microbieni (febra tifoida, dizenterie, holera) si virali (hepatita si poliomielita), putand avea efecte deosebit de nefaste asupra starii de sanatate a oamenilor.

Biodiversitate Exista riscul diminuarii suprafetelor cu inalta valoare naturala ca urmare a mentinerii unui procent din terenurile arabile ca terenuri de depozitare a deseurilor precum si a abandonului.Va spori presiunea exercitata de populatia rurala rezidenta in aceste zone precum si riscul aparitiei unor conflicte cauzate de restrictiile impuse in ariile protejate.Deoarece deseurile menajere au un conţinut de numai 4 % metale, continutul de metale grele ce ar putea avea impact negativ asupra ecosistemelor este mult diminuat.Totusi, modul cel mai frecvent si cu impactul cel mai mare asupra ecosistemelor îl constituie faptul că atat sistemele de precolectare a deseurilor, dar în special depozitele de deseuri menajere, municipale sau rurale, constituie surse de hrana pentru rozatoare, caini, pisici, porci etc. Astfel, agenţii patogeni din deseurile menajere sunt transportati fizic sau isi gasesc gazda în organismul acestor animale, fiind raspanditi apoi pe o arie mult mai larga decat spatiul de depozitare, afectand grav calitatea ecosistemelor respective.

Habitat uman Va continua utilizarea pubelelor uzate fizic, a celor procurate “second-hand” si a celor sub-dimensionate sau nepotrivite scopurilor, inlcouirea acestora urmand sa se realizeze exclusiv prin eforturile populatiei si prin procurarea unui numnar mic de bucati, ceea va ridica pretul unitar al acestora si va scadea implicit disponibilitatea de cumparare. Pubelele vechi vor deveni o sursa de contamianre a mediului.

Peisaj Peisajul si aspectul ambiental este afectat de starea recipienţilor de pre-colectare, gradul lor de uzura, forma si gradul de curatenie a spatiilor de pre-colectare, starea mijloacelor de transport, forma, marimea si modul de gestionare a depozitelor necontrolate.Lipsa oricarei plantatii de protecţie, dar, în special, în cazul locurilor de depozitare necontrolata a deseurilor, situarea acestora la periferia marilor orase, produce efecte peisagistice nefavorabile. La acest lucru contribuie şi prezenţa deseurilor împrastiate de vant, a fumului produs de aprinderea spontana a deseurilor, a mirosului, pasarilor sau rozatoarelor care produc dezagremente ambientale majore.

33



________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

4.2. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE RELEVANTE PENTRU PJGDG

Tabel nr 7Aspecte de mediu Probleme de mediu relevante pentru PJGDG

AerInrautatirea calitatii componentelor de mediu prin:

perclorarea apelor din precipitatii prin depozitele de deseuri produce afectarea solului si a apelor subterane

toate depozitele de desuri din judetul Giurgiu, nu au autorizatii de mediu, datorita faptului ca nu respecta cerintele de mediu referitoare la aceasta activitate

terenurile ocupate de depozitele de deseuri sunt considerate terenuri degradate ce nu pot fi folosite in scopuri agricole

extinderea depozitarii necontrolate, in mediul rural , va scoate in continuare terenuri din circuitul agricol sau economic

degradarea in continuare a calitatii aerului din zonele de depozitare datorita emisiilor rezultate din transformarile suferite de deseuri

Apa de suprafata si apa subterana

Sol

Schimbari climatice Emisiile de gaze cu efect de sera prin arderea necontrolata a deseurilor din gospodarie.

Emisiile de gaze cu efect de sera prin depozitarea in procent foarte ridicat a deseurilor menajere sau asimilate cu acestea

Biodiversitate Degradarea habitatelor si speciilor de flora si fauna salbatica prin gestionarea necorespunzatoare a deseurilor

Sănătatea Umană Inrautatirea conditiilor de viata a populatiei prin nerespectarea cerintelor privind colectarea si depozitarea deseurilor (colectarea neconforma a deseurilor, nerespectarea distantelor de siguranta, lipsa controlul emisiilor atmosferice).

Arii de interes special

Neinitierea procesului de reducerea generarii deseurilor, Inexistenta sistemului de colectare controlata a deseurilor in

mediul rural, Gradul scazut de valorificare a deseurilor.

Patrimoniu cultural si peisaj

Inexistenta conditiilor pentru asigurarea protectiei peisajului natural si cultural prin revitalizarea zonelor degradate si prin gestiunea corespunzatoate a deseurilor.

Cresterea gradului de constientizare

asupra problemelor de mediu

Gradul scaut de informare a locuitorilor judetului Giiurgiu privind comportarea fata de mediul înconjurator , asupra efectelor nocive cauzate de gestionarea necorespunzatoare a deseurilor.

34



_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

5. OBIECTIVELE DE PROTEC T IE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NA T IONAL, COMUNITAR SAU INTERNA T IONAL CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PJGDGPentru conturarea cadrului evaluarii efectelor asupra mediului generate de implementarea PJGDG, au fost selectate si analizate mai multe obiective relevante, legate în mod direct de:

• Aspectele de mediu indicate în Anexa 2 a HG 1076/2004;• Problemele de mediu relevante pentru PJGDG (vezi capitolul 4) rezultate în urma analizarii starii actuale a mediului;• Obiectivele si prioritatile PJGDG.

S-au avut in vedere obiective si tinte privind: Colectarea selectiva; Tratarea deseurilor: sortare si/sau compostare; Depozitarea deseurilor; Inchiderea depozitelor istorice.

Lista de obiective relevante de mediu, a fost realizata dupa o documentare pe baza documentelor de referinta nationale si internationale si in concordanta cu :

Obiective si tinte din Strategia Naţionala si Planul National de Gestionare a Deseurilor;

Obiective din Planul Regional de Actiune pentru Mediu; Obiective din PRGD Regiunea 3 SUD Muntenia;

Forma finala a acestor obiective este prezentata în tabelul nr.6.

Aspecte de mediu Obiective relevante

35



_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Tabel nr 8Nr crt

Domeniul Obiectivul de mediu Indicatori

1 Ape de suprafata

Limitarea poluarii apelor la nivelul care sa nu dauneze sistemelor naturale

Calitatea (chimica si biologica) a raurilor si lacurilor de pe teritoriul judetului Giurgiu

Disponibilitatea apei pentru asezarile umane dependente de apa(calitatea apei de baut)

2 Ape subterane

Protejarea apelor subterane de aceleasi efecte amintite la apele de surpafata; prevenirea deteriorarii apelor subterane de catre levigate si ape de spalare, in special acolo unde acestea se constituie in surse de apa bruta pentru apa potabila si pentru apa de irigatii.

Calitatea (chimica si biologica) a apelor subterane de pe teritoriul judetului Giurgiu

Disponibilitatea apei pentru asezarile umane dependente de apa subterana (calitatea apei de baut pentru localitatile rurale unde nu a fost inca realizat un sistem de alimentare cu apa centralizat)

3 Sol Prevenirea contaminarii punctiforme si difuze a solului

Refacerea si protejarea terenului si solului

Cantitatea de deseuri generate Cantitatea de deseuri reciclate si valorificate Suprafata ocupata de facilitatile de colectare,

trasnport si procesare a deseurilor4 Aer Limitarea poluarii aerului la niveluri

care nu dauneaza sistemelor naturale

Numar de zile de poluare a aerului Niveluri de poluator cheie ale aerului/sector

si cap de locuitor 5 Schimbari

climatice Reducerea emisiilor de gaze cu efect

de sera Emisii de gaze cu efect de sera fata de

tintele stabilite Concentratia in atmosfera a gazelor cu efect

de sera 6 Biodiversitate Evitarea deteriorarii faunei si florei

salbatice desemnate precum si a speciilor protejate

Mentinerea biodiversitatii, evitarea pierderilor inevitabile

Asigurarea gestionarii durabile a locatiilor cheie a florei si faunei salbatice si a proceselor ecologice de care depind(inclusiv evitarea fragmentarii habitatelor)

Mentinerea functiilor ecologice a apelor curgatoare

Nivelurile de degradare raportate pentru locatiile/speciile desemnate

Calitatea apelor de suprafata favorabile mentinerii starii celei mai favorabile

Utilizarea terenului asociata cu recuperarea si depozitarea deseurilor

7 Populatia si sanatatea umana

Crearea conditiilor care permit imbunatatirea sanatatii si reducerea inegalitatilor privind sanatatea

Imbunatatirea compoprtamentului proactiv prin incurajarea gestiunii deseurilor in acord cu legislatia in avigoare

Numarul de imbolnaviri profesionale, accidente de munca si de imolnaviri legate de profesie

Numarul de indivizi

8 Patrimoniu cultural si peisaj

Protejarea si consolidarea intregului peisaj

Modificari de peisaj

9 Arii de interes special

Prevenirea deteriorării acestor zone ca urmare a implementarii măsurilor de colectare, procesare si eliminare a deseurilor menajere si a celor din fluxuri speciale.

Suprafata gestionata prin Planuri de Management, conforme cu cerintele Directivelor Habitat si Pasari

10 Energie Facilitarea generarii energiei din surse regenerabile

Co-generare energie din deseuri

Metodologia de evaluare

36



_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

In conformitate cu prevederile articolului 14 din HG 1076/2004, au fost analizate diferite posibilitati de evaluare a PJGDG cu privire la domeniul si nivelul de detaliu al informatiilor ce trebuie incluse în raportul de mediu. S-a stabilit ca nivelul optim de evaluare este cel al obiectivelor subsidiare al PJGDG. Argumentele în acest sens sunt urmatoarele:

Obiectivele subsidiare au un nivel suficient de integrare si reprezentativitate pentru masurile stabilite (pentru 37% din obiectivele subsidiare exista doar câte o masura corespondenta, pentru 18% dintre obiectivele subsidiare exista cate 2 masuri; pentru 15% dintre obiectivele subsidiare sunt 3 sau mai multe masururi, iar pentru 30% dintre obiectivele subsidiare sunt masuri comune);

Analiza la nivelul obiectivelor subsidiare este eficienta din punct de vedere al raportului resurse angrenate in evaluare/rezultate ce pot fi utilizate in modelarea, imbunatatirea PJGD;

Se evita realizarea unor evaluari redundante pentru masuri cu un oarecare grad de similaritate din punct de vedere al impactului asupra mediului (ex: activitatile de instruire si informare se regasesc în numeroase masuri ale programului).

Evaluarea impactului obiectivelor subsidiare ale PJGDG s-a facut fata de obiectivele de mediu relevante identificate si prezentate mai sus.Sistemul de notare aferent evaluarii de impact. S-a optat pentru o scala de la -2 la +2 conform situatiilor din tabelul

Tabel nr 9

Valoarea impactului Justificare

+ 2 Impact pozitiv substantial al obiectivului subsidiar asupra obiectivului de mediu relevant

+ 1 Impact pozitiv al obiectivului subsidiar asupra obiectivului de mediu relevant0 Niciun impact

- 1 Impact negativ al obiectivului subsidiar asupra obiectivului de mediu relevant- 2 Impact negativ substantial al obiectivului subsidiar asupra obiectivului de mediu

relevant

In anexa 1 la Raportul de evaluare de mediu este prezentata evaluarea impactului produs asupra fiecarui obiectiv de mediu si justificarea pentru fiecare obiectiv subsidiary.

37



____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Tabel nr 10Obiectiv Obiectiv subsidiar OBIETIVE DE MEDIU PJGD

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 151.1. Elaborarea de reglementări speci-fice locale în con-cordanţă cu politica de gestionare a de-şeurilor şi cu legis-laţia, pentru a im-plementa un sistem integrat eficient d.p.d.v economic şi ecologic.

1.1.1. Elaborarea unui ghid pentru înfiinţarea şi dezvoltarea unei organizaţii privind gestionarea deşeurilor bazate pe principiile proximităţii şi subsidiarităţii

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.2. Încurajarea autorităţilor locale şi judeţene în vederea elaborării unei strategii pentru organizarea împreună a gestionării deşeurilor, în colaborare cu sectorul privat (Parteneriat Public Privat)

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.3. Conştientizarea popula-ţiei privind necesitatea gestionării corespunzătoare a deşeurilor

+1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1

1.2. Conştienti-zarea populaţiei privind necesita-tea gestionării corespunzătoare a deşeurilor

1.2.1. Creşterea importanţei aplicării legislaţiei şi a contro-lului la nivelul autorităţilor de mediu care au responsabilităţi în gestionarea deşeurilor.

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.2.2. Întărirea cooperării între instituţii în vederea aplicării le-gislaţiei– APM, Garda Naţională de Mediu şi administraţiile publice locale

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.2.3. Creşterea eficienţei structurilor instituţionale la nivel judeţean/ local, printr-o definire clară a responsabilităţilor

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.2.4. Încurajarea activităţilor private de gestionare a deşeurilor

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.3. Creşterea efi-cienţei implemen-tării legislaţiei în domeniul gesti-nării deşeurilor

1.3.1.Informarea tuturor factorilor intere-saţi/ implicaţi cu privire la legislaţia de mediu specifică

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 +1 0 0 0

1.3.2. Creşterea importanţei activităţilor de monitorizare şi control efectuate de autorităţile de mediu competente în con-cordanţă cu atribuţiile acestora

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 +1 0 0 0

2.1 Dezvoltarea in-stituţiilor locale şi organizrea structu-rilor instituionale în vedrea conformării cu cerinţele naţionale

2.1.1 Crearea de condiţii pentru o structură instituţională mai eficientă în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.1.2. Întărirea capacităţii administrative a instituţiilor judeţe-ne şi locale cu competenţe şi responsabilităţi în implementa-rea legislaţiei şi controlul activităţii de gestionare a deşeurilor

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

38



____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3.1. Asigurarea necesarului de resurse umane ca număr şi pregătire profesională

3.1.1. Asigurarea de personal instruit, la toate nivelele –judeţean, local - atât în sec-torul public, cât şi în cel privat.3.1.2. Conceperea unui pro-gram de instruire pentru in-stituţiile locale privind:- problemele administrative - problemele juridice- controlul conformării tehnice/inspecţia instalaţiilor - înregistrarea datelor- serviciile de licitare

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 +1 0 0 0

4.1. Stabilirea şi utilizarea sisteme-lor şi mecanismelor economico-financia-re şi a celor de ges-tionare a mediului, pe baza principiilor subsidiarităţii şi “polua-torul plăteşte”

4.1.1. Dezvoltarea unui sistem viabil de gestionare a deşeu-rilor care să cuprindă toate etapele, de la colectare şi până la eliminare

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1.2. Optimizarea accesării tuturor fondurilor disponibile la nivel naţional şi internaţional pentru realizarea unor investiţii în domeniul gestionării deşeurilorPregătirea unei liste de investiţii prioritare adaptate nevoilor judeţului Giurgiu

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1.3. Îmbunătăţirea gestionării deşeurilor şi dezvoltarea de mecanisme economico-financiare care să permită organi-zarea unui management integrat bazat pe taxe convenabile pentru cetăţeni şi care să poată acoperi costurile de colec-tare, tratare şi depozitare controlată, efectuate de o manieră profesionistă

+1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1

4.1.4. Încurajarea utilizării tuturor mecanismelor economico-financiare în vederea colectării selective a bateriilor şi acu-mulatorilor, a deşeurilor periculoase menajere, a ambala-jelor, a echipamentelor electrice şi electronice şi a vehicu-lelor scoase din uz.

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1.5. Iniţierea unor grupuri consultative formate din repre-zentanţi ai APM, Consiliului Judeţean/ Local - în vederea implementării unor sisteme de gestionare a deşeurilor, atât pentru colectarea mixtă, cât şi pentru cea selectivă, (din punct de vedere al tarifelor percepute)

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

5.1. Promovarea unor sisteme de informare conştien-tizare şi motivare

5.1.1. Eficientizarea comunicării între toţi factorii implicaţi în gestionarea deşeurilor

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

5.1.2. Organizarea şi supervi-zarea programelor de educaţie şi conştientizare la toate nivelele.

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 +1 +1 0 0 0

39



____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

pentru toţi factorii implicaţi.

5.1.3. Utilizarea tuturor canale-lor de comunicaţie pentru informarea publicului şi pentru conştientizarea anumitor grupuri ţintă ale populaţiei

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 +1 +2 0 0 0

5.1.4. Promovarea auditurilor de gestio-nare a deşeurilor. Pentru comunităţi şi întreprinderi mari, se recomandă inte-grarea auditului de gestionare a deşeurilor în procedurile de planificare şi control

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

5.1.5. Îmbunătăţirea informării publicului privind riscurile de-terminate de depozitarea ne-controlată a deşeurilor

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 +1 +1 0 0 0

6.1. Obţinerea de date şi informaţii corecte şi comple-te, adecvate cerin-ţelor de raportare naţională şi europeană.

6.1.1. Îmbunătăţirea sistemului judeţean/ local de colectare, procesare şi analiză a datelor şi informaţiilor privind gestionarea deşeurilor, utilizând un sistem integrat şi de dublu control conectat cu Garda Naţională de Mediu.

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

6.1.2. Crearea unui sistem ju-deţean pentru raportarea, ana-lizarea şi validarea datelor cu privire la gestionarea deşeu-rilor voluminoase, respectiva celor provenite din construcţii şi demolări

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

6.1.3. Conceperea, dezvoltarea şi implementarea unui sistem de asigurare a calităţii datelor, precum şi a unui sistem IT de raportare la nivel central, regional şi local, în conformitate cu prevederile Directi-vei UE

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

7.1. Prevenirea eficientă a gene-rării deşeurilor

7.1.1. Promovarea, încurajarea şi im-plementarea principiului prevenirii la producători şi consumatori

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8.1. Utilizarea efi-cientă a tuturor ca-pacităţilor tehnice şi a mijloacelor eco-nomice de valorifi-care a deşeurilor

8.1.1. Susţinerea dezvoltării unei pieţe viabile de materii prime secundare

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8.1.2. Reducerea cantităţilor totale de de-şeuri eliminate, utilizând capacităţi optime de selectare a deşeurilor colectate

+2 +2 +2 +2 0 0 +1 +1 +1 +1 +1 0 +1 +1 0

8.2. Sprijinirea dezvoltării activi-tăţilor de valori-ficare materială şi energetică.

8.2.1. Creşterea gradului de valorificare materială prin reciclarea a 7% din deşeurile menajere (altele decât cele de ambalaje), estimate a se colecta împreună cu deşeurile din ambalaje din cauza lipsei de informaţie/conştientizare a populaţiei8.2.2 Promovarea valorificării energetice prin coin-cinerare, în cazul în care valorificarea materială nu este fezabilă din punct de vedere tehnico-economic

0 0 0 0 -1 -1 0 0 0 0 0 0 0 0 +2

40



____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

9.1. Asigurarea de capacităţi de co-lectare şi de siste-me de transport adaptate număru-lui de locuitori şi cantităţilor de deşeuri generate.

9.1.1 Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale în mediul urban

+1 +1 +2 +1 +1 +1 0 0 0 0 +2 0 +2 0 0

9.1.2 Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor munici-pale în mediul rural într-o manieră fezabilă d.p.d.v. economic

+2 +2 +2 +1 +1 +1 +2 +2 +2 +2 +2 0 +2 0 0

9.1.3 Optimizarea schemelor de colectare şi transport. +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +2 +1 +1 +1 0

9.2. Asigurarea celor mai bune opţiuni de colec-tare şi transport al deşeurilor, core-late cu activităţile de reciclare şi depozitare finală

9.2.1 Colectarea separată a deşeurilor periculoase de cele nepericuloase din deşeurile municipale.

+2 +2 +2 +2 0 0 0 0 0 0 0 0 +1 0 0

9.2.2 Implementarea şi extinderea colectării separate a deşeurilor la sursă, în zonele urbane

+1 +1 +1 +1 +1 0 0 0 0 0 0 0 +1 0 0

9.2.3 Implementarea şi extinderea colectării separate a deşeurilor la sursă, în zonele rurale

+1 +1 +2 +1 0 0 +1 +1 +1 +1 0 0 +1 +1 0

9.2.4 Implementarea sistemelor de colec-tare selectivă a materialelor valorificabile, astfel încât să se asigure atingerea obiec-tivelor privind deşeurile de ambalaje şi cele biodegradabile

+1 +1 +2 +1 0 0 +1 +1 +1 +1 0 0 +1 0 0

9.2.5 Construirea unor staţii de transfer, corelată cu anii de închidere a depozitelor existente

+1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1

10.1. Îmbunătăţirea tratării deşeurilor

10.1.1. Îmbunătăţirea tratării deşeurilor în vederea valorifi-cării materiale şi energetice, facilitării manipulării, diminuării caracterului periculos şi reducerii cantităţii finale eliminate

0 +1 +2 +1 +1 +2 0 0 0 0 0 0 +1 0 0

11.1. Reducerea cantităţii de deşe-uri biodegradabile depozitate

11.1.1. Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile (faţă de anul de referinţă 1995)

+1 +1 +1 +1 -1 0 +1 +1 +1 +1 -1 +1 +1 +1 0

11.1.2. Direcţionarea investiţiilor în realizarea unor instalaţii de compostare şi tratare a deşeurilor biodegradabile

+1 +1 +1 +1 -1 -1 +1 +1 +1 +1 +1 0 +1 +1 0

12.1. Prevenirea generării deşeurilor de ambalaje şi a impactului asupra mediului.

12.1.1. Sprijinirea campaniilor de informare referitoare la importanţa prevenirii generării deşeurilor de ambalaje

+1 +1 +1 +1 0 0 0 0 0 0 0 +2 +1 0 0

12.1.2 Organizarea unei colectări selective viabile, care să conducă la creşterea cantităţii de deşeuri de ambalaje reciclate

+1 +1 +1 +1 0 0 0 0 0 0 0 +2 +1 0 0

12.1.3 Reducerea, pe cât posibil, a cantităţii de ambalaj utilizat la ambalarea produselor

+1 +1 +1 +1 0 0 0 0 0 0 0 +2 +1 0 0

12.2.Valorificarea materială/energetică a materialelor de ambalaje sau a de-şeurilor de ambalaje

12.2.1.Valorificarea a 50% din întreaga cantitate de deşeuri de ambalaje pusă pe piaţă înregistrată – până în 201112.2.2. Valorificarea a 60% din întreaga cantitate de deşeuri de ambalaje pusă pe piaţă înregistrată – până în 2013

+2 +2 +2 +2 -1 -1 0 0 0 0 0 0 +2 0 +2

12.2.3. Promovarea valorificării energetice a deşeurilor de

41



____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

ambalaje (ce nu pot fi reciclate) prin utilizarea drept combustibil alternativ în fabricile de ciment

12.3. Reciclarea ambalajelor şi de-şeurilor de amba-laje

12.3.1. Reciclarea a 60% din greutatea deşeurilor de amba-laje din hârtie-carton şi a 50 % din a celor metalice-200812.3.2 Reciclarea a 15% din greutatea deşeurilor de ambalaje din plastic, respectiv a celor din lemn - 2010

+2 +2 +2 +2 0 0 0 0 0 0 0 0 +1 0 0

12.3.3.Reciclarea a 55% totalul amba-lajelor şi deşeurilor de ambalaje, din care: - 60% deşeuri din sticlă- 22.5% deşeuri din plastic - 2013

12.4. Crearea şi op-timizarea schemelor de valorificare ener-getică a deşeurilor de ambalaje

12.4.1 Organizarea unui sistem de colectare separată, în vederea atingerii ţintelor pentru deşeurile de ambalaje

+1 +1 +1 +1 0 0 0 0 0 0 0 0 +1 0 +2

12.5 Crearea şi op-timizarea schemelor de valorificare a de-şeurilor de ambalaje ce nu pot fi reciclate

12.5.1 Organizarea valorificării energetice a 10% din deşeurile de ambalaje care nu pot fi reciclate.- 2013

13.1. Separarea pe fracţii a deşeurilor din construcţii şi demolări

13.1.1. Tratarea deşeurilor contaminate din construcţii şi de-molări în vederea scăderii potenţialului periculos şi eliminării în condiţii de siguranţă

+2 +2 +2 +1 -1 0 +1 +1 +1 +1 +1 0 +1 +1 0

13.1.2. Inventarierea detaliată a cantităţilor de deşeuri provenite din demolări şi a celor valorificate 13.1.3. Reutilizarea şi reciclarea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări, în cazul în care nu sunt contaminate

+1 +1 +1 +1 -2 0 +1 +1 +1 +1 -1 0 +2 +1 0

13.1.4. Studierea oportunităţii construirii unui depozit de deşeuri inerte şi deşeuri periculoase provenite din construcţii şi demolări (pentru deşeurile ce nu pot fi valorificate).

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

14.1. Colectarea separată a deşeu-rilor voluminoase

14.1.1. Înfiinţarea unor puncte pentru colectarea deşeurilor voluminoase în fiecare localitate.

+1 +1 +1 +1 0 0 0 0 0 0 0 0 +1 0 0

14.1.2. Stabilirea de scheme de colectare din uşă în uşă la perioade bine stabilite

+1 +1 +1 +1 0 0 0 0 0 0 0 0 +1 0 0

14.1.3. Valorificarea deşeurilor voluminoase colectate separat +1 +1 +1 +1 -1 -1 0 0 0 0 0 0 +1 0 +1

15.1. Managemen-tul ecologic raţional

15.1.1.Prevenirea depozitării ilegale în acord cu prevederile Ordinului nr. 344/708/2005

42



____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

al nămolului prove-nit de la staţiile de epurare

15.1.2. Prevenirea descărcării nămolului în apele de suprafaţă

+2 +1 +1 +1 0 0 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 0

15.1.3. Utilizarea, pe cât posibil, a nămolului necontaminat ca şi fertilizator în agricultură

+1 +1 +1 +1 0 0 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 0 0

15.1.4. Deshidratarea şi pre-tratarea în vederea coincinerării în cuptoare de ciment sau în incineratoare.

+1 +1 +1 +1 -1 -1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +2

16.1. Crearea şi dezvoltarea unei reţele de colectare, valorificare, reciclare a vehiculelor scoase din uz

16.1.1.Proiectarea unui sistem care să permită ultimului proprietar al maşinii să o depună la un punct de colectare-valorificare, gratuit, sau plătind o taxă rezonabilă 16.1.1.a) Colectarea şi tratarea vehiculelor scoase din uz care au fost introduse pe piaţa de producă-tori individuali sau ale căror producători şi-au încetat activitatea

+1 +1 +1 +1 +1 0 +1 +1 +1 +1 0 0 +1 +1 0

16.1.1.b).Proiectarea sistemului care sa permită ultimului proprietar al maşinii să o depună la un punct de colectare-valorificare gratuit–cu excepţiile prevăzute de HG 2406/200516.1.2. Stabilirea a cel puţin un punct de colectare VSU în judeţ

+1 +1 +1 +1 +1 0 +1 +1 +1 +1 0 0 -1 +1 0

16.1.3. Extinderea reutilizării şi reciclării materialelor pro-venite de la VSU şi valorificarea energetică a acelor materia-le care nu pot fi reciclate.16.1.4. Reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 75% din masa medie pe vehicul şi an pentru VSU produse înainte de 1.01. 1980- începând din 200716.1.5. Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85% din masa medie pe vehicul şi an pentru VSU după 1.01.1979-începând din 200716.1.6. Reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 70% din masa medie pe vehicul şi an pentru VSU înainte de 1.01. 1980- începând din 2007

+1 +1 +1 +1 +1 0 +1 +1 +1 +1 0 +1 +1 +1 0

16.1.7. Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 80% din greu-tatea maşinilor produse după 1.01. 1980- începând din 200716.1.8. Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95% din greutatea tuturor VSU; - începând din 201516.1.9. Reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85% din greutatea tuturor VSU - începând din 2015

17.1. Deşeuri de echipamente

17.1.1. Stabilirea punctelor de colectare selectivă după cum urmează:

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

43



____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

electrice şi electronice (DEEE)

- 1 punct de colectare în judeţ- 1 punct de colectare în fiecare oraş cu > 20.000 locuitori17.1.2. Organizarea colectării selective a DEEE şi a componentelor acestora, cu o ţintă de cel puţin:- 2 kg/locuitor *an – în 2006- 3 kg/ locuitor * an – în 2007- 4 kg/ locuitor * an – în 2008

+1 +1 +1 +1 0 0 0 0 0 0 +1 +1 -1 0 0

17.2.3. Încurajarea şi facilitarea dezmembrării, reciclării DEEE, a componentelor şi materialelor din care sunt fabricate EEE- rile

+1 +1 +1 +1 -1 0 0 0 0 0 0 +1 +1 +1 0

18.1.Împlementarea serviciilor de colec-tare şi transport pentru deşeurile periculoase

18.1.1. Informarea şi încurajarea cetăţenilor să separe componentele periculoase din deşeurile menajere

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 +1 +2 0 0 0

18.1.2. Înfiinţarea unor puncte de colectare a deşeurilor periculoase ce provin din deşeurile menajere

+1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +2 +1 +1 +1 0

18.2. Eliminarea deşeurilor pericu-loase în mod ecologic raţional.

18.2.1. Dezvoltarea tratării deşeurilor periculoase în vederea reciclării şi utilizării în procese tehnologice

+1 +1 +1 +1 +1 +1 0 0 0 0 0 0 0 0 0

18.2.2. Facilitarea exportului de deşeuri periculoase, în vederea eliminării în condiţii de siguranţă

+1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 0 0 +1 +1 0

19.1. Eliminarea deşeurilor în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătate a populaţiei.

19.1.1. Reducerea numărului depozitelor neconforme +2 +2 +2 +2 +1 +2 +2 +2 +2 +2 +2 +1 +2 +2 019.1.2. Închiderea etapizată a depozitelor ilegale din zona rurală

+2 +2 +2 +2 +1 +2 +2 +2 +2 +2 +2 +1 +1 +2 0

19.1.3 Sistarea activităţii de depozitare pe depozitul Giurgiu +2 +2 +2 +2 +1 +2 +2 +2 +2 +2 +2 +1 +1 +2 019.1.4.Sistarea activităţii de depozitare pe depozitele Mihăileşti şi Bolintin Vale

+2 +2 +2 +2 +1 +2 +2 +2 +2 +2 +2 +1 +1 +2 0

19.1.5. Utilizarea potenţialului de co-incinerare al unor fracţii din deşeurile municipale în fabricile de ciment

+1 +1 +1 +1 -1 -1 0 0 0 0 +1 0 +1 +1 +2

44



____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

6. PREDICŢIA ŞI EVALUAREA EFECTELOR PJGDG

Evaluarea efectelor cumulative de mediu generate de implementarea PJGDG s-a realizat prin insumarea notelor de evaluare acordate in cadrul sectiunii anterioare.In evaluarea de mediu au fost descrise numai tintele legate de operarea facilitatilor de gestionare a deseurilor prevazute în PJGDG.In diagrama de mai jos este prezentat grafic impactul implementarii PJGDG asupra fiecarui obiectiv de mediu

Acest grafic pune in evidenta principalele efecte de mediu prevazute pentru implementarea

PJGDG,respectiv :

- Pozitiv: de reducere a imapcutului deseurilor menajere si a deseurilor din fluxurile speciale asupra mediului

- Negativ: de crestere a impactului asupra mediului, ca urmare a infiintarii unor noi facilitati de gestionare a deseurilor din categoriile amintite.

Este necesar sa fie laute toate masurile, dintre care la nivel strategic o parte dintre ele au fost descrise in prezentul raport, pentru a se asigura minimizarea efectelor negative si maximizarea celor pozitive in implementarea PJGDG.

Este de remarcat in special impactul eliminarii finale a deseurilor, asa cum a fost descris in capitolele anterioare ale PJGDG, care se manifesta in special prin:

modificarea situatiei zonelor in care nu exista serviciu de salubritate pentru colectarea si transportul deseurilor menajere;

45



____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

evolutia situatiei zonelor unde sunt amplasate depozitele ilegale de deseuri menajere; evolutia situatiei zonelor unde sunt amplasate depozitele neconforme de deseuri menajere; efecte sinergice cu alte etape ale gestionarii deseurilor.

Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri menajere sunt:- modificări de peisaj si disconfort vizual;- poluarea aerului;- poluarea apelor de suprafata si subterane ca urmare a infiltratiilor levigatului, in special

modificări ale fertilitatii solurilor si ale compozitiei terenurilor invecinate;- participarea la generarea efectului de sera, la deteriorarea stratului de ozon si la modificarile

climatice;- scoaterea din circuitul natural sau economic a unor terenuri - afectarea sanatatii populatiei si a conditiilor de viata

In continuare sunt descrise detaliat, pe etape si categorii, efectele asteptate ale implementarii PJGDG.

Evaluarea impactului de mediu negativ aparut datorita extinderii colectarii si a introducerii pe scara larga a colectarii selective a deseurilor menajere in judetul Giurgiu Acest impact este provocat in special de intensificarea activitatii de colectare si transport, avand ca

urmare:

a) Cresterea suprafetelor ocupate de punctele de colectare (3200 de puncte noi de colectare ),

care vor actiona asupra aspectului zonelor respective.

Masuri care trebuiesc luate : utilizare pe cat posibil a suprafetelor deja existente in cazul colectarii in regim

amestecat; organizarea unui program de intretinere a punctelor de aport voluntar dimensionare foarte atenta a suprafetelor respective; dimensionare foarte atenta a volumelor recipientilor care vor servi colectarii.

b) Cresterea numarului de pubele va conduce la sporirea activitatii de igenizare ( cresterea

volumului de apa uzata rezultata de la spalarea acestora), cresterea cantitatii de deseuri .

Masurile care trebuiesc avute in vedere sunt urmatoarele : includerea in Regulamentele de Salubritate a unor prevederi de igienizare a

pubelelor cat mai putin daunatoare mediului; incurajarea infiintari de centre de reciclare a pubelelor scoase din uz

c) Cresterea necesitatii de transport datorita cresterii substantiale a serviciului de salubritate in mediul rural

Masurile care trebuiesc luate: repartizarea deseurilor la mai multi agenti de salubritate ( asa cum este corect

prevazut in PJGDG pentru partea de nord a judetului )

46



____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

orgnaizarea transportului fractiilor separate de comun acord cu reciclatorii

Evaluarea impactul de mediu negativ aparut datorita cresterii parcului auto care va deservi sistemul modernizat de gestiune a deseurilor in judetul Giurgiu

a) Cresterea traficului, a frecventei de colectare si extinderea traseelor de colectare si de transport catre facilitatile de eliminare-sortare-reciclare

Un impact semnificativ se asteapta in zona rurala , in orase existnd deja organizat in proportie

ridicata transportul .

Masurile care trebuiesc luate selectarea de autovehicule de capacitate cat mai ridicata pentru reducerea numarului de

curse

organizarea optima a transportului, in special pentru operatorii ce colectează pe o scară mai largă în judeţ.

Evaluarea impactului de mediu al facilitatilor de transformare a deseurilor biodegradabile în compostPJGD prevede ca tratarea deseurilor biodegradabile se va realiza in 3 moduri:

prin compostare la platforme, prin compostare în instalatii de capacitate redusa prin compostare individuala, la populatie,

Prin asocierea mai multor localitati la o platforma de compostare se va crea posbilitatea de a

colecta si deseuri biodegradabile rezultate de la prepararea mancarii si resturi vegetale din parcuri

si gradini, in special in zona orasului Giurgiu.

Prin implementarea masurilor ce vor fi luate pentru acest obiectiv vor aparea o serie de impacturi

asupra mediului pe care le descriem in comtinuare

a) Extinderea suprafetei ocupate de facilitati de procesare a deseurilorMasurile care trebuiesc luate

utilizarea tehnologiilor in reactor acolo unde este posibil,

gruparea utilajelor in platforme de deservire zonale.

b) Miros neplacut provocat de procesarea in compost

Aparitia mirosului in jurul amplasamentelor unde se va realiza compostarea .

Pentru tratarea industriala a deseurilor biodegradabile aria de afectare va depinde de eficienta controlului mirosului prin urmarirea fermentarii si utilizarea biofiltrelor.

47



____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Masurile care trebuiesc luate: pentru compostarea individuala, care se va realiza aerob nu se pot preciza masuri de

compensare decat acea de analiza cu mare atentie gospodariile care vor putea sa-si

implementeze masura respectiva

pentru tratarea industriala a deseurilor biodegradabile urmarirea si conducerea corecta a

procesului tehnologic

pentru tratarea industriala a deseurilor biodegradabile utilizarea biofiltrelor si intretinerea

acestora,.

c) Risc de mediu reprezentat pe de o parte de continutul de substante periculoase intr-o categorie de deseuri biodegradabile ( este vorba de cele rezultate din procesarea mancarii si igienizarea ustensilelor de bucatarie) si pe de alta parte provocat de transportul materialului biodegradabil si de transportul compostului

Masurile care trebuiesc luate: atenta selectie a deseurilor biodegradabile ( eventual realizarea unor modalitati de

constientizare a locuitorilor cu privire la pericolele pe care le reprezinta amestecarea unor substante periculoase cu deseurile de mancare )

utilizarea autovehiculelor specializate si întretinerea lor. Imapchetarea compostului în saci rezistenti, optimizarea rutelor de transport

Evaluarea impactului de mediu al eliminării finale a deseurilor menajerePentru eliiminarea definitiva in PJGDG sunt prevazute doua cai

depozitarea intr-un centru de management integrat al deseurilor in zona Fratesti co-incinerarea in societati economice existente a unei cantitati de deseuri menajere

Impactul asupra mediului este descris in continuare a) Miros neplacut de la depozitlul de deseuri menajere

Daca se respecta tehnologia de depozitare, aceste mirosuri apar numai incidental, in localtatile foarte

apropiate de depozitele respective

Masurile care trebuiesc luate respectarea proceselor tehnologice de depozitare, cresterea gradului de compactare.

plantarea de perdele de protectie vegetale

b) Risc de poluarea a atmosferei (in cazul tratarii termice)

Tehnologiile de co-incinerare prezinta risc de poluare a atmosferei prin emisii curente sau incidentale.

48



____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Masurile care trebuiesc luate selectarea tehnologiilor celor mai putin riscante in ce priveste eliminarea de noxe in aer

urmarirea si conducerea corecta a procesului tehnologic

c) Poluare globala (in special in cazul statilor de tratare mecono-biologica)

Tratarea mecano-biologica presupune o combinatie de tehnologii de sortare si tratare a fractiei umede. Aceste fluxuri combinate prezinta un impact asupra mediului cauzat de actiuni adiacente cum ar fi: transportul deseurilor, depozitarea temporara in—situ.

Masurile care trebuiesc luate asigurarea unui flux corespunzator pentru minimizarea transportului si pentru operarea

sigura si continua a utilajelor utilizate.


Evaluarea impactului de mediu al colectarii si tratarii Vehiculelor Scoase din Uz (VSU)

a) Suprafata ocupata de punctele colectare temporara

Amplasamentele de colectare (existente) si cele ale atelierelor de dezmembrare si tocare (in plan)

vor scoate din circuitul agricol sau urban anumite suprafete . Peisajul va avea de suferit in zona

acestor puncte de colectare ( volum mare de deseuri)

Masura care trebuie luata ( si este cuprinsa in plan) minimizarea numarului de astfel de facilitati si amplasarea lor in cadrul unor parcele de teren

mai putin valoroase

b) Risc de poluarea accidentala la punctele de colectare si mai ales la cele de procesare (concasare, dezmembrare)

In zona amplasamentelor de colectare si a atelierelor de dezmembrare si tocare (in plan) exista

riscul contaminarii solului si a apelor subterane de catre scurgerile accidentale sau incidentale de la

subansamblele rezultate în cursul dezmembrării.

Masurile care trebuiesc luate: dimensionarea utilajelor în functie de fluxul de VSU asteptat,

stabilirea unor instructiuni clare si complete de verificare la receptie si dezmembrare a VSU-

urilor

urmarirea atenta a dotarii acestor puncte cu sisteme de depoluare corespunzatoare ( naturii

substantei poluatoare si cantitatii)


49



____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Evaluarea impactului de mediu al colectarii si procesarii Deseurilor din Echipamente Electrice si Electronice (DEEE)Efectul pozitiv al PJGDG este reprezentat de eliminarea posibilitatii de pastrare si aruncare la

intimplare a DEEE. Se manifesta totusi si un impact negativ asupra mediului al colectarii si

procesarii de DEEE constand in principal in ocuparea de teren si in cresterea riscului de poluare

accidentala.

a) Suprafate ocupate de punctele colectare temporara si de atelierele de dezmembrare

Amplasamentele de colectare (existente/in plan) si cele ale atelierelor de dezmembrare si tocare (in

plan) vor scoate din circuitul agricol sau urban anumite suprafete . Peisajul va avea de suferit in

zona acestor puncte de colectare ( volum mare de deseuri)

Masura care trebuie luata: asigurarea unui raport optim intre reducerea contaminarii prin scurtarea traseelor de

transport si reducera suprafetei de teren prin dimensionarea tehnologiilor utilizate.

b) Poluare accidentala

Contaminarea solului si apelor subterane de catre scurgerile accidentale sau incidentale de la subansamblele rezultate in cursul dezmembrării.

Masurile care trebuiesc luate: dimensionarea utilajelor in functie de fluxul de DEEE-uri asteptat,

stabilirea unor instructiuni clare si complete de verificare la receptie si dezmembrare a

DEEE-urilor




c) Eliberarea accidentala de substante care conduc la distrugerea stratului de ozon stratosferic , in special din frigiderele, congelatoarele si aparatele de aer conditionat mai vechi

Impact la nvel planetar, prin distrugerea stratului de ozon stratosferic

Masurile care trebuiesc luate: dotarea facilitatilor respective cu utilaje, tehnologii;

aplicarea de metode corespunzatoare specificului deseurilor pentru colectarea separată.

aplicarea de metode pentru distrugerea substantelor care afecteaza stratul de ozon

stratosferic.

50



____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Evaluarea impactului de mediu al colectarii, transportului si procesarii deseurilor periculoase din deseurile menajereAlternativele de procesare prevazute in PJGDG includ:

- utilizarea capacitatilor existente - construirea de capacitate noi de tratare

- transportarea spre tratare a acestor deseuri in afara judetului, a regiunii sau chiar a tarii (cu

respectarea acquis-ului comunitar si a conventiilor internationale la care Romania este

parte).

Cu exceptia acestei din urma optiuni, celealte variante prezinta si un impact asupra mediului,

generat de exploatarea lor curenta.

a) Risc de poluare accidentala la punctele de colectare In zona amplasamentelor de colectare exista riscul contaminarii: aerului, solului şi a apelor

subterane de catre scurgerile accidentale sau incidentale de la deseurile periculoase.

Masurile care trebuiesc luate reducera suprafetelor de teren alocate punctelor de colectare .

scurtarea traseelor de transport

b) Risc de poluare accidentala la punctele de procesare In zona amplasamentelor instalatiilor de tratare (prezente si in plan) exista riscul contaminarii:

aerului, solului si a apelor subterane de catre scurgerile accidentale sau incidentale de la deseurile

periculoase.

Masurile care trebuiesc luate dimensionarea utilajelor in functie de fluxul de deseuri periculoase preconizat,

stabilirea unor instructiuni clare si complete de verificare la receptie a deseurilor periculoase




c) Tratare in afara judetului sau a tarii

Are loc doar o deplasare a impactului.

Masura care trebuie luata amlasarea facilitatii respective intr-o zona mai putin sensibila decat ar fi disponibil in

judet unde exista zone protejate

51



____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Evaluarea impactului de mediu al colectarii, transportului si procesarii deseurilor din constructii si demolariPJGDG enumera principalele investitii în gestionarea deseurilor din constructii si demolari in cadrul judetului :

- construirea unui depozit de deseuri inerte provenite din constructii si demolari;- amenajarea , acolo unde spatiul existent permite, a unor puncte de colectare- Infiintarea unei statii de sortare si procesare in cadrul CIMD;

a) Risc de poluarea accidentala la punctele de colectare si in timpul transportului In zona amplasamentelor de colectare exista riscul contaminarii: aerului, solului si a apelor

subterane de catre scurgerile accidentale sau incidentale de la materialele rezultate în cursul

depozitarii .

Masurile care trebuiesc luate: minimizarea numarului de astfel de facilitati si amplasarea lor in zone mai putin valoroase

scurtarea traseelor de transport

b) Risc de poluarea accidentala la punctele de procesare (sortare,concasare,)In zona amplasamentelor de procesare(in plan) exista riscul contaminarii: aerului, solului şi a apelor

subterane de către scurgerile accidentale sau incidentale în cursul sortarii,concasarii.Masurile care trebuiesc luate

dimensionarea utilajelor în funcţie de fluxul de DC&D aşteptat,

stabilirea unor instructiuni clare si complete de verificare la receptie si dezmembrare a

DC&D-urilor




52



____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

7. IDENTIFICAREA, ANALIZA ŞI EVALUAREA MĂSURILOR DE PREVENIRE, REDUCERE, AMELIORARE SAU COMPENSARE A EFECTELOR ADVERSE ASUPRA MEDIULUI PJGD prevede o serie de masuri pentru minimizarea impactului negativ asupra mediului in judet: nu sunt prevazute statii de transfer, dar este asigurat transportul deseurilor in

conditii de eficienta economica; maximizarea operatiei de colectare selectiva, prin insotirea masurilor de dotare

tehnica (pubele, containere, mijloace de transport si statie de sortare) de masuri de educare si consitentizare a populatie judetului;

asigurarea unei implementari efciciente a PJGDG, a unei monitorizarii prompte prin infiintarea unui sistem computerizat in acest sens;

stimularea cooperarii cu sectorul de afaceri pentru asigurarea unor facilitati de reciclare suficiente si potrivite, astfel incat sa nu existe pericolul colectarii selective si sortarii unor categorii de deseuri pentru care sa nu existe faciltiati de reciclare suficiente sau corespunzatorare, nici in judet si nici la distante economic acceptabile. Tebuie avut in vedere categoriile si cantitatile de grupe de deseuri noi , precum calculatoare, telefoane mobile, elemente de stocare electronica pentru a se elimina posibilitatea producerii de gatuiri in fluxul de gestionare.

abordarea preventiva a eliminarii finale a deseurilor, prin asigurarea din timp a capacitatilor corespunzatoare,

abordarea diversificata a procesarii deseurilor biodegradabile, astfel incat sa existe suficiente capacitati si, mai ales, resurse umane instruite pentru utilajele de obtinere a compostului si pentru marketingul compostului rezultat;

7.1. Măsuri de prevenire a efectelor adverse asupra mediului în faza de colectare si transport a deseurilor menajereMasuri de prevenire –etapa de coelctare si transport

alocarea catre operatorii de colectare a facilitatilor de eliminare finala in functie de

amplasamentul localitatii ( urbane sau rurale) in cadrul judetului .

Planul prevede pentru locuitorii din partea de nord a judetului sa fie deserviti de operatori economici

care deservesc si orasul Bucuresti.

minimizarea numarului de pubele prin selectarea unor capacitati mai mari, de cate ori este

posibil

Avantajul utilizarii acestui tip de recipienti de colectare consta in faptul ca permite colectarea la

intervale mai mari, iar eventualele intarzieri accidentale ale frecventei de colectare au un impact mai

redus asupra mediului.

53



____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

7.2. Masuri de prevenire a efectelor adverse asupra mediului in eliminarea finala a deseurilor menajereMasuri de prevenire , etapa de eliminare finala

evitarea depozitarii unor categorii de deseuri ce pot fi tratate in alt mod (fractia

biodegradabiala, deseurile din constructii si demolari)

intensificarea pre-colectarii selective si a eficientei sortarii la statie (de sortare sau la statiile

mecano-biologice)

7.3. Masuri de prevenire a efectelor adverse asupra mediului in gestionarea fluxurilor speciale de deseuri: DEEE, VSU, DCCMasuri de prevenire – procesarea fluxurilor speciale

diversificara colectarii pe categorii a deseurilor, in special acelor din categoria DEEE (exemplu colectarea separata a telefoanelor mobile, becurilor, bateriilor poate asigura minimizarea impactului de mediu a getionarii DEEE in ansamblu).

optimizarea tratarii VSU si DEEE prin colaborarea cu sectorul privat, cel care va realiza facilitatile de reciclare respective

la amplasarea punctelor de colectare dezmembrare, precum si la dimensionarea acestora se va tine cont de minimizarea impactului asupra mediului.

7.4. Masuri de prevenire a efectelor adverse asupra mediului in gestionarea deseurilor periculoase din deseurile menajereMasuri de prevenire – procesarea deseurilor periculaose

supravegherea stricta a cantitatilor generate si a celor colectate si procesate organizarea colectarii, in oricare din optiunile descrise in PJGDG, necesita o supraveghere

stricta pentru a reduce riscul de mediu; trebuie puse in aplicare mecanisme de raportare si

evidenta specifice acestor tipuri de deseuri

combinarea acestor fluxuri cu fluxurile de deseuri periculaose rezultate din gestioanrea DEEE, VSU si DC&D.

cooperarea cu sectorul privat pentru procesarea finala a acestui tip de deseuri tratarea comuna a acestor deseuri, indiferent de sursa lor, asigura minimizarea riscului de

mediu. Se propune pregatirea unui astfel de proiect de investitie comun pentru judet

procesarea finala a deseurilor periculoase necesita aplicarea unor tehnologii specializate

sau utilizarea tehnologiilor existente, care sunt de regula in proprietate privata.

54



____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

8. DESCRIEREA EFECTELOR REZIDUALE RAMASE DUPA MASURILE DE COMPENSAREDescrierea efectului rezidual al implementarii PJGDG

a) Impactul traficului autospecialelor de tranport deseuri.Traficul va creste semnificativ ca rezultat a cresterii gradului de acoperire al serviciului de salubritate.

b) Riscul de mediu al compostului obtinut din deseuri menajereAvand in vedere posibilitatea ca deseurile menajere sa fie contaminate cu deseuri periculoase,

exista riscul contaminarii compostului.

Analizele compostului pot preveni contaminarea deseurilor ce intra in procesele de compostare, si

neutilizarea compostului contaminat de poluanti cu grad mare de periculozitate pentru sanatatea

omului.

Totusi riscul utilizarii accidentale sau frauduloase a compostului ramane prezent.

c) Impactul cresterii numarului de pubele si containere scoase din uz.Tendinta naturala a beneficiarilor este de a prelungi viata de utilizare a pubelelor deteriorate, pana

la un stadiu in care recuperarea materialului devine dificila.

Aceasta tendinta se manifesta chiar in situatia preluarii pubelelor deteriorate si infiintarea unor

centre de reciclare a acestora.

d) Contaminarea apelor subterane de catre levigatul depozitelor de deseuri existente si planificate

Experietna a demonstrat ca intotdeuana exista scurgeri in panza freatica, oricat de bine ar fi

gestionate, aceste depozitele de deseuri.

e) Contaminarea accidentala de catre scurgeri de lichide de la atelierele de dezmembrare a DEEE si a VSU

Atelierele de dezmembrare vor depozita temporar unele repere cu potential de contaminare ridicat:

transformatoare si cutii de viteze, chiulase (uleiuri), acumulatori (acizi), etc.

55



____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

9. IDENTIFICAREA, ANALIZA SI EVALUAREA MASURILOR DE INTENSIFICARE A EFECTELOR POZITIVE ASUPRA MEDIULUI Din punct de vedere strategic, principalele metode de identificare si analiza a intensificarii efectelor pozitive asupra mediului a implementarii PJGDG se incadreaza in 2 categorii:

cresterea gradului de colectare selectiva si reciclare, care va determina reducerea impactului individual si global al facilitatilor planificate asupra mediului

completarea analizei si masurilor planificate pentru a lua in considerare impactul global al gestionarii fluxurilor de deseuri.

Masurile individuale rezultate sunt descrise in detaliu in continuare.

Din evaluarea situatiei de mediu se poate trage concluzia ca variantele expuse in PJGDG sunt potrivite si din punct de vedere al impactului asteptat al acestora asupra mediului cu urmatorele recomandari de modificare a PJGD,:

1) Corelarea termenelor de inchidere a depozitelor neconforme cu termenul de finalizare a centrului de management integrat al deseurilor. In caz contrar apare posibilitatea de creare a unor noi zone de depozitare necontrolata a deseurilor

2) Includerea unor consideratii privind aspectele de poluare de-a lungul “ciclului de viata” pentru deseurile din constructii si demolari, in vederea luarii unor decizii de proiectare a sistemului si de dimensionare a utilajelor, inclusiv in cazul desemnarii unei locatii pentru depozitarea exclusiv a deseurilor din constructii si demolari din judet

3) Incurajarea mai puternica a sectorului privat in ce priveste infiintarea de facilitati de reciclare a deseurilor, in din hartie, carton, sticla, dar si a deseurilor periculaose din deseurile menajere si a celor rezultate din precesarea DEEE si VSU;

4) includerea unor facilitati de reciclare a pubelelor scoase din uz, ce urmeaza sa apara in numar foarte mare odata cu cresterea suprafetei deservite de sistemul de colectare a deseurilor menajere in judet;

5) Includerea unor consideratii privind gestionarea substantelor chimice care prezinta un efect de distrugere/descompunere a ozonului stratosferic in cazul procesarii DEEE si a VSU (aparatele de aer conditionat, agregate frigorifice), astfel incat sa se asigure respectarea obligatiilor Romaniei din acest punct de vedere;

6) completarea PJGDG cu masuri de verificare a parametrilor de operare a noilor investitii in vederea respectarii exigentelor de mediu.

7) Completarea programului de monitorizare (posibil prin preluare directa) cu programul de monitroizarea a impactului asupra mediului;

8) Includerea unor recomandari privind minimizarea suprafetelor ocupate de colectarea deseurilor menajere, in special favorizarea colecatarii individuale in locul celei colective prin aport volunatar, acolo unde acest lucru este tehnic posibil si fezabil economic;

56



____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

10 EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE ŞI O DESCRIERE A MODULUI ÎN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULTĂŢI ÎNTÂMPINATE ÎN PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR CERUTEÎn privinta modului în care a fost elaborat PJGDG si a variantelor luate în consideraretrebuie facute urmatoarele precizari:

PJGDG reprezinta un cadru de desfasurare a viitoarelor proiecte specifice ce vizeaza: imbunatatirea gestiunii deseurilor menajere si asimilabile acestora din mediul urban si rural; îmbunatatirea mediului si a spatiului rural prin utilizarea durabila a terenurilor agricole si forestiere, cresterea calitatii vietii si încurajarea diversificarii economiei, precum si demararea si functionarea initiativelor de dezvoltare locala. PJGDG a fost structurat astfel încât sa raspunda nevoilor actuale ale judetului, cu respectarea în acelasi timp a cerintelor din Liniile Directoare Strategice ale UniuniiEuropene.

Trebuie subliniat faptul ca înca de la prima lectura a PJGDG se poate identifica faptul ca acest program a fost structurat pe baza unei viziuni durabile, cu considerarea aspectelor de protectia mediului si a fiecarui obiectiv subsidiar. Altfel spus, nu avem de a face cu mai multe variante de plan din care una este mai favorabila mediului înconjurator. Procesul de elaborare a planului s-a construit în jurul conceptului de dezvoltare durabila permitând astfel îmbunatatirea permanenta a continutului masurilor.

Referitor la colectarea fluxurilor speciale – DEEE si VSU; nu s-a realizat practic inventarul generarii acestora, si, prin urmare nu exista nici concluzii ferme privind necesarul de facilitati si dimensionarea acestora (de interes pentru PJGDG). Aceste tipuri de deseuri reprezinta insa si unul dintre cele mai dificile de controlat din punct de vedere al impactului asupra mediului, avand in vedere atat lipsa de experienta pe plan national, cat si incertitudinile legate de investiiile necesare.

PJGDG este prezentat într-o singura versiune. S-a optat pentru alegerea unei solutii de remodelare permanenta a masurilor programului fata de aceea a pregatirii mai multor alternative si selectarea celei mai favorabile. Este dificil ca la momentul demararii evaluarii de mediu sa mai putem identifica alternativele initiale ale masurilor.

Din aceste motive, evaluarea de mediu s-a realizat printr-o abordare cuprinzatoare a posibilului

imapct negativ asupra mediului.

57



____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

11. PROPUNERI DE MONITORIZARE A IMPLEMENTARII A PJGDG11.1. Baza legala si scopul monitorizariiPJGDG are prevazut un sistem propriu de monitorizare si evaluare. Monitorizarea are la baza

tintele si indicatorii de monitorizare a efectului produs asupra mediului de implementare PJGD,

pentru a fi posibila masurarea impactului de mediu si prognoza acestuia, precum si verificarea

preciziei prognozei.

Monitorizarea PJGD este o responsabilitate a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, a Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Piteşti şi a Agenţiei pentru Protecţia Mediului Giurgiu, iar rezultatele monitorizării Planului vor fi raportate anual către Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, agenţiilor pentru protecţia mediului (la nivel local, regional şi naţional), consiliilor judeţene, publicului şi altor organizaţii interesate.Consiliul

Odata cu raportul anual asupra atingerii obiectivelor si progresului in atingerea tintelor de gestioanre a deseurilor asa cum au fost stabilite in PJGD, Grupul de monitorizare elaboreaza si un raport privind impactul asupra mediului.

11.2. Abordare, surse si frecvente de monitorizare a impactului de mediu al Planului Judetean de Gestiune a DeseurilorDin punct de vedere al evaluarii impactului asupra mediului generat de implementareaPJGDG consideram ca setul de indicatori de impact trebuie completat cu un set suplimentar care sa permita evaluarea tendintelor dinamicii componentelor de mediu în intervalul 2007 – 2013. Acesti indicatori suplimentari nu trebuie asociati în aceasta faza cu masurile din PJGDG ci vor trebui selectati în functie de tipul proiectelor ce vor fi propuse. Astfel:

Pentru toate proiectele ce includ lucrari de constructii, achizitie de echipamente ce constituie surse fixe sau mobile de emisii în atmosfera va trebui aplicat un indicator suplimentar care va fi definit ulterior in concordanta cu cele prezentate mai sus

Pentru toate proiectele ce vizeaza actiuni în cadrul siturilor Natura 2000 precum si pentru siturile în care exista terenuri unde urmeaza sa fie amplasate noile investitii trebuie aplicat un indicator suplimentar.

Pentru proiectele ce vizeaza realizarea de platforme de depozitare a deseurilor trebuie aplicat un indicator suplimentar

Ceilalti indicatori propusi au caracter general si pot fi aplicati la nivelul întregului plan.

Trebuie tinut cont de faptul ca sistemele de monitoring actuale, la nivel judetean, acopera deficitar zona judetului. În acest sens o atentie trebuie acordata de catre responsabilii din cadrul Agentiei Locale de Protectia Mediului în vederea crearii instrumentelor de generare

58



____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

si colectare a datelor relevante (masuratori, date din studii de impact, date nepublicate ale insitutiilor de cercetare etc). În aceelasi timp mentionam ca numeroase date si informatii relevante pentru procesul de monitorizare vor fi generate de programe complementare PJGDG. (ex: informatii despre dinamica populatiilor speciilor de interes în siturile Natura 2000).

Frecventa minima de colectare si analiza a datelor de mediu pentru evaluarea impactului PJGD

asupra mediului, este de 5 ani, data de frecventa cu care PJGD trebuie revizuit.

Necesitatea de a realiza investitii majore inca din primii ani ai orizontului de planificare, in special in

ce priveste colectarea selectiva, reciclarea, gestionarea fluxurilor speciale de deseuri si eliminarea

finala impune ca frecventa minima de colectare si analiza a datelor sa fie anuala, situatie favorizata

si de publicarea anuala de catre APM Giurgiu a Raportului privind starea mediului.

Programul de monitorizare va fi revizuit anual in ce priveste eficienta si reprezentativitatea sa.

11.3. Programul de monitorizare a PJGDG a privind impactul sau asupra mediuluiPJGD dezvoltă un plan de monitorizare a implementarii sale, structurat în jurul obiectivelor urmărite

de acesta , care sunt prezentate in tabelul urmator.

59



____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Tabel nr 11

Domeniu / activitate

Obiective Obiective subsidiare Indicator cuantificabil

1. Dezvoltarea

politicilor locale /

judeţene

1.1. Elaborarea de

reglementări specifice

locale în concordanţă

cu politica de

gestionare a deşeurilor

şi cu legislaţia, pentru a

implementa un sistem

integrat eficient d.p.d.v

economic şi ecologic.

Elaborarea unui ghid pentru înfiinţarea şi dezvoltarea unei

organizaţii privind gestionarea deşeurilor bazate pe principiile

proximităţii şi subsidiarităţii

- existenţa unui ghid de implementare a

unui sistem integrat de management al

deşeurilor

Încurajarea autorităţilor locale şi judeţene în vederea elaborării

unei strategii pentru organizarea împreună a gestionării

deşeurilor, în colaborare cu sectorul privat (Parteneriat Public

Privat)

- număr de întâlniri organizate cu toţi

factorii implicaţi la nivel judeţean şi local

Conştientizarea populaţiei privind necesitatea gestionării

corespunzătoare a deşeurilor

- număr campanii de conştientizare

organizate

1.2. Creşterea

importanţei aplicării

efective a legislaţiei

privind gestionarea

deşeurilor

1.2.1. Creşterea importanţei aplicării legislaţiei şi a controlului

la nivelul autorităţilor de mediu care au responsabilităţi în

gestionarea deşeurilor.

- număr hotărâri emise de CJ şi CL

pentru îmbunătăţirea gestionării

deşeurilor

1.2.2. Întărirea cooperării între instituţii în vederea aplicării

legislaţiei – APM, Garda Naţională de Mediu şi administraţiile

publice locale

- număr controale/inspecţii comune

privind respectarea legislaţiei specifice

1.2.3. Creşterea eficienţei structurilor instituţionale la nivel

judeţean/ local, printr-o definire clară a responsabilităţilor

- definire clară a responsabilităţilor

specifice prin Regulamente de

Organizare şi Funcţionare specifice

fiecărei organizaţii

60



____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________



1.2.4. Încurajarea activităţilor private de gestionare a deşeurilor - număr parteneriate publice private

încheiate şi/sau număr servicii private de

management al deşeurilor înfiinţate

1.3. Creşterea eficienţei

implementării legislaţiei

în domeniul gestionării

deşeurilor

1.3.1.Informarea tuturor factorilor interesaţi/implicaţi cu privire

la legislaţia de mediu specifică

- număr acţiuni (seminarii, conferinţe,

ateliere de lucru) organizate pentru

diseminarea informaţiilor privind

modificările legislative din domeniul

gestionării deşeurilor

1.3.2. Creşterea importanţei activităţilor de monitorizare şi

control efectuate de autorităţile de mediu competente în

concordanţă cu atribuţiile acestora

- număr controale efectuate de instituţiile

cu responsabilităţi în domeniu pentru

verificarea implementării prevederilor

legislative, la generatorii de deşeuri

2. Aspecte

instituţionale şi

organizatorice

2.1 Dezvoltarea

instituţiilor locale şi

organizarea structurilor

instituţionale în vederea

conformării cu cerinţele

naţionale

2.1.1 Crearea de condiţii pentru o structură instituţională mai

eficientă în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor

- aprobarea Regulamentului de

Organizare şi Funcţionare pentru fiecare

instituţie cu responsabilităţi în domeniul


2.1.2. Întărirea capacităţii administrative a instituţiilor judeţene

şi locale cu competenţe şi responsabilităţi în implementarea

legislaţiei şi controlul activităţii de gestionare a deşeurilor

- număr personal angajat/număr personal

din organigramă, cu responsabilităţi în

domeniul gestionării deşeurilor

3. Resurse umane 3.1. Asigurarea

necesarului de resurse

umane ca număr şi

3.1.1. Asigurarea de personal instruit, la toate nivelele –

judeţean, local - atât în sectorul public, cât şi în cel privat.

- număr instruiri la care participă

personalul cu responsabilităţi în domeniul


61



____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________



pregătire profesională 3.1.2. Conceperea unui program de instruire pentru instituţiile

locale privind:

- problemele administrative

- problemele juridice

- controlul conformării tehnice/inspecţia instalaţiilor

- înregistrarea datelor

- serviciile de licitare

- număr instruiri

4. Finanţarea

sectorului de

gestionare a

deşeurilor

4.1. Stabilirea şi

utilizarea sistemelor şi

mecanismelor

economico-financiare şi

a celor de gestionare a

mediului, pe baza

principiilor subsidiarităţii

şi “poluatorul plăteşte”

4.1.1. Dezvoltarea unui sistem viabil de gestionare a deşeurilor

care să cuprindă toate etapele, de la colectare şi până la

eliminare

- număr proiecte depuse de Consiliile

Judeţene şi Locale privind gestionarea

deşeurilor

4.1.2. Optimizarea accesării tuturor fondurilor disponibile la

nivel naţional şi internaţional pentru realizarea unor investiţii în

domeniul gestionării deşeurilor

Pregătirea unei liste de investiţii prioritare adaptate nevoilor

judeţului Giurgiu

- număr instruiri tematice privind

oportunităţile de finanţare organizate

- număr proiecte aprobate / număr

proiecte depuse

62



____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________



4.1.3. Îmbunătăţirea gestionării deşeurilor şi dezvoltarea de

mecanisme economico-financiare care să permită organizarea

unui management integrat bazat pe taxe convenabile pentru

cetăţeni şi care să poată acoperi costurile de colectare, tratare

şi depozitare controlată, efectuate de o manieră profesionistă

- implementarea şi optimizarea unui

management integrat al deşeurilor

- emiterea de hotărâri de consiliu privind

taxele aferente gestionării deşeurilor

- număr proiecte pilot iniţiate

- raport cheltuieli / venituri ale sistemului

de gestionare a deşeurilor municipale

4.1.4. Încurajarea utilizării tuturor mecanismelor economico-

financiare în vederea colectării selective a bateriilor şi

acumulatorilor, a deşeurilor periculoase menajere, a

ambalajelor, a echipamentelor electrice şi electronice şi a

vehiculelor scoase din uz.

- număr de întâlniri/schimburi de

experienţă privind managementul

fluxurilor de deşeuri organizate

- număr proiecte depuse

4.1.5. Iniţierea unor grupuri consultative formate din

reprezentanţi ai APM, Consiliului Judeţean/ Local - în vederea

implementării unor sisteme de gestionare a deşeurilor, atât

pentru colectarea mixtă, cât şi pentru cea selectivă, (din punct

de vedere al tarifelor percepute)

- număr întâlniri ale grupurilor de lucru

organizate pentru a oferi factorilor de

decizie idei şi scheme practice pentru

implementarea corespunzătoare a

colectării selective a deşeurilor

63



____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________



5. Conştientizarea

factorilor implicaţi

5.1. Promovarea unor

sisteme de informare

conştientizare şi

motivare pentru toţi

factorii implicaţi.

5.1.1. Eficientizarea comunicării între toţi factorii implicaţi în

gestionarea deşeurilor

- număr sesiuni de informare organizate

cu consiliul judeţean, consiliile locale,

ADR, ARPM; APM, referitoare la

legislaţie, stadiul de implementare al

PJGD, monitorizarea acestuia, măsuri şi

acţiuni corective întreprinse

5.1.2. Organizarea şi supervizarea programelor de educaţie şi

conştientizare la toate nivelele.

- număr ghiduri şcolare speciale pentru

profesori şi informarea elevilor elaborate

64



____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________



5.1.3. Utilizarea tuturor canalelor de comunicaţie pentru

informarea publicului şi pentru conştientizarea anumitor grupuri

ţintă ale populaţiei

- număr acţiuni de mediatizare

(conferinţe de presă, comunicate de

presă, articole în presa locală etc)

organizate privind stadiul implementării

PJGD

- APM va publica lunar pe pagina web la

capitolul deşeuri : Lista tuturor actelor normative în

vigoare referitoare la managementul deşeurilor Lista tuturor punctelor de

colectare/colectare selectivă pentru fiecare flux de deşeu Lista agenţilor economici

autorizaţi implicaţi în colectarea, transportul, reciclarea, tratarea, eliminarea deşeurilor (cu date de contact)

5.1.4. Promovarea auditurilor de gestionare a deşeurilor.

Pentru comunităţi şi întreprinderi mari, se recomandă

integrarea auditului de gestionare a deşeurilor în procedurile

de planificare şi control

- număr sesiuni de conştientizare cu

marii agenţi economici şi municipalităţi

organizate, pentru promovarea auditului

referitor la managementul deşeurilor

65



____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________



5.1.5. Îmbunătăţirea informării publicului privind riscurile

determinate de depozitarea necontrolată a deşeurilor

- iniţierea unei locaţii speciale pe site-ul

web APM, care sa informeze publicul

despre riscurile şi inconvenientele

asociate depozitării necontrolate –

fotografii cu exemple negative şi pozitive

- număr de acţiuni de informare şi

educare adecvate grupurilor ţintă (site-uri

web, mass-media, broşuri, afişe etc.)

organizate

6. Colectarea şi

raportarea datelor

şi informaţiilor

referitoare la

gestionarea

deşeurilor

6.1. Obţinerea de date

şi informaţii corecte şi

complete, adecvate

cerinţelor de raportare

naţională şi europeană.

6.1.1. Îmbunătăţirea sistemului judeţean/local de colectare,

procesare şi analiză a datelor şi informaţiilor privind

gestionarea deşeurilor, utilizând un sistem integrat şi de dublu

control conectat cu Garda Naţională de Mediu.

- număr personal din cadrul APM şi GNM

implicat în activitatea de colectare,

procesare şi analiză a datelor specifice

- număr controale efectuate de către

GNM prentru controlul încrucişat al

datelor raportate de către agenţii

economici şi consiliile locale implicate în

raportare’

6.1.2. Crearea unui sistem judeţean pentru raportarea,

analizarea şi validarea datelor cu privire la gestionarea

deşeurilor voluminoase, respectiv a celor provenite din

construcţii şi demolări

- stabilirea clară a atribuţiilor privind

colectarea, validarea şi centralizarea

datelor privind aceste tipuri de deşeuri

prin intermediul ROF

66



____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________



6.1.3. Conceperea, dezvoltarea şi implementarea unui sistem

de asigurare a calităţii datelor, precum şi a unui sistem IT de

raportare la nivel central, regional şi local, în conformitate cu

prevederile Directivei UE

- îmbunătăţirea transmiterii on-line a

datelor la toate nivelele

- elaborarea şi utilizarea de formulare de

raportare conforme cu cerinţele

Directivelor privind deşeurile

7. Prevenirea

generării deşeurilor

7.1. Prevenirea

eficientă a generării

deşeurilor

7.1.1. Promovarea, încurajarea şi implementarea principiului

prevenirii la producători şi consumatori

- număr seminarii, sesiuni de

conştientizare şi instruire a agenţilor

economici şi asociaţiilor profesionale,

referitor la prevenirea generării

deşeurilor, organizate

8. Valorificarea

potenţialului util din

deşeuri

8.1. Utilizarea eficientă

a tuturor capacităţilor

tehnice şi a mijloacelor

economice de

8.1.1. Susţinerea dezvoltării unei pieţe viabile de materii prime

secundare

- realizarea, actualizarea periodică şi

publicarea pe site-ul APM a listei cu

agenţii economici care utilizează

deşeurile ca materii prime secundare

67



____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________



valorificare a deşeurilor 8.1.2. Reducerea cantităţilor totale de deşeuri eliminate,

utilizând capacităţi optime de selectare a deşeurilor colectate

- număr puncte de colectare selectivă

stradale înfiinţate (cu containere

inscripţionate pe tip de deşeu, în zonele

rurale, în cele urbane aglomerate)

- număr acţiuni de conştientizare a

populaţiei organizate, cu privire la

avantajele colectării selective a

deşeurilor

- număr saci, pubele etc, inscripţionate

pe tip de deşeu (hârtie, carton, mase

plastice, sticlă), repartizate populaţiei

68



____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________



8.2. Sprijinirea

dezvoltării activităţilor

de valorificare materială

şi energetică.

8.2.1. Creşterea gradului de valorificare materială prin

reciclarea a 7% din deşeurile menajere (altele decât cele de

ambalaje), estimate a se colecta împreună cu deşeurile din

ambalaje din cauza lipsei de informaţie/conştientizare a

populaţiei

8.2.2 Promovarea valorificării energetice prin co-incinerare, în

cazul în care valorificarea materială nu este fezabilă din punct

de vedere tehnico-economic.

- număr proiecte pilot de colectare

selectivă a hârtiei de scris, ziarelor,

revistelor şi cartoanelor, organizate în

instituţiile publice.

- număr puncte de colectare selectivă a

deşeurilor reciclabile organizate

- număr întâlniri organizate cu operatorii

de salubritate, colectorii şi IMM-urile care

utilizează deşeurile ca materii secundare


selectivă din „poartă în poartă” a

deşeurilor reciclabile

- cantităţi de deşeurile menajere

coincinerate în cuptoarele de clincher

existente în regiune

9. Colectarea şi

transportul

deşeurilor

9.1. Asigurarea de

capacităţi de colectare

şi de sisteme de

transport adaptate

numărului de locuitori şi

9.1.1 Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor

municipale în mediul urban

- aria anuală de acoperire cu servicii de

salubrizare

9.1.2 Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor

municipale în mediul rural într-o manieră fezabilă d.p.d.v.

economic

- număr consilii locale rurale care

introduc extind aria de acoperire cu

servicii de salubritate

69



____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________



cantităţilor de deşeuri

generate.

9.1.3 Optimizarea schemelor de colectare şi transport. - existenţa planificărilor schemelor de

colectare şi transport, realizate de

consiliile locale, împreună cu operatorii

de salubritate

9.2. Asigurarea celor

mai bune opţiuni de

colectare şi transport al

deşeurilor, corelate cu

activităţile de reciclare

şi depozitare finală

9.2.1 Colectarea separată a deşeurilor periculoase de cele

nepericuloase din deşeurile municipale.

-număr puncte de precolectare a

deşeurilor periculoase din deşeurile

menajere existente

9.2.2 Implementarea şi extinderea colectării separate a

deşeurilor la sursă, în zonele urbane

- capacităţi de colectare/colectare

separată a deşeurilor municipale

înfiinţate

9.2.3 Implementarea şi extinderea colectării separate a

deşeurilor la sursă, în zonele rurale

- număr comune în care se realizează

colectarea selectivă a deşeurilor

reciclabile

9.2.4 Implementarea sistemelor de colectare selectivă a

materialelor valorificabile, astfel încât să se asigure atingerea

obiectivelor privind deşeurile de ambalaje şi cele

biodegradabile


selectivă a deşeurilor de ambalaje şi a

celor, depuse / aprobate

70



____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________



9.2.5 Construirea unor staţii de transfer, corelată cu anii de

închidere a depozitelor existente


populaţiei organizate în zonele alese

pentru implementare

- număr staţii de transfer realizate prin

sistemul integrat de management al

deşeurilor

10. Tratarea

deşeurilor

10.1. Îmbunătăţirea

tratării deşeurilor

10.1.1. Îmbunătăţirea tratării deşeurilor în vederea valorificării

materiale şi energetice, facilitării manipulării, diminuării

caracterului periculos şi reducerii cantităţii finale eliminate

- număr agenţi economici autorizaţi

pentru valorificarea, reciclarea, tratarea

deşeurilor

- număr capacităţi noi construite

- existenţa unei pieţe viabile de

recuperare/valorificare/ reciclare/ tratare

a deşeurilor solide şi a deşeurilor

periculoase provenite din deşeurile

menajere

11. Deşeuri

biodegradabile

11.1. Reducerea

cantităţii de deşeuri

biodegradabile

depozitate

11.1.1. Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile (faţă de

anul de referinţă 1995)

- cantitate deşeuri biodegradabile

depozitată anual

11.1.2. Direcţionarea investiţiilor în realizarea unor instalaţii de

compostare şi tratare a deşeurilor biodegradabile

- fonduri alocate pentru realizarea unor

instalaţii de compostare şi tratare a

deşeurilor biodegradabile

71



____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________



12. Deşeuri de

ambalaje

12.1. Prevenirea

generării deşeurilor de

ambalaje şi a

impactului asupra

mediului.

12.1.1. Sprijinirea campaniilor de informare referitoare la

importanţa prevenirii generării deşeurilor de ambalaje

- număr proiecte pilot iniţiate de către

entităţile juridice care preiau

responsabilitatea atingerii ţintelor

împreună cu agenţii economici, pentru a

reduce cantitatea de deşeuri de ambalaje

12.1.2 Organizarea unei colectări selective viabile, care să

conducă la creşterea cantităţii de deşeuri de ambalaje reciclate

- număr acţiuni de conştientizare

organizate pentru promovarea sistemului

de garanţii rambursabile de tipul „sistem

depozit” pentru ambalajele reutilizabile

- număr puncte de colectare selectivă

stradale, organizate pentru colectarea

ambalajelor (sticlă, hârtie şi carton, PET,

alte plastice, metal etc)

12.1.3 Reducerea, pe cât posibil, a cantităţii de ambalaj utilizat

la ambalarea produselor

- promovarea cumpărăturilor „ecologice”

(adică pe cât posibil a cantităţilor mari, a

concentratelor cu ambalaje mai puţine,

evitarea pungilor şi obiectelor de unica

folosinţă)

12.2.Valorificarea

materială / energetică a

materialelor de

ambalaje sau a

12.2.1.Valorificarea a 50% din întreaga cantitate de deşeuri de

ambalaje pusă pe piaţă înregistrată – până în 2011

- gradul de acoperire cu servivii de

colectare selectivă a deşeurilor de

ambalaje

- cantitate de deşeuri valorificată 12.2.2. Valorificarea a 60% din întreaga cantitate de deşeuri de

ambalaje pusă pe piaţă înregistrată – până în 2013

72



____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________



deşeurilor de ambalaje energetic în instalaţiile existente în

regiune

12.2.3. Promovarea valorificării energetice a deşeurilor de

ambalaje (ce nu pot fi reciclate) prin utilizarea drept combustibil

alternativ în fabricile de ciment

12.3. Reciclarea

ambalajelor şi

deşeurilor de ambalaje

12.2.1. Reciclarea a 60% din greutatea deşeurilor de ambalaje

din hârtie-carton şi a 50 % din a celor metalice - 2008

- cantitate deşeuri de ambalaje din

hârtie-carton şi metal reciclată

- cantitate deşeuri de ambalaje din

plastic şi lemn reciclată

- cantitate totală de ambalaje reciclată

12.3.2 Reciclarea a 15% din greutatea deşeurilor de ambalaje

din plastic, respectiv a celor din lemn - 2010

12.3.3.Reciclarea a 55% totalul ambalajelor şi deşeurilor de

ambalaje, din care:

- 60% deşeuri din sticlă

- 22.5% deşeuri din plastic - 2013

12.4. Crearea şi

optimizarea schemelor

de valorificare

energetică a deşeurilor

de ambalaje

12.4.1 Organizarea unui sistem de colectare separată, în

vederea atingerii ţintelor pentru deşeurile de ambalaje

- cantitate de ambalaje valorificată

energetic

12.5 Crearea şi

optimizarea schemelor

de valorificare a

deşeurilor de ambalaje

ce nu pot fi reciclate

12.5.1 Organizarea valorificării energetice a 10% din deşeurile

de ambalaje care nu pot fi reciclate.- 2013

73



____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________



13. Deşeuri din

construcţii şi

demolări

13.1. Separarea pe

fracţii a deşeurilor din

construcţii şi demolări

13.1.1. Tratarea deşeurilor contaminate din construcţii şi

demolări în vederea scăderii potenţialului periculos şi eliminării

în condiţii de siguranţă

- capacităţi de tratare/inertizare a

deşeurilor contaminate din construcţii şi

demolări înfiinţate

13.1.2. Inventarierea detaliată a cantităţilor de deşeuri

provenite din demolări şi a celor valorificate

- număr instalaţii de sortare pentru

deşeuri reciclabile din C&D înfiinţate

- cantităţi deşeuri provenite din

construcţii şi demolări reutilizate şi

reciclate

13.1.3. Reutilizarea şi reciclarea deşeurilor provenite din

construcţii şi demolări, în cazul în care nu sunt contaminate

13.1.4. Studierea oportunităţii construirii unui depozit de

deşeuri inerte şi deşeuri periculoase provenite din construcţii şi

demolări (pentru deşeurile ce nu pot fi valorificate).

- evaluarea oportunităţii construirii unui

depozit de deşeuri inerte provenite din

construcţii şi demolări (pentru deşeurile

ce nu pot fi valorificate) şi de deşeuri

periculoase

14. Deşeuri

voluminoase

14.1. Colectarea

separată a deşeurilor

voluminoase

14.1.1. Înfiinţarea unor puncte pentru colectarea deşeurilor

voluminoase în fiecare localitate.

- număr puncte de colectare pentru

deşeurile voluminoase înfiinţate

14.1.2. Stabilirea de scheme de colectare din uşă în uşă la

perioade bine stabilite


selectivă a deşeurilor voluminoase

promovate şi implementate

14.1.3. Valorificarea deşeurilor voluminoase colectate separat - cantitate deşeuri voluminoase

valorificată/cantitate colectată

74



____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________



15. Nămol de la

staţiile de epurare

a apelor uzate

orăşeneşti

15.1. Managementul

ecologic raţional al

nămolului provenit de la

staţiile de epurare

15.1.1.Prevenirea depozitării ilegale în acord cu prevederile

Ordinului nr. 344/708/2005

- număr staţii de epurare autorizate

- cantitate nămol necontaminat utilizat

pentru reabilitarea terenurilor degradate

şi acoperirea depozitelor existente 15.1.2. Prevenirea descărcării nămolului în apele de suprafaţă

15.1.3. Utilizarea, pe cât posibil, a nămolului necontaminat ca

şi fertilizator în agricultură

- cantitate nămol utilizat în agricultură, ca

fertilizant sau amendament agricol

- cantitate nămol pre-tratat/coincinerat 15.1.4. Deshidratarea şi pre-tratarea în vederea co-incinerării

în cuptoare de ciment sau în incineratoare.

16. Vehicule

scoase din uz

16.1. Crearea şi

dezvoltarea unei reţele

de colectare,

valorificare, reciclare a

vehiculelor scoase din

uz

16.1.1.Proiectarea unui sistem care să permită ultimului

proprietar al maşinii să o depună la un punct de colectare-

valorificare, gratuit, sau plătind o taxă rezonabilă

16.1.1.a) Colectarea şi tratarea vehiculelor scoase din uz

care au fost introduse pe piaţa de producători individuali sau

ale căror producători şi-au încetat activitatea

- număr agenţi economici autorizaţi

pentru colectarea / tratarea VSU

- număr VSU colectate / tratate

16.1.1.b).Proiectarea sistemului care sa permită ultimului

proprietar al maşinii să o depună la un punct de colectare-

valorificare gratuit – cu excepţiile prevăzute de HG 2406/2005

- număr vehicule preluate de la ultimul

deţinător, atunci când acestea devin VSU

75



____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________



16.1.2. Stabilirea a cel puţin un punct de colectare VSU în

judeţ

- raportare anuală la MMGA a listei cu

punctele de colectare desemnate,

publicarea acesteia pe pagina web a

APM

- afişarea listei cu punctele de colectare

la punctele de vânzare a vehiculelor noi

16.1.3. Extinderea reutilizării şi reciclării materialelor provenite

de la VSU şi valorificarea energetică a acelor materiale care nu

pot fi reciclate.

- identificarea de agenţi reciclatori pe

tipuri de materiale şi predarea acestora

în vederea reciclării/valorificării

- cantităţi materiale provenite din

dezmembrarea VSU valorificate16.1.4. Reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 75% din masa

medie pe vehicul şi an pentru VSU produse înainte de 1.01.

1980- începând din 2007

16.1.5. Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85% din masa

medie pe vehicul şi an pentru VSU după 1.01.1979- începând

din 2007

16.1.6. Reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 70% din masa

medie pe vehicul şi an pentru VSU înainte de 1.01. 1980-

începând din 2007

16.1.7. Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 80% din

greutatea maşinilor produse după 1.01. 1980 - începând din

2007

76



____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________



16.1.8. Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95% din

greutatea tuturor VSU; - începând din 2015

16.1.9. Reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85% din greutatea

tuturor VSU - începând din 2015

17. Echipamente

electrice şi

electronice

17.1. Deşeuri de

echipamente electrice

şi electronice (DEEE)

17.1.1. Stabilirea punctelor de colectare selectivă după cum

urmează:

- 1 punct de colectare în judeţ

- 1 punct de colectare în fiecare oraş cu > 20.000 locuitori

- număr puncte de colectare selectivă a

DEEE autorizate

17.1.2. Organizarea colectării selective a DEEE şi a

componentelor acestora, cu o ţintă de cel puţin:

- 2 kg/locuitor *an – în 2006

- 3 kg/ locuitor * an – în 2007

- 4 kg/ locuitor * an – în 2008

- existenţa unui program de colectare a

DEEE de la populaţie

- număr puncte de colectare operaţionale


populaţiei organizate

- cantitate DEEE colectate

17.2.3. Încurajarea şi facilitarea dezmembrării, reciclării DEEE,

a componentelor şi materialelor din care sunt fabricate EEE-

rile

- existenţa unui proiect social pentru

repararea aparatelor electronice vechi în

vederea re-vânzării

77



____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________



18. Deşeuri

periculoase din

deşeurile

municipale

18.1.Împlementarea

serviciilor de colectare

şi transport pentru

deşeurile periculoase

18.1.1. Informarea şi încurajarea cetăţenilor să separe

componentele periculoase din deşeurile menajere


populaţiei în privinţa deşeurilor

periculoase şi a modalităţilor de

manevrare corespunzătoare a acestora.

18.1.2. Înfiinţarea unor puncte de colectare a deşeurilor

periculoase ce provin din deşeurile menajere

- număr puncte de colectare a deşeurilor

periculoase din deşeurile menajere

18.2. Eliminarea

deşeurilor periculoase

în mod ecologic

raţional.

18.2.1. Dezvoltarea tratării deşeurilor periculoase în vederea

reciclării şi utilizării în procese tehnologice

- cantităţi de deşeuri tratate în vederea

reciclării

18.2.2. Facilitarea exportului de deşeuri periculoase, în

vederea eliminării în condiţii de siguranţă

- cantitate deşeuri periculoase exportată

în vederea eliminării

19. Eliminarea

deşeurilor

19.1. Eliminarea

deşeurilor în condiţii de

siguranţă pentru mediu

şi sănătate a populaţiei.

19.1.1. Reducerea numărului depozitelor neconforme - număr sesiuni de conştientizare a

factorilor de decizie şi a publicului asupra

impactului negativ al depozitării

necontrolate a deşeurilor

19.1.2. Închiderea etapizată a depozitelor ilegale din zona

rurală

- număr depozite necontrolate din zona

rurală închise şi ecologizate

78



____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________



19.1.3 Sistarea activităţii de depozitare pe depozitul Giurgiu - sistarea depozitării deşeurilor la

depozitul Giurgiu la 31.12.2007

- identificarea unor soluţii pentru

eliminarea deşeurilor la un depozit

conform

- realizarea de capacităţi noi de

depozitare

19.1.4.Sistarea activităţii de depozitare pe depozitele Mihăileşti

şi Bolintin Vale

- identificarea unor soluţii pentru

eliminarea deşeurilor la un depozit

conform

19.1.5. Utilizarea potenţialului de co-incinerare al unor fracţii

din deşeurile municipale în fabricile de ciment

- cantitate deşeuri municipale co-

incinerată

79



____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

12. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC A INFORMATIEI FURNIZATE 12.1 IntroducerePJGDG prezina viziunea managementului deseurilor in judetul Giurgiu , pe o perioadă de

10 ani cu posibilitatea de a fi revizuit periodic.

Obiective si scop Obiectivul general al PJGDG il reprezinta reducerea impactului gestionarii deseurilor asupra mediului, concomitent cu dezvoltarea beneficiilor economice prin utilizarea deseurilor ca resursa si indeplinirea cerintelor legislatiei europene.PJGDG reprezinta:

Legatura intre tintele nationale si regionale si posibilitatile si optiunile de a atinge aceste tinte la nivel local

Strategia de gestionare a deseurilor planificata la nivelul judeţului Un instrument care faciliteaza accesarea schemelor de finantare pentru proiecte in

domeniul gestiunii deseurilor

12.2 Obiectivele principale ale PJGDG sunt reprezentate de: asigurarea de servicii de colectare a deseurilor pentru zonele in care acestea lipsesc; asigurarea de facilitati de colectare selectiva a deseurilor; asigurarea de facilitati de tratare a deseurilor biodegradabile (statii de compostare, statii

de tratare mecano-biologica); asigurarea de facilitati conforme de eliminare a deseurilor; cresterea gradului de constientizare a populatiei si factorilor de decizie privind gestiunea

deseurilor si aspectele conexe ale acesteia: protectia mediului inconjurator, aspecte economice, etc.

12.3 Relatii cu alte planuri si programeSolutiile cuprinse in PJGDG, au fost propuse in conformitate cu legislatia CE si nationala si se afla in relatie directa cu prevederile urmatoarelor strategii nationale, regionale si locale:

Planul National si Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor; Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 3 Muntenia Sud.

12.4 Metodologia de evaluareRaportul de Mediu a fost realizat în concordanţă cu prevederile HG 1076/2005 ce transpune în legislaţia naţională Directiva 2001/42/EC (Directiva SEA). Obiectul evaluării a fost reprezentat de varianta finala a Planului Judetean de Gestiune a Deseurilor pentrujudetul Giurgiu.

Constrangerile principale privind elaborarea Raportului de Mediu au vizat perioada foarte

80



____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

scurta de timp avuta la dispozitie.

Au fost analizate mai multe alternative tehnice propuse ca tehnologii de tratare a deseurilor

biodegradabile, un rol hotărâtor în implementarea lor avandu-l costul implementarii si al

operarii instalatiilor de tratare respective.

Indicatorii utilizaţi in evaluarea de mediu acopera urmatoarele teme principale:

Apa de suprafata si apa subterana

Sol

Calitatea Aerului

Modificari climatice

Biodiversitate, flora şi faună

Populatie si sanatate umana

Patrimoniu cultural si peisaj

Arii de interes special

Energie.

Raportul de mediu reprezinta primul document al procesului de evaluare a efectelor

implementarii PJGDG, in vederea promovarii principiilor dezvoltarii durabile.

Singura alternativă de management a deseurilor propusa in PJGDG necesita imbunatatirea

infrastructurii de mediu si implicit investitii semnificative. Cresterea cantitatilor de deseuri

colectate selectiv determina o crestere a necesarului de instalatii pentru sortare, reciclare,

compostare, fermentare si tratare mecano-biologică.

Varianta finală a PJGDG contine cu un capitol de evaluare a costurilor investitiilor ce vor

trebui facute in judet pentru implementarea noului sistem de management al deseurilor.

PJGDG prezinta de asemenea si o prognoza a disponibilitatii de plata si a abilitatii de

suport a tarifelor populatiei pe intervalul 2007 – 2013, tinandu-se cont de investitiile in

infrastructura de mediu ce se vor face în perioada mai sus mentionata.

12.5 MonitorizareRaportul de mediu propune monitorizarea implementării PJGDG prin urmărirea realizarii

indicatorilor proiectati.

Majoritatea datelor necesare sunt colectate de catre Autoritatea locala de mediu.

Obiectivul principal este de a construi baze de date solide care sa constituie punctul de

plecare pentru propunerile de modificare si revizuire ulterioara a planului.

81



____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

12.6 Referitor la principiul preveniriiCu toate ca unul din principalele obiective ale politicii de gestionare a deseurilor il constituie prevenirea generarii deseurilor pe termen mediu si lung PJGDG nu are nici o masura care sa conduca la realizarea acestui obiectiv. Sistemul de management integrat al deseurilor propus are totusi un efect preventiv, deoarece acesta va asigura un sistem modern de gestionare a deseurilor, care va avea profit din produsele reciclabile continute in deseuri si va minimiza impactul asupra mediului a deseurilor depozitate.

Avand in vedere cele de mai sus se recomanda ca la revizuirea PJGD sa se ia in calcul si masuri preventive.

12.7 Amplasarea infrastructurii de gestionare a deseurilor Se recomanda evitarea amplasarii diverselor instalatii planificate in zonele protejate sau cu impact peisagistic si/sau ambiental important. Ar trebui să fie evitate distantele prea mari, deoarece efectele negative ar putea să fie generate de trafic.Trebuie să existe oportunitatea de a amplasa instalatiile cat mai aproape de locul de generare. (De exemplu: statii de compost in apropierea unor ferme).Amplasamentele noilor instalatii trebuie să tina cont de distantele impuse fata de zonele rezidentiale.Este recomandabil ca terenurile neproductive sa fie preferate pentru amplasarea instalatiilor.

Faza de constructie a instalatiilorEste necesar sa se faca controale regulate pentru:

a evita impactul zgomotului, prafului, factorilor de stres cum ar fi orele de lucru; a evita emisiile de poluanti si alte materiale periculoase depozitate sau utilizate în

instalatiile respective; a lua masuri adecvate pentru optimizarea traficului.

Faza de operareEste necesar să se faca controale regulate pentru:

a evita impactul zgomotului, prafului, factorilor de stres cum ar fi orele de lucru; controale operationale privind manipularea, depozitarea temporara, pregatirea,

tratarea si indepartarea materialelor provenite din deseuri si a altor resurse utilizate in procesele de tratare;

82



____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

12.8. Concluzii A fost identificata posibilitatea ca anumite efecte pozitive precum îmbunatatirea starii de conservare a habitatelor speciilor salbatice si mentinerea functiilor ecologice a apelor curgatoare sa poata genera efecte pozitive pe un teritoriu mai larg, ce depaseste limitele judetului.

In scopul reducerii potentialelor efecte negative generate de implementarea masurilor din plan a fost propus un set de recomandari care vizeaza: continutul viitoarelor ghiduri de finantare, efectuarea studiilor de evaluare a impactului pentru viitoarele proiecte de investitii si implementarea programelor de monitorizare a efectelor asupra mediului înconjurator.

In privinta monitorizarii efectelor implementarii PJGDG asupra mediului au fost analizati indicatorii de impact propusi de catre echipa de elaborare a raportului si acceptati de catre elaboratorii PJGDG.

In concluzie, apreciem ca implementarea PJGDG va avea un efect pozitiv asupra mediului,cu o contributie importanta la dezvoltarea durabila a judetului. Putem afirma ca acest plan va permite dezvoltarea sociala si economica a judetului prin consolidarea si protejarea temeliei sale naturale.

83

Documents

Raport evaluare de mediu