Ghidul studentului

pentru

Jocuri Cantitative și Calitative CHERMUG

Cuprins Jocurile cantitative și calitative CHERMUG ............................................. 3¡Error! Marcador no definido.

Ce este cercetarea? ................................................................................... ¡Error! Marcador no definido.

Ciclul metodelor de cercetare ................................................................... ¡Error! Marcador no definido.

Abordări calitative și cantitative pentru cercetare .................................... ¡Error! Marcador no definido.

Jocurile cantitative și calitative .................................................................. ¡Error! Marcador no definido.

Jocul calitativ CHERMUG ............................................................................ ¡Error! Marcador no definido.

Introducere în jocul calitativ .................................................................. ¡Error! Marcador no definido.

Nivelul 1: pregătire pentru testul calitativ ................................................. ¡Error! Marcador no definido.

Mini-joc 1: date calitative sau cantitative? ............................................ ¡Error! Marcador no definido.

Mini-joc 2: abordări calitative și cantitative contrastante ..................... ¡Error! Marcador no definido.

Mini-joc 3: scenarii calitative și cantitative ........................................................................................... 9

Nivelul 2: Promovarea testului calitativ .................................................................................................... 9

Mini-joc 1: Planul de studiu ................................................................................................................ 10

Mini-joc 2: Codificarea datelor calitative ............................................................................................ 11

Nivelul 3: Abordarea privind analiza calitativă ....................................................................................... 12

Jocul Cantitativ CHERMUG ...................................................................................................................... 14

Introducere în jocul cantitativ ............................................................................................................. 14

Secvența de activități în jocul cantitativ ................................................................................................. 15

Plan de studiu: metode corelaționale și experimentale ......................................................................... 16

Operaționalizarea și măsurarea variabilelor dumneavoastră ................................................................ 17

Formularea ipotezei ................................................................................................................................ 19

Recunoașteri ............................................................................................................................................... 19

Jocurile cantitative și calitative CHERMUG

Jocurile cantitative și calitative CHERMUG (Continuarea Învățământului Superior în Metode de Cercetare

Folosind Jocuri) sunt două jocuri on-line digitale care au fost proiectate pentru a oferi activități pentru

sprijinirea studenților în perioada în care aceștia învață despre metodele de cercetare și statistici. Jocul

cantitativ este un joc ce poate fi jucat online pe care îl puteți accesa la http://playgen.com/chermug.

Veți găsi jocul calitativ descărcat pe desktop-ul calculatorului dumneavoastră în folderul calitativ. Cele

două jocuri separate CHERMUG reflectă două abordări principale (cantitativă și calitativă), care au fost

elaborate pentru realizarea de cercetări. Jocurile au fost concepute pentru a vă ajuta să dobândiți

abilități de cercetare într-un mod distractiv prin simularea unor activități desfășurate de cercetători în

timp ce acestea abordează probleme privind metodele de cercetare. Jocurile te ghidează prin diferite

etape de cercetare de la formularea unei ipoteze până la analizarea și interpretarea datelor,

permițându-vă să exersați unele dintre competențele de bază pe care de obicei studenții le găsesc

dificile. Jocurile sunt concepute pentru a completa module introductive cu privire la metode de

cercetare și statistici și pot fi jucate în orice ordine. Fiecare joc poate fi jucat de asemenea pe cont

propriu.

Conținutul jocului. Conținutul atât pentru jocurile calitative cât și pentru jocurile cantitative se

concentrează asupra obezității și problemelor aferente. Acest subiect a fost ales pentru a fi relevant și

interesant pentru majoritatea oamenilor. În timpul secolului XX, obezitatea a devenit o problemă majoră

socială și de sănătate la nivel mondial și a fost recunoscută drept epidemie globală în 1997 de către

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) (Caballero, 2007.) Până în anul 2005 OMS a estimat că peste 400

de milioane de adulți din întreaga lume erau obezi. Există mulți factori care au un impact asupra

obezității si jocurile oferă o oportunitate de a examina modul în care metodele de cercetare și statisticile

pot ajuta să ofere abordări mai riguroase pentru înțelegerea acestora.

Cu toate acestea, este important să realizăm că, deși dobândiți competențe în aria de conținut a

obezității, odată ce aţi dobândit aceste competențe calitative și cantitative de cercetare le puteți aplica

indiferent de aria de conținut a problemei. Aceste abilități sunt cu adevărat transferabile celorlalte arii

de conținut. Înainte de a observa jocurile mai în detaliu, vom lua în considerare pe scurt ceea ce

înseamnă cercetarea și vom descrie metodologia de cercetare care stă la baza ambelor jocuri. Apoi, vom

lua în considerare, de asemenea, mai în detaliu diferențele dintre abordările calitative și cantitative

pentru cercetare.

Ce este cercetarea?

Cercetarea oferă o metodă de abordare a problemelor și dezvoltare a cunoștințelor, care este mai

riguroasă și sistematică decât alte abordări mai puțin formale, cum ar fi să întrebi prietenii sau să te

bazezi pe informaţiile oferite de mass-media. Cercetarea este o metodă sistematică de investigație care

folosește o abordare "științifică". Metoda științifică oferă o abordare bine stabilită pentru investigarea

fenomenelor, dezvoltarea noilor cunoștințe sau avansarea și modificarea cunoștințelor anterioare.

Aceasta se bazează pe colectarea de dovezi empirice pentru a avansa sau a susține un argument.

Ambele abordări, calitativă și cantitativă pentru cercetare, colectează dovezi empirice, dar acestea

diferă în ceea ce privește tipul de dovezi asumat.

Ciclul de metode de cercetare

Procesul de desfășurare a cercetării poate fi descris ca o activitate ciclică de rezolvare a problemelor cu

activități și sarcini diferite care sunt desfășurate în etape diferite din ciclu. Autorii au păreri diferite în

ceea ce privește numărul de etape pe care le sugerează, însă etapele de bază sunt întrebarea de

cercetare, colectarea datelor, analizarea datelor, discuții și concluzii (Couchman și Dawson, 1990).

Intrebarea de cercetare Toate cercetările încep cu o arie care este investigată și cu o

idee, o chestiune sau o problemă mai specifice cu privire la această arie. În ariile noi de cercetare, ideile

ar putea apărea din observarea fenomenelor, prin discuții cu colegii sau din ce în ce mai mult prin

intermediul mass-mediei. Deseori există percepția că dintr-un anumit tip de comportament sau

caracteristici ar apărea o arie de cercetare, necesitând investigații suplimentare. În mai multe arii de

cercetare stabilite, este posibil ca unele cercetări să fie deja efectuate. Un prim pas în dezvoltarea ideii

dumneavoastră de cercetare ar fi să se desfășoare o revizuire a literaturii pentru a detecta cercetările

anterioare de înaltă calitate în literatura de specialitate care este relevantă pentru ideea sau întrebarea

de cercetare pe care v-aţi propus-o.

În cazul nostru, aria de cercetare în curs de investigare este obezitatea. Pentru a face progrese în

investigarea obezității, cercetătorii vor alege o problemă mai specifică de care sunt interesați. De

exemplu, aceștia ar putea fi interesați de ce anume determină preferințele alimentare și opțiunile

persoanelor obeze (și non-obeze), de cât sunt de eficiente diferitele tipuri de dietă sau de exerciții fizice

în sprijinirea scăderii în greutate, sau de legăturile dintre imaginea corporală și obezitate. În joc vom

urmări unele dintre aceste întrebări.

Dezvoltarea proiectului de cercetare După identificarea unui subiect de cercetare, următoarea etapă

este de a aprofunda acest subiect. Există mai multe aspecte care trebuie luate în considerare în

dezvoltarea proiectului dumneavoastră de cercetare:

scopurile și obiectivele dumneavoastră în desfășurarea proiectului - Ce doriţi să realizeze

proiectul.

planul dumneavoastră de cercetare În dezvoltarea unui proiect de cercetare, o primă chestiune

care trebuie dezbătută privește planul studiului. Planul de cercetare se referă la planul sau

structura care ghidează procesul de cercetare și determină ce tip de date vor fi colectate și

modul în care datele vor fi colectate și analizate. Planurile de cercetare pot lua multe forme și

depind de ideea, chestiunea sau problema pe care cercetătorul o studiază. Decizia fundamentală

privind planul de cercetare este dacă veți adopta o abordare calitativă sau cantitativă de

cercetare.

metoda de colectare a datelor Fie ca alegeți un plan de cercetare calitativ sau cantitativ, va

trebui să luați în considerare o metodologie corespunzătoare de culegere a informațiilor, în care

se vor aduna datele dumneavoastră și de unde provin acestea.

formularea ipotezei dumneavoastră Dacă desfășurați un studiu cantitativ, ar trebui să elaborați

o ipoteză sau ipoteze pentru a le testa. O ipoteză este o declarație care prezice o relație între

două sau mai multe variabile.

legăturile dintre aceste chestiuni

Colectarea de date În faza de colectare a datelor veți colecta date calitative sau cantitative care au fost

specificate în etapa de planificare.

Analiza datelor Odată ce datele sunt colectate, va avea loc analiza acestora. În timp ce analiza datelor

poate fi complexă, ar trebui să fie clar din primele etape ale planului de studiu modul în care veți analiza

datele.

Discuție După analizarea datelor aşa cum este specificat, rezultatele informaţionale trebuie interpretate.

Va trebui să verificați dacă rezultatele oferă dovezi pentru a sprijini ipoteza sau proiectul de cercetare.

Este important să ȋnțelegem că etapele inițiale de dezvoltare a proiectului de cercetare și elaborarea

planului dumneavoastră de studiu pentru a aborda acest proiect de cercetare sunt cele mai importante,

deoarece toate celelalte etape derivă din acestea. În cazul în care această etapă nu este realizată în mod

corect, valoarea cercetării va fi pusă la îndoială.

Abordări calitative și cantitative de cercetare

Jocurile cantitative și calitative CHERMUG recunosc deosebirea fundamentală între aceste două abordări

diferite pentru desfășurarea cercetărilor și, în această secțiune, vom lua în considerare aceste diferențe

în detaliu. Abordările cantitative și calitative de cercetare oferă cele două moduri principale în care

oamenii de știință și sociologii investighează fenomene într-un mod mai sistematic. Diferite discipline de

cercetare pot accentua o metodă faţă de alta. Ambele sunt utilizate frecvent în cercetările de sănătate și

sociale.

Abordările calitative și cantitative diferă în ceea ce privește bazele lor epistemologice și teoretice, planul

de cercetare, tipul de date colectate și analiza datelor. Cercetarea cantitativă adoptă o abordare

experimentală tradițională, de obicei asociată cu știința, uneori denumită abordare ipotetico-deductivă.

Cercetătorul începe cu ceva despre care el sau ea cunoaște puțin și vrea să exploreze mai departe.

Cercetatorii cantitativi fac previziuni cu privire la relațiile dintre variabile sub formă de ipoteze pe care le

testează prin colectarea de date empirice relevante. În schimb, cercetarea calitativă adoptă o abordare

inductivă, adunând dovezi experimentale în încercarea de a genera concluzii cuprinzătoare. Cercetarea

calitativă are o bază teoretică mai largă decât cercetarea cantitativă și se bazează pe o multiplicitate de

filozofii și tradiții fundamentale dintr-o varietate de discipline diferite.

S-a sugerat că adesea cercetarea cantitativă se preocupă de identificarea și explicarea faptelor în timp ce

abordarea calitativă se preocupă de interpretarea oamenilor privind aceste fapte. Având în vedere

aceste deosebiri, o abordare calitativă este în mod frecvent mult mai potrivită drept abordare

exploratorie utilizată la începutul unei investigări atunci cȃnd nu se cunosc prea multe despre acest

fenomen în care un cercetător încearcă să identifice problemele și variabilele care ar putea fi

importante, în timp ce o abordare cantitativă ar fi mai utilă odată ce respectivul cercetător își face idee

despre variabilele care ar putea fi relevante pentru testare. Abordarea calitativă este folosită pentru a

capta informații expresive care nu sunt transpuse în date cantitative despre experiențele, sentimentele,

credințele și percepțiile subiective ale indivizilor despre un fenomen sau o situație. De exemplu, un

studiu calitativ s-ar putea să ne ajute să înțelegem experiențele și percepțiile de zi cu zi ale unei

persoane obeze. Cercetarea calitativă se ocupă mai mult de elaborarea teoriei în timp ce cercetarea

cantitativă se ocupă cu testarea teoriei (Morse & Field, 1985). În ceea ce privește cercetarea cantitativă,

este important ca respectivul cercetător să rămână detașat de participanții care sunt studiați, dar în

cercetarea calitativă cercetătorul poate ajunge să cunoască bine participanții.

Ambele abordări, cantitativă și calitativă, necesită colectarea sistematică de dovezi, dar acestea diferă în

funcție de tipul de dovezi pe care le colectează. Cercetarea cantitativă adoptă o abordare obiectivă

pentru colectarea de date numerice. Cercetarea cantitativă colectează date numerice, punând întrebări,

ca de exemplu cât de mult? cât de multe? cât de des? în ce măsură? Abordarea calitativă se ocupă cu

descrierile verbale ale participanților și relatări ale fenomenelor și experiențelor punând întrebări, ca de

exemplu de ce? cum? în ce mod? Cercetătorii de calitate pot studia, de asemenea, fotografii, imagini sau

filme drept date. Concluziile obținute din cercetarea calitativă sunt subiective. Acestea se aplică numai la

setul specific de circumstanțe în curs de investigare și de obicei nu pot fi generalizate, în același mod în

care s-ar putea proceda cu rezultatele studiilor cantitative de cercetare.

Jocurile calitative și cantitative

Ambele jocuri cantitative și calitative pot fi privite din perspectiva ciclului de metode de cercetare care

caracterizează procesul de cercetare ca proces ciclic de rezolvare a problemelor, cu diferite activități și

sarcini care sunt realizate în diferite etape din ciclu. Fiecare joc scoate în evidență aspecte specifice ale

ciclului. Jocul calitativ se concentrează pe diferențele dintre abordările calitative și cantitative, alegând o

metodă și un eșantion corespunzător pentru abordarea problemei de cercetare și desfășurarea de

codificare calitativă. Jocul cantitativ se concentrează pe mai multe aspecte interconectate referitoare la

formularea și testarea unei ipoteze, inclusiv operaționalizarea variabilelor, specificând planul studiului,

rezumarea și analizarea datelor și interpretarea rezultatelor.

Jocul calitativ CHERMUG

Veți găsi jocul calitativ CHERMUG descărcat în calculatorul dumneavoastră în folderul Jocul calitativ

CHERMUG. Există trei nivele de joc calitativ, Nivelul 1, Nivelul 2 și Nivelul 3 pe care le veți găsi în acel

folder. Jocurile ar trebui să fie jucate în ordine. Pentru a deschide fiecare joc faceți clic pe nivelul adecvat

(de exemplu Nivelul 1). Veți vedea 3 fişiere: : “jre”, “Qualitative-Level1v03” şi “Run game” Faceți clic pe

"Run game". Va exista o scurtă întârziere înainte ca jocul să se deschidă.

Introducere in jocul calitativ CHERMUG

Jocul calitativ CHERMUG include o povestire care explică faptul că scopul jocului este ca dumneavoastră

să deveniți un membru de succes al unei echipe de cercetare care realizează cercetări calitative privind

obezitatea și că, pentru a face acest lucru, va trebui să dobândiţi și să demonstrați experiența

dumneavoastră în cercetarea calitativă. Apoi, veți vedea câteva capturi de imagine care prezintă dovezi

din surse diferite cu privire la epidemia globală privind obezitatea, inclusiv statisticile oficiale de la

Organizația Mondială a Sănătății (OMS), precum și povești despre obezitate publicate în ziare cunoscute.

Nivelul 1: pregătirea pentru testul calitativ

Nivelul 1 al jocului calitativ vă va ajuta să vă dezvoltați și să demonstrați faptul că aţi înteles principalele

diferențe dintre abordările cantitative și calitative de cercetare cu privire la bazele filozofice, metode și

abordări, tipuri de date și analiză a datelor. Există trei mini-jocuri la nivelul 1.

Mini-jocul 1: Date calitative sau cantitative?

Mini-jocul 2: Contrastând cercetarea calitativă și cantitativă

Mini-jocul 3: Scenarii calitative sau cantitative

Mini-jocul 1: Date calitative sau cantitative?

În primul mini-joc, vi se vor prezenta exemple de date brute în formate diferite (a se vedea Figura 1) și

sarcina dumneavoastră este pur și simplu de a decide dacă un anumit set de date este calitativ sau

cantitativ.

Figura 1: exemplu de set de date calitativ

Mini-joc 2: Abordări calitative și cantitative contrastante

Următorul mini-joc este un joc de potrivire tip „drag and drop” care vă permite să vă demonstrați

capacitatea de înțelegere a diferențelor dintre abordările calitative și cantitative de cercetare în patru

arii diferite: caracteristicile generale, fundamentele teoretice, tipurile de date și analiza datelor. Vă sunt

prezentate caracteristici care sunt specifice, fie pentru abordarea calitativă fie pentru cea cantitativă, și

trebuie să potriviți caracteristicile pentru abordarea de cercetare corectă. Când ați terminat de potrivit

caracteristicile, puteți verifica acuratețea răspunsurilor dumneavoastră. Caracteristicile care au fost

clasificate în mod corect se vor transforma în verde, în timp ce acelea care sunt incorecte se vor

transforma în roșu și vor pâlpâi . Nu puteți continua jocul până când toate caracteristicile nu au fost

potrivite în mod corect (de exemplu, toate s-au transformat în verde).

Mini-joc 3: scenarii calitative și cantitative

În acest mini-joc, vă va fi prezentată o serie de scenarii care oferă scurte descrieri de fond ale unui studiu

de cercetare. Sarcina ta este de a decide dacă fiecare scenariu sugerează că ar fi mai potrivită o

abordare calitativă sau cantitativă în tratarea scenariului descris.

Nivelul 2: Promovarea testului calitativ

La nivelul 2 al jocului calitativ veți experimenta unii dintre cei mai importanți pași pe care trebuie să îi

urmați în proiectarea unui studiu calitativ și efectuarea de analize calitative. Jocul începe cu o întrebare

specifică de cercetare și cu un scurt scenariu ce descrie contextul întrebării de cercetare. Nivelul 2 al

jocului se bazează pe o lucrare a lui Holsten et al (2012), care reprezintă un studiu calitativ de factori

care influențează alegerea copiilor în privința mâncării în mediul de acasă. Există două mini-jocuri la

nivelul 2:

Mini-joc 1: Planul de studiu

Mini-joc 2: Codificarea datelor calitative

Mini-joc 1: Planul de studiu

Selectarea metodei de colectare a datelor Primul aspect la care trebuie să vă gândiți în proiectarea unui

joc este metoda de colectare a datelor pe care le veți utiliza. Metodele de colectare a datelor cel mai

frecvent întâlnite în cercetarea calitativă sunt chestionare, interviuri, observare și focus grupuri, deși

metodele electronice cum ar fi sondajele online și wiki-urile, sunt de asemenea tot mai populare.

Metoda aleasă va depinde de întrebarea dumneavoastră de cercetare precum și de aspectele practice

legate de fezabilitate. De exemplu, dacă întrebarea de cercetare se referă la materiale foarte sensibile,

interviul individual ar fi de preferat, în timp ce sondajele sunt eficiente pentru colectarea rapida a unei

cantități însemnate de date. Toate metodele au avantaje și dezavantaje. Figura 2 prezintă o captură de

imagine care arată metodele posibile de colectare a datelor pe care un jucător le poate alege în joc.

Figura 2: opțiunile disponibile în selectarea unei metode adecvate pentru colectarea de date

Selectarea participanților - Unde? Următorul aspect la care trebuie să vă gândiți este locul unde veți

merge pentru a colecta datele. Acesta îi va determina pe cei pe care îi veți invita să participe la studiu.

De exemplu, în investigarea alegerilor alimentare si a obezității, ați dori doar să țineți cont de

percepțiile oamenilor obezi privind alegerea alimentelor pe care le mananca sau de asemenea să țineți

cont și de oamenii cu greutate normală?

Selectarea participanților - Cine și câți? Următorul aspect la care vi se va cere să vă gândiți este cât de

mulți participanți vor lua parte la studiul dumneavoastră și care ar fi aceștia exact.

Feedback la nivelul 2: În fiecare dintre cele trei activități de proiectare descrise mai sus, selectați dintre

un set de opțiuni posibile (așa cum este ilustrat în figura 2). După fiecare selecție, veți primi feedback cu

privire la modul adecvat de alegere a metodei și a participanților de către dumneavoastră. Dacă selectați

soluția optimă, feedback-ul pozitiv va fi furnizat și jocul va continua. Dacă selectați o soluție sub-optimă,

dar corectă, feedback-ul va indica de ce selectarea acestei opțiuni ar putea prezenta probleme, dar jocul

va continua. Dacă selectați o opțiune incorectă vi se va da feedback-ul despre problemele întâmpinate.

Jocul nu continuă și vi se va cere să selectați o altă opțiune.

Mini-joc 2: Codificarea datelor calitative

Codificarea datelor este o activitate cheie în analiza calitativă. Datele calitative cuprind de obicei,

declarații pe care oamenii le fac despre opiniile lor, percepțiile și experiențele despre subiectul în cauză.

În studiile calitative de bază, cum ar fi cele privind adoptarea unei abordări descriptive sau explorative,

declarațiile participanților sunt folosite doar pentru a ilustra opinii sau experiențe specifice. Abordări

calitative mai riguroase, cum ar fi analiza tematică, scopul de a extrage teme comune, mai cuprinzătoare

din date. Declarațiile pe care participanții la studiu le fac sunt citite, înțelesul lor este atent selectat iar

acestea sunt codificate în ceea ce privește teme mai cuprinzătoare sau categorii de nivel superior cărora

li se adresează.

Acesta este un tip de activitate de codificare pe care o veți efectua în acest mini - joc. Vă vor fi transmise

datele preluate dintr-un articol de revistă sub forma declarațiilor verbale ale participanților cu privire la

un anumit subiect ( în acest caz, preferințele alimentare ) și un număr de categorii tematice predefinite.

Scopul dumneavoastră este de a clasifica corect fiecare declarație în funcție de categoria

corespunzătoare nivelului tematic superior. Figura 3 prezintă un exemplu de element de date care

trebuie codificat în partea de jos a ecranului , împreună cu categoriile tematice de nivel superior (copil ,

părinte, produse alimentare și contextul de timp ) căruia trebuie să îi alocați fiecare element de date

din partea de sus a ecranului. Vă sunt date opt elemente de date de codificat și există opt categorii de

codificare diferite. Fiecare element poate fi codificat în mai multe categorii de nivel superior , dar atunci

când toate cele opt elemente sunt luate în considerare împreună, fiecare element are o codificare

optimă într-o categorie specifică . Elementele variază în dificultate , iar unele includ un element de

ambiguitate . Acest lucru reflectă dificultățile care pot apărea în codificarea calitativă a vieții reale . Aveți

posibilitatea să modificați codificarea pe măsură ce înaintați în exercițiu prin anularea alegerii inițiale și

selectând o nouă alegere . După ce ați codificat toate cele opt elemente de date , puteți verifica

acuratețea de codificare . Elementele codificate corect devin de culoare verde , în timp ce elementele

codificate incorect se colorează în roșu . Dacă ați codificat un element în, de exemplu, trei categorii

diferite de nivel superior, acesta va apărea ca fiind incorect , deoarece , deși elementul s-ar putea potrivi

în cadrul diferitelor categorii , există o codificare optimă pentru fiecare element . Acest lucru ar putea ,

desigur, să ducă la discuții în afara jocului, despre cum să se pot codifica elemente ambigue . Vă este

cerut să codificați corect toate elementele de date înainte de a putea avansa în joc. La încheierea

exercițiului de codificare, jucătorii primesc feedback-ul cu privire la rezultatele lor pentru toate

activitățile aferente nivelului 2 .

Figura 3: Screenshot indicând un element de date și categoriile de codificare pentru nivelul 2 al jocului

calitativ

Nivelul 3 : Confruntarea cu analiza calitativă

Nivelul 3 cuprinde aceleași două mini – jocuri de proiectare și codificare ca și nivelul 2 și urmează o

secvență de activități similare . Din nou, vă sunt prezentate o întrebare de cercetare și un scurt context

pentru un studiu și vi se cere să alegeți o metodă adecvată de colectare de date și o mostră

corespunzătoare din opțiunile oferite , precum și efectuarea unei codificări calitative. Cu toate acestea

nivelul 3 diferă de nivelul 2 prin faptul că există mai puțin suport în diferitele etape și nivelul 3 este mai

explorativ și mai aproape de experiența unui joc. De exemplu, mai degrabă decât să fie prezentate

alegeri cu privire la metoda, locul și participanții într-o anumită ordine, trebuie să alegeți dumneavoastră

ordinea în care doriți să le abordați pe acestea. Dacă alegeți să efectuați analiza datelor înainte să

specificați planul de studiu , veți fi informat că încă nu aveți date ! Nu veți primi feedback până când nu

finalizați planul de studiu și codificarea mini-jocurilor . În acest sens nivelul 3 reproduce procesul de a

trimite o lucrare la un jurnal ( sau realizarea unui proiect studențesc ) unde feedback-ul nu este oferit la

diferitele etape. Nivelul 3 al jocului se bazează pe o lucrare de McCabe et al ( 2007) , care este un studiu

calitativ al declarațiilor făcute de mame cu privire la dieta copiilor lor și obiceiurile privind exercițiile

fizice și aspectul care ar putea influența imaginea corporală a copiilor.

Jocul cantitativ CHERMUG

Introducere în jocul cantitativ

Jocul cantitativ reflectă abordarea experimental- tradițională de obicei asociată cu știința, uneori numită

abordare ipotetico-deductivă. Cercetătorul începe cu ceva despre care are puține cunoștințe și despre

care vrea să exploreze mai departe. Cercetatorii de cantitate au scopul de a colecta, organiza și rezuma

date numerice, să le utilizeze pentru a descrie sau a examina relațiile dintre variabile și pentru a stabili

relațiile cauză - efect între variabile.

Există multe chestiuni diferite, care trebuie să fie luate în considerare în realizarea unui studiu cantitativ,

dar, din moment ce atenția principală privind cercetarea cantitativă este asupra testării ipotezelor, jocul

cantitativ CHERMUG este centrat în jurul testării ipotezelor. În joc vă va fi prezentată o serie de exemple

fiecare concentrându-se pe o temă de cercetare diferită referitoare la obezitate, cum ar fi preferintele

alimentare, eficacitatea diverselor diete și imaginea corporală.

Figura 4: Un scenariu al unuia din exemplele cantitative

Secvența de activități în jocul cantitativ

Fiecare exemplu începe cu un scenariu scurt, care stabilește scena pentru studiul propus oferind o

rațiune pentru studiu și informații de bază, cum ar fi informații despre variabilele relevante și modul în

care acestea au fost măsurate și informații despre participanții la studiu (a se vedea figura 4).

Jocul te duce apoi printr-o succesiune funcţională care vă va ajuta în abordarea chestiunilor inter-

relaționare care trebuie luate în considerare în realizarea unui studiu cantitativ, cum ar fi

operaționalizarea variabilelor, formularea ipotezei, selectarea și interpretarea reprezentărilor grafice

adecvate ale datelor și testele statistice relevante. Aceste activități reflectă succesiunea de operațiuni

necesare în realizarea unui proiect de cercetare. Activitățile sunt întotdeauna prezentate în aceeași

ordine, cu mici variații în întrebarea pusă la fiecare etapă.

• Citiți scenariul : În primul rând , ar trebui să citiți scenariul ce descrie contextul pentru studiu.

Scenariul rămâne disponibil pentru a fi accesat în orice moment în timp ce faceți acel exemplu ,

făcând clic pe "ready " , astfel că jucătorii nu trebuie să se bazeze pe memorie .

• Identificarea variabilelor : Pe baza informațiilor prezentate în scenariul de studiu , identificați

variabilele cheie pentru studiu dintr-o serie de posibile opțiuni prezentate.

• Identificarea de variabile dependente și independente : Pentru exemplele t -test , veți identifica

în primul rând variabilele independente și apoi variabilele dependente , din nou dintr-o serie de

posibile opțiuni prezentate.

• Nivele de variabile : Pentru exemplele chi - pătrat, veți stabili nivelele fiecărei variabile dintr-o

serie de posibile opțiuni prezentate.

• Nivelul de măsurare ( a se vedea secțiunea de mai jos privind operaționalizarea și măsurarea

variabilelor ) : Veți decide ce nivel de măsurare este adecvat pentru fiecare variabilă. Pentru una din

variabile această decizie este pusă în aplicare printr- un joc de "spânzurătoarea" . Pentru cealaltă

variabilă acest lucru este implementat printr-un test grilă.

• Selectarea proiectului ( a se vedea mai jos secțiunea design ) : Trebuie să decideți dacă proiectul

propus în studiu este experimental sau corelational , printr- un test grilă.

• Formularea ipotezei nule ( a se vedea secțiunea de mai jos privind ipoteza nulă ) : În acest

exercițiu tip "drag and drop" va trebui să formulați ipoteza nulă pentru studiu prin selectarea a trei

propoziții separate pentru a construi o frază , cum ar fi ( Nu există nici o diferență ) ( între bărbați și

femei ) ( în privința alimentelor selectate ) .

• Identificarea setului corect de date neprelucrate : dintr-o variantă de două posibile seturi de date

trebuie să selectați setul de date care este cel mai potrivit pentru a testa ipoteza . Fiecare dintre

seturile de date conține un eșantion reprezentativ de 10 puncte de date .

• Identificarea rezumatelor corecte de date : Vi se cere să selectați care reprezentare tabelară sau

grafică este cea mai potrivită pentru rezumarea și reprezentarea datelor pentru acel exemplu .

• Interpretarea graficelor , tabelor și ieșire SPSS : În exemplele chi - pătrat , vă sunt prezentate un

tabel de contingență și nouă întrebări adevărat / fals cu privire la interpretarea acelui tabel de

contingență. În exemplele t -test , cele nouă întrebări tip " X și 0" sunt mai variate și se referă la

histograme , diagrame boxplot și ieșire SPSS .

• Identificarea / interpretarea corectă a testului statistic: În exemplele chi - pătrat, jucătorii

primesc o serie de exerciții de realizat în interpretarea ieșirii SPSS.

Planul studiului: metode corelaţionale şi experimentale

Dacă veţi alege un proiect cantitativ de cercetare veţi ȋntȃlni date numerice. In cercetarea cantitativă se

utilizează diferite planuri de studiu, în funcţie de întrebarea de cercetare ce se pune, dar există o

distincţie fundamentală între abordările corelaţionale şi cele experimentale. Metodele corelaţionale

examinează ceea ce se întâmplă în mod natural în lumea reală, fără a interfera cu aceasta, în timp ce în

planul experimental, unele aspecte ale lumii reale sunt prelucrate, efectul acestei prelucrări al unei alte

variabile fiind examinat.

Metodele corelaţionale şi experimentale au anumite similitudini: ambele au scopul de a aborda

proiectul de cercetare într-o manieră obiectivă; în cadrul ambelor metode se colectează date empirice;

ambele metode măsoară variabilele ce se studiază în cadrul proiectului şi ambele urmăresc să se asigure

că rezultatele pot fi reproduse. Totuși, există o diferență fundamentală între cele două abordări. Scopul

unui studiu corelational este acela de a examina relaţii (corelaţii) pre-existente între cele două variabile.

In cercetarea experimentală, cercetătorul nu doar examinează variabilele din cadrul studiului, ci le şi

prelucrează, pentru a obţine explicaţii asupra cauzei şi efectului. Variabila ce se prelucrează este numită

variabilă independentă (sau variabile), iar variabila dependentă este acea variabilă care se măsoară

pentru a evalua efectul acestei prelucrări.

Operaţionalizarea şi măsurarea variabilelor

Formularea şi testarea ipotezelor stau la baza metodologiei cantitative, însă există câteva chestiuni

care trebuie luate în calcul înainte de a ajunge la această etapă. Operaţionalizarea şi măsurarea

variabilelor este un aspect important al planului de studiu. Operaţionalizarea unei variabile înseamnă a

stabili cu exactitate ce este acea variabilă şi a decide cum o veţi cuantifica şi măsura, sau a găsi o

modalitate de a prelucra o variabilă.

Variabilele au diferite caracteristici şi pot fi clasificate în funcţie de modul în care acestea ar trebui să fie

evaluate ţinând cont de patru tipuri diferite de scări de măsurare: nominal, ordinal, de interval sau de

raport. Scările de măsurare sunt ierarhice, prin faptul că tipurile de date superioare din punct de vedere

ierarhic preiau proprietăţile tipurilor inferioare acestora. Cunoaşterea nivelelor de măsurare este o

cunoaştere statistică de esenţială ce stă la baza alegerilor ulterioare a reprezentărilor grafice adecvate şi

a testelor statistice.

Date nominale Cu datele nominale variabila ce se măsoară este alcătuită din diferite categorii sau

grupuri, şi din acest motiv datele nominale sunt numite şi date categoriale. Genul este o variabilă

categorială, întrucât oamenii sunt fie bărbaţi, fie femei. Această variabilă are două nivele, bărbat şi

femeie. Un alt exemplu de date nominale este reprezentat de răspunsul la întrebarea “Ai mâncat

ciocolată săptămâna trecută?”.

Răspunsul la această întrebare este de obicei da sau nu, iar acesta ar fi un nivel nominal de măsurare.

Răspunsurile: "da" sau "nu" sunt numite nivele ale variabilei. Datele nominale sunt de asemenea numite

categoriale pentru că variabila care se măsoară se clasifică în categorii distincte sau grupuri. Un exemplu

de variabilă nominală care are mai mult de două nivele este naționalitatea.

Date ordinale Asemenea datelor nominale, datele ordinale pot fi clasificate, însă au proprietatea

suplimentară de a avea o ordine şi o categorie implicită. Un exemplu ar putea fi poziţionarea a 10 atleţi

ce aleargă într-o cursă pe locurile întâi, doi, trei, patru, etc, unde în mod evident este mai bine să fii

primul decât cel de-al zecelea. Măsurările ordinale nu implică diferenţele în magnitudine între două

puncte de măsurare.

Scara Likert este un tip de măsurare folosit în mod frecvent în cercetare, unde părerile sunt măsurate pe

o scară de la 1 la 5 unde 1 înseamnă că o persoană este în totalitate de acord, iar 5 înseamnă că este în

total dezacord. Acesta este un exemplu de date de interval. Gândindu-ne din nou la modul în care

putem măsura gradul în care participanţilor le place ciocolata, le putem cere acestora să indice în ce

măsură sunt de acord cu afirmaţia: “Imi place să mănânc ciocolată.”. Pentru copii, părerile pot fi

măsurate utilizând scara grafică de mai jos.

Date de interval Datele de interval împrumută caracteristicile celorlalte două nivele de măsurare, având

însă şi proprietatea că diferenţele de valori pe scara măsurătorilor au înţeles şi constau ȋntr-o serie de

intervale egale. Un exemplu ar fi centimetrii pe o riglă. O scară de interval are şi un punct zero arbitrar.

Un exemplu în acest sens este temperatura.

Date de raport Ultima scară, scara de raport, este similară cu scara de interval, însă nu are şi un punct

zero arbitrar.

O altă modalitate de a măsura gradul în care participanţilor le place ciocolata ar fi să întrebăm: “Câtă

ciocolată ai mâncat săptamâna trecută?”Răspunsul poate cuprinde numărul de tablete de ciocolată pe

care le-aţi mâncat cu o săptămână în urmă (sau numărul de cubuleţe dacă v-a fost mai puţin foame!)

Acesta este un nivel de măsurare de raport. Măsurările de interval şi de raport sunt considerate în mod

frecvent complementare ca scări de măsurare.

Este important să realizaţi faptul că aceste tipuri diferite de măsurare vă vor duce la diferite tipuri

statistici descriptive şi inferenţiale. Intrebarea “Ai mâncat ciocolată săptămâna trecută?” vă duce la un

răspuns de tipul da sau nu şi la date nominale . Intrebarea prin care participanţilor li se cere să indice în

ce măsură sunt de acord cu afirmaţia: “Imi place să mănânc ciocolată.”, pe o scară Likert se oferă date

ordinale.

Prin întrebarea “ Câtă ciocolată ai mâncat săptamâna trecută?” veţi ajunge la o cantitate de ciocolată, şi

anume un număr de tablete, iar acesta este tipul de măsurare de raport. Dacă nu sunteţi obişnuiţi cu

conceptele de variabile nominale, ordinale, de interval şi de raport, este un moment bun pentru a afla

despre acestea. Folisiţi acest link pentru resurse externe

http://www.socialresearchmethods.net/kb/measlevl.php

Formularea ipotezei Formularea şi testarea unei ipoteze reprezintă fundamentul progresului cercetării cantitative.

Operaţionalizarea variabilelor şi alegerea planului de cercetare adecvat sunt foarte strâns legate de

formularea ipotezei. O ipoteză este exprimarea relaţiei dintre două variabile sau diferenţele între

rezultatele obţinute de la două grupuri. Putem considera că o ipoteză este compusă din trei părţi

separate de propoziţie. Prima parte stabileşte fie că “Nu există nici o relaţie” fie că „Nu există nici o

diferenţă”. Ipoteza este întotdeauna definită ca ipoteză NULĂ care stabileşte că nu există nici o relaţie

sau diferenţă. Următoarea parte de propoziţie descrie diferitele nivele de variabile independente, un

exemplu fiind „băieţi şi fete”. Partea finală a propoziţiei descrie variabila dependentă, de exemplu IMC.

In cadrul acestui exerciţiu de tip „drag and drop” trebuie să ,,construiţi” ipoteza nulă din aceste părţi

separate, cum ar fi ,,Nu este nici o diferenţă între IMC-ul băieţilor şi al fetelor”.

Dacă doriţi să aflaţi mai multe despre testarea ipotezelor nule, accesaţi următorul link:

http://www.alleydog.com/glossary/definition.php?term=Null%20Hypothesis

Recunoaşteri Dezvoltarea proiectului CHERMUG este sprijinită parţial de Comunitatea Europeană în cadrul

Programului de Învăţare Continuă, proiect nr. 519023-LLP-1-2011-1-UK-KA3-KA3MP. Acest document

nu reprezintă opinia Comunităţii Europene, iar Comunitatea Europeană nu este responsabilă pentru

utilizarea conţinutului acestuia.

Referinţe bibliografice Caballero, B. (2007). "Epidemia globală a obezității: Rezumat". Epidemiol Rev 29: 1–5.

Couchman, W. & Dawson, J. 1990. Asistență medicală și cercetare despre sănătate: Utilizarea și

Aplicațiile despre Cercetare pentru Asistenții Medicali și Alți Profesioniști ai Ingrijirii Sănătății. Scutari,

London.

Holsten, J. E., Deatrick, J. A., Kumanyika, S., Pinto-Martin, J., & Compher, & C. W. (2012). Procedee

privind preferințele copiilor în alimentație în mediul de acasă. Un studiu calitativ descriptiv. Appetite, 58,

64–73.

Morse, J. M., Field, P. A. (1996.) Cercetare în asistența medicală: Aplicarea abordărilor calitative.

Chapman and Hall, London.

McCabe, M. P., Ricciardelli, L. A., Stanford, J., Holt, K., Keegan, S., and Louise Miller, L. (2007). De unde

toată această presiune? Mesaje din partea Mamelor și Profesorilor Despre Imaginea Copiilor Preșcolari,

Dietă și Exercițiu. European Eating Disorders Review, 15, 221–230.