of 31 /31
ORIGINEA CUVÎNTULUI CRĂCIUN 1 Generalităţi 1.1 Nu de puţine ori, şi nu din partea unor lingvişti, istorici, etnologi etc. de mâna a doua, limba română s-a bucurat de un nedisimulat interes şi de aprecieri superlative. Nu este aici locul, deşi ar fi necesar, să inventariem astfel de judecăţi de valoare de excepţie adresate poporului român şi limbii române în diverse perioade şi contexte, de care nu avem cunoştinţă să mai fi fost făcute şi despre alte popoare şi graiuri europene. De la (F. Lot) o enigmă şi un miracol (cel mai caracteristic atribut al unui popor este limba) sau din punct de vedere lingvistic, limba română este cea mai interesantă din Europa (V. Kiparski) s-au enunţat numeroase opinii despre situaţia cu totul particulară a limbii române între limbile lumii. Este de tot regretabil că cei care au avut româna ca limbă maternă, dar şi ca profesiune, şi au învăţat limbi străine, nu au ajuns să observe caracterul ei cu totul special şi n-au încercat să-i descopere originea. 1.2 Aproape în totalitate cuvintele din lexicul de bază al limbii române ţărăneşti nu au origine cunoscută. Pentru multe din acestea dicţionarele indică etimologie necunoscută, dar şi originileATRIBUITE unora din aceste cuvinte sînt, cel mai adesea, simple fantezii, fie direct rezultatul unor superstiţii istorice, lingvistice sau culturale. 1.3 Privitor la CRĂCIUN, unul din cuvintele dumnezeieştii limbi române, au curs rîuri de cerneală, atît autohtonă, cît şi extra carpato- dunăreană. Nu credem că este necesar să facem istoricul etimologiilor propuse pentru Crăciun, toate fiind foarte departe de adevăr. Pentru un sumar al acestora a se vedea ref. 6, p. 296-307. Al. Rosetti acceptă şi încearcă să justifice părerea lui Aron Densuşianu (1837-1900): de toutes les étymologies proposées, la seule à rester sur pied est creatio, indiquée par Aron Densuşianu et reprise par Ovid Densuşianu (v. şi 7.1, p.174), eventual din acuzativul Creationem, soluţie înscrisă certîn DLRM şi, cu rezerve, în Dex. 1.4 Un articol pe această temă, probând o rară şi regretabilă incapacitate de înţelegere, a fost publicat în cotidianul “România 1

ORIGINEA CUVÎNTULUI CRĂCIUN

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Interesant

Text of ORIGINEA CUVÎNTULUI CRĂCIUN

ORIGINEA CUVNTULUI CRCIUN

ORIGINEA CUVNTULUI CRCIUN

1Generaliti1.1 Nu de puine ori, i nu din partea unor lingviti, istorici, etnologi etc. de mna a doua, limba romn s-a bucurat de un nedisimulat interes i de aprecieri superlative. Nu este aici locul, dei ar fi necesar, s inventariem astfel de judeci de valoare de excepie adresate poporului romn i limbii romne n diverse perioade i contexte, de care nu avem cunotin s mai fi fost fcute i despre alte popoare i graiuri europene.

De la (F. Lot)o enigm i un miracol(cel mai caracteristic atribut al unui popor este limba) saudin punct de vedere lingvistic, limba romn este cea mai interesant din Europa(V. Kiparski) s-au enunat numeroase opinii despre situaia cu totul particular a limbii romne ntre limbile lumii.

Este de tot regretabil c cei care au avut romna ca limb matern, dar i ca profesiune, i au nvat limbi strine, nu au ajuns s observe caracterul ei cu totul special i n-au ncercat s-i descopere originea.

1.2 Aproape n totalitate cuvintele din lexicul de baz al limbii romne rneti nu au origine cunoscut. Pentru multe din acestea dicionarele indicetimologie necunoscut, dar ioriginileATRIBUITE unora din aceste cuvinte snt, cel mai adesea, simple fantezii, fie direct rezultatul unor superstiii istorice, lingvistice sau culturale.

1.3 Privitor la CRCIUN, unul din cuvintele dumnezeietii limbi romne, au curs ruri de cerneal, att autohton, ct i extra carpato-dunrean.

Nu credem c este necesar s facem istoriculetimologiilorpropuse pentruCrciun, toate fiind foarte departe de adevr. Pentru un sumar al acestora a se vedea ref. 6, p. 296-307.Al. Rosettiaccept i ncearc s justifice prerea luiAron Densuianu(1837-1900):de toutes les tymologies proposes, la seule rester sur pied est creatio, indique parAron Densuianuet reprise parOvid Densuianu(v. i 7.1, p.174), eventual din acuzativulCreationem, soluie nscriscertn DLRM i, cu rezerve, n Dex.

1.4 Un articol pe aceast tem, probnd o rar i regretabil incapacitate de nelegere, a fost publicat n cotidianul Romnia Liber din 22.XII.1990, sub titlul impropriu, (n raport de coninut)Semnificaia obiceiurilor de Crciun, de Dr.Sanda Larionescu. Autoarea a realizat o performan puin obinuit: aceea de a nu spune nimic corect. Este de neneles de ce doctoriaS.L. i atribuie luiP. Caramanstabilirea etimologiei luiCrciundin lat.creatione(?) =creaie(sic!), pe cnd, se tie, aceast propunere fusese fcut deA. Densuianunainte de naterea luiCaraman. Apoi, i dezinformeaz abundent cititorii cu afirmaii necontrolate, fanteziste, de genul:Crciunul n sensul de creaie(o imposibilitate fr rest, v. mai departe, n.n. G.G.)semnific un nceput, un festum incipium(vai!)ca zi de natere a luiCristosi implicit a unei noi ere, cretine, dar n acelai timp i prima zi a anului.Toate afirmaiile de mai sus snt false, cum vom arta mai departe.

Srbtoareanaterii Domnuluieste un termen posterior al unui evenimentnedeterminatistoricete, i nici de ctre Biserica cretin.

Propunerea ca n era noastr anii s se numere de lanaterea luiHristosaparine dobrogeanuluiDionisie Exiguus,cel smerit, sauDionisie Romnul, propunere acceptat n 527 n Italia, o sut de ani mai trziu n Frana, n secolele VIII-IX n Anglia i mai apoi n restul lumii. Baza de calcul a luiDionisienu a fost exact, astfel c s-a dovedit, ulterior, cera noastr este cu 4-7 ani n urm. De asemenea, se tie cnainte de sfritul secolului IV se admisese cHristoss-a nscut sau n 20 aprilie, sau n 19 mai, sau la 6 ianuarie, sau la 25 decembrie(5.1, p. 92). SfntulEpifaniupune naterea luiCristla 6 ianuarie, sfntulClement Alexandrinulla 19 aprilie, ali prini ai bisericii n alte zile (Martigny,Antiquits chrtiennes, p. 271, ap. 54, p. 242). Deci,incipiumfiind nedeterminat, festum nu semnific ceea ce pretinde doctoriaS.L.Pe de alt parte, la arienii carpatici anul ncepea la 1 martie, i, normal, la aceeai dat ncepea i la vechii greci i la vechile populaii italiote, ca i la alte populaii europene vechi, care au roit din Spaiul Carpatic, la alte popoare la 1 septembrie, n Italia dupa 153 .e.n. la 1 ianuarie, dar nu la 25 decembrie.

2Critica etimologiei din latinulcreatio2.1 n cele ce urmeaz vom cuta s determinm gradul de admisibilitate al etimologiei oficiale a cuvntuluiCrciunobinut prin diverse exhibiii fonetice, lipsite, dup prerea noastr, de vreo baz tiinific.

2.2 A deduce peCrciundincreatio(nem)nseamn a ignora:

2.2.1 Realitatea credinei cretine instituionalizate

Nu se poate srbtoricrearealuiHristosdeoarece, conform Crezului Niceo-constantinopolitan, stabilit la 325 e.n., la Niceea, de ctre primul sinod ecumenic, i recunoscut de sinodul ecumenic din Calcedon (451 e.n.) caexpresie autentic a credinei Bisericii universale, Fiul estenscutdin Dumnezeu-Tatl,iar nu fcut (creat). Ultimul paragraf adoptat de sinodul de la Niceea conine o formul de anatem:Ct privete pe cei care spun c ar fi fost un timp n care Fiul nu era i c nainte de a fi fost nscut El n-a existat [] sau c Fiul este creat [] pe acetia Biserica i anatemizeaz.Crezulsau Simbolul credinei spune: (Cred)i ntr-unul DomnIisus Hristos,Fiul lui Dumnezeu, unul nscut, care din Tatl s-anscut mai nainte de toi vecii,lumin din lumin, Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat, nscut, iarnu fcut,cel de o fiin cu Tatl,prin care toate s-au fcut.Cum ar fi fost posibil s se srbtoreasc o zi anateriipentru Fiul, nscutmai nainte de toi vecii, participant la ntocmirea lumii (prin care toate s-au fcut)? Cine ar putea pretinde c tie sau poate stabili ce s-a ntmplatmai nainte de toi vecii, nainte de facerea lumii?

Din cele mai sus artate rezult cu claritate c orice legtur cu lat.creatio= act creator, facere, creatur, zidire (2, p.108) (actul creator prin care DumnezeuAtotiitorul cheam la fiin cele ce nc nu snt Romani 4/17, ap.2, p.109) privitor laHristoseste o imposibilitate dogmatic, Biserica cretin neputnd institui o srbtoare care contravenea fundamentelor sale ideatice i care cdea sub anatema celei mai nalte autoriti bisericeti.

2.2.2 Cteva repere istorice

a. Roma a fost fundat, dup legend, la 753 .e.n., i a fost dominat de etrusci pn la sfritul secolului VI, cnd suprafaa pe care o ocupa era de cca. 150 km2, mai puin de jumtate din cea a Bucuretiului. La nceputul secolului IV .e.n. Statul Roman se ntindea pe o suprafa de 2 000 km2, inferioar celei a Luxemburgului de astzi, iar la 291 .e.n. Roma abia i extinde stpnirea, n Peninsula Italic, asupra unui teritoriu de 54 000 km2, de aproape dou ori suprafaa Albaniei.

n ce privete contribuia Romei la Cultura Europei a se vedea capitolulTragedia istoric a unei lumi(46, p.17-35), din care vom spicui numai cteva constatri (prezente i la muli ali autori, n forme asemntoare):fa de ideile pe care le profesa, Roma era fcut pentru a fi mic; idealul roman era simplu i srac: acela de a face din romani un popor dominant; Roma antic nu reprezint un echilibru, ci un dezechilibru permanent: statul Cezarilor nu a putut rezista dect luptnd clip de clip nluntru i nafar; Imperiul Roman nu era un principiu, ci o for distructiv, care nu unea lumea, ci o distrugea, sau o reducea la imposibilitatea unei rezistene; Putem s admirm grandoarea i fora Romei antice: nu putem ns s-i dm adeziunea noastr intelectual; Romanii nu aveau ns dect politica lor imperialist drept ideal. Dac grecii nu ar fi cucerit spiritual pe romani, Imperiul Roman ar fi fost pentru Europa ceea ce a fost, mai trziu, imperiul mongolic al luiGhinghis Khan. Numai c, de data aceasta, barbarii ar fi venit de la vest, i nu de la est. (p. 23-26)

Din puinele rnduri de mai sus, reiese c Roma reprezint o realitate recent n istoria culturii i civilizaiei umane, mai ales n comparaie cu producia cultural multimilenar (cel puin 5 000 ani .e.n.) a spaiului romnesc (carpato-danubiano-pontic), c din punct de vedere ideatic i spiritual, Roma nu a cunoscut prisosul.

b. Din numeroasele argumente de nenlturat privind realitatea enunat, s citm mcar una (8.1), n care se definete spaiul habitatului primitiv aric (aa-zis indo-european) din care s-au desprins, dup mileniul trei .e.n.: grecii, italioii, celii, germanii, slavii (p.71), iranienii i indienii (p.72):the area which is bounded on its eastern side by the Carpathians, on its south by the Balkans, on its western side by the Austrian Alps and the Bhmer Wald, and on the north by the Erzgebirge and the mountains which link them up with the Carpathians(aria mrginit la est de ctre Carpai, la sud de ctre Balcani, la vest de ctre Alpii Austriei i Bhmer Wald, iar la nord de ctre Erzgebirge i munii care fac legtur cu Carpaii) 8.1, p. 68.

c. Normal, toate grupurile care au roit, la date diferite, din habitatul primitiv (v. mai departe 6.3) au plecat cu limba vorbit n acesta, ceea ce explic similitudinile lexicale ntre idiomurile vorbite de popoarele Europei, respectiv de cele indo-iraniene, observate deWilliam Jonesla 1786.

Trebuie s rmn limpede c limba matc a Europei este cu milenii mai veche dect fundarea legendara a Romei antice, c limba latin este un derivat trziu din limba primar a Europei, i c n nici un caz n-a avut vreun rol la formarea limbilor europene.

n contextul celor de mai sus,Giacomo Devoto, profesor la Universitatea din Florena, privitor la raporturile dintre latin i romn, scrie (53):Il latino, da questo punto di vista, per i romeni non gi un tratto dunione, ma unafratturarispetto al mondo indeuropeo(p. 235) (din acest punct de vedere, latina este, pentru romni, nu o trstura de unire, ci o fractur n raport cu lumea indo-european).

Non appena lindagine preistorica assicuri che una regione abitata, si pone il problema, non gi dei documenti linguistici, che possono tardare millenni, ma della tradizione linguistica, che ai resti preistorici si deve inevitabilmente associare.Per la Romenia noi risaliamo per questo a oltre 2 000 anni avanti la nostra era, quando, nel cuore dellet neolitica, essa appare come uno dei territori pi importanti, cosi per la archeologia pura come per la storia della civilit indeuropea(p. 236) (ndat ce cercetarea preistoric asigur c o regiune e locuit, se pune problema, desigur, nu a documentelor lingvistice, care pot ntrzia milenii, ci a tradiiei lingvistice cu care resturile preistorice trebuie inevitabil asociate.

n ce privete Romnia noi tim c aceasta, cu peste 2 000 ani .e.n., n plin er neolitic, apare ca unul din teritoriile cele mai importante, att pentru arheologia propriu-zis ca i pentru istoria civilizaiei indo-europene).

Oricum, dac vrem s cunoatem realitatea, care explic, fr discontinuiti i ntreruperi, evoluia limbilor europene, trebuie s trecem de la jocul aparenelor la adevr, la tiin.

3SrbtoareaNateriinainte de cretinism3.1Data naterii luiHristos(ca om), nu e precizat destul de clar(5.1, p. 90), inu se tie n ce lun i n ce zi s-a nscutHristos,nici chiar n ce timp al anului(5.1, p.92).

Evangheliile nu mrturisesc nimic privitor la data naterii luiHristos, iarn primele ei secole Biserica Cretin nu a avut o astfel de srbtoare.3.2 Cu toate acestea, noroadele prznuiau, de milenii, o srbtoare aNaterii,la 25 decembrie, cum vom arta pe scurt n continuare.

a.NatereaSoarelui nebiruit (Sol invictus) era srbtorit la 25 decembrie, dup Calendarul Iulian data solstiiului de iarn, de la care zilele ncep s creasc. Soarele (re)nate. n ritualul srbtorii, la miezul nopii, credincioii ieeau din temple i strigau:Fecioara anscut,lumina crete. Noulnscutera personificat, la unele popoare, ca unprunc, care era artat mulimii, ca prilej de bucurie (v. 4.3, p.136).

b. n antichitate, se rspndise n mai tot imperiul Roman Cultul luiMithra, care reprezentaduhul luminii dumnezeieti,al adevrului i al bunei credine.Fundamentele cretinismului snt, n cea mai mare parte, identice sau similare cu ale mithraismului. De aceea, principala piedic n rspndirea cretinismului n-au reprezentat-o religiile politeiste, zise pgne (de lapaganus=ran), ci mithraismul, ceea ce l-a fcut peE. Renan(v.Marc Aurle et la fin du monde antique, 1883, p. 579) s afirme: si le Christianisme et t arret dans sa croissance par quelque maladie mortelle, le monde et t mithraiste,formul pe careM. Eliadea preluat-o i a folosit-o ca titlu al capitolului 218 dinIstoria credinelor i ideilor religioase.

Rspndirea mithraismului a fost prodigioas: din Scoia pn nMesopotamia, din Afirca de Nord i Spania pn n Europa Central i Balcani. Majoritatea sanctuarelor au fost descoperite n vechile (??, G.G.) provincii romane dinDacia, Panonia,Germania(32.2, p. 318).

La Roma, cultul luiMithraajunsese chiar religie a curii imperiale. Naterea luiMithraera prznuit la 25 decembrie,cnd lumea cea veche srbtoreacreterea luminii, care biruiete forele ntunericului(1, p. 42).

c. n Roma veche, la 25 decembrie se srbtoreauSaturnaliile, n cinstea luiSaturn(Deus Daciae), o foarte veche zeitate agricol. Este o srbtoare prea cunoscut, aa c nu vom insista.

d. Naterea luiDionysos(Dion/ysos) s-a ntmplat la 6 ianuarie,cnd pmntul, lund chip de femeie, l-a zmislit prin trimiterea ploii din cer [] iar izvoarele cele sfinte au nit vin tmios n loc de ap obinuit(1, p. 38).

n nchipuirea celor dinti cretini, naterea lui Dion/ysoscoincidea cu naterea luiIisus. EpiscopulEpiphaniu, care a pstorit n Salamina Ciprului (367-403), spune cde 6 ianuarie apa izvoarelor i rurilor s-a transformat n vin. Aceast veche legend a lui Dion/ysosel o pune pe sema luiIisus, spunnd c Domnul s-a nscut n adevr la 6 ianuarie, i c, dup 30 de ani, a schimbat, la Nunta din Cana Galileii, apa n vin.Minunea din Cana Galileii, nemenionat n Evangheliile dupMatei, MarcuiLuca, atribuit de mitologie lui Dion/ysos, a fost trecut deIoan(cap. 2/1-10), care era grec, pe seama luiIisus(1, p. 39-40).Gnosticii serbau vechile taine ale lui Dion/ysosla 6 ianuarie, dat la care cinsteau i naterea luiIisus, alctuirile exterioare ale srbtorii cretine fiind strns legate de cele pgne(1, p. 38-40).

Biserica cretin veche a pus n ziua de 6 ianuarie nu numai minunea dinCana, ci i botezul luiIisus, prin care a ajuns Mntuitorul lumii. Pentru gnostici, aceast zi de botez era o adevarat zi a naterii luiIisus, deoarece,din aceast zi, cnd s-a pogort Duhul sfnt peste dnsul i a fost botezat deIoan Boteztorul,s-a nscut nIisusdumnezeirea(1, p.38).

Srbtorirea naterii luiIisus, la 6 ianuarie, n-a fost acceptat de Biserica occidental, fiind practicat, parial, numai n Biserica oriental.

e. Din relatrile de mai sus, rezult c nainte ca biserica cretin s instituie srbtoarea naterii luiIisus, existau cel puin patru zeiti ale caror nateri erau prznuite (pentru trei dintre ele) la 25 decembrie, iar a patra la 6 ianuarie (Dion/ysos).

n toate cazurile, este vorba de zeiti care mor i nvie.

4Cretinarea srbtoriinaterii4.1Cea mai veche meniune a unei srbtori cretine a naterii pe care o cunoatem (un papyrus al unui cor bisericesc din Egipt n care este preamritIisuscelnscutn Betleemul Iudeii), este din secolul IV(1, p. 40).

4.2 Din numeroasele opinii privitoare la cretinarea srbtorilor pgne ale naterii, s-o citm pe aceea a luiA. Bayet.Nici mpraii, nici Biserica nu pot s modifice brusc modul de gndire i de via instituit de aciunea lent a secolelor. Rezultatul: n drept, imperiul se face crestin, n fapt, cretinismul se face pgn(12, p. 59).Teologii repet mereu c-i pcat a celebra ziua solstiiului de iarn, srbtoarea zeului solarMithra(a Soarelui, a lui Saturnetc. n.n. G.G.),dar cum toat lumea continu s-o serbeze, Biserica face din ea srbtoareanateriiDomnului. Astfel, cretinismul triumf n lege, iar pgnismul triumf n fapte(12, p. 62).

4.3 Interdiciile i canoanele promulgate de Concilii i Sinoade nu dau rezultate, pentru c fr srbtori, fa de care i etapizau existena, oamenii nu-i puteau concepe i organiza viaa personal. Vznd c n pofida tuturor interdiciilor, credincioii continu s prznuiasc srbtorile tradiionale, Biserica renun la politica de mn forte, recurgnd la diplomaie: se d coloratur cretin vechilor srbtori aa-zise pgne. Treptat, Biserica ajunge s canonizeze o bun parte din practicile rituale i srbtorile religiilor multiseculare crora cretinismul li se substituie cu ncetul (v. i 4.3, p.142).

Pe lng cretinarea srbtoriinaterii, de care ne ocupm, au mai fost cretinate:srbtoarea }ranului, a nceputului campaniei agricole, botezatSfntul Gheorghe(de la gheorgheea = agricultur),Rosaliaa fost nlocuit cuRusaliile(v. 13, p. 46 etc.),srbtoarea Apei, celebrat la solstiiul de var, a devenit aSfntului Ioan Boteztorul, srbtoarea Dianei, n august, a fost nlocuit cu aSfintei Maria (Mare), Smbta morilor, n noiembrie, continu o veche srbtoare pgn a morilor etc. (v. 4.3, p.140).

A se vedea i ref. 48 (p.7), scris de un preot:biserica cretin a pstrat datinile i obiceiurile pganeti, att de nrdcinate n viaa poporului , cu haina religiunii cretine.4.4Aceast realitate bine cunoscut este splendid exprimat prin gura Magului din Carpai:Vetile pe care mi le aducei nu m pot mhni, cci tot ce se ntmpl e rnduial a Celui prea nalt pe care noi l servim. Mi-ai vorbit demult de legea nou ctre care noroadele se ndreapt; dar sub cuvintele ei proaspete eu vd aceleai semne vechi, cci Domnul Dumnezeu are o mie de nume i o mie de forme. Poate ochii oamenilor de rnd au nevoie de altceva i sufletul lor dorete alt joc de colori, dar cel ales trebuie s rmie ntr-acelai loc al su, ndreptat cu toat puterea spiritului spre ntelepciunea cea mai presus de toate. Cel pe care l servim eunul, nscut din el nsui; i din acest unul toate au ieit i el e n toate i le nvluie pe toate[] pentru noi ceea ce e venic nu se poate clti.Dragostea noastr ctre fraii notri cei neluminai trebuie s se mpace cu tot ce poate fi de folos sufletului lor. Dac pot fi astfel mai buni, s rosteasc numele luiIisus[] iar preoilor notri crora li se cer alte vorbe pentru aceleai lucru le dm sfat s se plece stpnirii. Slujesc pe acelai Dumnezeu. S tii de asemeni c ce a fost rnduial a vieii i a fiinei noroadelor o mie de ani va rmnea nc o mie. Cci o lege care pare nou nu schimb nici frica, nici ndejdea, nici viaa, nici moartea.[] A dori s aflu dac popoarele mpriei Bizanului, de unde vine aceast sil, snt mai fericite i dac preoii legii nou au sporit c-un dram nelepciunea(13, p. 64,66,68).

4.5 La nceputurile ei, Biserica susinea c cretinii se nchin unuiDumnezeu viu, adevrat, nscut din sine nsui, din eternitate, care a fcut cerurile i pmntul care, deci,nu are nceput i nici sfirit, ca atarenici o zi de natere. De aceea, cretinii nu puteau prznui o zi a naterii unui Dumnezeu adevrat i, ca urmare,luau n rs srbtorirea unei zile de natere pentru zei, ceea ce dovedea c acetia snt creaii ale oamenilor care, asemnndu-i vieii lor, le-au fixat i zeilor zile de natere, de botez etc.

n acest context era normal caBiserica cretins ficondamnat ca pe un pcat srbtorirea unei zile a naterii. Cum i pe ce criterii s stabileti o dat, n repere umane, i s-o prznuieti cnd este vorba de un Dumnezeunscut mai nainte de toi vecii.(v. i 2.2.1)?

4.6 Cu toate eforturile depuse, Biserica cretin nu sporea numeric tocmai datorit faptului c poporul, mai ales ranii, nu putea adera la o religie care le cerea s renune la obiceiurile tradiionale, motenite din moi-strmoi.

Pentru a intra n graiile mulimii, pentru a se putea rspndi, Biserica a fost nevoit s fac concesii. Cea mai mic concesie, de nenlturat, era s potriveascadevrurile pe care le propovduia cu realitatea tradiiei, s preia n ritualurile sale numeroase obiceiuri, practici i srbtori pgne, cum am artat (v. 4.3), s continue sub faldurile sale tradiia pgn, o continuitate de nenlturat, isvort din natura uman, conservatoare, reinut la nou, mai ales n societile patriarhale.

C lucrurile s-au petrecut astfel rezult i din urmtoarea relatare:CndSf. Augustin de Canterbury,n anul 596, a fost trimis n Anglia, de papaGrigore cel Mare,pentru a propovdui Evanghelia, a primit sfaturi anume de a respecta tradiiile popoarelor la care merge s le converteasc, de a le POTRIVI N CAZ DE NEVOIE CU CEREMONIILE CRETINILOR(subl. ns., G.G.)n aa mod nct s fac n curnd un mijloc de convingere, i ntr-un chip oarecare s gseasc cele mai bune pri din riturile speciale ale srbtorilor solstiiului de iarn n folosul aceleia a naterii Domnului(47, p.8).

4.7 n acest context, este explicabil pentru ce papaLiberiuinstituie, pentru prima oar n cretinism, la 354, n Biserica apusean o srbtoare a naterii luiIisus, iar la 386Sf. Ion Gur-de-Aurhotrte ca i n Biserica rsritean s se prznuiasc o zi a naterii Domnului (1, p. 43).

Trebuie neles c aceste date pot fi luate n consideraie numai pentru puinele teritorii de sub jurisdicia de atunci a Bisericii, c pn n sec. VIIIaceast srbtoare nu trece dincolo de zidurile templului.Cretinarea formal a popoarelor europene s-a fcut trziu, treptat, aproximativ astfel (5.1):

franciisec. V VI(p. 30)

britaniisec. V VIII(p. 31-33)

germaniisec. VII VIII(p. 281-284)

scandinaviisec. XI(p. 284-285)

srbii, croaii, bulgariisec. IX(p. 285-287)

cehii i boemiisec. IX X(p. 294-296)

poloniisec. X(p. 296-297)

ruiisec. X XI(p. 297-300)

unguriisec. X XI(p. 300-302)

Romnii nu au fost cretinai niciodat, ceea ce l-a fcut pe ambasadorul Vaticanului s afirme, n Aula Academiei,c poporul romn s-a nscut cretin.ntr-adevar,Tertulian(sec. II) ap.P. Maior,Istoria bisericii romnilorvol. I, Ed. Viitorul Romnesc, 1995, p. 86 scrie:Iar luiHristos Dumnezeusnt supuse i a sarmatelor,dachilor, i a germanilor i a schithilor (ri)[] n care numele luiHs., carele au venit, mprteate(subl. ns.).

Petru Maiorarat cfoarte demult era primit ntre romni credina cretineasc,c nici un scriitor nu se afl carele s fi nsemnat nceputul ntoarcerii romnilor ctre credina lui Hs. (ibidem) subl. ns., iarMargaret Dampier(The orthodox church n Austro-Hungary, Londra, 1905, p.10) scrie:

Convertirea transilvnenilor nu este notificat nicieri, aa c trebuie s acceptm c ei au reuit s-i pstreze credina cretin n timpul lungilor secole n care i-au continuat existena lor din muni. Ei reapar ca popor cretin, avnd forma ortodox a cretinismului, cu proprii lor episcopi i prelai[](ap.A. Plmdeal,Romanitate[], p.180).

4.8 C srbtoarea instituit n cretinism la 25 decembrie este exclusiv o srbtoare a Naterii reiese i din numele srbtorii la primele popoare cretinate:

n latin Natalis = natere

n italiana Natale = natere (fare natale = a srbtori naterea Domnului)

n portughez Natal = natere

n spaniol Navidad/Natividad = natere

n provensal Nadal = natere

n francez Nativit = natere (v.VillehardouinII, p.126) i, recent,

Nel (din lat. natalis) = proprement jour de naissance (deJesus)

n englez Nativity = naterea (Domnului)

Christmas =festival of the nativity(naterii)ofJesus Christ4.9 Nu de puine ori cretinarea s-a fcut cu fora, chiar cu vrsare de snge, cum mrturisete, n unele cazuri, chiar Istoria bisericeasc:Saxonii dintre Rin iElbarmseser neconvertii[] Ei urau cretinismul tot att ct iubeau libertatea; darCarol cel Marei covri cu puterea lui [] n anul 782, dup revolta din Verden, lng Aller, au fost decapitai 4 500 de saxoni(5.2, p. 283-284).

Istoria bisericeasc este plin de astfel de convertiri cu tiul sabiei. n realitate, sub masca convertirilor la cretinism convertiri de acest fel nu snt cunoscute n aa-zisa Biseric a rsritului, ci numai n cea apusean s-au ascuns de multe ori lupte pentru putere i, mai ales, pentru avere.

La uciderea unui adversar, averea celui ucis trecea n proprietatea regelui, n acest fel regele devenind cel mai mare proprietar al statului respectiv.

S ilustrm aceast realitate cu un caz menionat nCronica pictat de la Viena, n care figureaz, cu singurele ilustraii cunoscute, i nfrngerea luiCarol Robert, regele Ungariei, de ctreBanul Basarab, la Posada (1330).

n continuare prezentm cap. XXXVII, n original (latin) i n traducerea luiPopa-Lisseanu.XXXVII. Sanctus rexStephanus(40) pugnat cumGyuladuce Transiluano

Porro beatusStephanuspostquam regie celsitudinis coronam diuinitus est adeptus, famosum et lucrosum bellum gessit contra auunculum suum nomineGyulam, qui tunc temporis tocius ultra siluam regni gubernacula possidebat. Anno itaque domini M-o II-o beatus rexStephanuscepitGyulamducem cum uxore et duobus filiis suis, et n Hungariam transmisit. Hoc autem ideo fecit, quia sepissime amonitus a beato regeStephano, nec ad fidem Christi conuersus, nec ab inferenda hungaris iniuria conquieuit. Uniuersum uero regnum eius latissimum et opulentissimum, monarchie Hungarie adiunxit. Dicitur autem regnum illud hungarice Erdeelw, quod irrigatur plurimis fluuiis, n quorum arenis aurum colligitur, et aurum terre illius optimum est.

XXXVII. Lupta regeluitefancel Sfnt mpotriva luiGyuladucele Transilvaniei

n urm, fericitultefan, dup ce a primit din graia lui Dumnezeu coroana maiestii regale, a purtat un faimos i folositor rzboi mpotriva unchiului su cu numele deGyulacare, pe acea vreme,avea domnia peste ntregul regat al Transilvaniei.Deci, n anul Domnului 1002, fericitul regetefana prins pe duceleGyulampreun cu soia i cei doi fii ai si i i-a trimis n Ungaria. Aceasta ns pentru aceea a fcut-o, fiindc, dei i s-a atras de foarte adeseori luarea aminte de fericitul regetefan, el totuinu s-a ntors la legea cretin i n-a ncetat de a ataca pe unguri. i n ntregul lui regat, foarte mare i foarte bogat, l-a unit cu monarhia Ungariei. Regatul acela al su se numete pe ungurete Erdeleew, care este udat de foarte multe ruri, din nisipul crora se culege aur iaurul din aceast ar este foarte bun.(subl.ns.)

n Dicionarul maghiar-romn gsim:

Gyula = Iuliu (nume de brbat)

i

Gyula Fehrvar = Alba Iulia,

de unde rezult c, la nceputul sec. XI, voievodul Transilvaniei era un romn cu numeleIuliu. Dac ar fi fost ungur nu ar fi de crezut s-i fiatacat pe unguri. i nu este de mirare c era rud cuBela=Voicu(v.Cronica pictat, p.146)duce(Cronica pictat, XXXVI) n Panonia, care, trecnd la catolicism, i-a schimbat numele ntefan, nuIstvn(!). Pn la convertirea luitefanla catolicism ei aparineau bisericii din Bizan. DespreGyula,GiulasauGhiula,cum scriePetru Maior, dar i alii, tim c s-a deplasat la Bizan unde s-a botezat, dup cum scrieGheorghe Cedrenu, istoric bizantin, nCompendiul istoriilor(ap.P. Maior,Istoria bisericii romnilor, vol. I, p. 91). Mai mult,Gyulaa adus cu sine n Ardeal pe clugrulIerotheiucare a convertit pe muli ardeleni la cretinism, cum aratCedrenuiZonares.

De aice, se intreabaP. Maior, ibid, p. 93:oare acei deIerotheiuntori la credina cretineasc fost-au romni au secui, c ncatunci numai aceaste neamuri era n Ardeal.Iar, mai sus:partea cea mai mare a lcuitorilor n Ardeal au fost romni, ilimba cea mai de obte, precum pn astzi, au fost cea romneasc(ibid), subl. ns.

De ce preferau principii ardeleni s se boteze la Bizan ne-o spunePetru Maior(op. cit., p. 92): lor mai cu norocire le era a se boteza n arigrad pentru c se fcea patrichii(patricieni ai imperiului, n. ns.)i se nturna ncrcai de bani i de alt avereCare ndeajde, dup cum cetirm dinCedrenu,tocma nu l-a nelat cuGiulapreConstantin Porfirogenetul(subl. ns. G.G.).Din textele de mai sus rezult c la nceputul sec. XI voievodul Ardealului era un romn aparintor de Biserica din Bizan, n care fusese botezat i duceleVoicu(Bela) pn la trecerea sa la catolicism.

Deci,Gyulaera cretin, dar de rit bizantin, astfel c imputaia pe care i-o face nepotul lui,tefan I, c nu s-ar fi ntors la legea cretin are numai sensul c a refuzat s treaca la catolicism.

Un alt caz similar, relatat tot nCronica pictat, (p.147, note):

Nobilii din Somogy i din Zala,nevoind cu nici un pre s prseasc ritul prinilor lor, nici s primeasc credina catolic,[n orig. lat.:asserentes nullo modo a ritu parentum discedere, nec unquam fidem catholicam recipere]s-au revoltat n contra luitefan I.

n urma sfaturilorduhovnicului su, prea fericitulMartin,tefani-a strns armata,l-a numit generalissim pentru ntreaga armata pe strinulVencellinus, s-au btut iar duceleCupan(nume romnesc n. n.)a fost ucis.Fericitultefana pus s-l taie n patru pri peCupani le-a expus: la poarta Strigoniului, la ceaa Vespremului, la cea a Jaurinului, iar n Ardeal (de unde era duceleCupan) corpul su ciopirtit a fost expus la Alba Iulia.

Ca urmare,tefana hotrt ca ntregul popor ce se gsea n provincia duceluiCupans dea pe vecie i de drept pentru mnstirea sfntuluiMartin(numele duhovnicului su) dinPanoniaa zecea parte din copii(!) una din formele de catolicizare i maghiarizare forat din fructe i din vite.

n urma luptelor pe care le-a dus n Ardeal,tefan cel Sfnta luat o cantitate nepreuit de tezaure i mai ales aur, giuvaiere i pietre nestemate(p.147-148).

De aceea, sfntul regetefan, mbogindu-se foarte mult cu aceste diferite tezaure(p.148-149), Q E D, nu convertirea la cretinism era obiectivul principal, cimbogirea, acumularea de averi.Epilog. Spre neansa luitefan Ii a altor sfini cu referine nevalabile ladosar, cu civa ani n urm PapaPaul al VI-lea,fcnd o revizuire a sfinilor catolici, a radiat o serie ntreag, declarndu-i uzurpatori de titluri sau impostori, impui de tradiie i interese.Printre cei crora li s-a retras brevetul de sfinenie snt i:

Sf.Cristofor, patronul automobilitilor

Sf.Gheorghe, protectorul Angliei

Sf.tefan, rege al Ungariei

i alii pe care referinele din dosar nu-i mai justificau pe post desfnt.

n atari condiii nu putea fi vorba dect de o convertire formal, care nu atingea tradiia statornicit de milenii. Au trebuit s treac sute de ani pn ce cretinismul s devin el nsui tradiie, s intre n mecanica existenial a oamenilor din popor.

4.10 n secolul XIVEuropa avea doar aspectul unei lumi cretine(33, II, p. 90), cretinismul,tritpn atunci doar de un numr extrem de mic de ini, i propune s devinreligie popular.El dobndete, n acest scop, un caracter mai naiv, asimilnd formele mai rudimentare ale religiei poporului pe care biserica ncearc s-o disciplineze(33, II, p. 90-91, vezi aici i pentru alte aspecte pertinente).

4.11 Din cele artate se vdete c nu se poate afirma nimic precis cu privire la datele la care prznuirea la 25 decembrie a Naterii Domnului a devenit real i obinuit, tradiional pentru majoritatea populaiilor cretinate.

4.12 Din discuia fcut n prezentul capitol rezult cu toat evidena c srbtoarea Naterii Domnului a fost instituit deliberat, cu scopul precis de a terge din mintea credincioilor, prin suprapunere, prznuirea unor srbtori cu acelai coninut, mai vechi, dedicate luiSol invictus, luiMithra, luiSaturn, lui Dion/ysos, pentru ctigarea de adereni. Ea apare ca o msur politic, de mare importan pentru rspndirea cretinismului, dar fr legtur cuCRCIUNUL, prznuit de romni,una din mrcile de strvechime ale Neamului Romnesc.5Atestari ale cuvntuluiCrciun5.1 Din punct de vedere al numelui, apariiei, rostului i coninutului nu se poate gsi nici o legtur ntreCrciuni vreuna din srbtorileNateriianalizate n capitolul anterior.

5.2 Alturarea srbtorii Naterii Domnului de cea aCrciunului, pentru c de cretinare nu credem c se poate vorbi, s-a fcut foarte trziu. Nici unul din textele religioase, cretine, romneti, din secolele XVI XVII i chiar din sec. XVIII nu conine cuvntulCrciun, n timp ce unele din acestea menioneaza Patele.

5.3 Mai mult, i surprinztor, mitropolitulAntim Ivireanulscrie dou consistenteCuvinte de nvtur (n 25 a lunii dechemvrie) la naterea Domnului nostru Iisus Hristosfr s menioneze mcar o dat numele deCrciunca nume al srbtorii pe care o prznuia.

5.4 n secolul XVIII, n Ceremonialul Curii Moldovei, intitulatObiceiul rmoniilor ce s fac n zioa de Aunul Naterii Domnului Hristos(p. 274-279)i zioa Naterii(p. 279-284) etc numai de trei ori, ntr-un fel de comentarii ale autorului, se scrie iCrciun(p. 277, 278, 279). n rest, peste tot srbtoarea este numita zioa naterii (p. 274, 277, 279, 280, 284, 285). i asta ntr-un text laic din a doua jumtate a secolului XVIII (23), ceea ce pare a arta c nici la aceast dat trzieCrciunulnu fusese acceptat de Biserica cretin din }rile Romne.

5.5 Dei cuvntul este strvechi, cum vom arta, ciudat, el apare nregistrat de 19 ori ca nume propriu, ntre 1414 i 1570, i de 6 ori ca toponim, ntre 1512 i 1594 (15, p. 57), dar nici mcar o dat, n aceste secole, ca nume al srbtorii.

n afar de acestea, n sec. XV mai ntlnim CetateaCrciuna, zidit n ara Vrancei (1470) i localitateaPiatra luiCrciun, n prezent Piatra Neam (17).

De asemenea, ne ntmpin numeroase toponime:Crciunei, Crciunel, Crciunetin aproape toate regiunile rii (a se vedea dicionarele enciclopedice, geografice, indexuri de localiti etc.).

La mijlocul sec. XVII, ntlnimCrciuni ca nume al srbtorii, dar n texte laice:Ghedeon,mitropolitul Sucevei i mai muli boieri semneaz un act n care scriu c Mria sa craiul (Gh. Racoi,n. ns., G.G.)s-a milostivit cu sraca lor ar i ne-au ajutorit i cu bani, mprumutai la nevoile rii, 126 000 taleri, pe care se ndatoreaua-i rspunde pn la ziua Crciunului care este la leat 25 decemvrie dup clndariul cel vechiu(Iorga, Studii i documente IV, p. 44-45, ap.Xenopol, vol. IV, p. 225) subl. ns.

De aici deducem c n vorbirea popular srbtoarea se numeaCrciun, dar n texte religioase preoii s-au abinut s foloseasc acest nume.

5.6 Dup Dicionarul Academiei, numele srbtorii ar aprea de trei ori n sec. XVII (Anonymus. caransebiensis,Pravila lui Matei Basarabi ntr-un text dinCrestomaia lui Gaster) afirmaii care nu s-au putut verifica. Chiar dac artrile din D.A. ar corespunde realitii, nregistrrile ca nume proprii i ca toponime snt i cu peste dou veacuri mai vechi, i mult mai numeroase.

Oricum, ca s existe antroponime i toponime, trebuia s existe mai nainte numele comun:Toponimele i antroponimele din aceast categorie(cea de care vorbim, n.n. G.G.)provin printr-un transfer de sens de la cuvntul comun spre numele propriu. Atestarea cuvintelor comune prin nume proprii reprezint, de fapt, recunoaterea izvorului de formare a toponimelor i antroponimelor, i implicit demonstraia existenei anterioare a cuvntului comun(15, p. IX).

5.7 Datorit prezenei n Cmpia Panonic, nc din antichitate, a unei populaii romneti (!) compacte, astzi n mare parte maghiarizat prin grai, n maghiar au ptruns numeroase cuvinte romneti, printre care se gsete, cu mai multe atestri, ncepnd din secolele XII-XIII, deci dinainte de rspndirea cretinismului, spre a deveni religie popular, iCrciun(19, numai pentru atestri).

5.8 n folclorul medical romn se gsesc numeroase credine populare i superstiii legate deCrciun(18).

5.9 n Moldova i Bucovina se numeteCrciun, sau Aluatsau Colac de la/dinCrciunun colac pe care-l fac femeile deCrciun, i care se pstreaz pn n primvar cnd, dup ce se tmiaz boii i plugul, se pune n coarnele boilor nainte de a porni la arat, dup care e mncat de plugari pe ogor (31, p. 866), ceea ce denot o legtur cu practicile agrare, legate, foarte probabil, de srbtoarea naterii luiSaturn.

Astfel de practici snt descrise de mai muli etnografi (Elena Niculi-Voronca, Petru Caraman, IoniSilvia Ciubotaru.a.) ale caror texte nu le citm pentru c nu adaug ceva notabil din punctul nostru de vedere.

5.10 n legtur cuCrciunul, poporul nostru a creat proverbe, glume i expresii populare:

Craciunulstul, buze unse i vine ccate;Crciunulstul, Patele fudul;Crciunulstul/Patele/ Minciunele/ Cu ou boite/ Cu straie-noite; LaCrciunse vede dac-i bun nuca; Nu i-e fric deCrciun(20.1, 78-80) sauO dat-iCrciunulntr-un an;Cine umbl laCrciunn cme, la Pace umbl n cojoc; A da minte cuCrciunul;A mnca muliCrciuni;S mai mnnce muliCrciuni;Parc-i capra de laCrciun;A intra n lemne deCrciun(20.6, 14741-14750).

5.11 Datorit sistemului incomplet i defectuos de sigle, folosit de Dicionarul Academiei, lit. A-B, 1913, nu s-au putut verifica textele date ca exemple, pentru unele obiceiuri, fiind obligai s le citm dup acesta:Moii deCrciun= pomana din mn, reprezentnd darurile pe care le pregtete gospodina i le duce pe la diverse case, oferindu-le ca poman pentru sufletul rposailor ei (31, p. 867).

5.12 NumeleCrciunse regsete i printre denumirile populare ale unor plante (22):Crciuni(Begonia semperflorens), p. 29 nflorete chiar n preajma Crciunului, de unde rezult c denumirea i vine neaprat de la srbtoareaCrciunului;Crciun(Begonia metallica), p. 29;Crciunia,CrciunsauCrciunel(Begonia crassifolia), p. 30;Crciunel(Rhipalis crispata),Crciunele(Rhipalis pachyptera), p.147 etc.

5.13 Din toate cele artate n prezentul capitol rezult c este vorba de un cuvnt strvechi, numai cuvintele care se gsesc de foarte mult vreme n limb ajungnd s formeze expresii populare, s intre n compunerea unor proverbe, s contribuie la apariia unor superstiii, obiceiuri i leacuri populare, s fie date ca nume unor plante etc.

5.14Crciunul,ca iMriorul,Drgaicaetc, este o srbtoare romneasc i numai romneasc. Prezena ei n unele din rile limitrofe se datorete existenei n aceste state a unor populaii romneti, azi deznaionalizate sau n curs de deznaionalizare.

Cuvntul care numete aceast srbtoare este de uz general numai n romn. Datorit numrului mare de romni tritori n Panonia (le Bavarois Aventin,au XVI-e sicle,en utilisant des sources aujourdhui perdues, appelait, plusieurs reprises, le pays des Hongrois davant 900, la Dacie, trs exactement la Dacie en-de et la Dacie au-del de la Tisza, 55. p. 120), atestai ca Daci n istoriografia latin antic, maghiarizai prin limb n ultimele secole, numeroase cuvinte ale limbii romne, printre care iCrciun, au ptruns n maghiar.Dicionarul etimologico-istoric al limbii maghiare(DEILM) 19 scrie c sursa lui Karcsony ar fi limbile slave.

O astfel de informaie putea fi preluat din zadarniculDictionnaire dtymologie daco-romaneal luiCihac, care arat c romnesculCrciunar fi de origine slav, o aberaie.

Este drept c aberaia luiCihacare ca surs o alt aberaie, a luiMiklosich(24) care gsete peCrciunn limbile slave, unde de fapt nu exist, i nu-l menioneaz n romn, unde este de uz general i unde i este i originea.

Ori de unde ar fi preluat lingvitii maghiari aceast informaie, ea reprezint o eroare.

Conform dicionarelor corespunztoare pentru srbtoarea Naterii Domnului gsim echivalentele slave:

1 rus rodestvo

2 ucrainean rizdv

3 ceh vnoce

4 srbo-croat boi

5 polon boyc

6 sloven boi

7 macedonean boik, rodestvo

8 bulgar rodenie

9 slovac vianoce

Cum se vede,Karcsonynu aduce nici de departe cu vreunul din aceste cuvinte, astfel c invocarea lor ca surs posibil pentru Karcsony nu se susine.

Din moment ceCrciunnu se gsete dect n romn nu se vede cum ar fi putut fi mprumutat din alt grai. Chiar dacMiklosich, la1862-1865, n-a cunoscut realitatea, dup aproape 140 de ani, mijloacele de informare (dicionarele) privitoare la limbile n discuie au sporit n aa msur nct rmnerea ntocmitorilor DEILM la nivelul de cunoatere al luiMiklosichnu-i poate gsi explicaie n limitele tiinei.

nsuiBla Bartkscrie:Das rumnische Material ist an Weinachtsliedern unvergleichlich reicher als das jenige der Nachbar vlker(Materialul /muzical/ romnesc privitor la cntecele deCrciuneste incomparabil mai bogat dect al tuturor popoarelor vecine), 56, p. VI.

Sau, cu alt ocazie, referitor la colindele romneti, arat cacestea se deosebesc de cntecele deCrciunale Europei occidentale i c partea cea mai important a textelor nu are nici o legtur cu srbtoarea cretin echivalent(57, p. 39).

n alt lucrate,B. Bartkgsete ccele mai multe din cntecele populare romneti snt de origine foarte veche i aceasta pare a fi caracteristica produciunii muzicale a poporului romn din Bihor. Cntecele executate la vioar snt foarte rspndite i mai n toate satele se cnt de ctre ranii romni i nicidecum de lutari igani(58).

Oricum s-ar explica aceast poziie a filologilor maghiari, ea rmne descoperit logic chiar din premize: s iei ceva de unde nu exist

5.15 Se nate ntrebarea: de ce un nume al unei srbtori religioase, cum este astziCrciunul, dei strvechi, nu a fost menionat mcar n vreun text religios cretin pn de curnd.

Rspunsul ar putea fi urmtorul:Mo Crciunaprea ca o zeitate necunoscutBisericii, pe lng cele deja amintite, ntlnite n spaiul fostului Imperiu Roman. Or, este dificil s lupi cu o zeitate necunoscut, venerat de o populaie care practic, fr s fie constrns de nimeni i de nimic, o trire cretin (v. iFriedrich Hayer:Romnii snt poporul din Europa care s-a nscut cretin), pe care n-ai cum i nici motiv s ncerci s-o determini s renune la trirea ei, pentru c aplic n via tocmai principiile pe care i le oferi. Aceasta pare s fi fost dilemaBisericiiprivitor laCrciun.

n aceste condiii, n final,Bisericaa trebuit s renune la lupt, dat fiind dificultatea, chiar imposibilitatea de a-i identifica adversarul, i a ncercat s-i apropie srbtoarea, introducnd, treptat, elemente cretine n srbtoareaCrciunului,necretin, dar prznuit de o populaie cu trire cretin.

Avem unele indicii n acest sens. Iat-le:

BtrnulCrciuna neles c la casa lui s-a nscut fiul lui Dumnezeu(!?) v. 31, p. 866. Este vorba de alturarea luiMo Crciunde evenimentulnateriiluiIisus, dar i n acest caz se vdete c Mo Crciun este cu mult mai vechi, la naterea luiIisus Mo Crciunfiind deja btrn.

Sau alt text:Mo Crciunera stpnul pstorilor i staulului unde s-a nscut Mntuitorul(31, p. 866), o alt alturare la fel de artificial ca i cea anterioar.

i un al treilea text de acelai fel dar cu tendina de a-l discredita peMo Crciun:Acest post a fost poruncit de Maica Domnului btrnuluiCrciunpentru c a tiat minile btrneiCrciunoaie,nevast-sa, care moise pe Maica Domnului(31, p. 866).

Snt i alte texte privitoare laCrciunnmitologiapopulara romn, dar ne oprim aici.

Ultimul text face dinMo Crciun, cunoscut ca expresie a buntii ntrupate, un criminal, n stare s-i taie minile (cu toporul!) btrnei sale neveste,Crciunoaia, sugerndu-se c ar fi fcut-o din invidie, pentru c nevast-sa ar fi moit-o pe Maica Domnului, ajutnd-o s aduc pe lume un concurent al su, peIisus. Aceast confecie decredin popularinsidioas n-a avut nici un rezultat. Ea a fost inventat pentru romni, pentru c numai romnii au n mitologia lor unMo Crciun, o divinitate strveche. Toate celelalte popoare au acceptat, mai mult sau mai puin uor, o srbtoare a naterii luiIisus, pe care o prznuiesc chiar cu denumirea cu care le-a fost instituit.

Astfel de ncercri de a-l elimina peMo Crciundin minile oamenilor, pentru a-l putea nlocui cuIisus, au fost trzii i fr efect, tot spaiul romnesc continund s prznuiasc peMo Crciunca pe o divinitate a buntii, a luminii, chiar i denumirea rmnnd cea strveche. Este o dovad de conservatorism i continuitate cum vom mai afla multe altele n acest spaiu.

Reinem i concluzia la care au ajuns istoricii motivului:Maica Domnului apare trziu n legendele noastre deCrciun, n sec. XVIII, i are o funcie accesorie(43, ap.10, p. 30; v. i 11, p. 113-114).

Acesta este motivul, credem, pentru care nici un text bisericesc din secolele XVI-XVIII, pe cnd cuvntulCrciunavea o rspndire remarcabil, nu-l menioneaz deloc, nici mcar pentru a-l combate.

Cine este acea divinitate?

6Mo Crciun6.1 Pentru cei care s-au ocupat de studiul trecutului ndeprtat al Europei, lucrurile snt clare, pentru c dovezile i argumentele converg: Spaiul Carpatic constituie zona din care s-au produs roirile de populaii n perioada neolitic, spre est, spre sud, spre nord, spre vest. Astzi este cu desvrire limpede c, la date determinate cu aproximaie, grupuri de oameni au fost nevoite s prseasc Spaiul matc, n principal din lips de hran pentru populaia n cretere exploziv, i au populat n sute de ani: Europa, India, Iranul etc., purtnd cu ele limba, tradiiile, obiceiurile din Spaiul matc.

6.2 Exist pentru aceast realitate zeci de argumente de neclintit, dar nu infiarea acestora este obiectul prezentei lucrri.

Din cercetarile pertinente, publicate pe mai multe pagini de Universitatea din Cambridge (v. ref. 8.1) am citat o fraz la 2.2.2.b.

6.3 n aceast strlucit civilizaie carpatic,Strabon(58 .e.n.-21(25) e.n.) menioneaz existena munteluiCogaionon(29.2, p.163), de unde modernii (vezi dicionarele enciclopedice) au denumit spaiul respectivPays de Cocagne,ara abundenei, unde viaa este uoar i plcut,Dacia Felix, n limbajul romanilor, ara minunat a hyperboreilor (ap. 25, p. 290),un pmnt sacru, luminos, fertil, cu locuitori drepi, care vieuiesc mai mult i mai fericii dect oricare ali muritori, trind asemeni cu zeii ( 30, p. 62).Privitor la acest spaiu s ne mai fie ngduit s citm un paragraf pe care nu l-am gsit niciodat menionat n Romnia, dei ne privete direct:

Cette civilisation, assurment jeune et puissante, a imprgn lEurope, puisquon y rencontre encore de nos jours ltat de survivance et parfois mme dans leur forme originelle, certains de ses caractres fondamentaux, et cest l, du reste, une des raisons les plus serieuses invoques en faveur de la parent des diverses nations europennes. Toutes en effet semblent avoir conserv, travers les transformations ncessites par les hasards de la vie et les milieux traverss, le souvenir de la rgion o dormaient les anctres, les pres, rgion heureuse, tide et superbe, dont le fabuleux ge dor quon peroit aux sources mmes des traditions nationales nest que lincessant rappel (28, p.172).

Les Aryas ont peupl lEurope, par des migrations loignes dans lespace et le temps (28, p.173).

Le roumain ou Dace moderne est le vrai celte de lEurope orientale (28, p.188).

6.4 Pentru a nu dezvolta aceast parte, vom spune direct cMo Crciuneste foarte probabil o reprezentare folcloric a luiSaturn senex, Saturn cel btrn(v. 25, p. 308). A se vedeaMacrobius(sec. V),Saturnalii, CI, VII, 24:Tot saeculis Saturnalia praecedunt romanae urbis aetatem(Saturnaliile au precedat cu multe secole fundarea Romei), de unde rezult cSaturn(Cronos) este cea mai veche divinitate a acestui spaiu. n inscripii latine gsim: D (ominus) S (anctus) S (aturnus) 42, p. 238.

Mnaseas(sec. III .e.n.),Diogene Laertios(sec. III e.n.) iHesychiusil numesc peZalmoxe Saturn(Cronos) 25, p. 292. La unii autori anticiSaturneste numit iDeus Daciae, supranumit iOmul(ibid.), de unde identificarea luiSaturn(Cronos, Zalmoxe) cuMo Crciun, care aduce daruri, ca n epoca de aur, cndSaturnoferea oamenilor un trai uor, fericit, fr griji, ca i darurile la care ne vom referi mai departe, de unde i vine i numele, care l-au fcut celebru.

n viziunea popular, cea mai evident not este strvechimea luiMo Crciun, exprimat prin adjectivulbtrn, uneori isfnt:eziCrciunsfnt btrn i ridic pe Sion;Crciun cel btrn, E ziua luiCrciun, luiMo Crciun cel btrn(31, p. 866).

Trebuie observat c nainte de placarea adaosului cretin, n ziua deCrciunnu se serbeaz nici onatere,Mo Crciunfiind att de btrn c nu se tie cnd s-a nscut!!, fiind deja btrn la naterea luiHristos.

6.5 Pentru argumentarea acestei idei, cu numeroase mrturii ale scriitorilor antici, a se vedea excelentul eseuTerra mirabilisscris de nvatulAnton Dumitriu(25, p. 280-315, 26, p.17-49), sau n volumulEseuri(1986) al aceluiai autor.

Ar fi trebuit s citm prea mult, fie din aceast oper, fie din autorii antici folosii deAnton Dumitriu. De aceea, pentru economie de spaiu l ndreptm pe cititor laTerra mirabilis, eseu probant i convingtor.

6.6 nTerra mirabilisse arat c n Spaiul Carpatic, doctrina arhaichesychia(= linite, repaos), o tehnic similar cu Yoga, dar mai dezvoltat i mai profund, a continuat s fie practicat n Dacia i dup cucerirea unei mici pri din Dacia de ctre romani.

Acest traiisychastic, generalizat n spaiul vedismului carpatic, i-a fcut pe unii intelectuali,nenelegtorisau direct obtuzi, s declare poporul romn fatalist.

Ct este de fals aceast opinie rezult i din aceea c poporul romn, care a dat Europei limba, agricultura i alte elemente fundamentale de existen i civilizaie, a reuit s subziste, s existe circa 7 000 de ani larspntia rutilor, unde attea imperii s-au constituit i s-au destrmat, n timp cepietrele au rmas.

GigantulAristotelspunea cfericirea se msoar cu timpul liber, cu cantitatea de via la dispoziia insului.n afar de pitagorei i, eventual, cteva coli similare, nicieri ca n acest spaiu binecuvntat de Dumnezeu oamenii n-au dus un trai linitit, de tipisychastic, cu maximum de via la vrerea lor.

6.7 Pentru unisychast, viziunea occidental, care transform omul n main, deposedndu-l de umanitate, cea mai important caracteristic a speciei, apare ca rudimentar i ridicol.

Cititorul ar putea s se edifice asupra acestei realiti parcurgnd crile unorRen Gunon(Orient i occident, care vede criza lumii occidentale nlipsa de tradiiii de adevruri revelate, pe careR. Gunonle caut n Orient),Hermann von Keyserling(care recomand un nou ideal de nelepciune, rezultat din observarea gndirii orientale),Oswald Spengler(care consider c rsturnarea valorilor este cauza principal a crizei culturii occidentale). n perioadele de cretere ale unei culturi, normele de via i cultul valorilor snt trite instinctiv, firesc, n timp ce n perioadele de decaden, de apus ale unei culturi se recurge la teoretizri, la speculaii abstracte asupra valorilor, deoarece acestea nu mai exist n mod real etc.

Este deajuns ca cineva s se aplece asupra culturii occidentale, n evident declin, i asupra celei orientale, care mai gsete resurse n tradiii, n valori morale autentice, organice, i-i va da seama ct dreptate au iR. GunoniO. Spengleri alii.

Activitatea occidentului, cruia i e total strinhesychasma, este guvernat de o logic morbid: pentru toate actele sale, unele absurde, occidentalii caut premize care s le justifice. Dar astfel de acte snt oarbe(46, p.15).

7Crci(un) = srbtoarea crcilor de aur

7.1 Asocierile mentale ale omului din zorii societii umane erau simple, directe, uor de reinut prin transmisia oral, scrisul neexistnd sau nefiind de uz curent.

Srbtoareacrcilorde aur se regseste n multe zone din Europa, dar numai n spaiul de formare a popoarelor europene i-a pstrat numele su primitiv (v. 6.3).

Ce crci au putut determina stabilirea uneia din cele mai vechi, mai importante, mai pitoreti, mai bogate n obiceiuri populare srbtori ale anului?

Este vorba decrcile sacre, avndputeri magice, strict necesare vieii oamenilor i animalelor, aa-numitelecrci de aurcunoscute n etnografie sub titulatura genericacreanga de aur(v. i 4.2, 4.4, 4.5 passim).

7.2 Crcile sau creanga de aur, pe numele suvscul, este un arbust, permanent verde-verde glbui, care crete ca parazit pe diveri arbori: stejar, fag, brad alb, mesteacn, tei, mr, pr etc.

7.3 Din antichitate ne-au rmas puine meniuni, dar lmuritoare.

LaVergiliu(70-19 .e.n.),vscul, ale crui frunze de un verde pal aduc la culoare cu aurul (42, p. 510), are puterea de a-i asigura luiEneacltoriani ieirea viudininfern (Eneida, CVI, v.175-211-898), fapt de neconceput n absena crcii miraculoase (v. i 4.5, p.165-166, 172).

Pliniu cel Btrn(23-79 e.n.), nNaturalis Historia(CXVI) scrie c Druizii, sacerdoii celi, socoteauvscul(craca de aur)o plant sacr, capabil s vindece toate bolile, avndvirtui magice. i culegeau, iarna, cu mare solemnitate, frunzele i fructele, ntr-o anumit noapte, n ajunulCrciunului(4.5, p.169, 170) deoarece, credeFrazer,Crciunul nu este dect o veche celebrare pgn a solstiiului de iarn dup un anumit ritual: un preot mbrcat n alb se urca n stejarul din care se recoltavsculi-l tia cu o secer de aur. Crcile tiate nu trebuiau s ating pmntul i erau adunate ntr-un tergar alb (v. i 34, p.12; 35; 37, p.10; 40, p. 70, 41, p. 23 etc.).

Druizii credeau c nimic nu este mai sacru dectvsculi stejarul pe care acesta crete(4.2, p. 56).

Este vorba de un ritual, destinat unei anumite zile, n vederea obinerii unuipanaceu, motenit din strmoi, inut cu religiozitatea cuvenit n spaiul romnesc.

7.4 La Romni, n spaiul de formare a umanitii istorice, srbtoarea crcilor de aur este prznuit cu aceeai grij i cu acelai fast, chiar dac semnificaiile primordiale, multimilenare, s-au diluat ori s-au pierdut.

Iat cum vede un francez atmosfera zilelor deCrciunn Romnia, la sfritul secolului trecut:

Les jours fris par excellance sont le 25, le 26 et le 27 (dcembre). Ces trois jours durant, plus personne ne travaille, ne vend, ni nachte.[]Les boulangeries sont fermes, les usines chment, pas un journal ne parait. Le pape pourrait mourir, le czar tre cartel,Padelewskisvader, Ischia crouler sous terre, que le grand public nen saurait rien [] les facteurs aussi ont cong. Il nest pas demploy, de commis, de domestique, femme ou homme, qui ne sarrange avoir vacances ces jours-l, se faire congdier sil le faut, jour de frie et liesse gnrales rminiscences lointaines des Bacchanales, de ce retour annuel lge dor du bonSaturn, que ftaient les Romains et durant lequel esclaves et matres voulaient se sentir, lespace dun matin, gaux devant la joie.Assurment, ce nest plus au cri dIoSaturnalia que souvrent les rejouissances d prsent, mais cest tout comme; car les Roumains ont aussi leur appel la fte, Auguilan neuf(49, p. 5).

n preajma Crciunului, oamenii i procur mcar o crac devsc(crac de aur) pe care s-o aib n cas ntreCrciuni Anul Nou.

S-a pstrat din vremi imemoriale credina ccraca de auraduce noroc, c le merge bine n anul urmtor celor care stau sau se srut sub craca devscn noaptea deCrciuni/sau n noaptea de Anul Nou (v. i 21, p. 245, 40, p. 70, 47, passim etc.). Din aceste credine, altdat de uz comun n toat Europa (v. i 47, passim) s-au mai pstrat ici-colo unele relicte:Dac nu evsc, nu e nici noroc, spun ranii din ara Galilor, de exemplu (4.5, p. 86).

O manifestare cu acelai scop este uratul cuSorcova, n care, nainte vreme, urarea se fcea n timp ce corpul celui sorcovit era atins ritmic cucreanga de aur(crcidevsc), nu cu flori artificiale, din hrtie, ca astzi, cum reine, n exclusivitate, Dex-ul, ceea ce ascunde semnificaia i imaginea real a obiceiului.

De unde hrtie i flori artificiale cu milenii n urma? Urarea copilului cusorcova(reprezentare a anului nou) nu se putea face dect cucrcidevsc, interpretate i ca talisman, ccinu se cunoate o alt plant purttoare de noroc cavscul(v. i 41, p.23).

7.5 Cum era de ateptat, credinele referitoare la virtuilecrcii de aurse regsesc n toat Europa, populatpar des migrations loignes dans lespace et dans le temps(v. 6.3) din habitatul de formare a popoarelor i limbilor europene.

7.6 SirGeorge James Frazer, autorulCrengii de aur, o semi-istorie a rspndirii mitologieivscului, n 13 volume, (v. ref. 4.1-4.5, un rezumat al operei) i-a construit cucraca de aurun propriu nimb mitologic, nejustificat. n fond,Frazereste un simplu compilator al unor informaii fixate n biblioteci, rmas la nivel descriptiv, cu o sistematizare defectuoas, cu repetri numeroase i suprtoare. n ce privete interpretrile sale, calificativulmrginitdat deVasile Lovinescuni se pare ndreptit:i ca s nu lipseasc profanarea nici aici,Creanga de aurservete de emblem celei mai importante pri a operei luiJ.G. Frazer(The Golden Bough)n mrginita interpretare pe care o d miturilor, redus exclusiv la fenomenul de primenire a naturii(41, p.15-16).

Fiind un ins de bibliotec,Frazers-a ndeletnicit cu excerpte din scrierile altora, fr s vad mai departe. Opera sa ignor tot ce nu era scris n limbile occidentale. De aceea, spaiul romnesc, straveche vatr etnic i folcloric, din care provin cel mai multe din relictele pe care le nsileazFrazern volumele sale, nu apare n ele dect cu referire la saii i iganii din Transilvania i cu totul ntmpltor i la romnii din Transilvania (f. rar), exclusiv pe baza scrierilor unor autori germani.

De aceea opera sa las impresia de improvizaie, de bazar cu de toate i de peste tot, n care ideea crii, dincolo de colecia de relicte, nu se vede. n compendium cel puin, regretabil pentru o opera care se vrea tiinific, nu se fac trimiteri la sursele care au furnizat materia operei sale.

Cu toate defectele majore ale acesteia, nedispunnd de sursele folosite deFrazer, am fost nevoii s recurgem la lucrarea sa pentru a stabili, mcar parial, unele din atributele care au fcut faimacrcii de aur.7.7 Informaiile disponibile n credinele populare din diverse timpuri i locuri atest c frunzelor tinere i ramurilor devsc(crcilor de aur) li se atribuiau puterile prezentate n continuare:

a. deschiderea porilor infernului i asigurarea ieirii, viu i nevtmat, din mpria subpmntean(42, C. VI)

b.leac pentru toate numelevsculuin celta modern din Bretania, }ara Galilor, Irlanda i Scoia (4.5, p. 83) sauremediu universal(4.5, p. 78, 83),bun la toate, panaceu pentru toate relele(4.5, p. 80)

c. remediu pentru toate bolile copiilor (4.5, p. 82); se aga la gtul copiilor pentru a-i feri de rele (4.5, p. 83); se pune n leagnul pruncilor pentru a-i apra de vraja znelor, ca s nu-i transforme n elfi (4.5, p.164)

d. vindec (toate) rnile i ulceraiile (4.5, p. 78, 83, 172)

e. leac contra epilepsiei (4.5, p. 78, 83, 84; 21, p. 251)

f. antidot mpotriva otrvurilor (4.5, p. 78, 83)

g. leac pentru multe suferine (4.5, p. 79); ferete oamenii i animalele de rele (4.5, p. 86)

h. stimulator (4.5, p. 79), leac contra sterilitii, ajut femeile s aib copii, fecundeaz animalele sterpe (4.5, p. 78, 79, 80).

O legtur devscdat primei vaci care a ftat dup anul nou asigur o producie sporit de lapte (4.5, p. 85).

i. asigur rod bogat grdinilor (4.5, p. 80), grbete creterea recoltei i o ferete de neghin i de parazii (4.5, p. 86, 91)

j. o crac devscpe prag alung visele rele (4.5, p. 85), o crac sub pern aduce vise prevestitoare (4.5, p. 86, 171), iar o floare sub pern l arat n vis pe cel care o va cere de nevast pe fat (4.5, p.171)

k.vsculstinge focul (4.5, p. 79, 84), apar contra trznetului i fulgerului (4.5, p. 85); o crac devscatrnat de tavanul odilor protejeaza mpotriva relelor n general i a incendiului n special (4.5, p. 84, 85, 163).

l. ofer protecie eficace mpotriva vrjitoriei i a magiei (4.5, p. 85, 89, 167, 173)

m. asigur succes la vntoare (4.5, p. 83)

n. deschide toate broatele (4.5, p. 85)

o. se poart ca talisman la rzboi (4.5, p. 80)

p. descoper comorile ngropate (4.5, p.167-172)

q.vsculeste considerat nemuritor (4.5, p. 94), viaa stejarului fiind nvsc(4.5, p.162);vsculsacru este czut din cer, iar tot ce crete pe stejar este trimis din cer (4.5, p. 81, 177).

Aceast simpl enumerare de virtui mitice d dimensiunea importaneivscului, acrcilor de auri justific organizarea unei mari srbtori n cinstea acesteiplante-zeitate bunpentru oamenii din aurora istoriei, planta care le asigura soluii salutare pentru grijile, durerile i nevoile lor. Aceast srbtoare a fost dedicat moilor aductori de leacuri salvatoare.

Iat i o referin recent:En Occitanie surtout en Rouergue comme dans une grande partie de la Roumanie, on croit encore que legui(vscul)apporte le bonheur la maison dans laquelle il se trouve(Mitu Grossu,Occitan et roumain, p. XV).

7.8 Pe lng virtuile, mai mult sau mai puin, mitice, reinute deFrazer, medicina popular romneasc folosea i, pe alocuri, folosete nc (21, p. 251):

a. ceai din frunze devscde pe pr contra astmului;

b. frunzele i fructele pentru bi contra durerilor reumatice;

c. ceai din frunze, n emfizem pulmonar i tuberculoz pulmonar, dar i contra crampelor i contra epilepsiei;

d. ceaiul dinvsc, pir i flori de pducel, luat de trei ori pe zi, cte o linguri nainte de mas, este recomandat contra hipertensiunii;

e. un extract, realizat cu rachiu, se lua ca fortifiant;

f. ramurile devscde stejar se fierbeau, iar decoctul se bea, pe nemncate, contra vtmturilor;

g. vrfurile crcilor se uscau, se pisau, se amestecau cu sare i se ddeau n mncare mieilor care aveau viermi n nas;

h. Se mai folosea:

n boli femeieti;

n boli asmatiforme, n epilepsie i ca hipotensiv;

n hrana animalelor, ca s se ngrae;

Cuvsccoloreaz podgorenii uica n galben.

i n medicina modern i se recunoscvsculuinumeroase virtui terapeutice. Astfel, n boli interne este considerat: hipotensiv puternic, cardiotonic, antimitotic (cu aciune antitumoral, utilizat n anumite forme de cancer), cobortor al ritmului cardiac, antispasmodic etc. De aceea este utilizat n: ateroscleroz, afeciuni cardiace, hipertensiune arterial, tulburri renale cauzate de hipertensiune, tumori, inclusiv de natur canceroas, tahicardie, tuse convulsiv, astm, sughiuri persistente (45, p.192, 193).

Pentru alte ntrebuinri n medicina naturist, a se vedea i referinele: 38, p. 334-336, 39, p. 47, 44 i 96 etc.

Dup cum se vede, unele utilizri alevsculuin medicina popular i n etnobotanica romneasc nu snt cunoscute deFrazer.

Biochimia contemporan a stabilit cvsculconine ca principii active: saponozide triterpenice, alcooli (viscoli), amine (colina, acetilcolina), aminoacizi, vitamine (C i E), glicozizi, polipeptide (viscotoxina).

Aciuni farmacologice: hipotensor accentuat, vasodilatator coronarian i periferic, antispasmodic.

Recomandri majore: hipertensiune.

Alte recomandri: ateroscleroz i tulburri circulatorii, crize de astm, tuse convulsiv, sughiuri persistente, migrene (legate de creterea tensiunii).

Ecologie, rspndire: Vsculcrete, ca semiparazit, pe aproape toate speciile de foioase, mai rar pe conifere, putnd aprea i pe arbori fructiferi (cire, prun, mr, pr). n Romnia este rspndit n toat ara, mai ales n Transilvania (toate judeele, dar n special Cluj, Slaj, Bihor, Braov, Mure) ceea ce explic rspndirea cunotinelor i utilizrilor sale n Europa postneolitic, Transilvania i zonele pericarpatice constituind n neoliticOfficina gentium.

Datele de biochimie, farmacologie, ecologie de mai sus dinGhidul plantelor medicinale uzuale, v. ref. 52, p. 38.

Spre deosebire devsculde stejar, venerat la celi .a., care are frunze cztoare,vsculmedicinal folosit n Spaiul Carpatic este verde i peste iarn.

n Spaiul primordial al Europei, cel Carpatic, pe ambii versani ai lanului Carpatic, se gseau numeroase mnstiri n care vieuiau, dup principiile dreptii, sihatri-isihati carpatici care aveau unele cunotinte de fitoterapie. ntr-o ar acoperit n proporie de cca 79% de pduri (Pdurile Romniei, p.163), cu sate rare, ierni grele i lungi, iarna mai ales, datorit lipsei fructelor i legumelor verzi, lipsa de vitamine era acut, iar n absena din alimentaie a vitaminei C, oamenii acelor timpuri se mbolnveau de scorbut. n aceste situaii, isihatii carpatici recoltau crci devsci le duceau n sate, nvndu-i pe oameni cum s le foloseasc, pentru ei i pentru animalele lor (decoct, infuzie, tocarea i mncarea frunzelor verzi crude) pentru a se vindeca de aceast boal cumplit, nainte de a se cunoate existena vitaminei C.

Un astfel de clugr, purtnd n spinare desaga doldora cu crci sacre, era numit de steni Moul cu crci sauMo Crciun.

Din cele prezentate n acest studiu, rezult c srbtoareaCrciunului, aCrcilor sacre, vindectoare, a fost instituit, demult, n preistorie, ca reflex al unui aspect existenial vital. Nu se gsete nici o legtur cu vreo natere.

Astfel de legturi, dar artificiale, apar trziu, pe rmurile Mediteranei, unde inexistena de ierni aspre fcuse ca sensul originar al srbtorii s cad n uitare, datorit schimbrii condiiilor de mediu.

B I B L I O G R A F I E

1CASELLI, D.Crciunul la diferite popoare, Bucureti, Institutul de Arte grafice i editur Minerva, 1915, 118 p.

2BRAIA, Ion(Preot Prof. Dr.)Dicionar de teologie ortodox, Ed. Institutului Biblic i de misiune al Bisericii Ortodoxe Romne, 1981, 400 p.

3SOZOMEN,Istoria bisericeasc, Bucureti, Tipo-litografia crilor bisericeti, 1897, 384 p.

4Frazer, George James.Creanga de aur, Ed. Minerva, 1980.

4.1 vol. I, 284 p.

4.2 vol. II, 334 p.

4.3 vol. III, 352 p.

4.4 vol. IV, 318 p.

4.5 vol. V, 318 p.

5POPOVICI Euseviu.Istoria bisericeasc universal(traducere din limba german), Bucureti, Tipografia crilor bisericeti, 1925.

5.1 vol. I, 458 p.

5.2 vol. II, 438 p.

6ROSETTI, A.La linguistique balkanique, Bucureti, Ed. Univers, 1985, 484 p.

7DENSUIANU, Ovid.Istoria limbii romne, Bucureti, Ed. tiinific, 1961.

7.1 vol. I, 320 p.

7.2 vol. II, 456 p.

8RAPSON, E.J. (edited by).The Cambridge history of India, volume I Ancient India, Cambridge, At the University Press, 1922, 8 vol. 8.1: vol. I, 822 p.

9GHEORGHE, G.Elemente arhaice n spiritualitatea popular romneasc, n Revista de Etnografie i Folclor nr. 1/1988, p. 47-62. etc.

10MUU, GH.Din mitologia tracilor, cap.Vestigii ale cultului solar: Crciunul, Bucureti, Ed. Cartea Romneasc, 1982, 194 p.

11PAMFILE, T.Srbtorile la romni. Crciunul, Bucureti, 1914.

12BAYET, Albert.Istoria Franei(traducere din francez), Bucureti, Ed. Forum, f.a.

13SADOVEANU, Mihail.Creanga de aur. The Golden Bough; ediie bilingv romno-englez, Bucureti, Ed. Minerva, 1981, 398 p.

14MIHIL, G.Dicionar al limbii romne vechi(sfritul sec. X, nceputul sec. XVI), Bucureti EER, 1974, 348 p.

15BOLOCAN, Gh. et al.Dicionarul elementelor romneti din documente slavo-romne, Bucureti, Ed. Academiei, 1981, 370 p.

16GETICUS.La Dacie hyperborenne, Puiseaux, Ed. Pardes, 1987, 134 p.

17 x x xAtlas pentru istoria Romniei, Bucureti, E.D.P., 1983.

18CANDREA, I. Aurel.Folclorul medical romn comparat.Privire general.Medicina magic, Bucureti, Casa coalelor, 1944, 478 p.

19 x x xA magyar nyelv trtneti etimolgiai sztra, Budapest, Akadmiai Kiad, 1970, vol. II.

20ZANNE, A. Iuliu.Proverbele Romnilor, Bucureti, Editura Librriei SOCEC & Comp., 1895 1912, 10 vol.

20.1 vol. I, 1895, LXII+768 p.

20.6 vol. VI, 1901, XXV+776 p.

21BUTUR, Valer.Enciclopedie de etnobotanic romneasc, Bucureti, E.S.E., 1979, 282 p.

22BORZA, Al.Dicionar etnobotanic, Bucureti, Ed. Academiei, 1968, 320 p.

23SIMONESCU, Dan(studiu i texte de )Literatura romneasc de ceremonial. Condica lui Gheorgachi, 1726, Bucureti, Fundaia Regele Carol I, 1939, 334 p.

24MIKLOSICH, Fr.Lexicon Palaeoslovenico-Graeco-Latinum, Vindobonae, Guilelmus Braumueller, 1862 1865, 1 171 p.

25DUMITRIU, Anton.Cartea ntlnirilor admirabile, Bucureti, Ed. Eminescu, 1981, 318 p. Cap. Terra mirabilis sau ntlnirea cu pmntul natal, p. 280-315.

26DUMITRIU, Anton.Retrospective, Bucureti, Ed. Tehnic, 1991, 248 p.

27PAPAHAGI, Tache.Dicionarul dialectului aromn, general i etimologic, Bucureti, Ed. Acadmiei, 1963, circa 1 300 p.

28LAUMONIER, Jean.La nationalit franaise. Les hommes, Paris, Chamuel Editeur, 1892, 382 p.

29STRABON.Geografia, Bucureti, Ed. tiinific:

29.1 vol. I, f.a., 736 p.

29.2 vol. II, 1974 868 p.

29.3 vol. III, 1983, 782 p.

30HESIOD.Opere, Bucureti, Ed. Univers, 1973, 112 p.

31 x x xDicionarul Acadmiei RomneTomul I, partea II, lit. C, Bucureti, Tipografia ziarului Universul, 1940.

32ELIADE, Mircea.Istoria credinelor i ideilor religioase, Bucureti, ESE, 1986, vol. II, 526 p.

33DUBY, Georges.Arta i societatea 980 1420(traducere din limba francez), Bucureti, Ed. Meridiane, 1987, 2 vol.

34SHARKEY, John.Mystres celtes, une religion de linsaisissable, (Traduit de langlais) Editions du Seuil, 1975, 96 p.

35CANDREA, I.A., ADAMESCU, Gh.Dicionarul enciclopedic ilustrat, Cartea Romneasc, Bucureti, 1931, 1 950 p.

36VULCNESCU, Romulus.Mitologie romn, Editura Acadmiei, 1985, 712 p.

37ROSIER, W.Histoire illustre de la Suisse, Genve, Librairie Payot, 1926, 224 p.

38POPESCU, Marin(Marius).Galenoterapia(Vindecarea bolilor prin ierburi), Bucureti, 1943, 365 p.

39DECAUX,Franois.La mdecine par les plantes, Paris, Editions Duchartre, f.a., 95 p.

40OPRI, Tudor.Bios, Bucureti, Ed. Albatros, 1987, vol. II, 366 p.

41LOVINESCU, Vasile.Creang i creanga de aur, Bucureti, Ed. Cartea Romneasc, 1989, 408 p.

42VIRGILIUS,Publius Maro,Oeuvres, Paris, Librairie Hachette, 1919, 902 p.

43BRBULESCU, C.Analiza istoric a basmului romnesc Fata cu minile tiate(Ath. 806), n Revista de Etnografie i Folclor, Bucureti, 1966, p. 27 40.

44PRVU, Constantinet al.Cluz n lumea plantelor i animalelor, Bucureti, Ed. Ceres, 1985.

45ALEXANDRU PEIULESCU, Maria i POPESCU, Horia.Plante medicinale n terapia modern, Bucureti, Ed. Ceres, 1978, 305 p.

46DUMITRIU, Anton.Orient i Occident, Bucureti, 1943, 202 p.

47BITARD Adolphe.Srbtoarea Crciunului la diferite popoare(Traducere din limba francez de A.I. Theodor), Buzu, Librria i Tipografia I. Clinescu, 1922, 33 p.

48A.C.(Pr.).Din datinele noastre strmoeti i cretineti, la Crciun i Anul Nou, Brila, Tipografia Romneasc, 1925, 22 p.

49BACHELIN, Leo.Chansons de Nol en Roumanie. n volumul Nol en pays neuchatelois et sur terres etrangres, Nol 1891, Neuchatel, Attinger Frres Editeurs, 1891, 12 p.

50MLLER, Eugen.Le jour et les trennes, histoire des ftes et coutumes de la nouvelle anne chez tous les peuples, dans tous les temps. Ouvrage illustr de 200 gravures daprs les documents autenthiques anciens et modernes, Paris, Maurice Dreyfous Editeur, 540 p. + 1 pl.

51BACHELIN, Leo.Nol en Roumanie. Esquisse folkloriste(extras), Neuchatel, 1895, 39 p.

52CRCIUN, Florentin,ALEXAN Mircea i ALEXAN Carmen.Ghidul plantelor medicinale uzuale, Bucureti, Recoop 1988, 240 p.

53DEVOTO, Giacomo.Storia della lingua Romena e storia linguistica della Romenia(din volumul Origini indeuropee), ap.Omagiu lui Iorgu Iordan, Ed. Academiei R.P.R., 1958, p. 235 240.

54HASDEU, B.P.Sic Cogito, Ed. Scrisul Romnesc, Craiova, 1991, 256 p.

55KPECZI, Bela(Ed.)Histoire de la Transylvanie, Budapesta, Akademiai Kiado, 1992, 743 p.

56BARTK, Bla.Melodien der rumnischen Colinde(Weinachtslieder), 484 Melodien mit einem einleitenden Ansatz, Viena, 1935.

57ALEXANDRU, Tiberiu.Bla Bartk despre folclorul romnesc, Bucureti, 1958.

58BARTK, Bla.Cntece poporale romneti din Comitatul Bihor(Ungaria), Bucureti, 1913.

PAGE 21