Organele de Ocrotire a Normelor de Drept

y<e

O• Vi

WO

D U M I T R U R O M A N T A T I A N A V ' l Z D O A G Ă A N D R E I G R I G O R I U

ORGANELE DE OCROTIRE A NORMELOR DE DREPT

I C i i l B G I U L D E C R I M I N O L O G I E

B I B L I O T E Î

s m *

V

41 | 3

£2 tto t m * '

C A f î T J E » 1

Ultimi Corilor, str B u c u r a i , nr. ChlţirtAU, MD201Z r a i / l a i ; 03Sfl»<Jfe07. le|,: & i 77 39, E-mail; c a S - r ® mdl.net Edifura Code* 2000, SUL, ttr, Toiimnci. ni. 24, sectorul 2 Bucureşti Tet,/!«: 01/210 00 SI. GSM. OSi 30 49 15. Difumm:

Bucur$şti: si r. Toamnei. (if. 24.

T e i / t t a : , O T # l C W 5 l G 5 U : W 30 4 9 15

Chişinău: brf. M I ICGJ col BA»In, nr. 9, sactoful Ciocanii. Tal.: 0 2 2 / 3 4 64 61.

Cărţile CARTlEfi pui fl procUrato tn [oale htirArlila btinodfn HsmAnlq ţr Ropublica MoSdchin U B R Am ILE CÂRTI ER

.Ca» C ă r ţ i i b u . Mirnea col aaWfl, .nr. 9. CdişirHu. Toi. W 64 61 UbrStis din Hol, atr. Sucu r i j, nr. 63, j^Jlţinâu. Te I 10 Ou

Elaboram de urcolact lvdft uutofi, niaîtjri ni Catedrei da DRAIJI Procesual P u i a l ţ i C M r al lBiea A Fa-i u! I . . : C Oi •: ;JI JE LTmve RSIIrn [fa Sta! d =n Dtoldnvfl cc::r u n h . dr. D. Fiu ; un (CD[, >. im IV, Vili, IX, X, Xll jţH0,, loc. superior unw. I .WidoagA (cap li. v ; i . I I . « n ( u w . ^ . A Gri'goriu (cap, vil)

ten io i : Valenllrt Gu(u Coperla leriei: VitalioCoroban

Coperta; Vf talia Ccroban Desiijn. LurntnijB Ermuradu, VcioNa Oi imi i faţca

P i u M s a r e d a toni: Wplorfa ftjmftraţeu

Tehnoredactare t e m p o r i z a t a ; Vicloria Ovmttraţcu f'neprcss. Eduura Csi tiai Tipar: Combinatul Paligraiic

© Dumitru Romati. TaUans WadoB^. ' i indnf l Grigort i , 2001, p m t m [Jiivcnta adi[ia

Acaasta ediţie a a p l i ut [n 2001 la Edilura Ca MM* Toata dreplijnli>n?êrva!c.

Acca-iîfl lucrart' a I a u p u b ţ « t â cu sptjjilitil Fundaţie) Soios Moldova Jn&tKu(ului punlru Pal h o L.egisîaiiva ţ\ Consiituţlonpl^fcOLPIJ, Budapesta.

Gfigorfu Ajittwi, Rumân Oumttfji, VtodoffjA Tatiana. OrQanole et$ ocrotim a normoleţ.dedrotiţ.Êil r Cartier 2001. 25Q pan.

ISHN 9 9 7 5 - 7 3 - 1 2 2 - 0

Volumul in ctiual r.rsic prima încercare de la r'fjiruiîtv: de a elabora un curs privind ornant:In dc ocrotire a normelor de dreptK'7jnWiVjt Moldava, in lucian: f elucidate o scrin dej u oblemc CU privire ta apari ( in, emlti [ta, or ni za rea ţi aci ivi tu te a inş&nîelor judecătoreşti, olanelor procuraturii, organelor poliţ&tieşţi, avocaturii, cot a na tul ui ţi altor Qrştifie ce con tr dane ta consolidarea tegâtîtlîţii apfyJrii drept uri lor. libertăţilor ii intereselor prigoanelor fizice şi juridice. Eu este destinata, în primul rind, fhalenIilor de la Facultatea de Drept, precum ţi tuturor Şef or ce se m ferecam de mecanismul statului şi aplicarea dreptului.

S u m a r

C A P I T O L U L J. D I S P O Z I Ţ I I G E N E R A L E P R I V I N D

D I S C I P L I N A " O R C A N E L E t)E O C R O T I R E

A N O R M E L O R DF DKEPT" 11

§1. Ob iec tu l şi scopul discipl inei "Organe le do ocrotire

a normelor ilc drept" . . I i

L I . Noţiunea şi conţinutul obiectului disciplinei I I

1.2 Scurt istoric privind apariţia ţo evoluţia disciplinai .... 12

1.3. Scopul disciplinei 13

§2. Structura, sistemul şi izvoarele discipl inei

"Organe le de ocrotire a normelor de drept" . 1-1

2.1. Structura şi sistemul disciplinei 14

2.2. Izvoarele disciplinei 15

§3. Corelaţia noţ iun i lor "legalitate", "ordine legal,1",

"ord ine pub l i c ă " şi "stat de drept" 18

3.1 Conceptul legalităţii, ordini i legale

şi ordini i publice 18

3.2. Conceptul "stat de drept" şi corelaţia acestuia

cu noţiunile: legalitate, ordine legală şi ordine publică 19

§4. S is temul organelor de ocrotire a normelor de drept

şi activităţile în făp tu i te 21

4.1. Definiţia şi clasificarea organelor dc ocrotire

a normelor de drept 21

4.2. Activitatea de ocrotire a dreptului şi formele ei 23

§5. Interacţiunea organelor de ocrotire

a normelor de drept 27

5.1. Autoritatea judecătorească in raportcu autoritatea

legislativă şi cea executivă 27

5.2. Autoritatea judecătorească şi Curtea

Constituţională 29

5.3 interacţiunea instanţelor judecătoreşti cu organele

procuraturii, organele de urmărire penală, cu avocatura

şi avocatul parlamentar 31

CAPI l 'OLUL H . JUSTI | IA Şl PR INC IP I I LE El

D E M O C R A T I C E 32

§1. Noţ iunea do justiţie şî particularităţi le ei 32

§2. Pr incip i i le justiţiei, noţ iunea, importanţa

şi clasificarea lor 37

•I

fP. Pr incipiul legalităţii 39

III. în făptu i rea justiţ iei n uma i de instanţele de judecată ... 41

fj'i. Pr inc ip iu l egalităţi i în faţa legii şi autorităţi i

)iidccătorcşti 42

fit». Independenţa , imparţial i tatea şi inamovib i l i ta tea

judecătorilor 44

(17. Accesul l iber la justiţie 47

||K. Colegial itatea şi unipersonal itatea examinări i cauzelor

in instanţele judecătoreşti 48

Egalitatea părţi lor şi caracterul contradictoriu

.îl dezbaterilor judiciare 50

'»ll). Prezumţia de nevinovăţ ie 52

ţi11. Publicitatea dezbateri lor judic iare 54

li 12. Dreptu l la apărare 55

|il I olosirea căilor de atac in procesul de înfăptu ire

.i justiţiei 58

?i 14. L imba de procedură şi dreptul la interpret 61

( AP ITOLUL I I I . O R G A N I Z A R E A J U D E C Ă T O R E A S C Ă

Şl O R G A N I Z A R E A JUSTIŢIE I 62

|il Aspecte istorice pr iv ind evoluţia organizări i

Judecătoreşti in Mo l dova 62

I I . Organele judecătoreşti pînă la formarea statului

independent Republica Moldova 62

I 2. Organele judecătoreşti d upă proclamarea

independenţei Republicii Moldova 65

, Sistemul judecătoresc 67

'). I. Definiţia şi particularităţile sistemului judecătoresc.... 67

'?. 2. Caracteristica elementelor sistemului judecătoresc

al Republicii Moldova. . . 70

fi l. Organizarea justiţiei 73

VI Gradele de jurisdicţie 73

Y2 Alte modalităţ i de examinare a cauzelor judiciare 75

< A IMTOLUL IV . INSTANŢELE J U D E C Ă T O R E Ş T I 77

||l. Judecătorii le 77

I I. Componenţa judecătoriilor 77

I Competenţa judecătoriilor 78

li.' Tr ibunale le 78

? I Componenţa tribunalelor 78

? -!. Competenţa tribunalelor 79

5

§3. Curtea de Apel - 80

3.1.Componenta Cuinii de Apel 80

3.2. Competenţa Curţi i de Apet 80

§4. Curtea Supremă de Justiţie S t

4.1, Componenţa şi structura Curţii Supreme de Justiţie ... 81

4.2, Sarcinile şi atribuţiile Curţ i i Supreme de Justiţie 84

4.3, Competenta Colegiilor si Plenului Curţi i Supreme

de Justiţie 84

4.4 Importanţa hotărîrilor cu caracter explicativ

ale Plenului Curţi i Supreme de Justiţie 85

4.5. Judecătorii asistenţi 87

4.6. Direcţiile, cancelaria şi poliţia Curţii Supreme

de Justiţie 87

4.7. Consil iul Ştiinţific Consultativ de pe lîngâ Curtea

Supremă de Justiţie 89

§5. Instanţele judecătoreşti mi l i tare . 90

5.1. Judecătoria militară ; 90

5.2. Competenţa Curţi i de Apel şi a Curţii Supreme

de Justiţie in cauze militare 90

§6. Instanţele judecătoreşti economice . 91

6.1. Judecătoria economică de circumscripţie 91

6.2. Judecătoria Economică a Republicii Molodva 91

6.3. Competenţa Curţii Supreme de Justiţie in cauze

privind litigii economice 93

CAP ITO l .UL V. A D M I N I S T R A R E A J U D E C Ă T O R E A S C Ă

ŞI O R G A N E L E C H E M A T E SĂ A S I G U R E R E A L I Z A R E A

POL IT IC I I DE STAT ÎN SFERA JUSTIŢIEI 94

§1, Corpu l magistraţilor şî persoanele asimilate acestora .. 94

1.1. Magistraţii, persoanele asimilate acestora

şi vechimea in magistratură 94

1.2, Drepturi le şi obligaţiile magistraţilor 95

§2. Cond i ţ i i l e necesare şi m o d u l de numi re în funcţie

a judecători lor 100

§3. Clasele de calificare şi atestarea judecătorilor.............. 104

§ î . Răspunderea discipl inară a judecătorilor....... 107

§5. Suspendarea, eliberarea d in funcţie şi demis ia

judecătorulu i 110

§6. Cons i l i u l Super ior al Magistraturi i 1 13

§7. Colegiu l de Calif icare şi Co ieg iu l Disc ip l inar 116

§6. Min is teru l Justiţiei 119

6

H, |. Funcţiile Ministerului Justiţiei 119

M.2. Structura aparatului central al Ministerului Justiţiei

tyi .itribuţiile sale, ............................... 121

( A P I T O L U L VI . P R O C U R A T U R A 124

r,t Scurt istoric pr iv ind instituţia procuraturi i 124

ii .' Dirccţi i le pr inc ipa le de activitate ale procuraturi i ...... 130

ii i Principi i le fundamenta le ale organizări i

i .u'tivit.Uii procuraturii ,..,.,.„.........., 132

1 Unitatea şi centralismul organelor procuraturii 132

I.2. Principiul legalităţii 134

• V Principiul independenţei 134

5 l Principiul publicităţii 135

• • Dcpolitizarea în organiiiarea şi activitatea

procuraturii ..,...,..,.>.,„, 136

•i'l, Sistemul şi modu l de formare a organelor

l<i IK arături i 136

1 I Procuratura Generală 1

1.7 Procuraturile teritoriale şi specializate ...141

'i'« Supravegherea exercitata de procuror .....143

I Supravegherea respectării legilor de către organele de

urmărire penală (organele de anchetă prel iminară

i cercetare penală) 143

- 2 Supravegherea executării legilor în locurile de

ur iuz iune , dc executare a pedepsei şi a altor măsuri de

.. mslTîngcrc stabilite de instanţa judecătorească, precum şi

ni instituţiile de psihiatric judiciară 145

M> t ontr ibuirea procurorulu i la înfăptu irea justiţiei

IM instanţele judecătoreşti 145

||7 Cadrele Procuraturii 148

. 1 Cerinţele înaintate faţă de persoanele numi te

in funcţiile de procuror şi anchetator 148

72. Atestarea cadrelor 149

. 1. Gradele de clasificare şi gradele speciale militare 151

l Stimularea şi răspunderea disciplinară

i procurorilor şi anchetatorilor 153

i M l l 'OLUL V IL O R G A N E L E D E U R M Ă R I R E

I'l NAI A 157

l|l Noţ iun i introduct ive pr iv ind urmărirea penală 157

i," 1 i luri le urmărit penale 15B

7

S3. Organele de cercetare penala şi organele

de anciletâ preHminară

CAP ITOLUL VHL O R C A N E L E POLIŢIENEŞTI Z163

SL A*pe<w istorice pr iv ind organele pol!ticne?ti 153

1.1- Organizarea poliţienească

m p ri tic i pa tel l.' Romă noş ti

('V018 î W f y * ^ r | w î n Perioada ' j n t e t e i t â

(V940 -S199(!) ^ f l C e r i ! o r i n t c r n e î n R c p^ i iM M o l d X t l V e S

§2, Min isteru l Afaceri lor Infern» L n

M Sateinile M A I l î n

2.2. Funcţiile MA I Î Z

2.3. Structura M A I . . . "

v - s w » :.:::;:::::::::;:;::;:::;:;;::;::;:;:;;;;;;;;;;;;

3.1 Etimologia noţiunilor poliţie şi miliţie 174

3,2. Sarcinile^î funcţiile pol iţi ti ' î 7 f l

33. Structura poliţiei 1 7 g §4. Trupele de carabinieri (trupele interne)

ale Ministerulu i Afacerilor Interne ( 8 1

- [ • 1. Si 1 n- i.i 1 tie, itj 1 u:ţi i k şi n t ribuţ i i i r u pel or de carabinieri l g l

i LS i rue ţ t î r a trupelor de carabinieri . . 7103

§5. Serviciul în organele afacerilor interne 183

5.1. Efectivul organelor afacerilor inieme 153

5.2. Gradele speciale ale efectivului organelor afacerilor interne _ _

53 stimularea şi răspunderea disciplinară

a colaboratorilor organelor afacerilor interne | S7

5 1. Atestarea tt > fa ho ra (orilor orga no jor

a F a CL' ri [or interne | S g

Organele securităţii stalului 150

6.1. Sistemul organelor securităţii statului 190

6.2, Serviciul dtf Informaţii şi Securitate

al Republicii Moldova i 9 2

6-3, Serviciul de Protecţie şi Poza de Su t , . . ' 7 777 ! 193

6-4- Controlul asupro activii;! [ii Organelor securităţii stabujui

* .... 19a

9

( A PI r O L U L IX. A V O C A T U R A 197

li I Aspecte istorice p r i v i nd organizarea

'il .irtivitate.i avocaţilor 197

i I Apariţia şi organizarea avocaturii in Europa 197

I .'. Aparaţia avocaturii în principatele Româneşt i 200

1 I Organizarea avocaturii în Republica Moldova 200

[i ' Avocatura şi exercîtarca profesiei de avocat 208

' I. ( aracterul avocaturii şi exercitarea profesiei

de avocat 208

' D u b î n d i r e a calităţii de avocat 211

2 încetarea calităţii de avocat....... 212

f i i Statutul avocatului - . 213

1. Drepturile şi îndatoririle avocatului 213

-1 Răspunderea disciplinară a avocatului 217

'' v Retribuirea munci i avocaţilor 218

'ii Asitenţa jur id ică şi formele ei 219

!i'. Organizarea profesiei de avocat 220

• l Principiile de organizare a profesiei de avocat şi

organele teritoriale 220

'•..'. Uniunea Avocaţilor şi organele ei 222

l A P I T O I U L X. A R B I T R A J U L 228

'i I Aspecte istorice pr iv ind evoluţia instituţiei

ubHra ju lu i 228

i' Conceptu l , natura jur id ică şi unele clasificări

iii arbi tra ju lu i 233

1 Conceptul de arbitraj 233

2.2 Natura juridică a arbitrajului 233

2.3. Clasificările arbitrajului 234

i) V Principi i le judecăţi i arbitrale 236

• l Independenţa şi imparţialitatea arbilrilor 236

3 :\ Alegea arbitrilor 237

1.3. Egalitatea părţilor 237

i I. Confidenţialitatea .. 237

I .imba desfăşurării judecăţii arbitrale 238

Vf>. Dreptul aplicabil 238

1,7. Caracterul definitiv şi executarea benevolă

a hotărîrii arbitrale 238

y

C A P I T O L U L XI. N O T A R I A T U L 239

§1. Considcrîi generale pr iv ind apariţia

şi dezvoltarea notariatului .....,..„,., 239

§2. M o d u l dc organizare şi s istemul

organelor notariatului 245

§3. Un iun i l e , asocinjii le notarilor şi camerele notariale „. 248

§4. Cerinţele inaintate faţa de candidaţ i i de notari 250

§5. Drepturi le , obl igaţ i i le şi responsabil itatea

notarului 251

§6. Modal i tă ţ i le (felurile) actelor notariale..... .....256

§7. Alte instituţi i şi organizaţ i i ce îndepl inesc

funeji i notariale 262

C A P I T O L U L XII . A V O C A T U L P A R L A M E N T A R 263

§1. Apariţia şi dezvoltarea instituţiei ombud-sman-ulu i

(avocatului parlamentar) 263

§2. Natura jur idică a avocatului parlamentar 261

§3. Statutul avocatului parlamentar 267

Atr ibuţ i i le avocaţilor parlamentari şi modal i tă ţ i le

de reacţionare la încălcările drepturi lor şi l ibertăţilor

o m u l u i 269

C A P I T O L U L XI I I . O R G A N I Z A Ţ I I NESTATALE ŞI

P E R S O A N E H Z I C E C A R E P R A C T I C Ă ACT IV ITATEA

DE D EPISTARE-P ROTECJTE 271

gl. Caracterul şi genuri le activităţii nestatale

de depistare-protecţie 271

§2. Modu l de eliberare şi retragere a licenţei pentru

desfăşurarea act ivit de depistare-protecţie 274

§3. Statutul jur id ic al organizaţi i lor şi persoanelor care

practică activitatea de depistare-protecţie. 277

§4. Interacţiunea şi controlul organizaţi i lor şi persoanelor

care practică activitatea de depistare-protecţie 279

10

CAPITOLUL I

DISPOZIŢII GENERALE PRIVIND

DISCIPLINA "ORGANÎ-LE DE OCROTIRE

A NORMELOR DE DREPT"

§1. Obiectul şi scopul disciplinei "Organele de

ocrotire a normelor de drept"

I I No ţ i unea şi con ţ i nu tu l ob iec tu lu i d i sc ip l ine i

Realizarea dreptu lu i constituie u n proces de ntare comple-

v i i , t U \ care se desfăşoară in funcţie de o serie de factori: l ipul

ul'.ti'tuului social, natura relaţiilor politice, a organizăr i i statale, 1 pul lIL* m laţii economice, gradu l de civilizaţie şi cultură, condi-

l" 11 • • naţionale şi internaţionale, conşti inţa juridică a societăţii

i ii l n rol impor tan t în realizarea dreptu lu i i! au organele de

'-l.il i nuipetentesă asigure respectarea normelor juridice, precum

i iilte organe publ ice (nestatale) ce contr ibu ie la atingerea ace-

lui. r:i scop. Mecan i smu l statului este studiat in cadru l mai mul-

ii>i discipline juridice ca: Teoria generală a dreptului , Istoria uni-

• i i ,i>lă a statului şi dreptu lu i ; Istoria dreptu lu i romînesc; Drept

i ituţional; Drept admin is trat iv , care elucidează s ub diferite

ii i n i te această instituţie politică, d iscip l ina "Organele deocro-

ine ,i normelor de drept" are în calitate de obiect d e stud iu o

c i Iede organe num i t e doctnna l "organe de ocrotire a normelor

i li drept" ce fac parte d i n mecan i smu l sta lu lu i (instanţe judecă-

ţi >n , li, organele procuraturi i , organe poliţieneşti, Curtea Cons-

uli iţională, instituţia avocaţilor par lamentar i ) precum şi alteor-

I; II publice (notariat, avocatură, arbitraj, organizaţi i nestatale

• li I li'fnslare - protecţie) care sînt create cu autorizarea statului,

i ii iiii fac parte d i n mecan ismu l acestuia,

()[n<\ Iul de s tud iu al discipl inei "Organele de ocrotire a nor-

• - l• • r di' d rep t " d u p ă v o l u m poate fi evidenţiat în sens general

II nemij loci t 2 Obiectul general include, studierea premi-

' Iniiii Cdcrchi, lan Crdiuvan, Introduceri;în [cori i generala .1 dreptului. \l I , |'i. \2C>.

I'. SI i i'sn-HDji.. npLiMuxpani[Ti . ' , ' [Kn[.]eopraii ] . i n C C C P , "SO|>!uui'iccKaN

in»-|i,ny|J.v, Mo lkh j , p. 6.

11

se lor politico-ju ridice ale apariţiei şi evoluţiei organelor statului

şi altor organizaţii pulitice care au ca scop distinct respectarea

normelor juridice, organizarea şi structura acestora iu perioada

modernă. Obiectul disciplinei date studiază sarcinile, principiile

organizării şi funcţionării organelor de ocrotire a normelor de

drept, precum şi interacţiunea acestora cu alte organe ale sta-

lului . Obiectul de studiu nemijlocit al disciplinei "Organele de

ocrotire a normelor de drept" il constituie totalitatea normelor

juridice d in diferite ramuri alo dreptului (constituţional, adtni

nistrativ, procesual penal şi procesual civii), precum şi normele

de drept ce nu ţin de o anumi tă ramură do drept3 , care regle-

mentează organizarea, structura şi direcţiile principale de acti-

vitate ale organelor de stat şi altor organe publice care înfăp-

tuiesc activităţi de ocrotire a normelor de drept.

Prin urmare, obiectul nemijlocit al disciplinei in cauză stu-

diază normele juridice care reglementează modu l de formare şi

structura diferitelor organe publice (norme organizaţionale) şi

a normelor ce stabilesc competenţa generală a acestor organe

(norme funcţionale). Activitatea nemijlocită a diferitelor organe

de ocrotire a normelor de drept este obiectul de studiu al mul lor

discipline juridice de bază şi speciale (de ex. Procedura penată,

Procedura civilă, Notariatul, Avocatura, Activitatea procuratu-

rii, Jurisdicţia constituţională) însă problemele de organizare şi

structură fac parte in exclusivitate d in obiceiul disciplinei juri-

dice "Organele de ocrotire a normelor do drept".

Spre deosebire de alte discipline juridice, care au ca obiect

de studiu o ramură sau o subramură de drept, disciplina "Orga-

nele de ocrotire a normelor de drept" are LUI obiect de studiu

interramural prin diversitatea normelor juridice studiate.

1.2. Scurt istoric p r iv ind apariţia şi evoluţia discipl inei

Problemele de organizare, structură şi direcţii principale de

activitate ale instanţelor judecătoreşti, organelor procuraturii,

organelor poliţieneşti, avocaturi i şi altor organe meni te să

asigure respectarea normelor de drept nu au format un obiect

1 0 s c r i e d e n o r m a t i v e ! J c u p r i v i r e t a judtc.uu a r b l t r a l . t ( a r b i t r a j ) ,

L c g e . i t u p r i v i r e l , i n o t a r i a l , L c g i ' i i c u p r i v i r e U u v o c j t a r . l , I c g c j c u p r i v i r e I n

i i c t i v i t . i t i M n e s t . i t n l s d e d e ( m u n . ' - p r o t e e | i c ) p r e z i n t ă d i f i c u l t ă ţ i p r i v i n d

î n c a d r a r e a ir.i i n t r - i ) L i j i u i n i U r . t m u r a d e drept.

12

d f PLlxidiu aparte in cadru l unei discipl ine distinctei ci s-mi stu-

li cu rsuri lor d e protfcd ură penala în Btos i a j in aceiaşi

ini>i I ••!' procedează şi î n etapa achjală înin;tf lLiţukŢtioinvaţămînt

|hriilic unde lipseşte această d i s c i p l i n ă

iu perioada sovieticii, in p rob l eme de orga i i i/a re judecâto-

ftflw .1 apare u n curs scurt ta Moscova5 , in lL>."î<J, iar in per ioada

i 'i'Ll l " 7 0 discipl ina in cauză cupr inde şi p rob lema de prganî-

11 e a p roc u ra turi i n u m i n d u-se respect!V "Org$Qi/n rea in i ta n-

• . judecătoreşti şi ale p rocu ra t u r i f " . î n 1970-1980, tn insiihi-

111 i • •• • 1c i n Văţa 11 ii 111 j 11 ri ti i c d i n Romîrii; i , i exista t o ase menea d isc i-

i 1 • i p ed a I ă, care s tud i a organizarea insta nţelor j u decătoreş ti

• i p un II rai urii . fiind menţ ionată necesitatea revenirii la studie -

HI i acestor prob leme în cadrul uriei discipl ine separate' . D in

11J70 d i sci p W în cau^ă sf Ş niinieşte''Judeca ta şi j usti tia Sii EJRSSJţ!.

Dttpăi onţinut loăifedisciplinei^jnenţionaţte abordau şi probleme

' gă i na re , s t ruc tu ră şi funcfii şi ale altor urgane (avocatură,

in>l.irial, arbitraj), nu numa i ale instanţelor judecătoreşti şi ale

procuraturii , fapt cea contr ibu i t Ia schimbarea denumi r i i disci-

i i • In 19S8 — "Organele de ocrotire a normelor de drept in

W RSS"1 , As Efe 1 d e n u m i rea d i scip [ i nei s-a a da pta t con ţinu tu I u i

f i ,

Din 1992 la Facultatea de Drept a Universităţii de Stat d i n

M l ti d o va disci p l ina Iri ca uză irîti|ude stu d ierea organelor d e stat

. i .i altor organe publice ale Republici i Mo ldova care înfăptuiesc

n In ii,"iţi în scopul respectării d reptu lu i ,

1.1. Scopu l d isc ip l ine i

Disciplina "Organele de ocrotire a normelor de drep t " este

introductiv in domen i u l dreptului* ea ivare drept scop

'iTţbflHHltKHfl, Kypc yfMoEimiro cyjtoripi)ii:mcijit-[iia,T<>M I, CitiNi-lk-

|1|T.V|H, Aui.â.ISM,

• A r a ^ i m i i X ^ . C Kijpi^yHCiSHjiKjKi cj^ripoHJiniALTO)'! Mocşai, 1939. 11 » i ti i» cy, t;i n J i ]H>K>-p.rryjjM a CC X1 P, M < k MU , 1 ţjfl t ţ s. ub re< I ,LL ) ia

(Iul J ).S. Ctrev).

A. N.-,;.iiu. f. Muriru, Otjgahizarea tmlanjclor judeciito reţii >i ptoiur.i-

Didactica si P<diigog!nji, IM;1.

Ii'ii NM[>L, Traiat de proceduri penala, ftlitum TtiU, I5W7. p.78, •| va ii npapoeywţe a CCCI', M&KBMSf i ^ (sub rcd.mjja au forului

M I" il.inuivV

•I M • ' ^ I L'l I' • 11, i i p.l! I; •> i a | ; 11 i | "J e.'l b l | I Op I H î b U t C C e P . M o C K B i l , tM'JfJ.

13

studierea unor elemente ale mecanismului statului şi a mijloa-

celor de realizare a mult iplelor ramuri de drept, (iincl o conţi-)

nuare a cursurilor "Teoria generală a dreptu lu i " ţi "Dreptul

constituţ ional" . Cunoaşterea unor probleme de organizare]

structură şi activitatea diferitelor organe de ocrotire a normelor

de drept facilizează studierea ramuri lor de drept material şi de

drept procesual. Disciplina "Organele de ocrotire a normelor

de drept" anticipă studierea altor discipline juridice (Drept penal,

Drept civil, Drept administrativ, Drept procesual penal, Drept

procesual ei vil şi altele), familinrizînd studenţii de la facultatea

de drept cu sistemul organelor ce contribuie la respectarea nor-

melor juridice şi a formelor diverse ale activităţii acestora in

domen iu l aplicării dreptului . Cunoaşterea structurii şi a funcţi-

ilor organelor de ocrotire a normelor de drept, precum şt a statu-

tului juridic al funcţionarilor acestor organe este o condiţie nece-

sară în procesul de studiere aprofundată a disciplinelor de proce-

dură privind examinarea cauzelor judiciare.

Prin urmare, disciplina "Organele de ocrotire a normelor de

drept" se află in strînsă legătură cu alte discipline juridice, contri-

bu ind la pregătirea specialiştilor în domeniu l jurisprudenţei.

§2. Structura, sistemul şi izvoarele disciplinei

"Organele de ocrotire a normelor de drept"

2.1. Structura şi s istemul d isc ip l inei

Disciplina "Organele de ocrotire a normelor de drept" in-

clude două părţi: partea generală şi partea specială.

Partea generală se referă Ia o serie de probleme pr iv ind:

corelaţia noţiunilor "legalitate", "ordine legală", "ordine publi-

că" şi "stat de drept"; sistemul, definiţia şi clasificarea organelor

de ocrotire a normelor de drept; activitatea de ocrotire a norme-

lor de drept şi formele ei; intercaţiunea organelor de ocrotire a

normelor de drept, legătura lor cu alte organe (legislative sau

executive); obiectul, scopul şi izvoarele disciplinei.

Partea specială include studierea tuturor organelor de ocro-

tirea normelor de drept şi a fiecărui organ in parte sub aspectul

modu l u i de organizare, sistemului, sarcinilor şi funcţiilor exer-

citate.

Sistemul disciplinei "Organele de ocrotire a normelor de

drept" cuprinde studierea următoarelor teme: 1) Dispoziţii gene-

14

« l e pr iv ind discipl ina "Organele de ocrotire a normelor de

dd 'p l 'î 2} Justiţia, şi principiile ei dem&rat ice; 3} Organizairei

lut U vălorească şi organizarea justiţiei; 4) Instanţele judecătoreşti;

•• Vlminlstrarea judecătorească şi organele chemate să asigure

leali za rea pol i t ic i i de stat iu sfera justiţiei; 6) Procuratura;

i1 ga u ele de u rmă rire penală; 8J Organele pol i ţ ieneşt i i ) Avo-

Nimra; 10) Arbitrajul; I I ) N o t a r I n v o c a t u l pariamentarţ

i L) < >r a ni za ţii nestatale de depista re-protecfîe,

' ' Izvoarele discipl inei

ifii iz'vqSijfc? aledisciplinei sursele în iţa re îş i găseşte oglind I re

vjJ ace le ia . Izvoarele disciplinei "Organele de ocrotire a

" f de drept" po t fi clasificate după caracterul şi conţinutul

l-i hi legislative, interpretative si docfrinale. Izvoarele legi si a -

ii-- -ini actele juridice normative care regiei ne n loază argajii-1 '"Stanţelor judecătoreşti, procuraturii, avocaturii, nota-

Mt " j jN LJ; altor câne de ocrotire a normelor de drept. Izvoa-

0 I' legislative ale disciplinei se clasifică in legi şi acte norma-

llve subordonate legii. Legile (conform art.72 al Constituţiei) se

'le. i/oază ni: legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare,

I '•:•.! constituţionale - Constituţia Republicii Mo Iod va d in

1994 (Monitorul oficiala! Republicii Moldova, 1994, nr

precum şi jegig de i e vku i i e * Comtituţiei:!xgea nr 957-X111

-INI V) iulie 1996, Legea nr. 1115-XlVdin 5 iulie 2000, nr 88-90 • >iii2e,II7.2000),

I egi organice - Legea Republicii Moldova privind organi-

P'dec&oreascâ Jir. 514 - XIII d in 06. 07. 1995 (Monitorul

mir Iul al Republicii Moldova nr. 58/641 din ] 9.10.1995); Legea

Jupi-iv ire ] a Curtea Sopre rnă de Justiţie nr.739-Xl 11 d in 26.03-1996

(MI n litoru] oficial al Republicii Moldova nr. 3£33/323 din 30.05.1996);

1 • w •' Republicii Moldova cu privire la instanţe!o judecătoreşti

ornice nr. 970-XIJI d in 24,07.1996 (Monitorul oficial al Repu-

I'HL I V 1.1 Ido va nr. 77 din 28. XI. 19%); U g p a Republicii Moldova

• II pi ivire la sistemul instanţelor judecătoreşti militarenr 336-XK1

i In 17.05.1996 (Monitorul oficial al Republicii Moldova n r 51

J US-1996); Legea Republicii Moldova cu privire la Consiliul

" ' r'= ! Magistraturii nr.947-Xl]| din 19.G7.IW6 (Monitorul

j"[li iaI al Republicii Moîd iâ nr. 64 d in ($.10,1 # ) ; Legea Repu-II Moldova eu privire la Curtea Con.stiluţionaJă nr 317-XIi!

I 12.1994 (Monitorul oficial al Regfiblki i Moldova nr 8 /

86 d in 07.02.1995); Legea Republicii Moldova cu privire avoca

tură nr. 395-XIV d i n 13.05.1999 (Monitorul oficial al Republici

Moldova nr. 98-100 din 09.09.1999); Legea pr iv ind Serviciul di

Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova nr. 753-XIV dir

23.12.1999 (Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 156 dir

31.12.1999).

Legi ordinare — l_egea cu privire la reorganizarea sistemului

instanţelor judecătoreşti nr. 853-X1II din 29.05.1996 (Monitorul

oficial al Republicii Moldova nr. 46-47 d in 11.07.1996); Legea

cu privire la statutul judecătorului nr. 544-XII1 d in 20.07.1995

(Moni toru l oficial al Republ ic i i Mo ldova nr. 59-60/664 d in

26.10.1995); Legea Republicii Moldova cu privire la colegiul de

calificare şi atestare a judecătorilor nr. 949-XIII d in 19.07.1996

(Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 61-62 din 20.09.1996);

Legea Republici i Moldova cu privire la colegiul disciplinar şi la

răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 950-X1II d in 19.07.19%


1 .egea Parlamentului Republicii Moldova cu privire la Procura-

tură Jir. 902-XIII d in 29.01.1992 (Monitorul oficial al Republici i

Moldova nr. 1,1992); Legea Republicii Moldova privind gradele

de clasificare şi gradele speciale militare ale lucrătorilor d in

Procuratura Republici i Mo ldova nr. 920.XIII d in 11.07.1996


Legea Republicii Moldova privind stimularea procurorilor şi

anchetatorilor d in procuratură şi răspunderea lor disciplinară-

nr. 921-XIII d in 11.07.1996(Monitorul oficial al Republicii Mol-

dova nr. 59-60 d in 12.09.1996); Legea Republicii Moldova cu

privire la poliţie nr. 416-XII d in 18.12.1990 (Veştile Sovietului

Suprem şi ale Guvernu lu i RSS Moldova, 1990, nr. 12); Legea cu

privire la trupele de carabinieri (trupele interne) ale Ministerului

Afacerilor Interne nr. 806-XII d in 12.12.1991 (Monitorul oficial

al Republici i Moldova nr.81 d in 1991); Legea Republicii Moldo-

va privind organele securităţii statului nr. 619-XIII d in 31.10.1995


Legea Republicii Moldova securităţii statului nr. 618-XIII d in

31.10.1995 (Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 10-11

d in 13.02.1997); Legea cu privire la Serviciul de Protecţie şi Pază

de Stat nr. 1457-X1II d in 28.01.1998 (Monitorul oficial al Repu-

blicii Mo l dova nr. 12-13,1998); Legea Republ ic i i Mo l dova

16

Nn ' 04.1 W I (Monitorul Oficial el Republicii Moldova nr 2/12 (lin 25.08 1994); Legea Republicii Moldova cu privire la judecata

î U f TI™'129"Xl11 d î n 3 J 05.1994(Monitorul oficial

f ^ b h a i Moldova nr. 2/12 d in 25.08.1994); Legea cu privire

k - ' ' ^ I n r J LÎ3-XIII din j j .04. ,997 (Monitorul o f f c i § al

I ' I "l^-ii Moldova nr. 61 din 19.09.JW); l egea Republicii Mol-CL[ P r l v i l " c la avocaţii par lamentar i nr r W - X J l j d in

î n 1M2 l S 7 ) n i t 0 m l ° f i d a J a J R c p u b l i c i i M o , d l > V f l 8 2 "«3

AclC iiorrnative subo rdona te legi lor - Regu l amen tu l

' M a f i e i a l Republicii Moldova aprobat prin f luti-

!, 1 'ûlui Republicii Mo ldova nr. 500 d in 13 07 1994

'" f i l amen tu l Ministerului de Interne aprobat prin Hotărirea 1 •"' emulu l RepublicU Moldova din. 13.09. i m W y lamentai

M ' l i e i murucipale a inspectară toJuigeneral de Pol i f ieapni fo i

o i an t ş i GttvemiiJui Republici i Moldova d in 20 02^001 •

'1 Î^Hamentiriui Republicii Moldova ce privire Ia era-1 : ^n|t 'LI A c t i v u l de Eru pLL şi corpul de comandă al

' 'tor «facerilor interne nr, 637-X0 d in 10 iulie 1991 (Moni-"i oficial nr. '11.12,1991),

I/.v<Mre interpretative ale disciplinei sint hotarîrile Curtii 1 "iiMiluţionaie privind interpretarea unor prevederi ale Cons

[tolţln Republicii Moldova sau privind con.il u ţie,nalitaiea leei-

' rcSlemaite^S organizarea activitatea organelor de n w n i e | M <tept. Astfel de izvoare interpretative

.1(1 unu itoarele Hotăriri ale Curţii Constituţionale: HotSrirea

im Ir, din 25.05.1998cu privire la interpretarea art, 20d in Cons-

iliului Republicii Moldova (Monitorni oficial al Republicii Moi

'"• i i " tt-594g25,06.1fîotărireanr.5din2601 i998cu

I ' " ' 'm la controlul constituţionalităţii legislaţiei în vigoare pri-

* BU Instanţele judecătoreşti econouuce (Monitorul oficial « IW-

ii Moldova nr. 14-15 d in 26.02.1998); Hotărîrea nr 8 din

HI , m privind controlul constituţionalităţii unor prevederi

• 1 11-,,-a nr. 395-XTV d in 13 ma i I999cu privire la L e a t u l

• ton I oficial al Rcpuj ic i i Moldova nr. 24-26/11 dir i (MG a m

L ' r v •l îdocWnale ale disciplinei sint Iu, ,-.-,, i|, t-0 c o n , i n o p i ;

' ' n j ' W r i ş t i privind problemele istoriceşi politico-juri-

" f " / i C a j F L E G T O L D E C J U M I M L 8 f i I E

f ^ 1 B I B L I O T E C A t

JA539

§3. Corelaţia noţiunilor "legalitate", "ordine Je

gală", "ordine publică" şi "stat de drept"

3,1. Conceptu l legalită|ii , o r d i n i i legali* ţii o rd in i i pub l i ce

Sarcini pr imord ia le ale organelor de ocrotire a normelor di

drept sînt: apărarea şi realizarea drepturi lor ţ i libertăţilor funda

menta le ale cetăţenilor şj ale asociaţiilor acestora, ale întreprin

derilor, instituţiilor şi organizaţi i lor11 , asigurarea supremaţ ie

legii, executarea ei exacte şi un i forme in scopul consolidări i lega

lităţii şi apărări i dreptur i lor şi l ibertăţilor cetăţenilor1-, menţ i

nerea ordin i i publ ice şi asigurarea securităţii publ ice11 , asigu

rărea exerciţiu lui drepturi lor persoanelor fizice şi juridice şi ocro-

tirea intereselor legi t ime ale acestora'4.

Activitatea organelor d e ocrotire a normelor de drept est£ desfăşurată in scopul consol idări i legalităţii, apărăr i i ord in i i le-

gale şi ord in i i publice, respectării drepturi lor , libertăţilor şi inte-

reselor legit ime ale tuturor subiecţilor de drept.

Noţ iunea "legalitate" p resupune caracterul a ceea ce este le-

gal, conform cu legea, principiu potrivit cărui a toate organizaţii le

de stat sau obşteşti şi cetăţenii sint obligaţi să respecte în activi-

tatea lor legea15.

Legalitatea este u n pr inc ip iu al vieţii sociale şi de stat care

constă în îndepl inirea exactă, neabătută şi un i f o rmă a normelor

juridice de către toţi part icipanţi i la relaţiile sociale (subiecţii de

drept), al luptei cont inue cu încălcările de drept şi nearfmiterea

samavolniciei în viaţa socială1*.

"Ari. -1 ,tl Legii Republicii Moldova privind orjţJtiiwreu judecatorc-jsc

din 0fi.07.l995 (Monitorul oiki.il al R.M. nr. 5H/MI din 19.10.1995), IJArt. I, alin 3 al Legii Republicii Moldova cu privire ta procuratura dirJ

29.01.1992 (Monitorul oficial al R.M.nr. I. 1992). 1 'Ari. 2,iilin. •! ;il Irţţii Republicii Moldova tu privire ta poli j ic din 18.12.jyK

(Ventile Sovietului Suprem ji ale Guvernului RSS Moldova nr. 12,1990).

"Ari. 1 .il Legii Republit ii Moldova cu privire la notariat din 11.01.1993

(Monitorul oficiata! RM ur, 61. din 16,09.1997).

"PEX (Dicţionarul explicativ dl limbii române, Ediţia a H-a, Univers Encii

clopedic, ttucurejti, 1996, p, 565.

"Ghcorghc Lupu.tjhcorţîbe Avornic, Teorie generali u dreptului, Leiiiur^

Lumina, Chijinau, 1997, p, 204.

ia

I egalitatea poate fi definită ca u n principiu, ca o metodă sau

K ' i m a J r^peclării stricte, neclintite şi a l i n t ă r i i normelor dt? toii participanţii ia relaţiile soc i a l e i

Iu \ ia ta socială reală principi j legalităţii îşi găseşte realizare J'11nL'a «ga ia , care presupune o sta re.3 reJ a ţi ilar sociale regle-

1,1 1 W l > normele juridice care corespund prescripţiilor legilor vl MU» acte normative. Ordinea legală este ceea ce se obţine

•• • l uumfă principiul legalităţii, adică toţi execută în practică | n | l l 0 f ,

legalitate " şi "ordine legală" există o legătură

Ijluiiioiubilă, fiind noţiuni apropiate, care deseori smteonfun-

Mto, • Iar care se referă la acelaşi fenomen, la comportarea indi-i|m| IJ1 societate. Legalitatea este o cerinţă înaintată com-

oricâ rui subiect in societate, iar ordinea de drept • li rezultatul obţinut în acest sens,

1 'uimea legală, fiind o categorie generală, în continuare se

• ' Uzează pr in ordinea publică, ce presupune ordinea poJi-

» m i c â s o c i a l ă d i I i t r - U 11 s t a i , c a r e s e a s i g u r ă p r i n i r - i u i

5i măsuri deosebite1 de Ia o or induire soci-

a l U alta şi se traduce p r i n funcţionarea normală a aparatului

I.it • m e n ţ i n e r e a l i n i ş t i i c e t a ţ c n i l o r şi r e s p e c t a r e a d r e p t u r i l o r Hu'Nl tu 'a '" ,

I i < nuccphd "s la tde drept" şi corelaţia acestuia cu noţ iuni le: 1 'M ie . ord ine legalii şi ordine publ ică

Constituţie! Republicii Moldova, art, 1, alin. 3, Kepu-m " M l este un stat de drept» democratic, in care demni-

J l ] i ' d r e p t u r i l e ş i l i b e r t ă ţ i l e h u , l i b e r a d e z v o l t a r e a p e r -

« • I M I I I . U I I umane, d r ep t a t e şi plural ismul pnlitic reprezintă

M m I m 1 piieme ^sînt garantate.

I • md din [•onţinutul acestui text de lege constituţională,

• : | d i r l diverse surse doctrinare, o serie de trăsături del'i-

da tu lu i de drept sc referă la probleme legate de lega-

•' 111 s o c i a l presupun o ordine de drept în care locul su-

ocupă Constituţia, existînd obligaţia tuturor, a organelor

• n organismelor sociale şî a cetăţenilor $n se supl ihă fcgii.

" I K i n T ^ 204.

J l l U m

l'^djfi LÎt,.p. 726.

J1)

in cadrul acestei ordini de drept legalitatea — ca respectare

normelor juridice, a principii lor şi procedurilor prevăzute d

lege — se întemeiază pe legitimitate, pe respectul drepturilor

libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor la nivelul standardeK

internaţionale20. Prin urmare, statul de drept presupune real

zarea principiului legalităţii în toate sferele vieţii sociale, asigi

rîndu-se o ordine de drept şi o ordine publică favorabile liber

dezvoltări a personalităţii umane.

Realizarea pr incipiulu i legalităţii în statul de drept necesit

instituirea unor forme de control al puterii d in partea dreptul i

de la controlul constituţionalităţii legilor pînă la controlul juri;

dicţional al legalităţii actelor administrative21. iar al puterii jud<

cătoreşti prin asigurarea independenţei judecătorilor şi pr inş i i

temui gradelor de jurisdicţie.

Categoriile "legalitate", "ordine legală" şi "ordine publică

sînt specifice oricărui tip de stat, dar în statul de drept aceste

sînt determinate de dreptate, ce constituie principiu moral §

juridic care cere să se dea fiecăruia ceea ce i se cuvine şi să i s<

respecte drepturile22

Statul de drept, fiind un model ideal de organizare perfecţi

a societăţii spre care se tinde, unde domină o strictă legalitate

bazată pe echitate, se realizează prin diverse activităţi, printn

care u n rol important îl are activitatea organelor de ocrotire :

normelor de drept. Totodată, una dintre cele mai dificile proble

me ce stau in calea realizării statului de drept este aceea "de .

găsi căile procedurale cele mai eficiente pentru a face ca organe!

statului care, direct sau indirect, d ispun de forţa de constrîngen

în scopul de a-i face pe cetăţeni să se conformeze legilor să fit

puse la r indul lor în situaţia de a trebui să le respecte"23. Astfe

în procesul de realizare a statului de drept, de realizare a lega

lităţii problemele organizării şi activităţii organelor de ocrotiri

a normelor de drept prezintă un interes deosebit.

-'"loan Cctcrchi. Ion Craiovan, op. cit., p.169.

"Ghcorghc I.upu, Ghcorghc Avornic, op.cit., p.51 : ,DEX, op.cit., p.320

"Ghcorghc I.upu, Ghcorghc Avornic, op.cit.. p.49

20

i; 1 Sistemul organelor de ocrotite a normelor de

In |it şi iictîvîtâţijc înfăptuite

i I 1 >r1 iniţia şi clasificarea organelor de ocroftre a normelor

• ii drept

i L i num i l "organ" (cu semnificaţie p^ticcţjîdic^J&^tiri.'i

dl mh m presupune un g rup de persoane care îndeplineşte o

•-••-- li-- i li:i..-. ;ov i; : i admiriii3trativ& ete., repre/tfntal diaaces-

li i" '1 • •-1111• -: Prin urmare, "organ de ocrotire a normelor dfl

i p 11 • i pâflle fi de^pit ca uri grup de pers oane sa u Binsti tuţie ce

• I | • i 1111 • "jtc funcţia ocrotirii normelor de drept prin forma pre-

de lege.

10 feri lor la o asemenea calegorie de organe In legislaţie se

iillll/ra/ă diferiţi termeni, dar eu acelaşi conţinut:

11 "organe dc ocrotire a normelor de drept"25;

"organe de ocrotirea drepturilor"^';

'ti "urgane de drept"37, dintre care acordăm preferinţă celui

jll ••'•I iii irită faptului că include ambele sensuri ale dreptulu i

(iii - jltuljibieetivşi dreptul subiectiv) Termenul "organe deot>

tlihn' ,i norraelor dedr t pt", util i/at în actele juridice norniative

i Hi'|luNicii Moldova, include Şt^regulă, numa i organele spe-

ile st i tu lui investite cu atribuţii care asigură respectarea

l"i j-indice, şi anume: Instanţele judecătoreşti, procuratura

I MI r, mele de poliţie. Astfel pr in lege termenul "organe deocro-

llri' rinelor de drept" se foloseşte în sens restrlns, referindu-se

•l-.ii h organele statale, care tradiţional asigură legalitatea şi

i<l I MIM i Ir drept, adică la organele de justiţie, Doct rin al. terme-

nii Im "nrgane de ocrotire a normelor de drept" i se atribuie o

fi iţif mai largă, inr luz înd şi alte organe ale statului, pre

| ! li o rgane publice ce înfăptuiesc activită fi în scopul con-

lllif • i !• • ••ilităţii ordinii de drept, apăr,uii drepturilor, libertLi-

I J|lH N, op, cit;p»?27.

i il l.tiyi Rt-publicii Mutdav.i cu p r i v i » ! ! poliţii'din IK 19,90: ait.

n i iiitlicii Moldova cu privirihavfo£aJii|xirJattije{itari diri I?. id.97,

I Ai i l' ol Qiduhii ai privire la aimi -i •••m | litu driiin istrilivt dii i ILJH5.

• Aii I slin, al Legii privindicrivimitri nestatjt:^ de depatsrţ-protectit

l; . 17-il * «l Codliluîcit privi re ia contr,r vt nţ i i I u aii rniltii! ra t ÎYC

|l|l 11,(1 1985

21

J l o r şi intereselor legitinur d e p e r e n e l o r foice şi petsoêlJ

t * u r n e l o r d e drept include; i n f a n t e

riS n t ? " ^ f J ' ^ M organele M i n i . t e r . l A ,

S S S 5 K S K * M i n i s t e r u l u i de j u ,

S l h Supcr.or al Magistraturii , Curtea Constituţionali

S ă i ^ - P ^ a m c n t a r , . avocatura, arbitrajul Q u Z t

t S : T ^ 51 T g a J l i 7 i l ţ j i * * * * de depista re-pnotectie^

Pentru tonte organele de ocrotire a normelor d e drept men t k

n ă ş t e a , sus, sint propri i o b o a r e l e part imiar i tăH

ă t a ^ S G S ^ f ° r ™ l L ' d u * * s a u ™ - « a r i t t t * aces tuta av ind sarcina primordial* d e a asigura legalitatea ordi nea d c drept ordinea p u b l i c ă m să apere d r e p t u r i l e ^

xsssisScon,ribuio W d K I c ? r ţ n f e î n , v i # e a ^ * * Iriveslite cu atribuţl

ordin i legale, atu n a c înd sînt comise ijegalităti

j conch ide că organele de ocrotire a

n o i l o r dedrep t s î n t organe de stat şi o r g a ' i ^ p u b ^ e s

aie). care, ,n conformitate cu legea, înfăptuiesc W v i t â b 1

i SZEFSSSF*- * restabilirea o r d u u e o a e

n U ^ t H j n m d «n scopul respectării stricte a C o n s t i t u i si S

de către- t o ^ b k c ţ i i de drept, al a p ă . ^ r d r e p t u ^ £ | S Î f f i j H a s o e p o r , s o c ^ i

Organele de ocrotire a norme lor de drept pot fi clasificate după d . f e m e criterii. Porn ind de la l o c u l 9 j r o l u l f a r i n t c a n t

Slglgffpj P . « M U R A P R E P T , U I J I ' D S I 1 " * " * J I I

s s » ' ^ ^ - ^ a t s a

-Mlului, orga netede ocroti re a nootmelor de drept seclasifică

ê de stat (instanţe judecătoreşti, procuratura, organele

r"lilK'iirşii, Curtea Constituţionala, Ministerul]ustLjîei, Consi-

liul Superior 3] Magistraturii, avocaţ i parlamentari) şi organe

"li • fi (avocatură, arbitraj, notariat, organizaţii de depistare-

P tie). I.a r îndui lororganeledestat pot fie Ni silica te în: orga-

m de autorităţii judecătoreşti (instanţele de judecată, procu-

organe executive (organele poliţieneşti şi Ministerul

ţiel).

I >upă caracterul activităţii desfăşurate, organele se clasifică

Ini organe j u r i s d i c ţ i a Ic (instanţele Judecătoreşti şi Curtea Conâ-

H(<i||nnală); organe de administrare judecătorească (Ministerul

fiirttttiei şi Consiliul Superior al Magistraturii); organe de urmă-

11 ilă (procuratura, Ministerul Afacerilor interne,organele

*'< ntităţii slatuiui); organe de conciliere (avocatul parlamentar,

'II li rajul):organe de asistenţă juridica (a vocatura. notarialul).

I 1 Activitatea de ocrotire a dreptu lu i şi turmele ci

Rc -pecia ren dreptului iu ambele sale sensuri (drept obiectiv

• 1 - : subiectiv) este asigurata de existenţa forţei publice. Fără

ft n • l 111,1 rea f o rlc i pu bl i ce. a cons tri n ger i i s ta tal e. d rept u 1 s i -a r

ţilcrde specificitatea şi eficacitatea th raport cu alte modalităţi

1' "'filemcntăre socială, Statul asigură organele, mecanismele,

|t|n< edurile cu ajutorul cărora se întruchipează reacţia societăţii

Irip iii - cei care încalcă normele juridice*1

itrt tţil, d u pă edjfctarea normelor, j uridîce, întreprljide măsuri

i, tlveţji diverse prin si si emul său de organe In vederea traduce-

iă a acestor norme, ocrotindu-Je, prin aplicarea ia nevoie

1 frizei de eonslr îngere. Astfel o fuiie^c internă a statului se

l iHlWază prin activitatea de ocrotire53 a normelor dc drept, exer-

• I' 1 de tot mecanismul acesteia, iar în mod spccial şi prlncipal 1 1 ăl re organe create in acest scop. Activitatea de ocrotire a

ilh'l ' iutui nu este exercitată numa i de către organele statului,

unii'lalea reeurgind şi la formarea altor orcane publice, con tri-

1" I • •-11 • t ?tcrchif Ion rr.iiov.in, op. cit,, p. 167.

• 1 itul, >n ccp;tpti8 lui (Cant, .irt ca stop numai ocrotirea dreptului ţi

• 1 1 1,ifii; e| ireo îniJrcijiare negativii, irdjumd sl ixpur ţi simplu

-ii ordinii juridice, 01 unica misiune <te a aplicatj drtp-

I • : • , tmpuvlica vîolnta (Gheorţţhe Llipu, Chior^WAvomic, f,p. dt,, p.

23

bumd I , formelor de reatiâ aces l^, Activitatea J

o ™ T * P * di verso forme de că t J o ^ ar , e de s at « unele o r g a n i z a i care se d e o s e b i

^htăÎor şiprjneiL^lo jundiâle a&tfora.pnn procedurii

t ^ ^ P " ^ 5 ^ * ord înS de r p

forme.justiţie; acfvitatea procurorului de contribui re la exerei-

^ just , (âct iv i ta tea Ministerului Justiţiei dc executare a

! l i r i H d k t i C urmăr i rea flCbVlt^ org i nu lor Ministerului Afacerilor Interne de

n en ,nere a ord.n.i publice; activitatea de asigurare a s e c u r i ^

avocaţilor parlamentari; activitatea arbitrală; a c t i v i z a nesla-

c v t l i ^ e r ° t e C t i e J U S l i t l E l * * ^ faS a

a tuala ,n exclusivitatea de către ins.anţelo j u d e c ă t o r i ale s -

Utlui tnh--o ordine procesuală deosebită

lusi i fia este una dintre formele fundamentale ale a c t i v a i

Statului, cane g Ş t ă în judecarea c a i l o r penale, c iv i l ,

p r e c um 1 ; a ^ u ^ c : .

n e b contravenţ ie a d m i n i s t r a ţ i i , de către S t a n ţ e l e jud U

ore,t, ca r ă n i t a , al căreia apar şi se realizează drepturile i S S f ^ ^ ^ ^ ^ a I e N a ţ i i l o r acestor

tiv 1 ePT i r l n S h i U t " b r ^ i z a ţ i i J o r . Justiţia este J v ^ de jurisdicţie de drept comun (cu semnificaţia p x o l

I e dî " S E l a t m C ^ "ros- j hrea drep u lm mtr-o s.tuaţie concretă) înfăptuită de către Ins-

tantele j u d e c ă t o r ^ învestite cu b plenitudine de competenţa,

™ de a soluţiona orice litigiu jurid c. dacă

prrntr.o depozi ţ ie expresă a îegi i j iHgiu) n u a ^ r ţ i ^ s p r o r S

vare competenţelor unur alt organ1 '

^ ^ r ^ contravenţionale dc i n s e l e judccatorcsti

S T f ^ ' 1 ™ ^ * * toflpt^Ûjiei. dar «„ con,nu

cu pnvJr. I, ^„mvd.j.k- M ^ w a OiipnJta, 2000, p

da , , Î S S 2 S ; S B 5 S S * * i n s t i , u î i i 11 E d m , r a » 4

24

Arilvitafca procuroru lu i d c contd b u h * la exercitarea Jmtî ti i

i ' "" I " . «ni cauze lo rdv i l e . c toze lo r p r i v i n d K i i g i i l e e c i o m °e

'»«r . .v eni„]c admin i s t ra t i ve intentate S S

1 1 - handicapaţ i lor , persoanelor al iate in dependentă m t -

•; ; i ' S t T V I O L J - P ^ u m Şi a interesele s t a t u i i e

' • I rn urmare, ia înfăptuirea j u n i e i decă t re i ns a n E L

f V T O c ^ participă obl igator iu î n toate S

JM »' pn vă /u te de lege, reprezentînd interesele uno r persoane

- ( r n i n " " ' ^ I t e c a t ego r i i } sau aie s t a t u i °

• • « ^ f i r i l o r d e f i n i t i v e m a ţ e l o r , ud ecă t om S t i

' " ; - F ^ m o n i a l s î n t ^ u t a t e d e . ^ e S S ^ T S

- ila e d e c ă t r e D e ^ r i a m e n t u l instituţiilor Penitenciare

" l l c I " const i tu ţ iona lă este înlăplLiită de către Cu r X

H şi hutăr ir i lur S S S " I S » P r e ş e d i n t e i Republicii, Mo ldova , al ho S di

^^^^^^ JSSft

' infracţiunilor, identificării făptuitori lor

^ « ^ p c * » trlnuterea l o g , j u d e c a ^ . u S

l £ t * p u M i c t ' ^ ^ ' ^ e a de către K ^ W u l t i Afacerilor Interne a unor a e L i £

r P ^ S z u t e de lege in scopul prevenir i

de asigurare a i c c u r i i a t i i s tatului este înfăptu tă

• * It Kf -n scopul p r o n i e i suveranităţi i . i n d e ^ n d e n t S l ' , ' 7 W i i t . reg imu lu i ei

defensiv, a d r e r < X

" • ţ l U T ' ° S l h m e P l a n e i împotr iva ac.ivită tM infor-

m i subversive a serviciilor speciale şi o r g a n i c i l o r strii-i ih

25

ine, împotriva atentatelor ctini inaleăle unor grtipăr&aiirfnd i vtî

aparte.

Activitatea avocaţial,! constă în asistenta juridică acorda

tic cStre avocat pet ionncloi fizice --i persoanelor juridice pr

consultaţii ţi cereri cu caracter juridic, asistenţă ţi reprezenta

fu ridica iu faţa organelor de jur isdicţie şi de urmăr i i • pena

a pani re cu mijloace juridice specifice a d rephirilor şi interese!

legitime ale acestora in raporturile cu autorităţile publice, ins

tnţii şi orice cetăţean al Republici i Mo ldova sau străin, precu

şi prin orice alte mijloace şi căi proprii exercitării dreptului (

apărare în condiţiile legii.

Activitatea notarială consta in efectuarea unor acte prevăzu

de lege (acte notariale) şi consultaţii juridice de către notar,

scopul asigurării persoanelor fizice şi juridice stabilirii raporti

rilor jur idice, •.ivi le şi comercia le ne l i t igioase, precum

exerciţiului drepturi lor şi ocrotirii intereselor legitime.

Activitatea avocaţi lor parlamentari constă in verificarea <

constatarea faptelor dc încălcare a drepturilor şi a îibertaţiiţ

cetăţenilor, sesizînd autorităţile coihpetente in vederea respei

tarii legalităţii, Activitatea avocaţilor parlamentari este indrej

tata spre asigurarea garanţiilor respectării drepturilor şi libfi

lă ţ i lor corişti tu \ i o na 1 e a le i mm Iu i de că tre organele a d mi n i st ra ţ h!

publice centrale şî locale, instituţii, organizaţii şi întreprinde!

indiferent de forma de proprietate, asoda ţii Ie obşteşti, precuti

şi de persoanele cu funcţii de răspundere.

Activitatea arbitraiâ este realizată de către arbitrii aleşi d

pfti'ţi şi constă în soluţionarea litigiilor izvorî te d in relaţii o bl

gaţionale contractuale şi necontractuaie.

Act iv i ta tea nestata lă de depistare-protecţie constă i

acordarea de ajutor persoanelor fizice şi juridice, inclusiv ceit

străine, pentru apărarea drepturi lor patrimoniale şi nepatr

moniale; intereselor lor legitime de către organizaţii nestatale

persoane anumite {detectivi particulari) în condiţiile legii.

26

• I interacţiunea organelor dc ocrotire a normelor

d c d r e p t

1 I Autoritatea judecătorească î n raport cu autoritatea Iegisla-

11• ••> cea executivă

Autoritatea judecătorească este exercitată de către instanţele

Idiln .Horeşti, deşi Constituţia Republ ici i Mo ldova în capi to lu l

IK «f 11 icră şi la alte instituţii ale puterii judecătoreşti" (Consil iul

l(|i|H'ii : al Magistraturi i , Procuratura)-1', care nu intră subinci-

ilvtlţa exigenţelor pe care pr incip iu l separaţiei puteri lor în stat

p i n pentru definirea puterii judecătoreşt i " . Puterea judecă-

Imr.i a se exercită n u m a i pr in instanţa judecătorească în

|x r . u n a judecătorului , un icu l purtător al acestei puteri (art. 1

l| I - i i i Republicii Mo ldova cu privire Ia statutul judecătorului

lin ;'0.07.1995).

I 'i'l itiile d intre puterea judecătorească şi celelalte puter i

( I I I M I I i' m i determinate de următoare le principii: al separaţiei

• i i iil,ilnsrării puterilor'(art. 6 al Constituţiei); independenţei şi

ibilttăţii judecătorilor (art. 1, alin 3, al Legii Republ ic i i

• lulduva . u privire la statutul judecătorulu i d i n 20.07.1995) şi

il ii instanţelor judecătoreşti pr in numi rea judecători lor

In Iun. ţii-(art. 3 al Legii Republici i Mo ldova pr iv ind organizarea

|tlrli i rtioa-ască d i n 06.07.1995). 1 rea judecătorească este i n dependen t ă , separată de

(Ultim .i legislativă şi puterea executivă, are atribuţi i propr i i ,

u n , iiiite p r i n instanţele judecătoreşt i . î n conformi ta te cu

i iu l|»iile a dispoziţ i i le prevăzute de Const i tuţ ie şi de alte

l i i H i *

A11• 11• • i Negru, Caracteristica instituţiilor puterii judccJtorejli din Re-

ţ i i li.. Muidova, "Buletinul Asotfnjici Tinerilor liiristi, nr. 3 (16), 1 W , p,5.

- • ; j nc sparţi n de autori lalea jutlct.lioreasta prin faptul a iurări i

I-n di'pliisJrilor, promovării $i luirii măturilor disciplinare faja de

H i • .' i prin faptul contriltuirii h înfăptuirea jnstitiL-i.

' i nhe l.upLi, Glicorglie Avornic, op. cit,, p. 1J7.

ie I îlin I, al Legii Republicii Moldova privind organiz-iria judecJtto-

iMfOiln. tlfp 1)7.1995.

27

Astfel prin consacrarea pr inc ip iu lu i separaţiei puteri lor „

C onstttuţie 51 nt le Ie S i s-au stabilit d a r ' U d a ţ i i de i ndependenţ i

a p u t e m judeţ-,Horeşti in procesul de înfăptu ire a justiţiei fad

de puterea legislativă ţ i puterea executivă. î n acest Sens s-i

menţ ionat în li teratura de special lip te* tfi legalizarea concepţk

separaţiei puter i lor î n fustele republ ic i sovietice a confirm;!

pr inc ip iu l existenţei puteri i judecătoreşti , ca putere îndeperi

denia şi separată, care in doctrina sovietică, f i ind substi tuită o

noţ iunea de "sistem judiciar", a fost parte componen t ă a puteri

executive prin faptu l includerii Mstan ţelor judecă tor § l i £ a p a râtul represiv de combatere a criminali lăţii î n statul sovietic

Uterea judecătoreasca este independentă în raport cu putere;

legislativă şi puterea executivă in sensul că cele d i n u rmă n i

sint în drept să intervină s ub nici o formă î n procesul de solu

ţ.onare a cauzelor judiciare. în acest sens judecă torul este inde-

pendent să interpreteze legea la soluţionarea u n u i l it igiu avînd

competenţa s-o aplice şi puie i easă decidă " car*'acte şi care fapte

sini supuse unei anumi te reguli cie drept şi r'i ce con d i ţ i î J

Raportur i le s is temulu i judecătoresc cu Par lamentu l rezuîtS

mat uitu d m faptul că organizarea şi f u n c ţ i o n a r J instanţelor

judecătoreşti se realizează n uma i potr iv i t legii Ca atare Parla-

mentu l este cel care stabileşte pr in lege organele judecătoreşti

competenţa şi procedura potrivit căreia i.şi desfăşoară a c u i t a t e a

Este o consecinţă firească a statului de drept . Apo i , m a r d i

pr inc ip iu al independenţei judecătorului presupune supunerea

sa n u m a i legii"1, La mu l u l său i n s t a n ţ e de judeca tă pot i n t e l

J7PînS la adoptarea Constituţiei Republicii Moldova din 1994 fi desfăşu-

rarea reformei judiciare {1994-1996) legislaţii î n vigoare de origine sorieti^

p redea wum te r e g n u r i formale îndreptate spre i r&pcmUla puteri!

judecliorqti, cărora; din I990m, li s-au da( o nous interpretare în baza con-

«pluku SCpţlirii puterilor, întărit în pct. lOal tX-clarajici deSuv.r.initalc «j

KeguDhcii Mddova din 21 iulie 19*0 <,j c^pceptului dtjir>JjturflTij orgnrttJur

de jN.'-tijiL1. prevAiut IiHVcremt o , privire k „ u t ,™ deJtaî di.i 17 mlie 1990

I1 NI-i|'i umnik, t . vw » , , „ ltj,.,L, h lt j j W l w B f , t ;„w a , „ ( t . „ f , , K , , „ „ .

i n ipn n.i u ne, Ki n i n tm; h. 1999, p. ] 6. t ?.

-"Ohcor^T Lupu. Gheorghc Avornic. op. cit,, p, MV, 1 Id.iii Muram, Uript constituţional si instituţii politice, vot. lt Itucurcsi %f>. ni.miLLin.fl

2fi

\ i u l In .ic

( N| lit activitatea JegialadvS pr in solicitarea re^Mni cazur i lot

. p n r j . r i l e dintre puterea judecătorească şi puterea execu-

' 4 de următoare le r e c e n t ă r i . 1) numirea

• " - J - d . c ă t r e ^ ş e d i n ţ e l e Republici i M ă d u v a ^

; 1 ^ « h * ® ; - ^ rezolvarea de către i n s t a n ţ ă judecă-— eamwhfr de contencios admin is trat iv ; „^cu ta re !

' * £ judeemo^t , - de că tre execu i i v; 4) asi u ra rea activităţii M " ' t H t li 'decătoreşti şi securităţii localuri lor justiţiei si a e

• s r s ^ î î a c u ţ i i * G u v e m u l u ,

i i « - Prevede că; "Este obl igatorie respectarea sentinţelor ş

definit ive ale instanţelor judecătoreşti, p recum si

1 j l - n r e a solicitata de acestea în t impu l p r o S u l £ £ 1

^ h n t e l o r ş i a a l t o r h o t ă r i r i judecătoreşti def in i ! ive" în

j W i s erul Afacerilor Interne) acordă ajutorul necesar solicitat

l i m a n ţ e l e j u d e c ă t o r e ş t i i n c o n d i ţ i i l e l e g i i - fcfcpcctînd p r i n d -h l l l ! ^ ^ e n ţ e i autorităţi i judecătoreşti. 1

• ' \utoritalea judecătoreasca şi Curtea Cons t i tu ţ iona l ă

' • " ' f o ™ Cons t i t u ţ i e i%>ub ) i d i Mo ldova , t i t l u l U J , c a p i t o l u l

| , J ^ ă t o r e a s c ă este una d in cefe trei puteri 21 " i-r C j r t o Const i tuţ ională este un ica autoritate de j u S -

S a l l J l l l f ? î â f d b t J ^ i e * s î m R e v ă z u t e d e ImI v A s l f e L C L i r t e a C o n s t i t u ţ i o n a l ă n u f a e e p a r t e d i n a u t o r i -

•| .1 |u( ecătorească^:, deşi activitatea ei rca şi îea a instanţelor

I n e ş h . este a c h i t a t e jurisdteţionala, dar este „n o rgan

' ^ a p a r a t u l u i i u r i . s d i c ţ i o n a l o r d i n a r , i n d e p e n d e n t d e

f d C 0 0 , 0 publice43. Curtea Constituţ ională rămi-

" ' ' , a P u ^ i o r statale tradiţ ionale cunoscute; ea formează

H , a i f ? " * ^ Con 3 î i t 4 f cpub l î d j t 1 . ' i e n , a t a « a « i L . yoL r. t i t h i, P r i n ^ i ^ J c r J

Hi •• .Ju opinie •

< i I- iltrc i n s w n H c ^decatoreîtî te mr^m,^, fustiria si & £ ( L e i

r ' ' ! ' •" D d e u i u , op . cft.ţ p, 234 ,

t ăp i Constitupei toate dome|$Je* .

C U R T E A C O R , [ I [ [ L ( I U N A L Ă , P O # F T ART. 1 3 4 , A L I N . 3 , AL I N S T I T U Ţ I E

S U P R E M A Ţ I A C O N S T I T U Ţ I E , A S I G U R Ă R E A L I Z A R E A P R I N C I

P I II F U I S E P A R Ă M P U T E R I I D E STAT Î N P U T E R E L E G I S L A T I V Ă , P U T E R E E X E A ,

D E C C W L E A N Ş , C E T Ă Ţ E A N U L U I FAŢĂ D E STAT

R E L A Ţ I I L E D I N T R E A U T O R I T A T E A J U D E C Ă T O R E A S C Ă Ş I A U T O R I T A T E A D ,

J U R I S D I C Ţ I E C O N S T I T U Ţ I O N A L Ă S I N T D E T E R M I N A T E D E A T R I B U Ţ I I L E E X E F I

S W E A L E C U R Ţ N C O N S T I T U Ţ I O N A L E P R O V E I , L E D E L E G E : A ) F E C T N A

C O N T R O L U L L I I C O N S T I T U Ţ I O N A L I T Ă Ţ I I L E G I L O R ; B ) I N T E R P R E T A R E A C Z *

' H E I , C ) R E Z O L V A R E A C A Z U R I L O R E X C E P Ţ I O N A L E D E L O N S T I T U Ţ I O N A

A Î R A , T T Î D ! T , , R > L E D C « ^ S U P ^ N U I D E J U S T I T I E -

A O I S S P ^ S S » Î N P R O C E S U L D E E X E R C I T A R E A J U S T I Ţ I E I

A P L I C Ă L E G E A Î N C O N F O R M I T A T E C U H O T Ă R Î R I L E C U R Ţ I ! C O N S T I T U Ţ I O N A L E

S ; N L ^ ^ P E N T R U A C E S T E A . D A C Ă Î N P R O C E S U L J U D E C Ă R I

C A U Z E L O R M S T A N Ţ A D E J U D E C A T Ă S T A B I L E L E C Ă N O R M A J U R I D I C Ă C E

U M E A Z Ă A H A P U C A T Ă C O . I L R A V I N C C O N S T I T U Ţ I E I , S U S P E N D Ă E . A M I -

N R E A C A U Z E , Ş I Î N A I N T E A Z Ă C U R Ţ I I S U P R E M E D E F U S T I Ţ E P R O P U N E R I

s r ^ Conslituîc fp* * 5 3. Interacţiunea instanţelor judecăteresti cu organele procu-

l â m e n C penată, avocatura şi avocalul p ^

J T T - « W ^ * P E N A L Ă J J A V O C A T U R A S I N

I N D E P E N D E N T E ( O I G A N I Z A Ţ I O M L J F A Ţ Ă D E I N S T A N Ţ E L E J U D E C Ă L O R E J

t ? d r c p t a t a « w * I H A V R U E F E C T U A R E A I ^ B Ţ I E I P E N A L E E S T E N E C E S A R Ă

R M A C T I V I T A T E A ( ^ A N E L O R D E U R M Ă R I R E P E N A L Ă , P A R T I C I P A -

R E A P R O C U R O R U L U I I A E X A M I N A R E A A C E S T O R C A U Z E Î N I N S T A N Ţ A D E J U D E -

C A T Ă , I A R I N C A Z U R I L E P R E V Ă Z U T E D E L E G E Ş I A C O R D A R E A D E A S I S T E N Ţ A

" I B I D E M , P . 2 3 5 .

E . C U R T E A C O B M I T U ^ R J I N ŞI ĂUTERRA FEIARFL; N A T Y R A SI

P A R T E R , T F L J C ( , R E J A T I E I L 0 F > ^ N R 7 ^ 6 S P

dl . a ttopabiîcij MoWownţ 2

M I P PREVEDER I C ^ T I T U L I D R E P U B L I C I I M O W , " B U L S T . L

E F O R I E , . S U P R E M E A R E P U B L I C I I M O L D O V A » . M . J M . P . 4 - 5 .

50

Mjiţllcl de rf tre avoca t. L a ^ t f f o n a r e a litigii lor ci vile şi econo-

procurorul participă în cazurile prevăzute de lege, iar avo-

HilHn funcţie de voinţa părţilor in cauză.

A v i v a t u l parlamentar s e s i z e a z ă instanţele judecătoreşti com-

< • Icnle pentru soluţionarea unor litigii administrativi'1 ' in cazul

•• Urii drepturilor şi UtfertâţiJor constituţionale ale omu lu i

tlfi ălre autorităţile publice.

1 " pt î. .ij, al Legii Republidl Moldo vn cu prinirt U avocajij patb

M'J-JUU^ !7,X.hW (Monitorul ufcj.iSbil Repubîftii Moifcva 1 ' •1 :1,. 1997); Bţt 5, jK t c), .il Ugi ; coiileUflQiul ul administra tiy

• > • V .lin HMJ.2)(W(J (MooftOiul oficial ut Republicii Moidaw nr

H" in V.KKIO).

31

C A P I T O L U L 2

JUSTIŢIA ŞI PRINCIPIILE EI DEMOCRATIC

fr N o ţ i u n e a ' d e j u s t i n ş i p a r t i c u l a r i t ă t i l ^ e l

întîinit 5 1 « J

pronunţa): deci a p r o m m * drep tu l " ^ ? ^ S p I J ' " '

r c e P t i e ? conceptului de justific - de total i i , J

S S T ' ™ £ T m 0 d e m " C l W Î n t u I ^ atar r ta •' ; S* autoritatea conferita l ino gategoru statale fo * o p | a p f k t 1 r î j l e & . . ' ^ î f U n o

Just, [ia îşi are uvo ro l j n s u v e r a n i i ! tetuM,rare<feter

OPt u n ? d n ' " r e n a i J t ° n , l l t M 0 r d c s e m n a * CU aceasta fun e

a s ^ f u S S S f ^ * ™ ^ 4

legislativi, executivă ş i judecătorească P

Constitui ia R e p u b i f i Moldova consacră, î n m o d exprc

publ ice -1 Oferitelor au^rităt

g Radu, în Dic|iftnnr de drept proccsu;,] civil, de M N Cmtir, « n p j t i • ţ M ^ l f ^ i e f r ^ k a , IUk u r es t i i P w tehi. Edfţu,

32

|i||«ri

li

I I 'Vi'.I

'"r. lin1 /u

' < ' « b l ica Mol ctofe e i i n .

- "mu lu i , d r c r S ^ S l

f p » lonaljtăUi umane d r e p ţ i c f î11,

repre-

" 'I'- tioisale * i a l e g i l o S o b T *

»<' Septur i le si ŞJ a P a l ™ u , r t l b u f t «a-şi

N ioc decît prin ^ m i u , i n t e r v i n ; ce nu

ÎSSKaF" Jo »•« - *

I • • n . i l a p n r i i n j

• w f l ' M ş i juridice

I "'tor, m s p e c ^ n S ^ i , ^ " ™ '

m i d t e t a a w t ^ n r *

f * ^ 'IU; in art, 209 din C C A *******

L H I

li I

• Ml K,

. ii,g'arL-'ni, 7, îs, rfv j^j.p.

:î3

Spre deosebire de contravenţia administrativă, infracţiuni

(art 7 C ,P ) consideră fapta (acţiune sau inacţiune) socii

periculoasă, prevăzută de legea penală, ce ateii&ază la via (al

sănătatea persoanei, drepturile i libertăţiţş cetăţi 'tii lor, propr

tăitfca, orinduirea des NU, sistemul economic şi poli! ic al Republr 1

Moldova, ctt şi alte fapte social-periculoase prevăzute de Cod (

penal, Faţă de persoanelif care au comis infracţiuni înt a plic; i

măsuri de constrîlţgere sub formă de pedeapsă niorală.

Ketu noaşte rea persoanei vinova te de co tn i ter e& i i \ t racţiun •

stabilirea niudalităţii şi mărimi i pedepsei penale constilc 1

prerogativa exclusivă a instanţei de judecată.

Instanţele de judecată au competenţa rezolvării cauzei

civile ce izvorăsc d in raport iun le juridice civile, economice, (

muncă, de familie, a cauzelor in materie de con tcocios admini

trahv şi a Cauzelor de procedură specială,

Avindu-se tn vedere menirea, rolul şt atribuţiile instanţei i

judecată in raport cu alte organe statale, putem deduce un ş

de particularităţi prin care justiţia se deosebeşte de cdeial

genuri de activitate statală.

Şi anume:

L Justiţia se înfăptuieşte num.it de instanţele judecători??

(arL 114 d in Constituţie, art, I Legea privind organizafl

judecătorească).

I ost iţi,: constituia monopol de stat Această lu neţ ie implîi

existenţa unor structuri statale, apte să realizeze activitali

jurisdicţională

Apreciem că sînt abilitate cu această funcţie judecătorii!

tribunalele, judecătoriile specialitate. Curtea de Ape1

Curtea Supremă de Justiţie.

Particularitatea discutată reprezintă şi unui dintre principi

funda men tal e ale justiţie i.

2. justiţia se înfăptuieşte prin metode prevăzute de lege.

Potrivi Lari- I din l.egea privind organizarea judecă io rea st

justiţia se înfăptuieşte prin:

a) exa mi narea şi solit ţion a rea în şed inţe j udidare a ca ustej

civile in scopul apărării şi reali /.'ii ii drepturilor şi libertăţii

fundamentale ale cetăţenilor ale asociaţilor acestora, J

Întreprinderilor, instituţiilor organizaţiilor;

b) examinarea in şedinţe de judecată a cauzelor peru

rezolvarea chestiunii cu privire la vinovăţia inculpaţii

i< • • i-

«pili irea m a n i ilor de ped^psâ fetă dc persoanele vino-

v.ili' sau activitatea nevinovaţilor.

In literatura de s p e | a % e M e n ţ i o n e a z ă faptul că urmează

i »Jii 'v distincţie mire examinarea cauzelor penale şi c i v i l e i

f. m u z e l o r pr iv ind unele contraveni [ administra li ve < i n 11 piu, încălcarea legislaţiei munc i i , sustragerea i n

mr<J I J i n . i v u m l proprietarului, hul iganismul nu prea

ffc.a.) Se apreciază atribuirea ca excepţie în competenţa

Minţelor de judecată a unor modalităţ i ale respectivelor încăl-

II h drept, cit şi procedarea sumară de rezolvare a lor1. 5 0 ^ptoj l jcşte in numele legii şi în stricta confor-

u H ^ m 3- al. %ş i art. 5 d in Legea pr iv ind o reanim <H"decă torească).

A' i .i -ia particularitate nu se reduce Ia respectarea întocmai

c u r s u I l a m i n ă r i i cauzelor judiciare, ci, mai tatii de 1 f j aplicare ai corespunzătoare a normelor de drept ma-

<• ' Wl pr i vi tor la anumite fapte sau evenimente.

' h ât**, pr in actele aale şi pri n hotă riri le emise (aces-

• ^hejer f , hotariri, decizii, sentinţe), instanţele de

• • i l-l nu elaborează norme de drept, t i doar aplică legea

le inumite întreprinderi, trăgjnd concluziile despre pre-

' L I Ţ . I N I U lipsa drepturilor şî obligaţiilor subiective ale per-

™ 11 interesate în cauze civile, fie caracterul ihcit al /ap ,

' p a P » ş i eventuala p e d e a ^ - în cau*e penale

'Ôptate se vor considera ilegale ori de cîte ori

iiiili-h

lil|fl<

b

1 • u j j

•'"i l-i aplică o legenecorespun^loaresau legeacorespun-

' terpretează greşit, contrar sensului ei adevărat

l""(>tia se înfăptuieşte Intr-o forma strict procedurală

normelor de drept penal, civil, de familie ş a. se

I»'"i • • 11111 r. i p ii-1 de con flict, în temei ul că ni ia sta tu I are drcptu I

I | aplica infractorului sancţiunile penale; sau persoana

poate soltdfâ repunerea în drepturile şi interesele

' "• ' " in ăeate sau îngrădiţi? în ordinea procedurii civile

* 1 " " ' pedepsi insă pe vinovaţi direct, prin aPîi-

' " • •Pa l i i l o r de drept material, deoarece acesta nu

mia uit drept de aplicaţie directă, ci va cere pedepsirea

" P* « l e a iuslitiei. într-un proces judiciar.

' • H. M , a - H ^ I [ ( 1 1 JW UDO* pa H HT«J E, II r,rc o pr i Ib! B r c c r HiiTepjTypi, Mockim. ]990, B,

35

Frintr-o asemenea procedură j-mt constat, itc faptele, vini

v fi ţ i a preti nş i I u r făptuitori r sîn t ad mi n is trate şi fii pred ate pi

bele şi date sol mi i le etş jppunz i toare ,

Forma si rict procedurală se înfăţişează ca u n complex de aci

succesive; ţâre. datorită deşfăşu rării lor coordonate şi progs

>ive, dă imaginea unei activităţi organizate In care se urm

reşte aflarea adevărului şi pronunţarea unei hotărîri juste

legătură eu conflictul de drept dedus spre rezolvare orgttnd

competente1.

Legiuitorul, ma i mult decit în orice alt sector al aci ivi ta

publici.-, prin reglementările pe care le face procesului per

şi celui civil (respectiv prin Codu l ide procedură penală

Codu l de procedură civilă), precizează pînă în cele mai m

amănunte cum se procedează in rezolvarea cauzelor [Ut

ci are.

Sn ca7ul procesului judiciar, drepturile părţilor sînt însoţi

de o suită de garanţii, i a r of ic ienţa exercitării dneptu rilofl pr>

văzute de lege este strîns legată de realizarea tuturor acliV

tă ţi tor in cadrul şedinţei de judecată în conformitate cu lege

1.Teci, se impune nu mima i sarcina respectării întocmai a di

poziţii lor ie ii procesuale de către instanţa de judecată, cir

asigurarea unei activităţi [egale d in partea acuzatorului c

staţi inculpatului , apărătorului; părţii vătămate, reclamai

tului, pîrîtu Iu i, expertului, martorilor, interpretului şi a a l|

persoane Ce contribuie la desfăşurarea procesului, Orice al

te re de la ieêa procesuală poate implica adoptarea unes H

tării) ilegale şi inevitabil conduce ia casarea ei de instani

superioară-

5, Drept urmare a înfăptuir i i justiţiei se aplică cunstrînger

de stat sau se repetă în realizarea acestei măsuri .

N u m a i ins tanţe le judeca la poate declara persoana vinov.i

• l iterea infracţijûi şieste în dreptdt t aplica pedeap

penală. Caracterul deconstrîngere al activităţii jurisdicţioni

manifeslă şi in cauze civile, D înd satisfacţie cerinţeio)

pretenţiilor rc. Jauiantutui, fie iespingîndU-i-le, instanţa \ >t>

gă corespunzător reclamantul sau pîrîtui să aibă uucomp t

tament aparte, determinat de raportul juridic civil concrd

r 3

•I, NMgUt Tntit dc proţ«lurD penali, Editura l'KO, Bucureşti, g

36

' - -l "-1 .ipditoît rep iîn tâ refuzul p r i ^ d a p J i c a r e a ^

I I î t H 51" *

l'iinicipiiW justifici, noţiune.!, importanta şi l i v r e a l o r ™

; * • • f ii U i ş i pf justifici frt

° categorie teoretică cu largi imp l i i aH i n " c

* ; ; î n j u r id id i , C ^ P ! £ ' S " ' « n f a latină 5 , traduce "început", M e m e m f i l

ţ j - fn once domen iu de act ivi tate S Ş f c . pi încîpi-

" ^ i ^ s t e a a p r o p î / c l g d cunoaşterii de esenţa fenomenelor studia e £

" J f T 5 l f i ^ g u J f c u c a r a c t e r g e n

' N j j ^ sint structurare * ¥ exercită a t r i b u i e pre-J. • • - ,Men 1u de instituţii care c o m p u n putere a j u d L 1 M - ; u n J , dintre acesk- instituţii, p recum si « l a m l

n .hm î i cu cetăţenii. 11

I ' ' • , l 1 " J ' f t ^ ^ h k r a organelor judecătoreşti o f i / jo

I • le guvernează activitatea; sî i i tcoi isacraL evpres T - i. J l e c o n s t i f e s a u rezultă d in alfeact,-

1 < le d l * J * ^ t i t u i e idei conducătoare de S i

' ; JfM 1111 i 1 erii ,,-, ,. , . v .

• " - - ' ^ n ^ i f î c c f i e c a r e , r l u n u r i d e l ^ i L de alte norme, cele cu valoare dc princioiu 1' ^ - " b l i g n t o r i u n u n u m a i p e , u'c X

7 , ' " r i ; H a W m d noi legi, L modj-

- ^îp'etindu-le, trebuie să fină cont de c e r t e l e

Ş i. I " t u ^ncisjft ,. JreptLtm, flunir^ti, l « 2 , p. 67,

: 37

democratice ţi tradiţiile dinl-un domen iu sau a l t u l in sprci*

11 domeniu l organizării şi funcţionării justiţiei.

î ^ n c i t j Ş fundamentale ale justiţiei au importantă din u r m j toarele considerente:

- in lipsa textului de lege expres sau apropiat după care <

conduce instanţa în rezolvarea cauzelorjudiciare, aceasta recurf

la analogia dreptului, la aplicarea principiilor fundamentale; |

- n c i p i t te f u nd a men I a le d ef t nese i nsăş i j us ti l ia, ca ra ct rizîndu-i cele mai importante însuşiri;

- sint prevăzute în Const i tu ia Republicii Moldova, în L e J

privind organizarea Judecătorească şi î n a t t e l e J W i a l e , formîj]

un Sistem de principii interdependente şl condiţionate reciprj

D m punctul dc vedere al sistematizării s-au propus grupi

ale principiilor î n categorii, în funcţie de diferite criterii Astf,

s-a propus o împărţ ire a principii lor după criteriul normei

juridice care le prescriu7.

în pruna grupă sînt incluse principiile prevăzute în Constitui

iar în grupa doua p r i n c i p i Ş înscrise in. Legea privind or-ar

zarea judecătorească sau alte acte normative,

O asemenea împărţire a principiilor a fost critica tăf pe motj

ca duce la o ierarhizare a principii lor in funcţie de un criterf

formal, Sinlem de acord ca principiile justifici >iu sînt mai im J

tante pentru că Ie prevede constituţia 5 j mai puţ in i m p o r f a f

pentru că sînt prevăzute in alte legi,

în funcţie de domeniu l aplicării lor în sistemul de drept i

deosebesc principii generale, ramura le, in te rra mura le si nrj,

cipn specifice unor instituţii ale ramuri i de drept

n e asemenea, se face o grupare a principiilor în: organizai na te şi funcţionale.

Principi ile orgamzaţionale prevăd modu l de înfiinţare a i j

tanţetor de judecată, îar cele funcţionale - procedura d e î n f l

tuirc a justiţiei,

in cele ce urmează vom analiza sumar conţinutul 5 i foni J

de manifestare ale principii lor justiţiei în Republica Moldtn

t5 A!, ' L- M n 11, 11JJlt MOOJ-I Ml IH Tl-.'n.H LJ (I [n UI H [,| H CCC • P M ,01111 Hcth-iin ;m ropLiTyp,i, 1990, c.

> A s c Vv'ÎCii N ' Vaiflrtciu, Drejtf pnuicsuat pttiel. Edil un Didacticii siPJ gogicfi, Bururcfb, 1972, p. 46-47,

39

fll- ' ' r i n c i p i i U J e g i U i t ^

rT",j

f ; Kopubj i ii S t f H p d ^ p ^

J , r i l i u " ^ P ' u i e ş t e S i î 111 a r t 1 1 4 P »

5 <1[ U & I J organizarea

" T

- i n conformi ia te cu I Z r , T c ' ^Krea l i -

' ' P . u - d n , t t — ^ p r i n c i p i u

Mu l t e principi i* n r r u l c < ™

S C S e n S I r ^ ' '^lente i , activitîi a c J J .

« l e i p J f c î T ' " r d C " r "

.. ^ " S ^ t e f c f c x

^^s^ts^t

"irll[. pfotesusjcîvir. v J i t i u IT , n I NU, , , •.,. M 11' IFM J II! •-A. BUCUJ-ESTJ, ETFFL URJ

1

biii

1111.

i i

• i

ntiih

m u

11. ,

3(J

C o n s t ^ i , . este Legea <mpremS şi nici o Jegeaau un alt J

u n j c care c o n t r a g e prevede, i lor Constituţiei nu are ,

j u ^ c ă . în baza « t , 7 ai Constituţiei Republicii Mo ldova «

con nu ui Jeşu sau al a lUu act juridic ce reglementează r a p o r t

ea .ictîndie normal ,v. cu acliune directă

C 3 U z a ' a p ! i c ă <I irert - ^

g dacii prevederile nu c o n { ^ indka t i i referitoare ia „do

pre vederi; ^ ^ ^ * " | dacă instanţa de judecată stabileşte că legea care a foi

J a - Vigoare a Constimţiei 5 2 7 2

guşi i J-I _ contravine prevederilor ei ^

U înfăptuirea justiţiei, instanţele judeeăloreşli, potr iv i ta

- al C n n s t m , ^ , t r e b u i t ă ţ ioăcom depb l i ga t i v i t a t j de a ap

d i spoz^le constituţionale privitoare Ia d rep tu r i l e^ L b c S

S i ' , n — f - D e c l a r a i u n i v ^ a * a d p u om ui cu pactele şi tratatele la care R e p l i c a Moldova

SSdÊ? r " it ifemaţioiu a ă d legile mterne, dacă există neconcordante între legile ii

erne, pactele ş, tratatele privitoare ia drepturile i u n d auSn t

ale omu lu i la care Republica Moldova este par te" ^

I W p i u l legalităţii justiţiei operează atît cit priveşte actfl

ind o h S , î ) d t * ^ tofi participară fund obltgatr să respecte legea în activitatea lor" ^

m c o n c l u d e putem menţiona ca in corelaţie cu celelalte J

a p n fundamenta le ale justiţiei, principiul legalităţii m p d

prima condiţie de exigenţă celorlalte principii (legea

Macestea primele sale garanţii $ ^

- m n ^ P lenu l^ Jud^tor i r i Supreme o R.M. din 3 O . 0 l . w A

. ^p™»!; <"«• P»«1B « Republicii M d t ^ . t J ^ m ; } 3

I

>10

t-mM a altor hotărtr idef in i i iveaJe ir

W * * ™ — 1 lor poate fi Of u a i i d o a r d e f n s t t o ţ e l e j u d e r f t o r c ş t i i e r a r h i c S [ p , r i o a r e (

d ^ t - . n l ^ i interesele legitime ale p e x s o a j

part icular, şi a le societăţii statului , în general

^ W T ^ î n C t > n l C ^ " refompi j ^ ^ a r e J drept ţsf. art. 50 - înc. ari, 60), ' *

Ca mot iv au -servit mul t ip le le cazuri de condamnare i W a

91 neîntemeiată a ^ a n e l o r nevinovate, in majoritatea b r f rJ

a se respecta procedura de judecară, cetăţenii e au c o n d a m ^

w 7 X t S d l d a r e ' a ş a - n u m s p e c i a l e i n nka dvo ika cte. tn aceie condiţ i i nici nu putea fi v o i

f ^ t T l T * ' T i n i d a W*™** S Î f " ^ ^ V i C J U ' * expres consfinţi i

regula î n f a p t e i r u ^ f e , l l u n i i ţ i dc către instanţele de judccat

§ 5 . P r i n c i p i u l c g a K t ă f i i î n f a ţ a l e g i i ş i a ^ o i i ^ t

j u d e c ă t o r e ş t i

Ko i le condiţi i atestatului d e drept presupun o egalitate rea

^ t ^ T T ^ ! " * £ K e p u ă i c i î S va art, 16 al. 2) este shpula tcă fără deosebire de rasă. nat io j

tate. origine einică, 1 im bă, religie, se, r opinie, apartenenţă S i

g * avere sau de or igine socială, toţi cetăţenii sînt egali î n ^

S Z ? . S T ; P l l b ! ] C e - ^ S ™ ^ 3 e ga l i t a t e j f

d i ^ W C 1 d 0 ™ n I i î e - n i c i d m g ? d . r c a d r e p t u n b r a c e s t o r a m f o n c ţ i e d e c r i t e r i N e . u s m e n t i o n a T ,

r n n n p i u l ega 1, tă ţii cetăţeni lori n procesul d e rea W a iui ţiet se mamtestă prin u rmă toarelc Specte- '

a) desfăşurarea justiţiei se realizează de aceleaşi o r a n j

raport cu toate persoanele, Existenţa unei o-mpetenţe n,

sonate m legătură cu anumi ţ i făptuitori (de ex. M i l i t a r i j i l

cători, deputaţi efc.) nu inf irmă ac « t p r i n c i p i u , întrurft an gerea unei competenţe în funcţie de calitatea i n f r a c t o r i

n u se face «n mod tfecriminatoriu in raport cu criteriile, ţionate;

JN. Y^fnciu, Drcpl procesul pe^J, E d j l y r i ( A l R „ B u c u r t f t l i J

Io | i i"(jtl« -Hi! desfăşoară f i l t r u toate persoanele d up ă ace-

I' '." ri'KtiU şi norme j ^ s u a i e , iar făptuitori i poartă răs-

-potrivii aceloraşi legi;

• ' i-.-i ddpan ţ i i au drepturi egale h, faţa autorităţii judecă-1 nu există drepturi procesuale m a i r i u t n e r f e pentru

l P ^ o a n e şi drepturi mai restrinse - pentru ai te pei 'ioane .

Ht Iul IV pfeiă au demu l t excepţiile de Ia principiul egalităţii

' • i "i«me. In concordantă cu experienţa ţărilor avansate,

Kepubhţ i] M o l d o v a conţ ine un regim dist inct in

- Tragerii la răspundere penală şi aplicării anumi tor

• • • onstringere procesual-penală (percheziţia, reţinerea

' «^vorbirilor, aducerea silită ş.a.) a şefului stalului

, judecătorilor, procurorilor.

W i ' l , art, 50, ai, 3 , d i n Constitu ţie prevede că deputatu l n u 11,1 L'lttl; arestat, percheziţionat, cu excepţia ca/ur i lor de

" a g e n t ă sau trimiterii i n judecată fără încuviinţarea d u P * ascultarea sa. Dispoziţ i i similare conţin

' '«'şedinţele Republici i Moldova (art, Sl d i n Cons tă M o t i i < a r t 1 5 d in fegea cu privire la statutul judecă-

' î" anchetatorii d in procuratură (art. 44L d in | • ' i ivire la procuratură, introdus prin LeKea nr 551-

ill-in, '1,07.95). 6

1 h l '1 numeroase argumente pentru justificarea

special invocînd necesitatea asigură rit, inde-

"'I Sil integritătu persoanelor indicate, ne rezervăm drep-

ôrd întocmai cu regulile invocate j n vi?i-

• liua .tiă, procedura distinctă de pornire a procesului pe-

r I' r. •' I • I • •. I u a re a ac te lor proced u ra ie ş i p rocesu a le es t e bine-j u n iliinr asupra faptelor pena le comise în legătură cu

ibuţiilor speciale ce le revin prin lege, "

eealitaiii persoanelor îşi găseşte protecţie cores-

• «i "< . i p r m dispoziţi i le Codu l u i penal, care în capitolul

" '- 'ptedeîngrădire a drepturi lor politice, de muncă tură ale cetăţenilor.

i l m

fijeoi

- I I I HI..

I

I 1 ,1

' " I m

I

l i

i ' i it>'i

i n u i

1 1 CUM 4 drepi procesual penal, i'artea Generala Ed || i11

43

§6. Independenţa, i m p a r ţ i a l ^ şi inamovib m . r i e a / i i d e c a e m - i l n r

Este u n pr inc ip iu consacr.il d c C n s l i l u ţ i c ( „ , . r i l a H )

F f M ^ V i b o r i e n t ă r i i ^ s u f e s t X * *

n v ~ t ^ ^ ^ Q i s a a atritm{ii ior o r g ane l *

~ d p S t a t f î n ^ d ^ f a n t e b r j u d J t ^ f

tep^r^decătorilprfiîimpunerea k , r n uma i teWj n

c n m se declară in Cons t i t u i e , este garantată £ d c , ™ egale: L e g e a . p r i v i n d o r g a n i z a r e j u d e c â t o r e a U ( a r . m C o d

depreêd u ră pena tă (art. , 0), C o d . [ de procedu ă ei vi lă & rea ftrează în special p r im (

t i u r T d ^ i i c ^ ă p t u i r e 11 < u s l i ^ m î m b i a t pr -eesuată (destul de i m p u n ă ea volum), care ree t 'me

I S ^ r ^ ^ ^ d e j u d e a t ^ c o n s e S

b) procedura d e n u m i r e ; s u s p e n d a * , demisiesi eUberared

« S î r r p ^ * ^ J l i l o c a h j J f I de serviciu, vehiculelor, mij loace or

Sasa?1**4de * cercetat, r e f n u t S a u arestat pentru comiterea contra ™ U i

I i K S S f 1 ^ * d C P P f r l ^ 1 * * * NOV^ Hnciltr

44

uimiri

t £ r ? W ^ o p i n i a , "ii ,IM in B i r a p t u t i ^ justiţiei

* " n r * * * penală fo,a de U n j u d e c 5 t o r

i ' b o r u l u i General, ir, J d p t ,rn S

p r i n h o t ^ i n s t a n ţ t î d e j u d ^ T a

^ r ă r i l o r , , i n t e r z i c e a de a cer i Z i

f r tor de orie,, amestec ÎIega| v u C r -

K & ţ f -

jM.<Mlirea răspunderi i pentru lipsa d e s f a t ă de judecată

: imixt iunea în j u d e c a t a c a u J "

C ™ * ^ t i i « r g a n i z a t o r i c e şi tehnice favo ab e acli

I p u ^ m a i cu seamă

J l r r " f f * ^ S*™ * i m p u n e respectare 1 • •' pr inc ip iu lu i independenţe i judecătorulu i

" -irea materială şi socială a judecătoru lu i '

h j l . n d e . ^ d ^ t o ^ r s e manifestă atit pe latura i n t e r j

" 1 ''ênoara , t und legată d e imparţial i tate

1 U m b r i i comple tu lu i de judecată) care

"• - • 4 fie independenţ i , ei nu trebuie s, fie iu e S

£ & ^ ^ d r e p t a t e * că S " " S a u nici o poz i ţ ie subiectiva nu poate determina

, f a d o P ^ u n u i anumi t p u n c t d e vedere 1 " •" ' " ' ' M 1 cei antrena fi în înfăptuirea j^Kţiei b j realii

c o d i ţ i i obligaţii le d e s e r v i c i u l « " S f l i w * *

' I- ' rf -ura ţ i i în care să existe o oarecare nein-

k r ,, . ^ « e m n e în m o d u l de rezolvare a unei c a u . e c X

Z ^ m m Care prezumf ia de imparţ ia l i tate si d e

î n d o i a l ă i e g i u i t o ™ , Z ^ ^ t

,1

i i n ,

J V l | i " r l « i t v D r e p t p r o c t s u f l l p e n u i „ i >|||<. 1

f • v i ' rslat dp proc^juţa penaje p_

•15

procesuale adecvate1'', reglementitul corespunzător incompatfi

bilitatea, abţinerea şi recuzarea.

Incompatibilitatea se înfăţişează ca situaţia de inadecvarc 1

care se află judecătorul faţă de o cauză concretă şi care constitui*

un impediment în ceea ce priveşte participarea acestuia la rea

vnrea acestei cauze111 sau anumite împrejurări ce exclud partid

parca judecătorului la o cauză concretă11.

Legislaţia procesuală conţine cazurilc de incompatibilităţi

(art. 22 d in C! JP, art. 19 din CPC),

Abţinerea este instituţia prin care cel aflat în incompatibilităţi

cere să nu participe la rezolvarea cauzei de care se leagă c a z i j

de incompatibil ita le a ,

Potrivit legii (art 23 C I T , art. 23 CI JC), persoana incomf

tibilă este obligată să declare preşedintelui instanţei că seabţiri

de Ia participarea la judecarea cauzei cu arătarea cazului de iij

compatibil itate ce reprezintă mot ivul abţinerii.

în l iteratura de specialitate21 obl igaţ ia de abţinere esfl

recunoscută ca avînd un caracter moral şi, in cazul neindeplinil

ci, judecătorul poate fi sancţionat disciplinar, cu condiţia

acesta să fi ştiut că nu poate participa la rezolvarea cauzei.

Prin intermediul recuzării o allă persoană participantă I

proces poate cere ca persoana incompatibi lă să nu participe]

judecarea cauzei.

Inamovibil itatea judecătorului presupune dreptul pe cartfj

au persoanele ce deţin această funcţie de a fi protejate fală <

orice măsură arbitrară care priveşte: îndepărtarea lor din funcţi

transferarea sau chiar promovarea.

Regulile pr iv ind inamovibilitatea judecătorului sînt stabili

prin Legea cu privire la statutul judecătorului. Promova

transferarea şi sancţionarea judecătorilor sint dispuse de o j

|TV. Doiigoro* ţ.a., Explicaţii t corci inc ale Codului penal român, î'jitl

generala, voi. 1. Bucuraţi, Edit. Academiei, 1975, p, 148-149.

T , Pop, Diept proccsu.nl penal, voi. II, Partea generalii,Tipografi.)

naltt Cluj, l'J46, p, 271 / ApuJ I, Nijagit, Trjt.il dc proceduri penal.l, p, „Ml

"yronoimMfi npourcc,Orntian 'iacii., noupeji. tt.fl. tkimi.ei'0, M»CH

lÎJfliTeJiMTBO CtlaprsK, 1997, c. 79.

" I, Neagu, Tratat de procedurii penala, p. 7,42.

" Ibidem, p. 243.

4fi

(l 1 lă, şi a n u m e Conai l iu l Superior ai Magistraturii^,

• • I n a i r'i , >;ensare u r m ă t o a r e l e a t r i bu ţ i i : 1 i • 11 r i n •• ş i face propuner i I 'reşed i n tel ui Re p LI b l ici i M ti I -

• ••• i' ii l>i men iu l u i cu privire ia promovarea , suspend a rea M l l i n f u n c ţ i a d e j u d e c ă t o r , i n a c e s t s e n ? ţ i n i n d u - s e

• i h l r | ne vederea constituţională că promovarea şi transferarea fac numa i cu acordul acestora (art. 116, al 4,

J ' I » I <«>itltuţiţ);

Viilii ji'.t/ă examenele de ca pa cita le ale judecători lor ş.a.

I n dependen ţ a , impar ţ i a l i t a tea şi i n amov ib i l i t a t ea

nu lu l se manifestă numa i în cadrul legii şi in l imitele

• I M

L H ivHuHiber U justiţie

1 n a l i v e d e d r # t m a t e r i a l r e c u n o s c d a t u r i l e p e r -H ' , h V jur id ice in scopu l satisfacerii intereselor

£J 1' 1 •1 <• iltă natura în acord cu. ijftiere&u] pub l ic , potr iv i t

r I n nlilor de convieţuire socială,

r lH 1 •'I'i: nu it aceste drepturi sint valorificate de titularii

legii si Sint respectate dc celelalte persoane care au

\ 1 •1 •111" • • nu face n imic care să stTnjefleagcă exercitarea lor 1Nit

care dreptur i le nu sînt respectate sau sînl con-

|| ilh li , i prevede modu l de apărare şi valorificarea acestora

H I " 'i 'l "JiHionate conflictele ce apar, 1 , 1 leja că sarcina de a face dreptate, de a înfăptu i

lat d e drept , revine instanţelor judecătoreşti,

I ' 1 ,1 legislaţia noastră a fost al iniată la Convenţ ia

'"lfctMM.1 .1 11 rupturilor omu l u i , care î n art, 6, pet, I , prevede:

•i> ţţtif'i i mi li ,*re dreptu l să-i fie examina tă cauza în mod

• i • lire un tr ibunal independent şi imparţ ial , stabilit II decide asupra dreptur i lor obligaţi i lor sale

Ui B U j p U p i i temeiniciei oricărei acuzaţi i in materie penată

I Ifli i • ' 111 itflrtrea trebuie Să fie pronunţată i n publ ic , da r

d e şed inţă poate fi in terz is persoanei sau M> t impu l întregului sau al unei părţi d in proces, în

V'-'4ej oi pil ului Vi] ,il pr«entti toţjtori, i" HJtyUri , yp, cîl, p; 4.

•17

Rlrtli'ili !niri,I, şi anume Consiliul Superior a) M^jstratjjjrii11,

IM sens are următoarele atribuţii:

II pune şi face propuneri Preşedintelui Republici i Mol-

• i » I '>' i Ia mentu lu j cu pri vire Ia promovarea, suspenda rea

Im funcţia de judccător, în acest sens, tinindu-se

U p n • v ederea consti tu tională că promovarea şi tra nsferarea

fac numa i cu acordul acestora (art. Iîfj, al. <i, HI i H 11 k-ni i L M 11«•) r

vnllili-.Â examenele de Capacitate ale judecătorilor ş.a.

• ' Independenta , imparţ ia l i ta tea şi inamovib i l i ta tea

manifesta numa i în cadrai legii şi in limitele

llil 41-.<!••

N A. c c s u l l i b e r l a j u s t i ţ i e

v>''1 1 IV L' de Li re pi ma te ri a I rec u n nsc d re ptn r i 11.' per-

ţi1»<,„ b i c e ' i jur id ice în scopul satisfacerii intereselor

• i 11 tă n ri t u l il în acord cu t n teresu 1 pu blic, po tri v i t

111111. r de con viefr i ir e soci a 1 ă.

In Hind ,,biunuit aceste drepluri sint valorificate dc titularii

. • • i I ••.ii sint respectate de celelalte persoane care au

•• I < i iii face ni mie care să stânjenească exercitarea lor

l i i l l l i l

I PI . .I I in care drepturile nu sînt respectate sau sint eon-

ii*' Pj f f t f t]nwedemodul dc apăraneşî valorificarea acestora

ftlm i li 'Iulinnate conflictele ce apar,

deja că sarcina de a face dreptate, de a în făptu i

lat de drept, rovine instanţelor judecătoreşti.

I. legislaţia noastră a fost aliniată la Convenea t l | r u I 1 -1' epturilor tunului , care in art. 6, pct. 1, prevede;

' .i .irc dreptul să-i fie examinată cauza sa in mod 1 I 1 • • • s r. • un tribunal independent şi imparţial, stabilit 1 decide asupra drepturilor şi obligaţiilor sale

I " t e meinirici, oricărei gjpizaţii.fti materie penatiS

• • • I Întărirea trebuii; să fie pronu nţată în pubJic, dar

• "I ita de şedinţă poate fi interzis persoanei sau

Mlil'l Upul întregului sau a! unei părţi din proces, în

H i ' i •'• VL'cii-,1 capitolul vis ui p r e s t o tutr.iri. I I ilHl.Ttp. L II,, pL I,

•17

: ' d t ' r , l t H ' r a , K ' - c i r i d m i n o r i l o r ? p r o t e j a v , e t l , pnvate a p ă r ( i i 0 r l a <

teJSî4S? P c n t n j ^ a G E D O la U sd tembnc 1997a marcat începutul unei noi perioade ir, l, w f l

S a Z ^ P ™ * ™ posibilitatea rel CU a ataca într-o instanţă supranaţională orice p re t i nd fncă l3 3 fi E t ă ţ i l o r g a r a t e de c o n v e n ţ i i 1

în ^ t ^ j ^ ^ n s e i î n c ă l c ă r i mai J

! , ţ a ^ a r f e l o r naţionale. S* recomandă să ceară i B

•nS antei de fond aplicarea prevederilor C E D O d ^ J

instanţelor de apel 4 de recurs. A Li ia după p a r c m - e 1 J

n special art. al. 1, prevăd posibilitatea p e i ^ e j vă

n J g mtr-un drept al sŞu de o autoritate publieă, pri, r-un

< -- miiKstraUvsau prin n e s o l u d a r e a î n t e r n i e n u l C

ga. Colegialitatea şi imip tona l i ta te a e x a m J cauzelor In i ns tan ţe judecătoreşti

J » ^^'e ior procesuale, instanţa de judi

1 de " f j adică c o m p l e t 1 decată să f e alcătuit d in număru l de judecători care an J

t j neCL 'Saf i3 i F ^ a r e '

iar i X T ' ^ " ^ " ' ^ ^ ^ a t e a i i x . l a n ţ e i reprezintă reguli

S ^ n ! 1 ^ ^ A m f u t k j u s t i J i c 1999, p. rn-zit

'18

Ito •Vii IV' d intre cele d oua sisteme - şţplegial i tafca ţ i uni per-1 oferă jfcvantaje, dar prezinţi! şi inconveniente"1.

•h ntiu -listeiriui judecătorului jyjnicse aduc a r m â n e l e argu-

j posibilitatea recrutării pe criterii mu l t ma i exigente*

N ihitti.itea statuJ ui d e a oferi j udecă to r i i^ salarii sgjbstan] ia Io,

||i ii •!.m sent imentuţ i i de responsabi 11tate ai judecătorului etc.

• i n-proşat acestui sistem că nu poate asigura o ca Si tate

» l ,H ' V l 11 >ictului dc justiţie şi d l un singur magistrat este supus

| Mjltll mai uşor unor influente stră ina

t I iii y.iali tatea şare în favoarea sa argumenteded use din: caii t?jtaa

-l lucrărilor Îndeplinite de mai mulţi magistraţi, o mat

• i Abilitate de influenţare din exterior, o mai bună pregătire

• I" I" (lorilor tineri, încadraţi in complete cu judecători experi-

llH'hl.iţi 1 Vintre argumentele adu.se în defavoarea colegialităţii se

H lift 1.1. l. . I ,j ca re spu nc ca prin aceasta nu s-a r as i gu ra o bt i'nă a l i late

• • im de justiţie, căci judecătorii se pot ascunde in spatele

• aiului [determinatî de secretul deliberării); justiţia devine

costisitoare, cneînd totodată dificultăţi in recrutarea şi. J i T o f c s i p n a l ă a umî 1 b u n i j u d e c a t o i i .

Iu • r . i e m u l p r o c e s u a l a l R e p u b l i c i i M o l d o v a s i n t r e a l i z a t e

• I- reguli. Vom prezenta eoni punerea completului de jude-

i diferi te instanţe,

h toate instanţele de fond cauzele se judecă de către judccător

• B M J n i i I

1 'I ],I această regulă se poate face excepţie in anumite cauze

• • • • I v, într-un complet format d in trei judecători. în materie

JTH.II.I ...it/ole penale asupra infracţiunilor pentru sătirşirca

' f <'>',''a prevede detenţiune pe viaţă; cauzele pena le asupra

'"1 • " ţ comise de minori; ca u ?ele deosebit de complicele

HI 11 II|Ij i are au o mare importanţă socială.

iWrg i i l ? instanţelor de apel şi de recurs judecă apelurile fi

«Urile inipofriva in chei cr ii or, sentinţelor şi deciziilor in

V I'li'l tormat din trei judecători.

I UI. •.11J11 ă rgi t a 1 Cu rţi i Su p reme dc j u al iţie j udecă recurs u ri te

-• • • I • I• • t format diji cinci judecători.

ui Curţii Supreme de Justiţie judecă recursurile în anu-lm -,i demersurile în interesul legii în complet format din cei

"I I f j , iip, cit,, p, 42.

I'i

puţin două treimi d in număru l total al judecătorilor Curţi i Sd

preme de Justiţie.

Normele procedurale privitoare la compunerea instanţei .>1

un caracter imperativ, iar i\erespectarea lor atrage după • h

Casarea hotărîrii pronunţate.

îrt conformitate cu prevederile art. 20 din Codul de procedur

penală, completul de judecată trebuie să rămină acelaşi în »

cursul judecării cauzei- Atunci cind nu este posibil acest lucn

completul se ponte schimba (eventual judecătorul), fapt ce a trai

reluarea de la început a şedinţei de judecată.

§9. Egalitatea părţilor şi caracterul contradictorii)

aJ dezbaterilor judiciare

în procesele judiciare se conturează, de regulă, poziţii \)

interese contrare. Duelul dintre acuzare şi apărare, dintre pîri

şi reclamant apare evident şi se manifestă în confruntarea o

opin i i şi argumente legate de modu l în care urmează să J

soluţioneze cauza. Pentru a garanta Inega lă măsură drepturi),

şi interesele părţilor aflate în conflict, Legea privind organizare

judecătorească a înscris în art. 10 contradictorialitatea judecăţi

Principiul contradictorialităţii este foarte complex şi se mani

festă pe următoarele laturi principale7*:

a) stabilirea poziţiei procesuale a părţilor cu drepturi egaj4

şi interese contrare în aşa fel incit să se realizeze ega l i t a t f l

acestora, cu acordarea posibilităţii folosirii tuturor mijloace loji

legate de opoziţie faţă dc punctele de vedere adverse;

b) separarea principalelor funcţii procesuale in aşa fel î nc f l

apărarea, acuzarea, susţinerea acţiunii civile, contestarea d l

şi soliiţionarea cauzei să fie atribuite unor subiecţi diferenţiaţii

Acest principiu fundamenta l al justiţiei dă posibilitate păr<

ţilor aflate in litigiu să participe în mod activ la apărarea dreptul !

rilor şi pretenţiilor lor, la argumentarea şi probarea aces to r »

printre combaterea susţinerilor făcute de fiecare din părţi, p i J

cum şi cu privire la iniţiativele instanţei luate în exercitări®

funcţiilor sale.

Volontiu, Drep) proccsual penal, Editura Did-iciica ji Pntojţogicw

BUcurefti, 1972, p. 325-326.

50

IM I I I acestei reguli, părţile pot propune şi solicita să fie

H|(tniiii ( I , I Ir probe, pot emite concluzii cu privire la problemele

|l lupi i tic drept de tare dep inde justa soluţionare a cauzei30.

In lucrătură s a menţionat să principiul contradictorialitâţii

H lulllui ".te in raporturile dintre părţi şi in raporturile dintre

I HI ' iiinlanţă31.

I Un i locuirea permanentă, pe ba/ă egală, a unor interese con-

concluzii juste cu privire la aflarea adevărului şi

|pt)lviiK-.i cauzei. Putem afirma pe bună dreptate că instanţa

p | ni le,» (ace o apreciere imparţială doar atunci cin d va cunoaşte

< > 11 • poziţiile şi argumentele apărute. A nu proceda astfel

Itluf ,iiiuU a judeca cu părtinire, greşit şi ilegal.

M n armat de asemenea în mod justificat că. prin prezenţa

•4i|ilm *jt prin putinţa de a face la orice moment observaţiile

MM. I ' ii ti Ic devin principalii auxiliari ai judecătorului in sarcina

l'u i 11 < u .i u de a rezolva cauza. De aici apare evident rolul egal

H< impui lanţă a! apărării , in realizarea justiţiei respective, cu

| l>i ,il acuzării®.

^ < i i nincipiu se manifestă in toateetapele judecăţii, excep-

ni' Mum l deliberarea şi pronunţarea hotărîrii. Conlradicto-

l l l l l n l ea se manifestă cu mul t înaintea judecăţii, întrucât prin

ii >1 HM sl< chemare in judecată, formulată de reclamant, şi pr in

•kllm|i|i,.irea piritului, părţile îşi fac cunoscute pretenţiile şi

n u iii', precum şi probele pe care doresc să te administreze

I m i n i di ivedirea acestora. în cauze penale, ta încheierea anche-

i. i | n liminare sint prezentate toate materialele dosarului pe-

n ii p ' i i i iu ,1 le face cunoscute părţii vătămate, părţii civile, părţii

> 111mmito responsabile şi apărătorului său,

i n ai torul contradictoriu există şi in cazul in care la judecarea

prezintă o singură parte, stabilindu-sc amînarea jude-

• 'i • iilru citarea legală a acesteia, afiigurîndu-se astfel partici-

I '• 11• i pi'iitru a-şi exprima in contradictoriu cu cealaltă parte

pii ieuţiile şi apărările sale.

' 'AL Vrlc^cu, Contrudictomliutca — principiu fundamentil al dreptutu»

tivii,în R.D.D. nr. 7/1970, p. 21.

I Mi -iciiescu, V Zîlbcşicin. IJrepi procesual civil. Twria gentnil.l. E.D.P.,

tlMi ilirjli, 19-93, p. 120.

I ,II II ivit CANU. Tratai dc drept >i procedura PENALJ. voi, IV, edijia ll - . I , UIMIM- .,II, 1927, p . 34 .

51

Preşedintele completului dă cuvîntul părţilor, dacă este H

voie chiar dc mai multe ori, pun i nd Iii discuţia acestora • H împrejurare de fapt sau de drept care poate ajuta la soluţionai

cauzei" .

Pr imul care arc cuvîntul în dezbateri este acuzatorul drM

(eventual reclamantul în cauze civile), u l t imul avînd ctivint

apărătorul sau inculpatul (pîritul).

Un alt aspect al rontTadictorialităţii îl constituie faptul

probele se discută la ancheta judecătorească. Nici o probă 11

poate li pusă la baza hotiîririi în cauză dacă nu s-a acordat puni

bilitatea de a o discuta.

Principiul contradictorialităţii se intîlneşte şi la judeca'

căilor de atac, iar In cauze ci vile şi in faza executării silite1'.

Ncrespectarea acestui principiu in cursul judecăţii duca

nulitatea hotăririi, întrucît se încalcă şi alte principii funJi

mentale ale justiţiei, în specia! cel al dreptului la apărare.

§10. Prezumţia de nevinovăţie

Prezumţia de nevinovăţie apare ca o regulă abia în procesţ

penal modem . Penlru prima dată ca este înscrisă in legislaţiil

burgheze de la sfîrşitul secolului al XVI iMea (legislaţia 5UA j

Declaraţia drepturilor omu lu i şi cetăţeanului din 1789). Aceas

a constituit o reacţie faţă de procesul penal inchizitorial în ci

în mod practic cel implicat într-o cauză penală era presupi

totdeauna vinovat, re venindu-i obligaţia dovedirii propriei nev

novăţii.

Ulterior, simţîndu-sc nevoia deccmsacrare acestei prezuniţ i

prin documente cu caracter internaţional, ea a fost înscrisă ifl

art. 11 d in Declaraţia universală a drepturilor omulu i , adoptat!

de Adunarea Uenerai i a O N U la 10 decembrie 1948, făcindrij

se, in acelaşi t imp, recomandarea ca legislaţiile naţionale ,ilţ

statelor să înscrie norme privind prezumţia de nevinovăţie. I

în prezent, legislaţiile tuturor ţărilor cupr ind dispoziţii difl

care se desprinde direct sau indirect această regulă cu inddenţ i l

spre deosebire de alte principii ale justiţiei, doar in procesul pq

nai.

'T, MSgurcand, op. di„ p. -ti.

"Ibulcni, p. Ah

52

i 11 > 11 n m s-.ii men ţ i ona t î n sc r i e rea acestei prezumţii in le-

["tajullili mar» majorităţi a statelor lumi i constituite o victorie

• t t t i l i in l potriva concepţiilor potrivii cărora ar exista cri-

.. nţi, care au o predispoziţie patologică faţă către

•Ut i< i" i • le infracţiuni şi pentru care nu ar pute opera prezuin-

ţiM 11• nevinovăţie.

Iuti i ' l.iţia noastră prezumţia de nevinovăţie îşi găseşte con-

ta art. 21 din Constituţie, art. 4 d in Legea privind orga-

lil' jml<v, Horească şiart .4 J d in Codu l de procedură penală.

> iMujuvilule normelor amint i te prevăd că: "orice persoană

« i i itl.i di- un delict este p rezuma tă nevinovată p înă cind

K,.ti. Hi I '.a va fi dovedită in mod legal. în cursul unu i proces

in r 1,1 ic, in cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile

• i II «fi na le".

|Sii I I I I IL 11 Ic la aceste reglementări, prezumţia de nevinovăţie

im Hi ' i/ă ca o garanţie, protejînd persoana implicată într-o

imi' it |'i n.ilă, oferindu-i acesteia posibilitatea dreptu lu i la

li potriva acuzaţiilor ce i se aduc* .

fi Ih.i/.i est ui principiu, învinuitul sau inculpatul nu trebuie

H|i iluvL'ili ască nevinovăţia, organelor de urmărire penală şi

Mi-'iiilui revenindu-le obligaţia administrări i probelor, in

M 'm I in i n r există probe de vinovăţie, cel acuzat are dreptul să

pitii i i' llpi.i lor de temeinicie1'.

. i | 'i uicipiu a rco reflectare corespunzătoare şi în modu l

Mii nr-i rh'ctuează interpretarea probelor care pot ficbnside-

i i(' ,'in In, lente numai in măsura în care oferă certitudinea află-

H|il i" i ai ului ' . Dacă nu se manifestă certitudinea instanţei asu

M Uni iv.'i ţu'i inculpatului, prezumţia de nevinovăţie este susţi-

liuli du ny.ula potrivit căreia orice îndoială este în favoarea

M m lui (in dub io pro reo).

~ In n • M ',nis a se vtdea: I. Neagu , Drept protestul pen.il. Pârlea gen-iŞgţ Ml 1992, p. 61.

• t i . ! le iiifi.inu, M, Apetrei, I„ Nac. Asistenta juridica in procesul penal,

• I icnii ui dc Interne, Hucurcşti, 1993, p. 3.

II •• I • 11 • •. •. L]|K ' JYMNNHJR HcDufioniiocTH a C Q B C T C K O M YROJICUTUOM

ti liiiiiKCMT, 1981,c 28-29.

• i i 1 i p. iuusiv), rtp.uio ooDMHneMoro m.i 3,uuuTy H iipcjyMimufi iieiin-

Miii- -ii M". k«a, 1 ta K.i, I9B4, e.7l; lt.C KaeyMOB, 1 tpe.iyMHHH HenHKOB-

KOM npaue, Ejny, 1984, c. 19.

53

Această regulă se referă numa i la stabilirea situaţiei de fapt]

nu şi la interpretarea normelor juridice, procesuale. In d u b i i

pro reo nu trebuie să aibă influenţă asupra interpretării normele»

juridice, deoarece acestea stabilesc forme procesuale, ce urmeua i

a fi aplicate în direcţia unei cit ma i depl ine realizări a justiţiei j

nu in direcţia în care ar conveni mai bine unei sau altei părţ i 1 !

Den , prezumţia de nevinovăţie reprezintă o regulă de bazl

în înfăptuirea justiţiei şi, in acelaşi t imp, pr in implicaţiile pecat l

le are, unu l dintre drepturi le fundamenta le ale omu lu i .

l ' i ind o prezumţ ie relativă, ea poate li răsturnată doar pr i i

probe cerle şi incontestabile de nevinovăţie. în momentu l in cari

se stabileşte că probele au fost riguros administrate, i a rv inowţ i l

este stabilită, prezumţia va fi înlăturată, u rm înd să fie aplicat!

sancţiunile corespunzătoare infracţiunii săvîrşite, în acest seni

în practica judiciară s-a arătat că sentinţa de condamnare ni

poate fi întemeiată pe presupuneri sau, in mod exclusiv, n u m i

pe declaraţiile martorilor date în procesul cercetării sau anchol l

preliminare şi citite în instanţa de judecată in absenţa lor. Scntinfl

dc condamnare trebuie să se bazeze pe probe incontestabila

cînd toate versiunile au fost verificate, iar contradicţiile apa ru l

au fost înlăturate şi apreciate corespunzător.

Toate dubi i le de neînlăturat vor fi interpretate în favoaiV

inculpatului40 .

§11. Publicitatea dezbaterilor judiciare

Principiul în cauză consacrat de Constituţie, care in art, t.fl

prevede că toate şedinţele sint publice, în afară de cazurfl

prevăzute de lege.

Acest principiu are în vedere faptul câ întreaga şedinţă •

judecată, cu excepţia deliberării, se desfăşoară înaintea ins lanf l

în şedinţă deschisă, cu participarea părţilor şi a altor pertu.trfl

străine care doresc să asiste la dezbateri-

Prevederi similare stabileşte şi Legea pr iv ind organizimtf |H

decătorească (art. 10), Codul de procedură penală (art. 12), l <*|l

de procedură civilă (art. 10).

"N Volfinciu, Drept proccsu.il penal, p. 166-167.

'"Hotdrtrc.i Wiwilui CSI nr, lOdin 24 aprilie2000 "Cu privirel.i • Inii

normelor de procedurii penaj,! I.t adoptarea sentinţei", p. '1

54

Iiuleciirea proceselor in şedinţă închisă se efectuează numa i

ihi i i m ile stabilite prin lege, cu respectarea normelor de proce-

I I I -tJXiţa de judccată poate d ispune judecarea cauzei în

ţi iliul.i închisă dacă dezbaterea publică ar putea vătăma părţile,

publ ică sau moralitatea, ori este în contradicţie cu

le păstrării unu i secret ocrotit de lege ţari. 10din CPC).

In -î nit.i are obligaţia să motiveze luarea măsuri i ca judecata

"i In' secretă.

I Vr ;oa nelc care nu atins vîrsta de 16 a ni şi cele care se piezi ntă

Inii utinută necuviincioasă pot fi îndepărtate din sala de şedinţă.

I vei, publicitatea constă in aceea că la judecată poate asista

HI II ine, accesul persoanelor străine de cauză nefiind îngrădit în

Mi \ un mod.

In eamnă că judecata se desfăşoară cu "porţile deschise",

i 11 n iţa publicităţii se consideră îndepl in i tă d in momen t ce ac-

• ui I i şedinţă este liber, chiar dacă în t impul judccăţii nu s-au

|||rtt In sală persoane străine dc cele chemate in cauză41.

t>e consideră că:

prin acest principiu se realizează şi principiile legalităţii

"Mradictorial i tăţ i i , nerespectarea pr inc ip iu lu i duc înd la

tlltlit.Hea hotăririi;

publicitatea dă conţinut şi eficienţă realizării rolului educa-

<i1 .ii şedinţei de judecată;

-- judecata în instanţă publ ică îi mobil izează pe judecători

iu ii' i udarea unei atenţii sporite modu l u i in care judecă şi moti-

Vfft/ă holărînle, puţ ind fi urmăriţ i şi ascultaţi de cei care asistă

presa, radioul, televiziunea, revistele de specialitate,

I e comentează sol u ti i le

I ară nici o excepţie, hotărîrile instanţelor de judecată în toate

i n/lirile se pronunţă in public.

fi 12. Dreptul la apărare

I >reptul la apărare este unu l dintre drepturile fundamentale

sI• i eiaţenilor. HI se află înscris in Declaraţia universală a drep-

li «I omu lu i şi în alte acte de valoare.

N Voloneiu, Drept procesual peti.il. p. 322.

' I-. MAţjtUeanu, op. dl,, p. 35.

55

termen curge, d e regulă, de La comunicarea hotărîrii. I n n u

m o d se lasă părţii n emu l ţ um i t e t i m p pentru a-şi organ iza Ţ-I J

f o rmu la apărarea,

î n aspect aparte al garantări i dreptu lu i ia apărare ii repro iu

regula " non leformatto i m pejus"* care înseamnă că pentru c a citarea unei căi de atac nu se poate crea părţii care a folositul situaţie mai grea.

Asistenţa juridică a celorlalte părţi in proces are loc în fl

neral in condiţii similare, ca şi pentru inculpat- în cursul judeci

apărătoru l (reprezentantul) exercită toate drepturi le pârtii [»

care o asistă. Cons iderăm că atunci cînd instanţa a junge la ca c luz ia câ d i n anum i t e mot ive partea vătămată , partea civilă sa

partea civî lmente responsabilă (eventual, reclamant şi pi rit) ml

şi-ar putea face singură, apărarea ar trebui să d ispună d i n of n h sau de cerere de luarea măsur i lor pentru desemnarea unu i apj

rător.

Cele amint i te şi mul te alte dispoziţi i prevăzute de lege sîi

chemate să asigure dreptul la apărare în procedura judiciar i

§ 1 3 . F o l o s i r e a c ă i l o r d e a t a c î n p r o c e s u l d e î n f ă p

t u i r e a j u s t i f i c i

încă din dreptul roman s-a impus regula Mrei indicata pr<

veritate a tei pi tur" [lucrul judecat se consideră adevăr a t}^ nia

xinră interpretată în sensul că senii nţa judecătorului nu e adevăi

ci ţine loc de adevăr" .

Raţiunea existenţei căilor dea tacconstă în realitatea că scopi.

justiţiei nu poate fi atins printr-o singură judecată, care, ca orie

activitate umană , poartă cu si ne'riscul erorii, Tocmai de aceei

iu vederea filtrăii i perfecte .1 adevărulu i , legislaţia procesual

reglementează judecarea cauzelor, în mod succesiv, în mai niull

trepte de jurisdicţie de grade diferite,

Pr in intermediul c i îl or de atac partea nemu l ţumi t ă dc ho\i

rtrea p ronun ţa t ă poa te contesta fie ne respect a rea de căh

instanţa care a pronunţat hotărîrea atacată a condiţi i lor lega

în care a avut loc judecata, fie netemeinicia hotărîri î , fi ind inst

WE, Mdkui, Drept privat roman, vo|. I, Univcriitilea Bucurcjli. 197

p 139-139. fiC^t.Tmiiilcscu, Drept privat rotriflJi, liniviKJiliiiy llucurtşii, I9?3.p. 1£

58

• i l e a i T g i i n j p n t a l ă , p u t i n d u - s e a s t f e l î n d r e p t a g r e ş e l i l e

le, judecători*1. I un folosirea cailor de atac, recunoscute de lege, caiizcle

nise conlrolu lut judecătoresc al instanţelor ierar-

. I • . i • i l a c d a u s a t i s f a c ţ i e i n i r i o d r e a l şi d e p l î n . d r e p t a r i l o r

• lni> li'M'loi participanţi lor la proces şi oricăror altor persoane

|Jl>> ii legit ime au fost Vătămate printr-0 măsură sau

|--ibi-• nu • •.•.!( instanţei, Aceste dreptur i şi interese a u şansa

i •• •• i l i .ate la u n nivel op t im , înt ivun sistem cu ma i um i l e

li. ţie'1, fapt ce oferă garanţii max ime pentru evita

I < |ui II u '.i pentru adoptarea uno r soluţi i rit m a i echitabile.

pl ivi te siiib aspectul interesului ce Iot care le exercită;

• 11. • 111 11 ac au fost caracterizate şi ca remedi i procesuale^ sau

£•11 i proccsuale pentru declanşarea unei noi judecăţi"*.

11 • • i •• e r i s t i c i e v i d e n ţ i a z ă c a r a c t e r u l d e " p i r g h i i " r e a l e ş i

ui re căile de a lac îl reprezintă pentru realizarea inte-1 . In .ik1 căror cauze sînt obiectul judecării.

'• • ier al căilor d e atac este evidenţiat explicit şi în

Ei 11 |l1 "i i • * i! 111 ie i, conform că ru i a "Smpotriva hotă ririlor j u d ecă -

••• i- interesate şi organele de stat competente pot

de atac, în condiţ i i le legii" (art. 119).

• i H h u m legislaţiei i n vigoare, noile sisteme procesuale penal

R - 1 ii • i ulrrizi ite prin existenţa a trei grade de jurisdicţie.

•• • • ; a instanţă, judecata în apel şi judecata in recurs,

UţHnjul '. i recursul stol căi dc atac ord inare îndreptate împo-

tl |><I|. ,11- I Iu Jlănri judecătoreşti nedefiniţ ive pentru s imp lu l

11• 11 • 1- !• i respectivă este i i emu l ţ um i l ă de holărirea pronun-

i o r e s p u n d c p r i n c i p i u l u i c o n s t i t u ţ i o n a l a l a c c e s u l u i

• U>> |ii'.nt!L' prevăzait tn art, 2f) d i n Constituţie.

"I || Iritat tcutetic ji puciic de procedura «vili, voi, I, Ij i, 1926,

' 1 • i' piile p n x e d u r i i jud i r iare , voi. i. Bucu r a ţ i , 1952, p. 359.

ptientii leoretict ale Codului de procedura penala romfin,

,1 . , • I • I • .. -I 1|, |-.J. Academiei, Iluturc-ili. I976. p, 214.

•"•I1 -.ii iunie a le Medea capii ului următor ni manualului

y I cit,, p. 215,

i . | i procesual perul. J'arlea speciali, vot. [. Ld, OscarPrifiti

L> 225.

89

§14. Limba de procedură şi dreptul la interpret

Potrivit art. 13 d in Constituţie, în Republica Moldova l imb

oficiahl este " l imba moldovenească".

Reluînd acest principiu, ari. 118 d in legea f undamen ta l i se

prevede că procedura judiciară se desfăşoară in " l imba mo ldo

venească" sau în l imba acceptată de majoritatea persoanelo

participante la proces.

Persoanelor care participă la proces .şi nu cunosc l imba în

care se desfăşoară procedura judiciară li se asigură dreptul de a

face declaraţii, demersuri, de a lua cunoştinţă de toate materia-

lele cauzei, de a vorbi în instanţa de judecată în l imba maternă

şi de a beneficia de serviciul interpretului în modul stabilit de lege-

Dacă în cursul judecării cauzei se foloseşte o altă l imbă decît

cea "moldovenească", redactarea înscrisurilor şi consemnarea

scrisă a activităţilor desfăşurate se face în limba moldovenească.

Măsura nu impietează asupra drepturilor părţilor, ci, dimpo-

trivă, asigură circulaţia dosarului şi posibilitatea exercitării unu i

control asupra cauzei respective, pînă la cele mai înalte organe

şi deci în afara zonei geografice unde limba străină folosită, even-

tual, Ia proces este cunoscută sau are o largă circulaţie57.

Folosirea în anumi te zone geografice a l imbilor cunoscute

de o parte a populaţiei prezintă avantaj, deoarece dă un conţinut

sporit publicităţii şi adaugă un element în plus realizării rolului

educativ al justiţiei în r indul cetăţenilor.

Persoanelor ce nu cunosc l imba în care se desfăşoară proce-

dura judiciară le sînt acordate drepturi suplimentare. Astfel, în

cursul judecăţii acestea sînt asistate de un interpret, au posibi-

litatea de a folosi l imba maternă, de a lua cunoştinţă de piesele

dosarului şi de a emite concluzii prin interpret.

Actele instanţei de judecată şi alte documente procesuale,

care. potrivit, legii urmează a fi înminatc părţilor li se vor tra-

duce în l imba lor maternă sau in altă l imbă pe care o cunosc.

Legislaţia procesual-penală a lă tur i de reguli le amin t i te

prevede participarea obligatorie a apărătorului în cazul c înd

inculpatul nu cunoaşte l imba de procedură.

,7N. Volonciu, Drept procesual penal, p. 54-55.

60

|'i in ,n .•:.( principiu se exclud inegalitatea şi discriminarea

MI IUMM , folosirea limbii materne fi ind un element in plus ce

i ' . I •••• judecarea unor persoane care nu ar înţelege obiecttil

«i i< .fiilor şi au ar putea să se apere din cau/a necunoaşterii

oficiale.

'.I

CAPITOLUL III

O R G A N I Z A R E A J U D E C Ă T O R E A S C Ă Ş l OM

G A N I Z A R E A J U S T I Ţ I E I

§1. Aspecte istorice privind evoluţia o r g a n i z â r

judecătoruli în Moldova

1,1. Organele Judecătoreşti pînă la formarea statului indepi ..

deut Repub l ica Mo ldova

Dup ă ne tragerea autorităţilor romane din Dacia, in perîtfu,

sec. IV-IX instanţe de judecată erau juz i i (judccii, judeţii), p ,

cu acest mrme din practica rom;ună a acelor duumv i r i Jure

d icundo şi oameni i bun i şi bătrini, care soluţionau atft cai.:. 11

poi ia I e, cit şi cele ri v iie11 î n sec. IX-X11T1 a acestea se adaugă: cn e-, i

voievozii şi jupani i — feudali cu atribuţii judecătoreşti şi n n i l î ^ H

In Evul mediu , justiţia era exercitată în Ţara Românească ;

Moldova de următoarele organe: domnu l ţării, d ivanul (din „

doua jumătate a secolului al XVIII-Iea, departamentele),' anu-

miţi dregători centrali sau locali (in cadrul funcţiei lor sau a):

unei delegaţii speciale date de domn), unele organe orăşeneşti.,

sau de breaslă (justiţia orăşenească), stă pinul feudal (laic sau

eeUv.eastic) în ce priveşte oamenii de sub puterea lui, "oamer

bun i şi bătrini " (justiţia obştii săteni) şi clericii (justiţia ectezij

li că), precum şi judecarea de către Biserică, fără a o înlătura

cea domnească, în cauzele civile sau penale legate de canoane'

in urma reformei justiţiei organizate de C. Mnvrocordat în

Moldova (1741-1743) se o t a z ă şi o categorie de judecători de ,

profesie, salariaţi de stat, rfnduiţ i pe lingă fiecare isprăvnicie,

put înd judeca şi în lipsa ispravnicilor, ceea ce poate fi considerat

un început de separare a puterilor1.

'Emil Cenwi, l iul Maieu;, Isteria stalului dreptului romSm'sc, "Saiual SPI, But imţti, ISS2, p, 44.

'Idecil, tip, cit., p. 5»f, lLmu P. Mîircu, kujrn (triplului roinlnesc, l-urmiu |,e*. l<J97,p.

•tdem, op, cît., p. 15?,

62

Uni form Regulamentulu i organic d in 1832, în Mo ldova ins-

i „H, \r, le judecată au fost reorganizate pe baza unor principii ,

menţ ionăm: separarea activităţii judiciare de cea

1(,l uat ivă, introducerea înir-o formă incipientă a inamovi-

1 .m.iiu judecătorilor, organizarea ierarhicăa instanţelor ţi spe-

lt lor*. Sistemul judiciar era format d in : judecători săteşti

.„ i, împăciuire, alcătuit d in preot şi trei juraţi*: zapcii ţinu-

. . |. , deşi erau funcţionari administrativi, mai păstrau unele

,, ,i., li i judiciare; t r i b u n a l e poliţiei îndreptătoare; tribunalele

,1,. linul: d ivanui i le Judecătoreşti; tribunalele apelative dc co-

L i t ţ înaltul D ivan şi Divanul Domnesc7 .

11, lîasarabia, după anexarea ei în 1812 la Rusia, funcţionau

,„^filoarele o r g a n e judiciare: judecătoria ţinutală ţun judecător

I, lui membri aleşi din nobi l ime şi confirmaţi de rezident); căpi-

..fravnici, care aveau f u n c ţ i i administrative şi judecăto-

„ •.TR . UT Lea civilă şi eea penală, ca instanţe de apel; Consil iul

..,.n m,ca instanţa de rccurs (in 1825Senatului Imperiului RijŞ

transmise funcţiile instanţei de recurs}». In urma refor-

L , judecătoreşti din 1S64 desfăşurată in Imperiul Itus, sistemul

,.„1. , ir a fost divizat în două ramuri - instanţe judecătoreşti

• L instanţe judecătoreşti generale". în Basarabia reforma

i,„i., .uoreascăa fost realizată in 1869, unde, conform statutelor

L l i i .Horeşti, sistemul organelor judiciare locale il constituiau

|MiU-L ătorii de împăcare aleşi de zemstve, iar instanţa de apel

ni-n i ongresul Judecătorilor de împăcare. Organele judecătoreşti

mld erau Judecătoria Districtuală din Chişinău şi Curtea , 1, \ r , • I d i n O d esa, a i că ro r m e m bri erau nu m i ţi de ţa r I a reto-

Iar ea ministrului de justiţie. Pe lingă Judecătoria Distric-

mala activa şi Curtea cu Juraţi, alcătuită d in judecători de pro-

I, t,. şi 12 juraţi™. în Basarabia s-au păstrat elemente vechi de

mie medievală prin menţinerea judecătoriilor speciale ţără-

Ceroes , Emi l M o l e uf. op. d t . , p . 169 11 ivi<] t1 M . i rcu , op- cit.

i n i i l C e m e i , Emi l M o M ^ s , d t . , p , 169-171). •BkOR M i m a ; Istoria dreptulu i romAnesc, Ch iş inău , 1995, p. 111. 1 \'. MTJU .I ION- BTFIYI UP. O F I L I I I n o M i OPTAT CYJU N YFORA MNURO I I P O L I C T ^ LI

î^M/KuiHîli^jiwwffl® H(Syp»(yi> rec^pcnHX. M«Kfl» 19S7,pJ52

t lena Aram. ! , op- cit-, p .

neţi i , create de reforma ţărănească, precum şi pr in competenţi

Bisericii in chestiuni le pr iv ind desfacerea căsător ie i " .

D u p ă unire, in Basarabia a fost organizat sistemul judec

toresc conform legislaţiei r omâne (Legea pentru organizai^

judecătorească d i n 1909), care prevede; judecătorii d e oco.il

t r ibunale de judeţ, curţi dc apel, curţi cu juraţi şi Curtea de C

saţie'*. Astfel in Basarabia au fost create judecători i le de ocofl

ţn circumscripţi i (sectoare), tribunale in judeţe şi Curtea de Ap

III Chişinău1 3 ,

în KSS Moldovenească , conform art. 83 al Consti tuţ iei I

10 fcbruariel 941, sistemul judiciar u rma să fie format d in : Judi

cătoria Sup remă a RSSM, judecători i de district, judecăICP

popu l a r e şi judecător i i speciale ale URSS, fo rmate in ba;

hotăriri lor Sovietului Sup rem al URSS. Judecătoria S u p r e m i «

aleasă de călrc Sovietul Suprem , iar celelalte — de populaţii*

Judecătoria Supremă a URSS, conform I egii pr ivind organizai

judecătorească d i n 1938, avea atribuţia de a examina sau reel

mina pe cale de supraveghere orice cauză de competenţa i nsta

ţelorjudecătoreşti republicane1 ' . Printr-un decretat 1'rezidiuJ

Sovietu lu i Sup rem al R5SM d in octombrie 1947 au fost dej

inţate judeţele1'' şi rcspectiv judecătorii de district n u au m

existat in per ioada postbelică.

Con f o rm Bazelor legislaţiei cu privire Ia organizarea judo;

torească in URSS, republicile un iona le republici le autonoB

d i n decembrie 195817, aveau dreptu l să adopte legislaţie în<

men iu l organizări i judecătoreşti, şi la 16 apri l ie 1960este adţ

tată Legea cu privire la organiza rea judecă torească a IvSS Moli

veneşti18, care stabileşti! că "...justiţia in RSS MoldoveneascJ

înfăptuieşte de Judecătoria Sup remă a RSSM şi de judecător

norodn ice raionale (orăşeneşti)". Tribunalele mil i tare care a

"Idem, op, cit., p, 147

"Emil Cernea, Emil Molcu), op. cil,, }>. 2Z3.

"Elcnn Arama. op. cit,, p. 160.

"Idem, op. cil., p. 216.

"Cya ii rpanocy'.Tirc u GCCJ'. loptuiirictioH jiitTtp.irypa, M O C K B B , I

p. 87. Iht-!ltrw A ram îl, op. cit., p, 22.V

"BeaoMocni oepioauoro Cotu-x.i CCCI> .V< 1. 1939.

"Vcjtîlc Sovietului Suprem al RSSM. ur. 2 din 20.IV.1960.

tn pe teritoriul republicii nu făceau parte d i n sistemul jude-

ritlmVK" repub l ican şi î n f ă p t u i a u justiţ ia în cadru l Portelor

Al inate ale URSS- Potrivit Regu l amen tu l u i eu pr iv ire la Jude-

ii.iim Sup rema a URSS d i n 12 februarie 1957="', Jiitfecâtoriei 1 mi ii • •: ne URSS i se atr ibuia compe ten ţ i dc examinare a cau-

• l u i pe cale de supraveghere, Sa recursul Preşedintelui Jude-

lăluriei Supreme a URSS al Procuroru lu i General al URSS. nu-

•ii.li .i Iîntăririlor, decizii lor şi sentinţelor Judecătoriei Sup reme

fi RSSM în cazuri le c înd acestea contravin legislaţiei un iona le

n • ind s-.iu inrălcnt interesele altor republici un ionale .

( o n f o rm ari 150 al Cons t i t u ţ i e i RSS Mo l dovene ş t i d i n

i 11 i li e1978 şî Legi i " C u privire la organizarea ju dec3 toreascâ

iu RSS Moldoveneasca" d i n 04.XIM9Sl 3 , t , sistemul judic iar ră-

- • • i l • acelaşi, fără mod i f i că r i , ti ind fo rma t d i n Judecă tor ia

up iemă a RSSM şi judecătorii le raionale (orăşeneşti),

I 1 Organe le judecătoreşt i d u p ă proclamarea i ndependen te i

« r pub î i c i î M o l d o v a

I lupa adoptarea Pecia raţiei d e independenţă a Republ ici i

! i|ilo\ t ' şi a Ijegii pr iv ind suspendare^ acţiunii unor articole

din i. lonstituţia Republ ici i M o l d o v a " a apăru t necesitatea obiec-

in i d e a reorganiza pe principi i noi s iMnuu ! organelor puterii

<il'stat şi al organelor d e justiţi^. Astfel, d up ă depol i t i /area ins-

I mi. lor judecă torent»1', a fosl l ic hi da t elementul neprofosionist

li In cadn i l justiţiei pr in adoptarea ele către Parlament la 18 qc-

i nbrie 1991 a Legii pr iv ind modif icarea ţi completarea uno r

.ii N' legislative in legătură cu Ses fiinţa rea instituţiei de asesori

p. ipulari^. Tribunalele mil i ta re ca re act ivau pe teritoriul Repu-

blicii Mo ldova ca instanţe judecătoreşti ale URSS au fost trecute

• uîi jurisdicţia autorităţi lor republ icane şi la •! august 1992 a fost

tu luptat Regu l amen tu l cu privire!.) tr ibunalele mil i ta re^, care

'"Muimocth [n.-px<inFioi-in:«i.L-i a CCCt1 Na 4, L957 II V^Lk-Sovietului Snprcm .HI RSSM, n M 2 d i i i m i .

"'Leêa Republicii Moldova nr. 691-XJI din 27.09.1991 f Monitorul oficial,

nr. I l. 12. 199H.

! .cflSi Re |JU bl icii Moldo va nr. -X11 d i c i 27,Ov. I 99 I ţ Mo i u ran 11 o fit i n I,

in I l. 12, I W h

Jecretu! cu privire I.L puteftfii destui ttin 2V Iult<J I99U.

•'Mnldovî iuvtrarin nr. 229 din 02.XI.H4L Monitorul ufitia] ,it kqmhlkii Moljovl tir, * din 1992.

65

stabilea că: "Tribunalele militare înfăptuiesc justiţia in cadru

Forţelor Armate şi fac parte d in sistemul juridic al Republicii

Moldova",

în l992 Ministerul justiţiei elaborează şi propune spre dii

cu ţie concepţia reformei judiciare in Republica Moldova2" , i j

la 21 iunie 1994 Parlamentul Republicii Molodva aprobă coiv

cepţia reformei judiciare şi de drept17, care prevede reorganUj

tea sistemului organelor de ocrotire a normelor de drept

reforma in domeniul legislaţiei. Astfel o parte importantă a refoi

tnei judiciare şi de drept a constituit-o reforma judecătoreasi

care s-a desfăşurat in perioada 1994-1996. Pentru realizarea

formei judecătoreşti au fost adoptate: Constituţia Republic

Moldova din 29. VII.1994 ; , Legea privind organizarea judecata

rească din 06.07.1995;*, Legea cu privire la sistemul instanţele

judecătoreşti militare din 17.05.1996M, Legea cu privire Ja inst

ţele judecătoreşti economice d in 24-07.199631 şi alte legi,

stabilesc sistemul instanţelor judecătoreşti generale — judec

torii, tribunale. Curtea de Apel, Curtea Supremă de Justiţie

şi al instanţelor specializate judecătorii economice de circuu

serjpţie. Judecătoria Economică a Republici i Moldova , Jude

toria Militară- Conform Legii cu privire la reorganizarea si ster

lui instanţelor judecătoreşti d in 29.05.199652, art. I, s-au desfă

rat următoarele reorganizări: Judecătoria Supremă s-a reorgan)

zat în Curtea Supremă de Justiţie, cu sediul în municipiu

Ch iş inău ; Arbitrajul s-a reorganizat conform legislaţiei priv i •

instanţele judecătoreşti economice; Tr ibuna lu l Mi l i tar

reorganizat în Judecătorie Mil itară, cu sediul Iii municipi i

Chiş inău; s-au instituit Curtea dc Apel, cu sediul în municipii

Ch iş inău , şi tribunalele cu sediul ir municipi i le Chiş inău, B.ili

• A, BkirbinmgrS, I. Lozoranu, Concepţia reformei judiciare In Kepul)

Moldova, "Legea n viaţa", nr. V, 10,1992.

' Hourlrea pentru aprobarea < onccpjiei relonnci judiciare dedrepl

Republica Mpldova nr. 152 (lin 21.06.1994 (Monitorul oficial al Kc]>u|i|||

Moldova, nr. (,, iunie 199-1}.

•''Monitorul oficiul al Republicii Moldava, nr. I din 199-1,

"'Monitorul oficial al Republicii Moldova, nr. 58 641 din I 9X I995 . I

"Moni toru l oficial .il Republicii Moldova, nr. 51 din 01.08.1996,

"Moni toru l oficial al Republicii Moldova, nr. 77 din 2S.11.1996.

"Moni toru l oficial al Republicii Moldova, nr. -47 din 11.07.1996,

66

' 1"| r I» urmele Cahu l şi Comra t ; judecă torijfc popu lare

(orăşeneşti) s-au reorganizat î n judecători i ra ionale jl»|r. ălnril de sector în munic ip i i le Bălţi şi [îender.

f<2. S i s t e m u l j u d e c ă t o r e s c

iniţ ia şi p a r t i c u l a r i t a t e s i s temu lu i judecătoresc

•" I ic LI m s-a m e n ţ i n ă 1 îh Ii Ier atu ra de spec ialita tq « m â n ă

. II u 11 ea de autori tate judecătorească semni fică foarte dar j usti-

l1-' ' distinctă şi ca s b t em d is t inc t " . Justiţia Ca sistem

^ P ^ i n t ă ansamblu l inslanţielca; chemate să înfăptuiască |u IrCfitr".

Iiulov ţ: ina rusă sistemul jud ic iara fost definit ca "totalitatea

jllili i ătoriilor® statului, imite pr in scop şi sarcini unice pentru

m i s t u i r e a justiţiei, care se caracterizează prin interacţiunea

| HI acestor Q|gane ftdecătoreşti determinată de^pm p e t e n t a

i n a" ^ ca totalitatea j i d e c ă t on i l o r " unite pr in ţ ^ ţ i i de

c a r c activează in baza pr incip i i lor democratice"1'' tn

|Hv Mi=r.e este menţionat că "sistemul judiciar reprezintă tota-

in.ii.-.i jiideeătoriilor organizate conform divizări i federative şî

i • > 11' - ii. i f k •:• i tori a le a s ta tulu i io fr u ntea cărei a se a fi ă J udecă tor i a

I m ia sau reprezintă "totalitatea judecătorii lor şi instan-

I • i I L ; L iecă loreşt i ca re struc t u ra 1 se inel L Ld in a u lori tatea j o d ecă -

• • d rep t pa rte c< i m pon entă a acesteia, pri n care se r i, | i zea -

' 'n j l e- funcţiile şi împuterniciri le celei de-a treia pu te r i " "

In imisprudenţa Curţii Constituţionale a Republicii Moldova 11 •ll '1 ^ "Sistemul instanţelor judecătoreşti constituie baza

Autorităţii judecătoreşti, consfinţite ca atare prin Constituţie şi

I ţi a î n vigoare, abilitate cu dreptu l de a judeca procese

t I v i k penale gj administrative in limila competenţelor conferite

liiiiu Muram, oji, d u p. 217,

•Iun Ddfegnu, <jp, dt., p. 2X7. " Mei avftitf ţ ietn vedere, Tn leiţninnjoâ runS," uuianfel: judiecatoieftr

• -i ,vA 11 npuii)cyfln e B (X\C !', ioj jh ah m*< K ,i n ni n-epa lyp ;i. M < k k es | 97, \

|i in: h 1

"A . J I , J 'un.'Liiii. O p j j u t i l a m in c y p i H n pdamMfTrow » C C Q P v a l B , . .„ .

iur.lt,]>, 14. p fc " '

"ll.M. OMinou, op, cil,, p,94.

! - Mofmim^Cyfle^HM IinacTi, B M<Uţnt>0f, Kmiunrtţt, p

K7

de lege"1''. Pentru definirea "sistemului judecătoresc" vum

marca toate particularităţile acestuia, care sint importai • •

sub aspect teoretic, cit şi sub aspect practic11.

De notat că noţiunea de "sistem" presupune un "ansd

de elemente dependente între ele şi formind un întreg brg.i n

care pune ordine într-un domeniu de gîndire teoretică, r

menteay • clasificarea materialului intr-un domen iu de «fţ|

ale naturii sau face ca o activitate practică să funcţioneze pi l l f l

scopului urmărit"4 ' .

Prin urmare, "sistemul judecătoresc" reprezintă totalltl

instanţelor judecătoreşti. Constituţia (art. 115) şi Legea prii

organizarea judecătorească (art. 15) stabilesc instanţele (iul

toreşti (judecătoriile, tribunalele. Curtea de Apel , Curtea SI mă de justiţie şi instanţele judecătoreşti specializate). Aici

noţiunea de "instanţă judecătorească" înţelegem organul di1!

abilitat cu funcţia înfăptuir i i justiţiei. în acest sens Conslilu

art. 114) prevede că "justiţia se înfăptuieşte în numele legii IUI de instanţele judecătoreşti", d in care rezultă că în "sistemul

cătoresc" nu se sînt incluse alte organe (de ex. Curtea Con i

ţ ională, Procuratura, Consil iul Superior al Magistraturii, M

torul Justiţiei sau judecata arbitrată), care au anumi te atrilţ

în legăturii cu înfăptui rea justiţiei sau înfăptuiesc activităţi

lare, dar distincte de justiţie.

Totalitatea instanţelor judecătoreşti formează un sistem,

torită stabilirii reguli lor unice de organizare ale acestor

Constituţie şi de I .egea privind organizarea judecătorească,

c um şi statutului unic al magistraţilor d in toate instanţele

cătoreşti, prevăzut de Legea cu privire la statutul j udecă tor i

Asigurarea orga ni za ţională şi tehnico-materială a sistem J

judecătoresc se face de la bugetul de stat. Astfel mijloa

financiare necesare bunei funcţionări a instanţelor judecăţii

"'Hotilrîrca nr. 5 din 26.01.1998, Curtea Constituţionala, Culeg?

hotar în doc»/ii. 1998. Chişinău. 1999, p. zS6,

"In pr.iciic.1 problem,i "uniiIţii sistemului judecătoresc" .1 fast ridici

< 'uri ea Constituţionala prin atacarea unor acte normative, pentru a ti rco

cute drept neconstituiionalc, moiivîndu-se ca legiuilorul a conitiiuii un il

dc judecătorii economice "paratele celor cxisicnic eoniiiHij ionul" (Ih

op- cit., p, 85).

"DfiX.p.993.

68

H i j n b n t u de Farlaflnerit, la propunerea Consi! iu lui Superior

urii şi sîntinclu&eîn bugetul de staţi Bugetul Curţii

11> Justi ţie se aprobă dfeftirta ment la propunerea Curţi L

H materiala şi financiară a Instanţelor judecătoreşti se

•i.Im U\ Im gelul de stat de către Ministerul Justiţiei;- iar, a

K l n l ' Im indecătoreşti militare de căi re Ministerul Apărări i

• lord cu Ministerul Justiţiei.

• lii.i.mţ,li-judecătoreşti formează un sistem unic prin interac-

bl»II i i, c ,ior; în procesul de înfăptuire a justiţiei. Orjşjanizare;]

:: epe. gra de dk?jurisdicţii. între o rga ni zarea judecă-

ţ,. , •, k-mul judecătoresc) şi orgai^zarea juistiţiei (sistemul

1.1 , jurisdicţie) exiStă o legătură indisolubilă^ determi-

• j i .ii- li-i;r.laţia de procedură, care stabileşte competenţa tn.s-

|iii >,i forma procesuală dc înfăptuire a justiţiei. Sistemul

v unic şi între orga nizarea judecătorească şi activitatea

i . ,,. i 11 ivilă sau penală a instanţelor există o strînsă Icgă-

L tiv.,1 aceasta nicidccum nu presupune subordonarea unei

[ M I jite alteia după principiuI ierarhizării, Principiul furidamen-

• • • • 1omin|;stŞfctura organelor judecătoreşti şi funcţionarea

i 11 i nd epende n tei j u d ecă tor i I o r şi a i ns ta nţelo r j u de-

tea sislemului judecătoresc aeasigură ţi prin faptul re-

In i j obligatorii spre executare a tuturor hotărîrilor şi

R ţi • I or def inţ jpe ale instanţelor judecătoreşti. Astfiaî Consti-

k j l > (.i'i 120) stabileşte caracterul obligatoriu al sentinţelor ţi

i . i i, I • < 11,1 rî ri judecă toreşti def ini ti ve. Neexecuta rea ho tă ri ri 1 o r

i • • ,1-ue ti def init ive atrage răspunderea conform legii.

i ea hotâriri Iţar judecătoreşti deffiutîve «r înfăptuieşte de

Ministerul Justiţiei, prin executorii de pe lingă judecătorii,

ii -l, efitre Departamentul instituţiilor Penitenciare. Unitatea

' |i i• 111 i .ii judecătoresc prtst tpune constituirea unei instanţe

i i i. doreşti supreme, abilitatei u atribuţii specifice pentru în-

ii ii mi va unei justiţii 11 uitare. în acest sens Legea privind organi-

f ni .i judecătorească(art. 43) şi Ijegeacu privire la Curtea Supre-

fihl iii lustiţie (art 1) stabilafc ca unică inslanţă judecătorească

' 'V ,i •nlc (>c|y, Priflcipiiil ^ criteriile ptţjtfnd difitrenf itri:.! organelor jud I-

i'kiiltc «nf iint nlc a,ilul Ji. Coi.iţwrtiil jitîjici cu jlt.e funcţii statale

i , , I •. 1111111 i L ,1 ,M i i l d U V i l . " 11.11 fl|c LI I t i l î c e a l e Un i ve rs i13 ( î L d e Stil l <tin Moldova.

f'fii'UltHwa dt: Drept", ar. 3. ChifinSu, 1999, p.

supremă - Curtea S u p r e m i de Justiţie, care asigură apll

corectă şi unitară a legilor.decătre toate instanţele judecătoj

L>in cele r e i a t e mai aus conchidem că "sistemul jml

toresc' reprezintă totalitatea instanţelor judecătoreşti, organ

conform principi i lor unice prevăzute de lege. care intern

nează in procesul de înfăptuire a justiţiei prin intermediul

de lordejur isdteţ ie , as igbr lndu se aplicarea uni formă a ]«j

de către acestea prin activitatea Curţii Supreme de Ju»l

co ns 111 n i n d ba za a u to ri! ă ţ ii judecă toreşţi care rea I izează ta rc

acesteia.

2,2. paracleristica elementelor si a te mu îu i judecătoresc al pub l î c i i Mo l dova

Me montul pr imar al sistemului judecătoresc este ijv.i

j udecă torească . No ţ i u n e a de " instanţă judecatoreasă

uti l izează diferit:, a v î nd sens dub lu . Sub aspect organizai

" i ns t a nţă j udecă to reasă" se m n i f i că orga nuI de j u risdict ie a tv

cu funcţia judecării cauzelor pr iv ind raporturile civile, pfl

administrat ive comerciale şi altele, care este parte coi npon

a sistemului judecătoresc. în, sens procesual, prin "instanţ

decă torta să" se înţelege completu l de judecată format dini

a num i t n u m ă r d e judec&tqii, competent să soluţioneze anjfl

c a u m potrivit procedur i i prevăzute de lege,

Tn funcţie do locul aflării lor în ierarhia sistemului judeţ

resc. instanţele d e judecată au denumirea de "judecătorie",

buna le" sau "curte".

Judecătoria (stricto sensu), d in punct de vedere jurid

este instanţa judecătorească ce are competenţa de a soiul

anumi te cauze n u m a i în fond şi constituie prima verigă a:.i

m u l u l judecătoresc. Potrivit legii pr iv ind organizarea jud

ferească (a rt. 25), Judecăto rîile sint i nstanţe ca re func ţ iona i

sectoare ţi mun ic ip i i . Pentru anumite categorii de eau/.ir

funcţiona, conform legii, judecătorii specializate (militare, ed

mice). Const i tuţ ia (art. 115, alin, 2) prevede formarea "judec

ri.1 lior speria lizafe", iar L^|ea pr iv ind orga ni zarea judecători

(art. 15, alin. 2) — formarea "instanţelor specializate", utili

"îiiiens lar^ popular, p r t n "judecătorie" sau "judecata" ic fiublllj

orice instanţa judccatmcnscaôoiac Uo5l-.,. Amumi,i i i i t e m i p judecau

Idilei inul Asoeîajioi Tinerilor Jurijii", nr. S (9}.Chi finAu, IWfi, p. 30jj

7t>

I,, i" 111 «-.îl dc către legiuitor noţiunile "judecătorie spccta-

11 'licitantă specializată" ca sinonime15 .

Infi H interpretare gramaticală menţ ionăm particularita-

IflunA .< i alegoriilor instanţelor judecătoreşti "judecătorie"

Uili.i ftlorie specializată" - competenta de a judeca cauze

ii tanţă. in acest sens Legea pr iv ind organizarea

o .că (art. 42) prevede: "Judecătoriile specializate jti-

I l ima instanţă cauzele date în competenţa lor prin

iţi particularitatea distinctă a "judecătoriilor speciali-

de caracterul cauzelor (economice şi

J | h>l<n lată legiuitorul a menţionat o altă particulari ta le

lin 11 ludecătoriilor specializate", prevăzută de art. 41, alin. 1

Hii piivind organizarea judecătorească, şi anume asimilarea

nM>it nlor specializate, în problemele organizării şi activi-

lor, n iluinalelor, cu excepţia unor dispoziţii ate legii pri-

i in li ,'it urii le specia li za te. Prin urmare, judecătoriile spe-

lb.tir ic asimilează tribunalelor pr iv ind organizarea şi acii-

«i, i l l.i r nu şi prin competenţă. Această regulă excepţimia-

H iilciiţlază faptul că instanţa superioară judecătoriilor speci-

«|| . iii i Me Curtea de Apel, dar nu tribunalul de circumscripţie,

|t||iilii H Ir excepţie in cauză a fost respectată la adoptarea Legii

I |'n 11 e la sistemul instanţelor judecătoreşti militare, dar s-a

n | hpit mcazu l Legii cu privire la instanţele judecătoreşti eco

timiin i-, pt in constituirea Judecătoriei Economice a Republicii

,|..litn\ i ca instanţă judecătorească supremă în sistemul ins-

Hl iţelor indecă tor eşti economice.

h i k i na l u l este instanţa judecătorească superioară judecă-

|i ii nli ir. Tribunalele formează veriga a doua a sistemului instan-

|i 111' nidecătoreşti ordinare. Tribunalul îşi exercită competenţa

i • umscripţie cuprinzînd mai multe judecătorii, Teritoriul

Htipuhlii ii Moldova a fost divizat în cinci circumscripţii judiciare

{< In in.HI, Mălţi, Bender, Cahul , Comrat).

1 ,u i• (J utiliiwre extinsa a foMadmis5dtCurieaGon&titu|ion:ilâînIloia-

Ei din 26,0l , IWfl despre controlul conslilujtonjliiaţii legislaţiei in

>I|.M>- [uivind inst-uiicle judecătoreşti economice, prin c;ire s-a menţionai

iihilionalitatca sistemului instanţelor judeeâlore^ti economice ii in spe-

. Ml ,i ludccâtorici Economice Republicii Moldova, care examinează c-au/e

ii i| 11 şi recurs, competenţa ncspecificfl unei "judecătorii" in sens juridic.

7i

Curtea reprezintă numele unor instanţe (superioare) judt\

toreştişi administraţive to. Curtea de Apei este instanţa j udecă

rească superioară tribunalelor, caro prezintă veriga a t r e i

sistemului judecătoresc ordinar. Circumscripţia Curţii de Ac

cupr inde tribunalele ţi judecătoria miiitară.

Curtea Supremă de Justiţişeste instanţa judecătorească

prema, care asigură aplicarea corectă şi unitară a legilor decăL

toate instanţele judecă lore^ti. Curtea Supremă de justiţie repr

zintă ul t ima verigă insistemul instanţelor judecătoreşti.

Instanţele judecătoreşti pot fi clasificate după competent,

lor iu: ordinare (de jurisdicţ|generală); specializate; de exec

tare: dc fond; de apel: de recurs. Instanţele ord marc (Judecăţi

rule, tribunalele, Curtea de Apel, t unea Supremă dc justiţii

reprezintă subsistemul principal al sistemului judecătoresc, ca

înfăptuiesc justiţia in marea majoritate a litigiilor juridice. Ins tai

te I e pec ia I iza te (j u d ei:ă (ori a n ii 1 i ta că, j u d ecă t o r i a econ o mică d

circumscripţie, Judecătoria Economică a Republicii Moldova

au o competenţă specială după calitatea persoanei (de ex. militai

sau după materie (deex. litigii economice).Instanţa delfeecutati

sînt judecătoriile (de sec tunsa u municipale), care pun in exetu-

tare hotărîrile definitive, emise de toate instanţele judecă l o r ţ j

Instanţe de fond sint instanţele judecătoreşti ca re judecă cau

za în pi ima instanţă, Corjjform legislaţiei in vigoare, toatt nstan

ţele judecătoreşti au competenţa de a judeca anumj le cauze ît

pr ima instanţă, instanţe de apei sint: tribuna lele, Curtea de Apel

Judecătoria Fconomică a Republicii Moldova. Instanţe de r3

cui-sînt ; tribunalele, Curtea de Apel. Judecătoria Kconomicfi,

Republicii Moldova, Curtea Supremă de Justiţfe, Ansamblu

instanţelor judecătoreşti Care au competenţa de a judeca cauw

de aceeaşi categorie reprezintă veriga sistemului judecăloresc

Instanţele judecătoreşti care fac parte d i n aceeaşi verigă se nu-

mese instanţe egale in grad. Veriga sau totalitatea instanţeloj

judecătoreşti de acelaşi grad este 6 rfoţiu#caracteristică organi*

"'DLX, op, cit,, pi J53. 1 Compctfn|a injhmjcior judecătoreşti «te copacinstţa ajutora d c i

exercita anumile a(ributii in ptotr^l d, înfăptuit* a justilid CompetenU

jNM.mfdoi judecătorii « stabilele g in k^ organka {ari.JAş, alin 4 dl

ConstitiiŞd}. < lonipitenp. d, i jmlcu . unui jvfoiifâr u u u n e i irtManic «1

nun numcţte ••jiinidicţiL-" (DEX, gp. cir.. p, ).

72

• R R T S & S S S S F F *

. ' " ' " i T S S - t r i ba l e :

*>* L'SSÎSS— , , , , „ . . „ , „ A p c , 5, . patra CU ; , k l , c s l e fema.

« •

<• P » » ) ^

• * - • *

O r g a n i z a r e » j t i s t i ţ ^

f f , l M l t l ( | f l 1 c j u r i s t forme procesuale

1 L T ^ i î f f î S w » * • > J & c t f e V m o d a l i t ă ţ i # e * a m i -

I .LI p e n ^ , « 5 * a legii-

I HI,. . J m f e A * trece , .Mil.|, d e j u n ş d . c ţ i e g g W J g : { 0 e v a k l a r , i n

A c e * s r . d e i n d r e ^ r e

de evaluare ^ i l c fotcresMe şi orga-

H9) b înfăptu irea j i^liţiu V

, .„ibrlBCoBlţrtlta^roP^ţ £ X U 9 W . ar«. î , ali»-J.

! [ , ! acclăl-fi "ticofe

73

nclc dc stat competente pot exercita căi de atac, în condil

legii, împotr iva hotăririlor judecătoreşti, care presupu n reali;

rea judecăţii in faza unnr instanţe de grade diferite. Lcgislu

de procedură a Republicii Mo ldova prevede înfăptuirea justi|

prin două sau trei grade de jurisdicţie, care se face într-un sisti

dispus iu s c a r ă ' u n d e orice cauză după judecarea în pri

instanţă se judecă in apel sau în recurs. Realizarea pr imulu i gr

de jurisdicţie — judecarea cauzei în fond - are loc obligatul

in toate cauzele venite în instanţa de judecată, iar următoai<

grade de jurisdicţie pot avea toc numa i in cazul cînd cei m

resaţi dc cauză nu sînt satisfăcuţi de hotărîrea primei instanţt

uti l izează o cale ordinară de atac în condiţiile legii. Prin urm)

organizarea justiţiei se face printr-un sistem de trei gratie

jurisdicţie: 1) judecarea în fond; 2) judecarea în apel; 3) judeca»

în recurs, pentru unele categorii de cauze sau de două grade

jurisdicţie: 1) judecarea în fond; 2) judecarea în recurs, peni

alte categorii de cauze în funcţie de obiectul l it igiului şi insua

de judecată ca re examinează cauza In fund. Legislaţia în vigojil

a Republicii Moldova nu prevede jurisdicţia de u n singuri;M

u nde hotăririle primei instanţe să fie definitive, în toate caztd

fiind posibilă realizarea a cel puţin două grade de jurisdicţii

Examinarea cauzei în pr ima instanţă (în fond) are Iod

participarea nemijlocită a părţilor şi a altor participanţi în uri

căreia instanţa d c judecată (în completul format de un jude. Al

sau trei judecători) rezolvă esenţa litigiului prin sentinţa

cauze penale) şi hotărire (în cauze civile), evaluînd probele f

zentatede părţi. Hotăriri le instanţei în fond nu sînt definitivi

pot fi atacate cu apel sau. după caz, cu recurs.

Examinarea cauzei in apel se desfăşoară la instanţa dejU

cată ierarhic superioară, in complet colegial format din

judecători cu participarea părţilor, ca rezultat al atacării hol *

primei instanţe în termenul prevăzut de lege, verifictiulk

JINieolae Volonciu, op. cit., p.138.

"Ptna la adoptare» Legilor nr, 809-XIU din 10 aprilie 19% }i nr. <>4?

din tfi iulie 1996, prin care s-au modificai }i completat Codul de prm'd

penali Codul de procedura civila, sentinţele îi hot.lrîrile )udcc-1i<>rM

preme a Republicii Moldova deveneau defini ic din momentul

dupJ ;udcLLirca in fond, nrfnntl susceptibile de recurare, în ac«te *itiiii|l|

tiţia se Tnftlptuia prin realiwre.i unui gr.ul de jurisdicţie.

74

i i ii i Hi a acesteia s ub aspecte de fapt şi d c drept . î n u rma jude-

141 ii Iu .ifvl, instanţa de judecată emite decizie pr in care respinge

H|ii Iul • iu i l admi te , desf i inţ înd ho tăr î reapr ime i instanţe. Deci-

fU In'.i.inţei de apel poate fi atacată cu recuri în termenul pre-

Mrii l i li? lege.

I • mii narea cauzei tn recurs imp l ică verificarea legalităţii ,

Şiih iM.jn'cte de fapt de drept , a hotărir i lor p r ime i instanţe sau, r ilni< 11 a/, a deciziei instanţei de apel, n uma i s ub aspect dc drept ,

ii MI instanţele de judecată superioare î n mod colegial cu

I părţilor. Instanţa de recurs se pronunţa pr in decizie,

I MIi> fi S]linge recursul sau îl admite , desfi inţ înd hotărîrea pr imei

M< iMnţi- sau, d u p ă caz, şi a instanţei de apel. Decizia instanţei

I M'I urs, de regulă , este def in i t ivă , i 1 Alte moda l i t ă ţ i d e examinare a cauze lor j ud ic i a re

Alic moda l i t ă ţ i de examinare a cauzelor de către instanţele

-li |ndecâtă sînt p revăzu te de lege î n u rma folosiri i că i lor

0Nlt•,(ordinare dc atac, care nu reprezintă noi grade de jurisdicţie,

imul exercitate împotr iva hotăriri lor judecătoreşti def init ive, ca

i rpţic, indiferent de faptul realizării tuturor gradelor de juris-

•1 li ţteH în si tuaţ i i p revăzu te de lege" . Aceste moda l i t ă ţ i sînt:

IM examinarea contestaţiei în anulare; b) examinarea recursului

Iu iinulare; c) examinarea în revizuire, care se pot realiza inde-

11> i II lent una faţă de alta, spre deosebire dc gradele de jurisdicţie,

iic se desfăşoară succesiv,

I-a o minarea con tes t a ţ i e i in anu lare se face de către instanţa

i u\ urs sau de altă instanţă care a pronunţa t holărirea defini-

tivi ,i cărei anu lare ce cere pentru vreunul d intre cazuri le prevă-

m i r de lege. Instanţa, constat înd că cererea de contestaţie este

întemeiată, admi te în pr incip iu contestaţia, d i spune citarea părţi-

I' >i ,-i p< sate desfi inţa hotărîrea a cărei anu tare ce cere, procedînd

II n judecarea recursului sau la rejudecarea cauzei în fond d u p ă

• mi ire, prin deciz ie sau, d u p ă caz, prin sentinţă — în cauzc pe-

tiiile. şi pr in hotărîre — in cauze civile.

1 l'rin Legea nr. ItWOdin l i iunie 2000, recursul în anula re poate fi jnaLntat

<M * M I T A Supremi de lusiiţic, potrivii ari. 369/1 din Codul de procedura

I" 11.11.s. de catre Procurorul General s.iu adjuncţii •s.ii numai ( lupi epuirari'-i

• iilor ordinare de atac.

75

/

Examinarea recursului în anulare se înfăptuieşte numa i dil

Curtea Supremă de Justiţie, în urina atacării hotă f î r i lor judec i i

toceşti definitive de către Procurorul General şi adjuncţii Iui. .n

scopul înlăturării erorilor judiciare pe moli v e d e drept, expres

arătate in lege, La judecarea recursului in anulare instanţa di

judecată supremă d ispune prin decizie desfiinţarea holărîri]

judecătoreşti, pronunţi nd o nOuă hotă vi re, sau trimite cauza Inji

rejudecare altei instanţe. în cazul admiteri; acesteia,

Examinarea în revizuire se face de către instanţa de fond (în

cauze penale), precum şi de instanţa ierarhic superioară (în cauze'

civile) Tn cazul cind s-a comis o eroare judiciară determinată da

circumstanţe de fapt ce nu corespund adevărului , pnntr-o hotă

rîre judecătorească definitivă. Kxaminarea în revizuire presu

pune o evaluare a materialului probator nou şi so lu ţi o na real

esenţei cauzei, pornind dc la acesta. în cazul admiteri i cererii;

de revizuire, instanţa de judecată anulează sau modif ică hotîi-

rirea precedentă prin sentinţă (in cauze penale) sau decizie (in

cauze civile).

76

I"

M

\

C A 1 H T O L U L I V

| m S T A N T ^ j U D E C ^ T O K ^

gt. Judecătoriile

I , C OMPONCNŢ, } U D E C « O ^ O | . D -

K j u d e c a u g t a d J J J U t t w f l i Î j , t Mor i i p r i v e a z ă cxe i r l a t r c P r e ş e d i n t ă H e p a b l i c n

l a de j u d e c a V

| . | 1 . „ J i n t e l e j u d e c ă t o r i

r r i e d ^ e

, materie c i v i l i P ^ 3 ^ . i U ] f , p T C soluţionare « u ^ c ^ n de judecată ,

Z ^ i şi d e ^ * c o d i c e act ivi tate, de

fcssţESfifcaS^

, U ' n l o r d i n a p a « . » ^ ^ " f p ' S v i n d

• I s f e S S ^ ^ ş Ş ^ ^ ' ^ • Z t L u u ^ l ' t rioi S » t « « x c i t a » . »

' A c a n , t > i l i u d K l t o r i d K a l o r a # i p w M e

ministrative, îndeplinind lucrări de secretariat în timpul şedinţei

de judecată, precum şi alte atribuţii prevăzute de lege. Serviciul

administrativ are în grijă gospodărirea localului judecătoriei şi

asigurarea condiţiilor materiale pentru desfăşurarea activităţii

instanţei de judecată, precum şi gestiunea bunurilor.

Poliţia pusă în serviciul instanţelor judecătoreşti în mod

gratuit de către Min is teru l Afaceri lor Interne înfăptu ieşte

următoarele activităţi prevăzute de art. 50 al Legii pr iv ind

organizarea judecătorească: asigură paza localurilor, a altor

bunur i ale instanţelor judecătoreşti, a celorlalţi participanţi la

proces, ordinea publ ică în sediul instanţei şi în şedinţele de

judecată; înmînează citaţii părţilor, martorilor, debitorilor şi altor

persoane, execută aducerea forţată la judecată; exercită controlul

persoanelor la intrarea şi ieşirea d in sediul instanţei, inclusiv

controlul corporal, în condiţiile legii; acordă asistenţă execu-

torilor judecătoreşti; îndepl ineşte alte însărcinări legate de

înfăptuirea justiţiei.

Colaboratorii poliţiei puşi în serviciul instanţelor judecăto-

reşti se subordonează preşedinţilor acestora.

Pe l ingă judecători activează executori judecătoreşti, care sint

numiţ i şi eliberaţi din funcţie de către ministrul justiţiei. Dacă

pe lingă judecătorie activează doi şi ma i mulţ i executori judecă-

toreşti unu l este numit executor judecătoresc superior. Executorii

judecătoreşti execută hotărîrile definitive cu caracter patrimo-

nial ale instanţelor judecătoreşti şi altor hotăriri prevăzute de

lege, în exerciţiul funcţiunii executorilor judecătoreşti li se acordă

asistenţă poliţienească, după caz,

1.2. Competenţa judecători i lor

Judecătoriile judecă toate cau zele şi cererile in pri ma instanţă,

în afară de cele date in competenţa altor instanţe. Judecătoriile

examinează cauze penale, civile, administrative şi contravenţio-

nale prevăzute de lege, precum şi unele cereri şi demersuri

privind desfăşurarea urmărir i i penale,

§2. Tribunalele

2.1. Componen ţa tr ibunalelor

Tribunalul (de circumscripţie) este compus din; preşedinte,

doi vicepreşedinţi, judecători şi aparatul auxiliar. Tribunalele

78

„,11 formate d i n ma t mu l te colegii, d u p ă natura c a i l o r , sau

s ingur colegiu, care va fi mixt.

to leg i ile (civile, penale) setttţistituie d i n j ud ct i tor i i tnbuna-

I „Ini C o m p o n e n t a colegii lor este aprobată de preşedinte le

B a n a l u l u i - Acesta are dreptul să d ispună, d u p ă caz, antrenarea

|u<Ucătorilot dintr-un colegiu la judecarea unor cauze in alt

, Dltîpdu Colegii le suit conduse de vicepreşedinţii t r i buna l u l u i

preşedintele t r ibuna lu lu i este n u m i t in funcţie de către Pre-

In,lele Republ ici i Mo ldova la propunerea Consi l iutui Supe-

i li>r al Magistraturii-

I'reşedinţele t r ibuna lu lu i , potr iv i t art, 33 al Legii p r i v i nd

in i ' . inizarea judecătorească , exercită u rmă toa re l e a l n b u ţ n :

procesele şi prezidează şedinţele de judecată ale cole-

conduce a ct i vita t ea co legi i Iu r şi a apa ra tu lui i n b u na l u I u t;

dl l imitează atribuţiile vicepreşedinţilor; numeşte şi eliberează

din tuneţie angajaţii aparatului tr ibunalului; organizează munca

,1. perfecţionarea judecătorii ar şi a funcgonari lor d i n aparatu l

m l .ui la iului ; conduce activitatea de generalizare a practicii

,• I ici are Şi de ana l i ză a statisticii i udiciare.

Vicepreşedintele tr ibunalului este concomitent preşedinte

,11 elogiului t r ibuna lu lu i şi exercită următoarele fu neţii: judecă

jesele şi prezidează şedinţele de judecată ale colegiulu i pe

. ., î l conduce sau numeşte in acest scop un judecător al tnbu-

M.LLUIIU; formează completele de judecata pentru judecarea cau-

, I ,:; conduce, în conformitate cu .atribuţiile ce ii revin, activi-

•i i tea colegiul u i şi a aparatului tr ibunalului ; solicită judecătorilor

dosarele pentru generalizarea practicii judiciare; in cazul absen-

,, i preşedintelui tr ibunalu lu i exercită funcţiile acestuia

2,2. Competenţa tribunalelor I l ibunatele exercită următoarele atribuţii; j u dec i in pr ima

in tanţă cauzele şi cererile date p r i n lege in competenţa lor; ju-

d r ( î apelur i le declarate Împotr iva hotari i i lor pronunţate i n

i • i na instanţă de judecătorii; judecă recursurile împolr . va hotă-

îlri lor pronunţate de judecătorii care, potrivit legii, nu smtsu-

r apelulu i ; soluţionează cauzele atacate pr in căi exlraordi-

[ l l l W (contestaţia în anulare şi revizuire}; soluţionează cont lictete

de competenţă apărute intre judecătoriile d in circumscripţia tor;

i , ner a I izează practica j ii d ic ia ră.

79

după caz, sancţiuni disciplinare laţă deci , este ordonatorul mi|

loacetor financiare ale Curţi i ; exercită ţi alte atribuţii prevăzuţi

de lege.

Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie în executarea atnl n

ţiilor sale emite ordine şi dispoziţii. în absenţa Preşedinte i !

Curţii, funcţiile acestuia le exercită unu l dintre vicepreşedinţi

în temeiul unei dispoziţii emise de Preşedintele Curţii . Potrivii

art. S al Legii cu privire la Curtea Supremă de fustiţe. Colegiul

Civil şi Colegiul Penal sint conduse decîte un preşedinte, fiecan

dintre ei avînd următoarele atribuţii: prezidează completul tl

judecată; fixează termenele de desfăşurare a şedinţelor în cauzew

date prin lege în competenţa colegiului şi repartizează dosaivl»

membri lor colegiului; organizează pregătirea şi desfăşura™

şedinţelor de judecată şi asigură executarea hotăririlor judecii

toreşti; formează completele de judecată şi programează şed i n

ţele acestora;aprobă programul de participare a judecătoriile!

asistenţi la şedinţele de judecată; informează Preşedintele Curţ i

asupra cauzelor de complexitate deosebită, a Căror judeca^

conform legii, cere întocmirea rapoartelor de către judecător]

Curţii sau de judecătorii asistenţi; organizează activitatea coli

giului in limitele prevăzute de lege: stabileşte obligaţiile q

serviciu ale angajaţilor aparatului Cu rtii care deservesc colegiu

efectuează, d u p ă caz, transferarea angajaţilor în cadrul colegi J

lui şi modificarea obligaţiilor lor de serviciu; organizează lucru

de generalizare a practicii judiciare şi analiză a statisticii judician

şi prezintă rezultatele pentru dezbateri la şedinţele colegiului],

organizează executarea dispoziţi i lor Plenului şi Preşedinteli

Curţii, in conformitate cu legea; exercită şi alte atribuţii prevffl

zute de lege.

în cadrul Curţii Supreme de Justiţie funcţionează Co l eg i i

Civil, Colegiul Penai şi Colegiul Lărgit. Pot fi constituite şi -• lr«*

colegii conform categoriilor de cauze pe o anumită durată de tinijj

Colegiul Civi l şi Colegiul Penal activează permanent,

Colegiul I ărgit se constituie d up ă necesitate în cazurile prevfl

zute de lege, în complet de cinci judecători ai Curţii. Du 1I4

mandatu lu i celorlalte colegii este determinată de Plenul C u r a

Supreme de Justiţie, Conducerea colegiilor, cu excepţia Colegi

ului Lărgit, este exercitată de către vicepreşedinţii Curţii St l

prerne de Justiţie care fac parte din componenţa colegiului r t »

B2

i • tiv, Colegiile activeazâ prin complete de judecată, prevăzute

ile lege: completele pot fi formate pentru a activa permanent

',m pentru judecarea unei cauze concrete ori pentru o categorie

i Ic cauze. Completele permanente sînt constituite de către Plenul 1 iu ţii. Preşedintele şi vicepreşedinţii Curţii pot constitui com-

I iii tcle pentru judecarea unei cauze concrete sau a unei categorii

• ti• cauze. Preşedintele Curţii este in drept să constituie completul

judccată d in ambele colegii. Competenţa completelor perma-

nente se schimbă in fiecare an. Con fo rmăr i . 15 al Regulamen-

tiilui cu privire la organizarea şi funcţionarea Curţii Supreme

.Ir lustiţie, completul de judecată este prezidat de preşedintele

< olegiului sau de un alt judecător desemnat de acesta. Membri i

i umpletului permanent sint numi ţ i să prezideze şedinţele pr in

Ml.iţie. Preşedintele completului de judecată arc următoarele

ntnbuţii: urmăreşte întocmirea dc către judecător sau judecă-

Imul asistent desemnat a raportului în cazurile prevăzute dc

l>T,<.'. ia, personal sau prin judecătorul asistent, măsur i pentru

executarea de către colaboratorii respectivi a tuturor lucrărilor

necesare bunei desfăşurări a şedinţei de judecată; în cursul

• I.-.'1' i teri lor asigură ordinea şi solemnitatea procesului prevăzut

li1 lege; organizează deliberarea în condiţiile legii şi pronunţarea

Iîntăririi adoptate în şedinţă publică la ora stabilită d in t imp;

• lupă pronunţarea hotărir i lor repart izează judecători lor şi

Indicatorilor asistenţi spre redactare hotărîrile pronunţate şi

1111 ii.l reşte ca acestea să fie motivate in termenele legale: notează

tuli un registru comun al Colegiilor soluţionate cele mai impor-

• mie sau de principiu pentru a fi aduse la cunoştinţa tuturor

un mlirilor Colegiului în scopul asigurării unei practici unitare

Iu aceleaşi probleme de drept: indică cele mai importante cazuri

prutru publicarea lor în "Buletinul Curţii Supreme de justiţie",

l'lcnul Curţi i Supreme de Justiţie îşi desfăşoară activitatea

in. umponenţa preşedintelui, vicepreşedinţilor şi a judecătorilor 1 ni ţii. Ca membri i ai Plenului din oficiu fac parte Preşedintele 1 iu ţii de Apel şi preşedinţii tribunalelor cu vot consultativ, t.a

• • dintele Plenului Curţi i Supreme de Justiţie participă Procu-

i1 .i ui General, iar la examinarea chestiunilor generale şt Preşc-

I lulele Consi l iului Superior al Magistraturii.

83

4.2, Sarcinile şi atr ibuţ i i le Curţ i ) Supreme de Justiţie

Curtea Supremă de Justiţie este instanţa judecătorească

prcmă, care asigură aplicjiîea corectă vi uniformă a legi sl ( i

de către tonte instanţele judecătoreşti, soluţiontrrea litigii]

apărute în cadrul aplicării legilor, garantea/ă responsabil itţ

statului faţă de cetăţean şi a cetăţeanului faţă de stat.

Prin activitatea sa Curtea Supremă de Justiţii asigură resi

tarta principiului prezumţiei nevinovăţiei şi pr incipiului suiB

maţ iei legii, contribuie ia constituirea unui stat de drept

Cârtea Supremă de Justi ţie exerâltă urmă toarele atribu ţi i I

Instanţă de recurs judecă liotă 1 iile Curţii de Apel. precum

alte hotărtri judecarea cărora este dată în competenţa sa

lege; judecă demersurile în interesul legii şi recursurile î nnnu

împotr iva hotăririlor judecătoreşti in condiţiile şi pentru m

veîe prevăzute de lege; judecă in prima instanţă c wzele a trib

prii 1 lege in pâmpetWiţa sa; sesizează din oi ic iu sau la jpropu

instanţelor judecătoreşti Curtea Constituţională pentru a se

nun ţa asupra constituţionalităţii actelor juridice; generalul

practica judiciară, analizează statistica judiciară şi d ă expli

d in oficiu în chestiunile de practică judiciară; acordă asişti

metodică judecătoriilor in eh est iu ni le aplicării legislaţiei; exe

în limetele competenţe sale atribuţii care derivă din trata

internaţionale la care Republica Moldova este parte; exer

alte atribuţii conform legii.

4.3. Competenţa Colegi i lor ţ i a P lenulu i Curţii Supreme

just i ţ ie

Colegiul Civil şi Colegiul Penal exercită următoarele fui

judecă in prima instanţă cauzele date in competenţa Joi

lege; judecă recursurile împotriva holănri lor Curţii de A

adoptate in prima instanţă şi pe cale de apel; formulează în "

propuneri cu privire la adoptarea holăririlor cu caracter e*

ca tiv; judecă alte cauze prevăzute de lege.

Colegiul lărgit judecă recursurile împotriva hotăriritor (!ţj

Supreme de justiţie adoptate in prima instanţă

Colegiile unite ale Curţii au ui mătoarelc atribuţii; aleg ;

vot deschis sau secret judecători d in partea Curţii Suprenir

Justiţie m Colegiul de Calificare şi Atestare a Judecătorilor

Colegiul Disciplinar; dezbat probleme ce ţin de buna desfăştfl

a activităţii Curţii.

ftl

I'li'tuil Curţi i Supreme de Justiţie, potrivit art. 16 al Legii cu

l-ir. ne I.i Curtea Supremă de Justiţie, are următoarea compe-

iiMit i judecă demersurile Procurorului General in interesul legii;

jiidri.i recursurile Procurorului General în anulare declarate

11 h| • i1 i i va hotăririlor rămase definitive ale Colegiilor Curţii prin

urate sau judecate pe cale ordinară de atac; sesizează din

«•iii MI : au la propunerea altor instanţe judecătoreşti Curtea Cons-

iliu ţională pentru a se pronunţa asupra constituţionalităţ i i

ni trlor juridice; examinează rezultatele generalizării practicii

|niliriare şi adoptă hotăriri cu caracter explicativ; constituie,

lltlţM caz, colegii conform categoriilor de cauze, determină

ilm.ita activităţii lor; confirmă componenţa colegiilor; confirmă

timpi menţa Consil iului Ştiinţific Consultativ; propune Consili-

ului Superior ai Magistraturii candidaturi le pentru funcţia de

jiiilri .ilori ai Curţii; aprobă Regulamentul cu privire la organi-

# ii rea şi funcţionarea Curţii Supreme de Justiţie, îl modif ică şi îl

«filetează; Plenul Curţii Supreme de Justiţie se convoacă ori

tli'i iteori este necesar, dar nu mai rar decit o dată in trimestru,

ţ>,it,i convocării plenului şi chestiuriiiece se prezintă spre exami-

ii.iu lt se comunică membri lor Plenului, Procurorului General

i, i lupă caz, Preşedintelui Consi l iu lui Superior al Magistraturii

i ii i el puţin 15 zile înainte de şedinţă.

Proiectele hotăririlor Plenului Curţii Supreme de Justiţie şi

• t| iile demersurilor şi ale recursurilor se inminează membri lor

l'h nului, Procurorului Genera! .i. după caz, Preşedintelui Consi-

liului Superior al Magistraturii cu cel puţ in 10 zile înainte de

veilinţă.

îii-dinţeie Plenului Curţii sînt deliberative în prezenţa a nu

<ii,n puţin de 2 /3 din număru l total al judecătorilor Curţii.

I lotărîrile Plenului Curţii Supreme de Justiţie se adoptă cu

II. ijoiitatea voturilor celor prezenţi. în cazul parităţii de voturi

11 judecarea cauzelor concrete recursul se consideră respins, iar

l,i e l im inarea altor chestiuni votul Preşedintelui este holăritor.

i i I niportanţa hotărir i lor cu caracter explicativ ale Plenulu i

i urtii Supreme de just i ţ ie

tn scopul aplicării corecte şi uni forme a legislaţiei de către

in.ite instanţele judecătoreşti, Plenului Curţii Supreme de justiţie

iu luptă d in oficiu hotăriri pr ivind aplicarea legislaţiei de către

instanţele judecătoreşti la soluţionarea anumitor categorii de

85

(.-•II EL' sa u privind a pl ka rea u noi prevederi ale 1 eg ilor naţionali

precum şi a ic celor internaţi un a Ic3, ana lipind rezultatele g e n S

Uzării practicii judiciare. Hotăririie Plenului Curţii S u p r e r ^ B

Justiţie privind practica aplicării legislaţiei de către instanţă

judecătoreşti, potrivit art. 2. pct. ej, al Legii cu privire )a Cir r id

Supremă dejustiţ ie.au caracter de recomandare pentru j u d c J

tort. Caracterul meobligatoriu al acestora este deterJni na t t l

principiul independenţei judecătorilor şi supunerii lor nuni i1

legi i, iar hotă rî ri Ie expl i ca d ve a le Pl en ui ffl nu a u caracter de^^B

Realizarea întăririlor cu caracter explicativ de către instarSB

judecătoreşti are loc prin forţa argumentelor juridicei invoca i

de către Plen, precum şi prin căile ordinare şi e x t r a o r d i n a r ®

atac exercitate.

Plenul Curţii Supreme de Justijie examinează demersul In

interesul legii la sesizarea Procurorului General', prin care j

cere pronunţarea asupra chestiunilor de drept care au fost sol

ţi oria te in mod diferit de instanţele de judecată in cauze ci vi

conform ari, 331 d in CPC, sar: de instanţele de apel şi recurs

cauze penale, conform art. 369/6 din CPP.

Hotărîrile Plenului prjn care se soluţionează demersul hl

interesul legii, nu se răsftîng asupra hutărîrilor examinate şi nfl

asupra părţilor d in acele cauze, dai au efect învi i tpr la aplicaţi •

unitară a legilor, fiind obligatorii pentru instanţele judecă torent

potrivit alin. 3, art. 331 CPC5 , *

De exemplu, HtHirîfta nr. X din 30 ijr(u,trie 1996 "cu privire l.i p nc J

.ipiicJiii tic cure imiunjde judec,mireni unor pţeroderi jje & i i s r i t 3

Republicii Moldova, Huletinul Judecătoriei Supreme a kepublicii M o l d * !

nr. 2 Jiu P- 4-7,

>De exemplu, Hotărîrea ar, i 7 din 19 iunie 2(H>0 privind aplicarea ÎO fl

tic* judiciar* de aUre i m u n d e jude., iioreî a unor prevederi aîe C o n v e n i

pentru apsrarea drepturilor omului ii libcrtlfiler fanta mitiiale, " A ^ m l

poporului", nr.V <>, jt. j-,'

TOlrîvit a n , 32 :i| Legtj cu p r iv i re Li p r o a i M t u r . 1 , P r o e u r o r u l G « n e r , i ! i J

îa drept înaintcA- ipre exitmin:ire Curj^^prernc de Ji«ti(i«o mizare r M

toare l<r ftjţa unor explicaşi iiutanţdof Jmieţatofeîti ia pwblctBa a p l i c i

legilor Ia examinarea cauzelor penate, ci vile, a cauzelor privind til igiile e e o 9

(fi ice ţi contravenţiile adrrtltiisf rntiw, pnxifeniala penali (an. .Hi^din CPP) nu prevede citpres euţi [ J

obligatoriu aT hotirfrilor Plenului privind soluţionarea demenuluiîn iuterejiulW

pentnj instanţele judetHon^ti, dhr acesta wzull3 prin anaiflgii foiţii uţ iei dale

86

< I MIM .Horii asistenţi

• Io - iilrul t urţii Supreme de Justiţie activează judecători asis-

i ire lac parte d in corpul magistraţilor şi au statut de jude-

•|i» i i .ii Curţii de Apel.

ij'ilm judecătorul asistent este subordonat direct Preşedin-

• • i».i' ui ţii , i are următoarele atribuţii: coordonează activitatea

• t f m rttnrilnr asistenţi ai Curţi i şi a colaboratorilor Curţii care

riHt>r- i • i activitatea Plenului; participă la şedinţele Colegiilor

• Hli l'lenului Curţii; întocmeşte rapoarte asupra cauzelor in

Pîmlr prevăzute de lege; coordonează activitatea de pregătire

l inelor Plenului, de redactare şi de organizare a executării

L I N I . U I I ilor Plenului; coordonează activitatea direcţiilor Curţii;

•r tn l<mează activităţile Curţii ce ţin dc relaţiile internaţionale;

I n u t ă .ille atribuţii ce ţin de asigurarea activităţii Curţii dis-

|h(i'' i!'1 preşedintele Curţii.

Im I. . atorii asistenţi — şefi dc direcţii, afară cu coordonarea

P I Ivi ia ţii direcţiei respective, au următoarele atribuţii; participă

i. v dintele Plenului şi ale Colegiilor; întocmesc rapoarte asupra

i HI i. -1. ir prevăzute dc lege. Judecătorii asistenţi din cadrul Cole-

| lllin .-i, următoarele atribuţii: participă la şedinţele de jude-

fpl i .ile Colegiilor şi la şedinţele Plenului ; întocmesc, în baza

• li poziţiilor Preşedintelui Curţii, rapoartele asupra cauzelor în

. i mile prevăzute de lege: coordonează pregătirea şedinţelor

ilii |ndeeată şi asigurarea desfăşurării lor; asigură consultarea

.1. trli ii normative necesare pentru deliberare; participă la înloc-

niiiiM hotărîrilor judecătoreşti in cauzele asupra cărora au întoc-

mii t.» poarte; îndeplinesc: alte atribuţii dispuse de Preşedintele

| 11 rţli, de preşedinţii Colegiilor, precum şi de judecătorii Cu rţii.

I I >i rec ţi ile, cancelaria şi pol iţ ia Curţ i i Supreme de Justiţie

In cadrul Curţi i Supreme de Justiţie activează: direcţia de

|i,i in-i'.iliz.are a practicii judiciare şi analiză a statisticii judiciare;

'III- ţia de evidenţă a legislaţiei şi informatică; direcţia econo-

mii o-administrativă.

I >irecţia de generalizare a practicii judiciare şi analiză a slatis-

I n I i judiciare este condusă de un judecător asistent şi are urmă-

ln.oi'le atribuţii: asigură generalizarea practicii judiciare con-

turul programelor aprobate şi prezintă rezultatele generalizării

i org i i lor respective; pregăteşte informări asupra rezultatelor

, i'iH ralizării practicii judiciare pentru instanţele de judecată;

87

pregăteşte proiectele hotărîrilor cu caracter explicativ ale I W;1

nului : pregăteşte explicaţii metodice m materie de practică j(u|] 1

• i LI ră; efi:c t u ea/ă aj i a J i za sta L ist ici i j u d ici a re. I) i rec [ ia de e v ide ud

a legislaţiei şi informatică i ste condusă de un judecător asislriit I

şi arr in structura sa următoarele compartimente: l j secţia i l f l

evidenţă a. legislaţiei şi informatică; 2) secţia mass-media, redafl

tare şi traducere i 'irecţia dc evidenţă a legislaţiei şi inforii iln I

are următoarele atribuţii: ţine evidenţa legislaţiei şi a l i teratur i

juridice; întocmeşte informaţii pentru instanţele judecă t o rc™

d in republică privitoare la practica judiciară si legislaţia nuujU

creează banca de date a legislaţiei şi practicii judiciare pont rus

întregul sistem judecătoresc; examinează si formulează obseru

vaţii şi propuneri la proiectele de legi prezentate Curţi i p e n t f l

avizare; acordă asistenţă metodică instanţelor de judecată în I U A «

lerie de legislaţie şi practică judiciară; asigură realizarea o b l i i

gaţiilor Curţi i faţă de instituţiile similare din alte ţari privitoarf|

la schimbul de informaţii; asigură editarea "Bulet inului Cu r ţ f l

Supreme de Justiţie"; asigură funcţionarea bibliotecii Curţii

asigură traducerea şi întocmirea corespondenţei Curţii cu ţărila

străine; asigură organizarea buna desfăşurare a relaţiilor ctU

publ icul , presa, radioul, televiziunea şi cu alte instituţii.

Direcţia economico-administral ivă este condusă de că In

ŞT I LI I direcţiei şi are în structura sa următoarele compar t iment ; |

1)secţia administrativă;2) secţia financiară. Direcţia e e o n o m i e f l

administrativă exercită activitatea iinanciar-contabilă şi reali-J

zează asigurarea tehnico-materială a activităţii Curţii,

Cancelaria Curţii este condusă de un şef, care d i rijează activ J

tatea acesteia. Cancelaria se Compune din consultanţi specialişliH

translatori; expeditori, arhivar, dactilograf şi alţi c o l a b o r a u ™

prevăzuţi de Matul de funcţii al Curţii, Cancelaria are următoa-l

rele atribuţii: asigură lucrările de secretariat ale Curţii; pregăteşte

informaţia statistică privind activitatea Curţi i ; ţine evidenţii»

documentelor privind problemele ca rd el or; asigură activitatea

arhivei Curţii; îndeplineşte alte activităţi prevăzute de art. 2H,

29 ale Regulamentulu i cu privire la organizarea şi funcţionarea j

Curţi i Supreme de Justiţie.

Curtea Supremă de Justiţie dispune de poliţie pusă în servi

ciulei de Ministerul Afacerilor Interne, care exercită următoaivh

activităţi: asigură paza localului şi a altor bunuri ale Curţii: asi»l

88

. , „ , „matca judecătorilor şi a altor p a r t i c i p a i l^roces ;

ordinea publică in incinta Curţ i i şi in şedinţele de ,udc-

, ; , . , corcită controlul persoanelor la ini rărea şheş i readmsed i i *

, , , , n ţ , , , Inclusiv controlul corporal în condiţiile legu; exercită

,dk .iti-ibuţii prevăzute de lege.

\ : ( ,msi l iu l Ş t i i n ţ i f i ţConsu l ta t iv ( Iepe lîngă CurteaSnprc-

mă ile justiţ ie

i ronsHiu] ştiinţific Consultativ de pe lingă Curtea Supremă

, l„ ,tiţie este un organ consultativ menit să e l aborez reco-

mandări argumentate din punct dc vedere ştiinţific m materie

ilr 'practică judiciară, i im componenţa Consil iului fac parte savanţi jurişti şi specia-

l o m L u l jurisprudouţei (judecători, procurori, avocaţi

, ' , ) Consil iul Ştiinţific Consultativ activează pe baze obşteşti

Irul Consi l iului Se constituie secţia pentru proHemc de

J L p t < ivii şi secţia pentru probleme de drept penal.

p o l rivit Regulamentu lui". Consilî i i l Ştiinţific Consultaţi v stu-

, • , ptoblemele ce apar în activitatea judiciară, elaborează şi

,.„• H.intă Plenului Curţii Supreme de Iustine. în baza cerinţelor

L i f şj analizei ştiir^fice a practicii judîcîare, recomandări cu

. 11 • • la; proiectele hotăririlor explicative ale Plenului Curţii

• „înrcme de Justiţie: materialele generalizării practicii judicuffie

i (ti tn lizei s t a t i s t i c i i judiciare, proiectele scrisorilor metodice ş.

I i lor documente în probleme ce ţin de aplicarea legislaţiei şi

prnetica judiciară, proiectele apelurilor Curţii Supreme de jos-

Itle către Parlament in probleme ce ţin de interpretarea legilor,

Aplicarea legii în unele cazuri extrem de complicate m practica

, , jară; comentarea ştiinţifică a problemelor ridicate m demer-

iurile exercitate în interesul % i i ; alte probleme de natură |U-

I Ueă care apar in practica judiciară. ' . I I I

i

- 'kcRukmûl Contu lu i ţtiin|i<icQinHiltatiw de pe lînga Curt^Suprc-

inH d e U t i e , .proba, prin H o . ^ a nr, 4 . P|™J» Cur„. ^ p r ^ „ţie din sepicirbrie I W ("LSutetiDul Curt" Supreme de m m * a

Id. (ţublîciiMbldovj" rr. t i . 1996, P> L41-

89

§5. Instanţele judecătoreşti militare

5.1. Judecătoria Mi l i ta ră

Judecătoria Militară (cu sediul în munic ip iu l Chiş inău) est

compusă tlin: preşedinte, vicepreşedinte, judecători şi aparati

auxiliar. Aparatul Judecătoriei Militare se constituie d in ca(

celarie, arhivă, serviciul documentare, serviciul admin is tra i

şi serviciul de pază militară.

Potrivit art. 26 al Codu l u i de procedură penată, Judecători

Militară judecă in pr ima instanţă cauzele penale pr iv ind infraj

ţiunilesăvirşite: 1) de persoane d in efectivul dc soldaţi, din <o(

pul de sergenţi şi d in corpul de ofiţeri ale Armatei Naţionali

ale trupelor de carabinieri (trupele de interne) ale Ministerului

Afacerilor Interne, ale Departamentulu i Trupelor de Grăniceri

ale Departamentului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţional

2) de persoane atestate din efectivul instituţiilor penitcnciiin

3) de supuşi ai serviciului militar în t impul concentrărilor; 4) <!« I

alte persoane referitor la care există indicaţii speciale in legislaţ i i*

Judecătoria Militară judecă in pr ima instanţă şi unele c a u j H

civile, conform a r t 28 al Codu lu i de procedură civilă, cu pr iv i t®

la: 1) repararea prejudiciului material cauzat prin infracţiuii

militare unităţilor mil iare . persoanelor fizice sau p e r s o a n e i »

juridice; 2) anularea sancţiunilor disciplinare sau restab i l i rea™

funcţie a mi litarilur, a colaboratorilor de poliţie şi a altor persoat f l

cu funcţii de răspundere cu statut militar.

5.2. Competenţa Curţ i i de Apel şi a Curţ i i Supreme de Justiţii

în cauze mil itare

Conform art. 16 al Legii cu privire la sistemul instanţe l lB

judecătoreşti militare, in Curtea de Apel cauzele militare : i

judecate, după caz, de către Colegiul Penal sau cel Civi l .

Preşedinţii colegiilor desemnează judecătorii de a căror n u » I

petenţă judecarea cauzelor militare.

Colegiul Curţii de Apel, potrivit art, 17 al Legii cu priviri' U |

sistemul instanţelor judecătoreşti militare, au următoarea co i l f l

petenţă: judecă in pr ima instanţă cauzele militare date în coitfcfl

petenţa lor prin lege; judecă apelurile declarate împotriva hol A

rîrllor pronunţate în pr ima instanţă de Judecătoria Milit.n i

judecă recursurile declarate împotriva hotărîrilor pronunţate ilffl

Judecătoria Militară care nu sint supuse apelului , precum ş l l f l

90

iilii'te cazuri prevăzute prin lege; judecă în l imita competenţei

|i>r cauzele militare supuse căilor extraodinare do atac; genera-

lizează practica judic iară , anal izează stat ist ic i judiciară şi

I'M ivită alte atribuţii conform legii.

Reieşind d i n conţinutul art, 44 al l egii pr iv ind organizarea

judecătorească şi art. 2 al Legii cu privire la Curtea Supremă,

11 impotenţa Curţi i Supreme de Justiţie în cauzele militare este

următoarea: judecă recursurile împotr iva hotărîrilor Curţi i de

Apoi; judecă recursurile in anulare împotr iva hotărîrilor instan-

ţelor judecătoreşti mil itare; judecă in p r ima instanţă cauze

atribuite pr in lege7 in competenţa sa, judecă recursurile împo-

triva hotărîrilor pronunţate in prima instanţă de către Colegiul

( urţii Supreme de Justiţie, exercită alte atribuţii prevăzute dc

K'i;o pr iv ind înfăptuirea justiţiei militare.

§6. Instanţele judecătoreşti economice

li. I. Judecătoria economic i de circumscripţie

Judecătoria economică de circumscripţie este compusă din

lu* ..edinte, v icepreşedinte, judecător i şi apara tu l auxi l iar.

Aparatul auxiliar al judecătoriei economice de circumscripţie

•>e constituie d in cancelarie, arhivă, bibliotecă şi alte servicii.

Potrivit ari. 13 al Legii cu privire la instanţele judecătoreşti

economico, judecătoria economică de circumscripţie judecă in

I instanţă toate cauzele şi cererile date pr in lege în compe-

tenţa sa. Judecătoria economică do circumscripţie judecă în

puma instanţă litigiile economice prevăzute de ari. 278/9 d in

i 'udul do procedură civilă, cu excepţia celor atribuite corupe*

II nţei Judecătoriei [{conomice a Republici i Mo ldova conform

iu t. 278/11 d in Codu l de procedură civila.

fj.2. Judecătoria Economică a Repub l i c i i Mo l dova

Judecătoria Economică a Republicii Moldova este constituită

din preşedinte, vicepreşedinte, judecători, consilieri şi aparatul

,ni i Har, Aparatul Judecătoriei Economice a Republicii Moldova

nu ludo cancelaria, arhiva, biblioteca, contabilitatea, serviciul

personal.

i'nlrivii ari. 27/2 al Codului de procedura penala, Curtea Suprema dc

luMiţic judctfl i-;iitze penale privind infruefiunile iivîrjitc dc generali.

91

în cadrul Judecătoriei Economice a Republicii Mo ldova Iun

cţionează Colegiul de Apel şi Colegiul de Recurs.

Potrivit art, 19, alin. 3, şi art. 20 ale Legii cu privire la instanţele!]

judecătoreşti economice, Preşedintele Judecătoriei lîconomicttl

a Republicii Moldova, este d in ol ici u preşedinte al Colegiului

de recurs şi exercită următoarele atribuţii: sesizează d in oficiu

sau la propunerea instanţelor judecătoreşti economice Curtea

Constituţională pentru ase pronunţa asupra constituţionalităţii

actelor supuse jurisdicţiei Curţii Constituţionale; judecă cauzele

î n rec u rs şi p rezidează şed i n ţel e de judeeu tă; cons ti tu i e cornp Iu •

tele de judecată pentru soluţionarea recursurilor şi numeşte pre-l

şedinţii şedinţelor de judecată; conduce activitatea judecătoriei;]

stabileşte atribuţiile vicepreşedintelui; numeşte şi eliberează din

funcţie lucrătorii aparatului judecătoriei; exercită alte atribuţii

prevăzute de lege".

Preşedintele Colegiului de Apel este din oficiu vicepreşedintei

al Judecătoriei Economice a Republicii Moldova şi exercită urm, i

toarele atribuţii: soluţionează cauzele, prezidează şedinţele dt>

judecată; repartizează judecătorilor cauzele spre soluţionare)I

constituie completele de judecată pentru soluţionarea cauzcloi

concrete şi numeşte preşedinţii şedinţelor de judecată; conduce

activitatea Colegiului de Apel; exercită alte atribuţii prevăzut*

de lege.

Potrivit art. 26 al leg i i cu privire la sistemul instanţelor jude

cătoreşti economice, în Judecătoria Economică a Republicii Mul

dova funcţionează serviciul de consi I ieri, care asigură activitateaI

de informare în domeniu l legislaţiei, pregătirea cauzelor spn-

judecare de către Colegiul de Apel şi Colegiul dc Recurs, preglV I

lirca proiectelor de hotăriri judecătoreşti, exercită alte atribuţii

legate de activitatea judecătorească.

Judecătoria Economică a Republicii Mo ldova judecă: 1) i it j

prima instanţă cauzele şi cererile date prin lege in competenţa sa)

2) apelurile declarate împotriva hotăririlor pronunţate în prim.»

instanţă de judecătoriile economice de circumscripţie; 3) recur-l

şurile deci ara le împotriva hotăririlor pronunţate in prima inslan

Toirivit ,irt. 27M32 din Codul dc procedur.l civjja. Preşedintele ludedl» 1

toriei Econnmice » Republicii Moldova formeii/.l compleielc de judecata din rîndiil membrilor Colegiului de Apel şi Colegiului dc Recurs pentru iiidec,ue*l

litigiilor in prima imbm|A.

92

11 ile judecătoriile economico do circumscripţie şi rămase do

imiiiv-j, hotărîrilor adopţii le în pr ima instanţă de către Judecă-

ţi H I,I Economică a Republicii Mo ldova şi recursurile declarate

împotriva deciziilor Colegiului de Apel. Judecătoria Economică

> K. publicii Molodva generalizează practica judiciară şi exercită

nllr atribuţii prevăzute de lege. Colegiul de Apel al Judecătoriei

I . i in>mice a Republ ici i Mo lodva judecă apeluri le declarate

împotriva hotărîrilor pronunţate în pr ima instanţă de judecăm-

i iile economice de circumscripţie.

( olegiul de Recurs al Judecătoriei Economice a Republicii

Moldova judecă recursuri le declarate împotr iva hotărîri lor

|itununţalc în pr ima instanţă de către judecătoriile economice

dr circumscripţie şi rămase definitive, hotărîrilor adoptate in

p u n ă instanţă dc către Judecătoria Economică a Republici i

Moldova, precum şi recursurile declarate împotr iva deciziilor 1 • îlegiului de Apoi, Colegiul de Recurs exercită supravegherea

it'.npi'j activităţii judiciare a judecătoriilor economice de circum-

• ripţie şi a Colegiului dc Apel (art, 19, alin. 2, al Legii cu privire

l i MStemul instanţelor judecătoreşti economice).

t> i. Competenţa Curţ i i Supreme de Justiţie în cauze pr iv ind

litigii cconomice

Potrivit art, 278/60 din Codu l de procedură civilă, Curtea

' iupremă de Justiţie examinează recursul părţilor, Preşedintelui

i ni ţii Supreme de justiţie, Procurorului General. Preşedintelui

(miri ătoriei Economice a Republici i Mo ldova pentru anumite

in . ii ive prevăzute de lege, împotriva hotărîrilor irevocabile date

.I<• judecătoria Economică a Republicii Moldova .

in legătură cu înfăptuirea justiţiei de către instanţele judecă-

inreşti economice, Curtea Supremă de Justiţie exercită şi alte

itribuţii prevăzute do art. 2, pot. o), f), g), al Legii cu privire la

( urtea Supremă de Justiţie.

93

CAPITOLUL V

ADMINISTRAREA JUDECĂTOREASCA ŞI

ORCANELE CHEMATE SĂ ASIGURE

REALIZAREA POLITICII DE STAT ÎN SFERA

JUSTIŢIEI

§1. Corpul magistraţilor şi persoanele asimilnU'

acostata

1,1, Magistraţii- persoanele as imi late accstora şi vechimea m

magistratură

in ţările democratice se acordă d importanţă aparte deter

minării unu i statut al magistraţilor. Prin aceasta se u l i n ă rcM

as igu ra rea i na mo vibi I i! ă ţi i j u d ceă I ori 1 or, ea r> rond i fie i nt I îs] -h -ii •

sabilă pentru garantarea independenţei şi imparţialităţii.

De aceea Legea cu privire la statutul judecătorului consaclii

un număr important de texte făcînd precizări cu privire la cor piu

magistraţilor, drepturile şi obligaţiile lor, răspunderea disctpl||

narii ş. a.

în l imbajul obişnuit termenul de magistrat evocă o categoiB

mai largă de funcţionari cu răspundere ntit în domeniu l j u s t i »

cîţşi aî administraţiei centrale. Acesta a fost şi sensul original 4-

termenului de magistrat (in l imba latina " magistratus")1.

Conccputul de magistrat, în sens strict juridic, este mai

decit acela de judecător. în sensul Legii cu privire la statntii}:

ju decătorului conceptul de magistrat include atît pe j u d e c ă t n

cît şi alte categorii de funcţionari.

Potrivit ari. 3 din Legea eu privire la statutul judecătorul(B

(nr. 54-XIH d in 20.07.1995), au calitatea de magistrat şi fac p n f j

d in corpul magistraţilor judecătorii de la tonte instanţele judi • I

toreşli d in ţară şi de la instanţele judecătoreşti intern a ţi ouai*!

judecătorii asistenţi ai Curţii Supreme de justiţie şi ai ( i t f l

Consti tuţ ionale, precum ţi membr i i Consi l iu lu i Superior H|

'IOLLII L.C , Organizarea sistemului judiciari A avocat UT ii SI .nnvilH

noiarijtc, Ihicurejti, IV1) 7, p.SO

94

Magistraturi i pare nu au statui d e judecător De a ş o m e r a , m t

«orii Min is teru lu i Justiţiei, consultanţ i i , cu e*cep ia celor d e la

udecătorii , l i c e n ţ ă în drept care ^ P ^ * * ^ ^

!,,. înfăptuirea justiţiei sau instruirea m a g i i l o r p e d u r a t a î n

m ia m a c i l o r , pe dura ta î n d e p l i n i m funcţie,. CO l abc

,„Lorii aparatu lu i licenţiaţi i n drept .

Vech imea î n magistratură , potrivit art 5 al Legu cu privire

U s t a t u i judecătoru lu i , consti tuie perioada încarc a

îndeplinit una d inre funcţii le indicate mai sus, mc usiv f u r , ţ a

' lu procuror, anchetator, avocat S i cea de specialitate , und i c â m

consideră vechime în magistratură perioada de t imp in

v arepersoana licenţiată in drept . fost deputat , d e

t i m p u l cit o persoană care a avut calitatea de magistrat sau a

i'. t as i m i I ată aceste ia a exercitat o funcţie de ' P ^ ^

ridică ÎU aparatul Par lamentu lu i , al nîtuêiprez idenţ ia le , a

Curţi i Const i tuţ ionale, al Curţ i i d e Contur i , al Guve rnu l u i , a u

,i| C e n t r u l u i penlru Drepturi le O m u l u i .

Legislaţia în v igoarenu include în calculul v e c h i i • in,

tratură întreruperile de activitate î n u rma

. lu-, pensionăr i i pentru incapacitate temporară de munca p re

, „ 1 şi a transferării în alte funcţii decît cele prevăzute de 1-

i L i, ilele 1 şi 2 ale art. 5 d in l^gea cu p ii vire la statutu 1 ] udecă toru I u i,

1,2. Drep tu r i l e şi ob l i ga ţ i i l e magistraţ i lor

1 drepturile şi obligaţii le magistraţ i lor sînt P ™ ^ ^

n m in capitolul IV al Legii cu privire la statutul pdecă to ru l u i ,

f lt şi in Codu l de etică al judecător ut LU.

ExJ^tă şi tirifile dreptur i şi obligaţii ce g r t ^ P ^ f ^ o d u

procedură civilă şi in Codu l de procedură p e n a l ă , a c ^

, nntext sint prevăzute şi unele interdicţii şi incompat ib i l i tă ţ i

d r e p t u r i r ecunoscu te mag i s t ra ţ i l o r pot fi

rezolvă rii cau actor nfelisînd prin hotărîrile pron unţate dea*

ţi rea tragerii la răspundere pena fă prin aplicarea pedepsei ce

ViitoVatj decide asupra adm i terii acţiunii civile şMimitelonu

te ia. fn aceiaşi timp. cfrid n t e cazul, j u d e c f i l l ii acliită pe in

pat sau dispune clasarea procesului penai, aplică sau refuză a

carea sancţiunilor administrative, fie respinge acţiunea civil

în scopul realizării acestor prerogative judecătorul operei

cu probele prezentate de pe care le apreciază conducta

se de tcge şi de convingerea sa. NTici o dovadă nu are pul

probantă d in t împ stabilită;

ţ j întăpUiir ea justifiei judecătorul Sncuviinteaza îndepl i n i

tuturor activităţilor executate de ceiinllt participanţi pr

pină )a judecată şi în cursul judecăţii.

Orice imixtiune în înfăptuirea j u n i e i este categoric inter

Judecătorul (art. 13 din I egea privind organizarea judecă Io rea.

tete asigura t de.eVtotuale pnî uni asupra sa cu scopul îni piedr

judecării obiective a cauzei, indiferent de unde ar izvorî aces

Mit inguri le, demonstraţii le şi a]le acţiuni desfăşurate f

disl antă mai mică de 25 dc metri de localul unde Se înfăptui

justiţia, dacă se fac cu scopul de a exercita presiune asupra

decătorilor, se califică drept imixt iune în activitatea lor.

Legislaţia în vigoare, penlru comiterea a astfel dc incăl

în funcţie de gravitatea faptelor, prevede survenirea răspun

administrative sau penale.

Cerinţele şj dispoziţii le judecătorului legate de înfăptui

justiţiei sînt obligatorii pentru toate persoanele fizice şi jut'id

Neîndepl in irea lor atrage răspunderea prevăzută delege.

J trecătorii sînl ina mo vibiH şi se bucură de stabilitate in pro

F;i nu pot fi arestaţi, urmăriţ i penal; derit in caz urile ş

ord i nea pre vûte de lege cu consim ţă tţiîntul C o n j u i u i Su

rioj al Magistraturii şi al organului care 1-a desemnat în fun

Judecător i i pot solicita protecţie d in partea organ

Ministerului Afacerilor Interne in cazurile în care viaţa, u

grilatea corporală sau avutul acestora ori ale familiilor lor

supuse unor ameninţări .

De asemenea magistraţii au drept de a întemeia şi de ,

afilia la sindicate şi ta alte o r g a n i z a ^ pentru reprezentarea i

reselor lor, perfecţionare profesională şi apărarea statutului

l.i pot adera la asociaţii profesionale locale, naţionale şi in

naţionale ţ i pot participa la reuniuni le acestora.

%

!n scopul consolidării eforturi lor<judecStori lor dlri Republica

Moldova pentru apărarea drepturi lor şi intereselor acestora,

prrieeţionama sistemului judiciar şi a profesionalisiiŞului jude-

• i» orilor, garantarea reală şi asigurarea de căi re stat a irsţepcn-

• Ic nţeî judecătorilor, porn ind de la principiile de bază ale inde-

pendenţei organelor de justiţie, proci a mate în Constituţia Kepu-

bNd i Moldo va, rec unoscută de către Ad ima rea G e n e r a l a O N U,

i111' • rezoluţia sa d in I.} decernhrie I9tf5 nr, 40/146, i prevăzute

Declaraţia universală a drepturilor omului , Congresul I al

liidecătorilordin Republica Mol du va a constituit la 25 iunie 1994

r> Asociaţie, ea re a fost declara fă benevolă, autonomă, nonguver^

'11 mentală şi n e o l i t i c ă . Asociaţia judecă tort lor din Republica

Moldova funcţionează in conformitate eu Constituţia, legile

Kuptthlicii Moldova şi statutul ei.

Asociaţia Judecătorilor iotruneşte toţi judecătorii din Re$U-

l'lica Moldova, persoanele care au exercitai funcţia respectivă

1'Tna la transferarea lor intT-o funcţie electivii, care s-au încadrat

fu activitatea ştiinţifică sau au atins vtrstă de pensionare,

r Organizaţia respectivă nu poate fi divizată în structuri teritoriale.

Structura Asociaţiei include:

• Congresul Judecătorilor d in Republica Moldova;

• Executivul Asociaţiei Judecătorii ordin Republica Moldova;

• Comisia de revizie;

• Comisia pentru etică profesională.

Membrii Asociaţiei au drepturile şi îndatoririle prevăzute

d,- titlul Vi al Statutului1.

fudecătorii se bucură şi de celelalte drepturi recunoscute de

legislaţia muncii .

< apitoiul VIU al Legii cu privire ÎH statutul judecătorului re-

i.-inentea/â protecţia de stal a judecătorului, asigurarea Iui

materiala şi socială,

Obl i gatiile magistraţilor sînt de na tură profeslbnală şi mo rală. I H-gislaţiii in vigoare impune exigenţe ridicate magistraţilor, ce

depăşesc eu mujjţ standardele medii ale altor funcţii publice.

Magistraţii sint obligaţi să respecte programul de lucru, să

m/olve lucrări le în termenele stabilita să pă streze secretul dcli-

A i , e v e d C"îi Statalul A . ^ i i r r . i ţ i i ; î Judecătorilor din Republica M j ^ d b v î i

pil 'iii^, EdificipeiriiilJ, Buletin informativ, nr. 3, 20tKf.

94

berării şi să îndeplinească toate celelalte îndatoriri potrivit regle-

mentărilor in vigoare. în şed in {ele de judecată magistraţii sînt

obligaţi să aibă ţinuta vestimentară prevăzută de lege,

Judecătorii sint obligaţi să execute întocmai cerinţele legii la

înfăptuirea justiţiei, să asigure ocrotirea drepturilor şi libertăţilor

cetăţenilor, onoarei şi demnităţilor, apărarea intereselor societăţii,

să dea dovadă de înaltă cultură, să tic nepărtinitori şi uman i .

Din conţinutul art. 15 al Legii cu privire la statutul judecă tu

rului constatăm că magistraţilor o conduita ireproşabilă nu dom

in cadrul relaţiilor de serviciu, ci şi în afară acestora.

Acelaşi text impune magistraţilor şi obligaţia de a-şi apror

funda cunoştinţele profesionale, dc a studia şi a generaliza prat

tica judiciară.

Există şi alte îndatoriri ale magistraţilor care decurg dindilV

rite dispoziţi i ale legislaţiei procesuale, de exemplu art, 113 din

Cf'P obligă judecătorul să asigure părţilor deplina exercitare n

drepturilor procesuale; art. 14 d in CPP stabileşte obligaţia de a

cerceta sub toate aspectele probele prezentate de părţile in procejl

ş . a .

Dup ă exemplul multor state, importanţa socială deosebită a

activităţii judiciare a determinat şi în ţara noastră încercări de

codificarea reguli lor de deontologie ale magistraţilor. După cum

s-a remarcat in sursele de specialitate1, problema nu este aceea

de a contura şi a impune un statut rigid, care să-1 situeze po

magistrat înir-un "turn de fildeş", deci in afara cadrului obişnuit

al societăţii, ci a adoptări i unu i cod deontologic menit a asigura

imparţialitatea şi independenţa sa faţă de autorităţile publico,

faţă de părţi, şi să-1 ferească de orice ingerinţă externă.

Astfel, Codu l de etică al judecătorului in capitolul trei a siste-

matizat şi a dezvoltat un şir de reguli deja existente ale deonlo*

logiei judiciare atît de necesare, mai cu seamă intr-o socielah

de tranziţie în care justiţia nu este îngrădită de eventuale presiuni

lot in legătură cu obligaţiile magistraţilor se află un şir tir

interdicţii şi incompatibi l i tăţ i prevăzute în art, 8 al Legii cd

privire la statutul judecătorului,

Astfel, magistratul nu poate ocupa orice altă funcţie publii .1

sau privată, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice netitul

'fn ucest sens a se vedea: loan Ijef, op, cit., p, *M,

98

Irtiv Iextu I legal ane incidenţa JaeţtereijtjŞurea a t t d " funcţi i pijblice

Mu private", ceea ce implica c umu l u l de funcţii.

< 11 toate acestea, anumite activităţi expres prevăzute in art.

•ii î a I U g i i ind i cate sint per mişei î n acest $$Şns:magistratul

piutc colabora la publicaţii de specialitate cu caracter literar,

Mu I , I H: sau social ori la emisiuni audiovizuale, fiind u-i interzis

ii In studiile, articolele si intervenţiile sale să se pronunţe cu

| MI V N E la problemele curente de politică internă,

• • !: 1 "compatibi l i tatc t menită să-i pmtejeze pe magistraţi

l' presiuni politice,' d ispune că aceştia nu pot fi deputaţi în

sau consilieri in administraţia publ ică locală; să facă

prtlli '•lin partide şi din alic organizaţii social-politice sau să des.

I V.-..DT activităţi cu caracter politic, să colaboreze Ia activităţi

• i contravin jurămintu lu i de judecător.

I > restricţie specială d ispune că; "Magistratul nu poate să

Bcţ consultaţii scrise sau verbale in probleme litigioase, cu ex-

ji'Plra cauzelor părinţilor, soţului (soţiei), copiilor, precum şi

•lt I'ersoanelor aflate sub tutela sau cu rateh sa".

Interdicţia enunţată are ca scop, în special, consolidarea

|N*tigiului justiţiei. asigurarea im parţialităţii şi obiectivism u lu i

milet ."norului.

De asemenea magistraţi lor Ie este interzisă desfăşurarea

in li vi lăţii de întreprinzător.

I i nu pot stopa sau împiedica activitatea instanţei judecă to-

ii ?ti, acestora le este interzis dreptul la grevă.

I udecă torul esfeob tigat să-şî organizeze a ctivitatea d i^fa r a

nuli,) de serviciu in aşa fel, incit: să nu trezească dubii in vederea

•i Cităţii de a activa imparţial ca judecător; să nu ştirbească

illtl î'ii 'stigiul instanţei judecătoreşti; să nu împiedice îndepli-

corespunzătoare a responsabi l i tăţ i Iadele.

II nu poale accepta numirea în comisii guvernamentale, co-

<">' obşişeţti sau de altă natură, preocupate de alte probleme

iii i ii . ele de modificare a legislaţiei sau perfectare a reglcmcn-

I • 1111 • • i i n v i goa re, LI ne Ie ac t i v i ta ţ i per i nise i n aces t se ns consti tuie

' A*cm enea ţii«sii) pa t i b i l f e i ţ n prevăzute In majoritatea legislaţiilor, Aj -" I I r exemplu lijfcşh li Letfi nr. 92/1pcŞuu nâ niar^ple«tDreîsc.l

lrl' \p- 5, ni Legii ţu privire l-i statitful judecătorului dlii E-ederaffci i'" •. m ift, ,i[. ]r din Onlon.mM frjn:eîflnr 58 - l.-70/l^fl ... a.

99

posibilitatea reprezentării localităţii MU sectorului cu ocazia un

festivităţi, activităţi culturale, educative sau cu caracter istoric ş a

Judecătorii lui i se interzice să-şi spună părerea, să dea consul

taţii asupra problemelor litigioase, chiar dacă procesele respwţ

tive siat pe rolul altor instanţe de judecată decit cele la cart i

exercită funcţia. Menţ ionăm că in ipoteza în care judecătorul •.

a spus părerea tocmai in cauza ce este supusă spre soluţiona

o astfel de împrejurare poale servi mol iv de recuzare.

§2. Condiţiile necesare şi modul de numire în I un

cţic a judecătorilor

Orice societate are interesul de a beneficia de o bună justiţl

Metodele aplicate in selecţionarea judecătorilor diferă însă

funcţie de concepţiile politice existente intr-o societate sau alt

de nivelul libertăţilor politice, de moravuri şi tradiţie.

Sistemele aplicate în selecţionarea judecătorilor au va rial

t imp, în funcţie de necesităţile impuse de dezvoltarea socîetă

î n statele moderne s-a simţit lot mai mu l t nevoia recrutării

magistratura a unor persoane avlnd nu numa i o înaltă mur

ta te, ci şi o bună pregătire de specialitate.

în dreptul comparat contemporan se pot deosebi trei sistutf

principale de selecţionare a judecătorilor: numirea de eflţ

puterea executivă, alegerea judecătorilor şi recrutarea lor rli

de corpul magistraţilor

a. Nu mi rea judecătorilor de * ătre organele puterii execuţi

Sistemul funcţionează într-un număr marc de state. Kl

de bază ce priveşte această modalitate de desemnare a jud

terilor constă în aceea că justiţia este un atribut al suveraniL\

iar investirea nu poate proveni de la autoritatea care reprezl

o atare autoritate''

Sistemul este criticat chiar în literatura americană dai-'

puterii aproape discreţionare a şefului statului şi influcnţ

exercitate de unele grupur i de presiune. Aşa se face că un

au fost numiţ i judecători şi persoane care întruneau mai dej. i

calităţi de buni politicieni dorit de redutabili profesionişti m.<

traţi6.

I. Lcj, op, cit., p, &2,

' W.h Murphy.C. I ( « i m n Pritdicti.CourtsJujctgcsjnd Politia, An li

i tuaion t<> Ihe Judicifll Proces*.. Nur l i i tilîtion, I9M, p. ULJ- L-lJ>,

I0(l

ta^Nord-AmertcartS j^ôtil sint selectaţi p r i n M *

numire sau chiar prin c o m b i n a acestor două criterii*

fn F r t A ţ judenătoHi de ip instanţele de drept comun sînt

g a r an t a i n d e p e n d e n t e i " Z 1 iMţn judiciare. Propunerile de numire se /ac de ^ b e C o r M j i u î

T Z T foţi candidaţii urmează un J de ire profesională la Şcoala Naţională a Magistratul

n G ^ i , a n mn i rea judecă lor.br de r tre puterea execuţi vă 11 e reg 111 ă, i a r a I egerea-excepţie. b. Alegerea judecătorilor

'Eternul electiv are avantajul că exclude posibilitatea depen-•1 • •" | n | u decăton 1 or fată de pu tere. H

î b t u j i acest sistem este aplicat integral doar foarte rar în

t ^ u lcontemporan * se explică prin faptul că, după c u m s-a

; ; sistemul numir i i este amendat prin ins,ituirea'unor con-

UUI ş< Criterii profesionale destul de riguroase

Acest sistem esle aplicat integral în Elveţia, î n cantonul

ea şi m cantoaneiede l imbă germană, Partal ace3 l Cslem

" -^Pta tmSLiA , El coexistări îna l te statecu s stern n m

sssiţR*au ****în diferite F -

I Recrutarea de către corpul magistraţilor

« a fost propus în anul 1970 in Franţa, dar nu şi-a

r • r "P ^ in u l hmu l t imp, în unele ţăn, se face s imf tS L

J I de selecţionare a judecătorilor chiar în cadrul acestei cor-1 l t t a c ( * 1 s t t l t | ^ pu tem referi la modelu l btilgar Con

^ W * ^ iulie J99J, judecătorîfsînt pro-' ograda!!, transferaţi sau demişi din fun ie de către

VH1' ] u d T a r A^st are şi el anum

-..^deoarece duce la înstrăinarea puterii judiciare î JJ.UIM n de celelalte puteri fn stat. Se consideră că unica

judiciare o are Consiliul Judiciar Supe-

im

' , iare nu întotdeauna este adecvat democraţiilor moth prin componenţa sa9.

Consideraţiile de drept comparat prezentate ne condu constatarea cu in majoritatea legislaţiilor s-a rcali/at atenud tn convenienţelor generate de sistemul adoptai. In general urm irit recrutarea judeci* toriJor avînduê ca puncl de i anumite criterii profesionale ţi înaltele calităţi morale, tes| tarea autoadministrării judecătoreşti prin Consiliu! SupctjJ Magistraturii.

Şi Ln tara noastră a fost organizat, potrivit dispoziţiilor coi tuţionale, un Consiliu Superior ai Magistraturii.ru sarcini nr toare la recrutarea judecătorilor.

Mecanismul de recrutarea judecătorilor este reglementa capitolul IU din l.egea cu privire la staiutul judecător-,! respectiv in art, 9-12.

Pentru a fi magistrat, persoana trebuie să corespundă u toarelor condiţii:

aj să aibă capacitatea de exerciţiu a drepturi lor; b) să fie licenţiat in drept: c) să dispună de vechimea in muncă minimă prevăzulă lege pentru funcţia de judecător; d) să nu aibă antecedente penale şi să se bucure de o bn reputaţie; e) să cunoască l imba de sfat;

0 să fie apt din punct de vedere medical pentru exerciţi funcţiei conform certifica tutui medical de sănătate (ai din Legea cu privire la statutul judecătorului).

Articolul 7 din lege prevede condiţii suplimentare pen numirea în funcţia de judecător.

feti tril a fi numit judecător este necesar a avea virsta de puţin 25de am, o vechime in muncă dc cel puţin 2 ani in Spui

Itteteă juridică. Pot deveni judecători şi cei care şi-au demonst

capacităţile în activitatea juridică în timpul stagiului de un a" au susţinut examenul de capacitate.

lH.y a mei tul de capacitatea re drept scop constata rea p regă tl profesionale,â candidatului la funcţia de jţidecătd| sub aspet;

VF. Popovid, Unele aspecte ale elidi judiciare #i responsabili taieo judi toruJui in Republica Maldw^ CSînSu, 2000. p.

102

. rost i r i i teoretice, verificate prin susţinerea unei probe verbale

în iu.ittrie de drept procesual şi de drept material) întocmirea a

dpilă acte procesuale cu rezolvarea unor cauze concrete şi supu-

ne "-a unei testări psihologice.

Sistemul de evaluare este cel general, iar candidatul care .1

>. ..mulat mai puţin de 30% din număru l tolai de puncte se con-

Idi 1 ică nu a susţinut examenul, rezervîndu-i-&?dreptul d e a

W prezenta pentru examen repeta L peste im an.

I .1 propunerea candidatului la funcţia de judecător se dă

preferinţă persoanei care a luat cel mai mare n u m ă r de puncte,

i- 1/ de paritate de puncte, i se va da preferinţă candidatului

Mi şi cu experienţă profesională mai mare.

Pentru a fi judecător ia tribunal, judecător al Curţii de Apel

•in ludecător al Curţii Supreme de Justiţie, persoana trebuie să

I'IM O vechime în funcţia de judecător, respectiv, de cel puţin

•ii, 7 ani şi 15 ani.

Judecătorii instanţelor judecătoreşti, inclusiv cei de ia ins-

uliţele judecătoreşti specializate, sînt numi ţ i în funcţie din rîn-

dunte .'.•edidaţilor Li funcţia de judecător de către Preşedintele

i-i'l ui Micii Moldova , la propunerea Consi l iului Superior al Ma-

fllultaturtfc

Iudeci 1 lorii Cu rşii Supreme de J ustiţie sînt numiţ i tn fum ţie

• li răi re 1 'arlament, la propunerea Consi l iului Superior al Magis-

lialurii.

Pentru prima dată judecătorii sînt numi ţ i pe u n termen de

K hm. după expirarea căruia se numesc în funcţ ie p lnă la

;orea plafonului de virată — 65 de ani

mpîa enumerare a condiţiilor de mat sus este suficientă

I ni a sublinia exigenţele profesionale şi morale pe care le

• - • • 1 -'• funcţia de judecător, Ele sint indiscutabile şi fireşti, intru-

•u demnitatea de magistrat, şi in special cea de judecător, una

lllnlu*' ele mai importante într-un stat de drept, trebuie să fie

li» priiitr-o înaltă competenţă profesională şi pr in t re probi -

iu morală ireproşabilă"*.

• '• stigiul justiţiei şi calitatea hotărârilor judecătoreşti dep ind

măsură de statutul profesional şi mora l al judecători tor.

1 1 I <*>. tip. fit-, p.

103

Existenta unei legislaţii profund democratice se consideră.

I i insuficientă pentru a realiza o bună administrare a justiţiei, ii

acest sens mai sint necesare ţi acele calităţi morale ale judecăto

rilor care să inspire cetăţenilor încredere în actul de justiţie.

Anume în scopul asigur ării unui statut moral demn de înaltu

titlu de judecător, art. 12 din Legea cu privire la statutul judet Atu

rului stipulează că inainte de a începe să-şi exercite funcţia aceafl

este obligat să depună un jură m i n t Potrivit textului menţionai

jurămîntu l are următorul conţinut: " jur să respect Constituţia ţ

legile ţării, să apăr interesele Tainei, drepturile ţi libertăţile omil

lui, să-mi îndeplinesc cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire ol n

buţiile ce-mi revin".

Jurămîntul se depune in şedinţă solemnă în faţa ConsiliulU

Superior al Magistraturii, după citirea comunicări i actului <J<

numire.

Despre depunerea jurămintu lu i se încheie un proces-verl-.il

semnat de preşedintele şedinţei Consiliului Superior al Magisi m

turii şi de persoana care a depus jurămîntul .

Depunerea jurământului fi ind considerată un act de valo.ui

extrem de mare pentru cariera de judecător, motiv din care l e u

stabileşte că nu este necesară în cazul promovări i sau transferă»

in altă funcţie in cadrul corpului magistraţilor.

Este categoric inadmisibilă depunerea jurămîntului judecălu

rului care nu a îndeplinit condiţiile art. 8 din Legea cu priviri' tj

statutul judecătorului.

Nedepunerea jurămîntu lu i de către judecător atrage dura

sine nulitatea actelor îndeplinite in aceste condiţii.

§3. Clasele de calificare şi atestarea judecătorii •

în scopul evaluării profesionalismului judecătorilor, al slimM

lării pregătirii profesionale continue, precum şi in scopul rids* -in»

responsabilităţii pentru calitatea înfăptuiri i justiţiei, legi: l i[l

în vigoare reglementează procedura atestării judecătorii'n |

condiţiile de conferire a gradelor de calificare,

Legea Republicii Moldova cu privire la colegiul de calih,.,

şi atestare a judecătorilor nr. 949 d in 19.07.1996 în art. 23 stljfl

leştc că persoanele numi te pentru prima dată în funcţia de j i lH

câtor susţin atestarea în termen de f> luni de la ziua desfiun.nn

Atestările ordinare se fac in cel mult o lună de la ziua expli/li'

i u l

ului de deţinere a gradulu i de calificare deţinui de către

I |nhli'iălor. Ca excepţie este prevăzută posibilitatea desfăşurării

I testări antici pa le, insă nu mai devreme de 2 ani de ia ul-

ii nu atestare. Judecătorii sînt supuşi atestării în cazul:

a) conferirii gradulu i de calificare;

!',i prezentării ptbpuneri i d e n u m i r e în funcţia de judecător

pfnâ la atingerea p lafonulu i de vîrstă;

e) propuneri i candidaţ i lor pentru funcţia de preşedinte,

•. i-1' preşedinte al judecătoriei sau promovării într-o instanţă

ierarhic superioară11.

I : asemenea, problema atestării se pune î n r a zu i îndeplinirii

hi i • . •, 11 • ,f ăc â t( ia re a. a tri Li u ţiilor de ser v ic i u sau în s i tu aţ ia necu r< \s -

derii n ivelului profesional.

Propunerile privitoare la atestarea judecătorilor sînt făcute

li . Al re preşedintele instanţei unde activează judecătorul sau

I . 11 • ] i re ged inlele ii ista tiţc i iera r I tic s n pe rioaie, ti e de membri t Con -

• l ului Superior al Magistraturii.

i 'entruatestarea judecătorului, preşedintele instanţei judecă-

tori' jti, în coordonare cu Ministerul Jiisti ţi ei, întocmeşte o tefe-

Nn[;i detaliată a activităţii profesionale a judecătorului, menţio-

uînd concomitent şi calităţile l u i morale,

Recomandarea dc atestare şi re! o rin ţa sint remise către cole-

giul de calificare,

< !( priveşte atestarea preşedintelui instanţei de judecată,

n ferinţa şt toate celelalte acte necesare sint întocmite de către

preşedintele instanţei judecătoreşti ierarhic su peri oare celei unde

.il (ivează judecătorul.

Pentru atestarea judecătorului Curţi i Supreme dc Justiţie,

HCtek menţionate se întocmesc şi se prezintă Consil iului Supe-

lioi al Magistraturii de către Preşedintele Curţii Supreme dc

Justiţie.

Reglementările în vigoare (art. 2-1 d in Legea cu privire la cole-

gi LI I de califjcar e şi a testare a judecătorilor) prevăd dreptu 1 j ude-

i ,nurului supus atestării de a lua cunoştinţă de referinţa cu

privire la activitatea sa cel tir/.iu eu 15 zile înainte de atestare şi

di* a participa personal ta şedinţa colegiului de calificare,

în funcţie de nivelul cunoştinţelor şi apt i tudini lor profesio-

"T. Pcipnvlcî, ojjjc «rit.j p. flEi-%.

Î05

nale, de experienţa de munca şi de funcţia deţinută, colegiul di

calificare poate adopta una d in următoarele hotărîri:

— pr iv ind conferirea gradulu i dc calificare;

— pr iv ind conferirea unu i grad d e calificare mai înalt;

— pr iv ind menţinerea g radu lu i de calificare deţinut ţi

amînarea atestării pe un termen de cel mul t 6 luni in cazul corn

tatării unu i nivel insuficient de pregătire profesională. Dac i

expirarea termenului acordat pentru omiterea lacunelor depr

tate, colegiul de calificare constată din nou că ele sînt insuficienţi',

atunci va întocmi un avi/, pr iv ind necorespunderea nivelulu

de cunoştinţe profesionale funcţiei deţinute şi eliberarea judr

cătorului din funcţie.

Articolul 27 d in lege prevede că, dependent de funcţie, d l

vechimea în muncă , de experienţă şi profesionalism, pentn

judecători sînt stabilite pe viaţă 6 grade de calificare:

a) gradu l 5 de calificare este conferit preşedinţilor, vicJ

preşedinţilor şi judecătoriilor de sector, orăşeneşti şi mun id

pale cu termenul m in im de deţinere de 2 ani;

b) gradul 4 de calificare este conferit de asemenea preşedln

ţilor, vicepreşedinţilor şi judecătorilor dc sector, orăşene

şi munic ipale cu termenul m i n im de deţinere de 4 ani;

c) gradu l 3 de calificare este acordat vicepreşedinţilor

judecătorilor tribunaielur şi instanţelor specializate, preşedlfl

ţilor, vicepreşedinţilor şi judecătorilor de sector, orăşeni'

şi munic ipa le cu termenul m in im de deţinere de 5 ani;

d) gradul 2 de calificare se conferă judecătorilor Curţii

Apel , preşedinţilor, vicepreşedinţilor, judecătorilor tribund

telor şi instanţelor specializate, preşedinţilor şi vicep]'0|

dinţi lor judecătoriilor de sector, orăşeneşti şi municipale

termenul m in im de deţinere de 5 ani;

e) gradul 1 de calificare poate fi conferit membri lor CUM,

Supreme de Justiţie, preşedintelui, vicepreşedinţilor Cuiţ

de Apel , preşedinţilor şi vicepreşedinţilor instanţelor jude

toreşti specializate şi tribunalelor, fiind acordat de lege

un termen nelimitat;

f) gradul superior de calificare este conferit preşedintelu

vioe-preşediuţilor şi membri lor Curţii Supreme de JuMiţn

preşedintelui şi vicepreşedinţi lor Curţii de Apel, de asemeni

nefiind limitat în t imp.

106

Gradele de calificare ale judecătorilor sînt conferite de către

rolcgiul de calificare şi Consi l iu l Super ior al Magistraturi i .

• xaîpţie făcînd gradul superior de calificare acordat de către

Preşedintele Republicii Moldova.

\jh stabilirea gradului de calificare se va ţine cont dc vechimea

.interioară in funcţia de judecător, arbitru, procuror, anchetator

(•«•nai, avocat, de activitatea juridică în aparatul Parlamentului ,

,tl Preşedinţiei Republicii Moldova, al Curţi i Constituţionale,

< iuţii de Contur i şi al Guvernu lu i .

Rezultatele atestării urmează a fi aduse la cunoştinţa judecă-

torului imediat după emiterea hotărîrii.

Persoana nemul ţumi tă de hotărîrea adoptată este în drept

' ,i in termen de 7 zile să o atace la Consiliul Superior al Magistra-

turii. in termen de cel mul t o lună contestaţia urmează a fi exa-

minată (art. 22 d in Legea cu privire la Consil iul Superior al Ma-

l'Mraturii) cu participarea persoanelor interesate.

In urma examinării, Consiliul Superior al Magistraturii decide:

i) menţinerea hotărîrii contestate fără modificare;

b) modificarea hotărîrii;

c) casarea hotărîrii.

Hotărîrea colegiului de calificare ce nu a fost supusă contes-

tai ii urmează a fi remisă Consi l iu lui Superior al Magistraturii,

unde se validează în termen de o lună de la data parvenirii.

Judecătorilor care au dat dovadă de un înalt profesionalism,

• .«re au titluri ştiinţifice sau alte merite li se pot conferi grade de

i fllificare peste o treaptă, însă nu mai mul t de două ori.

Colaboratorii Ministerului Justiţiei şi ai consultanţei instan-

ţelor judecătoreşti sînt asimilaţi cu gradele de calificare ale

judecătorilor în condiţii le prevăzute de articolul 28 d in Legea

cu privire la colegiul de calificare şi atestare a judecătorilor.

§4. Răspunderea disciplinară a judecătorilor

Toate legislaţiile avansate stabilesc un regim disciplinar spe-

• i.il pentru magistraţi. Scopul este acelaşi: asigurarea indepen-

denţei magistraţilor-judecători, a imparţ ial i tăţ i i acestora şi,

Indiscutabil, garantarea stabilităţii lor în funcţie.

Pr incipiul răspunder i i d isc ip l inare a judecător i lor este

consnerat în art. 21 d in Legea cu privire la statutul judecătorului.

Potrivit textului amintit , "Magistraţii sînt traşi la răspundere

107

disciplinară pentru abaterile dc la îndatoririle de serviciu, pre-

cum şi pentru comportările care dăunează interesului serviciului

şi prestigiului justiţiei". Astfel, precum rezultă d in textul citat,

răspunderea disciplinară nu se limitează la încălcarea îndatori-

rilor de serviciu, ci au un caracter mai larg dccit cel conferit în

mod obişnuit de către legislaţia munci i . Răspunderea survine - l

in cazul comportări lor care dăunează "interesului serviciului

sau prestigiului justiţiei".

Abaterile disciplinare sînt exhaustiv prevăzute de art. 22 din

lege. Sînt considerate abateri disciplinare:

a) încălcarea intenţionată a legislaţiei la înfăptuirea justiţiei;

b) încălcarea disciplinei de muncă;

c) activităţile publice cu caracter politic;

d) încălcarea altor prevederi, referitoare la incompat ib i l i tăţ i i

şi interdicţiile ce îi privesc pe magistraţi.

Articolul 23 din l egea cu privire la statutul judecătorului

enunţă şi sancţiunile disciplinare ce se pot aplica magistraţilor,

în acest sens sînt prevăzute următoarele sancţiuni;

a) observaţia;

b) mustrarea;

c) mustrarea aspră;

d) eliberarea din funcţie.

La stabilirea sancţiunii concrete se va ţine cont de gravitatea

abaterii comise.

Sancţiunile determinate de lege sînt de natură diferită, unele

avind doar un caracter pur moral, altele - conotaţii deosebit de

serioase, soldate cu eliberarea d in funcţie. Diversitatea sancţi-

unilor enumera le permite colegiului disci plinar aplicarea sancţi-

unilor în funcţie de gravitatea faptei.

Normele în vigoare conţin reglementări detaliate privitoare

la realizarea procedurii disciplinare.

Potrivit art. 10 din Legea cu privire la colegiul disciplinar şi

răspunderea disciplinară a judecătorilor, dreptul de a intenta

procedura disciplinară il au: Preşedintele Consi l iu lui Superior

al Magistraturi i şi orice m e m b r u a) Cons i l iu lu i Superior al

Magistraturii prin intermediul acestuia printr-o dispoziţie.

Acţiunea disciplinară faţă de Preşedintele Consi l iului Supe-

rior al Magistraturii, la iniţiativa a cel puţin trei membri ai Consi-

liului sau printr-o decizie a SJ, începe procedura de verificare

prealabilă.

108

I .egea amin t i t ă (în art. 11) stabileşte ţi termenele pentru

.-i i . i tarea acţiunii disciplinare. Astfel, judecă torni poate fi tras

it răspundere disciplinară in termen de cel maJt o lună de la

ii.ii.i constatării abaterii disciplinate, fără a se lua în calcul t impul

in . in' judecătorul a fost bolnav sau s-a aflat în concediu, dar

ii.r/iu d c 6 luni de ia date comiterii ei.

i tc rcitawa acţiuni i d i sci p Hnareîu este posibilă fără dectu-

in-.i unei cercetări prea Ui bile ce se d ispune (ţţe către titularul

,n ti u n i i . Cercetarea prealabilă constă în: stabilirea faptelor şi

• m «cinţelor lor, împrejurările in care au fost săvîrşite, stabilirea

• • i'itunţei sau inexistentei vinovăţiei, precum şi determinarea

ijti 'i date concludente. Cercetarea ar fi unilaterală şi incompletă

,|.|. A nu s-ar prevedea ascultarea magistratului şi verificarea

. i ţ me ri lor fă c u te de el în a pă rare.

Abaterile disciplinare săvîrşite de judecători sini examinate

iuti nn termen dc cel mul t 7 zi le de la data remiterii cauzei în

,,,I•.i*i.11 discipl inar sau Consi l iului Superior al Magistraturii,

In eastă perioadă nefisnd inclus t impu l cit judecătorul a fost

Imhuvsau s-a aliat in concediu.

: :i ;poî.iţia sau decizia pr iv i toare la intentarea acţ iuni i

,ii.. Iplinarc poate ti revocată daca a intentat-o înainte ca docarul

U f l e examinat de colegiul disciplinar sau Consil iul Superior al

Magistraturii.

Mm cele prevăzute în art. 13 din lege rezultă că judecătorul

[M i ă ru î disciplinare a fosl revocată este în drept să ceară

.• *,umoarea cazulu i , iar colegiul discipl inar sau, după caz,

iliul Superior al Magistraturi i sint obligaţi să-1 soluţioneze

In fond.

i azul disciplinar urmează a fi examinat In t imp de cel mul t

. i r de la dala parvenirii materialelor iu colegiu sau, după

• i n Consil tul Su p&Lor al Magistraturii cu pa rticiparea jpdeeA-

lui tras la răspundere, la dorinţă - şi a persoanei care a

procedura disciplinară sau a reprezentantului ei şi a

.i li m judecători.

Ne prezenta rea d in motive neîntemeiate a judecătorului nu

pu.ili împiedica examinarea cazului de tragere la răspundere

ih i Iplinară.

Şedinţele colegiului discipl inar sint deliberative cu parti-

||> nea a cel puţ in două treimi d i n număru l total al membrilor.

Legislaţia reglementează detaliat ordinea procesuală de

rezolvare a cazului disciplinar şi, in special, drepturile judecă-

torului faţă dc ca re s-a intentat procedura disciplinară. Astfel,

acesta este in drept de a examina cauza doar tn limitele acuzării

expuse în hotărîrea pr iv ind intentarea procedurii disciplinare;

dreptul de a declara recuzări membri lor colegiului, de a for-

mula demersuri, de a da lămuriri sau a cere audierea altor per-

soane.

Dup ă cercetarea tuturor împrejurări lor colegiul se retrage în

sala de deliberare, unde adoptă una dintre următoarele hotăriri;

a) aplicarea unei sancţiuni disciplinare;

b) respingerea propuneri i de a fi aplicată sancţiunea şi clasa-

rea procedurii disciplinare;

c) remiterea mandatelor procedurii disciplinare către Consi-

liul Superior al Magistraturii pentru intenlarea cauzei privind

sistarea împuterniciri lor judecătorului.

Hotărîrea este luată cu majoritatea de voturi a membri lor

coiegiulu i disciplinar prezenţi la şedinţă. Membrul colegiului care

are o altă părere decît cea expusă in ho tari re are dreptul la opinie

separată, care, spre deosebire de hotârire, nu este dată citirii.

în termen de 3 zile copia de pe hotărîre este inminată părţilor

care nu au participat la şedinţă.

Legea instituie o cale de atac împotriva hotăririi pronunţate

in materie disciplinară, exercitată în termen de 10 zile în ConsiliuI

Superior al Magistraturii .

Sancţ iunea d isc ip l inară se at inge dacă t imp de u n an

judecătorul nu va mai fi supus Sancţionării. Ea poate fi, dealtfel,

ridicată, la propunerea subiectului ce a intentat procedura disci-

plinară ia expirarea a cel puţin 6 luni de la data aplicării sancţi-

unii. in acest sens, ca motiv poate servi manifestarea unei atitu-

dini conştiincioase faţă de îndeplinirea obligaţiilor de serviciu,

conduita ireproşabilă şi condiţia că nu a comis o nouă abatere

disciplinară,

§5. Suspendarea, eliberarea din funcţie şi demisia

judecătorului

Principiul inamovibil i tăţ i i implică, de regulă, menţinerea in

funcţie a magistraţilor pînă la vîrsta de pensionare.

Totuşi pot apărea situaţii cînd judecătorii d in anumi te mo-

HO

pot e w t e l î f tbune condiţii atribuţiile ce Ic revin

( , , , , ,1 narare un judecător poate h suspendat. ehlxTat din

• au demisionat sini determinate m mod expres şi hmi-

, „, cajiitolul Vil cu privire la statutul judecătorului.

pendareadin f u n c ţ i e (art. 24 d in lege) reprezintă întreru-

|M C temporară a activităţii j u c ă t o r u l u i dispusă p n n hotărîrea

Ei mul ţiului Superior al Magistraturii. _

[Vruciuri de suspendare din funcţie a judecătorului sint.

tenta rea unui proces F n a ! împotriva judecătorului, pma

l.ii minerea definitivă a sentinţei: .

|„ recunoaşterea absenţei făr* veste prinir-o hotărue defm,-

i i va a instanţei de judecată;

, j încadrarea în campania electorală în calitate de candidat

pentru autoritatea centrală sau locală, hmd ales în una dintre

nceste autorităţi;

!) acordarea unui concediu de pînă l a3 am.

Normele in vigoare prevăd menţinerea salariu u. judeca-

ui suspendat din funcţie, stabilind că in condiţiile primelor

,1.uiă temeiuri de suspendare salariul se plăteşte familiei, iar .n

mele două - judecătorului personal, cu condiţia că legislaţia

mi prevede altfel. , i „ „ J tn cazul intentării unu i proces penal este evidentă anularea

înv,ol abili taţii judecă torului.

Avindu-sela bază hotărîrea p r i n care s-a constatat nevinovă-

ţia, judecătorul este repus în toate drepturile P ^ v ^ ^ d e k g e

U i i t e r a r e a judecătorului d in funcţie este posibilă de organul

t-j numit, in următoarele cazuri:

a) al de misionarii potrivit art, 26 d in lege;

b al depunerii cererii de e l i b * r # d in F ™ P ™ iniţiativa m

jepaturâ cu atingerea virstei de pensionare pentru vechime

[in muncă sau in baze generale, precum şi cu a l i na rea plafo-

nulu i de vîrstă. Tensionarea reprezintă modalitatea fireasca,

obişnuită de încetare a mandatului de judecător, I 'i iv.tor la

virstii dc- pensionare trebuie să arătăm că şi judecătorilor h

se aplică regulile dreptulu 1 comun în materie,

e) al comiterii sistematice dc abateri disciplinare sau de aba-

tere disciplinară gravS. prevăzute de art, 22, alin, !, din Ugea

cu privire ta statutul judecătorului;

d) al intrării în vigoare a unei ^ n t i n ţ e de condamnare pentru

o faptă prevăzută de legea penală,

UI

Orice condamnare penată, indiferent d e natura faptei pefl j

sau dc pedeapsa aplicat*, determină i n m o d obl igator i i i In

păr tarea d i n magistratură.

Exigenţele mora le a te calităţii de judecător necesită o O

du i tă ireproşabilă in toate sferele vieţii sociale. Indiscutabil , a d

de justiţie nu poate fi înfăptu i t de către persoane care a u ini

în conflict cu legea penală .

e) al pierderii cetăţeniei Republ ici i Moldova;

f) al re fuzu lu i de a d epune j u r ă m î n t ^ sau al încălcări i Iul;

g) al nerespectării prevederi lor art. & d ir lege; h) al i iecorespunderi i condiţ i i lor prevăzute de la arfe 6-71\

i ) a î imposibi l i tăţ i i îndep l in i r i i funcţiei de judecător d in i

t ive'de sănătate; nepu t î nd fi eliberat î n casud întoarcem Iul

serviciu d u p ă boală;

j) a l e x p i r ă r i i î m p u t e r n i c i r i l o r ; k) al l ichidări i sau reorgani zării instanţe i ju decă toreştl, d

judecătorul refuză să fie transferat intr-o altă instanţă d e judeci

l) al constatării calificării insuficiente;

m ) al constatării capacităţii d e exerciţiu restrinse sau a l :

pacităţi i de exerciţiu prin hotăr i iv judecătorească definiţi,

n) al decesului j udecă toru lu i sau recunoaşterii decesul

printr-o hotărî re judecătorească def ini t ivă '

o) al încălcării sistematice sau încălcării grave a G i d u l u i

etică a judecătorului .

Propuneri le vizavi de eliberarea d in ni neţ ie a judecătorul

sînt făcute de către Cons i l iu l Super ior al Magistraturi i Preşcd

telul Republ ic i i Mo ldova sau. d u p ă caz, Par lamentulu i

î n cazul in care hottr i rea p r i v i nd eliberarea judecătorii

d in funcţie va fi revocată, acesta, potrivit art. 25. al. .i, d m 1

amint i tă , va fi repus in toate dreptur i le prevăzute de nor

in vigoare,

Art icolul 24 d i n Legea cu privire la statutul |udecăloin

conţ ine definiţia demisiei şi condiţ i i le concrete de demisiona

Astfel, se consideră demis ie a judecătorului plecarea ono

sau înlăturarea onorată a judecătorulu i d i n funcţie dacă ac in exerciţiul funcţ iuni i şi in afara relaţiilor deserviem, no acu

fapte ce discreditează justiţia sau compromi t cinstea şi dom

ta tea de judecător.

112

A MMV I . Î modal i tate decurge d i n libertatea ind iv idua lă că

ti ni nu poate fi obligat să îndeplinească în mod nelimitat o

h* ţlr publică.

I njţea prevede condiţii le în care judecătorul capătă dreptul

ili'ini'iie:

n) depunerea cererii de demisie;

I») expirarea împuterniciri lor;

«) Incapacitatea de muncă dovedită prin certificat medical;

I > tleclararea capacităţii de exerciţiu restrînse sau a incapaci-

lAţii dc exerciţiu printr-o hotărîre definitivă a instanţei de

judecată.

Judecătorului demisionat i se păstrează titlul de magistrat,

• o luate garanţiile şi inviolabilităţile prevăzute de lege. In spe-

«v|,• |, dreptul d ea activa în sfera justiţiei, de a îndeplini in termen

li pin/i la un an funcţiile judecătorului absent sau dc a activa

mii un post vacant de judecător. Competenţa de a d ispune

NtMpr.t încadrării judecătorului demisionat aparţine ministrului

jiiHiiţici sau, după caz, Preşedintelui Republicii Moldova, la pro-

punerea Consi l iului Superior al Magistraturii.

Atlta t imp cit judecătorul respectă rigorile art. 8 d in Legea

ii privire la statutul judecătorului şi nu comite fapte ce nu ar

.li .1 redita justiţia sau ar compromite cinstea şi demnitatea de

|iiil«vător, potrivit art. 26, alin. 11, din lege, este considerat demi-

«Immt. in caz contrar, această calitate încetează. Va înceta de

ilfttpl demisia judecătorului şi in situaţia cînd acesta va fi numi t

irpctat în funcţia de judecător.

I lotărîrile privitoare la suspendarea, eliberarea din funcţie

ţl încetarea demisiei judecătorulu i pot fi atacate în Curtea

* iiipremă de Justiţie în termen de 10 zile de la data primirii copiei

tir pe hotărîre.

§6. Consiliul Superior al Magistraturii

Constituţia d in anul 1994 a creat un nou organ - Consil iul

Superior al Magistraturii — ,cu importante atribuţii in vederea

.i'iigurării numir i lor , deplasărilor, promovări lor şi măsuri lor

disciplinare faţă de judecători. Acest organism a funcţionat in

llnsarabia (în acea per ioadă în componen ţ a Romăn ie i ) în

perioada premergătoare celui dc Al Doilea Război Mondial .

I ,egea fundamentală cupr inde dispoziţii generale privitoare

liicomponenţa şi atribuţiile Consil iului Superior al Magistraturii

113

(arjjg 122-123). Dispoziţi i le constituţionale amintite sint situate

in capitolul ÎX al Constituţiei, ceea ce ar putea conduce la o con

d u Zic greşită, că acesl orga ni face parte d in structura organelqfl

judiciare.

De o importanţă deosebită in clarificarea naturii juridice a

acestui organ sînt reglementările art. I d in Legea Republicii

Mo ldova cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr

947 din 19 d f Î m -

potrivit textului menţionat, "Consil iul Superior al Magistra-

turii este u n organ independent, format în vederea orga ni/ă i ii

şi funcţionă riî sistem u lui judecă toresc, şi es te garan tu) indepe t

denţei autorităţii judecătoreşti. Consil iul Superior al Magistra-

turii exercită autoadministrarca judecătorească".

Deci, includerea acestui organ în "autoritatea judecătorească!

nu-i poate acorda semnificaţia de instanţă jurisdicţională.

Consiliul Superioral Magistraturii este alcătuit din 11 magistraţi

Putrivit art. 3 d in lege, în componenţa Consi l iului Superior

al Magistraturii sint încadraţi de drept: Preşedintele Curţii Su-

preme de Justiţie, Preşedintele Curţii dc Apel, Preşedintele Jude-

cătoriei Economice, Procurorul General şi Ministrul Justiţiei.

Trei magistraţi sînt aleşi prin vot secret de către colegi ile unite

ale Curţi i fiu pretne de Justiţia ţ i tre 1 de că t re Pari a ment d i n rindu I

profesor îlor tit u la ri.

Durata mandatului de membru al Consiliului Superioral Mu-

gistra turti, conform art. 9 d in lege, este de 5 ani, sub incidenţa

acestei reguli ne fiind membri i care fac parte de drept.

Calitatea dc membru al Consil iului fiu pieri or al Magistraturii

încetează în ca?, de:

a) expirare;

b) demisie;

c) cerere proprie;

d) ridicare;

e) deces,

Dintre temeiurile indicate cel mai nedorit pentru magistral

este ridicarea. Articolul 12, alin. 1, d in lege prevede ca ridica re,i

mandatu lu i de membru al Consi l iului Superioral Magistraturii

are loc la propunerea Consi l iului in cazul în care magistralul,

fără mot ive întemeiate, nu-şi îndeplineşte obligaţiile ce-i revin

prin lege.

I M

< ompetenţa ridicării manda tu lu i do membru ai Cons i l iu lu i

1 iM]H'nor al Magistraturi i aparţ ine organu lu i care 1-a desemnat

pi- magistrat in funcţia dată.

I egislaţin în vigoare prevede o suită de dreptur i ţ i obligaţi i

Impuse membr i lor Cons i l iu lu i Super ior al Magistraturi i ,

l'i intre drepturi art. 10 d i n lege enumeră :

.i) posibilitatea de a lua i unoştinţ.i d e materialele prezentate

Consi l iu lu i spre examinare;

li) de a participa la examinarea lor;

i ) dea face demersuri , a-şi expune argumentele ţ i a prezenta

materia lele supl imenta re;

ii | de a solicita instanţelor judecătoreşti, Ministerului justiţiei,

altoi instituţii şi organizaţii informaţi i le şi documentele nece-

•..ue îndeplinir i i atribuţii lor sale;

i') dea pune în discuţia Consi l iu lu i problemele ce ţin de com-

petenţa acestui organ;

i) de a participa la adoptarea hotăririlor şi de a-şi expune

upinia separată ş. a.

Privitor la obligaţii , art. 11 d in Legea cu privire la Consi l iu l

mprrior al Magistraturi i d ispune;

— exercitarea atribuţiilor Tn conformitate cu legea;

.isigurarea ocrotirii drepturilor şi libertăţilor magistraţilor,

orei şi demnităţ i i tor in condiţ i i le legii;

contribuirea la promovarea pr inc ip iu lu i independenţei

ităţii judecătoreşti;

păstrarea secretului deliberărilor şi a confidenţialităţi i lu-

ntrilor;

• - votarea "pro" sau "contra" la adoptarea de hotăriri.

Autonomia funcţionată a Consi l iu lu i Superior al Magistra-

lul II C ,te determinată prin competenţa sa, prevăzută în art. 4 din lege, şi a nume :

I. lat i: propuneri Preşedintelui Republici i Moldova sau Parla-

mentulu i de numire , transferare, promovare sau eliberare

din funcţie a judecătorilor, preşedinţilor şi vice-preşedinplor

li i tanţe lor judecătoreşti;

' 11 ispune transferarea judecătorilor într-o instanţă de acelaşi

nivel, precum şi suspendarea lor d in funcţie;

primeşte j u rămîn tu l judecătorilor;

l iioluţionează chestiunea demisiei judecătorului , inclusiv a

i.lnlfirii ei, tn condiţii le legii;

115

5. asigură" inviol a bilfta tea judecătorului;

6. aprobă programul de pregătire profesională a candid

la funcţia L3L• judecător, desemnează judecătorul subaS cotmucere se va efectua stagiul; 7. validează hotărîrileţaVizele) colegijiliii de calificare şl

a l t colegiului disciplinar;

S. examinează contesta Iii te împotriva hotărîrilor (aviza

emise de colegiul de calificare şi colegiul disciplinat;

9 prezintă Parlamentului spre aprobate propuneri prii

sediul circumscripţia instatjîelor judecătoreşti şi numâru I

precum şi numărul fudecătoriior din aceste Instanţe • •

atribuţii conform legii.

Consiliul Superior al Magistraturii este prezidat de TJreşijJ

teleCurţii Supreme de Justiţie, cu un şir de atribuţii care stf

l'er.i. îrţ special, la convocarea şi prezic tarea şedinţelor Corii ului; coordonarea activi t a ţ 1 i acestuia; re p reze 111 nrea Consil iu

în relaţiile cu alte autorităţi din ţară şi dc peste hotare.

Consiliul Superior al Magistraturii funcţionează ca ur

colegial şi, drept urmare, îşi exercita atribuţiile ir plenul

convocat la iniţiativa Preşedintelui acestuia sau a cel puţini

membri .ii Ini. Ivi işi des taşoară activitatea publică meu,ţi:vn

şi posibilitatea examinării unor probleme in şedinţe irvln

1 întăririle se adoptă cu majoritatea voturilor date de meiul

Consiliului, in ea/ de paritate de voturi se consideră adopt

hotărîrea tn interesul judecătorului.

Sediul Consi l iu tui Super ior al Magistraturi i se at'l

municipiul Chişinău.

§7. Colegiul de Calificare Colegiul DisdpliB

I .• g<. Rep 'li. ii •• i •'. I -• i i ii :vi-,ir.' [,i ţ -.legi el de Califii

şi atestarea judecătorilor nr 949 din 19.07,19% în a t l 1 sta bl k

infim ţa i va Colegiului de Calificare pe lingă Consil iul Superi

al Magistraturii In scopul formării unui corp de judecă toi i •. |

bilj să Înfăptuiască justiţia in mod calificat, conştiincios şi ol •

tiv, pe bază de profesionali ta te, precum şi în scopul constată

nivelului de pregătire profesională al.Candidaţilor ta timcţt.n

judecător şi al judecătorilor.

Colegiul de Calificare se compune din:

— doi judecători de la Curtea Supremă de Justiţie;

— doi judecători de la Curtea do Apel;

116

- cîteun judecător de la fiecare tribi.ui.il şi instanţa specializaţii;

- doi profesori titulari in drept de la Facultatea de Drept a

l diversităţii de Stat d in Moldova:

- un reprezentant al Ministerului Justiţiei asimilat cti cali-

l-ilea de magistrat.

Membrii Colegiului de l. alit ieare sint aleşi d in număru l jude-

• iturilor aleşi prin vot deschis sau secret la adunări le judccă-

lunior instanţelor respective (art. 4 d in lege); doi profesori titulari

îndrept — de către Consiliul Superior al Magistraturii, inrrepre-

/i-ntantul Ministerului Justiţiei este desemnat prin ordinul minis-

ntilui justiţiei.

^ interzice alegerea in componenţa Colegiului de Calificare

•i membrilor Consil iului Superior al Magistraturii şi a membrilor

< olegiului Disciplinar.

Membri i Colegiului de Calificare au dreptul sa ia cunoştinţă

ilc materialele prezentate colegiului spre examinare, să le stu-

dieze, să le verifice, se participe prin vot la adoptarea de hotăriri

ţi -.ă ie semneze (art. 10 din lege).

in cazul eliberării d in funcţie înainte de termen, judecătorul

un'uihru al Colegiului de Calificare iese automat din compo-

nenta lui, iar alegerea unu i nou membru al colegiului in locul

•-•Im retras se face iri termen de o lună de la data vacanţei în

ti ludul stabilit de lege.

Durata mandatu lu i de membru at Colegiului de Calificare

IfrlO de 5 ani.

I a prima şedinţă a Colegiului de Calificare prin vot deschis

I I I I I secret cu majoritate de votur i sint aleşi preşedintele şi

vite preşedintele colegiului, înzestraţi cu atribuţii în vederea

niganivir i i şi conducerii activităţii acestui organ.

In art. 7 d in legea menţionată sînt prevăzute împuternicirile

i n|f|',iului de calificare. Acestea constau in:

.1) organizarea examenului de admitere la stagiu şi exame-

nului de capacitate la funcţia de judecător;

in întocmirea avizelor privitoare la posibilitatea propuneri i

• ai idîdatului pentru funcţia de judecător;

c) orga ni za rea atestării j u decători lor şi stabil irea gradel or d e

»ulificare.

A lnnu l i i le indicate sint realizate de colegiul întrunit in

" • llnţr în măsura necesităţilor cu participarea a cel puţin 2 /3

llln membri i lui.

L 117

Şedinţele colegiului de calificare sînt publice.

Legea obligă membru l colegiului de calificare să se abţinfl

dc la examinarea cauzelor ori de cîle ori se constată că exi••U

împrejurări care i-ar pune la îndoială obiectivitatea. în condiţi i l«|

amint i te acesta poate fi recuzat de către persoana a cărei cauvj

se examinează, precum şi de acei care au solicitat exam ina rcu

cauzei.

Recuzarea se cere a fi argumentată şi expusă in scris înaiivii

de examinarea cauzei.

Asupra recuzării sau abţinerii se adoptă decizii prin majori-

tate de voturi.

Persoana ce se abţine sau căreia i s-a declarat recuz nu poati

participa la soluţionarea acestei cereri.

Examinarea cauzei cu care a fost investit colegiul de calificări'

începe cu raportul preşedintelui sau al unu i membru al colegi»

ului care în prealabil a studiat materialele prezentate. Se prevede

cercetarea documente lor necesare şi ascultarea persoanelor

invitate Ia şedinţă.

Asupra subiectelor discutate sînt adoptate hotăriri (avize)

cu votul majorităţii membri lor prezenţi la şedinţă. In caz dc pari-

tate de voturi, hotărîrea (avizul) se adoptă in favoarea persoanei

ai cărei caz se examinează.

Votarea se desfăşoară in lipsa persoanei î n cauză , fătă

prezenţa persoanelor invitate. Membri i colegiului care au 01

opinie separată faţă de hotărîre (aviz) o expun în scris.

Copia do hotărîre (avizul) adoptată se expediază în termen

de 7 zile persoanei al cărei caz a fost examinat. In cazul în care

aceasta este nemul ţumi tă de hotărîrea (avizul) luată, o poale

ataca in termen de 7 zile în Consil iul Superior al Magistraturii

Potrivit Legii cu privire la Colegiul Disciplinar şi la răspun-

derea disciplinară a judecătorilor nr. 950 din 19.07,1996, Colegiul

Disciplinar se constituie de asemenea pe lîngă Consil iul Supe* 1

rioral Magistraturii cu scopul examinării cazurilor pr iv ind răs- I

punderea disciplinară a judecâtorilor.

Colegiul Disciplinar se compune clin 12 membri: a cîle 3 jude-

cători de la fiecare verigă a sistemul judiciar cu un mandat de .1

ani. Alegerea membri lor Colegiului Disciplinar arc loc prin vot

deschis sau secret la adunări le generale ale judecătorilor instan-

ţelor d in veriga respectivă.

] IN

in cazul eliberării d in funcţie înainte de termen, art. 4 din

I17V prevede că judecătorul care a fost ales in Colegiul Disci-

plinar iese în mod automat d i n componenţa acestuia, Locul

1 li .ponibîlizat se va ocupa in termen de o lună dc la data vacanţei

de către un alt judecător ales în condiţii generale.

Nu este prevăzută alegerea unu i alt membru al colegiului

1 I.H .1 judecătorul se retrage la mai puţin de 6 lun i dc la expirarea

mandatului .

Activitatea Colegiu lu i Discipl inar este coordonată de un

preşedinte, iar in lipsa lui dc vicepreşedinte, ales la prima şedinţă

A Colegiului Disciplinar.

Asupra împuternicir i lor acordate acestui organ Legea cu

pi ivire la colegiul disciplinar şi răspunderea disciplinară a jude-

< ătorilor conţine prevederi deosibit de concrete, stabilindu-i ca-

păt iiatea de a:

a) examina cazur i le pr iv ind răspunderea d isc ip l inară a

judecătorilor;

b) soluţiona cazurile pr ivind anularea înainte de termen a

pedepsei disciplinare.

In vederea realizării în bune condiţii a sarcinilor şi atribuţiilor

ic le revin, Colegiul de Calificare şi Colegiul Disciplinar pot

ho licita preşedinţi lor instanţelor de judecată şi Ministerulu i

justiţiei informaţia necesară, iar în caz de necesitate şi dosarele

liidiciare respective.

Materialele examinate sint predate trimestrial şi se păstrează

l,i Ministerul Justiţiei.

In sarcina Ministerului Justiţiei este pusă obligaţia de asigu-

1,1 re tehnică şi materială a activităţii acestor colegii.

§8. Ministerul Justiţiei

ivi, funcţ i i le Min is teru lu i Justiţiei

Justiţia fiind un serviciu public, este firesc ca ea să beneficieze

• Ic sprijin din partea statului. Această activitate vizează doar

I îtura organizatorică a justiţiei, fiind realizată de către Ministerul

Instiţici.

Organizarea Ministerulu i Justiţiei este reglementată prin

I lotărîrea Guvernu lu i Republicii Moldova nr. 500 d in 13 iulie

l ' W , cu modificările şi completările ulterioare

I lotărîrea guvernamentală precizează în pr imul său articol

119

LlL'

n s ^ ^ , J f ^ ' ° rganU i ™mraJ d ^ « « J

.n stat care asigură reahzarea poJ i t id i de stat în sfera j ^ H t i e l l

f- u nc ţi i le M misterulu i Jy^ţi [ iei se rea 1 i zeazâ în cond iţi t le leal j

^ respectarea Întocmai a pr inc ip i i lor separări i P u t U ? ,

m d e p e n d e n t e i j u d e c ă t o r i supuner i i lor numa i Jogli, întru,

* J ^ b u î l i b r ce-i revin Mîster J ca t ul W ^ ' f 1 : 1 d l S d p i m e i " ^ ^ r e . a v î n d în v e d e J d m r ^ n ^ a h v , ne v o m referi în cele ce u r m e * ! doar la cele mai semnif icat ive dintre ele

U r n i n d de la sarcinile g j menirea sa, Ministerul J u s t u l

p o t r i v i t s e g u n i ! a ll-a d in Regu lament , este abilitat cu>

de h J ^ T % P r 0 i K t 1 0 T J e ' 1 C l e projecteriloi d ho ta ru , ale Guvernu l u i Repub l i c i i Mo l dova in domen iu l justiţiei şi în alte domen i i socia E c o n o m i ce' ™

- . ^ ^ m i r e a şr pregătirea pentru editare a culegerilor <

^ ale | p u b i . c u Mo l dova , a codur i lor Republici i t l o l d o v P R / 1 " f ™ P r o P U l ^ri lo r p r i v i nd editarea literaturii juridice'

- elaborarea şi implementarea sistemului de informare iu-

SStSSSSSSS^de s t a t 31 ™ *

- înfăptuirea măsuri lor în vederea funcţionări i în condiţii fa vorabi ' c ^ instanţei or j ud ecătoreşti, a insti tu ţi iior peni tonei are

- Organizarea a c t i v a i d e e m u l a r e a hotăririlor judecăfo-

reşti definit,ve luateîn cauze civile, cauze cu p r i v i r e ia contra*

venmleadmrn is t rauveş i in cauze penale; organizarea pazei,

a transferului Subescortă şi escortarea condamnaţi lor admi-

ri îs Narea instituţiilor penitenciare;

- exercitarea conducerii generale şi controlul asupra activi-

Ş ? ° f f 1 ™ l o r d e înregistrare a actelor de stare civilă, con t ră nuirea la perfecţionarea munc i i lor;

- coordonarea act iv i tă ţ i birouri lor notariale si e l ibenren

licenţei pentru activitatea notarială;

7 C ° ^ U C r f T e a ^ Avocaţ i lor d in Republ ica Mol-

dova în vederea opt imizăr i i şi îmbunătăţ iHi asistenţei juridice

calificate acordate persoanelor fizice şi celor juridice-

- conducerea activităţii instituţi i lor de e*per tiză jud ici ară"

- reprezentarea intereselor Guve rnu l u i Republ ic i i Moldo-

a Ja Curtea huropeana a Dreptur i lor O m u l u i ş, a.

120

Ministerului Justiţiei 'ii revin atribuţii importante in vederea

11 ili/.ării reformei judiciare şi de drept,

t i inducerea Ministerului justiţiei este asigurata de mirişt i ui

(nMiţiei, înzestrat cu împutern ic i r i concrete in organizarea

!• lininistralivăa instanţelor judecătoreşti, prevăzute in secţiunea

IV din Regulament,

H Structura aparatulu i contrai al Min is teru lu i Justiţiei şi

atribuţiile sale

In fruntea Ministerului Justiţiei se află ministrul justiţiei,

i li • emnat de Parlament Ja propunerea p r imu lu i ministru.

Ministrul Justiţiei are locţiitor, numiţ i în funcţie de către

i aivern la propunerea lui. Locţiitorii ministrului ii sînt subor-

iţi nemijlocit. Aceştia au atribuţii importante In vederea

organizării activităţii şi lucrărilor dc procedură ale ministerului.

jn cadrul Ministerului Justiţiei este organizat şi activează

i "nlegiui Ministerului , de competenţa căruia ţin cele mai impor-

i mie chestiuni referitoare la îndeplinirea funcţiilor determinate

prin lege.

Potrivit anexei nr. 2 la Hotărîrea Guve rnu l u i Republ ic i i

\ti ildova nr. 5CKJ din 13 iuiiie 1994, cu completările şi modificările

llrrioare, aparatu l central al Min isteru lu i Justiţiei inc lude

• li parlamente, direcţii şi secţii.

• Departamentu l Legislaţie cu o structură destul de rami-

lli ată (include direcţia legislaţiei construcţiei de stat şi sociale;

direcţia legislaţiei economice; secţia legislaţiei în domen iu l

I-r.iiţiei, apărării ordini i de drept, drept penal, administrativ şi

i . niteneiar: secţia legislaţiei internaţionale; secţia sistematizare,

• odificare şi editare a legislaţiei ş.a,),

Departamentului i se încredinţează coordonarea activităţii

ni ganclor centrale de specialitate în vederea elaborării proiec-

lelor de acte normative, acordarea ajutorului metodic şi practic

iii îcestor organe; avizarea obligatorie a proiectelor de acte nor-

mative; asigurarea compatibilităţii cadrului legislativ; efectuarea

-lematizării şi codificării legilor ş,a,

• Direcţia Agent Guvernamenta l şi Relaţii Internaţionale

• l.i hi leşie relaţii internaţionale in domeniu l dreptului; reprezintă

< .nvrrnul Republicii Moldova la Curtea Europeană a Dreptu-

nlor Omu l u i şi îndeplineşte toate activităţile necesare în acest

M II .; avizează proiecte de tratate şi acorduri internaţionale; oferă

121

informaţii In solicitarea orga nu lor internaţionale referitomv I

legislaţia Republicii Moldova efcc.

* Direcţi,! Principala Judiciară are sarcina asigurării

materiale a instanţelor judecătoreşti; organizează execut iv

hotărîrilor judecătoreşti definite luate în cauze civile şi adj» mstrative; asigură legalitatea executării sentinţelor cu pede|*

privative de libertate, organizează paza, transferul subesfuri

şi escortarea condamnaţilor; frifăptuieşteconducerea institut u|n

penitenciare.

* Direcţia Principală Planificare ş i I inanţe realizează s a S M

privitoare la planificarea efectivului, şi a cheltuielilor penlm

întreţinerea instanţelor dc judecată, a instituţiilor peni lei> im

şi a ailor organe subordonate; alcătuieşte personalul scriptic,I

planurile dc chel tui el i şi dp veniţuri; examinează dările de seamă

prezentate şi întocmeşte dările de seamă centralizate; asigură

f inanţarea sumelor alocate pentru întreţinerea uisţanţeloi

judecătoreşti şi a instituţiilor subordonate ministeru lui ş.a.

* Secţia Informatică Juridică şi Computerizare ţine evident* juridică a legislaţiei Republicii Moldova , a legislaţiei altor staln

şi a actelor departamentale, a practicii judiciare; acordă ajulor

metodic şi practic in organizarea lucrului de informaţie privitori la legislaţie; asigură instanţele judecătoreşti cu materialele fişioJ rulut sistematic; organizează lucrul bibliotecii ş.a.

• Direcţia Principală Acte de Stare Civ i lă exercită condu

cerea şi controlul asupra activităţii organelor de înregistrare .1

actelor de stare civilă; elaborează măsuri de optimizare şi îmbu-

năiăţire a munci i acestora ş.a.

* Secţia Notariat şi Avocatură exercită sistematic con t roM

asupra activităţii birourilor notariale, ajută practic la ameliorarea

organizării activităţii lor; organizează evidenţa statistică asupra |

lucrărilor îndeplinite de notari; verifică, în condiţiile legii, respec-

tarea reglementărilor în vigoare de către avocaţi; generalizează

experienţa de lucru a Uniuni i Avocaţilor s.a.

* Secţ ia Înregistrare a Asociaţi i lor Obşteşti efectuează înre-

gistrarea pa rt i delor şi a al tor organizaţiisocia 1- pol i tice, a a socia- I

ţ i i lor o bşteş ti, moi.1 i fi eă r i le şi coi np te I ă ri 1 e i ntrod u se i r 1 s I at 11 tel e

acestora; a organizaţiilor filantropice, publicaţiilor periodice şi

agenţilor de presă; ţîne registrul partidelor şi asociaţiilor obşteşti

ş.a.

122

M/irvacadie lormi i i i ş teru l t i i J a E a tunt^driţelor #

^ d e t e r m i n i nece: ;û cu-

,„ m o d u l dc f f j ^ ^ t f e j f d c profil etc.

, „ u . ; 1 L V S a t i u i i i i T e r i w r î ^

* Direcţia d e j a s t i ^ a ţor L I y p n > 7 i n t ă pe terito-

, u s i u t S p e c u l k C S r f g * ^ ^ t n J c l a c a r e a

, |„l * participă ia elaborarea

n U ; l o r n o r w f v e ce ţ in « g ^ t ^ t i ^ s t p ^ * ^ , c i t e ţ u l u i t e r i t o r i a l - a u t o n o m a ! ^

n i M / a legislaţia locali , • i e l v c d e T C a a s i gurăru

|M. d i c e ^ d â s p n i ^ ^ X i o r , notariatului , avoca-

^ ^ ^ ^ S S S o t l s t a r e civil* p e t o ,

c r ame lo r dc l u l s t a b i U t a r d a ^ o r

,Latul de secţie.

CAPITOLUL VI

PROCURATURA.

§1, Scurt istoric privind instituţia Procuraturii

QKgtnea procuraturii1 este c o n t r o ve r s a i O parte a doctrinei

situează instituţia pr-icuraturii în dreptu 1 roman sub nume le dc

defmsores civîtatum, alţii v ăd originea ei în vmdex publicus reli-giotiis de ia începutul religiei creîm-, cei m a i mu l ţ i insă cred că

accastă instituţie este de origine franceză1.

Negreşit că o inslituţie nu poate să nu-şi a ibă edt iva îentu l

sau analogii m alte t ipuri , se afirmă pe bună dreptate1, insă ade-

vărata ei origine este acolo u n d e ea a apărut şi a cunoscut cea

mai mare dezvoltare. De aceea se consideră că procuratura e d e

origine franceză", a apărut la începutul secolului ai XlV-lea, ma i

exact prinţr-o ordonanţă a iui Phil ippe le Tiel d in 25 martie 1303,

care reglementează fu neţii te procurorilor, chemaţi să aibă grijă

de interesele materiale ale regelui, şi ma i t ir/iu ei au început

să-i caute pe vinovaţi şi să-i dea pe mina justiţiei.

Instituţia procuraturii a fost iu general b ine preţuită de seri

ilorii vechi şi de cei moderni .

Pe lingă cuvinte de laudă au existat şi argumente împotr iva

acestei instituţii, Astfel, n imen i nu contestă rolul, importanţa

ministerului publ ic în lupta cu crimele, insă în multe ţări exista

temerea că un minister publ ic , cu totul supus puterii executive.

dc protgrutijrl provin* cajflţ^laim " p r c x W - i s * îagrîj i, a afligiin, a preveni- în pilite (3 rî kîstitiî titî înfflnîta iyli dcnuitiffli (Ic riuiusti'r public.

11. Tarţo vitHiffiţ, Trei.il dedrept ş i procţiii rî pendi, voi. TV, Edifin a doua

rcva/nta jj compk'iii.i. BucurL-iii, 1927, p, [Ji, Jtdcm;p, 131.

*Tiţqqpfl sens: 1, TftnovîcM.mi, Og cit., p. I i i ; t.u5. Qrga i i i iîns t in ţdJ

JUTIKI.IIL-, „1 . L U M I N I Jji n ;K i i11i j notariale. llwriinîjti. Liirpim U-x, Î W ,

6 11. BacKttB, 11 poKypflptKHft i u^jop,. M OLTCM» MsjEiiic/jurm EEK;

1996. t 12 l-t,

32-1

ilin punct de vedere politic ar fi o armă prea puternica in mi ini Ic

unui guvern şi, d in punct de vedere judiciar, ar putea rupe egali-

liitea dintre acuzare şi apărare, care în ţările libere constituie

principiul esenţial al procedurii lor penale5.

Se consideră că a nume din această cauză ministerul public

uu s-a introdus în Anglia*.

împotriva acestui punct de vedere se invocă stabilirea inamo-

vibilităţii procurorului , pentru a-l proteja astfel de influenţa exe-

i utivului. Privitor la eventualitatea încălcării egalităţii dintre

i cu za re şi apărare prin instaurarea inamovibilităţii se consideră

,i|i,irentă, ca tinzând să dispară pe măsură ce procurorii, prin

< iiltura, pregătirea profesională, probitatea lor, vor ocoli toate

ai ele defecte care pe vremuri treceau drept calităţi pentru un

Imn procuror,

Pe de altă parte, inegalitatea dintre acuzare şi apărare sc re-

LIIIIV la m in im graţie drepturi lor tot mai largi pe care apărarea

|i< debîndeşte injustiţie. Toţi autorii cad de acord, asupra faptului

i apărarea devine uneori de un interes ce il excede pe acela al

,u uzării, atunci cînd este în serviciul inocenţei. Dc aceea, apăra-

t.-,i are toate drepturile, chiar pe acela de a exagera, dea uza de

il ilităţi, de a nu fi fidelă realităţii, ceea ce procurorul nu poate

•,i nu trebuie să facă7.

treptat procuratura s-a instituit în aproape toate statele civi-

lizate.

în dreptul Românesc instituţia a fost consacrată mul t mai

llrziu. Primele reglementări în materie pot fi identificate în Regu-

i micuţul organic d i n 1832 şi Regulamentu l asupra îndatoririlor

procurori lor t r ibuna le lor şi d îvanur i l o r î n pr ic in i civile şi

• ilminale, f i ind înfiinţată în Muntenia , unde procurorul avea

îndatorirea de a supraveghea acţiunile şi de a urmări "cu dina-

dinsul, de a păz i c;u toată scumpă ta tea pravilele, şi spre a face

• unoscut stăpînir i i toate lucrările şi trebuinţele acelor jude-

i ători"".

•Cîar ortnet: Trate theoretiqne et pratique de piocedurc civile, cd. 1.

I'.iih. 1882, t.l, p. 273/ Apud: I. Tanoviceanu op, cit., p. 134-135.

'1. fmoviccanu, tip. cil,, p. 135.

I Ţanoviecanu, op. cit., p. 135M-H.

'!•'. MSgureanu, Drept procesual civil, Ediţia n ll-a. Bucureşti, UI-CK, 1W9,

|I. HI.

125

în Mo ldova procuratura a fost introdusă cu mult mai tir/.iu

după Unire,

R e g u l a m e n t u l o rgan ic o l M o l d o v e i prevede î n ari . 348

dreptul dc citaţie directă al păr ţ i i vătămate atîl in materie de

delicte, cit şi in materie de c r ime , adică acordă dreptul părţii

Vătămate să se p l îngă la t r i buna l u l represiv.

Abia prin Legea d in 26 mar t ie 1862 s-a instituitşi în Moldova

ministerul publ ic , apl icîndu-se reguli le d i n Muntenia",

Ministerul Publ ic era organ iza t in mod ierarhic, şeful suprem

era ministrul de justiţie. Reun i rea membri lor Ministerului Pub-

lic de pe lingă aceeaşi jur isdicţ ie se numea parchet, denumire

cc avea ca or ig ine faptul că în Franţa scaunele membri lor Minis-

terului Public erau aşezate d i rec t pe parchetul sălii de şedinţe,

la piciorul estradei unde se a f l au judecătorii111.

Ministerul Publ ic de pe l i n g ă Curtea de Casaţie se compune î

dintr-un procuror general şi c inc i procurori de şedinţe cu dreptul

de a ataca ade le celorlalţi p rocuror i sau actele judecătoreşti ce

contraveneau legii. La curţile d e apel exista cite un procuror de

fiecare secţiune.

La tribunale, procurorii d e secţiune îşi desfăşurau activitatea

sub conducerea primilor procuror i .

La judecătorii le d e ocol n u existau parchete.

Ministerul Public era un i c şi indiviz ibi l , prin aceasta se făcea

apel la unitatea activităţii, Caracterul lui indivizibil se manifesta

prin regu la potrivit căreia membr i i săi care făceau parte d in ace-

laşi parchet se puteau înlocui u n u l pe altul, personalitatea fiecă-

ruia dispărea in instituţie. Această indivizi ung nu era prevăzută

de lege, ci constituia o tradiţie11.

Deşi Ministrul Public era alăturat instanţelor de judecată,

acesta activa ca organ absolut independent , instanţa neavîml

dreptul de a-i critica sau cenzu ra actele11.

Capacitatea funcţională a membr i lo r Ministerului Public se

pretează unei anal ize in funcţii? d e gradul instanţei pe lingă caro

activează.

*l. Tanoviceanu, op. cil., p. 143.

"F. Magurcanu, op, cit,, p. 82.

"Ibidem, p. 83,

'T. Ta novicea nu, op. cit, p. 147.

126

Astf exactele pe care membri i parchetului ic emit de pe Ungă

i miale pot fi grupate in trei categorii":

1 j Acte de poliţie j u dici ară: descoperirea inf racţl u ni lor, p n nu -

rea denunţuri lor. stabilirea constatărilor, iar in caz de fla-

Hiant delict efectuarea percheziţiilor, ridicărilor de corpuri

delicte etc.

2) Acte dc minister public propriu-zis: intenta rea acţiuni.

p , , tjlice, întocţn irea rechizitoriilor, exercitarea căiUţr de atac,

punerea concluziilor in cauzele civile cind legea dispunea

astfel

1) Acte de execuţi "ne: executarea mandatelor şia ho ta urilor

penale pentru delicte şi crime.

Pe lîngă supravegherea şi dirijarea atribuţiilor indicate procu-

rorul general de pe lîngă Curtea de Apel avea anumite preroga-

ivi-speciale: întocmirea rapoartelor pentru punerea sub acuzare

,, fu piuit orilor dc crime, susţinerea acuzăr i i în faţa curţilor cu liunli ş.a. .

Cit priveşte procurorii de secţie, ei aveau atribuţii m vederea

ludei ?! mirii nu mai a actelor de minister public propriu-zis, deşi nu

vrau excluse însărcinări speciale d in partea procurorului general

Procurorul general dc pe lingă Înalta Curte de Casaţie, sub

huHH'lui justiţiei represive, exercita supravegherea procuronlor

de necţii punea concluzii în cauzele judecate în secţiuni urule

divergenţă;" ataca hotă rîr i le judecă toreşti cont rare legii».

l ;aşef a! Ministerului PuWiCj ministrul de justiţjcera mzestraţ

, u , apacităţi funcţionale, care in această privinţă se rezuma la:

• l „ i î v e , privighere, cenzură. Acesta putea ord ona.su bal Iernilor

, u efectuarea oricărui act dintre cele care intră in competenţa

(or, putea cere să fie informat in orice moment despre lucrările

efectuate, supraveghindu-le mersul şi cen/urîndu-le l t .

i, liasarabia. in baz.i Decrelului din România d in b octombrie

i It8 (nr 2770) pr iv ind organizarea justiţiei în Basarabia, supra-

vi'v lierea procuraturii se efectua de căi re procuror sub suprave-

gherea supremă a ministrului justiţiei ca procuror general- Pro-

'Mbideni, p. 148.

nbiJem,p. n l) .

"Idem.

"Idem.

127

curorii şi ajutorii lui activau pe l îngă instanţele judecătoreşti

Procurorii erau numi ţ i în funcţie prin decretul regelui, la propui

nerea min is tru lu i justiţiei.

D u p ă instaurarea puterii sovietice, la 2 august 1910 au tn i

formate Procuratura R.S.S.M., procuraturi le de judeţ Bălţi. Bi'ii

der, Cahul , t h iş inău.Orhei şiSoroca; procuraturile oraşelor ( Iii

ş inău, lîălţi, Bender şi Tiraspol, procuraturi le a 60 de raioane

M o d u l de constituire şi atr ibuţi i le procuraturi i îşi găsenlţ

originea în Regulamentu l cu privire la Procuratura U.R.S.S. dm

17 decembrie 1933,T.

Astfel, procuratura îşi exercita atribuţii le tn pat™ domenii

de supraveghere: supravegherea generală; supravegherea ro i

pectării legilor de către instanţele de judecată, porniri i u r m ă m il

penale şi susţinerii acuzării în judecată; supravegherea resjH'j

tării legilor de către organele de cercetare penală şi anchetă jir*»'

l iminară: supravegherea legalităţii activităţii organelor securn

lăţii, miliţiei şi instituţiilor de recluziune'*.

Perioada cultului personalităţii lui Stalin a influenţat sub (o,îli

aspectele viaţa politică, de stat, economică, social-culturală

de drept. S-a redus esenţial supravegherea procuraturi i , iar

pravegherea legilor in organele de securitate şi în instituţiile

recluziune practic a dispărut. Organele procuraturi i au suporlUl.

pierderi de nerecuperat. Mul ţ i d intre procurorii care au refurat

sancţionarea hotăriri lor ilegale ale securităţii au fost supuşi iifl

presiunilor. Au fost executaţi N.V. Krîlenko, pr imul procuror»]

U.R.S.S., I A. Aku lov şi mul ţ i alţi colaboratori de forţă",

î n perioada 1941-1944 atit Procuratura R.S.S.M., cit şi C4U

judeţene, orăşeneşti, raionale n-au funcţionat.

Practic activitatea organelor procuraturi i a fost orientată npf(

lupta împotr iva fascismului. Prin Decretul Prezidiului Sovietului

Suprem al U .RS.S , d in 22 iun ie 1941, odată cu declararea stflfflf

de război, colaboratorii procuraturii fie că s-au înrolat înan iwl i

fie că au cont inuat supravegherea ordini i puhlico, disciplinai

de muncă , drepturi lor şi intereselor mil itari lor şi ale famjl l l l i f

lor etc.

"A sr vedea: CoBCrcsan HpoKyparypa, CGopuiix MocoM

tOpiiAit'lcCKdfl JliiTi'p.jTypa, 1981, c. [06-108. "P. 4 (iiii Regulament ti] tu privire l,i Procuratura ILR.S.S,

"B.M. liacKon. op, rit,, p. 26-27.

128

( inpă încetarea operaţiuni lor militai** procuratura a 'adus o

n i t ri but ie esenţială la demascarea fascismului. în special parti-

. ! activ la prtfcescle j u d i c i a r e ^ la Niirnberg între 30 abiflîti-

I 1045 şi I octombrie 1946, , | «noada postbelică activitatea procuraturii a fi>st orientată

|h, r întărirea legalităţii in sfera economică, o sarcină de marc

vulihire impusa pr in Ord inu l Procurorului General al U .R iŞS

m 128 d in 17 iunie 1946 privind intensificarea supravegherii

•tolera ie asupra respectări întocmai a legilor.

U16oc tombr i e 1947 au fost desfiinţate judeţele Bălţi. Bender,

• „Imt, Ch iş inău , Orhei şi S o f o c a j a p t in legătură eu care au

|t»*l lichidate şi procuraturi le respective (la 21 octombrie a.a.).

Divpt urmare, procuraturile orăşeneşti şi cele raionale au fost

,.l-ordonate nemijlocit Procuraturii R.S.S.M.'-'

• Concomitent cu supravegherea generală sînt perfecţionate

[celelalte domeni i dc supraveghere. De exemplu, la 28 iulie

l<j.L<j se instituie sistemul deactivitate a anchetatorilor însectoa-

i, . care reprezentau nu altceva deci t teritorii concrete de compe-

li uţa secţiilor de miliţie.

I Jupă condamnarea cultului lui Stalin. procuratura s-a înca-

drat activ în reabilitarea cetăţenilor ilegal condamnaţi şi supuşi

«presiuni lor , activitate desfăşurată şi în prezent de către a pa-

u l u l Procuraturii Generale a Republicii Moldova .

Regulamentul pr ivind supravegherea procurorului din 24 mai

J'I i i -• înaintează cerinţe deosebite faţă de procurorii şi anche-

Uttocii d in procuratură. Mai iutii de toate, aceştia puteau fi doar

,-. ntetinecu studi i superioare juridice, ca excepţie, cu acordul

prex urorului General al U.R.S.S., şi persoane cu studii juridice

•.ii peri oare incomplete. Se instituie condiţia virsteî de 25 dc am

I -i • 11 tru p rocu ro ri i t e ri toria 1 i.

Oda t ă cu adoptarea Constituţiei U.K-S.S. (1977) şi a Coiisti-

tuţiei RS.S.M- (1978) s-au întărit considerabil poziţii le procu-

I tttifii. Spre deosibire de constituţiile precedente, aici procu-

..nurii i se consacră un întreg capitol, în care se conţin principiile

de organizare şi funcţionare, în special independenţa de oricare

uite organe.

!"Din istoria procuraturii ff" Legea siviaja", 1997, nr. t, p, 8.

'COH*KKIIH njKHtypiTypa. tfiopHiiK Ş&ŞMCHTO», C. HI - MS,

129

Idei le ttnrfnftfa în C ins t i t ut"-" ^ ^ f Z l Î

d e ^ i ^ în Legea cu pr iv i re la p tocura t . ro U .RS .S adoptat

Ia 30 no iembr ie J979, u n d e s-au păstrat domeni i le de s u p av

5here au fost e x t i n s considerabil limitele supraveghem de pro-

curor, concomitent f i ind delimitate atribuţiile organelor P rocur

tu ruGenera le a U . K . ş i ale procuratun lor .erar uc to

O d a t ă c u dezmembrarea U.RS.S»Şi înfiinţarea C-Sd. I roc ir,

tura U R.SS. se reorganizai într-un organ de supravegh^r

n e repub l i c ană- denum i t Procuratura C S X Pentru elaborar

S concrete de activitate s-a instituit un colegi fefed

d i n care de drept făceau parte Procurorul t .eneral ai L.b. l . jl

Procurorii General i ai statelor independente.

î n c o n t e x t u l r e f o r m e i j u d i c i a r e ş t d e d r e p t s e i m p u n e ş i r e v l

z u i r e a f u n c ţ i i l o r p r o c u r a t u r i i . C o n d u c î n d u - n e d e i d e e a c ă î n t ^ n

" istem democratic accentul de bază este p u s pe personalnate,

pe asigurarea ş, respectarea drepturi lor şi libertăţilor omu lu i ,

Te cere ajustarea tuturor prevederilor la acest prmc ip iu .

? n spir i tul acestei v i z i u n i * * r e n u n ţ a t Ia d o m ^ m sopraye

gherii generale pr in modif icări le aduse C o n s t i t u i R e p u b l i c

Mo ldova prin Legea d i n 05.07.2000.

Astfel art, 124! alin. 1, d in Constituţie prevede că p rocurord

reprezintă interesele generale ale societăţii şi apară o r d m e a ^ j

drept, precum şi drepturi le şi libertăţile ceţênrlor cc^duc

exercită urmărirea penala, reprezintă învinuirea m mstan ţd i

judecătoreşti î n condiţii le legii.

§2 . D i r e c ţ i i l e p r i n c i p a l e d e a c t i v i t a t e a l e P r o c u -

r a t u r i i

directii le principale de activitate ale procuraturii sînt stabilite

în art. 4 d in Legea Republ ici i Mo ldova cu privire la procuratură

5 1 ' l ^ e r c i a r e a supraveghem respectării W l o r d e către orga-

nele de anchetă prel iminară şi cercetare penala:

i ) supravegherea respectării legilor in locurile d e reţ inere*

de detenţie preventivă, la executarea pedepselor şi a altor

măsur i dcconstr îngere, stahilile de instanţa judecătorească,

inclusiv tn instituţiile de psihiatrie judiciară:

^ ~ ! 1 . H . WKO~H , o p .c i l . .

Î30

3) intentarea proceselor penale tn toate cazurile cUid se desco-

peră elementele componente ale u nei irifracţiun i şi efectuai .

anchetei preliminare:

•l) susţinerea in instanţa de judecată a învinuiri i în toate cau-

zele penale.

Prin întreaga sa activitate procuratura contribuie In aplicarea

justa şi unitară a legii, la prevenirea şi combaterea infracţiunilor

i .1 altor fapte dc încălcare a ordini i de drept, la educarea ce tă-

uni lor in spiritul respectării legilor regulilor de convieţuire

socială.

In faza de urmărire penală procurorul este stă pinul proces

mlui penal, exercit îmi supravegherea anchetei penale .i a cer-

cetării penale sau realizînd această activitate în calitate de or-

gan dc anchetă.

Realizînd u şi sarcinile in vede re ,i supravegherii legalităţii,

punerii in executare a hotărir i lor Judecătoreşti def in i t ive şi

leţinerii preveniţi tor sau condamna ţi lor, procurorul verifică act i

vita tea organelor competente în acest sens, veri Fie ind conco-

mitent legalitatea punerii iu executare a pedepselor Cpmple-

inentare.a măsurilor dc siguranţă, a punerii Inexecutare a amen-

. ilnr şi chel tu ie Iilor judiciare şi dispoziţiilor referitoare la latura

civilă d in sentinţă.

Procurorul are obligaţia să intenteze proces penal ori de uite

ori se descoperă elementele componente ale infracţiunii şi să ia

i.iati' măsurile legale in vederea stabilirii faptelor penale şi a

I • frsnanelor vinovate de săvîtşirea infracţiunii şi pentru pedep-

• nea Ier în modu l prevăzut de lege.

în judecată, procu roru l este organul care susţine învintdtea,

m i . eastă calmate» din punctul du vedere al contradictorialilă ţii,

p n u m o r u l are poziţia de parte, putînd în generai exercita toate

•l" I 'i uri le pe care le au şi celelalte părţi

I .egjsjaţia în vigoare prevede atrihuţ i i le procurorului pentru

realizarea sarcinilor sale şi metodele concrete de activitate.

Direcţiile de activitate ale procuraturii stnt dezvoltate în ca-

ill >letc 2, 3 şt -l din Legea Republicii Moldova cu privire la

i . ic u ra tu ră, pri me le doţu ă fi ind prevăzute ca domeni i d e supr a

vnghcriî.

Documents

Organele de Ocrotire a Normelor de Drept