Manfred Neuhold

SAVOAREA CEAIUTUICeaiuri din frunze, dinflori, din fructe

M.A.S.T.2017

lmagine coperte:DSR Werbeagentur Rypka GmbH, 8143 Dobl/Graz, www.rypka.atFronispiciu: BILDHAUER, Graz

Autori imagini: BILDHAUER, Graz (1); Clemens Arvay, Gtissing (2) ; MonaLorenz, Gmunden (24) ; Sofie Meys, K oln (11) ; Walter Gaigg, Steyrling (8).Restul imaginilor au fost furnizate de cdtre autor.

Confinutul acestei cdr]i s-a verificat c6t se poate de exact de cdtre autor;i de cdtre editurd, totugi nu se poate oferi o garanfie pentru modul de lucruales de fiecare.

Rdspunderea juridicd este exclusS.

Toate drepturile asupra public6rii prin film, radio gi televiziune, reprodu-ceri fotomecanice, medii de stocare audio de orice fel, tipirire sau salvareaextraselor gi recuperarea in sisteme de prelucrarea a datelor de orice felsunt rezervate.

@ Drept de autor Leopold Stocker Verlag, Graz20tO, a ll-a edilie, 2015Original edition published in 2010 under the title: The aus heimischen

Krautern und Fruchten@ Editura M.A.ST., Bucuregti

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rom6nieiNUEHOID, MANFRED

Savoarea ceaiurilor : ceaiuri din frunze, din flori, din fructe / ManfredNuehold ; trad.: loan Enache. - Bucuregti : Editura M.A.S.T., 2017

tsBN 978-606 -649-07 4-O

l. Enache, loan (trad.)

641.87

Cuprins

Aroma naturii 9i a poftei de viald

Cum au descoperit oamenii ceaiul

Cultul ceaiului gi cultura ceaiului........ LL

China gi Japonia - leagSnul culturilor de ceai tlOra ceaiului in stil britanic si samovarul rusesc............ 15

Ceai din plante aromatice locale 19

Culesul plantelor pentru ceai.... 23

Plante aromatice pentru ceai cultivate in gospodirie!. 24

Cultivarea in grddind a plantelor aromatice pentru ceai............... 26

insim6ngare, plantare si ingrijire...... 31

Balconul pe post de grddind 36

Prepararea ceaiului din plante aromatice.....Recoltarea, uscarea gi pdstrarea

Fermentarea: ceai negru din frunze ver2i...............

Fructe pentru ceai

Uscarea adecvatS: pdstrarea 9i eliberarea aromei

Ultimul pas citre plicere: infuzarea

I nfuza rea

Decoc!ia

Macerarea....

Apa pentru infuzare gi carafa pentru ceai....

Dozarea, prepararea ;i ,,timpul de infuzare" potrivit..........

lnfuzorul cu clips

Sdculelul din plasS pentru ceai...............

Filtrul de ceai din h6rtie............Timpul de infuzare

39

39

44

49

49

55

55

55

55

56

58

59

59

50

60

Plante aromatice 9i fructe autohtone pentru ceaiuri gi amestecuri de ceai

Anason..........

Mdr................

Par5................

U12icd.............

Mure..............

Cdp;uni .........

Fenicul

M6cege..........

Afine .............

Zmeurd

Soc ...,.............

Coacize..........

Sundtoare.....

Mugelel

Lum6ndrici....

Chimen

Pdpidie..........

Mitase de porumb.....

Nalbi .......,.....Me1isi............

MentI (mentd piperati)........

Cimbru..........

Gilbenele

Trandafir.......

Rozmarin

Flori de trifoi...............

Salvie .,......,....

Coada-9orice1u1ui...................

Floarea-soare1ui....................

Scoru;5

Coada-calului.

Savoarea ceaiului pentru orice preferint5 .................

Plante aromatice gi fructe in amestecuri de ceai...........

Bduturi reci pentru zile calde - ceaiuri cu ghea15 9i bEuturi slabe

cu plante aromatice gi fructe........Lichior de ceai - pldceri alcoolice dulci pe bazd de ceai................

4

63

63

64

65

65

67

68

69

70

7t73

74

75

77

80

82

83

84

86

87

89

90

92

93

95

96

97

98

100

101

103

704

106

707

L26130

138

Ceaiul de plante aromatice face bine gi pielii ............. .. 140

Ceai de plante aromatice pentru probleme cosmetice gi pentru

ingrijirea zilnici a pielii ,,de la interior" 740

ingrijire de infrumuselare de la interior la exterior...... 1,47

Amestecuri de ceai pe bazd de plante aromatice pentru aplicalii

regulate 143

Amestecuri de plante aromatice pentru int6rirea sinitoasi a funcliilorpie1ii............... 145

Amestec de plante aromatice pentru curdlarea s6ngelui 9i pentru

detoxifiere 146

Amestecuri de plante aromatice impotriva tenului neingrijit.........'.'.'.. 747

Amestecuri de plante aromatice impotriva tenului gras.................,.....' 1"48

Amestecuri de plante aromatice impotriva pielii grase 9i neingr'tjite.'... 149

Amestecuri de plante aromatice impotriva pielii uscate 9i sensibile ..... 151

Amestecuri de plante aromatice impotriva formdrii premature a ridurilor 152

Amestecuri de plante aromatice impotriva pielii fdrd culoare 9i a pielii

15sate............. t54

Ceai din plante aromatice autohtone

Existd multe feluri de a oferi organismului substanlele vindecStoare

;i tonice ale plantelor. Metoda cea mai delicioasd este prin intermediulceaiurilor din plante. Cu toate acestea, trebuie sd avem in vedere o

anume diferen-ti de bazi: aceea dintre ceaiul medicinal gi ceaiul din plante

aromatice ca biuturd savuroasS. Nu se poate trasa o grani!5 exactS, cdci

toate ceaiurile pe bazd de plante aromatice(care ne satisfac plScerile) congin

gi substanle active.

Sd luSm spre exemplu ceaiul de melisS. Gustul sdu floral pi parfumul

citric rdsfa!5 intr-un mod sublim orice bSutor de ceai.

Ceaiul de melisi 9i-a c6gtigat popularitatea in ultimii 20 sau 30 de ani

ca bduturS delicioasd cu efecte at6t de invioritoare. P6nd atunci (precum

gi p6nd in prezent), ceaiul de melisi era apreciat pentru efectele sale de

ceai medicinal pe care le are asupra migreneloq durerilor de stomac ai

insomniilor.

Gustul gi efectul inviordtor reprezinti trisiturile ceaiului de melis5.

Proprietilile ceaiului de melisi ca ceai medicinal se datoreazd acizilor de

rozmarin, acidului folic cu proprietSlile sale antiseptice 9i cele aproape 100

de legdturi diferite de terpenoid care calmeaz5 toate afecfiunile ;i care inprezent sunt cunoscute sub termenul de ,,neurastenie": agitafie, palpitalii,

dureri de cap gi chiar migrene. Ceaiul de melisd este mereu la fel. Funclia sa

reprezintd motivul care ne face sd ducem acest ceai la gur5. Dacd motivulreprezinti pldcerea, atunci substanlele sale vindecdtoare vor fi un bonus,

fie cd avem nevoie de ele, fie cd nu. Nu se pune problema supradozei. Cel

mai riu lucru care se poate int6mpla dacd bem prea mult ceai de melisS

este acela cd vom elimina substanlele prefioase.

Gust, efect invioritor gi proprietdti considerabile de vindecare!

19

Exernplulc-caiului de rnelisd pe care l.arn Ffezentat,rnai sus este wrfabilpentru aproape.toate ceaiurile, din plante;,Granila,dintre pl$cer:e gi

efect,.rnedicinal nu este fix5. Ceaiul din plante aron'latice este oricum opl5cere sdnStoasd. CAnd vine vorba de pldcerea de a bea ceai din plantearomatice nu are la ce sd ne strice efectele vindecdtoare chiar daci nuavemnevoiE,dti.ela",Nu.exist6efeptenegafive. .,',.'1,'l 1 ';'1 ,1:,I',,t,, ,,t,i:,, I

Substanle active vindecitoare: un plus al pl5cerii

Ceaiurile din plante aromatice indeplinesc cerinlele tuturor naturopa!ilorde la Hippocrate incoace deoarece 9i bSuturile fac parte din alimentafie:

,,Hrana voastri zilnicd este medicinal".Ceaiurile au o istorie lungd in ceea ce privegte scopurile medicinale.

Ceaiul de v6sc era ,,bdutura magicS" a druizilor celtici. in prezent, in urmacercetdrilor farmaceutice se gtie c5 aveau toate motivele sd aprecieze atAtde mult acest ceai. Este un remediu universal, dar mai ales medicament cu

efect puternic asupra sistemului circulator. Nu conteazi dacd tensiunea esteprea mare sau prea mici - ceaiul de v6sc o va regla. Pe lAngi v6sc, vechiivindecdtori europeni foloseau multe alte plante aromatice pentru decocfiilelor tonice, dar din pdcate nu se gtiu multe detalii despre acest aspect. Druiziiscriau scrierile lorin greaci sau latinS, dar nu au lSsatin urmd nimic cu privirela cunogtinlele lor vaste in ale medicinii. Aceste informalii se transmiteaumai departe numai pe cale oralS - de-a lungul unei pregStiri care dura 20 deani prin care erau selectali cu griji doar cei mai buni care se puteau califica.

Druizii i9i transmiteau cunogtinlele mai departe numai pe cale orald.

Md rtu riile privind cu nogtinlele despre plante a romatice gi intrebuin!5 rilelor provin in fond din mdndstirile din timpul evului mediu timpuriu.

CalUgeni ,beneUic,tini,eu adus la r:ang dg artd gr:fidihiritut; euttlvareigi folosirea plantelor. Pe atunci, plantele aromatice erau singurelemedicamente disponibile gi erau foarte importante pentru tratareaafec!iunilor in mE ndstiri.

Cultivarea plantelor igi are inceputurile in primul 16nd in grddinilemindstirilor. P6nd atunci erau culese din sdlbiticie de cdtre specialigtii inplante.

in lucrarea ,,Capitulare de villis" a lui Carol cel Mare, prima ,,ordonan!5privind grddiniritul" din istoria Europei dat6nd din anul 795, se recomanddcultivarea a 73 de plante aromatice de ale cdror efecte benefice oamenii

20

Grddinile mdndstire5ti reprezintd inceputul grddindritului inEurop.o Centrald.

se putea bucura prin intermediul ceaiului de plante: ment5, salvie, nalbd,

mugelel, melis6, rozmarin, chimen, cb sd numim c6teva din cele mai

importante. Carol cel Mare adora gr5dinile ;i era foarte permisiv cAnd venea

vorba de cunogtinlele despre plante aromatice ale cSlugSrilor benedictini.

Pe lSngd palatul imperial de la Aachen mai avea 9i grddini uriage. Acolo se

inmulleau plantele aromatice silbatice locale ;i se trimiteau la mSnSstirile

aflate intre sudul Franlei gi Renania. Unele plante aromatice care se giseau

greu in sSlbiticie erau acum disponibile in cantitSli mari. Ca poporul sibeneficieze gi el de aceast5 binecuv6ntare, Carol cel Mare a ficut oinlelegere

cu mlnistirile: ca mul!umire pentru nenumiratele privilegii acordate,

mindstirile trebuiau si i;i aduci contribulia la formarea oamenilor.

Pentru Carol, acest lucru nu insemna doar prozelitismul ;i ridicarea gcolilor

md n5sti resti, ci 9i rSsp6nd i rea cu nosti nlelor grid i niritul u i.

lnstruirea in ale gridiniritului contra privilegiilor impiritegti

i3 pajoritatea mHndstirilor se giseau cilugdri care, in anumiteperioade,. mergeau prin lard pentru a-i invdla pe f5rani cum se cultivdplantele aromatice, Fi, legumele. in acest fel, 9i d u pi model ul grldinilormin5stile:ti;rau apdrut Fi grSdinile lir,anilor unde cregteau plante

ar:omatice pe care.[e,folosebu pentru fiecare afec[iune. Fire$te gi Ia

msncaie pentru i tondiminta cum trebuie legumele culese.

Avem de-a face cu o particularitate a multor plante aromatice care este

at6t unicd, c6t gi fascinantS: in funclie de utilizare, o plantd putea fi in acelagi

21.

timp 9i condiment ;i plantS medicinalS, iar alteori planta se putea folosi la

ceaiuri de plante aromatice care stingeau setea gi relaxau.Si r5m6nem, totugi, la povestea noastrd despre plante aromatice pentru

ceai. Primul document scris asupra faptului cd plantele aromatice, pe 16ng5

proprietSlile curative, se mai puteau folosi, preparate cu apd fiarti 9i pentrupropria plScere, provine de la preoteasa Hildegard von Bingen, din secolul al

Xll-lea. in lista sa nelimitatd de alimente recomandate - care erau bune at6tpentru cei bolnavi, cat gi pentru cei sinitogi - precizeazd numai dou5 bduturi:bere gi ceai de chimen. Potrivit lui Hildegard, aceste biuturi se beau in timpulsau dupi mas5. Pe de altd parte ea recomandi gi infuzarea mice;elor uscatepentru a obline o bduturd pentru iarni, iar frunzele uscate sau proaspeteale tufelor de fructe de p5dure pe care le recomanda erau bune pe totparcursul anului la bduturi care sd stingS setea. Special pentru cei bolnavi,ea recomanda amestecarea sucurilor de legume cu ceaiurile de plante. Nuera fand a cruditSlilor; iar sucurile de legume erau considerate ca fiind crude.

Hildegard von Bingen separi ceaiurile medicinale de ceaiurile de biut.

in orice caz, Hildegard von Bingen diferenlia ceaiurile de bEut de celemedicinale. Ceaiurile de bdut - despre care este vorba in aceast5 carte -nu sunt numai ceaiurile de fructe din coajd sau felii de mere, mScese saudiferite fructe de pidure. Chiar 9i ceaiurile din semin!e, precum chimen,anason sau chimen 9i din plante aromatice medicinale cu efect slab,precum frunzele de zmeurS, cdpgune gi mure, din frunze de soc, menti saumelisi se considerau ceaiuri de bdut din plScere. Se puteau culege p6ni la

maturare din pirlile verzi ale plantei. Dacd se uscau in mod corespunzitor,se puteau folosi la ceaiuri pe tot parcursul anului.

,'in general, ceaiurile de bdut,ar; gust bun 9i prezlntd efeete negative dacB,se,beaulconstant gi.fn eantitdli mari.: . -,, :,'

Pe de alti parte, ceaiurile medicinale au efecte specifice asupradiferitelor afecliuni. Gustul se afl5 pe locul doi - iarin cele mai multe cazurinici nu este foarte bun. Este evident cE natura ne-a programat papilelegustative in a;a fel incat sA nu ne placi deloc ceaiurile de plante aromaticecu efect puternic, iar din acest motiv, sd nu fim tentati sd le infuzim. Chiargi dacd au efect slab, ceaiurile medicinale sunt adevSrate medicamentenaturale in cazul multor afecliuni. gi la fel precum toate medicamentele nuartrebui sd exagerdm cu bdutul lor; cdci ceaiurile medicinale, precum toatedrogurile - au at6t efecte benefice, c6t gi efecte secundare.

22

Culesul plantelor pentru ceai

Timp de sute de ani omul a cules plantele aromatice numai din locurile

de unde ele cregteau de la sine: din aer liber. Putem face acest lucru 5i in

prezent daci linem seama de c6teva aspecte.

Mereu trebuie si culegefi doar cdteva plante aromatice din acelagi

loc sau doar puline flori sau frunze de la o singuri plantS! Dupd vizita

dumneavoastrS, plantele aromatice trebuie sd poate supravielui incontinuare.

De asemenea, activitSlile de cules trebuie sd

se intensifice acolo unde planta respectivd cregte

in abundenld. Acest lucru este valabil mai ales

dacd este necesard intreaga planti 9i nu doar

anumite pArli ale ei.

in timpul culesului plantelor sdlbatice trebuie

sI se aibd in vedere, in orice caz, 9i posibilitatea

folosirii locului in care cregte planta in scopuri

agricole. ingrSgSmintele artificiale sau chiar

pesticidele - pe care v6ntul le risp6ndegte

de pe terenurile invecinate - pot lSsa in urmd

urme persistente care se vor regisi mai t6rziu inplantele aromatice pentru ceaiuri. E de la sine

inleles ci se culeg doar pirli ale plantelor care

sunt perfect sindtoase. Decoloririle florilor, frunzelor sau pdrlilor plantei

chiar ;i atunci c6nd sunt de mirimea unui punct sau pdrlile moarte sunt

indicii care vd zic sd nu vi atingeli de plantd.

Perioada potriviti a culesului este foarte importanti pentru calitatea

ulterioari a ceaiului. Desigur cd trebuie sd se ia in considerare 9i nivelul de

maturitate al plantelor; dar gi clima predominantS;i perioada zilei' Culesul

in zllele umede, ploioase nu i9i are rostul.

Ziua trebuie si fie uscati, iar plantele aromatice si fi stat pulin la Soare.

Perioada cea mai bund pentru culesul plantelor este cu pulin timpinainte de pr6nz.

Roua trebuie sd se fi uscat in totalitate insi fdri ca planta si fi pierdut

prea mult din umiditate in cdldura de la amiazS. ldeal este sd culegeli plantele

aromatice c6nd luna este in crettere. Seva plantelor impreund cu aromele

Uscarea plontelor ogdlote

23