Zece mamifere domestice din Romania (II)

In vatra romaneasca, in curtile gospodarilor si in unele ferme zootehnice specializate, sunt identificate putine specii de mamifere domestice (calul, magarul, cainele, pisica, oaia, capra, iepurele, porcul, vaca, bivolul), insa efectivele acestora sunt destul de mari (numai numarul cailor a crecut in zece ani de 1,41 ori; a sporit si numarul pisicilor si cainilor de rasa din apartamentele si ograzile noastre).instit. Onel Maria-Antoaneta

CapraCa si oaia, capra este un mamifer ierbivor rumegator, cu copita despicata. Pe cat e oaia de blanda si linistita, pe atat e capra de neastamparata. Sare peste garduri si se ridica pe trunchiurile copacilor pentru a le roade frunzele sau mugurii. Ceva mai maricica decat oaia, capra are coarnele intoarse la spate si un smoc de par in barbie. Corpul e acoperit cu un par lung si aspru, de felurite culori. Puiul de capra se numeste ied. Perechea caprei este tapul, care are barba mare si coarne puternice, amenintatoare. De la capra, omul foloseste: laptele din care se fac branzeturi, parul din care se fac presuri si desagi, precum si carnea din care iese o pastrama gustoasa.

Iepurele de casaCum se stie, iepurele este un mamifer salbatic, fricos si cu multi dusmani care-l vaneaza. Exista insa si iepurele de casa, mamifer domestic crescut pe langa casa omului, in custi speciale. Fata de iepurii de camp, cei de casa sunt blanzi, vietuind cuminti printre orataniile ograzii, bot in bot cu cainii si pisicile. Are capul rotund, e mustacios si urechiat. Gura este inarmata cu dintisori ascutiti, cu care roade tot ce i se da: morcovi, varza, cartofi, sfecla, graunte, iarba. Are ocii mari, dar nu vede prea bine. Pleoapele sunt mici si nu pot acoperi in intregime ochii. De aceea copiii zic ca iepurele doarme cu ochii deschisi. Este foarte prolific, iepuroaica fatand multi pui, de cateva ori pe an.

PorculPorcul arata ca un butoias ce se clatina pe patru picioare scurte, de-o palma. Gatul e la fel de gros ca trupul, capul e mai mic. I se vad doua urechi mari si blegi, doi ochi somnorosi, un bot scurt si un rat ce pare a fi taiat cu fierastraul la capat. In mijlocul ratului se deschid doua gaurele largi cat un creion: sunt narile. Iar dedesubt are gura cu dinti ascutiti si masele. La capatul butoiasului se vede coada subtire, rasucita ca un sfredel. Porcul este tare lacom. Toata ziua sta cu ratul in pamant, scormoneste, pufaie, rontaie mereu. Corpul acoperit cu par aspru e mereu murdar de noroi, deoarece ii place sa se balaceasca in mocirla. Se hraneste cu orice: laturi, graunte, ghinda, mere, bostani. Scroafa, la fel de murdara si stricacioasa, fata de doua ori pe an o multime de purcei dragalasi si pofticiosi. Cu toate cusururile sale, porcul e un mamifer folositor. Oamenii ii folosesc: carnea, slanina, matele, pielea si parul.

Boul si vacaAltadata, prin partile noastre erau milioane de boi voinici si puternici, cu coarne incovoiate, ascutite si cu urechile mari, pe care le miscau in toate partile. Ochii lor negri ne arata, si azi, ca sunt tare blanzi si potoliti. Ceafa boului e vlaguita de jug. Aici e toata puterea lui. Picioarele au unghia despicata in doua. Perechea boului e vaca, vita cornuta care ne da laptele cel alb si gustos. Ugerul ei e un izvor nesecat de lapte. Are parul scurt, moale si lins, de culoare alba, neagra sau roscata, depinde de rasa. Paste iarba verde pe imasuri iar iarna mananca in grajdul gospodarului ori in mari ferme paie tocate, coceni, fan, tarate, graunte. Cand s-a saturat, se culca si rumega, adica mai mesteca alene inca o data mancarea. In fiecare an, vaca fata un vitel dragalas; cand se face de-un an, vitelul se cheama junc sau tauras. Boii si vacile formeaza cirezi sau ciurde.

BivolulPe glob, bivolii domestici depasesc 75 milioane de exemplare. Exemplarele de la noi au greutatea corporala de 500 kilograme, culoarea este negru uniform, dar sunt si bivoli albi (mai rar). Bivolii sunt animale blande, dar incapatanate. Vara, pe arsita, cauta mlastinile si se pot arunca in apa chiar atunci cand sunt injugati. Carnea este de calitate inferioara carnii de vaca, avand fibrele musculare groase si tari. Bivolitele dau pana la 1500 de litri de lapte intr-o perioada de lactatie. Din laptele lor gras se fabrica o telemea gustoasa si unele sortimente de cascaval cautate pe piata externa.