of 30/30
COLEGIUL CONSILIERILOR JURIDICI BACAU LUCRARE DE DEFINITIVAT IN PROFESIA DE CONSILIER JURIDIC MATERIA CIVILA TEMA PREZUMTIILE SI EXPERTIZA SESIUNEA I/2015 1

Materia Civila

  • View
    229

  • Download
    0

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Materia civila

Text of Materia Civila

COLEGIUL CONSILIERILOR JURIDICI BACAU

LUCRARE DE DEFINITIVAT IN PROFESIA

DE CONSILIER JURIDIC

MATERIA CIVILATEMA

PREZUMTIILE SI EXPERTIZASESIUNEA I/2015

N D R U M T O R T I T U L A RCONSILIER JURIDIC DEFINITIV CONSILIER JURIDIC STAGIAR

GHIGEA VASILE RUSU CTLIN VASILE

CUPRINS

4Capitolul 1 - Prezentare generala

51.1. Legea aplicabila mijloacelor de proba

51.2. Propunerea probelor. Rolul instanei

61.3. Admisibilitatea probelor

71.4. Convenii asupra probelor

71.5. Administrarea probelor

81.6. Cheltuielile necesare administrrii probelor

81.7. Aprecierea probelor

9Capitolul 2 - Prezumiile

92.1. Noiune

92.2. Prezumiile legale

102.3. Prezumiile judiciare

10Capitolul 3 - Expertiza

103.1. Definiia expertizei

103.2. Expertul

123.3. ncuviinarea expertizei

133.4. Numirea expertului

133.5. Recuzarea expertului

133.6. Cazuri de incompatibilitate absolut

143.7. Alte cazuri de incompatibilitate absolut

153.8. Abinerea

153.9. Recuzarea judectorului

153.10. Invocarea incompatibilitii absolute

153.11. Judectorii care pot fi recuzai

163.12. Cererea de recuzare. Condiii

163.13. Abinerea judectorului recuzat

163.14. Starea cauzei pn la soluionarea cererii

173.15. Compunerea completului de judecat

173.16. Procedura de soluionare a abinerii sau a recuzrii

173.17.Procedura de soluionare de ctre instana superioar

183.18. Ci de atac

183.20. Incompatibilitatea altor participani

183.21. Instiintarea si nlocuirea expertului

193.22. Ascultarea expertului

193.23. Efectuarea expertizei la fata locului

193.24. Raportul de expertiza

203.25. Lamurirea sau completarea raportului

203.26. Efectuarea unei noi expertize

203.27. Drepturi bneti ale expertului

213.28. Comisie rogatorie

22BIBLIOGRAFIE

DREPT CIVIL

TEMA PREZUMIILE SI EXPERTIZA

Capitolul 1 - Prezentare generalaIn actul de nfptuire a justitiei, instantele trebuie sa stabileasca sau sa constate adevarul, iar judecarea cauzelor civile trebuie sa se realizeze cu respectarea principiilor generale a dreptului, avand in vedere toate circumstanele acesteia si tinand seama de cerinele echitatii.In Administrarea actului de justitie, pentru a aplicarea corecta a legii este necesar ca judectorul afle adevarul, sens in care trebuie sa struie prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greeala, astfel incat sa stabileasca corect faptele si sa aplice corect legea, in scopul pronunrii unei hotarari temeinice si legale.In acest scop judectorul este in drept sa ceara prtilor explicaii, sa puna in dezbaterea lor orice mprejurri de fapt sau de drept, chiar daca nu sunt mentionate in cerere sau in intampinare si sa dispun administrarea probelor necesare sau pe care le considera necesare, precum si alte masuri prevzute de lege, chiar daca prile se mpotrivesc.Judectorul trebuie sa se pronune asupra a tot ceea ce sa cerut, sa tina seama de toate circumstanele cauzei, de principiile generale ale dreptului, de cerinele echitatii si de buna credina.Pentru realizarea actului de justitie, in vederea aflarii adevarului si a judecrii echitabile a cauzei, judectorul, pentru a putea pronuna hotarari temeinice si legale dispune administrarea oricror probe necesare cauzei si condiiile administrrii.Legea confer judectorului puterea de apreciere si cere ca acesta sa tina seama de toate circumstanele cauzei, de principiile generale ale dreptului, de cerinele echitatii si de buna credina.Avnd n vedere principiul general de drept potrivit cruia o norm juridic trebuie interpretat n sensul su pozitiv, generator de efecte juridice, modalitile juridice de interpretare a unei norme legale trebuie s aib n vedere nu numai litera, ci i spiritul legii, astfel nct rezultatul aplicrii practice a normei juridice s fie ct mai aproape de finalitatea urmrit de legiuitor, care nu poate fi prezumat ab initio c i exercit rolul de legiferare n sensul negrii att a drepturilor i libertilor fundamentale consacrate de Constituie, ct i a principiilor constituionale.Nici un judector nu poate refuza sa judece pe motiv ca legea nu prevede, este neclara sau incompleta, aspect ce echivaleaza cu denegarea de dreptate interzis de art 5 si 6 din cpc dar si de art 6 din Convenia Europeana a Drepturilor Omului.

1.1. Legea aplicabila mijloacelor de proba

Avnd in vedere apariia a numeroase modificri ale normelor procedurale civile, legea determina regimul juridic determinant conform art 26 cpc, astfel:1. Legea care guverneaza condiiile de admisibilitate si puterea doveditoare a probelor preconstituite si a prezumiilor legale este cea in vigoare la data producerii ori, dupa caz, a savarsirii faptelor juridice care fac obiectul probatiunii.

2. Administrarea probelor se face potrivit legii in vigoare la data administrrii lor.

Noul cod de procedura civila reglementeaz care sunt probele in procesul civil si procedurile de administrare, obiectul probei si a mijloacelor de proba.Conform art 250 cpc, dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin nscrisuri, martori, prezumii, mrturisirea uneia dintre parti, facuta din proprie initiativa sau obtinuta la interogatoriu, prin expertiza, prin mijloace materiale de proba, prin cercetarea la fata locului sau prin orice mijloace prevzute de lege.

Enumerarea probelor: Dovada cu nscrisuri,

nscrisul autentic,

nscrisul sub semntur privata,

nscrisurile pe suport informatic,

Duplicatele si copiile de pe nscrisurile autentice sau sub semntur privata,

Alte nscrisuri

Proba cu martori,

Prezumiile,

Expertiza,

Cercetarea la fata locului,

Mrturisirea,

Interogatoriul.Prezumiile si expertizele fac parte din sistemul probator, admisibilitatea admiterii lor fiind determinata de situatiile concrete a fiecrei cauze.

1.2. Propunerea probelor. Rolul instanei

In conformitate cu dispoziiile art 254 cpc sunt reglementate distinct condiiile in care se propun probele in instanta, astfel:(1) Probele se propun, sub sanciunea decderii, de ctre reclamant prin cererea de chemare n judecat, iar de ctre prt prin ntmpinare, dac legea nu dispune altfel. Ele pot fi propuse i oral, n cazurile anume prevzute de lege.

(2) Dovezile care nu au fost propuse n condiiile alin. (1) nu vor mai putea fi cerute i ncuviinate n cursul procesului, n afar de cazurile n care:1. necesitatea probei rezult din modificarea cererii;

2. nevoia administrrii probei reiese din cercetarea judectoreasc i partea nu o putea prevedea; 3. partea nvedereaz instanei c, din motive temeinic justificate, nu a putut propune n termen probele cerute;

4. administrarea probei nu duce la amnarea judecii;

5. exist acordul expres al tuturor prilor.

(3) n cazurile prevzute la alin. (2), partea advers are dreptul la proba contrar numai asupra aceluiai aspect pentru care s-a ncuviinat proba invocat.

(4) n cazul amnrii, pentru motivele prevzute la alin. (2), partea este obligat, sub sanciunea decderii din dreptul de a administra proba ncuviinat:a) s depun lista martorilor n termen de 5 zile de la ncuviinarea probei, cnd se cere proba cu martori;

b) s depun copii certificate de pe nscrisurile invocate cu cel puin 5 zile nainte de termenul fixat pentru judecat, dac s-a ncuviinat proba cu nscrisuri;

c) s depun interogatoriul n termen de 5 zile de la ncuviinarea acestei probe, n cazurile n care interogatoriul trebuie comunicat, potrivit legii;

d) s depun dovada plii cheltuielilor necesare efecturii expertizei, n termen de 5 zile de la numirea expertului sau n termenul stabilit de instan potrivit dispoziiilor art. 331 alin. (2), dac s-a ncuviinat proba expertizei.

(5) Dac probele propuse nu sunt ndestultoare pentru lmurirea n ntregime a procesului, instana va dispune ca prile s completeze probele. De asemenea, judectorul poate, din oficiu, s pun n discuia prilor necesitatea administrrii altor probe, pe care le poate ordona chiar dac prile se mpotrivesc.

(6) Cu toate acestea, prile nu pot invoca n cile de atac omisiunea instanei de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus i administrat n condiiile legii.

1.3. Admisibilitatea probelor

Articolul 255 cpc reglementeaz condiiile de admisibilitate, astfel:(1) Probele trebuie s fie admisibile potrivit legii i s duc la soluionarea procesului.

(2) Dac un anumit fapt este de notorietate public ori necontestat, instana va putea decide, innd seama de circumstanele cauzei, c nu mai este necesar dovedirea lui.

(3) Uzanele, regulile deontologice i practicile statornicite ntre pri trebuie probate, n condiiile legii, de ctre cel care le invoc. Regulamentele i reglementrile locale trebuie dovedite de ctre cel care le invoc numai la cererea instanei.

(4) La cererea instanei, autoritile competente sunt obligate s i comunice, ntermenul stabilit, toate informaiile, nscrisurile ori reglementrile solicitate.

1.4. Convenii asupra probelor

Conveniile asupra admisibilitii, obiectului sau sarcinii probelor sunt valabile, cu excepia celor care privesc drepturi de care prile nu pot dispune, a celor care fac imposibil ori dificil dovada actelor sau faptelor juridice ori, dup caz, contravin ordinii publice sau bunelor moravuri.Aceste condiii sunt reglementate de art 256 cpc. Orice persoana fizica sau juridica trebuie sa-si exercite drepturile si sa isi execute obligaiile civile cu buna credina, in acord cu ordinea publica si bunele moravuri. Buna credina se prezuma pana la proba contrarie conform art 581, 586, 937, 938,1300 cc.Drepturile procesuale trebuie exercitate cu buna credina, potrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute de lege si fara a se incalca drepturile procesuale ale altei parti (art 12 alin 1 cpc).

1.5. Administrarea probelor

Art. 260 cpc reglementeaz condiiile administrrii probelor in procesul civil:(1) Administrarea probelor se va face n ordinea stabilit de instan.

(2) Probele se vor administra, cnd este posibil, chiar n edina n care au fost ncuviinate. Pentru administrarea celorlalte probe se va fixa termen, lundu-se totodat msurile ce se impun pentru prezentarea martorilor, efectuarea expertizelor, aducerea nscrisurilor i a oricror alte mijloace de prob.

(3) Probele vor fi administrate nainte de nceperea dezbaterilor asupra fondului, dac legea nu prevede altfel.

(4) Dovada i dovada contrar vor fi administrate, atunci cnd este posibil, n aceeai edin.

(5) Dac s-a dispus o cercetare la faa locului, aceasta se va efectua, cnd este cazul, mai nainte de administrarea celorlalte probe.

(6) Cnd proba cu martori a fost ncuviinat n condiiile prevzute la art. 254 alin. (2) cpc, dovada contrar va fi cerut, sub sanciunea decderii, n aceeai edin, dac amndou prile sunt de fa.

(7) Partea care a lipsit la ncuviinarea dovezii este obligat s cear proba contrar la edina urmtoare, iar n caz de mpiedicare, la primul termen cnd se nfieaz.

1.6. Cheltuielile necesare administrrii probelor

Cheltuielile necesare administrrii probelor in instanta sunt reglementate de art 262 cpc. Totodata sunt aplicabile si principiile reglementate de OG 2/2000 si legea 208/2010 privind organizarea activitatii de expertiza judiciara.

(1) Cnd administrarea probei ncuviinate necesit cheltuieli, instana va pune n vedere prii care a cerut-o s depun la gref, de ndat sau n termenul fixat de instan, dovada achitrii sumei stabilite pentru acoperirea lor.

(2) n cazurile n care proba a fost dispus din oficiu sau la cererea procurorului n procesul pornit de acesta n condiiile prevzute la art. 92 alin. (1), instana va stabili, prin ncheiere, cheltuielile de administrare a probei i partea care trebuie s le plteasc, putndu-le pune i n sarcina ambelor pri.

(3) Nedepunerea sumei prevzute la alin. (1) n termenul fixat atrage decderea prii din dreptul de a administra dovada ncuviinat n faa acelei instane.

(4) Depunerea sumei prevzute la alin. (1) se va putea ns face i dup mplinirea termenului, dac prin aceasta nu se amn judecata.

(5) Dispoziiile alin. (l)-(4) se aplic i n cazul n care administrarea probei se face prin comisie rogatorie.

Comisia rogatorie se face prin disjungeri din dosarul instantei care se comunica altei instante competente material si egale in grad, aflata in alta localitate din tara, pe baza ncheierii de edina, atunci cand interesele justitiei o cer. In principal cand sunt imobile, terenuri ori alte bunuri aflate in alte judee dect judeul in care are loc procesul, soluia investirii altei instante prin comisiei rogatorii este utila si eficienta, iar dupa soluionarea situatiei de ctre comisia rogatorie proba este administrata in continuare in cauza dedusa judecaii.

1.7. Aprecierea probelor

Cea mai importanta activitate pentru aflarea adevarului in cauza este determinata aprecierea probelor conform normelor tehnice si juridice prevzute de art 264 cpc;

(1) Instana va examina probele administrate, pe fiecare n parte i pe toate n ansamblul lor.

(2) n vederea stabilirii existenei sau inexistenei faptelor pentru a cror dovedire probele au fost ncuviinate, judectorul le apreciaz n mod liber, potrivit convingerii sale, n afar de cazul cnd legea stabilete puterea lor doveditoare.

Avnd n vedere principiul general de drept potrivit cruia o norm juridic trebuie interpretat n sensul su pozitiv, generator de efecte juridice, modalitile juridice de interpretare a unei norme legale trebuie s aib n vedere nu numai litera, ci i spiritul legii, astfel nct rezultatul aplicrii practice a normei juridice s fie ct mai aproape de finalitatea urmrit de legiuitor, care nu poate fi prezumat ab initio c i exercit rolul de legiferare n sensul negrii att a drepturilor i libertilor fundamentale consacrate de Constituie, ct i a principiilor constituionale.

Capitolul 2 - PrezumiileSunt reglementate de Subsectiunea 34: A 4. Cpc.Prezumia este o prere ntemeiat pe aparene, pe ipoteze, pe deducii; presupunere, supoziie.Mai este neleasa si ca o concluzie tras de lege sau de organul de jurisdicie asupra existenei unui fapt necunoscut i care nu poate f dovedit direct, prin confirmarea unui fapt cunoscut, vecin i conex.

2.1. Noiune

Art 327 cpc definete prezumiile ca fiind consecinele pe care legea sau judectorul le trage dintr-un fapt cunoscut spre a stabili un fapt necunoscut.

Prezumiile sunt legale si judiciare

2.2. Prezumiile legale

Art 328 cpc definete prezumia legala(1) Prezumia legala scuteste de dovada pe acela in folosul caruia este stabilita in tot ceea ce privete faptele considerate de lege ca fiind dovedite. Cu toate acestea, partea careia ii profita prezumia trebuie sa dovedeasca faptul cunoscut, vecin si conex, pe care se intemeiaza aceasta.

(2) Prezumia legala poate fi inlaturata prin proba contrara, daca legea nu dispune altfel.

2.3. Prezumiile judiciare

Art 329 cpc reglementeaz prezumiile judiciareIn cazul prezumiilor lasate la luminile si intelepciunea judectorului, acesta se poate ntemeia pe ele numai daca au greutate si puterea de a nate probabilitatea faptului pretins; ele, insa, pot fi primite numai in cazurile in care legea admite dovada cu martori.

In acest sens sunt apreciate principiile prevzute la art 311-326 cpc

Capitolul 3 - ExpertizaExpertiza este reglementata de subsectiunea 35: A 5 din noul cod de procedura civila.3.1. Definiia expertizeiConform Dicionarului Explicativ al Limbii Romane expertiza reprezint o cercetare cu caracter stiintific facuta de unul sau mai muli experi, la cererea instantei sau a prtilor dintr-un dosar, aflat la o instanta, la cererea unui organ de jurisdicie sau urmrire penala, asupra unei situatii, probleme, etc., a crei lmurire intereseaza soluionarea cauzei.Raportul ntocmit de un expert asupra cercetrii fcute se numete Raport

de expertiza judiciara sau extrajudiciara, dupa felul in care este ceruta sau dispusa expertiza, expertiza dispusa de instante sau de organele judiciare fiind expertiza judiciara, iar expertizele solicitate de parti persoane fizice sau persoane juridice, in context individual, sau care servesc altor nevoi dect cele ale instantelor ori organelor judiciare sunt expertize extrajudiciare.

3.2. ExpertulEste o persoana fizica sau juridica care are o specializare atestata si poseda cunostinte temeinice intr-un anumit domeniu, care activeaza cel puin in unul din corpurile profesionale specifice domeniului de expertizare.Activitatea de expertizare este reglementata de Ordonana Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activitatii de expertiza tehnica judiciara si extrajudiciara, publicata in Monitorul Oficia! al Romniei, Partea I, nr. 26 din 25 ianuarie 2000, aprobata prin Legea nr. 156/2002, si este modificata prin legea 208/2010 pentru modificarea si completarea OG 2/2000 privind organizarea activitatii de expertiza tehnica judiciara si extrajudiciara, publicat in Monitorul oficial nr 784/24.11.2010.Conform art 9 din OG 2/2000, pentru atribuirea calitatii de expert judiciar a experilor si specialitilor care efectueaza expertize tehnice judiciare, examenul, interviul si testarea profesionala se organizeaza de ctre Ministerul Justitiei si se desfasoara potrivit regulamentului aprobat prin ordin al Ministrului justitiei. Calitatea de expert tehnic judiciar si specializarea acestuia se dovedesc cu autorizatia de expert tehnic judiciar, eliberata de Biroul central pentru expertise judiciare din Ministerul Justitiei.In cadrul fiecrui jude si in mun. Bucureti, pe langa fiecare tribunal exista un Birou local de expertize, care tine evidenta tuturor experilor autorizati, activi si suspendai, (incompatibili) pentru toate domeniile, si care sunt la dispoziia instantelor, a prtilor si a organelor judiciare.Suspendarea, respectiv ncetarea suspendrii calitatii de expert tehnic judiciar, se poate dispune de ctre Biroul central pentru expertize judiciare, la cererea motivata a expertului sau din oficiu, motivat.Instanta sau organul indreptatit sa dispun efectuarea expertizei judiciare numete expertul sau, dupa caz, specialistul, indica in scris, prin ncheiere sau prin ordonana, obiectul expertizei si ntrebrile la care trebuie sa rspund acesta, stabileste data depunerii raportului de expertiza, fixeaza onorariul provizoriu, avansul pentru cheltuielile de deplasare, atunci cand este cazul, si comunica biroului local pentru expertize tehnice judiciare numele persoanei desemnate sa efectueze expertiza.La termenul la care a avut loc numirea expertului, organul cu atributii jurisdictionale care a dispus efectuarea expertizei instiinteaza partea despre suma ce trebuie avansata pentru expertiza dispusa in contul biroului local pentru expertize tehnice judiciare si ii pune in vedere sa plateasca aceasta suma in termen de 5 zile de la instiintare.Adresa privind numirea expertului se comunica biroului local pentru expertise tehnice judiciare si expertului tehnic judiciar, dupa efectuarea plaii in condiiile alin de mai sus , si cuprinde urmatoarele:

a) denumirea si datele de contact ale organului cu atributii jurisdictionale care a dispus numirea;

b) numrul si obiectul dosarului in care a fost dispusa efectuarea expertizei tehnice judiciare;

c) numele sau, dupa caz, denumirea prtilor din dosar si datele de contact ale acestora: domiciliul sau, dupa caz, sediul acestora, precum si numrul de telefon, numrul de fax si adresa de e-mail, daca acestea sunt cunoscute;

d) numrul si data ncheierii sau ordonanei prin care a fost numit expertul;

e) obiectivele expertizei tehnice judiciare dispuse la care trebuie sa rspund expertul;

f) termenul stabilit pentru depunerea raportului de expertiza;

g) suma stabilita cu titlu de onorariu provizoriu;

h) suma stabilita cu titlu de cheltuieli provizorii;

i) meniunea ca sumele provizorii, stabilite cu titlu de onorariu provizoriu si cheltuieli provizorii, au fost pltite in contul biroului local pentru expertize tehnice judiciare.

Plata sumei provizorii ctre expertul tehnic judiciar numit se va efectua prin intermediul biroului local pentru expertize tehnice judiciare, dupa depunerea raportului de expertiza la organul cu atributii jurisdictionale care a dispus efectuarea expertizei.Partea interesata are dreptul sa solicite ca pe langa expertul tehnic judiciar numit sa mai participe la efectuarea expertizei, pe cheltuiala acesteia, si un expert tehnic judiciar sau un specialist, nominalizat de aceasta si incuviintat de instanta sau de organul judiciar care a dispus efectuarea expertizei, in calitate de expert parte sau consilier al prtii, cu condiia ca persoana propusa sa fie abilitata legal si profesional domeniului expertizat.Expertul tehnic judiciar sau specialistul nominalizat de parte in condiiile de mai sus trebuie sa detina aceeai specializare cu cea a expertului tehnic judiciar numit de organul judiciar pentru efectuarea expertizei.Daca acest lucru nu este posibil, se va avea in vedere ca specializarea expertului tehnic judiciar care participa la efectuarea expertizei in calitate de consilier al prtii sa fie nrudita cu cea a expertului tehnic judiciar numit si sa apartina aceluiai domeniu.Onorariul expertului tehnic judiciar sau al specialistului care participa la efectuarea expertizei in condiiile de mai sus este stabilit de parte si de expert, de comun acord, in temeiul raporturilor contractuale dintre acetia, si este piatit acestuia de ctre partea care l-a nominalizat.Un exemplar original al documentului care face dovada relaiilor contractual "dintre parte si expertul tehnic judiciar sau specialistul care participa la efectuarea expertizei in condiiile prevzute mai sus, precum si a sumelor datorate acestuia va fi depus la dosarul cauzei cu cel puin 5 zile inainte de termenul stabilit pentru depunerea raportului de ctre expertul tehnic judiciar sau specialistul numit.3.3. ncuviinarea expertizei

Art. 330 cod de procedura civila stabileste dispoziiile aplicabile in acest sens(1) Cand, pentru lamurirea unor mprejurri de fapt, instanta considera necesar sa cunoasca parerea unor specialisti, va numi, la cererea prtilor ori din oficiu, unul sau 3 experi. Termenul va fi stabilit astfel incat depunerea raportului de expertiza la instanta sa aiba loc conform dispoziiilor art. 336.

(2) Cand este necesar, instanta va solicita efectuarea expertizei unui laborator sau unui institut de specialitate.

(3) In domeniile strict specializate, in care nu exista experi autorizati, din oficiu sau la cererea oricareia dintre parti, judectorul poate solicita punctul de vedere al uneia sau mai multor personalitati ori specialisti din domeniul respectiv.

(4) Dispoziiile referitoare la expertiza, cu excepia celor privind aducerea cu mandat, sancionarea cu amenda judiciara si obligarea la plata de despgubiri, sunt aplicabile in mod corespunztor in cazurile prevzute la alin. (2) si (3).

(5) La efectuarea expertizei in condiiile prevzute la alin. (1) si (2) pot participa experi alei de parti si ncuviinai de instanta, avand calitatea de consilieri ai prtilor, daca prin lege nu se dispune altfel. In acest caz, ei pot sa dea relaii, sa formuleze ntrebri si observaii si, daca este cazul, sa intocmeasca un raport separat cu privire la obiectivele expertizei.

3.4. Numirea expertului

Art331 cpc precizeaza condiiile denumire a experilor(1) Daca prile nu se invoiesc asupra numirii experilor, ei se vor numi de ctre instanta, prin tragere la sorti, de pe lista ntocmit si comunicata de ctre biroul local de expertiza, cuprinznd persoanele nscrise in evidenta sa si autorizate, potrivit legii, sa efectueze expertize judiciare.

(2) ncheierea de numire a expertului va stabili obiectivele asupra carora acesta urmeaza sa se pronune, termenul in care trebuie sa efectueze expertiza, onorariul provizoriu al expertului si, daca este cazul, avansul pentru cheltuielile de deplasare. In acest scop, instanta poate fixa o audiere in camera de consiliu, in cadrul careia va solicita expertului sa estimeze costul lucrrii ce urmeaza a fi efectuata, cat si termenul necesar efecturii expertizei. Tot astfel, instanta poate fixa un termen scurt pentru cand va solicita expertului sa estimeze in scris costul lucrrii ce urmeaza a fi efectuata, cat si termenul necesar efecturii expertizei. Poziia prtilor va fi consemnata in ncheiere . In funcie de poziia expertului si a prtilor, instanta va fixa termenul de depunere a raportului de expertiza si condiiile de plata a costurilor necesare efecturii expertizei.

(3) Dovada plaii onorariului se depune la grefa instantei de partea care a fost obligata prin ncheiere, in termen de 5 zile de la numire sau in termenul stabilit de instanta potrivit alin. (2). Onorariul poate fi majorat, in condiiile prevzute la art. 339 alin. (2).

3.5. Recuzarea expertului

Art 332 cpc reglementeaz condiiile in care unul sau mai muli experi sunt incompatibili, motiv pentru care raportul de expertiza poate fi apreciat ca subiectiv si lovit de nulitate, astfel:(1) Experii pot fi recuzai pentru aceleai motive ca si judectorii.

(2) Recuzarea trebuie sa fie ceruta in termen de 5 zile de la numirea expertului, daca motivul ei exista la aceasta data; in celelalte cazuri termenul va curge de la data cand s-a ivit motivul de recuzare.

(3) Recuzrile se judeca cu citarea prtilor si a expertului.

In titlul II- Participanii la procesul civil, art 41-54 cpc sunt stabilite incompatibilitatile si modalitatile procesuale de soluionare a incompatibilitatilor, aplicabile si expertului, astfel;

3.6. Cazuri de incompatibilitate absolut

Sunt reglementate de art 41 cpc, urmatoarele situatii:(1) Judectorul care a pronunat o ncheiere interlocutorie sau o hotrre prin care s-a soluionat cauza nu poate judeca aceeai pricin n apel, recurs, contestaie n anulare sau revizuire i nici dup trimiterea spre rejudecare.

(2) De asemenea, nu poate lua parte la judecat cel care a fost martor, expert, arbitru, procuror, avocat, asistent judiciar, magistrat-asistent sau mediator n aceeai cauz.

3.7. Alte cazuri de incompatibilitate absolut

Conform art 42 cpc sunt reglementate alte 13 cazuri de incompatibilitate absoluta, asfel:(1) Judectorul este, de asemenea, incompatibil de a judeca n urmtoarele situaii:

1. cnd i-a exprimat anterior prerea cu privire la soluie n cauza pe care a fost desemnat s o judece. Punerea n discuia prilor, din oficiu, a unor chestiuni de fapt sau de drept, potrivit art. 14 alin. (4) i (5), nu l face pe judector incompatibil;

2. cnd exist mprejurri care fac justificat temerea c el, soul su, ascendenii ori descendenii lor sau afinii lor, dup caz, au un interes n legtur cu pricina care se judec;

3. cnd este so, rud sau afin pn la gradul al patrulea inclusiv cu avocatul ori reprezentantul unei pri sau dac este cstorit cu fratele ori cu sora soului uneia dintre aceste persoane;

4. cnd soul sau fostul su so este rud ori afin pn la gradul al patrulea inclusive cu vreuna dintre pri;

5. dac el, soul sau rudele lor pn la gradul al patrulea inclusiv ori afinii lor, dup caz, sunt pri ntr-un proces care se judec la instana la care una dintre pri este judector;

6. dac ntre el, soul su ori rudele lor pn la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor, dup caz, i una dintre pri a existat un proces penal cu cel mult 5 ani nainte de a fi desemnat s judece pricina. n cazul plngerilor penale formulate de pri n cursul procesului, judectorul devine incompatibil numai n situaia punerii n micare a aciunii penale mpotriva sa;

7. dac este tutore sau curator al uneia dintre pri;

8. dac el, soul su, ascendenii ori descendenii lor au primit daruri sau promisiuni de daruri ori alte avantaje de la una dintre pri;

9. dac el, soul su ori una dintre rudele lor pn la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor, dup caz, se afl n relaii de dumnie cu una dintre pri, soul ori rudele acesteia pn la gradul al patrulea inclusiv;

10. dac, atunci cnd este nvestit cu soluionarea unei ci de atac, soul sau o rud a sa pn la gradul al patrulea inclusiv a participat, ca judector sau procuror, la judecarea aceleiai pricini naintea altei instane;

11. dac este so sau rud pn la gradul al patrulea inclusiv sau afin, dup caz, cu un alt membru al completului de judecat;

12. dac soul, o rud ori un afin al su pn la gradul al patrulea inclusiv a reprezentat sau asistat partea n aceeai pricin naintea altei instane;

13. atunci cnd exist alte elemente care nasc n mod ntemeiat ndoieli cu privire la imparialitatea sa.

(2) Dispoziiile alin. (1) privitoare la so se aplic i n cazul concubinilor.

3.8. Abinerea

Codul de procedura civila prevede in dispoziiile art 43 modalitatea in care un judector aflat intr-o stare de incompatibilitate poate sa se retraga de la judecata cauzei, asigurand astfel ca judecata sa se faca echitabil, cu imparialitate de ctre alti judectori independeni si impariali

(1) nainte de primul termen de judecat grefierul de edin va verifica, pe baza dosarului cauzei, dac judectorul acesteia se afl n vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevzute la art. 41 i, cnd este cazul, va ntocmi un referat corespunztor.

(2) Judectorul care tie c exist un motiv de incompatibilitate n privina sa este obligat s se abin de la judecarea pricinii.

(3) Declaraia de abinere se face n scris de ndat ce judectorul a cunoscut existena cazului de incompatibilitate sau verbal n edin, fiind consemnat n ncheiere

3.9. Recuzarea judectorului

Conform art 44 cpc,

(1) Judectorul aflat ntr-o situaie de incompatibilitate poate fi recuzat de oricare dintre pri nainte de nceperea oricrei dezbateri.

(2) Cnd motivele de incompatibilitate s-au ivit ori au fost cunoscute de parte doar dup nceperea dezbaterilor, aceasta trebuie s solicite recuzarea de ndat ce acestea i sunt cunoscute.Din punct de vedere a identificrii motivelor de incompatibilitate a judectorului exista o mare greutate in identificarea acestora astfel incat partea sa le poata proba, insa de multe ori comportamentul si conduita avuta in edinele de judecata ori in alte situatii in care apare in dosar se circumscriu in situatia prevzut de art 42, alin 1 punctul 13 cpc.Mai sunt accesibile declaraiile de avere, declaraiile de interese ori cele de incompatibilitate care se regsesc pe saiturile CSM, ori pe portalurile instantelor.

3.10. Invocarea incompatibilitii absolute

Este reglementata de art 45 cpc, astfel; n cazurile prevzute la art. 41, judectorul nu poate participa la judecat, chiar dac nu s-a abinut ori nu a fost recuzat. Neregularitatea poate fi invocat n orice stare a pricinii.

3.11. Judectorii care pot fi recuzai

Art 46 cpc precizeaza ca pot fi recuzai numai judectorii care fac parte din completul de judecat cruia pricina i-a fost repartizat pentru soluionare. In acest sens daca exista judectori sau alte persoane incompatibile care nu sunt titulari in dosar nu putem invoca incompatibilitatea, grija aparatorilor fiind aceea de a descoperi daca se face trafic de influenta sau sunt mprejurri care pot influenta judecata impariala a cauzei.

3.12. Cererea de recuzare. Condiii

Art 47 cpc definete condiiile in care se face cerea de recuzare.

(1) Cererea de recuzare se poate face verbal n edin sau n scris pentru fiecare judector n parte, artndu-se cazul de incompatibilitate i probele de care partea nelege s se foloseasc.

(2) Este inadmisibil cererea n care se invoc alte motive dect cele prevzute la art. 41 i 42.

(3)Sunt, de asemenea, inadmisibile cererea de recuzare privitoare la ali judectori dect cei prevzui la art. 46, precum i cererea ndreptat mpotriva aceluiai judector pentru acelai motiv de incompatibilitate.

(3) Nerespectarea condiiilor prezentului articol atrage inadmisibilitatea cererii de recuzare. n acest caz, inadmisibilitatea se constat chiar de completul n faa cruia s-a formulat cererea de recuzare, cu participarea judectorului recuzat.

Este important ca cererile de recuzare sa fie ntemeiate deoarece exista riscul de a fi aplicate amenzi judiciare de la 100 la 1000 lei, in conformitate cu art 187 alin 1 punctul b) cpc.

3.13. Abinerea judectorului recuzat

Existenta unei stri de incompatibilitate permite judectorului sau altei persoane ce trebuie sa fie compatibila sa se abtina de la participarea sa in orice fel in cauza respectiva, avand la dispoziie prevederile art 48 cpc.

(1) Judectorul mpotriva cruia este formulat o cerere de recuzare poate declara c se abine.

(2) Declaraia de abinere se soluioneaz cu prioritate.

(3) n caz de admitere a declaraiei de abinere, cererea de recuzare, indiferent de motivul acesteia, va fi respins, prin aceeai ncheiere, ca rmas fr obiect.

(4) n cazul n care declaraia de abinere se respinge, prin aceeai ncheiere instana se va pronuna i asupra cererii de recuzare.

3.14. Starea cauzei pn la soluionarea cererii

Art 49 cpc stabileste procedura aplicabila in astfel de situatii:(1) Pn la soluionarea declaraiei de abinere nu se va face niciun act de procedur n cauz.

(2) Formularea unei cereri de recuzare nu determin suspendarea judecii. Cu toate acestea, pronunarea soluiei n cauz nu poate avea loc dect dup soluionarea cererii de recuzare.

3.15. Compunerea completului de judecat

Art 50 cpc reglementeaz compunerea completului de judecata care trebuie sa soluioneze cererile de abinere sau recuzare, ori a stabilirii oricrei stri de incompatibilitate a participanilor la procesul civil.

(1) Abinerea sau recuzarea se soluioneaz de un alt complet al instanei respective, n compunerea cruia nu poate intra judectorul recuzat sau care a declarat c se abine. Dispoziiile art. 47 alin. (4) rmn aplicabile.

(2) Cnd, din pricina abinerii sau recuzrii, nu se poate alctui completul de judecat, cererea se judec de instana ierarhic superioar.

Judecata la instanta ierarhic superioara nu reprezint cale de atac.

3.16. Procedura de soluionare a abinerii sau a recuzrii

Este reglementata de art 51 cpc, astfel:(1) Instana hotrte de ndat, n camera de consiliu, fr prezena prilor i ascultndu-l pe judectorul recuzat sau care a declarat c se abine, numai dac apreciaz c este necesar. n aceleai condiii, instana va putea asculta i prile.

(2) n cazul n care la acelai termen s-au formulat cereri de recuzare i de abinere pentru motive diferite, acestea vor fi judecate mpreun.

(3) Nu se admite interogatoriul ca mijloc de dovad a motivelor de recuzare.

(4) n cazul admiterii abinerii sau recuzrii ntemeiate pe dispoziiile art. 42 alin. (1) pct. 11, instana va stabili care dintre judectori nu va lua parte la judecarea pricinii.

(5) Abinerea sau recuzarea se soluioneaz printr-o ncheiere care se pronun n edin public.

(6) Dac abinerea sau, dup caz, recuzarea a fost admis, judectorul se va retrage de la judecarea pricinii. n acest caz, ncheierea va arta n ce msur actele ndeplinite de judector urmeaz s fie pstrate.3.17.Procedura de soluionare de ctre instana superioar

Aceasta situatie speciala determina in caz de admitere si trimiterea judecrii cauzei la o alta instanta egala in grad, fara ca masura sa aiba caracterul unei strmutri si este reglementata de art 52 cpc.

(1) Instana superioar nvestit cu judecarea abinerii sau recuzrii n situaia prevzut la art. 50 alin. (2) va dispune, n caz de admitere a cererii, trimiterea pricinii la o alt instan de acelai grad din circumscripia sa.

(2) Dac cererea este respins, pricina se napoiaz instanei inferioare.

3.18. Ci de atac

Procedurile sunt prevzute de art 53 cpc.

(1) ncheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacat numai de pri, odat cu hotrrea prin care s-a soluionat cauza. Cnd aceast din urm hotrre este definitiv, ncheierea va putea fi atacat cu recurs, la instana ierarhic superioar, n termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotrri.

(2) ncheierea prin care s-a ncuviinat sau s-a respins abinerea, cea prin care s-a ncuviinat recuzarea, precum i ncheierea prin care s-a respins recuzarea n cazul prevzut la art. 48 alin. (3) nu sunt supuse niciunei ci de atac.

(3) n cazul prevzut la alin. (1), dac instana de apel constat c recuzarea a fost n mod greit respins, reface toate actele de procedur i, dac apreciaz c este necesar, dovezile administrate la prima instan. Cnd instana de recurs constat c recuzarea a fost greit respins, ea va casa hotrrea, dispunnd trimiterea cauzei spre rejudecare la instana de apel sau, atunci cnd calea de atac a apelului este suprimat, la prima instan.

3.20. Incompatibilitatea altor participani

Nu toate persoanele sunt nominalizate in acest capitol, dar totalitatea normelor procedurale sunt aplicate si experilor prin norma de trimitere prevzut in art 322 cpc, aspect reglementat de art 54 cpc.Dispoziiile prezentului capitol se aplic n mod corespunztor i procurorilor, magistrailor-asisteni, asistenilor judiciari i grefierilor.

3.21. Instiintarea si nlocuirea expertului

In orice situatie in care expertul desemnat este incompatibil el este instiintat despre acest lucru si nlocuit, in condiiile art 333 cpc.

(1) Dispoziiile privitoare la citare, aducerea cu mandat si sancionarea martorilor care lipsesc sunt deopotriv aplicabile experilor.

(2) Daca expertul nu se infatiseaza, instanta poate dispune nlocuirea lui.

Experii pot fi sancionai cu amenzi judiciare in condiiile art 187 cpc, pentru meninerea in stare de incompatibilitate, pentru taraganarea judecaii cauzei, pentru neindeplinirea ntocmai a normelor de procedura si de citare, refuzul de a primi lucrarea sau nedepunerea lucrrii la termenul fixat ori refuzul dea da lmuririle cerute.3.22. Ascultarea expertului

Sunt situatuatii in care instanta are nevoie de lmuriri suplimentare de la expertul demnat, sens in care acesta este obligat sa se prezinte in instant pentru a fi ascultat si a-si exprima opiniile cu privire la ntrebrile judectorilor, procurorilor sau prtilor.

Art 334 cpc, prevede ca daca experii pot sa-si exprime de indata opinia, acetia vor fi ascultati chiar in edina, iar parerea lor se va consemna intr-un proces-verbal, dispoziiile art. 323 aplicandu-se in mod corespunztor.

3.23. Efectuarea expertizei la fata locului

Atunci cand obiectul expertizei privete un bun mobil sau imobil, expertiza trebuie facuta la fata locului, sens in care trebuiesc respectate toate documentrile necesare, toate procedurile legale de citare si convocare, toate vizualizrile si inspeciile necesare, aspecte reglementate de art 335 cpc.

(1) Daca pentru expertiza este nevoie de o lucrare la fata locului sau sunt necesare explicaiile prtilor, ea nu poate fi facuta dect dupa citarea prtilor prin scrisoare recomandata cu continut declarat si confirmare de primire, in care li se vor indica ziua, ora si locul unde se va face lucrarea, Citatia, sub sanciunea nulitatii, trebuie comunicata prtii cu cel puin 5 zile naintea termenului de efectuare a lucrrii. Confirmarea de primire va fi alaturata raportului de expertiza.

(2) Prile sunt obligate sa dea expertului orice lmuriri in legtur cu obiectul lucrrii.

(3) In cazul in care una dintre parti opune rezistenta sau mpiedica in orice alt mod efectuarea lucrrii, instanta va putea socoti ca dovedite afirmaiile fcute de partea adversa cu privire la mprejurarea de fapt ce face obiectul lucrrii, in contextual administrrii tuturor celorlalte probe.

(4) Cheltuielile efectuate cu expertiza pana la data refuzului vor fi suportate de partea care s-a opus efecturii expertizei.

(5) In mod excepional, cand aflarea adevarului in cauza este indisolubil legata de efectuarea probei cu expertiza tehnica, instanta va autoriza folosirea forei publice in scopul efecturii expertizei, prin incheiere executorie pronuntata in camera de consiliu, dupa ascultarea prtilor.

3.24. Raportul de expertiza

Continutul expertizei este materializat si consemnat in Raportul de expertiza. Continutul sau este reglementat de OG 2/2000 si de legea 208/2010.

Art 336cpc reglementeaz aspectele utile ale expertului si ale expertizei in raport cu instanta si cu ceilali participani la proces.

Cert este ca odata depus la instanta Raportul de expertiza acesta poarta in continuare regimul juridic al unui inscris oficial si ca atare este supus regulilor penale fata de nscrisurile oficiale.

(1) Constatrile si concluziile motivate ale expertului sau ale laboratorului ori ale institutului specializat caruia i s-a cerut efectuarea expertizei vor fi consemnate intr-un raport scris, care va fi depus cu cel puin 10 zile inainte de termenul fixat pentru judecata. In cazuri urgente termenul pentru depunerea raportului de expertiza

poate fi micorat.

(2) Cand sunt mai muli experi cu preri deosebite lucrarea trebuie sa cuprind parerea motivata a fiecaruia.

(3) In cazurile anume prevzute de lege, depunerea raportului se va face numai dupa obinerea avizelor tehnice necesare ce se elibereaza numai de organismele de specialitate competente.

3.25. Lamurirea sau completarea raportului

Art 337 cpc reglementeaz modul in care expertul trebuie sa conlucreze la lamurirea si completarea raportului de expertiza.

Daca este nevoie de lamurirea sau completarea raportului de expertiza ori daca exista o contradicie intre prerile experilor, instanta, din oficiu sau la cererea prtilor, poate solicita experilor, la primul termen dupa depunerea raportului, sa il lamureasca sau sa il completeze.

3.26. Efectuarea unei noi expertize

In situatii complexe, ori atunci cand expertul nu poate prezenta o lucrare concludenta fondata si argumentata, datorita incapacitatii profesionale, a atestarii in alt domeniu dect cel in care se face expertiza, art 338 cpc reglementeaz modul in care se dispune efectuarea unei alte expertize.

(1) Pentru motive temeinice, instanta poate dispune, la cerere sau din oficiu, efectuarea unei noi expertize de ctre alt expert.(2) O noua expertiza va trebui ceruta motivat, sub sanciunea decderii, la primul termen dupa depunerea raportului, iar daca s-au formulat obiectiuni, la termenul imediat urmtor depunerii rspunsului la obiectiuni ori, dupa caz, a raportului suplimentar.

3.27. Drepturi bneti ale expertului

Pentru activitatea depusa de experi, acetia au dreptul la un onorariu de expert si la decontarea tuturor cheltuielilor suportate in interesul lucrrii.

Art 339 cpc sanctioneaza abuzurile posibile ce sunt comise de expert:(1) Fapta experilor de a cere sau de a primi o suma mai mare dect onorariul fixat de instana se pedepseste potrivit legii penale.

(2) La cererea motivata a experilor, tinandu-se seama de lucrarea efectuata, instana va putea majora onorariul cuvenit acestora, prin incheiere executorie, data cu citarea prtilor, insa numai dupa depunerea raportului, a rspunsului la eventualele obiectiuni sau a raportului suplimentar, dupa caz.

(3) Expertul are aceleai drepturi ca si martorul in ceea ce privete cheltuielile de transport, cazare si masa.

Art. 340:

3.28. Comisie rogatorie

Daca expertiza se face la o alta instanta, prin comisie rogatorie, numirea experilor si stabilirea sumelor cuvenite vor fi lasate in sarcina acestei din urma instante, in conformitate cu dispoziiile art 340 cpc.

BIBLIOGRAFIE

1. Codul de Procedura Civila ediia 2013

2. Legea 76/2012 de punere in aplicare a noului cpc

3. Legea 287/2009 privind codul civil

4. Convenia Europeana a Drepturilor Omului

5. Constitutia Romniei

6. Ordonana Guvernului Romniei nr 2/2000 privind expertizele

7. Legea 208/20108. Noul cod penal

9. Noul cod de procedura penala4