UNIVERSITATEA VALAHIA TARGOVISTE

DOMENIUL DE MASTER: MANAGEMENT

SPECIALIZAREA:MANAGEMENTUL ORGANIZAȚIILOR DE TURISM ȘI SERVICII

~STUDIU DE CAZ ~

METODE CANTITATIVE

Profesor :

Conf. univ. dr. Valerică Topliceanu

Masterand : Dinu Florin Sebastian

ANUL 1

Introducere

Indicatorii aleși și folosiți în prezentul proiect de analiză a legăturilor dintre fenomene au fost următorii:

pentru caracteristica rezultativă y am ales Presiunea fiscală în România; primul factor cauzal x1 – Ponderea cheltuielilor cu protecția socială în PIB în

România; cel de-al doilea factor cauzal x2 – Rata șomajului în România;

„Datele culese privind indicatorii aleși au fost culese din anuarul statistic al României.”

Presiunea fiscală, în sens strict, se referă la raportul dintre mărimea impozitelor încasate și produsul intern brut .Rata presiunii fiscale sau rata prelevarilor obligatorii este raportul dintre totalul impozitelor si contributiilor sociale efectiv încasate de administratia publica si produsul intern brut. Rata presiunii fiscale evidențiază aspectul confiscatoriu al prelevarilor obligatorii, fară a ține cont de faptul că acestea sunt reinjectate în circuitul economic sub forma cheltuielilor publice. Conform datelor culese între anii 2001- 2010, v-om observă că rata fiscalității se menține sub pragul de 20% mai exact între 17,3% și 19,9%. Problema presiunii fiscale la noi, este mai actuală ca oricand datorita urmatoarelor considerente:

- în primul rând, datorită faptului ca ne aflăm în faza modernizări sistemului fiscal românesc;

- în al doilea rând, pentru că, în prezent, economia țării noastre resimte lipsa capitalurilor disponibile a fi investite, ceea ce impune practicarea unei politici fiscale deosebite;

- în al treilea rând, datorită situatiei actuale precare a economiei românesti, veniturile realizate de totalitatea categoriilor de contribuabili fiind inadecvate pentru a fi grevate de o fiscalitate prea mare fară a da naștere la urmări nedorite.

Ponderea cheltuielilor cu protecția socială în PIB România a coborât de pe penultima pe ultima poziţie în UE după ponderea în PIB a cheltuielilor pentru protecţie socială, cu numai 17,6%, după ce a făcut schimb de locuri cu Letonia, iar nivelul cheltuielilor din România se află la circa jumătate din media UE de 30%.

Procentaje mai mici de 20% pentru cheltuielile de protecţie socială au înregistrat şi Letonia (17,8%), Bulgaria şi Estonia (ambele 18,1%), Slovacia (18,6%), Polonia (18,9%), Lituania (19,1%) şi Malta (19,8%), potrivit informaţiilor prezentate marţi de Eurostat, care analizează datele pe 2010 ale statelor membre. Cele mai ridicate niveluri sunt consemnate în Franţa (33,8%), Danemarca (33,3%), Olanda (32,1%), Germania (30,7%), Finlanda (30,6%), Austria şi Suedia (ambele 30,4%). Media UE s-a situat la 29,4%, aproape neschimbată faţă de 29,6% în 2009. "Aceste disparităţi reflectă diferenţe ale standardelor de viaţă, dar sunt influenţate şi de diversitatea sistemelor de protecţie socială la nivel naţional, precum şi de factorii demografici, economici, sociali şi instituţionali specifici fiecărei ţări", se arată în raportul Eurostat. În 2009, România s-a situat pe penultima poziţie în UE, cu 17,1%, foarte aproape de Bulgaria (17,2%) şi înaintea Letoniei (16,9%). Pincipalele surse de finanţare ale cheltuielilor

2

sociale la nivelul UE au fost în 2010 contribuţiile directe ale guvernelor (40%) şi contribuţiile la asigurările sociale (56%). În 2007, primul an în UE, cheltuielile pentru protecţia socială în România reprezentau 13,6% din PIB, jumătate din media de 26,1% la nivel comunitar. România devansa, însă, Letonia (11,3%) şi Estonia 12,1%. Creşterea mediei UE de la 26,1% în 2007 la aproape 30% în 2009 şi 2010 reflectă, în mare parte, impactul crizei economice. În timp ce cheltuieli precum cele cu pensiile şi asigurările de sănătate au urcat cu circa 10%, cele pentru şomaj au avansat cu o treime. În funcţie de cheltuielile pe cap de locuitor, calculate la paritatea puterii de cumpărare, România se situează în 2010 pe penultima poziţie, cu 28% din media UE, chiar înaintea Bulgariei, care înregistrează 27%, şi după Letonia, 31%. Statele cu cele mai mari cheltuieli pentru protecţie socială pe cap de locuitor sunt Luxembourg, cu de peste două ori media UE, Olanda (145%) şi Danemarca (142%). Potrivit datelor Eurostat, România alocă 50,7% din cheltuielile pentru protecţie socială categoriei vârstnici; 34,7% pentru boli, sănătate şi dizabilităţi; 9,6% pentru familie şi copii; 3,2% pentru şomaj; 1,7% pentru locuinţe şi excluziune socială.Potrivit metodologiei Eurostat, cheltuielile pentru protecţia socială trebuie să acopere riscuri precum:

boli/asigurări de sănătate dizabilităţi vârstă înaintată familie/copii şomaj locuinţe şi excluziune socială

Beneficiile sociale acordate includ: concediile medicale plătite compensarea medicamentelor pensiile de dizabilitate veniturile pentru însoţitori integrarea economică a persoanelor cu handicap pensiile la limită de vârstă şi anticipate pensiile de urmaş

Rata șomajului Rata somajului se referă la indicatorul obtinut in urma raportării numărului de șomeri la populația de referinta. Se inregistreaza o crestere a ratei somajului in momentul în care apare decalajul intre oferta si cererea de pe piața muncii din cauza caruia persoanele nu iși pot găsi un loc de muncă. Rata somajului este un factor important de care se ține cont atunci când se iau măsuri de politica economică sau de protecție socială. Prin intermediul recensămintelor și anchetelor prin sondaj se pot obține mai multe informații despre rata somajului. Conform datelor statistice putem observa că cea mai mare rată a somerilor s-a înregistrat în anul 2002 la circa 8,5 de mii de persoane. Un lucru îmbucurător în zilele noastre este că rata șomajului încet încet începe să meargă pe un trend descendent lucru care ar trebui să ne facă mai optimiști pe viitor având totodată sperața la un trai cât mai decent.

Analiza celor trei indicatori utilizând coeficienții de corelație multiplă și coeficienții de corelatie partială

3

Anul Ponderea cheltuielilor cu protecția

socială în PIBX1

Procente %

Rata șomajulu

i X2

Mii de persoane

Rata de presiune fiscală

yPonder

e %

X12 X2

2 X1 X2 X1 Y X2 Y Y2 Y

 

 2001 12,6 6,4 17,9 158,76 40,96 80,64 225,54 114,56 320,41 18,312002 13,3 8,4 17,4 176,89 70,56 111,72 231,42 146,16 302,76 18,002003 12,7 7 18,2 161,29 49 88,9 231,14 127,4 331,24 18,212004 12,8 8 18,1 163,84 64 102,4 231,68 144,8 327,61 18,032005 13,4 7,2 18,2 179,56 51,84 96,48 243,88 131,04 331,24 18,242006 12,8 7,3 18,8 163,84 53,29 93,44 240,64 137,24 353,44 18,162007 13,6 6,4 19,1 184,96 40,96 87,04 259,76 122,24 364,81 18,412008 14,3 5,8 18,4 204,49 33,64 82,94 263,12 106,72 338,56 18,602009 17,1 6,9 17,3 292,41 47,61 117,99 295,83 119,37 299,29 18,682010 17,6 7,3 19,9 309,76 53,29 128,48 350,24 145,27 396,01 18,66TOTAL

140,2 70,7 183,3 1995,8505,15

990,032573,2

5 1294,83365,3

7183,3

0

- ∑ X1 ∑ X2 ∑ y ∑ X12 ∑ X2

2 ∑ X1X2 ∑ X1Y ∑ X2Y ∑ y2 ∑ y

Coeficientii de corelatie multiplă

= 0,26

=

=  -0,21  

4

=

=  -0,09 

=

=  0,32 

Coeficienţii de corelaţie parţiali pentru doi factori:

=0,25

=

   

-0,19

Regresia multiplă

În cazul nostru avem:

5

Se determină parametrii , , .

A = 183,3 x 1995,8 x 505,15 + 2573,25 x 990,03 x 70,7 + 140,2 x 990,03 x 1294,8 - 70,7 x 1995,8 x 1294,8 - 140,2 x 2573,25 x 505,15 – 183,3 x 990,03 x 990,03 = 28887,69

6

K = 10 x 1995,8 x 505,15 + 140,2 x 990,03 x 70,7 + 140,2 x 990,03 x 70,7 – 70,7 x 1995,8 x 70,7 – 140,2 x 140,2 x 505,15 – 10 x 990,03 x 990,03 = 1586,67

B = 10 x 2573,25 x 505,15 + 140,2 x 1294,8 x 70,7 + 183,3 x 990,03 x 70,7 – 70,7 x 2573,25 x 70,7 – 140,2 x 183,3 x 505,15 - 10 x 990,03 x 1294,8 = 165,99

7

C = 10 x 1995,8 x 1294,8 + 140,2 x 2573,25 x 70,7 + 183,3 x 990,03 x 140,2 – 183,3 x 1995,8 x 70,7 – 140,2 x 140,2 x 1294,8 – 10 x 990,03 x 2573,25 = -301,45

Ecuaţia de regresie este:

   

= 18,21 + 0,10 x 12,6 + (-0,19) x 6,4                  =  18,31

= 18,21 + 0,10 x 13,3 + (-0,19) x 8,4                  =  18,00

= 18,21 + 0,10 x 12,7 + (-0,19) x 7,0                  =  18,21

8

= 18,21 + 0,10 x 12,8 + (-0,19) x 8,0                  =  18,03

 18,21 + 0,10 x 13,4 + (-0,19) x 7,2                 18,24

 18,21 + 0,10 x 12,8 + (-0,19) x 7,3                 18,16

 18,21 + 0,10 x 13,6 + (-019) x 6,4                  18,41

 18,21 + 0,10 x 14,3 + (-0,19) x 5,8                 18,60

 18,21 + 0,10 x 17,1 + (-019) x 6,9                  18,68

 18,21 + 0,10 x 17,6 + (-019) x 7,3                 18,66

       =183,3 ,      = = =  18,33 

Raportul de corelaţie

= = = 0,32

Variabile

ANUL

2001 17,9 18,31 -0,41 0,17 -0,43 0,18

2002 17,4 18,00 -0,60 0,36 -0,93 0,86

2003 18,2 18,21 -0,01 0,00 -0,13 0,02

2004 18,118,03

0,07 0,00 -0,23 0,05

2005 18,2 18,24 -0,04 0,00 -0,13 0,02

2006 18,818,16

0,64 0,41 0,47 0,22

2007 19,1 18,41 0,69 0,48 0,77 0,50

9

200818,4 18,60

-0,20 0,04 0,07 0,00

2009 17,3 18,68 -1,38 1,90 -1,03 1,06

2010 19,918,66

1,24 1,54 1,57 2,46

Total183,3

183,30 - 4,90 - 5,48

Interpretarea rezultatelor obținute

= 0,26 reprezintă o lipsă de legătură cu tendință ușoară spre o legătură slabă,

( Ponderea cheltuielilor cu protecția socială în -PIB) influențează foarte puțin aproape deloc y ( rata de presiune fiscală ).

= -0,21 o reprezintă o lipsă de legătura între y (rata de presiune fiscală) și X2

( rata șomajului).

10