Organele plantei

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Organele plantei. Tulpina: alcătuire şi funcţii. Prof. Pop Aurel. Tulpina este un alt organ vegetativ al plantei care participă la realizarea funcţiei de nutriţie. Tulpina se află în continuarea rădăcinii şi pe ea se găsesc frunze, muguri, ramuri, şi, din loc în loc, noduri. - PowerPoint PPT Presentation

Text of Organele plantei

  • Organele planteiTulpina: alctuire i funcii.

    Prof. Pop Aurel

  • Tulpina este un alt organ vegetativ al plantei care particip la realizarea funciei de nutriie. Tulpina se afl n continuarea rdcinii i pe ea se gsesc frunze, muguri, ramuri, i, din loc n loc, noduri.

  • Tulpinile se mpart, dup locul n care se dezvolt, n:Tulpini aerieneTulpini subpmntene

  • Tulpinile aeriene prezint urmtoarele pri componente:Tulpina principal pe care se gsesc tulpini (ramuri) secundare dispuse oblicNodurile sunt mici umflturi care dau rezisten tulpinii i constituie locurile de prindere a frunzelor sau ramurilorntrenodurile sunt distanele dintre noduri, au lungimi diferite pe tulpin, micorndu-se de la baz spre vrfMugurii maronii sau verzi, sunt formai din mici solzi la exterior, tari i impermeabili, cu rol de protecie, n interior se gsesc frunzuliele mici alb-glbui

  • Dup poziia mugurilor, pe tulpin deosebim:Muguri terminali, aezai n vrful tulpinii, prin ei se asigur creterea n lungime a tulpiniiTulpina are cretere terminal (crete prin vrful ei); rdcina are cretere subterminal (celulele de cretere nu sunt n vrf).Muguri axilari aezai la baza frunzelor (axil sau subsuoar). Dup organele la care dau natere, mugurii se pot clasifica astfel:Muguri foliari, care dau natere la frunze i ramuriMuguri florali, care dau natere la flori. Acetia sunt mai mari. Cultivatorii i pot da seama primvara, observnd mugurii florali, dac planta are rod bun sau nu.

  • Tulpini aerieneTulpinile aeriene ale plantelor prezint o mare varietate de forme. Ele se pot clasifica n:Tulpini aeriene ierboase sunt verzi primvara pn toamna i triesc de obicei un an. Dar i n cadrul lor distingem mai multe forme i anume:drepte, care datorit esuturilor lor de susinere i a substanelor pe care le conin stau drept (gru, mueel, mac, floarea-soarelui)volubile, care nu mai pot sta vertical i de aceea se rsucesc pe suport (fasole, volbur, zorele)agtoare, acestea i formeaz crcei cu care se aga de un suport pentru a sta drept (mazre, via de vie)trtoare, care nu mai pot sta drept i se trsc pe sol (cpuni)

  • Tulpini aeriene lemnoase prezint fie un trunchi gros cu ramuri bine dezvoltate, fie numai ramuri mai groase. Ele sunt acoperite cu o coaj de obicei maronie. La acestea deosebim dou tipuri i anume: arbuti i arbori.

  • Tulpini subpmntene. Tulpinile subpmntene sunt: bulbul, tuberculul, rizomul.

  • Tuberculi

  • rizomul

  • Structura intern a tulpiniin tulpin se gsesc esuturi care vin din rdcin asigurnd continuitatea plantei. Dac facem o seciune printr-o tulpin fraged, ierboas, vom observa urmtoarele esuturi:Epiderma, care este un esut de acoperireScoara, fomat din mai multe straturi de celuleCilindrul central, care cuprinde fascicule libero-lemnoase. Acestea au vasele lemnoase aezate spre interior i vasele liberiene spre exteriorMduva.

  • n rdcin, vasele lemnoase alterneaz cu cele liberiene, iar n tulpin ele sunt grupate n fascicule libero-lemnoase.La tulpinile lemnoase unde xist cretere n grosime, n fiecare an se formeaz celule noi ntre vasele conductoare. Acestea sunt inelele de cretere care ne indic vrsta copacului.

  • Funciile tulpiniiTulpina are urmtoarele funcii:leag toate organele plantei ntre ele;susine frunzele, florile, fructele;asigur conducerea sevei n toate prile plantei prin vase conductoare. Prin aceast important circulaie se realizeaz o relaie de legtur ntre organele plantei.

  • Tulpinile anumitor plante mai pot ndeplini i alte funcii:depoziteaz substanele de rezerv (bulbul, tuberculul, rizomul)acumuleaz apa (cactus) ca o adaptare la condiiile de viaasigur nmulirea plantei, pri din tulpina plantei pot servi ca organ de nmulire vegetativ.

  • Sfrit!