Raport activitate 2006 - Justportal.just.ro/63/SiteAssets/SitePages/informatii/Raport activitate 2006 TRDJ.pdf · Pag.- 5 - Raport de bilant privind activitatea desfasurata in anul

Pag.- 1 - Raport de bilant privind activitatea desfasurata in anul 2006

Tribunalul Dolj

C U P R I N S

• CAPITOLUL I " PREZENTAREA GENERALA a TRIBUNALULUI DOLJ Volumul de activitate – statistic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . …….. pag. 3 Judecătoriile de pe raza teritorială a tribunalului. . . . . . . . . . . . . ……. pag. 4 Resursele umane ale tribunalului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . …… pag. 4 Încărcătura pe judecător . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 4

• CAPITOLUL II " ANALIZA ACTIVIT ĂŢII TRIBUNALULUI – ASPECTE CANTITATIVE

2.1. Volumul de activitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ………. pag. 5 Volumul total de activitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ….. pag. 6 2.2.Operativitatea la nivelul tribunalului ……………………… pag. 6 Operativitatea pe materii ………………………………… pag. 7 Operativitatea pe judecător ………………………………. pag. 8 2.3. Încărcătura pe judecător ………………………… pag. 9 2.4. Vulnerabilităţi identificate privind activitatea instanţei, măsurile de remediere preconizate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ….. ….. pag. 10

• CAPITOLUL III " ANALIZA CALITATIVA A ACTIVITATII TRIBUNALULUI

3.1. Efectele modificărilor legislative survenite în cursul anului asupra activităţii instanţei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ………………….. pag. 10 3.2. Modul de repartizare aleatorie a cauzelor . . . . . . . . . . … ….. pag. 11 3.3. Durate de soluţionare a cauzelor . . . . . . . . . . . . . . . . . ….. .. pag. 11 3.4. Creşterea gradului de specializare în activitatea instanţei . … pag. 13 3.5. Indici de calitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . …. pag. 14 3.5.1. Ponderea atacabilităţii hotărârilor . . . . . . . . . ……… … pag. 14 3.5.2. Indicele de casare/menţinere a hotărârilor . . .…………. pag. 14 3.5.3. Principalele motive de casare . . . . . . . . . . . . …………. pag. 14 3.6. Măsuri pentru unificarea practicii judiciare . . . . . . . . . ………. pag. 15 3.7. Aplicarea dispoziţiilor convenţiilor europene pentru apărarea drepturilor omului si libertatilor fundamentale . . . . . . . . . . ………………………………. pag. 16 3.8. Imbunatatirea accesului la justitie . . . . . . . . . . . . . . ….. ……. pag. 16 3.8.1. Aplicarea noilor prevederi privind asistenta judiciara gratuita in materie civila . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ……………………. pag. 17 3.8.2. Aplicarea dispozitiilor legii privind protectia victimilor infractiunilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ………………………… pag. 18 3.9. Activitatea in domeniul justitiei pentru minori si a protectiei drepturilor copilului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ………………………… pag. 18 3.10. Stadiul aplicarii dispozitiilor legii nr.544/01 si Legii 677/01…… pag. 20 3.11. Aspecte privind calitatea manegementului . . . . . . . . . . . . … pag. 22 3.12. Vulnerabilitati identificate in activitatea instantei si masurile preconizate pentru remediere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ……. pag. 24

• CAPITOLUL IV " GESTIONAREA RESURSELOR " 4.1. Resursele umane aflate la dispozitia instanţei . . . . . . . . . ………. pag. 24 4.2. Resursele materiale aflate la dispozitia instantei . . . . . . . ………. pag. 25

4.2.1. Sediul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ……… pag. 25 4.2.2. Echipamente speciale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ……… pag. 25 4.2.3. Resuurse curente –executia bugetara- . . . . . . . . . ……… pag. 26 4.2.4. Stadiul informatizarii, inclusiv stadiul implementarii programului ECRIS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ……. pag. 26

4.3. Vulnerabilitati identificate in activitatea instantei si masurile de remediere preconizate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ………………………… pag. 27


Tribunalul Dolj

• CAPITOLUL V " RAPORTURILE

DINTRE INSTANTA SI CELELALTE INSTITUTII SI ORGANIZM E, PRECUM SI CU SOCIETATEA CIVILA "

5.1. Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii . . . . . . . . . …… pag. 28 5.2. Raporturile cu parchetul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . … pag. 28 5.3. Raporturile cu barourile de avocati si cu expertii judiciari . . . … pag. 28

5.3.1. Raporturile cu parchetul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . …. pag. 28 5.3.2.Raporturile cu expertii judiciari . . . . . . . . . . . . . . . . . …. pag. 29

5.4. Raporturile cu presa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pag. 29 5.5. Raporturile cu justitiabilii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. pag. 30 5.6. Raporturile cu organizmele societatii civile . . . . . . . . . . . . . . . .. pag. 31

• PREZENTAREA GENERAL Ă a TRIBUNALULUI DOLJ

Tribunalul Dolj , din perspectiva volumului de activitate se situeaz ă în anul 2006, pe locul II dup ă Tribunalul Bucure şti.

CAPITOLUL I


Tribunalul Dolj

În anul 2006 pe rolul tribunalului au fost înregistr ate 37.236 dosare din care au fost solu ţionate 32.886, reprezentând un coeficient de operativitate de 93,26 %.

La nivelul tribunalului şi judec ătoriilor din circumscrip ţia sa au fost înregistrate 86.373 dosare, din care au fos t solu ţionate 73.327 dosare, reprezentând o operativitate de 91,5 0 %.

Statistic, volumul de activitate pe instan ţe se prezint ă astfel:

Număr de cauze I N S T A N Ţ A pe rol solu ţionate

Operativi- tatea

% Tribunalul Dolj 37.236 32.886 93,26 Judec ătoria Calafat 3.008 2.706 93,15 Judec ătoria Craiova 37.841 30.761 90,10 Judec ătoria B ăileşti 3.290 2.660 87,30 Judec ătoria Filia şi 2.424 2.071 89,42 Judec ătoria Segarcea 2.574 2.243 90,70 TOTAL 86.373 73.327 91,50

În cadrul tribunalului func ţionează şase sec ţii: • civil ă, penal ă, comercial ă, contencios administrativ şi

fiscal, minori şi familie, conflicte de munc ă şi litigii de asigur ări sociale precum şi complete specializate.

În circumscrip ţia tribunalului sunt arondate şase judec ătorii: • Calafat, Craiova, B ăileşti, Bechet, Filia şi şi Segarcea.

Menţion ăm că Judec ătoria Bechet nu func ţioneaz ă. Judeţul Dolj are în componen ţă teritorial ă 114 localit ăţi,

acestea fiind arondate instan ţelor de judecat ă, astfel:

din care: J U D E C Ă T O R I A Nr.localit ăţi arondate O R A Ş E C O M U N E

Calafat 11 1 10


Tribunalul Dolj

Craiova 56 3 53 Băileşti 21 1 20 Filia şi 11 1 10 Segarcea 15 1 14 TOTAL 114 7 107

Clădirea în care func ţionează tribunalul are o vechime de

peste 200 de ani, a apar ţinut familiei Glogoveanu drept cas ă de locuit şi în consecin ţă condi ţiile de munc ă sunt improprii activit ăţilor specifice unei instan ţe judec ătoreşti.

Resursele umane ale tribunalului:

Număr judec ători 55 Număr personal auxiliar de specialitate 95 TOTAL 150

Încărcătura pe judec ător a fost de 680 dosare. În cadrul tribunalului şi judec ătoriilor din circumscrip ţia sa

s-au realizat sistemele informatice şi se lucreaz ă în programul ECRIS.

Bugetul alocat în anul 2006 a fost de 27.974.000, fi ind

executat în propor ţie de 99,91%. Gestionarea resurselor umane a fost eficient ă. Fiind obliga ţi să lucr ăm într-o schem ă cu 10 posturi de

judec ători vacante, s-a reu şit mobilizarea resurselor umane pentru realizarea corespunz ătoare a competen ţelor ce au revenit tribunalului.

CAPITOLUL II

ANALIZA ACTIVIT ĂŢII TRIBUNALULUI – ASPECTE CANTITATIVE –


Tribunalul Dolj

Raportul de bilan ţul anual a ajuns un fel de barometru care ne arat ă cât am muncit de la un an la altul, dac ă am făcut vreun progres. Anul 2006, a trecut, a intrat în istorie, s-a topit parcă sub ritmul noului an, sub ritmul timpului. Creşterea num ărului de dosare de judecat în anul 2006 cu 6.322 faţă de anul 2005 a determinat un ritm de munc ă contra cronometru ( o accelerare a timpului de munc ă ) căruia i-am f ăcut fa ţă prin mai buna organizare a muncii, folosirea eficie ntă a timpului de munc ă şi prelungirea programului de munc ă. Puterea de munc ă a fiecăruia dintre noi a fost mult mai mare decât credeam noi despre noi. Bilan ţul este un moment în care, de obicei, sim ţim nevoia rememor ării celor înf ăptuite peste an, întoarcerii c ătre lucrurile bune, dar în acela şi timp tr ăim momente când speran ţa în mai bine, ne face mai încrez ători, mai optimi şti în anul 2007. 2.1. VOLUMUL de ACTIVITATE

Evaluarea activit ăţilor tribunalului, desf ăşurat ă în anul 2006, reprezint ă un moment de bilan ţ care arat ă cum şi cât sa muncit faţă de anii anteriori. Este dificil s ă evaluezi chiar în sintez ă volumul de activitate, de aceea vom apela la prezentarea d atelor statistice care sunt suficient de expresive.

• Volumul total de activitate Stoc la

01.01.2006 Înregistrate

2006 TOTAL pe

rol Solu ţionate Stoc la

01.01.2007 3.684 33.453 37.236 32.886 4.629

• Volumul total de activitate pe sec ţii/materii

Secţia Materia Stoc la 01.01. 2006

înregis-trate 2006

TOTAL pe rol

Solu ţi- onate

Stoc 01.01.2007

STOC fără

suspend

Civil ă fond 317 2.011 2.328 1.915 413 213


Tribunalul Dolj

apel 820 1.079 1.899 1.498 401 200 recurs 611 2.528 3.139 2.386 753 324 TOTAL 1.748 5.618 7.366 5.799 1.567 737

fond 147 941 1.088 930 158 158 apel 62 569 631 560 71 71 recurs 85 1.400 1.485 1.362 123 123

Penală

TOTAL 294 2.910 3.204 2.852 352 352

fond 333 17.512 17.845 17.523 322 190 apel - 2 2 1 1 - recurs 24 412 436 363 73 55

Comercial ă

TOTAL 357 17.926 18.283 17.887 396 246

fond 778 3.004 3.782 3.163 619 319 Conflicte de munc ă şi litigii de asigur ări sociale

TOTAL 778 3.004 3.782 3.163 619 319

fond 452 2.527 2.979 2.012 967 422 recurs 55 802 857 678 179 104

Contencios ad-tiv şi fiscal

TOTAL 507 3.329 3.836 2.690 1.146 526

fond civil

- 257 257 211 46 15

apel civil

- 192 192 108 84 58

recurs civil

- 135 135 92 43 25

fond penal

- 72 72 22 50 50

apel penal

- 42 42 16 26 26

recurs penal

- 67 67 46 21 21

Minori şi familie

TOTAL - 765 765 495 270 195

2.2. OPERATIVITATEA LA NIVELUL TRIBUNALULUI

Indicele general de operativitate al tribunalului = 93,26 %

• - OPERATIVITATEA PE MATERII –

S E C Ţ I A M A T E R I A OPERATIVITATEA

%

fond 89,99 Civil ă apel 88,22


Tribunalul Dolj

recurs 88,04 TOTAL 88,72 fond 85,48 apel 88,75 recurs 91,72

Penală

TOTAL 89,01 fond 98,93 recurs 86,84

Comercial ă

TOTAL 98,64 fond 90,84 Conflicte de munc ă şi

litigii de asigur ări sociale TOTAL 90,84 fond 82,66 recurs 86,70

Contencios administrativ şi fiscal

TOTAL 83,64 fond civil 93,36 apel civil 65,06 recurs civil 78,63 fond penal 30,56 apel penal 38,10 recurs penal 68,66

Minori şi familie

TOTAL 71,74

• - OPERATIVITATEA PE JUDECATOR –

Nume si prenume judecator Numar dosare

repartizate

Numar dosae solutionate

Operati vitatea

%

SECTIA CIVILA

Carmen MITITELU 992 931 93,85 Laura BEUCA 987 962 97,46


Tribunalul Dolj

Alina SCUMPIERIU 710 523 73,66 Simona MARINESCU 919 840 91,40 Adriana CAIMAC 884 829 93,77 Gigi TRAISTARU 948 844 89,02 Costinel MOTIRLICHIE 857 772 90,81 Mihai Lucian ZAMFIR 992 939 94,65 Rodica DOBRIN 957 861 89,96 Manuela NEDELCU 841 747 88,82 Cristina COMANESCU 590 520 88,13 Eugenia VARZARU 871 827 94,94 Ana Maria CERCEL 828 735 88,76 Stefana BADULESCU 620 518 83,54 Alina CIOLOFAN 830 696 83,85 Gabriela SIMION 866 642 83,85

SECTIA PENALA

Laurentiu ANGHEL 510 466 91,37 Ion BADEA 467 408 87,37 Camelia COJOCARU BICHEA 435 409 94,02 Bogdan DIACONESCU 535 459 85,79 Constantin DIACONU 695 689 99,00 Verginica DAN 450 364 80,88 Denis Gabriela GHERVASE 589 577 97,96 Marioara GEORCOTINA 470 444 94,46 Claudia LAUTARU 487 463 95,07 Tatiana MIREA 460 423 91,95 Maria NICOLA 362 295 81,47 Stan PRODANESCU 497 407 81,89 Veronica TIUGAN 529 456 86,20

SECTIA CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE

Dumitru STANCIU 576 461 80,03 Lucian BUNEA 581 456 78,48 Manuela PREDA POPESCU 591 582 98,00 Mircea NICU 710 698 98,00 Petre CIRSTEA 589 552 93,71 Doina SPIRIDON 576 533 92,53 Ilie CARMEN 514 500 97,00 Ion LEPADAT 496 485 98,00 Claudia DINU 333 279 83,78 Raluca FLORESCU 778 686 88,17

Nume si prenume judecator Numar dosare

repartizate

Numar dosae solutionate

Operati vitatea

%

SECTIA MINORI SI FAMILIE

George CIOBANU 494 471 95,34 Mariana GAVRILA 693 563 81,24


Tribunalul Dolj

Cristina COMANESCU 722 699 96,81 Laura UDREA 380 305 80,26 Camelia SELEA 669 631 94,31

SECTIA COMERCIAL

Alina MISCHIANU 900 824 91,55 Ionica OSICEANU 805 715 88,84 Paula ANGHELINA 730 660 90,41 Tamara BUNOIU OLTEANU 870 759 87,24 Lelia MARUSCIAC 802 716 89,27 Gabriela CARNELUTI 812 776 95,56 Liliana DRAGOMIR 400 371 92,75 Valentina VASILE 854 759 88,87 Onoriu CUMPANASU 11571 11571 100,00 Carmina MITRU 636 570 89,62

SECTIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Claudiu GHERGHINA 944 930 98,51 Gheorghe ZORILA 967 901 93,17 Carmen ARIF 350 317 90,57 Lavinia BARBU 138 131 94,93

2.3. INCARCATURA PE JUDECATOR In perioada referenta, respective anul 2006 incarca tura pe

judecator la nivelul tribunalului a fost de 680 dos are. Pentru evaluarea volumului de activitate din anul 2 006,

comparative cu anul 2005 prezentam urmatoarele date statistice:

Nr. cauze Operativitate Anul pe rol solutionate %

2005 30.914 27.230 92,83 2006 37.236 32.886 93,26

2.4. VULNERABILITATI IDENTIFICATE PRIVIND ACTIVITATEA INSTANTEI, MASURILE DE REMEDIERE PRECONIZATE

� schema de personal incomplet ă pentru judecatori, in

condi ţiile cre şterii numarului de cauze. Întrucat cre şterea


Tribunalul Dolj

numarului de cauze şi incadrarea judecatorilor nu depind de conducerea tribunalului, preconiz ăm ca m ăsuri de remediere mai buna organizare a muncii, prelungirea programului de lucru, cre şterea num ărului de şedin ţe de judecat ă, comunicare direct ă şi motivarea judec ătorilor şi grefierilor pentru rezolvarea corespunz ătoare a sarcinilor de serviciu.

CAPITOLUL III

ANALIZA CALITATIVA A ACTIVITATII TRIBUNALUL UI

3.1. EFECTELE MODIFICARILOR LEGISLATIVE SURVENITE IN CURSUL ANULUI ASUPRA ACTIVITATII INSTANTEI

Modific ările legislative operate în anul 2006 au avut asupr a

activit ăţii instan ţei mai degrab ă o influen ţă negativ ă întrucât au fost modific ări repetate in material procedurii penale. De aseme nea, a fost mărit ă competen ţa tribunalului in materie civil ă fără asigurarea resurselor umane necesare.

Asigurarea calit ăţii actului de justi ţie şi eficien ţa sistemului judiciar presupun, pe lâng ă crearea unui cadru legal coerent, preg ătire ini ţială şi continu ă a magistra ţilor şi personalului auxiliar al instan ţei, precum şi responsabilizarea acestora pentru inf ăptuirea drept ăţii, conform strategiei de reform ă a sistemului judiciar.

In realitate, justi ţia se supune legii, iar legea nu este f ăcut ă de justi ţie ci doar pus ă în aplicare, iar dac ă este incoerent ă şi practica judiciar ă este uneori incoerent ă şi neunitar ă.

O parte a legisla ţiei a fost instabil ă, adesea confuz ă şi a provocat nu numai nenum ărate litigii ci şi o practic ă judiciar ă contradictorie.

3.2. MODUL DE REPARTIZARE ALEATORIE A CAUZELOR LA

NIVELUL TRIBUNALULUI

Pentru inl ăturarea subiectivismului şi a oric ăror suspiciuni privind atribuirea dosarelor a fost asigurat ă repartizarea aleatorie a cauzelor prin programul informatic MJREP pân ă la data de 01.11.2006, când s-a trecut la programul ECRIS.


Tribunalul Dolj

Cu avizul colegiului de conducere au fost desemnate persoanele care asigur ă inregistrarea şi repartizarea aleatorie a dosarelor.

S-a urmărit respectarea principiului continuit ăţii completului de judecat ă.

Incidentele procedurale referitoare la componen ţa completului de judecat ă au fost solu ţionate cu respectarea normelor de procedur ă şi normelor de repartizare aleatorie.

Toate modific ările aduse componen ţei completului de judecat ă sau repartiz ării dosarelor au fost eviden ţiate intr-un registru special, sub semn ătura persoanei responsabile cu repartizarea aleator ie a cauzelor.

Incheierile şi proceselor-verbale incheiate in procedura aleator ie a cauzelor sunt pastrate in mape separate.

3.3. DURATE DE SOLUTIONARE A CAUZELOR

Judecarea fiec ărei cauze intr-un termen rezonabil protejeaz ă

părţile impotriva duratei excesive a procedurilor şi contribuie la asigurarea eficien ţei şi credibilit ăţii actului de justi ţie.

Aprecierea caracterului rezonabil al duratei proced urii se face in func ţie de circumstan ţele concrete ale cauzei şi se apreciaz ă dup ă mai multe criterii, cum ar fi, complexitatea cauzei , comportamentul părţilor, comportamentului autorit ăţilor şi importan ţa pentru p ărţi a obiectului procesului.

Cum cre şterea num ărului de litigii nu poate fi controlat de tribunal, conducerii nu-i r ămâne decât s ă găsească mijloacele interne pentru dep ăşirea crizei.

In acest context pre şedintele fiec ărei sec ţii a asigurat identificarea stocului de dosare şi a luat m ăsurile administrative pentru reducerea volumului de activitate la un nive l rezonabil, folosind pârghii cum ar fi reducerea termenelor de judecat ă între

şedin ţe, analiza cauzelor obiective şi subiective care au

determinat nejustificat amânarea judec ării, monitorizarea situa ţiei dosarelor mai vechi de un an, iar pentru cele aflate in apel şi recurs cele mai vechi de 6 luni, monitorizarea activit ăţii judec ătorilor şi planificarea acestora in dou ă sau trei şedin ţe de judecat ă săptămânal, prevenirea inregistr ării unor cereri de chemare in judecat ă, in garan ţie, intâmpin ări, care nu indepliniau condi ţiile cerute de lege, verificarea activit ăţilor grefierilor de şedin ţă, verificarea temeiurilor juridice de


Tribunalul Dolj

suspendare şi repunere pe rol in mod repetat a unor dosare, apl icarea riguroas ă a normelor de procedur ă privind sanc ţionarea faptelor prevăzute de lege care impiedic ă desf ăşurarea in bune condi ţii a proceselor şi implicit intârzierea nejustificat ă a solu ţionării.

Durata medie de solu ţionare a cauzelor la nivelul tribunalului este de un an pentru dosarele judecate pe fond, de 6 luni pentru dosarele aflate in apel şi de 3 luni pentru dosarele aflate in recurs.

Durata medie de solu ţionare a cauzelor pe principalele materii se prezint ă astfel:

� un an pentru cauzele in materie civilâ, comercial ă şi penal ă; � 6 luni pentru cauzele privind minori şi familie; � 6 luni privind cauzele in materia contenciosului

administrativ şi fiscal; � 4 luni in cauzele privind conflictele de munc ă şi litigii de

asigur ări sociale. Faţă de perioada anterioar ă prin infiin ţarea in anul 2006 a

sec ţiilor “minori şi familie” şi “contencios administrativ şi fiscal” durata de solu ţionare a cauzelor in matriile respective s-a redus.

Consider ăm că actuala durat ă de solu ţionare a cauzelor este rezonabil ă având in vedere condi ţiile de munc ă, numărul cauzelor şi normele procedurale.

Pentru reducerea duratei de solu ţionare a dosarelor la intâlnirile profesionale s ăptămânale cu judec ătorii au fost analizate, cu precădere probleme precum:

� administrarea unor probe neconcludente sau nepertin ente; � administrarea probelor in rate; � acordarea mai multor termene pentru audierea martor ilor; � deficien ţele in modul de citare; � nestabilirea obiectivelor expertizei la data incuvi in ţării; � fixarea de noi obiective succesive, unele f ără utilitate; � insuficienta cenzurare a obiec ţiunilor la rapoartele de

expertiz ă; � numirea cu intârziere a exper ţilor.

3.4. CRESTEREA GRADULUI DE SPECIALIZARE IN ACTIVITATEA

JUDICIARA

Sistemul judiciar românesc se aflâ la ora actual ă in fa ţa unui nou prag.


Tribunalul Dolj

Ast ăzi, Justi ţia simte nevoia specializ ării pentru c ă via ţa social ă, economic ă şi ins ăşi societatea sunt complexe.

Activitatea judiciar ă se afl ă sub aspectul speran ţei de dezvoltare şi de reformare şi are toate şansele s ă func ţioneze cum trebuie.

Personalul tribunalului a inteles ce are de f ăcut pentru etapele următoare impunânsu- şi rigurozitate, seriozitate şi specializare pentru solu ţionarea cauzelor complexe.

In cadrul instantei noastre, existâ un grad adecvat de speciali-zare, in acest sens func ţionând 6 sec ţii şi anume:

� civil ă; � penal ă; � comercial ă; � contencios administrativ şi fiscal; � minori şi familie; � conflicte de munc ă şi litigii de asigur ări sociale.

Pentru cre şterea gradului de specializare func ţionează şi

complete specializate in cadrul sec ţiilor privind judecarea urm ătoa-relor cauze:

� adop ţii; � procese funciare; � cauze de corup ţie; � infrac ţionalitate informatic ă; � cauze privind dreptul de proprietate intelectual ă.

Impactul infiin ţătii sec ţiilor şi completelor specializate asupra

calit ăţii activit ăţii instan ţei a fost pozitiv. Formarea specializat ă a judec ătorilor atât in mod centralizat

(prin Institutul National de Magistratura), cât şi prin programele de formare şi/sau profesional ă la nivelul instan ţei s-a desf ăşurat potrivit programelor aprobate de I.N.M. şi Curtea de Apel Craiova.

3.5. INDICI DE CALITATE Asigurarea calit ăţii actului de justi ţie presupune abordarea mai

multor componente care vizeaz ă: � unificarea practicii judiciare prin identificarea şi clarificarea

problemelor de drept care au determinat practica ne uni-tară;


Tribunalul Dolj

� desf ăşurarea preg ătirii profesionale la standarde ridicate de profesionalism in scopul aplic ării eficiente şi uniforme a legii;

� asigurarea accesului judec ătorilor la legisla ţie şi jurispru-den ţă.

3.5.1. PONDEREA ATACABILIT[TII HOTARARILOR

� numărul hot ărârilor pronun ţate in prim ă instan ţă =30.719

� număr hot ărâri atacate = 2.663 � pondrea atacabilit ăţii = 8, 54%

� numărul hot ărârilor pronun ţate în apel = 2.167 � numărul hot ărârilor atacate = 669 � ponderea atacabilit ăţii = 30,87%

Apreciem ca fiind redus num ărul hot ărârilor atacate ( 2663 + 669 = 3.332 ) dintr-un total de 32.886 hot ărâri pronun ţate în anul 2006, reprezentând un coeficient de 10,13 %.

3.5.2. INDICELE DE CASARE/MENŢINERE A HOTĂRÂRILOR ÎN

CĂILE DE ATAC

� numărul hot ărârilor desfiin ţate sau modificate în calea de atac = 182

� număr hot ărâri r ămase definitive şi irevocabile =32.704 � indicele de casare = 1,02%

3.5.3. PRINCIPALELE MOTIVE DE CASARE ÎNREGISTRATE Principalele cauze pentru care au fost desfiin ţate/modificate

hotărârile tribunaluluiîn c ăile de atac sau datorat urm ătoarelor aspecte:

a) aspecte de negalitate - datorate unor interpret ări diferite dar pertinente ale

dispozi ţiilor legale ( 0,07%). De exemplu , interpretarea g reşită a căilor de atac, omiterea deducerii re ţinerii, etc.

b) aspecte de netemeinicie


Tribunalul Dolj

- lipsa de diligen ţă a părţilor în administrarea cauzei ( ne-cunoa şterea drepturilor şi obliga ţiilor procedurale, nepropunerea de mijloace de prob ă pertinente etc. ( 0,29% ) .

3.6. MĂSURI PENTRU UNIFICAREA PRACTICII JUDICIARE LA

NIVELUL INSTANŢEI Dreptul la un proces echitabil înseamn ă şi dreptul la un

tratament judiciar unitar. Interpretarea şi aplicarea neunitar ă a aceleia şi dispozi ţii legale

de către diferite complete de judecat ă, prin solu ţii contradictorii, poate pune sub semnul întreb ării chiar fundamentul de echitate al actului justi ţiei şi afecteaz ă încrederea în justi ţie.

Aplicarea unor practici judiciare unitare constitui e o necesitate, iar unificarea practicii judiciare poate contribui la reabilitarea încrederii în justi ţie, care este afectat ă de unele solu ţii contradictorii. Astfel fiind, actul de aplicare a legii în cadrul p rocesului judiciar nu poate fi l ăsat la interpretarea subiectiv ă a fiec ărui judec ător.

Unificarea practicii judiciare a constituit o preoc upare permanent ă a conducerii tribunalului. În acest scop, au fost puse la dispozi ţia judec ătoriilor deciziile I.C.C.J. care asigur ă interpretarea şi aplicarea unitar ă a legii, precum şi Buletinul Casa ţiei, unde se regăsesc decizii care reflect ă pozi ţia oficial ă a instan ţei supreme în solu ţionarea unor probleme de drept controversate.

Deasemenea pentru fiecare sec ţie exist ă un registru special în care se înregistreaz ă toate dosarele sosite din recurs sau apel. Situa ţia hot ărârilor casate, desfiin ţate sau schimbate în c ăile de atac a fost analizat ă în cadrul şedin ţelor de preg ătire profesional ă.

Anual a fost elaborat ă " ANALIZA PRACTICII JUDICIARE a TRIBUNALULUI DOLJ.

În anul 2006, Tribunalul Dolj în colaborare cu Curt ea de Apel

Craiova a organizat şi a asigurat desf ăşurarea simpozionului interna ţional " APLICAREA UNITAR Ă a LEGII "

3.7. APLICAREA DISPOZIŢIILOR CONVENŢIEI EUROPENE pentru APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI şi LIBERTĂŢILOR


Tribunalul Dolj

FUNDAMENTALE, astfel când sunt interpretate în jurisprudenţa CURŢII EUROPENE a DREPTURILOR OMULUI, de către judecători

Interpretarea şi aplicarea egal ă a legii, reprezint ă o prioritate

actual ă, întrucât este expresia calit ăţii, a transparen ţei şi a predictibilit ăţii.

În anul 2006, dispozi ţiile Conven ţiei Europene pentru Ap ărarea Drepturilor Omului şi Libert ăţilor Fundamentale, astfel cum au fost interpretate în jurispruden ţa Cur ţii Europene a Drepturilor Omului, au fost aplicate corespunz ător de judec ătorii tribunalului.

Spre exemplificare, men ţion ăm câteva probleme privind: � restituirea metalelor pre ţioase confiscate abuziv( Hot ă-

rârea din 22.mai.1998 – Vasilescu împotriva Românie i) ; � restituirea bunurilor na ţionalizate ( Hot ărârea din

28.mai.1999 – Brum ărescu împotriva României ) ; � motivarea hot ărârilor – Albina contra României ; � repunerea în discu ţie fără termen şi în orice condi ţii a

unei hot ărâri judec ătoreşti definitive şi irevocabile, aduce atingere siguran ţei raporturilor juridice şi implicit, principiului preeminen ţei dreptului într-o societate demo-cratic ă ( cazul Brum ărescu contra României ).

3.8. ÎMBUNATATIREA ACCESULUI LIBER LA JUSTIŢIE Accesul liber la justi ţie implic ă promovarea educa ţiei juridice a

cetăţenilor pentru a le asigura informa ţiile necesare exercit ării şi aplic ării drepturilor.

Recomandarea Consiliului Europei subliniaz ă necesitatea aducerii justi ţiei mai aproape de cet ăţeni pentru a permite "consumatorilor de justi ţie" s ă înţeleagă mai bine mecanismele siste-mului judiciar românesc, nu doar sub aspectul regle ment ării sale normative ci şi în raport de modul în care el func ţioneaz ă efectiv.

Organizarea şi func ţionarea justi ţiei sunt guvernate de principiul

asigur ării "accesului liber în justi ţie" consacrat de art.21 din Constitu ţia României, care prevede c ă:

" Orice persoan ă se poate adresa tribunalului pentru ap ărarea drepturilor, a libert ăţilor şi a intereselor sale legitime, în exercitarea dreptului s ău la un proces echitabil şi nici o lege nu poate îngr ădi acest drept".


Tribunalul Dolj

Este binecunoscut c ă pornirea şi derularea proceselor, presupune cuno ştiin ţe de specialitate şi numeroase cheltuieli. Ori, pretutindei în lume, mijloacele financiare şi preg ătirea participan ţilor la proces difer ă, uneori chiar substan ţial.

În acest context, instan ţa nu poate l ăsa desf ăşurarea procesului la capriciile şi posibilit ăţile inegale ale p ărţilor, urmând s ă asigure un echilibru procesual şi indirect asigurarea accesului la justi ţie şi egali-tatea p ărţilor în proces.

Accesul liber la justi ţie, ca de altfel oricare alt drept fundamen- tal consacrat de Constitu ţie, are caracter legitim numai în m ăsura în care este exercitat cu bun ă credin ţă, în limite responsabile, cu respectarea drepturilor şi intereselor în egal ă măsură ocrotit ă, ale celorlalte subiecte de drept. Pentru îmbun ătăţirea accesului liber la justi ţie, mai întâi, instan ţele ori trebuie s ă-şi facă datoria, aplicând în mod corect legea în toate cazurile. În al doilea rând, judec ătorii trebuie s ă judece cauzele cu dreptate, neacceptând nici-un fel de imi xtiuni şi nelăsându-se influen ţaţi. 3.8.1. APLICAREA NOILOR PREVEDERI PRIVIND ASISTENŢA JUDICIARĂ GRATUITĂ –ÎN CIVIL _- În anul 2006, a fost formulat ă şi admis ă o singur ă cerere având ca obiect acordarea de scutire pentru plata taxelor judiciare de timbru. Asisten ţa judiciar ă gratuit ă în civil a fost asigurat ă , la cerere, conform prevederilor art.75-81 cpcivil ă, întrucât persoanele care nu au fost în stare s ă facă faţă cheltuielilor unei judec ăţi, fără a primejdui propria sa între ţinere sau a familiei sale. 3.8.2. APLICAREA DISPOZIŢIILOR LEGII PRIVIND PROTECŢIA VICTIMELOR INFRACŢIUNILOR.


Tribunalul Dolj

În cadrul Serviciului Proba ţiune se asigur ă la cerere consilierea victimelor infrac ţiunilor. În anul 2006, nu au fost înregistrate cereri pentr u desp ăgubirea anticipat ă a victimelor infrac ţiunilor.

3.9. ACTIVITATEA ÎN DOMENIUL JUSTIŢIEI PENTRU MINORI ŞI A PROTECŢIEI DREPTURILOR COPILULUI. Colegiul de Conducere a urm ărit perfec ţionarea actului de justi ţie privind minorii şi protec ţia drepturilor copilului. Din perspectiva înfiin ţării iitoarelor tribunale pentru minori şi familie, a şa cum sunt prev ăzute în Legea nr.304/2004, privind organi-zarea judec ătoreasc ă, dar şi a pachetului legislativ privind protec ţia copilului cu aplicabilitate de la 01.ianuarie.2005; men ţion ăm că în cadrul tribunalului func ţionează sec ţia de minori şi familie, începând cu 01.08.2006.

Judec ătorii din cadrul sec ţiei de minori şi familie au beneficiat de instruire special ă, în prealabil şi sunt r ăspunz ători pentru toate acţiunile şi strategiile lor ( Regula 12 de la Beijing şi Regula 85 a Naţiunilor Unite pentru Protec ţia Copiilor Priva ţi de Libertate ).

Judec ătorii din cadrul acestei sec ţii , sunt desemna ţi potrivit legii de Colegiul de Conducere şi în activitatea lor au în vedere şi Conven ţia cu privire la Drepturile Copilului şi Regulile Minimale Standard ale Na ţiunilor Unite pentru Administrarea Justi ţiei Juvenile ( Regulile de la Beijing ).

În acest context, recunosc oric ărui copil b ănuit, acuzat sau cu privire la care s-a dovedit c ă a comis o înc ălcare a legii penale, dreptul la un tratament conform cu sim ţul demnit ăţii şi al valorii personale, care s ă întărească respectul s ău pentru drepturile omului şi libert ăţile fundamentale ale altora şi care s ă ţină seama de vârsta sa, precum şi de necesitatea de a facilita reintegrarea sa în s ocietate şi asumarea de c ătre acesta a unui rol constructiv în societate.

Au fost respectate prevederile art.40 din Conven ţie , care consfiin ţeşte garan ţiile minime ale procedurilor legale cuvenite, incluzând prezum ţia de nevinov ăţie, prevedera referitoare la

informarea clar ă şi imediat ă despre natura acuza ţiilor, punerea la dispozi ţie de asisten ţă juridic ă sau de alt ă natur ă, proceduri care s ă nu dureze prea mult, dreptul de a nu declara nimic, dreptul de audiere a martorilorceleilalte p ărţi, tratament echidistant pentru martorii


Tribunalul Dolj

apărării, dreptul de recurs şi dreptul copilului de a-i fi respectat ă inti-mitatea în toate stadiile procedurilor legale.

S-au respectat normele codului de procedur ă penal ă, care impun obligativitatea efectu ării anchetei sociale, în cauzele cu infractori minori, lipsa acestora fiind sanc ţionat ă cu nulitate absolut ă.

Potrivit art. 482 din cpp , ancheta social ă const ă în strângerea de date cu privire la purtarea pe care minorul o are î n mod obi şnuit, la starea fizic ă şi mintal ă a acestuia, la antecedentele sale, la condi ţiile în care a crescut şi în care a tr ăit, la modul în care p ărin ţii, tutorele sau persoana în îngrijirea c ăreia se afl ă minorul î şi îndeplinesc îndato-ririle fa ţă de acesta şi în general, cu privire la orice elemente care pot servi la luarea unor m ăsuri sau la aplicarea unei sanc ţiuni fa ţă de minor.

A existat o deschidere a judec ătorilor fa ţă de sanc ţiunile alterna-tive la închisoare şi creşterea încrederii în utilitatea activit ăţilor specializate ale Serviciului de Proba ţiune pentru reintegrarea social ă a mininorilor.

Din perspectiva resurselor umane, exist ă un num ăr insuficient de personal în raport cu volumul de munc ă.

Personalul auxiliar de specialitate din cadrul aces tei sec ţii nu a beneficiat de vreun stagiu de preg ătire pentru a lucra în acest domeniu, dar exist ă o preocupare spre specializare a celor implica ţi în domeniul justi ţiei juvenile.

Exist ă o serie de domenii pe care o parte a judec ătorilor consider ă că ar fi necesar s ă le aprofundeze. Dintre aceste domenii men ţion ăm:

� psihologia copilului; � psihologia judiciar ă a minorului infractor; � legisla ţia şi cauzistica interna ţional ă.

Cu privire la resursele materiale, men ţion ăm lipsa de spa ţiu. Birourile judec ătorilor sunt supraaglomerate şi nu sunt tocmai un ambient corespunz ător pentru audierea infractorilor minori.

Şedin ţele de judecat ă a cauzelor cu minori infractori se desf ăşoară separat de celelalte şedin ţe, într-o sal ă anume destinat ă şi se respect ă caracterul nepublic al şedin ţei.

Cercetarea judec ătoreasc ă are de suferit uneori, datorit ă următoarelor cauze:

� exist ă martori cheie care nu pot fi g ăsi ţi pentru a fi cita ţi sau care sunt cita ţi dar nu se prezint ă ( motivele neprezent ării martorilor mai des invocate au fost lipsa


Tribunalul Dolj

banilor necesari deplas ării din localitatea de domiciliu şi până în cea în care se desf ăşoară judecata şi dificultatea de deplasare a acestor martori ) ;

� rechizitorii incomplete, sub aspectul persoanelor c e trebuie citate în fa ţa instan ţei ;

� o alt ă cauză este lagat ă de procedura de citare, care prevede c ă trebuie s ă aştep ţi dovada de citare a p ărţilor chemate la judecarea minorilor ( aceste dovezi întâ rzie să se ntoarc ă, iar judec ătorii sunt nevoi ţi să stabileasc ă un nou termen de judecat ă. În cauzele în care sunt mai mul ţi inculpa ţi sau mai multe p ărţi vătămate, procedurile de citare sunt foarte greu îndeplinite şi de aici decurg noi prelungiri în judecarea minorilor ) ;

� alte probleme sunt legate de domiciliul persoanelor ce trebuie chemate la judecarea minorilor sau de domic iliul martorilor. Adresele declarate ini ţial în faza de urm ărire penal ă nu mai sunt valabile în faza de judecat ă. În cazul persoanelor f ără adăpost, aceste adrese nici nu exist ă, făcând cu atât mai dificil ă citarea martorilor ;

� unele cazuri sunt legate de neexecutarea mandatelor de aducere;

� în cazurile cu mai mul ţi inculpa ţi, fiecare inculpat solicit ă alt termen pentru angajarea ap ărătorului. De asemenea, avoca ţii fac cereri de stabilire a unui nou termen de judecat ă, invocând lipsa de ap ărare ( faptul c ă nu a avut timp s ă studieze dosarulsau invocând concediul medical sau de odihn ă ).

3.10. STADIUL APLICĂRII DISPOZIŢIILOR LEGII nr. 544/2001 şi

ale LEGII nr. 677/2001

� LEGEA nr. 544/2001 Este organizat şi func ţioneaz ă Biroul de informare şi rela ţii

publice potrivit dispozi ţiilor Legii nr. 544/2001, privind liberul acces la informa ţiile de interes public.

Acest birou este condus de un judec ător desemnat de preşedinte şi asigur ă legăturile instan ţei cu publicul şi cu mijloacele de comunicare în mas ă, în vederea garant ării transparen ţei activit ăţii judiciare, precum şi solu ţionarea în termen a peti ţiilor.


Tribunalul Dolj

La nivelul tribunalului este întocmit " Buletinul I nformativ " prin care s-au comunicat din oficiu urm ătoarele informa ţii de interes public:

� Regulamentul de ordine interioar ă al instan ţelor judec ătoreşti;

� Structura organizatoric ă, atribu ţiile departamentelor, programul de func ţionare şi de acces pentru public;

� Numele şi prenumele persoanelor din conducerea tribunalului şi ale func ţionarului responsabil cu difuzarea informa ţiilor publice;

� Coordonatele de contact ale tribunalului ( sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail şi adresa paginii de internet );

� Sursele financiare, bugetul şi bilan ţul contabil; � Modalitatea de contestare a deciziei tribunalului î n

situa ţia în care persoana se consider ă vătămată în privin ţa dreptului de acces la informa ţiile de interes public solicitate.

� LEGEA nr. 677/2001 Tribunalul Dolj este înregistrat ca operator de dat e cu caracter

personal, sub nr.2992 Având în vedere necesitatea garant ării şi protej ării drepturilor şi

libert ăţilor fundamentale ale persoanelor fizice, în specia l a dreptului la via ţă intim ă, familial ă şi privat ă cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circula ţie a acestora, au fost stabilite: - compartimentele din cadrul tribunalului şi persoanele împuternicite s ă prelucreze date cu caracter personal;

- persoanele responsabile cu monitori zarea aplic ării le-gisla ţiei privind protec ţia datelor cu caracter personal.

Urmarea verific ărilor periodice, a rezultat c ă persoanele împuter-nicite s ă prelucreze date cu caracter personal :

� şi-au însu şit prevederile legale în materie; � prelucreaz ă datele cu caracter personal în bun ă credin ţă

şi în conformitate cu dispozi ţiile legale în vigoare; � asigur ă măsurile de securitate tehnic ă şi organizatoric ă,

adecvate pentru protejarea datelor cu caracter pers onal împotriva distrugerii accidentale sau ilegale şi împotriva oric ărei alte forme de prelucrare ilegal ă;

� respect ă drepturile şi libert ăţile fundamentale ale persoanelor fizice, în special a dreptului la via ţă intim ă,


Tribunalul Dolj

familial ă şi privat ă, în leg ătură cu prelucrarea datelor cu caracter personal şi al liberei circula ţii a acestor date.

3.11. ASPECTE PRIVIND CALITATEA MANEGEMENTULUI LA NIVELUL INSTANŢEI

Activitatea instan ţei a fost atent planificat ă. Prezent ăm câteva acte prin care sau caracterizat atribu ţiile

conducerii în domeniul planific ării: � programul s ăptămânal al şedin ţelor de judecat ă; � lista cauzelor pentru fiecare şedin ţă de judecat ă; � programul de lucru cu publicul; � planificarea de permanen ţă a judec ătorilor, pe sec ţii; � planificarea judec ătorului de serviciu; � planificarea pentru tehnoredactarea hot ărârilor; � programul activit ăţii Colegiului de Conducere ; � programul preg ătirii profesionale ; � planificarea efectu ării concediului de odihn ă ; � programul activit ăţii de permanen ţă pe timpul vacan ţei

judec ătoreşti ; � proiectul de buget annual ; � programul aprovizion ării materiale.

Prevederea a reprezentat ansamblul de ac ţiuni prin care conducerea a stabilit şi prefigurat activatea şi rezultatele viitoare ale tribunalului.

Organizarea muncii a reprezentat un alt aspect cali tativ al actului de conducere şi a avut în vedere:

• delimitarea şi înzestrarea tehnic ă a locurilor de munc ă ; • delimitarea categoriilor de lucr ări pentru fiecare

compartiment ; • dimensionarea " normelor de timp de lucru " ; • repartizarea grefierilor pe locuri de munc ă ; • repartizarea judec ătorilor pe sec ţii ; • organizarea arhivelor, sec ţiilor, compartimentelor ; • asigurarea condi ţiilor de protec ţie şi securitate a muncii ; • asigurarea locurilor de munc ă, cu materiale şi

echipamentul tehnic necesar ; • orientarea deciziei spre realizarea obiectivelor pr evizi-

onate ;


Tribunalul Dolj

• inventarierea sarcinilor şi responsabilit ăţilor pe comparti-mente de munc ă şi func ţii ;

• definirea elementelor de autoritate, subordonare, r elaţii pentru fiecare func ţie ( fi şa postului ) ;

• organizarea timpului de munc ă. Judec ătorii şi personalul auxiliar de specialitate au respectat

programul de lucru şi au avut un comportament decent şi civilizat în rela ţiile de serviciu.

Controlul execut ării obliga ţiilor de serviciu a fost asigurat de membrii Colegiului de Conducere şi pre şedin ţii de sec ţie. Activitatea de control a fost privit ă ca o activitate de constatare prin care s-a urmărit în principal îmbun ătăţirea activit ăţilor şi înl ăturarea unor erori sau prevenirea lor.

Fiecare activitate de contro s-a finalizat prin înc heierea notei de constatare înregistrul de control, cel pu ţin o dat ă pe lun ă.

O parte deosebit de important ă a managementului, a fost reprezentat ă de evaluarea performan ţelor personalului auxiliar de specialitate, care a constat în aprecierea gradului în care grefierii î şi îndeplinesc responsabilit ăţile ce le revin, în raport cu postul ocupat.

Evaluarea performan ţelor a avut un rol benefic, atât pentru instan ţă cât şi pentru personalul auxiliar de sprcialitate.

În vederea realiz ării unei evalu ări obiective, pre şedin ţii de sec ţie şi responsabilii de compartimente au detaliat aptitu dinile fiec ărui grefier, utilizând fiecare structur ă de abilit ăţi:

� de a realiza sarcinile de serviciu, într-un timp re zonabil, stabilit de şeful ierarhic ;

� de a realiza sarcini de serviciu, ap ărute în situa ţii deosebite, într-un interval scurt de timp ;

� de a lucra în regim prelungit de lucru, peste 8 ore sau, dup ă caz, în zilele de sâmb ătă şi duminic ă sau în perioadele de s ărbători legale ;

� de a fi receptiv la schimb ările procedurale şi informa ţio-nale legate de realizarea sarcinilor de serviciu pr oprii, curente ;

� de a comunica constructiv cu ceilal ţi colegi ; � de a crea un climat normal de lucru în cadrul colec tivului; � de a-şi ajuta profesional colegii de birou ; � de a da dovad ă de spirit de ini ţiativ ă.


Tribunalul Dolj

3.12. VULNERABILITĂŢI IDENTIFICATE ÎN ACTIVITATEA INSTANŢEI şi MASURILE PRECONIZATE pentru REMEDIERE,

- Durata de solu ţionare a cauzelor Pentru reducerea duratei de solu ţionare a cauzelor, preconiz ăm

următoarele m ăsuri: 1. monitorizarea dosarelor mai vechi de 1 an şi de 6 luni în

apel şi recurs ; 2. reducerea termenelor între şedin ţele de judecat ă ; 3. analiza cauzelor obiective şi subiective care au determinat

nejustificat, amânarea judec ării ; 4. monitorizarea activit ăţii judec ătorilor ; 5. prevenirea înregistr ării unor cereri de chemare în judecat ă,

în garan ţie, întâmpin ări, care nu îndeplinesc condi ţiile cerute de lege ;

6. verificarea activit ăţii grefierilor de şedin ţă ; 7. verificarea temeiurilor juridice de suspendare şi repunere

pe rol, în mod repetat, a unor dosare ; 8. aplicarea riguroas ă a normelor de procedur ă privind

sanc ţionarea faptelor prev ăzute de lage, care împiedic ă desf ăşurarea în bune condi ţii a proceselor şi implicit întârzierea nejustificat ă a solu ţion ării.

CAPITOLUL IV

GESTIONAREA RESURSELOR Gestionarea eficient ă a resurselor a constituit o preocupare

permanent ă a Colegiului de Conducere. 4.1 RESURSELE UMANE AFLATE LA DISPOZIŢIA INSTANŢEI ÎN

ANUL 2006 O problem ă cu care s-a confruntat tribunalul în anul 2006, a fost

schema insuficient ă cu privire la personalul auxiliar de specialitate iar schema de personal pentru judec ători a fost incomplet ă, respecti, într-o schem ă de 65 judec ători , au func ţionat în medie 55 judec ători.


Tribunalul Dolj

4.2 RESURSELE MATERIALE AFLATE LA DISPOZIŢIA INSTANŢEI

ÎN ANUL 2006 O justi ţie eficient ă, menit ă să-şi îndeplineasc ă rolul ei într-un

stat democratic, presupune asigurarea tuturor condi ţiilor pentru a- şi îndeplini atribu ţiile prev ăzute de lege, în mod impar ţial.

Când ne referim la condi ţii, avem în vedere pe cele privind sediile, dot ările corespunz ătoare, condi ţiile de preg ătire profesional ă, condi ţii de salarizare, de s ănătate, de pensionare nedescriminatorie, degrevare de alte activit ăţi colaterale ( birouri electorale, deleg ări pe diferite activit ăţi, formatori pe diferite specialit ăţi ).

4.2.1. SEDIU Sediul tribunalului este total necorespunz ător. Fiind o cl ădire cu o vechime de peste 200 de ani, i-a fost gra v

avariat ă rezisten ţa, la cutremurul din 1977 şi ofer ă condi ţii impoprii pentru desf ăşurarea activit ăţii specifice unei instan ţe judec ătoreşti.

Exist ă în faza de proiectare investi ţia " Sediul tribunalului curtea de apel Craiova "

4.2.2.ECHIPAMENTE SPECIALE

Tribunalul Dolj şi judec ătoriile din circumscrip ţia sa, sunt dotate cu aparate de multiplicare, fax, internet şi sisteme IT, care î şi au rolul lor important şi necesar în desf ăşurarea activit ăţilor specifice unei instan ţe judec ătoreşti.

Autoturismele de la tribunal şi Judec ătoria Craiova, au starea tehnic ă necorespunz ătoare, fiind necesar ă dotarea cu cel pu ţin dou ă autoturisme.

În necesarul de dot ări independente am avut în vedere doar mijloacele fixe şi echipamentele strict necesare pentru desf ăşurarea în condi ţii optime a activit ăţii tribunalului şi judec ătoriilor din circumscrip ţia sa ( necesitate şi oportunitate ).

Suntem în ştiin ţaţi că în anul 2007, principalele obiective ce trebuie atinse pe linia informatiz ării instan ţei, sunt:

� dotarea tribunalelor cu echipamente de videoconferi nţe şi audiere a martorilor sub acoperire ;

� dotarea tuturor instan ţelor cu sisteme de arhivare electronic ă ;

� dotarea tuturor s ălilor de judecat ă cu echipamente moderne de informatizare şi infochio şcuri,


Tribunalul Dolj

4.2.3. RESURSE CURENTE Execu ţia bugetar ă în anul 2006

ALOCAT CREDITE DESCHISE

DESTINATIA PLĂŢI EFECTIVE

25.865.000 25.859.535 Cheltuieli de personal 25.852.611 1.319.000 1.315.710 Bunuri şi servicii 1.300.780 13.000 13.000 Control medical 10.535 2.000 1.827 plat ă delega ţii PHARE 1.657 775.000 773.876 reţele LAN/

dotări independente 633.276/ 140.052

3.000 2.370 asisten ţă social ă 2.369 27.974.000 27.963.948 27.938.911

Execu ţie bugetar ă = 99,91 % 4.2.4. STADIUL INFORMATIZĂRII, INCLUSIV STADIUL IMPLE-

MENTĂRII PROGRAMULUI ECRIS Lucr ările de informatizare, inclusiv stadiul implement ării

programului ECRIS, în cadrul tribunalului şi judec ătoriilor din circumscrip ţia sa au fost finalizate la 15 octombrie 2006, în c adrul termenelor stabilite de Colegiul de Conducere.

Criticile formulate de Ministerul Justi ţiei la data de 5 septembrie 2006, privind stadiul informatiz ării instan ţelor din Dolj, sunt total neîntemeiate din urm ătoarele considerente:

• Ministerul Justi ţiei a alocat bugetul necesar informatiz ării cu o întârziere de cinci luni, respectiv resursele financiare au fost solicitate la data de 01.01.2006 şi au fost alocate la data de 02.06.2006 ;

• După alocarea sumelor de bani necesare, conducerea tribunalului a demarat procedurile necesare prev ăzute de O.U.G. nr.60/2001, privind achizi ţiile publice

* 02.06. – 02.08.2006 – termenul pentru primirea ofertelor; * 02.08. - 15.08.2006 - analiza ofertelor şi declararea

ofertei câ ştig ătoare ;


Tribunalul Dolj

* 15.08. - 22.08.2006 - primire a şi solu ţionarea contesta ţiilor ;

* 23.08. 2006 - definitivarea şi comunicarea ofertei câştig ătoare ;

* 25.08. 2006 - semnarea con tractului de execu ţie ; * 25.08. – 25.09.2006 – execu ţia şi finalizarea lucr ărilor

privind informatizarea tribunalului şi judec ătoriilor din circumscrip ţia sa.

• Echipamentele IT au fost livrate la şfârşitul lunii martie 2006 şi au rămas "nedespachetate" întrucât nu existau condi ţiile necesare exploat ării acestora ;

De astfel la data de 17.05.2006, Ministerul Justi ţiei – Direc ţia de Exploatare a Tehnologiei Informatice – a comunicat instan ţelor ( inclu-siv Tribunalului Dolj ) c ă în conformitate cu prevederile art. 13.2 din contractul de leasing financiar încheiat de ministe r la data de 10.01.2006, a fost semnat Protocolul de acceptan ţă şi s-a atras aten ţia asupra necesit ăţii respect ării condi ţiilor de utilizare a echipamentelor, conform prevederilor din certificat ele de garan ţie, procedura de asigurare a suportului de service şi planul calit ăţii, nerespectarea acestora conducând inevitabil la pier derea garan ţiei ( anexa XIV )

Instala ţia electric ă a clădirii tribunalului, fiind realizat ă în anii 1950, era total necorespunz ătoare întru-cât a fost proiectat ă doar pentru iluminat.

Din analiza aspectelor prezentate, rezult ă în mod neîndoielnic faptul c ă întârzierea realiz ării lucr ărilor de alimentare cu energie electric ă ( inclusiv cre şterea capacit ăţii electrice la fiecare instan ţă ) şi a lucr ărilor LAN ( de curen ţi slabi ) s-a datorat exclusiv culpei Ministerului Justi ţiei, constând în alocarea banilor necesari cu o întârziere de cinci luni în raport cu data de 01.01 .2006, când au fost alocate la celelalte instan ţe.

În acest context este de men ţionat eficien ţa folosirii fondurilor alocate pentru aceast ă lucrare care a fost realizat ă cu 7 miliarde din cele 13 miliarde alocate.

4.3 VULNERABILITĂŢILE IDENTIFICATE în ACTIVITATEA INSTANŢEI şi MĂSURILE DE REMEDIERE PRECONIZATE

La acest capitol vulnerabilit ăţile înregistrate sunt: • resurse umane insuficiente( 10 posturi de judectori

vacante). Estim ăm că aceste posturi vor fi ocupate, urmare examenului de promovare din luna februarie a.c.


Tribunalul Dolj

• nr. grefierilor este insuficient în raport cu volum ul de activitate.

CAPITOLUL V

RAPORTURILE DINTRE INSTANŢĂ şi CELELALTE

INSTITUŢII şi ORGANIZME,PRECUM şi cu SOCIETATEA CIVILĂ.

5.1 Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii La nivelul Tribunalului Dolj se apreciaz ă că exist ă o bun ă

colaborare între instan ţele noastre şi Consiliul Superior al Magistraturii, în scopul îndeplinirii atribu ţiilor stabilite prin lege.

În anul 2006, au fost înfiin ţate sec ţiile minori – familie şi con-tencios administrativ şi iscal la tribunal şi au fost numi ţi pre şedin ţi la aceste sec ţii.

Au fost numi ţi,cu delega ţie, preşedin ţi la judec ătoriile Calafat, Filiaşi, Băileşti şi Segarcea.

Exist ă în curs de solu ţionare, cererea noastr ă privind transferul a dou ă posturi de grefier de la Judec ătoria B ăileşti la tribunal şi respectiv la Judec ătoria Segarcea.

5.2 Raporturile cu parchetul A fost asigurat ă buna colaborare a instan ţei, în condi ţiile legii ,

cu parchetele. Buna colaborare a împlicat buna credin ţă, respectul reciproc,

prevenirea disfunc ţionalit ăţilor ce pot fi provocate de aceste institu ţii ( lipsa procurorilor la programul şedin ţelor de judecat ă, circuitul dosarelor între tribunal şi parchete ).

5.3 Raporturile cu barourile de avocaţi, precum şi cu experţii judiciari

5.3.1. Raporturile cu barourile de avocaţi A fost asigurat ă o bun ă colaborare a tribunalului , în condi ţiile

legii, cu Baroul de Avoca ţi Dolj, pentru desf ăşurarea activit ăţii de judecat ă.

Buna colaborare a implicat buna credin ţă, respectul reciproc, prevenirea disfunc ţionalit ăţilor ce pot interveni ( lipsa ap ărătorilor din oficiu ).

Pentru asigurarea ap ărătorilor din oficiu, s-a întocmit lunar

programarea acestora de c ătre barou.


Tribunalul Dolj

5.3.2. Raporturile cu experţii judiciari Raporturile profesionale cu exper ţii judiciari s-au desf ăşurat

potrivit prevederilor legale în materie. În perioada de referin ţă Biroul de expertize juridice a formulat

3.822 propuneri instan ţelor de judecat ă, în vederea desemn ării exper ţilor judiciari.

Preşedin ţii de judec ătorii şi de sec ţii au asigurat o leg ătură permanent ă cu şeful Biroului sau cu exper ţii judiciari, pentru întocmirea rapoartelor de expertiz ă în termenele stabilite de comple-tele de judecat ă.

S-a urmărit o bun ă colaborare cu exper ţii judiciari În cadrul Biroului de expertize judiciare Dolj, în anul 2006 s-au

efectuat propuneri la cererea instan ţelor şi altor organe judiciare în 4.050 dosare şi au fost întocmite un num ăr de 3.462 rapoarte de expertiz ă.

Pentru analiza comparativ ă a activit ăţii exper ţilor judiciari, desf ăşurat ă în anul 2006 fa ţă de anii anteriori, prezent ăm situa ţia statistic ă:

ANUL Nr.propuneri efectuate Nr.rapoarte întocmite

2004 3.940 3.210 2005 4.038 3.320 2006 4.050 3.462

La num ărul de rapoarte întocmite, de exper ţii judiciari se adaug ă răspunsurile la obiec ţiunile admise de instan ţă.

Activitatea exper ţilor judiciari din anul 2006 este pozitiv ă dar nu poate fi mul ţumitoare întrucât unele rapoarte nu au fost depuse în termenul stabilit de instan ţe şi au determinat nejustificat amânarea judec ării cauzelor. În aceste cazuri au fost aplicate ame nzi judiciare.

5.4 Raporturile cu presa Raporturile profesionale cu mass-media au fost desf ăşurate de

purt ătorul de cuvânt, pentru asigurarea transparen ţei actului de justi ţie.

Impar ţialitatea, eficien ţa, transparen ţa şi credibilitatea au fost cuvintele cheie în baza c ărora s-a ac ţionat pentru consolidarea independen ţei justi ţiei.

În acest scop, apreciem c ă tribunalul şi-a îndeplinit rolul de

serviciu public, nu numai prin înf ăptuirea actului de justi ţie, dar şi prin


Tribunalul Dolj

stabilirea unui nou tip de rela ţie între tribunal şi justi ţiabili, dar şi între tribunal şi mass- media.

În contextul actual, este mai evident decât oricând că sistemul judiciar nu poate exista şi func ţiona independent de alte sisteme, de societate în ansamblu.

Transparen ţa în comunicare şi facilitarea accesului la informa ţii au fost intermediate de biroul de informare şi rela ţii publice, în condi ţiile legii, în scopul inform ării obiective şi complete asupra actului de justi ţie, cu respectarea normelor privind protec ţia datelor personale.

Apreciem c ă activitatea tribunalului , în general, a fost refl ectat ă obiectiv în mass-media.

Au fost cazuri izolate când pe o anumit ă situa ţie particular ă, presa în mod subiectiv a f ăcut aprecieri asupra unor dosare aflate pe rol sau cu privire la unele solu ţii pronun ţate.

Pentru l ămurirea opiniilor au fost invita ţi la sediul tribunalului pentru a se discuta pe probe şi a li se explica c ă, chiar dac ă o anumit ă hotărâre poate fi apreciat ă ca fiind nedreapt ă, ea este legal ă ( Dura lex, Sed lex ).

Orice proces dedus judec ăţii este un conflict între oameni. În fiecare dosar, cel pu ţin o parte pierde procesul. Fiecare parte crede c ă are dreptate şi nu accept ă că dreptatea apar ţine celuilalt. Din totdeauna oamenii care au pierdut procesele au mani festat neîncredere în justi ţie şi s-au adresat presei. În multe cazuri nu sunt mul ţumi ţi total şi cei care au câ ştigat procesele.

5.5 Raporturile cu justiţiabili Raporturile profesionale cu justi ţiabilii s-au desf ăşurat cu

respectarea cadrului normativ de organizare şi func ţionare a instan ţei şi a Codului etic.

În acest context, grefierii şi-au desf ăşurat activitatea : • în conformitate cu regulile şi procedurile prev ăzute de

lege; • în comportamentul grefierilor s-a reg ăsit o atitudine

politicoas ă faţă de public ( atitudine, comportare conform ă cu buna-cuviin ţă, amabil ă, binevoitoare );

• fiecare grefier şi-a respectat competen ţa stabilit ă pentru fiecare func ţie de lege şi regulament;


Tribunalul Dolj

• s-au ab ţinut de la orice m ăsură care ar afecta publicul şi de la orice form ă de tratament diferen ţiat, indiferent de situa ţie;

• au răspuns cererilor justificate şi rezonabile ale justi ţiabililor, cu operativitate şi promtitudine;

• nu au pretins sau primit cadouri ori servicii.

În rela ţia cu justi ţiabilii un rol important a revenit primirii acestora într-o ambian ţă favorabil ă, astfel:

a) încăperea judec ătorului de serviciu, unde sunt primi ţi , sunt dotate cu scaune pentru ace ştia;

b) registratura este dotat ă cu o mas ă şi scaune pentru justi ţiabili:

c) cele trei arhive au camere speciale pentru studi erea dosarelor unde sunt asigurate condi ţiile necesare ( mese, scaune );

Pentru, ca fiecare parte s ă poată controla durata consult ării dosarului, pe perete se afl ă un ceas, care este vizibil f ără effort.

Toţi grefierii tribunalului cunosc c ă atitudinea lor etic ă este esen ţială pentru calitatea actului de justi ţie, pentru transparen ţa, spiritul de r ăspundere, corectitudine, integritatea şi independen ţa acesteia şi pentru a dobândi încrederea publicului în sistemu l de justi ţie.

5.6 Raporturile cu organismele societăţii civile Conform Strategiei de Reform ă a Sistemului Judiciar pe

perioada 2005-2007, în vederea consolid ării independen ţei justi ţiei, s-a asigurat o mai bun ă comunicare între tribunal şi aocietatea civil ă pentru sporirea eficien ţului actului de justi ţie.În acest contex, cetăţenii care s-au prezentat la instan ţă, au devenit mai con ştien ţi de drepturile şi libert ăţile lor şi au în ţeles mai bine cum s ă se organizeze şi să acţioneze pentru a împiedica înc ălcarea drepturilor şi libert ăţilor fundamentale.

Din perspectiva rela ţiei institu ţionale s-a realizat o transparen ţă în ceea ce prive şte comunicarea informa ţiilor legate de activitatea judiciar ă către societatea civil ă prin intermediul presei, informa ţii care au fost ob ţinute chiar şi direct, prin prezen ţa ziari ştilor în s ălile de judecat ă, respectarea principiului publicit ăţii, dobândind astfel un caracter accentuat.


Tribunalul Dolj

Diversificarea formelor de comunicare între societa tea civil ă şi

magistra ţi ( consultarea dosarelor în arhiva instan ţei; transmiterea informa ţiilor de interes public solicitate; desf ăşurarea ac ţiunilor "

uşilor deschise " et. ) au putut contribui într-o m ăsură mai mare la atenuarea neîn ţelegerilor manifestate de opinia public ă româneasc ă asupra unor aspecte ale activit ăţii judiciare.

Transparen ţa actului de justi ţie a fost realizat ă şi prin informarea vizual ă, astfel a fost asigurat afi şajul procesual ( programul săptămânal al şedin ţelor de judecat ă, lista cauzelor pe complete şi zile, lista pronun ţărilor privind fiecare şedin ţă de judecat ă prin internet şi la avizierul sec ţiei )

Presedinte, Constantin DIACONU

Presedintele Colegiului de Conducere al TRIBUNALULUI DOLJ

Documents

Raport activitate 2006 - Justportal.just.ro/63/SiteAssets/SitePages/informatii/Raport activitate 2006 TRDJ.pdf · Pag.- 5 - Raport de bilant privind activitatea desfasurata in anul