Originea si istoria vaccinurilor

7/25/2019 Originea si istoria vaccinurilor

http://slidepdf.com/reader/full/originea-si-istoria-vaccinurilor 1/16

ORIGINEA ȘI ISTORIA VACCINURILORDr. Johann Loibner

Dr. Loibner s-a născut în 1944 în Steiermark,Austria, și a practicat primii 7 ani ca medic de țară. n scurt timp, e! aconstatat că medicina este, de "apt, dictată de #ne$ustori%.Dr. Loibner & Le$iuni între$i de ne$ustori ies !a atac 'i!nic, pentru a !espune medici!or ce bo!i e(istă și ce să "acă împotri)a !or. *rin cabinetu!meu treceau 'i!nic )reo + de pacienți și un prieten mi-a spus odată& #*e!a tine se perindă re$imente între$i de oameni% moment în care mi-ade)enit c!ar că nu doream să continui cu acest mod de a practicamedicina și că nu devenisem medic pentru a distribui produsele industrieifarmaceutice. Atunci am renunțat !a ace! cabinet pro/tabi! și, împreună cusoția mea, m-am retras într-un cabinet pri)at și am !uat-o de !a început.0am în acea perioadă apăruse cu mare tam-tam o boa!ă despre care noi,medicii, au'isem în timpu! studiu!ui doar !a capito!u! #în a!te ro!uri%. ste)orba de menin$oence"a!ita de căpușe 2sic!3. *nă atunci, boa!a asta nu

5ucase un ro! deosebit în cate$oria menin$ite!or, dar a căpătat o mareimportanță imediat ce a apărut pe piață vaccinul. 6ot în acea perioadă, ama)ut ca pacienți un $rup de sporti)i, care mi-au so!icitat să !e "ac )accinu!respecti), deoarece a!er$au mu!t prin pădure. *entru cine își amintește, înprimii ani, isteria cu menin$oence"a!ita de )ară pornise de !a ideea cătoate căpușe!e care ar / "ost cau'a bo!ii8 trăiau în pădure Abia mu!ți animai tr'iu s-a #descoperit% brusc că ace!e căpușe trăiau de "apt peste tot,

prin iarbă, pe cmpie, nicidecum prin păduri!e întunecate dar dădea bine!a "rică ideea de dușman care așteaptă în întuneric să ne ia $tu!8. 0erteste că !e-am "ăcut sporti)i!or )accinuri!e so!icitate.*e )remea aceea nu a)eam de-a "ace așa mu!t cu )accinuri!e... adică !e"ăceam, inc!usi) copii!or mei, dar "ără să /u in"ormat su/cient despre e!e.nu! dintre sporti)i s-a îmbo!nă)it $ra) !a cte)a ore după ce !-am)accinat. :-a sunat soția !ui, că nu-și mai poate mișca de!oc capu!, că aredureri în$ro'itoare și "ebră mare. ;mediat mi-am dat seama că eramenin$ită. Locuia nu departe de mine, așa că m-am dus să-! trate'.

6ratamentu! <omeopatic8 a durat = 'i!e și am reușit să-! pun pe picioare"ără să /e ne)oie să se interne'e. La cte)a !uni după acest incident, în

cabinetu! meu pri)at m-a căutat o mămică a! cărei copi! se îmbo!nă)ise deneurodermită după ace!ași )accin> mu!ți oameni știu ce înseamnă asta -



ec'eme și su"erință în$ro'itoare. :ai tr'iu, am mai cunoscut o mămică acărei "etiță se îmbo!nă)ise de astm după ace!ași )accin. ? a!tă mămică m-a căutat pentru că "etița ei para!i'ase parția! după ace!ași )accin> pnă să)ină !a mine ca să încerc s-o trate', "etița a murit. După toate aceste

întmp!ări, am început să studie' tematica )accinării, începnd de !a

ori$inea ei istorică și pnă !a aspecte!e microbio!o$ice.Dr. Loibner & ntre timp, am cunoscut-o pe doamna Anita *etek-Dimmer2n.m.& o altă oponentă a vaccinării, care crease în Elveția site-ul aegis.ch 3și am creat și eu, împreună cu soția mea, ae$is.at pentru austrieci, apoiam început să țin pre!e$eri !a di)erse simpo'ioane despre )accinare. @-adurat mu!t, și un mare producător de )accinuri a so!icitat 0onsi!iu!ui:edici!or din Austria să mi se ia dreptu! de a practica medicina,descriindu-mă în rec<i'itoriu! respecti) ca /ind #un anti-)accina!istmi!itant%. *ot să )ă asi$ur că nu port $renade !a mine. n /ne, = ani adurat procesu!, după care mi s-a o"erit compromisu! de a a)ea )oie săpractic medicina dacă aveam să încetez să mai țin prelegeri desprevaccinare. i, dar eu sunt de ori$ine din Steiermark, și aco!o sn$e!e nu esuc de 'meură. Am continuat, e)ident, să-mi țin pre!e$eri!e, iarproducătoru! de )accinuri s-a adresat direct ministrei sănătății din )remeaaceea. Aceasta s-a consu!tat cu comitetu! discip!inar care-i )eri/că pemedici dacă sunt #demni de încredere din toate puncte!e de )edere%. 0ua!te cu)inte, nu pacienții sunt întrebați, ci acest comitet î! )eri/că pemedic. Așa că membrii acestui comitet discip!inar m-au întrebat dacă )oicontinua cu pre!e$eri!e me!e. Le-am răspuns că da. 0onsecința a "ost că în9 mi s-a ridicat !icența de a mai practica medicina. De !a autorități!e!andu!ui Steiermark am primit următoarea deci'ie& e conrmă prin

prezenta interzicerea dreptului de a mai practica, decizie luată pentru protecția opiniei publice "i din cauza pericolelor pentru sănătatea publică. De asemenea, dr. Loibner este liber să-"i e#prime părerile, dar nuîi este permis să in$uențeze pacienții ne"tiutori 8 de rs sau de p!nsBVaccinarea există e c!n "#$ea%Dr. Loibner & ?C, acum începem pre!e$erea. n 9 am )ă'ut de5a cu toțiice consecințe are o propa$andă pe scară mondia!ă 2n.m.& se referă la%pandemia& de gripă porcină3 și )ă spun că în pre!e$erea mea este )orba

în esență de un sin$ur !ucru& să începem cu toții S EF@D;:, să ne întrebăm 0 ni se po)estește, 0;@ și D 0 ne po)estește. 6oate autorități!e medica!e susțin că )accinarea este cea mai e/cientă și

de succes metodă a medicinii moderne împotri)a bo!i!or, că )accinarea aeradicat )ario!a, po!iomie!ita etc. Acum )ă po)estesc ce)a ce nu știați.*racticieni naturopați, cum ar / Cneipp, Ga<nemann, Gi!de$ard )onHin$en, Hrucker autorități istorice în domeniu! medica! $erman8 nu au)accinat niciodată. De ceB Ieți spune #*ăi, e)ident că nu au )accinat, căci)accinarea este o in)enție a timpuri!or moderne%. @u, )ă

înșe!ați, vaccinarea e#istă de c'nd lumea. n ;ndia și în 0<ina se )accina înmasă cu seco!e în urmă. *e )remea aceea se )e<icu!a, pe bună dreptate,teoria că cine supra)iețuia )ario!ei era un indi)id puternic. Iaccinarea se"ăcea sub nume!e de #)ario!are% variolation8, iar inocu!atorii nu erau

medici, specia!iști, ci oameni obișnuiți, care mer$eau prin toatecomunități!e și #inocu!au% de mu!te ori, pe !a curți!e nobi!i!or, contra bani

http://aegis.at/

http://aegis.at/



$rei8, după care p!ecau mai departe, "ără a-i interesa ce se întmp!ău!terior cu #inocu!ații%.&ers'ecti(a istorică) (accinarea * #n act 'o"itic%Dr. Loibner & Je$imentu! de in"anterie rusesc Lituania nu accepta de pi!dădect bărbați cu urme de )ario!ă pe "ață, adică #bărbați ade)ărați%, care

erau ce-i drept muti!ați, dar despre care se credea că re'istă !a orice, căau o natură "oarte puternică, din moment ce supra)iețuiseră )ario!ei. La"e!, pe )remea aceea, tra/canții de sc!a)i își inocu!au toți sc!a)ii de se(mascu!in& se "ăcea o tăietură pe pie!e și aco!o se picura !ic<idu! !uatanterior din bășici!e )ario!ice a!e bo!na)i!or de )ario!ă. Asta era#inocu!area%. 0ei ce a)eau norocu! să supra)iețuiască erau )nduți pebani buni.0nd @apo!eon a )ă'ut această procedură de #)accinare asiatică%, a "ost

încntat și - !ucru pe care mu!ți nu-! știu -(apoleon este cel care aintrodus "i reglementat vaccinarea obligatorie în Europa 0nd mai au'ițipe cine)a a/rmnd inepții de $enu! #)accinuri!e sunt un pro$res a!medicinii%, $ndiți-)ă doar că pe )remea !ui @apo!eon, cnd s-a introdus)accinarea ob!i$atorie, nu e(istau niciun "e! de documentări științi/ce, nue(ista ob!i$ația de a aduce nici cea mai mică do)adă de e/ciență aprocedurii inocu!ării, nu e(istau autorități medica!e care să aprobe"o!osirea inocu!ării, nu e(istau comisii medica!e. 0eea ce se ordona de susera imp!ementat "ără nicio opo'iție. 0a atare, nu au e#istat considerațiilegate de sănătate, vaccinarea obligatorie introdusă de (apoleon ind unact politic@apo!eon era $enera! de armată ! a introdus ser)iciu! mi!itarob!i$atoriu, și tot e!, numere!e !a case. De ceB *entru că a)ea ne)oie să

știe în ce cartiere și în ce case e(istă bărbați pe care să-i recrute'e *entrucă a)ea ne)oie de #so!dați puternici% ca să cucerească !umea, @apo!eona ordonat ca, mai înti, toți copiii de se( mascu!in din spita!e!e Kranței să/e )accinați în ideea că cei s!abi )or / e!iminați și )or rămne doar ceiputernici8, apoi au )enit !a rnd so!dații.Iaccinatu! era ob!i$at să )ină !a medic în decurs de 7 'i!e după )accinareși i se con/rma cu o <rtiuță că a supra)iețuit )ario!ei B8. 0a atare, dacă)accinatu! rămnea sănătos ceea ce se întmp!a cu -9M, restu!murind sau rămnnd /e para!i'ați, /e orbi8, atunci primea un post mi!itar.0eea ce se întmp!a nu era a!tce)a dect o intervenție în selecțianaturală n decurs de cți)a ani după )accinarea masi)ă, cei mai mu!ți

oameni bo!na)iNbo!nă)icioși dispăreau, iar ce!or!a!ți !i se e(p!ica& #Eata,acum sunteți prote5ați%. Ace!ași !ucru s-ar întmp!a și a'i dacă i-am#eradica% pe toți cei bo!na)i sau șubre'i> e)ident că ar rămne numai ceisănătoșiDe "apt, asta a "ost întrea$a idee din spate!e )accinării ob!i$atoriiintroduse de @apo!eon. ! nu era un /!antrop, nu era un bine"ăcător, nu-!interesau drepturi!e oameni!or 6oată acțiunea asta este încă o do)adă că)accinarea nu a prote5at niciodată pe nimeni, ci doar a a)ut $ri5ă ca ceibo!na)i să dispară mai repede, /indcă doar cei e(trem de sănătoșisupra)iețuiesc. 0ei care supra)iețuiau nu supra)iețuiau datorită, ci în

ciuda )accinării, și doar pentru că a)eau o natură e(trem de sănătoasă.:edicii de casă erau sin$urii care constatau ra)a$ii!e "ăcute de )accinuri



oameni orbi, sur'i, para!i'ați sau )ătămați neuro!o$ic8. De aceea, dee(emp!u, în Dresda s-a "ormat în 19 #Asociația medici!or împotri)a)accinării ob!i$atorii%, căreia i s-au a!ăturat apoi medici din întrea$auropă. ;nteresant este că pe )remea aceea deci în perioadenedemocratice8 medici!or care se pronunțau împotri)a )accinării nu !i se

"ăceau niciun "e! de $reutăți, în timp ce a'i, în paradisu! democrației,medicii sunt amenințați cu procese discip!inare dacă îndră'nesc să criticepub!ic )accinarea Asta spune mu!te.Teoria anticor'i"orDr. Loibner & *e )remea aceea, !e$at de )ario!ă, timp de 'eci de ani !i s-apo)estit oameni!or cum că prin vaccinare alungăm boala dinspre înăuntruînspre afară, o scoatem din corp B8. Abia prin 19O a )enit *au! <r!ic<cu teoria !ui cu anticorpii. )ident, și aceea era tot o teorie, e! nu )ă'use în)iața !ui un anticorp, iar ceea ce bio!o$ia mo!ecu!ară înțe!e$e a'i printr-unanticorp este cu totu! a!tce)a )nticorpii sunt pur "i simplu imunoglobuline pe care organismul le are "i le-a avut dintotdeauna "i care se înmulțesc înfuncție de imbolnavirea*vătămarea care se cere vindecată. ?r$anismu!uman știe dintotdeauna să se )indece, nu are ne)oie de c<imica!ein5ectate ca să în)ețe ceea ce știe de5a. Apoi, pro-)accina!iștii a/rmau că)accinu! )ario!ic o"eră protecție pe )iață Jec!ama e suPetu! comerțu!ui,nu-i așaB i, cnd s-a )ă'ut c!ar, după bătă!ia de !a Leip'i$ sau dupără'boiu! $ermano-"rance', că apăreau din nou epidemii $ra)e de )ario!ă,au )enit cu )ersiunea că protecția durea'ă doar 7 ani și după aceeatrebuie "ăcut rape!. 0nd și această a/rmație s-a do)edit a / o i!u'ie, au)enit cu ideea de rape! după = aniVaccinarea "#i Jenner

Dr. Loibner & #i, dar ce-a "ăcut, de "apt, dQard RennerB 0ă tot se susține în mod eronat că e! a in)entat )accinarea anti)ario!ică... @u este ade)ărat. Renner a a)ut doar ideea omenoasă de a !ua !ic<idu! din bășici!e )ario!icea!e oameni!or și a !e picura în utere!e )aci!or moarte Iă întrebați care eraa)anta5u!B *ăi, se tăia uteru!, de "apt toată burta )acii, se turna înăuntru!ic<idu! de !a bășici!e )ario!ice a!e oameni!or bo!na)i și din asta seobțineau $ă!eți între$i de ser pentru )accinuri De aco!o )ine și cu)ntu!IA00inare, de !a !atinescu! vacca... Datorită )accinării ob!i$atorii impusede @apo!eon, )accinuri!e de)eniseră o mar"ă e(trem de prețioasă, iar

Renner n-a "ăcut dect să )ină cu ideea #$enia!ă% care a pus ba'e!eindustriei )accinării @apo!eon și dQard Renner sunt de "apt părinții

industriei )accinării.+Eraicarea, 'o"io$ie"iteiDr. Loibner & Iă reamintesc ce a spus ;u!ius 0aesar& +uid volumus,credimus libenter & 0nd oamenii sunt în mare restriște și cine)a !e promitea5utor, ei sunt dornici să creadă Iaccinarea anti)ario!ică a "ost un succesatt de mare pentru industrie, înct n-a durat mu!t și au trebuit să aparănoi )accinuri ;nstitutu! *asteur na)a-mamă a producători!or de )accinuri8era e(trem de in)enti). Așa au apărut )accinu! antitetanic,)accinu! împotri)a tubercu!o'ei, adică H0E-u!, care a "ost în s"rșitinter'is 2n.m.& nu "i în om'nia, din păcate3, după decenii între$i în care s-

a )ă'ut că mai mu!t )atămă dect "o!osește, apoi po!io... Să /m serioși,po!iomie!ita nu a dispărut datorită )accinării, ci /indcă s-au sc<imbat



condiții!e de a!imentație a!e popu!ației Endiți-)ă că după ră'boi,principa!e!e #a!imente% disponibi!e erau 'a<ăru! și "ăina a!bă. i eu, încopi!ărie, mncam 'a<ăr, de "oame... și asta era !a ordinea 'i!ei în orașe!eindustria!i'ate. ra mereu !ipsă de carne, !apte, pine, !e$ume, "ructe. nsc<imb, nu se ducea !ipsă de 'a<ăr, de în$<ețată, de sucuri îndu!cite apă,

'a<ăr, arome și co!oranți8. 6oate aceste produse au dus !a distru$ereacapacității or$anismu!ui de a metabo!i'a 'a<ăru! și !a o permanentă<ipo$!icemie !atentă în popu!ație. ;ar )ara, pe că!dură, cnd oameniidepuneau e"orturi /'ice și mai "ăceau și )reo boa!ă !a care corpu!reacționea'ă cu "ebră și cu scăderea și mai mare a $!icemiei, <op, apăreași para!i'ia, repede dia$nosticată ca po!iomie!ită *o!iomie!ita acută eracomparabi!ă c!ar cu olneuritis diabetica inPamarea terminații!orner)oase !a diabetici8. Dr. Hen5amin *incus Sand!er identi/case, de a!t"e!,acest conte(t și, în 'ona unde a)ea e! inPuență, reușise să reducă masi)

îmbo!nă)iri!e cu #po!io% prin simp!e modi/cări a!e a!imentației !a pacienții!ui Diet prevents polio, Hen5amin *incus Sand!er, 19O18. 0a'uri!e de#po!io% au dispărut mai apoi după ce au apărut "ri$idere!e șicon$e!atoare!e și s-a re$!at din nou apro)i'ionarea a!imentară :ai tr'iu,adică în u!timii 4 de ani, a început ade)ărata inPație de )accinuri& po5ar,tuse con)u!si)ă, rubeo!ă, ru5eo!ă, <epatită, oreion, menin$oence"a!ita de)ară, $ripa a)iară, $ripa porcină, G*I etc. n co!e$ medic îmi spuneaodată că n-a a)ut <abar că e(istă attea bo!i pericu!oase înainte să apară)accinuri!e respecti)e.&ărin-ii (accinării $oerneDr. Loibner/ *rintre părinții )accinării moderne nu a)em )oie să-! uitam peJobert Coc<, care a dec!arat !a )remea !ui că e su/cient ca un sin$ur baci!

să se apropie de tine și $ata, te-ai in"ectat și te îmbo!nă)ești "ata! JobertCoc< pretindea sume enorme de !a $u)ern pentru cercetări!e !ui, dreptpentru care cance!aru! de atunci, 0apri)i, a a/rmat pub!ic& #*oate că )a)eni )remea cnd știința )a părea ser)itoarea industriei, însă ace!moment nu a )enit încă% 2n.m.&dar acum cu siguranță trăim acea vreme!3.Să nu-! uitam nici pe *au! <r!ic<, un c<imist "ost medic mi!itar8 care a"ost sponsori'at masi) de /rma KarbQerke Goec<st pentru toate#descoperiri!e% !ui. na din e(presii!e !ui "a)orite era& #trebuie să în)ățămsă tra$em !a țintă c<imic%. :ai era și mi! )on He<rin$, ce! mai dăștept,care a in)entat #antito(ine!e% pentru tetanos, di"terie etc., care umb!a pe!a ministere!e sănătății ca !a e! acasă, primind și premiu! @obe! datorită

re!ații!or e(cepționa!e cu oameni suspuși, și care s-a !ăsat ce!ebrat ca#sa!)atoru! copii!or%. ra mi!ionar, își ac<i'iționase sute de <ectare depămnt ca să-și poată crește caii de !a care obținea seru! pentru )accinu!di"teric și, /ind un ne$ustor mai șmec<er dect a!ții, a pus și ba'e!e /rmei"armaceutice He<rin$.Eraicarea bo"i"orDr. Loibner & i, dar să ne re"erim și !a a!t aspect. Se tot )orbește deeradicarea bo!i!or. ?ameni buni, nu putem să eradicăm niciun "e! debo!i @u putem dect să e!iminăm condiții!e care duc !a îmbo!nă)iri, să

îmbunătățim standardu! de )iață 0iuma a dispărut "ără )accinare, doar

prin îmbunătățirea condiții!or de )iață Dacă ?:S și consorții ar a)ea cuade)ărat $ri5a sănătății oameni!or, ar duce o po!itică de in"ormare, în !oc



de propa$andă și manipu!are prin "rică sau amenințări. @u trebuie uitatecondiții!e socia!e în care a)eau !oc #epidemii!e%& 4-O-+-7- oameni în niștecamere minuscu!e, întunecate, "ără apă curentă, "ri$ider, ca!ori"er, "ără<aine adec)ate, "ără în$ri5ire adec)ată... Abia cnd aceste condiții s-ausc<imbat, au dispărut și epidemii!e.

i mai e un aspect. *este tot p!utea "antoma mo!ipsirii. #Ho!i conta$ioase%era cu)ntu! ma$ic. i bine, ca să )edeți ct de departe se mer$ea cuaceastă paranoia abso!ut ne"ondată, am descoperit într-un 'iar austriacre"eriri !a anu! 17+, cnd primaru! unui orășe! austriac a inter'is copii!orsă ia parte !a înmormntări atunci cnd oamenii decedau de )ario!ă sauscar!atină, căci se temea ca nu cum)a să se mo!ipsească de !a morții dinsicrie Iă dați seama ct de adncă era ideea de mo!ipsireB La = 'i!e dupămoartea mamei, copiii nu a)eau )oie să participe !a înmormntare, ca nucum)a )irușii să iasă din sicriu! înc<is și să sară pe ei.Ce este boa"aDr. Loibner & Acum să /m c!ari& boa!a este întotdeauna consecința unor!ipsuri nutriționa!e, i$ienice, socia!e8 sau a unei )ătămări into(icare,otră)ire, răni, arsuri, "ri$, de'ec<i!ibru psi<ic și suPetesc, depresii,resemnare etc.8. @umai așa apar bo!i!e, nicidecum prin intermediu! unormicroor$anisme #re!e% care ne atacă din e(terior. :icroor$anisme!e suntdintotdeauna pre'ente, e!e coe(istă în or$anismu! uman, dar nu sunt niciodată cauza vreunei boli. De asemenea, bo!i precum )ario!a nici nu audispărut în între$ime, în sărăcia din A"rica mai apar și acum ca'uri, tocmaidin aceste cau'e, și care nu se !asă #eradicate% prin in5ecții. 0nd se mai$ăsește )reun ca' de )ario!ă, <op și e(perții de !a 0D0 0enters for Disease 0ontrol8 care #constată% repede& Stați, că de "apt e )orba despre

a!tce)a, ba e un )irus de <erpes sau de )arice!ă, ba e un )irus de )ario!ăatenuat, dar niciodată nu e )orba despre autenticu! )irus de )ario!ă, ă!a eeradicat, con"orm surse!or o/cia!e. i susțin că !-ar / i'o!at și !-ar ținepri'onier în două !aboratoare cu securitate ma(imă& unu! în @o)osibirsk șia!tu! în At!anta. i atunci, de ce în =, înainte de ră'boiu! din ;rak,so!dații și persona!u! medica! au "ost )accinați împotri)a )ario!ei, dacă)irusu! )ario!ei a "ost eradicatB @u cum)a din cau'a că )irusu! )ario!ei nuprea se supune directi)e!or ?:S și nu stă cuminte în !aboratoare!e unde e#i'o!at%BScar"atina



Dr. Loibner & :u!ți se întreabă de ce !ipseștescar!atina din sc<ema de )accinare. :edicina a!opată admite că nu s-a

reușit crearea )reunei protecții prin )accinare dar să nu credeți că nu s-a încercat și acest )accin8. După de/niția medicinii a!opate, scar!atina esteo boa!ă conta$ioasă, ai cărei a$enți pato$eni sunt streptococii.

6ratamentu! e musai să /e cu penici!ină sau a!t antibiotic, depinde cerepre'entant Karma !-a )i'itat recent pe medic8, totu! simp!u ca bună 'iua.i bine, scar!atina este ce! mai bun e(emp!u pentru a contra'ice idei!epreconcepute despre apariția unei bo!i, despre mo!ipsire, imunitate și$ra)itatea bo!ii. n manua!e se pomenește de scarlatinella, ca /ind "ormacea mai ușoară, pe care, de a!t"e!, o înt!nim ce! mai "rec)ent în țări!eci)i!i'ate. Scar!atina apare în "orme $ra)e abia atunci cnd condiții!e de)iața nu sunt ce!e mai bune& <rană, îmbrăcăminte, în$ri5ire, !ocuință,<ipotermie etc.@u de$eaba e(istă termenu! #bo!i!e copi!ăriei%. ?r$anismu! copii!orreacționea'ă !a modi/cări sau !a stres mu!t mai )e<ement dect ce! a!adu!ți!or. c'eme, erupții, "ebră, )omă, inPamarea $!ande!or, dar și stareade spirit cum ar / teama, "uria, $e!o'ia, toate sunt mu!t mai puternice !acopii dect !a adu!ți. @u dintotdeauna bo!i!e copi!ăriei au "ost cate$orisitedrept bo!i conta$ioase, dar de cnd au apărut antibiotice!e pe piață,$ndirea medica!ă s-a /(at pe e(p!icația cea mai comodă& dacă se poatestabi!i prin ana!i'e pre'ența unei bacterii în or$anismu! pacientu!ui, atuncipacientu! a "ost #in"ectat%. @u mai întreabă nimeni de unde a apărut

bacteria, ce rol 1oacă ea cu adevărat în procesul vindecării, cum se facecă dispare singură "i fără antibiotice etc. Se )e<icu!ea'ă ipote'e prin carestreptococii stau mereu !a pndă pe 5ucării, pe !in$urițe. nainte erau toțiobsedați de de'in"ectare, dar acum se pare că nici bacterio"obii nu maicred în aceste măsuri de #pre)enire%, căci se ba'ea'ă pe putereaantibiotice!or de a distru$e toate bacterii!e.*e )remea cnd practicam medicina de "ami!ie, m-am con)ins deabsurditatea ideii de mo!ipsire atunci cnd o mămică a )enit !a mine cu"etița ei, care se îmbo!nă)ise de scar!atină de 7 ori într-un an, deși nimenidin 5uru! ei nu "ăcuse boa!a Abia după ce am s"ătuit-o pe acea mămică sămodi/ce a!imentația copi!u!ui și mai a!es obiceiuri!e $reșite de îmbăiere,

"etița n-a mai "ăcut niciodată scar!atină. !terior, am constatat că nici în"ami!ii!e cu mai mu!ți copii nu "ăceau toți scar!atină, deci nici )orbă de



mo!ipsire. Din e(periența mea de =O de ani am obser)at că unei îmbo!nă)iri de scar!atină îi precede mai întotdeauna o stare de <ipotermie,!a care se adau$ă "actorii persona!i ai pacientu!ui.n istoria )accinării au "ost "ăcute mu!te încercări de a de')o!ta un )accinanti-scar!atină, care ar / urmat să #prote5e'e%, !a "e! cum a/rmă ei că

prote5ea'ă orice a!t )accin& în/pt serin$a, creat anticorpi, b!a-b!a-b!a... i,$<inionu! industriei "armaceutice a "ost tocmai "aptu! că scar!atina odată"ăcută nu dă imunitate, poate / "ăcută de mu!te ori și mai a!es este ușorde dia$nosticat @u se poate impune un )accin împotri)a scar!atinei/indcă atunci c<iar că ar ieși !a i)ea!ă coșmaru! pro-)acciniști!or, ace!a că)accinuri!e nu o"eră niciun "e! de protecție Scar!atina este una dintrebo!i!e pe care se poate do)edi ce! mai ușor că teoria )accinării nu stă înpicioare.Ca#/e"e bo"i"orDr. Loibner & ncă o dată& "ără carențe și )ătămări suntem sănătoșiAcestea sunt cau'e!e îmbo!nă)iri!or, nimic a!tce)a @i se ser)ește însăbasmu! că bo!i!e ne sunt aduse de #dușmanii% noștri, bacterii!e și )irușii,iar acum cți)a ani erau și prionii )e'i HS8, despre care nimeni nu știe cesunt și cu ce se mănncă. ;ar în 'iua de a'i mai a)em și in)entatorii debo!i& GO@1 $ripa a)iară, H6I )irusu! !imbii a!bastre, G1@1 $ripa porcină.Așteptăm cu interes și a!te in)enții, doar de-aia ma5oritatea )iro!o$i!or!ucrea'ă în industria "armaceutică. i au microscoape!e e!ectronice șidia$nostic<ea'ă într-un #!aborator de re"erință%, prin urmare, dac-am a)eași noi o căruță de bani să ne "acem !aborator propriu, unde am ana!i'aace! )irus și am a5un$e !a a!t re'u!tat, ei ar spune că re'u!tatu! nostru n-are nicio $reutate, /indcă ei au un #!aborator de re"erință% De-aco!o a

ieșit, de a!t"e!, și G1@1, iar basmu! ăsta nu cred că mai e ne)oie să-!de')o!t.n a!t in)entator ce!ebru este o /rmă de )accinuri austriacă între timpcumpărată de americani, e)ident8. 0nd au de')o!tat )accinu! respecti),au a/rmat că o boa!a, care este o simp!ă consecință a inso!ației da, măre"er !a menin$oence"a!ita de )ară, iniția! pre'entă doar în uropacentra!ă8 ar / "ost de "apt un mare bau-bau pro)ocat de căpușe in"ectatecu )iruși. Jepet, boa!a este doar o consecința a inso!ației netratate> niciunmedic nu poate constata o menin$oence"a!ită de )ară, tot ce poateconstata e! e o menin$ită, adică o inPamare a menin$e!ui, orice a!tce)a nupoate / constatat dect în !aborator. i e)ident că )ino)ate sunt căpușe!e,

doar toți oamenii au oroare de căpușe. Am au'it de5a "oarte mu!ți oamenicare nici nu mai spun #:i-am "ăcut )accinu! contra menin$oence"a!itei de)ară%, ci #Am "ost !a vaccinul anti-căpu"e%> ideea /(ă a căpușe!or-)ampirpurtătoare de )iruși uci$ași de5a s-a în/pt bine în creieru! !or. Endiți-)ă și!a $ripa a)iară, ați )ă'ut $ăini bo!na)eB Eroa'nic, oribi!, bu<uu... rae)ident că trebuia să )ina rndu! căpușe!or, căci e!e sunt para'iți ce su$sn$e, iar oamenii au o "rică ar<aică de așa ce)a și asta-i "ace ușor demanipu!at.Vir#s#" 0 instr#$ent#" e 'ro'a1ană nr. 2Dr. Loibner & A5un$em și !a instrumentu! de ba'ă a! propa$andei& )irusu!.

6otu! este )irus. 0u de ani în urmă, un a!t doctor, pe nume Au!us*ub!ius 0e!sus, a încadrat toate cau'e!e necunoscute a!e bo!i!or în



cate$oria virus otra)ă8. Iirus era, con"orm acestei de/niții, tot ceea ce ne)atămă, ne "ace rău. *e )remea romani!or e(istau trei cau'e de decesmari și !ate& sabia dușmanu!ui, otra)a soacrei sau a ri)a!u!uiNri)a!ei peasta o identi/cau imediat8, iar toate ce!e!a!te erau )irus, adică tot ootra)ă, dar neidenti/cată. ;ar ideea asta /(ă s-a pre!un$it pnă a'i. n

19=7, un specia!ist în i$ienă numit Co!!at< autor de manua!e !ani)ersitatea din Jostock8 scria în cărți!e !ui despre #)irusu! in)i'ibi!% B8.Abia din 194 a)em !a dispo'iție microscopu! e!ectronic, cu care putemobser)a elemente celulare pe care le numim viru"i, dar care de "apt suntcu totu! a!tce)a, căci ceea ce a'i se numește )irus este în rea!itate ce)aprodus c<iar de or$anismu! nostru de aceea se )orbește și de)iruși endogeni8, e ce)a ce "ace parte din sistemu! imuno!o$ic a! corpu!uiuman și din procesu! de )indecare $enerat de or$anism, care pro)oacă dee(emp!u "ebra reacția de apărare a corpu!ui8, transpirația, aparițiabacterii!or care a5ută !a e!iminarea țesutu!ui bo!na) sau )ătămat etc.Dr. Loibner & Așadar, )irusu! este arma propa$andistică număru! unu, onoțiune demoni'ată pnă !a e(trem. n mass-media $ăsim a/rmațiiparado(a!e& #Iirusu! este uneori ino"ensi), a!teori este rău%. ;no"ensi) estede e(emp!u cnd )iro!o$ii încep să sune a!arma !a $ripa de )ară. *ăi,norma! că $ripa de )ară este ino"ensi)ă. EripaNrăcea!a este o boa!ă careare de-a "ace cu "ri$u! și cu răcitu!, cu punct cu!minant între s"rșitu! !uiianuarie și 5umătatea !ui "ebruarie, asta e de sute de ani așa și nu se )asc<imba niciodată, indi"erent ce nume îi dăm și ce cau'e îi atribuim. Dupăaceea, mai au'im, tot pe un ton amenințător, #Iirușii sunt supușimutații!or%. *ăi, oameni buni, asta e o rea!itate bana!ă, )irusu! nu poatee(ista de unu! sin$ur, ca într-o camera $oa!ă> orice )irus comunică

permanent cu e!emente!e mediu!ui în care se aPă, își sc<imbă "orma șiproprietăți!e, este într-o mutație permanentă. De aceea, nici nu e#istă nici p'nă în ziua de azi o metodă precisă de izolare totală a unui virus,nemaivorbind că nici măcar în cazul în care ar e#ista o astfel de metodă,nu e#istă dovada că viru"ii ar cauza îmbolnăvirile . n orice ca', )irușii semodi/că permanent, sarcina !or este trasată de însuși or$anismu! umande a se adapta !a mediu! în care trăiesc. A<, iar după aia, atenție, #)irusu!de)ine a$resi), a ucis de5a 4 de oameni% citim prin 'iare8. Sau, mare!ebau-bau, #un )irus a e)adat dintr-un !aborator% și )ine să "acă ra)a$ii.Scenarii pueri!e T !a Rames Hond.Dr. Loibner & Iă ro$ să citiți cu atenție și să nu cădeți de pe scaun8

următoru! pasa5 dintr-un manua! pentru medici din anu! 1971, re"eritor !a)irusu! po5aru!ui manua!u! se c<eamă #Ho!i a!e copi!ăriei%, autori& Lust,*"aund!er und Gus!er, ed. rban și Sc<Qar'enber$, :Unc<en, 19718&#Iirusu! po5aru!ui 'boară din cameră în cameră, se cunosc de5a anumitedirecții> e! 'boară în camera de )i'a)i și în camera de )i'a)i-stn$a sau)i'a)i-dreapta, în camera de deasupra, dar niciodată în camera a!ăturată%.Da, da, ăsta e materia!u! pe care s-au specia!i'at medicii pe )remea meași - c<iar dacă )ă )ine să rdeți în <o<ote - nici în 'iua de a'i nu s-ausc<imbat mu!te în această perspecti)ă asupra bo!i!or.n student !a medicină în u!timu! an, con"runtat cu întrebarea #0e este un

)irusB% )a răspunde aproape întotdeauna #n )irus este un $ermenpato$en%. Asta a în)ățat, asta dă mai departe. @u !-a )ă'ut, dar a )ă'ut



po'e co!orate și a citit despre e! în manua!e. Despre )accinuri știe maipuțin dect cei pre'enți aici, !a aceasta con"erință> noi ne in"ormăm intenspe această temă de ani de 'i!e, e!, din păcate, nu are timp. n aproape 1ani de studiu a! medicinii, )ă pot spune că se "ăcea un sin$ur curs de orede #te<nica )accinării%, adică ne în)ățau cum să în/$em serin$a n

rest, medicii nu sunt mai informați despre vaccinare prin prisma studiuluilor dec't oricare alt om.n 'iua de a'i se pun dia$nostice de $enu! menin$oence"a!ită de )ară,$ripă a)iară, $ripă porcină, bo!i pe care niciun medic nu !e poate constata

în mod credibi! și 5usti/cabi! din punct de )edere medica!. @u mai e ne)oiede doctor, nu mai e ne)oie practic nici de pacient, căci !uăm o probă desn$e și o ducem !a ace! #!aborator de re"erință% care #testea'ă%, iar cndtestu! iese #po'iti)%, atunci am îmbu!inat-o. Acest test este e)identconstruit tot de producătorii de "armaceutice și de )iro!o$ii care !ucrea'ăpentru industria "armaceutica. n traducere& !umea medica!ă semu!țumește cu ace! test, nu mai interesea'ă dacă omu! este puternic saus!ăbit, nu mai contea'a mediu! în care trăiește, cum se a!imentea'ă, dacărăcea "rec)ent înainte, dacă a)ea constipație, in"ecții și inPamații, nu maicontea'ă sti!u! !ui de )iață, starea psi<ică etc. @u mai a)em ne)oie deaceste in"ormații, căci teste!e de sn$e sunt un instrument incredibi! deputernic. *rin acestea, putem proc!ama bo!i, !e$i, epidemii, ordonanțe a!eministere!e sănătății, toate în "uncție de un simp!u re'u!tat a! ana!i'e!or de!aborator... "ără medic, "ără pacient. A<, iar producătorii din industria"armaceutică ies în cști$ de două ori& odată pentru test, odată pentru)accin. Să /e masa bo$atăCe este 1ri'a

@u cu mu!t timp în urmă, am citit într-un 'iar austriac dec!arații!e unuipro"esor de i$ienă pe tema #Iaccinarea $ripa!ă - pro și contra%& 2iru"iiautentici de in$uenza 2$ripă3 sunt ni"te biluțe mici, cu un diametru dec'teva miimi de milimetru. )ceste biluțe au o plato"ă puternică, alcătuitădin proteine, iar în această plato"ă se ascund instrumentele care îi permit virusului să pătrundă în căile respiratorii. 2irusul lichează apoi stratul protector al mucoasei, pentru ca tot mai mulți viru"i să poată ataca acolocelulele. 3n acest v'rte1 viral capătă "i bacteriile posibilitatea de a pătrunde la mucoase "i de a se depune acolo - ceea ce duce la o super-infecție. Astea sunt scenarii!e science-/ction a!e pro-)accina!iști!or...Dr. Loibner & ;ată o pa$ină din 'iaru! medica! !a care sunt abonat& o pa$ină

de propa$andă, ca mode! despre cum se specia!i'ea'ă medicii maideparte, după studii& El 4virusul!5 zboară în toată lumea! 3nainte ca gripasă aterizeze la dvs./ 2accinarea antigripală! )cum! Da, $ripa 'boară prin!ume& mai înti în Ar$entina, după aia dă "u$a !a :osco)a, de aco!o în0anada, apoi repede în Ha!eare. 6it!u! pre"erat a! pub!icații!or& #rmătoru!)a! de $ripă )ine cu si$uranță%. i, e)ident, o $ra/că su$esti)ă& întretataie și nepoțe! 'boară )irușii !a $reu Ați obser)at și cum aceștia au

întotdeauna nume de țări sărace, )iruși de Gon$ Con$, de 6aiQan,e$ipteni, indieni, a"ricani etc.B @orma!, cu asemenea !ocurihomooccidentalus asocia'ă întotdeauna ideea de perico!, murdărie,

suprapopu!are și mo!ipsire cu in"ecții. n Austria mai )ine în ianuarie și)irusu! de !a :osco)a... 6otuși, un )irus de VUric< nu )a e(ista niciodată,



nici )reun )irus de :an<attan sau de Wa!! Street. 0t de mu!t sepotri)ește aici citatu! din cartea !ui ?sQa!d Spen$!er apărută în seco!u!trecut, #Dec!inu! ?ccidentu!ui%& #Ade)ăru!B 0e este ade)ăru!B 6reisăptămni muncă de presă și toată !umea aPă ade)ăru!> moti)e!e acestuiarămn ire"utabi!e atta )reme ct e(istă bani pentru a !e repeta

neîntrerupt%.Dr. Loibner & Doamne!or și domni!or, $ripa nu este a!tce)a dect oconsecință a <ipotermiei De aia se și c<eamăin$uenza di freddo ste oboa!ă ba'ată pur și simp!u pe răcea!ă și nu are nimic de-a "ace cumo!ipsea!a. Dacă )reți să răciți, d)s. sau copiii d)s., "aceți e"ort susținutseara, după aceea stați mu!t timp în cada cu apă /erbinte, apoi stați puțin

în "ri$, să )ă scadă brusc temperatura, iar a doua 'i, dacă or$anismu! es!ăbit pe "ond de stres, nesomn etc.8, ați și "ăcut una din mu!te!e "ormede $ripă, cu dureri muscu!are, dureri în $t sau în urec<i, "ebră, tuse,e)entua! și pneumonie. *e )remuri se spunea #$ripa de cap%, #$ripa deburtă%, a'i nu mai e(istă dect $ripa de )irus. Ga<nemann și Cneipprecomandau pre)enirea ei ast"e!& îmbrăcăminte adec)ată atenție, nu

în"o"o!ire8, aerisit bine dormitoru!, mișcare 'i!nică !a aer curat, a!imentațiesănătoasă.*entru parti'anii )accinării !ucruri!e stau cu totu! a!t"e!. *entru ei, $ripa nue nicidecum consecința <ipotermiei, combinată cu un mod de )iațăstresant și $reșit pentru că asta ar însemna ca oamenii să-și asumerăspunderea pentru proprii!e acțiuni8. *entru in)entatorii și producătoriide )accinuri, $ripa e consecința unică a unor in"ecții întmp!ătoare cu)irușii $ripa!i, care atacă or$anismu! uman prin mo!ipsire. Aici nu maia)em )oie să ne întrebăm de la cine porne"te de fapt molipsirea @u

a)em )oie să ne întrebăm de ce doar unii oameni se îmbolnăvesc "i alțiinu. @u a)em )oie să ne întrebăm de ce acei viru"i se înmulțesc "i devinagresivi taman pe vreme friguroasă. De asemenea, e inuti! să ne întrebămcum de reușește un )irus să pro)oace attea "orme di"erite de $ripă. A<,e)ident, aici rămne posibi!itatea ca u!terior, în "uncție de stadiu!cercetări!or, să mai introducem niște cate$orii de )iruși sau să-i punem săe(ecute mutații. n "e!u! acesta, întrea$a teorie capătă i' științi/c șidesc<ide drumu! spre de')o!tarea în /ecare an a unui nou )accin,#speci/c% pentru #noua $ripă%. *osibi!ități!e sunt ne!imitate, piața dedes"acere abia așteaptă.3acterii"e 4i ro"#" "or 5n 'rocese"e bio"o1ice e (inecare

Dr. Loibner & Gaideți să )orbim și despre bacterii, că tot suntem manipu!ațisă credem că e!e ar / dușmanii noștri. itați-)ă !a un de$et care se umPăși "ace puroi după o contu'ie $ra)ă. 0e "ace aici corpu! umanB Eenerea'ăbacterii de puroi, $!obu!e!e a!be $enerea'ă un "ocar de puroi, care apoi sespar$e sau este desc<is de c<irur$, după care puroiu! iese împreună cuce)a substanțe străine. ?r$anismu!, prin sistemu! imunitar, nu are a!tce)ade "ăcut dect să e!imine tot ce nu-și are !ocu! în corpu! nostru. Acestaeste sin$uru! moti) pentru care corpu! produce aceste bacterii, care suntcomponente a!e ce!u!e!or umane și "ac parte din procese!e importante de)indecare, /ecare cu ro!u! ei. @emai)orbind că e!e e(istă în /ecare ce!u!ă

a noastră, or$anismu! a)nd de nu știu cte ori mai mu!te bacterii dectce!u!e A<, și cnd puroiu! iese din rană, stați !iniștiți, că nu se duce nici !a



mușc<iu! inimii să-! mănnce, nici !a creier sau mai știu eu unde> cndprocesu! de )indecare se s"rșește, bacterii!e sunt distruse de sistemu!imunitar Sistemu! imunitar și de a!t"e! între$ or$anismu! nostru, cnd nuse inter)ine cu c<imica!e, sunt o minune a naturiiIirusu! #)i'ibi!% este un simp!u purtător de in"ormații în cadru!

or$anismu!ui, care dec!anșea'ă di)erse pro$rame bio!o$ice, imuno!o$ice,cum ar / "ebra. Kiindcă boala este, în esență, un proces de vindecare.?r$anismu! nostru este construit de așa natură, înct reacționăm prin"ebră, prin "risoane etc. 0e este de "apt "ebraB 0reșterea ener$iei, atemperaturii, aPu(u! sn$e!ui aco!o unde e ne)oie, pentru ca ceea ce e)ătămat și bo!na) în corp să poată / #ars% și apoi îndepărtat, e!iminat.Jespirație p!ină de o(i$en... deto(i/ere... de'into(icare... proceseimuno!o$ice e"ecti)e. 6oate acestea se întmp!ă odată cu "ebra. 0nd"ebra și-a îndep!init misiunea, dă înapoi. 6usea, ce este tuseaB 6usea nueste altceva dec't o formă de eliminare. n urma răce!ii su"eră p!ămnii, eisunt motoare!e prin care se e"ectuea'ă sc<imbu! de că!dură în or$anism.La o răcea!ă, din cau'a <ipotermiei și a ume'e!ii, sunt )ătămate mi!ioanede ce!u!e a!e p!ămni!or. Ace!e ce!u!e trebuie e!iminate prin tuse 6useacon)u!si)ă nu este dect o e!iminare "oarte puternică de ce!u!e )ătămatea!e p!ămni!or. Kiecare inPamare este re'u!tatu! unei )ătămări anterioare<ipotermie, răcea!ă, into(icare, traumă etc.8 și duce în mod natura! !a)indecare, dacă nu se inter)ine cu c<imica!e pentru astupareasimptome!or. 0<iar și p!nsu! este un proces de )indecare...Tetanos#" Dr. Loibner & Să )orbim și despre tetanos. 6etanosu! era supranumit #boa!a

ră'boaie!or%, apărea mai a!es !a bătrni, !a diabetici și în țări!e sărace,unde și în 'iua de a'i încă mor nou-născuții din cau'ă de tetanusneonatorum. Iă întrebați de ce mor acei bebe!ușiB Kiindcă intră într-o acidoză de subnutriție> din cau'a subnutriției, nu-și pot acti)ametabo!ismu! necesar pentru )indecarea tăieturii ombi!ica!e și e!iminareațesuturi!or necro'ate. 0nd suntem sănătoși, or$anismu! $enerea'ăbacterii de puroi, care sunt p!ine de o(i$en, iar răni!e noastre se )indecă"oarte repede. 0u ct o rană se )indecă mai $reu, cu att capacitatea deapărare a or$anismu!ui este mai s!ăbită !a anumiți oameni bo!na)i decancer s-a constatat că înainte de dia$nostic a)useseră răni care păreausă nu se mai )indece - or$anismu! nu mai era capabi! să se re$enere'e8.

0nd este )orba de persoane subnutrite /e în ră'boi, /e în țări!e sărace8,corpu! nu mai este capabi! să $enere'e dect bacterii anaerobe, care"a)ori'ea'ă e)ident e!iberarea to(ine!or tetanice care au ro!u! de ae!imina țesuturi!e moarte8. 0<irur$ii de pi!dă știu dintotdeauna& cnd orană sn$erea'ă, nu e(istă niciun perico! de tetanos. Dar cnd or$anismu!este s!ăbit din cau'a subnutriției și sn$e!e circu!ă e(trem de prost, corpu!

încearcă disperat, prin intermediu! tetanospasminei, să trimită sn$e!e înre$iunea cu rana, pentru a )indeca sau e!imina țesuturi!e )ătămate. Deasemenea, se pare ca tetanosu! poate apărea și !a traume "ără rănidesc<ise. Se pune atunci întrebarea& de unde )in baci!ii de tetanos în

acest ca'B 0ăci doar se susține că bacterii!e 0lostridium tetanipro)in dine(terior, din pămnt murdar, din "eca!e, din cuie ru$inite etc. :ai e(istă



și tetanos puerperalis ce! care apare după operații8 cu care sunt speriatece! mai e/cient $ra)ide!e să-și "acă )accinu! în sarcină. @ici în asemeneaca'uri bacterii!e nu pot )eni din a"ară. (p!icația încercată de medicinaa!opată este că ace!e c!ostridii, care în mod norma! trăiesc și în Poraintestina!ă, a5un$ cum)a pe rana de !a operație. Adică !a o ce'ariană

c<irur$ii des"ac și intestinu!, ca să treacă bacterii!e din "eca!e direct perana operațieiB Să /m serioși...Se a/rmă că e su/cient ca un sin$ur baci! de tetanos să a5un$ă într-o ranăși $ata, apare tetanosu!. Acest baci! cică s-ar înmu!ți e(trem de rapid și arataca între$u! or$anism. ) fost însă stabilit "tiințic că ace"ti %agenți patogeni& nu cauzează niciun fel de tetanos în țesuturi sănătoase. Iai!!ardși Jou$et au e(perimentat in5ectnd cobai!or tone de baci!i tetanici șinereușind să !e pro)oace tetanosu!. Abia cnd pro)ocau o )ătămare ațesuturi!or apărea și tetanosu!. De a!t"e!, se mai cunosc și a!te bo!i în careacest tip de bacterii, numite 0lostridium, 5oacă un ro!. 6oate acestebacterii îndeplinesc un rol biologic la bolile în care e#istă țesuturi moarte"i lipsă de o#igen. :ă re"er !a can$rena $a'oasă sau mio'ita c!ostridiană,septicemii, botu!ism, catar intestina! $ra) cu necro'e, apărut ca oconsecință a abu'u!ui de antibiotice. 0a atare, este mai mu!t decte)ident că în toate aceste ca'uri nu bacteriile sunt cauza bolilor , e!e apardoar ca o consecință a unor )ătămări din cu totu! a!te cau'e. Acestebacterii îndep!inesc un ro! bio!o$ic în procesu! e!iminării țesuturi!ordistruse și nu se răspndesc niciodată în tot corpu!, ci rămn doar în 'onarănită. !terior, cnd țesuturi!e necrotice au "ost e!iminate, nu mai e(istănici aco!o bacterii!e tetanice. Așadar, nu )orbim aici de a$enți pato$enicau'a!i, ci mai de$rabă de agenți biologici metabolizanți, în slu1ba

vindecării.Dr. Loibner & n țesuturi!e sărace în o(i$en a!e rănii se de')o!tă c!ostridii,bacterii anaerobe. Haci!ii tetanici e!iberea'ă tetanospasmina sautetano!i'ina, care !a anumiți oameni produc niște contractări muscu!areintense, adică tetanos. Aceste crampe muscu!are au unicu! scop de atransporta sn$e!e către !ocu! unde s-a produs ranaNtrauma. ste )orba deoameni a! căror metabo!ism este $ra) )ătămat din cau'a subnutriției saua unei nutriții proaste cronice, a diabetu!ui etc. Dacă or$anismu! reușeșteca prin aceste contracții masi)e a!e mușc<i!or să îmbunătățeascăcantitatea de o(i$en din rană, )indecarea acesteia poate continua. 0u cta5un$e mai mu!t sn$e o(i$enat !a rană, cu att se modi/că și situația din

punct de )edere bioc<imic. La "e! ca !a oamenii sănătoși, acum încep șibacterii!e aerobe, bacterii!e de puroi, p!ine de ener$ie, să-și "acă treaba dea e!imina țesuturi!e distruse și de a acce!era )indecarea. n trecut, cndtetanosu! era mai des înt!nit și în țări!e )estice, tratarea 'one!or rănitea!e bo!na)i!or se "ăcea, printre a!te!e, prin o(i$enoterapie masi)ă, pentru

îmbunătățirea ca!ității sn$e!ui bo!na)u!ui. La oamenii sănătoși, cu ocircu!ație a sn$e!ui norma!ă, o rană este a!imentată cu su/cient o(i$en,de aceea, aco!o întotdeauna )om $ăsi !a !ucru doar bacteriiaerobe,tetanosu! /ind e(c!us.Dr. Loibner & 6o(ico!o$u! $erman Louis LeQin a reușit, de a!t"e!, !a = de ani

după #descoperirea% de către mi! )on He<rin$ a ce!ebrei #antito(ine%tetanice, să dărme ipote'a con"orm căreia or$anismu! uman ar / capabi!



să producă antito(ine. 0itat LeQin& #@u e(istă abso!ut nicio otra)ăcunoscută c<imic care să poată / introdusă anima!e!or și care sădetermine în sn$e producerea unui antidot care să contracare'e e"ectu!otră)ii sau să pre)ină e"ectu! )reunei otră)i. n e(perimente!e me!e amdemonstrat, printre a!te!e, pe e(emp!u! ariciu!ui, despre care se știe că are

o re'istență înnăscută împotri)a unor otră)uri, că această capacitate nuse aPă în sn$e și că un ser obținut din sn$e!e ariciu!ui și in5ectat a!toranima!e nu !e prote5ea'ă pe acestea de o otra)ă !a care ariciu! arsupra)iețui... @u e(istă niciun a!ca!oid, niciun $!ico'id, nicio substanțăotră)itoare de orice a!tă natură cunoscută din cate$oria substanțe!oranor$anice sau or$anic-sintetice care să poată / pre)enite prinsero!o$ie%. Louis LeQin - ?tră)uri și otră)iri, 1998. 2Despre nocivitatea "iinutilitatea vaccinurilor pe e#emplul tetanosului puteți citi "i ce spune dl.dr. 7riedrich 8raf 3.Des're bo"i 4i bo"na(iDr. Loibner & 0a un re'umat, să știți că în rea!itate nu e(istă dect douătipuri de bo!i. S-a împămntenit ideea că dacă e(istă 5demii de )accinuri,atunci e(ista și 5demii de bo!i. Asta susțin doar in)entatorii de bo!i. nca!itate de medic cu o e(periență de 4 de ani, )ă pot spune că e#istădoar două tipuri de boli/ boli u"oare "i boli grave. n Eermania, Austria,!)eția, țări!e europene ci)i!i'ate, toate bo!i!e împotri)a cărora se)accinea'ă cu atta panică decur$ !a persoane!e sănătoase într-un modabso!ut ino"ensi). 0te)a 'i!e de "ebră, apoi tuse sau erupție, după caretotu! se termină re!ati) repede. Ho!i!e $re!e se mani"estă $ra) doar aco!ounde oamenii au un sistem imunitar precar și condiții!e suntasemănătoare cu ce!e din perioada #epidemii!or%. 0u cu)inte!e unuia

dintre cei mai cunoscuți pato!o$i din seco!u! trecut, Wi!<e!m ?s!er 149-19198& (u mă interesează cum se nume"te boala, ci cine este bolnavul!Dr. Loibner & A'i ar trebui să ne preocupe a!te #epidemii%& obe'itatea !acopii nu știu cum e în !)eția sau Eermania, dar !a noi, în Austria, un copi!din 4 este obe' )e'i copii de 14 ani cu de ki!o$rame, acești copii )ora)ea bo!i cronice $ra)e peste 1O- de ani8, apoi depresii, sinucideriprintre ado!escenți, supra-medicații )e'i Jita!in, tranc<i!i'ante, ca!mante,antibiotice date ca tic tac-uri!e8, a!er$ii, bo!i autoimune, diabet. mpotri)aacestor #epidemii% nu au'im nicio re)o!tă medica!ă, nicio $ri5ă e(primatăpropa$andistic, cum se întmp!ă cu )accinuri!e. 0opiii se umPă de "ast-"ood și de co!a, stau 'i!e între$i în "ața te!e)i'oru!ui și asta nu ne

deran5ea'ă, dar !a ru5eo!ă se sare repede cu )accinu!, căci trebuierecuperate $o!uri!e în sc<ema de )accinare.O'onen-i ce"ebri ai (accinăriiDe-a !un$u! istoriei au e(istat "oarte mu!ți oponenți ai)accinării. 9mmanuel :ant , de pi!dă, mare!e $nditor, a a/rmat că nu estenorma! să se in5ecte'e substanțe străine în or$anismu! uman cu att maipuțin proteine anima!e sau embrioni de "etuși a)ortați, prin care secreea'ă terenu! de "erti!i'are pentru )iruși8. *entru ussell ;allace,)accinarea era un atac !a adresa drepturi!or omu!ui, 8eorge <ernardha= a )ă'ut !a prima mnă minciuni!e și înșe!ătorii!e industriei

)accinării8, 8andhi a )ă'ut și e! ce ra)a$ii "ăcuse ocupația en$!e'ă în ;ndiași a caracteri'at )accinarea scurt și !a obiect& #o a"acere murdară%. Lorenz

http://piersicuta.blogspot.de/2012/08/dr-friedrich-graf-nocivitatea-si.html






<>hler , unu! din cei mai mari c<irur$i ai istoriei, după care a "ost numit șiun spita! în Iiena, a "ost primu! care a descoperit că un os rupt se )indecăsin$ur nainte de descoperirea !ui, un picior rupt era pus un an de 'i!e în$<ips, căci oamenii nu a)eau <abar despre procese!e de )indecare dinor$anismu! uman HX<!er a introdus noua procedură, prin care osu! rupt

trebuia să stea în $<ips doar niște săptămni și - nota bene - e! inter'iceaorice )accin tetanic în aripa !ui de spita! tia e! de ce...Tot#" este at e6a e nat#ră%Dr. Loibner & @e apropiem de s"rșitu! pre!e$erii... Yin de mu!ți ani acestepre!e$eri, dar !a una din e!e m-a interpe!at un spectator cu întrebarea& #D-!e doctor, ați e(p!icat totu! "oarte c!ar din punct de )edere istoric sau a!bio!o$iei mo!ecu!are, dar pnă !a urmă treaba asta cu )accinarea nu eoare !e$ată de atitudinea "ață de )iață sau de )iața însășiB%. i a)eadreptate. 0redeți că )iața e doar o întmp!areB o întmp!are "aptu! că/ecare dintre noi e unic și di"erit de ce!ă!a!tB Sau o / totu! doar un nimicsortit distru$eriiB ?are )irușii și bacterii!e cu care suntem amenințație(istă ca să ne strpească, să ne eradic<e'e pe noiB Atunci de ce ne-au!ăsat în pace pnă acumB De ce nu ne-au mncat pe toți de !a bun

începutB (istă doi cercetători americani - sse( și Canki - care în 19 aua/rmat că )irușii ne-au !ăsat în )iață ca să aibă și urmașii !or ce)a de <a!it.Anita *etek-Dimmer spunea mereu în pre!e$eri!e ei că noi, oamenii,suntem att de aro$anți, înct ne p!ace să credem că putem îmbunătăținatura. @u e(istă așa ce)a. @oi nu putem dect distru$e. Dacă Dumne'eue(istă și a a)ut un p!an cu noi, !ucruri!e apar în a!tă !umină& bo!i!e ne suntdate ca să ne )indecăm, rațiunea și discernămntu! trebuie "o!ositeindi)idua!, totu! este de5a dat de natură, noi trebuie doar să ne "o!osim așa

cum trebuie de tot ceea ce ne este dat

Dr. Loibner & 0e este o mamăB ? mamăeste o in)enție incredibi!ă, este ce! mai "rumos !ucru din !umea asta i ce"ac concerne!e "armaceuticeB Se $ndesc permanent !a noi și noi metodeprin care să-i "acă pe bebe!uși ciur de )accinuri, să-i in5ecte'e cu ct maimu!te, !a !uni, !a 4 !uni, !a + !uni, !a 1 !uni, !a 1 !uni și tot așa. c!ar cătrebuie să !uăm atitudine și să ne opunem acestei po!itici de distru$ere.0nd )enim pe !ume, suntem în'estrați cu toate mecanisme!e de)indecare de care a)em ne)oie pe parcursu! )ieții. *!ante!e, anima!e!e,oamenii, toți a)em rostu! nostru pe !ume și suntem destinați să trăim, săne de')o!tăm, să dăm mai departe ce)a din noi înșine. Dacă )om



conștienti'a aceste aspecte, )om a)ea cura5u! de a ieși în !ume "ără să netemem de bacterii sau de )iruși și "ără să ne !ăsăm terori'ați și manipu!ațide propa$anda industriei "armaceutice.Iă mu!țumesc pentru atenție

Documents

Originea si istoria vaccinurilor