Click here to load reader

Lab 6 Variole Mamifere

  • View
    19

  • Download
    0

Embed Size (px)

DESCRIPTION

-

Text of Lab 6 Variole Mamifere

  • VARIOLELE LA MAMIFERE

  • Reprezentarea schematic a ctorva categorii de virusuri

  • EtiologieVirusurile variolice sunt cele mai marivirusuri, avnd si cea mai complex structur.Virusurile variolice au un nucleoid dens, de form obisnuit biconcav, ce contine ADN dublu catenar

  • Prin tehnici speciale de colorare (Lffler,Marozov, Romanovski, Giemsa), datorit dimensiunilor lor mari, particulele virale ncrcate cu colorant devin vizibile la microscopul optic obisnuit. Acestea au primitdiferite denumiri: corpusculii Paschen n variolauman si n variola bovin, corpusculii Borrel nvariola ovin.

  • Prin multiplicarea intracitoplasmatic, corpusculii elementari dau nastere unor conglomerate oxifile cu dimensiuni mai mari, numite incluzii, usor colorabile prin metoda Giemsa. Ele au primit denumirea deincluzii Buist n variola vacilor, incluziiGuarnieri n variola omului, oilor si iepurilor,incluziile Bollinger n variola aviar.

  • Virusurile variolice au un pronuntat tropismpentru tesuturile ectodermice, dar se potmultiplica si n tesuturile endo saumezodermice

  • Desi se admite c virusurile variolelormamiferelor au origine comun, posedndproprietti morfologice si biologiceasemntoare, ele se deosebesc, totusi, din punct de vedere imunologic si al spectrului de patogenitate

  • Mult vreme s-a lucrat, n laboratoarele despecialitate, la realizarea unui vaccin antivariolic uman, dintr-o tulpin de virus variolic denumitVirus vaccinia (de la latinescul vacca = vaca).

  • n cadrul virusurilor variolelor aviare existmai multe specii, distincte din punct de vedereantigenic si patogenic: galinar, columbar, de curc, de canar, de prepelit, de graur, al vrbiilor, psitacidelor etc.

  • Virusul difterovarioleiaviare, numit si galinar, este patogen pentru maimulte specii de psri (gini, fazani, puni,papagali, turturele s.a.) dar celelalte specii devirus sunt de regul patogene numai pentruspecia de psri gazd.

  • RezistentaToate virusurile variolice au o rezistentremarcabil fat de actiunea factorilor fizici si chimici. Virusurile variolelor mamiferelor rezist pn la 20 min. la 56C, 5 min. la 80C si 5 min. la 100C.

  • Temperaturile sczute conservvirusurile variolice aflate n stare uscat, pn la2 ani prin refrigerare, peste 3 ani prin congelare sipeste 4 ani prin liofilizare

  • La temperaturile ordinare, virusul varioleiovine rezist pn la 2 luni pe psune, 6 luni nadposturi si peste 2 luni n lna oilor. Este foartesensibil la actiunea direct a radiatiilor solare.

  • Toate dezinfectantele uzuale, cu exceptiaclorurii de var si a alcoolului (formol 1%,hidroxid de sodiu 1%, fenol 3, permanganat depotasiu 0,1%, ap oxigenat etc.) distrugvirusurile variolice n cteva minute

  • CARACTERE GENERALE:

    sunt boli eruptive ce se manifesta ca exantem (pe pielea glabra) sau enantem (pe mucoase); leziunea variolica este stadiala;

    evolutia este benigna, exceptie facand ovinele la care se intalneste localizarea pe organele interne;

    la om evolueaza ca la porc;

    sunt produse de poxvirusuri epiteliotrope, incluziogene (produc incluzii in citoplasma celulelor epiteliale);

    - trecerea prin boala imunizeaza durabil.

  • DIAGNOSTICUL PREZUMTIV

    Epidemiologia:

    Receptivitatea: sunt receptive toate mamiferele si pasarile, inclusiv omul (fiecare specie se infecteaza cu virus specific);

    Factori favorizanti: varsta tanara, anotimpul secetos, ectoparazitii, carentele vitamino-minerale, supraaglomerarea.

    Surse de infectie:-primare: animalele cu leziuni (lichidul din vezicule, pustule, cruste); -secundare: elementele de mediu contaminate;

    Cai de contaminare: - respiratorie, - digestiva, - cutanata (transcutanata);

    Dinamica: sporadico-enzootica.

  • TABLOUL CLINIC SI LEZIONAL:

    perioada de incubatie este de 2 saptamani;

    la taurine, cabaline, caprine, parcurg toate stadiile;

    la ovine si suine fara vezicule;

    la pasari fara vezicule si pustule, dar apar noduli.

  • PATOGENEZAPoarta de intrare a virusului n infectiilevariolice naturale o reprezint mucoasele saupielea. La acest nivel virusul se multiplic dndnastere unei leziuni primare, care uneori estesesizabil dup 3-5 zile de la infectie, dar de celemai multe ori scap observatiei

  • De aici virusul difuzeaz n limf si apoi n snge. Viremia este acompaniat de febr, mai mult sau mai putin ridicat.Dac n aceast faz virusul nu estedistrus de sistemul nespecific de aprare aorganismului, infectia se extinde ncontinuare, localizndu-se n piele sau mucoase, pentru careare o afinitate deosebit si unde se multiplic

  • Exantemul variolic se caracterizeaz prinevolutia stadial a eruptiei pe piele, cuparcurgerea succesiv a stadiilor de macul,papul, vezicul, pustul, crust si decrustizare.

  • n prima faz, de macul, apar pe piele pete hiperemice de dimensiuni mici, rosii. n faza urmtoare, de papul, pe locul maculelor apar niste formatiuni proeminente, indurate si bine delimitate, de culoare alb glbuie si cu diametru de ctiva milimetri, constituite prin hiperplaziacelulelor poliedrice din corpul mucos al luiMalpighi si infiltratia seroas intercelular a straturilor profunde ale epidermei.

  • Urmarea degenerrii balonizante a celulelorhiperplaziate si a necrozei de colicvatie, papulelese transform n vezicule, care sunt proeminente,de culoare mai deschis dect restul tegumentuluisi contin un lichid glbui, limpede

  • Peretele veziculei nu constituie o barier eficient n calea bacteriilor de la suprafata pielii, astfel c aceasta se infecteaz prin transversul peretelui, nainte de spargere, continutul veziculei lund un aspect purulent, datorat continutului n bacterii, leucocite si celuleepiteliale, ceea ce marcheaz stadiul de pustul.

  • Pustulele se sparg, elibernd continutul care se usuc, formnd o crust sub care ncepe epitelizarea. Vindecarea leziunilor cutanate se poate face fr urme, ca la porcine, sau cu cicatrici persistente, dac a fost afectat stratul germinativ sau dac s-au produs complicatii, asa cum se ntmpl n variola uman (vrsatulnegru) sau ovin.

  • Evolutia tipic a exantemului variolic, care decurge n linii mari asa cum s-a descris mai sus, se ntlneste la taurine, cabaline si caprine. La alte specii, evolutia stadial a eruptiei prezint unele particularitti. Astfel, la ovine proliferarea celular din faza de papul este puternic, lundnastere adevrati noduli. n schimb, la ovine si porcine, stadiul de vezicul este slab exprimat.

  • La pasre, degenerarea balonizant si formarea veziculelor sunt slab exprimate si are loc o cheratinizare a peretelui celular, din care cauz lizarea celular nu se mai poate produce. Ca urmare, macroscopic, faza de vezicul si pustul lipsesc, ceea ce se surprinde la examenul clinic fiind fie faza de papul, fie faza de crust, respectiv leziuni cu aspect papulo - crustos.

  • bovinen prezent, variola bovinelor este o boalextrem de rar semnalat. n Marea Britanie, nicimcar seroprevalenta bolii nu depseste 1%.

  • 1. Virusul variolei vacilor (Cowpox virus),,care afecteaz n primul rnd taurinele, dar si bubalinele, roztoarele si felinele2. Virusul variolei bubalinelor(Buffalopox virus), care afecteaz n primul rndbubalinele (bivolii), dar care infecteaz sitaurinele. Este identic antigenic cu virusulvariolei vacilor.

  • 3. Virusul vaccinal (Poxvirus officinale,Vaccinia virus) care se poate transmite de la persoanele recent vaccinate, n special copii, la bovine, iar de la acestea, din nou la oameni .4. Virusul variolei umane se crede c aputut trece, n anumite circumstante, de la oameni la bovine, existnd chiar supozitia c virusul variolei vacilor nu ar fi altceva dect o adaptare a virusului variolei umane la bovine.

  • BOVINE hipertermie discreta, hipogalaxie si agalaxie, macule si papule pe uger delimitate de zona normala printr-o zona de eritem. de la infectie trec 3 4 saptamani pana la reepitelizare. eruptii pe gat, fata interna a coapsei, scrot, zona perineala.

  • Evolueaz ntotdeauna sub form sporadic sau de mici endemii, avndcaracter benign. Apare de regul la vaci, fiindtransmis de la un animal la altul de minilemulgtorilor, si numai foarte rar apare la masculisau la tineret. O enzootie de variol a vacilordureaz n medie cteva luni, n funcie demrimea efectivului, dup care nu mai apare nefectivul respectiv, timp de cel putin ctiva anidatorit imunittii solide care se instaleazconsecutiv trecerii prin infectia variolic.

  • La bovine, fiecare din stadiile de macul,papul, vezicul, pustul, crust si decrustizareeste bine reprezentat si are o durat medie de 3zile. Localizarea de predilectie a eruptiei estereprezentat de tegumentul mamar, n moddeosebit de pe mameloane. Pe locul maculelor deculoare rosietic, localizate n special pemameloane, dar si pe pielea ugerului, avnddiametrul de 1-2 cm, se formeaz papule, deculoare deschis, dar nconjurate de o zonhiperemic. Veziculele, de form rotund sauoval, au centrul usor nfundat.

  • CABALINE:

    enantem bucal, peribucal, nazal, mucoasa conjunctiva, mucoasa genitala;

    hipersalivatie;

    avort;

    - exantem la nivelul chisitei (se poate confunda cu ariceala = inflamatia chisitei).

  • SUINE:- evolutia este benigna, afebrila cu leziuni in diferite stadii; - vindecarea este spontana cu suprapunerea bolilor de portaj (rujet, pasteureloza).

  • OVINE

    forma tipica: -sindrom febril (41 42C), catar respirator, sensibilitate cutanata pana la 1 2 zile cand apar eruptii variolice limitate de tip exantem sau enantem; avort;

    2. forme atipice:

    - benigne (variola de piatra = inflamatie cataral-hemoragico-purulenta a mucoselor capului);

    - maligne: evolueaza ca enantem al aparatului respi

Search related