Click here to load reader

Mamifere de tot felul

  • View
    305

  • Download
    9

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Mamifere de tot felul. Mamiferele sunt o clasă de animale vertebrate, care nasc pui vii și îi hrănesc cu lapte. Mamiferele sunt cele mai dezvoltate și adaptabile vertebrate, fiind animale homeoterme, care trăiesc în toate mediile de viață. Există peste 5 800 specii de mamifere. - PowerPoint PPT Presentation

Text of Mamifere de tot felul

Slide 1

Mamifere de tot felul

Lucruri generaleMamiferele sunt o clas de animale vertebrate, care nasc pui vii i i hrnesc cu lapte. Mamiferele sunt cele mai dezvoltate i adaptabile vertebrate, fiind animale homeoterme, care triesc n toate mediile de via. Exist peste 5 800 specii de mamifere.

Corpul lor este acoperit cu pr, blan, epi sau plci, dau natere la pui vii i i hrnesc cu laptele produs de mamele, sunt animale homeoterme, avnt o temperatur medie a corpului de 36-38 de grade Celsius, au glande mamare sub piele, inima este cvadricameral, cu dou atrii i dou ventricule, dentiia este alctuit din dini specializai (canini, molari, . a.) i prezint 3 osioare ale urechii medii: ciocna, nicoval i scri.

Mamifere inferioareAcesta este un animal in care se impletesc caractere de mamifer avand corpul acoperit cu blana si tepi, pui nascuti din oua dar hraniti cu lapte, de reptila din cauza centurii scapulare cu dispozitie reptiliana, variatii termice ale corpului si orificiile intestinale si sexuale care se deschid in cloaca si de pasare pentru ca fac oua cheratinoase ca rata. Ornitorincul

CangurulCangurul este un mamifer inferior ,este de mrime medie i moderat mare, avnd nlimea de la 0,9 m pn la 3 m i masa de la 3 kg pn la 100 kg, n funcie de specie i de sex. Ei sunt animale plantigrade. Mai sunt denumii macropozi, care nseamn picior mare. Din cauza dimensiunilor picioarelor, locomoia lor nu este ca la celelalte mamifere. Astfel, ei folosesc sincronizat ambele membre inferioare pentru a parcurge o distan terestr. Culoarea blnii cangurilor poate fi de mai multe culori n dependen de specie: cenuie, brun, brun-roietic, brun-glbuie, albstr-deschis sau neagr. Cangurii au o acuitate vizual i auditiv foarte ridicat.

Mamifere superioareidra de mare (Enhydra lutris), numit i lutra de mare, biber de Kamceatka sau biber de mare este un mamifer marin carnivor din familia mustelidelor, rud apropiat a vidrelor obinuite. Este rspndit pe ambele coaste ale Oceanului Pacific de Nord. Masa tipic a vidrelor de mare adulte variaz ntre 14 i 45 kg, fiind astfel cele mai grele animale dintre mustelide, dar n acelai timp unul dintre cele mai mici mamifere marine. Spre deosebire de alte animale din acest grup, vidrele de mare nainteaz foarte puin pe rm i, cu toate c se pot deplasa pe uscat, i petrec cea mai mare parte a zilei n ap.Vidra de mare

Mamifere erbivore rumegatoareVaca are corpul acoperit cu pr scurt, culoarea variind dup ras. Capul are un bot lung, cu buze umede. Pe ele se gsesc nrile. Ea are urechi mobile, i ochii mari. De gt atarna o cut de piele, numita salb. Coarnele sunt goale pe dinuntru. Trunchiul voluminos se termin cu o coad lung, cu peri n vrf. Pe partea ventral se gsete o mamel cu patru mameloane. Fiecare picior se termin cu dou degete, nvelite n copite cornoase, care protejeaz degetele. Vaca are pe mandibul 6 incisivi lai, tioi, ndreptai oblic nainte; pe maxilar ei lipsesc, partea anterioar a acestuia fiind acoperit cu o lam cornoas. Urmeaz un loc gol, numit bar (caninii lipsesc). Mselele au pe suprafaa lor creste de smal n form de semilun.Vaca

Stomacul vacii are 4 compartimente: burduf, ciur, foios i cheag. Aceast alctuire este adaptat la o hran vegetal pscut i nghiit repede. Burduful, voluminos, are o capacitate de circa 20 de litri; n el se depoziteaz iarba. Ciurul i foiosul au pereii ncreii, iar n cheag se produce sucul digestiv.

Cnd pate, vaca apuc iarba cu buzele, o strnge cu limba ntr-un mnunchi i o reteaz cu incisivii, care se sprijin pe lama cornoas. Iarba se adun n burduf. Cnd acesta se umple, vaca i gsete un loc de odihn i ncepe s rumege; ea este un erbivor rumegtor. Iarba trece din burduf n ciur i de aici n gur, unde este bine mestecat i rumegat, prin micrile mandibulei la stnga i la dreapta. Iarba mestecat i mbibat cu saliv trece de data aceasta n foios i de aici n cheag, unde se continu digestia, care se termin n intestinul subire.Hranire

Mamifere erbivore nerumegatoareCalul (Equus caballus) este un mamifer erbivor copitat de mrime considerabil, fiind una dintre cele apte specii moderne ale genului Equus.

Calul domestic este un mamifer ce face parte din ordinul Perissodactylia, Familia Ecvideelor. Corpul este zvelt, iar gtul este puternic i poart o coam. Trunchiul, cu piept lat, se sprijin pe patru membre lungi, musculoase, puternice, terminate cu cte un deget nvelit n copit. Incisivii sunt ndreptai oblic nainte. Deoarece se tocesc, pe suprafaa incisivilor apar ornamentaii, dup care se apreciaz vrsta animalului. Caninii sunt mici. ntre canini i premolari se afla bara cornoas. Mselele sunt late, cu creste de smal. Este folosit pentru clrie, dresaj (cai) i consum de carne.Calul

Mamifere carnivoreTigrul (Panthera tigris) este o specie de mamifere rpitoare din familia felinelor, unul dintre cele patru specii ale genului Panthera, reprezentant al subfamiliei felinelor mari. Cuvntul "tigru" provine din grecescul "tigris" care, la rndul su, deriv din "tigri", cuvnt din persana veche, a crui rdcin "taig" nseamn "rapid".

Tigrul este unul dintre cei mai mari rpitori de pe Pmnt, cednd doar n faa ursului polar i a celui brun. Sunt recunoscute 9 subspecii ale tigrului, dintre care ctre nceputul secolului al XXI-lea s-au pstrat doar ase n total 4.0006.000 capete;[6] cea mai numeroas este a tigrului bengal, a crei populaie alctuiete aprox. 80% din populaia total a tigrilor.

n sec. al XX-lea, specia tigrului a fost listat n Cartea Roie a IUCN i n documente similare ale unor ri. n prezent, vntoarea sau capturarea ilegal a tigrilor este interzis n toat lumea.Tigrul

Proiect realizat de: Tulea Cosmina FlorentinaClasa: aVI-a AVa multumesc pentru vizionare!

Search related