Upload
others
View
21
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
5
CUPRINS
PREFAȚĂ ...................................................................................................... 7
CUVÂNT ÎNAINTE .................................................................................... 10
Lista Figurilor ............................................................................................... 12
Lista Tabelelor .............................................................................................. 13
Lista Anexelor .............................................................................................. 13
INTRODUCERE .......................................................................................... 15
CAPITOLUL I. ASPECTE DE ORDIN TEORETIC .................................. 23
I.1. Peisajul și Evaluarea Impactului asupra Mediului ............................. 23
I.2. Perspective și percepții asupra evaluării impactului asupra peisajului
.................................................................................................................. 26
I.3. Evaluarea Impactului asupra Mediului: definiții, principii, raportul
final........................................................................................................... 28
I.4. Evaluarea Impactului asupra Mediului din perspectiva peisajului:
studiu comparativ România - Elveția ....................................................... 31
CAPITOLUL II. METODE, TEHNICI ȘI INSTRUMENTE ...................... 39
II.1. Chestionare de opinie ....................................................................... 41
II.1.1. Avantajele utilizării chestionarelor de opinie ............................ 41
II.1.2. Dezavantajele utilizării chestionarelor de opinie ....................... 42
II.1.3. Tema chestionarelor de opinie ................................................... 44
II.1.4. Determinarea dimensiunii eșantionului și criteriile de selecție a
respondenților ....................................................................................... 46
II.1.5. Colectarea răspunsurilor ............................................................ 47
II.2. Descrierea metodei de corespondență canonică (CCA) – Analiza
multivariată a datelor ................................................................................ 47
II.3. Cercetarea conținutului rapoartelor de Evaluare a Impactului asupra
Mediului din perspectiva peisajului ......................................................... 50
II.3.1. Selecția rapoartelor de Evaluare a Impactului asupra Mediului 51
II.3.2. Relaționarea conținutului rapoartelor de Evaluare a Impactului
asupra Mediului cu Convenția Europeană a Peisajului ........................ 51
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
6
II.3.3. Evaluarea impactului vizual asupra peisajului – practici curente
și modele de bună practică ................................................................... 53
II.3.4. Liste de control privind valorile peisajului ................................ 55
CAPITOLUL III. ANALIZA INTEGRĂRII PEISAJULUI ÎN PROCEDURA
DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ....................... 58
III.1. Corespondența canonică a percepției conceptelor de peisaj în cadrul
procedurii de Evaluare a Impactului asupra Mediului ............................. 58
III.1.1. Percepția și utilizarea conceptelor de peisaj în cadrul procedurii
de Evaluare a Impactului asupra Mediului ........................................... 65
III.2. Analiza conținutului rapoartelor de Evaluare a Impactului asupra
Mediului din perspectiva peisajului ......................................................... 69
III.2.1. Calitatea studiilor de impact din România din punct de vedere al
evaluării peisajului ............................................................................... 70
III.2.2. Analiza valorilor de peisaj din aria de impact a proiectelor ..... 72
III.2.3. Analiza impactului vizual al proiectelor ................................... 73
III.2.4. Analiza integrării peisajului în procedura de evaluare a
impactului asupra mediului în România și Elveția ............................... 74
III.3. Practici de urmat din sistemul elvețian de Evaluare a Impactului
asupra Peisajului ....................................................................................... 76
CAPITOLUL IV. PERSPECTIVE DE INTEGRARE A PEISAJULUI ÎN
PROCEDURA DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
ÎN ROMÂNIA .............................................................................................. 79
IV.1. Localizarea studiilor de caz ............................................................. 81
IV.2. Descrierea peisajului din arealul studiilor de caz ............................ 82
IV.3. Analiza Impactului Vizual .............................................................. 84
IV.4. Aplicarea listelor de control privind valoarea peisajului................. 99
CONCLUZII .............................................................................................. 104
PERSPECTIVE DE CERCETARE ........................................................... 109
ANEXE ...................................................................................................... 111
BIBLIOGRAFIE ........................................................................................ 131
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
7
PREFAȚĂ
,,Integrarea Peisajului în Procedura de Evaluare a Impactului asupra Mediului
în România” reprezintă un subiect actual, o problemă de mare interes în
comunitatea științifică de mediu din România. Această procedură (de evaluare
din perspectiva peisajului) încă nu este prea clară și bine conturată la noi în
țară. Cartea aduce în atenție exemple mai bine definite (e.g. analize ale
rapoartelor de mediu din Elveția), clarifică termeni, concepte și mai ales face
o evaluare a peisajului sub toate aspectele lui naturale, culturale, economice.
Subiectul lucrării reflectă preocupările autoarei încă din perioada studiilor de
master, finalizate prin teza de doctorat susținută în anul 2014, la Universitatea
din București, Facultatea de Geografie, în cadrul Școlii Doctorale Simion
Mehedinți. Pe perioada studiilor doctorale autoarea a beneficiat de o bursă
Sciex în cadrul laboratorului ECOS (Ecological Systems Laboratory), Ecole
Polytechnique Fédérale de Lausanne. Aici doctoranda s-a bucurat de o
atmosferă academică deosebită beneficiind atât de îndrumarea profesorului
Alexandre Buttler cât și de infrastructura laboratorului. Cercetarea efectuată
în laborator a fost selectată printre cele mai bune 21 studii din 545 realizate în
cadrul programului Scientific Exchange Programme NMS.CH.
Lucrarea este construită logic, pornind de la întrebările de cercetare adresate
de autoare și terminând cu perspectivele de cercetare pe care aceasta și le
propune. Astfel, autoarea analizează calitatea evaluării peisajului în România;
modul în care prevederile Convenției Europene a Peisajului sunt luate în
considerare în rapoartele de mediu; cum influențează percepția experților EIM
evaluarea concretă a impactului asupra peisajului; care sunt valorile peisajului
ce trebuie analizate înainte de implementarea unui proiect. O atenție deosebită
a fost acordată modului în care poate fi îmbunătățit procesul de evaluare a
peisajului (prin EIM) în România. Aceste analize sunt realizate prin
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
8
interpretarea critică a conținutului rapoartelor de mediu, evaluarea percepției
practicienilor EIM și testarea unor metode de analiză utilizate de comunitatea
științifică. Un alt model de analiză pentru autoare l-a constituit abordarea
comparativă între România și Elveția. Astfel, autoarea a investigat sistemul
EIM elvețian dar și opiniile practicienilor de aici. Prin această abordare a putut
să identifice probleme dar și soluții ce pot fi transferate studiilor naționale.
Studiul confirmă că peisajul este analizat după cum este perceput de fiecare
specialist, indiferent de țară. Totuși, specialiștii din România identifică
peisajul mai ales prin prisma componentelor biotice, pe când cei din Elveția
pun accent și pe valoarea culturală a acestuia. În opinia specialiștilor din
România, impactul asupra peisajului trebuie analizat din perspectivă vizuală,
astfel că aici identificăm un domeniu în care cercetătorii trebuie să intensifice
eforturile în a realiza modele de analiză cantitativă care să poată fi integrate
în procedura EIM.
O concluzie a lucrării este aceea că exemplele de bună practică oferite de
sistemul elvețian pot fi adaptate pentru România, oferind posibilitatea unui
progres în acest domeniu. În acest fel, cu siguranță nu vom mai avea rapoarte
acceptate de autoritățile de mediu care să afirme că “în spiritul definiţiei
peisajului”, evaluatorul nu are fireşte capacitatea să exprime o concluzie
obiectivă faţă de ,,impactul peisagistic cauzat de construcţiile propuse”. Acești
evaluatori pot utiliza cercetările publicate de specialiștii din România și nu
numai, pentru a exprima o concluzie obiectivă față de impactul adus peisajului
de proiectul evaluat.
Cartea “Integrarea Peisajului în Procedura de Evaluare a Impactului asupra
Mediului în România” se poate constitui într-un ghid metodologic. Lucrarea
este accesibilă, prezentată într-un stil clar, printr-un limbaj adecvat pentru
lumea eterogenă a practicienilor EIM. Sunt convinsă că aceștia vor găsi în
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
9
această lucrare soluții la multe din problemele cu care se confruntă. În același
timp, studiul este util și pentru cercetătorii din domeniul Ecologiei Peisajului,
care vor putea găsi motivații pentru a produce noi studii dedicate acestui
subiect, precum și îndemnul de a încerca apropierea de practicienii EIM.
Ileana Pătru-Stupariu 1,2
București, Septembrie 2016
1 Universitatea din București, Institutul de Cercetare ICUB; Centrul de
Cercetare Transdisciplinar Peisaj, Teritoriu, Sisteme Informaționale CeLTIS,
Splaiul Independenței nr. 91-95, 050095, București, România
2 Universitatea din București, Departamentul de Geografie Regională și
Mediu, Facultatea de Geografie, Bd. N. Bălcescu nr. 1, 010041, București,
România
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
10
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
11
CUVÂNT ÎNAINTE
Prezenta lucrare a fost susținută în 2014 ca teză de doctorat la Școala
Doctorală „Simion Mehedinţi” a Facultății de Geografie, Universitatea din
București și reprezintă rezultatul pasiunii mele pentru Științele Peisajului.
Lucrarea a putut fi realizată cu ajutorul acelor persoane care au contribuit la
demersul cercetării temei alese. În primul rând, aș dori să adresez cele mai
sincere mulțumiri pentru coordonarea oferită, doamnei prof. univ. dr. Ileana
Pătru-Stupariu. Apreciez foarte mult îndrumarea, încrederea, răbdarea și
sfaturile acordate pe parcursul întregului stagiu doctoral. Țin să mulțumesc și
domnului prof. univ. dr. Alexandre Buttler pentru suportul acordat în timpul
stagiului de pregătire urmat în cadrul laboratorului său, Ecological System
Laboratory, Ecole Polytechnique Fédérale de Lausanne, unde am avut
oportunitatea de a aprofunda științific tema aleasă. Aș dori să-mi exprim
recunoștința domnului prof. univ. dr. Laurențiu Rozylowicz pentru sugestiile
constructive în realizarea acestei teze. De asemenea, doresc să mulțumesc
pentru colaborare domnului prof. univ. dr. Cristian Braghină, director al Şcolii
Doctorale „Simion Mehedinţi”, domnului prof. univ. dr. Cristian Iojă, precum
și întregului colectiv din cadrul centrelor CELTIS, CCMESI și a membrilor
organizației IALE România. Aduc mulțumiri agențiilor de mediu din România
și Elveția pentru datele și informațiile oferite, necesare elaborării acestei
lucrări, dar și experților EIM care au răspuns chestionarului efectuat. Nu în
ultimul rând, adresez mulțumiri familiei mele și prietenilor speciali din viața
mea care mi-au oferit înțelegere și suport moral atunci când am avut nevoie.
Cercetările științifice care au stat la baza elaborării acestei teze au fost
realizate ca parte a programului Scientific Exchange Programme, Sciex
Program NMS-CH, 12.139-Sciex-N-6.
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
12
Lista Figurilor
Figura nr. 1 – Filtrele dintre observator și peisaj
Figura nr. 2 – Evaluarea Impactului şi Ciclul Proiectului
Figura nr. 3 – Procesul de aplicare a chestionarului de opinie online
Figura nr. 4.1 – Graficul dispersiei analizei CCA – Model 1
Figura nr. 4.2 – Graficul dispersiei analizei CCA – Model 2
Figura nr. 5 – Evaluarea limbajului în rapoartele EIM analizate din Elveția și
România
Figura nr. 6 – Rezumatul evaluării scopului ELC în rapoartele EIM analizate
din Elveția și România
Figura nr. 7 – Evoluția capacității de producție a Parcurilor Eoliene din
România
Figura nr. 8 – Localizare Parc Eolian Topleț și Parc Eolian Sfânta Elena,
județul Caraș-Severin, România
Figura nr. 9 – Print Screen Modelare 3D ArcScene 10.1 pentru Parcul Eolian
Topleț
Figura nr. 10 – Print Screen Modelare 3D ArcScene 10.1 pentru Parcul
Eolian Sfânta Elena
Figura nr. 11 – Print Screen Modelare 3D ArcScene – Skyline Barrier Parc
Topleț
Figura nr. 12 – Print Screen Modelare 3D ArcScene – Skyline Barriers Parc
Sfânta Elena
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
13
Figura nr. 13 – Print Screen Modelare 3D ArcScene – Extrusion Parc Topleț
Figura nr. 14 – Print Screen Modelare 3D ArcScene – Extrusion Parc Sfânta
Elena
Figura nr. 15 – Print Screen Modelare 3D ArcScene 10.1. Intersect Parc
Topleț
Figura nr. 16 – Print Screen Modelare 3D ArcScene 10.1. Intersect Parc
Sfânta Elena
Lista Tabelelor
Tabelul nr. 1 – Ansamblul aspectelor analizate în rapoartele EIM
Tabelul nr. 2 – Matricea întrebărilor și a răspunsurilor (Elveția, N=60,
România, N=64)
Tabelul nr. 3 – Mențiuni cu privire pa valorile peisajului în rapoartele EIM
din Elveția și România
Lista Anexelor
Anexa nr. 1 – Chestionar: Integrarea peisajului în procedura de Evaluare a
Impactului asupra Mediului
Anexa nr. 2 – Email-ul adresat potențialilor respondenți
Anexa nr. 3 – Lista Rapoartelor de Evaluare a Impactului asupra Mediului
analizate
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
14
Anexa nr. 4 – Fișă de cercetare adaptată pentru punerea în aplicare a
Convenției Europene a Peisajului în procedura de evaluare a impactului asupra
mediului.
Anexa 5.1 – Liste de control – valorile peisajului - Parc Eolian Topleț
Anexa 5.2 – Liste de control – valorile peisajului – Parc Eolian Sfânta Elena
Anexa nr. 6 – Aplicații și baze de date utilizate
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
15
INTRODUCERE
Lucrarea de faţă îşi propune să analizeze situația actuală a modului de evaluare
a impactului asupra peisajului generat de proiecte propuse și să contribuie la
evoluția cercetării ştiinţifice în ceea ce privește integrarea Peisajului în
procedura de Evaluare a Impactului asupra Mediului din România.
Peisajul include o varietate de valori, cum sunt cele estetice, culturale, fizice,
psihologice, de sănătate, economice etc. În general, "peisajul" în sine nu are
definită o valoare monetară și astfel capacitatea de protecție este una scăzută.
Reglementări legale clare de protecție privesc mai ales poluarea aerului, apei,
subsolului, flora și fauna. În timp ce toate aceste elemente sunt parte
componentă a peisajului, acesta din urmă reprezintă mai mult decât suma lor.
Conform Convenției Europene a Peisajului, acesta: “desemnează o parte de
teritoriu perceput ca atare de către populaţie, al cărui caracter este rezultatul
acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali şi/sau umani” (Council of Europe,
2000).
Din perspectiva științei peisajului, la nivel internațional s-a trecut încă din anii
1960 de la analize bazate pe conceptele teoretice şi descriptive la analize
complexe din punct de vedere cantitativ, în acest mod creându-se disciplina
Ecologia Peisajului. Aceasta are ca scop organizarea peisajului bazată pe
interrelațiile dintre componentele naturale, om şi dinamica temporală a
acestora (Pătru-Stupariu, 2011).
În prezent, multe țări și organizații internaționale folosesc procedura de
Evaluare a Impactului asupra Mediului (EIM) în vederea implementării sau
nu a proiectelor care ar putea da naștere la un impact semnificativ asupra
mediului (Sadler, 1996). Performanța generală a procesului EIM depinde de
mulți factori (Lee et al., 1994), printre cei mai importanți fiind calitatea
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
16
raportului EIM. Cu toate acestea, așa cum au arătat multe studii (ex. Lee,
2000), calitatea acestui raport este cel mai adesea nesatisfăcătoare.
Deoarece aspectele legate de peisaj lipsesc sau sunt prezentate pe scurt în
cadrul procedurii EIM, problema deteriorării peisajului nu este ușor de
evaluat. Din această perspectivă, în trecut, peisajul era inclus în mod frecvent
doar în studiile fizico-geografice (Pătru-Stupariu, 2011). La momentul actual,
sistemul EIM românesc este folosit mai ales pentru a obține
autorizații/avize/acorduri de mediu, cele mai multe studii EIM examinând vag
peisajul, în cele mai multe dintre acestea menționându-se doar că
„implementarea proiectului nu va afecta peisajul”.
Rapoartele EIM cuprind evaluări subiective ale esteticii peisajului, fără a se
concentra pe sub-sistemele culturale, sociale și ecologice. Elemente
cantitative sau legate de funcționalitatea peisajului lipsesc din această
procedură și este foarte dificil de identificat obiectivitatea și corectitudinea
analizelor peisagistice (Niță et al., 2015). În România, analiza peisajului s-a
transformat în cursul anilor `80 într-un concept cantitativ (Tudora, 2009).
Astfel, a fost introdusă treptat în analize aplicarea metricilor peisagistice. Un
exemplu concludent este indicele presiunii umane (Pătru-Stupariu, 2011),
acest indicator peisagistic devenind tot mai utilizat în diferite studii de
cercetare (Pătru, 2001; Dumitraşcu, 2006; Niculae, 2011).
Prezentul studiu analizează situația României în ceea ce privește integrarea
peisajului în procedura de Evaluarea a Impactului asupra Mediului, precum și
percepția experților români și din străinătate în domeniu.
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
17
Semnificația și scopul studiului
În privința abordărilor ce vizează analiza impactului asupra peisajului în
procedura EIM, se consideră faptul că specialiștii implicați în elaborarea
studiilor EIM au o responsabilitate deosebit de importantă atunci când
efectuează o evaluare peisagistică, pentru că trebuie să asigure corectitudinea
alegerii unei metodologii adecvate, adaptată conform circumstanțelor speciale
(Landscape Institute și I.E.M.A, 2013).
Pentru moment, la nivel național nu există proceduri care să îndrume actorii
EIM în realizarea unei evaluări obiective a impactului unui proiect asupra
peisajului. Necesitatea unor cercetări suplimentare în România, privind
analiza impactului asupra peisajului în EIM rezultă din atenția deosebită la
nivel European asupra efectelor schimbărilor asupra peisajului în timp și
spațiu, dar și ca urmare a ratificării Convenției Europene a Peisajului.
Scopul principal al acestui studiu este de a identifica modul în care este
realizată în prezent evaluarea impactului asupra peisajului la nivel național.
Totodată, acest studiu se concentrează și asupra percepțiilor generale ale
specialiștilor EIM din România în ceea ce privește conceptul de peisaj, atât
din literatura de specialitate cât și din concepțiile și cunoștințele practicienilor.
De asemenea, practicile de elaborare a studiilor de impact sunt analizate în
detaliu din punct de vedere peisagistic pentru Elveția și România cu scopul de
a identifica punctele forte ale sistemului EIM elvețian în vederea sugerării
unor posibilități de îmbunătățire a analizelor de peisaj din România.
Obiectivele studiului
Obiectivul general al acestei cercetări este de a contribui la dezvoltarea unei
metodologii, specifice cadrului național. Studiul vine să acopere o nișă încă
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
18
neexploatată în analiza peisajului în România și are următoarele obiective
specifice:
examinarea stării și calității evaluării impactului asupra peisajului în
România;
identificarea modului în care experții care participă în procedura de
Evaluarea a Impactului asupra Mediului înțeleg și utilizează
conceptul de "peisaj";
determinarea utilizării eficiente a conceptelor peisagistice și a
metodelor analizei efectelor asupra peisajului din studiile EIM;
identificarea legăturii dintre conținutul și obiectivele ELC cu analiza
peisajului într-un raport EIM;
diseminarea exemplelor de bună practică în ceea ce privește
integrarea peisajului în procedura EIM;
propunerea de măsuri de îmbunătățire a procesului EIM din România
în ceea ce privește analiza impactului peisagistic prin examinarea
punctelor forte și punctelor slabe ale unui anumit sistem EIM;
evoluția și îmbunătățirea nivelului de practică în analiza impactului
asupra peisajului, prin dezvoltarea unor metode de studiu de caz;
extinderea analizei critice asupra evaluării peisajului la nivelul
cercetării științifice și a aplicării practice.
Întrebări de cercetare
În derularea studiului au fost luate în considerare următoarele cinci întrebări
de cercetare:
1. Sunt calitatea și nivelul evaluării impactului asupra peisajului în
EIM din România suficient de bune pentru a ghida luarea deciziilor în
aprobarea autorizațiilor de mediu?
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
19
2. Este EIM în România concludentă în promovarea obiectivelor
Convenției Europene a Peisajului?
3. Cum poate influența percepția experților EIM o evaluare a
impactului asupra peisajului?
4. Care sunt implicațiile, inclusiv valorile peisajului, ce trebuie avute
în vedere într-o analiză EIM?
5. Cum poate fi îmbunătățit procesul EIM din România în vederea
îmbunătățirii calității evaluării impactului asupra peisajului?
Prin aceste întrebări dorim să răspundem unei probleme majore: "Cum se
poate îmbunătăți sistemul practic de analiză a peisajului în EIM din
România?". Discutarea acestei probleme practice conduce la ilustrarea
termenilor și conceptelor teoretice necesare în abordarea evaluării impactului
asupra peisajelor dar și a metodelor utilizabile pentru o apreciere mai obiectivă
a acesteia.
Domeniul de aplicare și limitările studiului
Acest studiu se concentrează asupra percepțiilor generale ale EIM privind
impactul asupra peisajului în România, atât din literatura de specialitate cât și
în rândul practicienilor. Pentru EIM, calitatea raportului de evaluare a
impactului asupra mediului este vitală, astfel că abordările practicienilor
trebuie să fie obiective și să ajute la minimizarea impactului asupra peisajului.
Astfel, acest studiu compară (atât în ceea ce privește literatura de specialitate
cât și din perspectiva practicienilor români și elvețieni) punctele slabe și
punctele tari ale sistemului EIM românesc și elvețian pentru a avea în vedere
analogiile ce pot să fie realizate, dar și domeniile de îmbunătățire pentru
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
20
România cu privire la abordarea conceptelor de peisaj. Pentru ca procesul EIM
să fie unul clar și transparent, sunt necesare:
1. identificarea, predicția și evaluarea efectelor generate de dezvoltare
sau de schimbare a utilizării terenurilor;
2. analiza elementelor de mediu din cadrul evaluărilor impactului de
mediu (aer, apă, sol, etc.) prin utilizarea unor tehnici general acceptate
sau standarde legislative;
3. evaluarea impactului asupra peisajului, inclusiv a efectelor vizuale
potențiale în urma implementării unui proiect. Această analiză este
mai dificilă întrucât nu există un ghid național în acest sens și de
asemenea, diversitatea peisajelor dar și a naturii proiectelor
implementate conduce la abordări diferite și relativ subiective.
Rolul judecății experților EIM intervine în special în evaluarea valorii
peisajului sau a patrimoniului cultural, și mai ales în decizii ce privesc
importanța schimbărilor pentru societate. În toate cazurile, sunt necesare
concluzii ferme care să se bazeze pe metode obiective, și implicit
raționamentul aplicat în diferite etape EIM să poată fi urmărit și analizat și de
către publicul interesat. Totodată, aceste aprecieri trebuie să fie realizate de
către profesioniști calificați și cu experiență în domeniul peisagistic.
Diferențe de opinii în ceea ce privește hotărârile adoptate pot exista chiar și în
rândul specialiștilor calificați. Pentru a se evita situațiile în care evaluarea
impactului asupra peisajului nu este una obiectivă, ar trebui să fie implicată în
astfel de analize mai mult de o persoană specializată, numărul celor implicați
depinzând de gravitatea impactului ce poate fi adus peisajului.
Literatura de specialitate cu privire la metoda studiilor de caz este clară și face
referire la posibilele beneficii dar și a limitelor sale (Sommer și Sommer,
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
21
1986; Webb et al., 1966; Zeisel, 1990). Cu toate acestea, în cadrul practicii
peisagistice, studiile de caz reprezintă un mod util pentru practicieni în
vederea evaluării succesului sau eșecului implementării procedurii EIM.
Structura lucrării
În conformitate cu scopul urmărit, lucrarea este structurată în patru capitole,
primele două capitole tratând aspecte teoretice și metodologice, în timp ce
ultimele două capitole se concentrează pe descrierea și interpretarea
rezultatelor obținute. Lucrarea conţine un număr de 6 anexe, bibliografie de
specialitate și legislaţie în domeniu. De asemenea, aceasta cuprinde și două
liste care conțin figurile și enumerarea tabelelor utilizate. Astfel, lucrarea este
organizată după cum urmează:
CAPITOLUL I ilustrează o imagine de ansamblu a literaturii de specialitate
privind conceptele și procedurile analizate, expunerea problemei - integrarea
analizei peisajului în evaluarea impactului asupra mediului, precum și
provocările de integrare a peisajului în EIM din România.
CAPITOLUL II oferă detalii cu privire la metodologia utilizată în cadrul
studiului prezentată într-o manieră științifică.
CAPITOLUL III prezintă rezultatele obținute și interpretarea acestora,
scoțând în evidență domeniile în care România ar putea învăța sau aplica
modele internaţionale pentru a îmbunătăți sistemul EIM național. În această
parte a lucrării este ilustrată situația actuală a analizelor peisagistice în
rapoartele EIM, și este prezentată analiza statistică a Corespondenței
Canonice ca metodă a ilustrării percepției specialiștilor asupra integrării
peisajului în procedura EIM. Cea mai mare parte a acestui capitol a fost
publicată în lucrarea Niță, A., Buttler, A., Rozylowicz, L., Pătru - Stupariu, I.,
2015. Perception and use of landscape concepts in the procedure of
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
22
Environmental Impact Assessment; case study – Switzerland and Romania.
Land Use Policy 44, 145 - 152.
CAPITOLUL IV ilustrează în paralel două studii de caz, care evidențiază
efectele asupra peisajului în urma implementării proiectelor. Astfel, utilizând
metode GIS specifice de analiză a impactului vizual, precum și prin aplicarea
listelor de control în ceea ce privește valoarea peisajului, se realizează o
expunere a punctelor esențiale ce trebuie să fie avute în vedere atunci când se
realizează o astfel de evaluare peisagistică.
CONCLUZIILE prezintă recomandări și discuții pentru sistemul național de
evaluare a impactului asupra peisajului, această secțiune încheindu-se prin
trasarea contribuțiilor acestei cercetării, in timp ce secțiunea
PERSPECTIVELE DE CERCETARE oferă informații despre direcțiile de
cercetare viitoare în domeniu avute în vedere de către autor.
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
23
CAPITOLUL I. ASPECTE DE ORDIN TEORETIC
I.1. Peisajul și Evaluarea Impactului asupra Mediului
Definirea peisajului reprezintă o temă larg discutată la nivel academic. Ca
termen ştiinţific, peisajul a fost introdus în geografie în secolul al XIX-lea de
către Al. von Humboldt care a identificat peisajele în funcţie de omogenitatea
asociaţiilor vegetale (Pătru-Stupariu, 2011).
La nivel național, acest concept a fost definit de către Mihăilescu (1968) ca
„ansamblul caracterelor exterioare specifice ale unui teritoriu și arăta că
geografia este descrierea și explicarea ştiinţifică a peisajelor”. Totodată,
Tufescu (1971) afirmă faptul că peisajul geografic „reprezintă rezultatul
interacţiunii diverselor elemente și fenomene geografice care se condiţionează
reciproc într-un ţinut oarecare”. De asemenea, Drăguţ (2000) definea peisajul
ca „o structură spaţială exprimată printr-o fizionomie proprie, individualizată
ca urmare a interacţiunii factorilor abiotici, biotici și antropici, care este
valorificată în mod diferenţiat în funcţie de modul în care este percepută”. Ca
o definiție națională ce percepe peisajul într-o manieră holistică amintim
definiția dată de Pătroescu et al., (2000): ,,Peisajul este o porţiune dintr-un
spaţiu, este o rezultantă a interacţiunii în timp între mediul fizic iniţial,
exploatarea biologică și acţiunea omului. Deci la integrarea elementelor aflate
în interacţiune se adaugă dimensiunea istorică, scara vieţii umane, organizarea
societăţii, dezvoltarea acesteia”.
Peisajul cultural este un concept din ce în ce mai utilizat la nivel european,
acesta clasificându-se în peisaj etnografic, istoric, arheologic, etc. Legătura
dintre natural și cultural a fost subliniată chiar de către Simion Mehedinți în
lucrarea Coordonatele etnografice. Civilizația și cultura (1930).
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
24
Având ca punct de plecare deteriorarea din punct de vedere al calității și
diversității peisajului din Europa și pentru o mai bună colaborare a statelor
europene în ceea ce privește protecția și conservarea peisajului, în anul 2000
a fost semnată Convenția Europeană a Peisajului. România a ratificat această
convenție la 8 iulie 2002. Făcând referire la definiția peisajului conform
Convenției, relația dintre peisaj, individ și bunăstarea socială este o relație
complexă care ridică probleme ample (Council of Europe, 2006).
Înființarea Asociației Internaționale de Ecologie a Peisajului (IALE) a avut
loc în anul 2009 și a condus la trasarea unor noi tendințe, încercând să
dezvolte, prin prisma ecologiei peisajului, analiza, planificarea și gestionarea
peisajelor din lume (www.landscape-ecology.org). Astfel, prin intermediul
activităților științifice, academice, educaționale și de comunicare rezultate în
urma eforturilor IALE se încearcă extinderea mai multor direcții în această
sferă, punându-se accent pe: ilustrarea modificărilor mediului rural / urban în
cadrul peisajului cultural; utilitatea peisajului în probleme discutate la nivel
mondial, precum schimbările climatice; gestionarea optimă a peisajului în
vederea dezvoltării durabile (Pătru-Stupariu, 2011). Toate aceste aspecte se
află într-o strânsă relație cu analizele realizate pentru proiectele ce pot avea
un impact semnificativ asupra peisajului.
În procedura de Evaluare a Impactului asupra Mediului (EIM), integrarea
conceptului de peisaj ar putea fi un real succes în cazul în care evaluarea
impactului este tratată într-o manieră holistică și nu abordată într-o manieră
simplistă. În acest mod, numărul problemelor care pot duce la conflicte între
dezvoltatori, mediu și publicul interesat s-ar diminua, evitând în unele cazuri
să se ajungă la probleme grave cu caracter atât fizic, social cât și politic.
Studiile de impact ar trebui să fie concepute în această tendință pentru a
contribui la această nouă filozofie, într-o concepție armonioasă și integrantă a
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
25
peisajului. Această concepție permite să ofere factorilor de decizie elementele
de bază necesare pentru alegeri corecte și eficiente (Panizza și Piacente, 1993).
În acest sens, unii cercetători și-au exprimat îngrijorarea cu privire la modul
în care peisajul este integrat, respectiv analizat, în cadrul procedurii EIM (de
exemplu, Byron et al., 2000, Wood, 2008, Antonson, 2011 și Niță et al.,
2015).
Cu toate acestea, lipsa de referiri la analiza impactului asupra peisajului în
evaluările de mediu conduce la necesitatea de a consulta arhitecți peisagiști.
Calitatea peisajelor este evaluată fie ca parte a unui proces de planificare
strategică, fie în legătură cu o dezvoltare specifică implementării unui proiect,
care va avea un impact semnificativ asupra peisajului. Termenul de "evaluare
a peisajului" poate fi folosit pentru a desemna fie: evaluarea vizuală
(Landscape Institute și I.E.M.A., 2002), fie evaluarea fiecărui aspect al
peisajului ce include, de obicei, componente descriptive și evaluative distincte
(Swanwick, 2002).
Pluridisciplinaritatea peisajului conduce la o abordare subiectivă atunci când
vine vorba de o evaluare a acestuia. Cu toate acestea, informațiile existente
pot fi utilizate în mod eficient pentru a indica valoarea peisajelor, potențialele
conflicte între grupurile interesate în procesul de luare a deciziilor, precum și
pentru a identifica nevoile și oportunitățile pentru educarea publicului în ceea
ce privește potențialul peisagistic și consecințele probabile ale alternativelor
de planificare (Zube, 1987).
Întrucât evaluările impactului asupra peisajului sunt destinate să ajute la
conservarea și punerea în valoare a aspectelor environmentale, o evaluare
completă și complexă a peisajului este necesară și poate fi considerată ca o
etapă indispensabilă în procesul EIM și al planificării peisajului.
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
26
I.2. Perspective și percepții asupra evaluării impactului asupra peisajului
Percepția asupra peisajului poate fi interpretată ca un produs al tranzacțiilor
între persoane fizice și peisaje, unde forma și modul de utilizare sunt surse
importante de informare în contextul acestui proces (Zube, 1987).
Reprezentarea și înțelegerea peisajului reprezintă un subiect de interes încă
din perioada Renascentistă și pentru o lungă perioadă de timp, metodele
folosite în acest sens au constat în proceduri dezvoltate pe experiențele și de
multe ori de interesele personale (Zube et al., 1982). De obicei, valoarea
peisajului are legătură cu oportunitățile prezente, în timp ce pentru alții
valoarea poate fi asociată cu oportunitățile viitoare. Astfel, percepția este
diferită în funcție de funcționalitatea peisajului (Ittelson, 1973; Zube, 1987).
Există o variabilitate mare atunci când este analizat și perceput un peisaj,
aceasta datorându-se probabil culturii, educației sau patrimoniul dobândit
(Berkes, 1999; Bierwert, 1999; Nazarea, 1998). Unele dintre cele mai serioase
diferențe de percepție este cea dintre experți și public (Kaplan, 1973;
Anderson, 1978). Acest lucru se limitează însă la domeniul lor de expertiză și
cunoștințele specialiștilor, care reprezintă resurse de neprețuit atunci când sunt
utilizate într-un mod corespunzător (Kaplan, 1979).
Cercetare științifică reunește un număr semnificativ de teorii diferite în ceea
ce privește percepția oamenilor asupra peisajului, iar implicarea părților
interesate în problemele de peisaj este una esențială (Scott, 2011). Spre
exemplu, Partoune (2008) încearcă să explice diversele percepții asupra
peisajului prin metafora filtrului, care este împrumutată din legile fizicii,
aceasta fiind tot mai frecvent utilizată (Belayew et al., 1995; Brunet, 1974;
Paulet, 2002; Schmitz, 1999).
Astfel, așa cum este ilustrat și în Figura nr. 1, atunci când ne referim la peisaj,
simpla menționare a componentelor morfologice ale mediului nu este
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
27
suficientă. Când se discută despre obiectivitate în analiza peisagistică,
percepția reprezintă un element definitoriu, acest lucru fiind determinat de
cunoașterea dimensiunilor culturale, sociale și istorice ale percepției,
construită de subiectivitatea umană (Berque, 1995; Partoune, 2008).
Figura nr. 1 – Filtrele dintre observator și peisaj (Paulet, 2002)
Totodată, plecând de la definiția peisajului dată de Convenția Europeană a
Peisajului, adică “o parte de teritoriu perceput ca atare de către populaţie”
(Council of Europe, 2000), percepția peisajului diferă în funcție de domeniul
de activitate al observatorului, existând perspective diferite, de la științele
naturii (geografie, ecologie, geologie, biologie, agronomie, silvicultură,
peisagistică, turism) la alte științe cum sunt: artele plastice, arhitectura,
urbanismul, istoria, antropologia, etnografia, etnologia, sociologia etc. În timp
ce geografii subliniază relațiile dinamice dintre contextul fizic locuit de om,
mediul biologic și acțiunea umană, specialiștii din domeniul altor științe ale
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
28
naturii (ex. ecologiei) analizează peisajul prin modele complexe care
examinează diferitele forme de viață în habitatul lor (Ventura, 2008). Chiar
dacă percepția poate să difere în funcție de țară și cultură, activitățile antropice
exercită un impact semnificativ asupra peisajului, astfel că identificarea
percepțiilor culturale specifice peisajului poate avea implicații importante
pentru strategiile politice privind planificările peisagistice (Lewis, 2005).
Analiza percepției experților reprezintă un instrument important pentru a
evalua eficiența și aplicabilitatea procedurilor precum Evaluarea Impactului
asupra Mediului, în mare parte datorită faptului că există diverse părți
implicate. În acest context, evaluarea semnificației statistice a variabilelor care
contribuie la percepția mediului este relevantă (Peterlin et al., 2008).
I.3. Evaluarea Impactului asupra Mediului: definiții, principii, raportul
final
“Evaluarea Impactului asupra Mediului face parte din procedura de autorizare
fiind un proces menit să identifice, să descrie și să stabilească, în funcție de
fiecare caz în parte și în conformitate cu legislația în vigoare, efectele directe
și indirecte, sinergice, cumulative, principale și secundare ale unui proiect
asupra sănătății oamenilor și mediului” (Anexa nr.1 la OG 91/2002).
Evaluarea Impactului asupra Mediului (EIM) a fost concepută ca un
instrument de decizie la sfârșitul anilor ’60, ca răspuns la dezvoltarea continuă
a industriei și a capacității științei, implicit a dezvoltării durabile și a
diminuării problemelor de mediu (Petts, 1999). EIM s-a dovedit a fi un
instrument eficient și a devenit o cerință legislativă în multe țări.
Prima lege cu privire la protecția mediului a apărut în România în 1973. La
acea vreme nu existau prevederi specifice privind evaluarea impactului asupra
mediului. Înainte de 1989, în timpul regimului comunist, România a efectuat
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
29
unele studii cu privire la probleme de impact asupra mediului. Cu toate
acestea, studiile au fost în principal teoretice și rezultatele lor au avut rareori
influență directă asupra dezvoltării anumitor investiții. Rezultatele cercetărilor
nu au putut fi accesate de publicul larg, fiind considerate confidențiale
(Bellinger et al., 2000). Între 1990-1995, au fost adoptate o serie de acte
normative care includ cerințe specifice procedurii EIM, de exemplu Ordinul
nr. 619/1992 privind procedura de elaborare și conținutul minim al studiilor și
analizelor de impact asupra mediului, includea cerințe ce vizau informarea și
consultarea publică.
Dispozițiile procedurale specifice privind EIM au fost reglementate prin
Ordinul Ministerului Mediului nr. 125/1996 pentru aprobarea procedurii de
evaluare a activităților economice și sociale cu impact asupra mediului. De
asemenea, a fost adoptat Ordinul nr. 278/1996 care stabilește procedura de
certificare a experților pentru a efectua rapoartele de evaluarea a impactului
asupra mediului și auditul de mediu. Când România a început să se
pregătească pentru aderarea la Uniunea Europeană a fost necesară o
armonizare a legislației, și astfel în anul 2002, Directiva EIM a fost transpusă
pentru prima dată în legislația națională (HG nr. 918/2002). Ulterior, în scopul
de a transpune pe deplin Directiva EIM, acest document legislativ a suferit
mai multe modificări, în prezent fiind în vigoare HG nr. 445/2009 (Monitorul
Oficial al României nr. 481, 2009).
În conformitate cu normele europene, legislația română prevede că Evaluarea
Impactului asupra Mediului trebuie să se realizează în faza de pregătire a
documentației, care constituie fundamentul de fezabilitate a proiectului.
Evaluarea impactului asupra mediului este menită să identifice, să descrie și
să evalueze în mod adecvat, efectele directe și indirecte ale unui proiect asupra
următorilor factori (Duţu et al., 2010, HG nr. 445/2009):
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
30
om, faună și floră;
aer, apă, sol, climă și peisaj;
bunuri materiale și patrimoniu cultural;
interacțiunea dintre factorii menționați mai sus.
În funcție de impactul pe care îl au asupra mediului, proiectele se pot clasifica
în:
activități cu impact nesemnificativ asupra mediului;
activitățile cu impact limitat, și respectiv;
activități cu impact semnificativ asupra mediului.
Evaluarea Impactului asupra Mediului se realizează în mai multe etape,
ilustrate în Figura nr. 2. Pentru fiecare din aceste etape, au fost adoptate
ghiduri metodologice pentru detalierea procedurii care trebuie urmată pentru
realizarea etapei respective.
Elaborarea raportului de Evaluarea a Impactului asupra Mediului este o
etapă foarte importantă a acestei proceduri și trebuie să cuprindă conform HG
nr. 445/2009 următoarele informații furnizate de către inițiatorul proiectului:
Rezumat
Cadrul politic, juridic și administrativ
Descrierea mediului înconjurător
Descrierea proiectului propus în detaliu
Impactul asupra elementelor de mediului
Analiza socio-economică a impactului produs de proiect
Identificarea și analiza alternativelor
Măsuri de diminuare a impactului
Planul de management de acțiune / atenuare
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
31
Programul de monitorizare
Figura nr. 2 - Evaluarea Impactului și Ciclul Proiectului (United Nations Environment
Programme, 1998)
După examinarea Raportului final privind studiul EIM precum și după
dezbaterea publică a acestuia, autoritatea publică competentă pentru protecția
mediului decide să emită sau nu actul de mediu privind implementarea
respectivului proiect.
I.4. Evaluarea Impactului asupra Mediului din perspectiva peisajului:
studiu comparativ România - Elveția
EIM a fost dezvoltat și introdus în anii 1960 ca un instrument pentru a
îmbunătăți implicarea publicului în luarea deciziilor (Kvaerner et al., 2006).
Atât în Elveția cât și în România, procedura tradițională EIM evaluează mai
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
32
multe aspecte ale mediului și are la bază raportul de evaluare a impactului
asupra mediului. Identificarea aspectelor care ar putea deteriora peisajul este
cunoscut ca fiind un proces dificil și a fost supus criticilor din cauza lipsei de
transparență și de reproductibilitate (Lindblom, 2012). Chiar dacă procesul
EIM ar trebui să fie standardizat la nivel european (Glasson și Bellanger,
2003), aceasta diferă în funcție de modul în care conceptele de mediu sunt
percepute de către experți sau părțile implicate în proces.
Convenția privind Evaluarea Impactului asupra Mediului în context
transfrontalier (Espoo, 1991) reprezintă primul tratat multilateral ce stabilește
obligațiile părților de a evalua impactul asupra mediului al anumitor activități
într-un stadiu incipient de planificare. De asemenea, aceasta prevede obligația
generală a statelor de a informa și de a se consulta reciproc cu privire la toate
proiectele majore luate în considerare, susceptibile de a avea un impact
negativ semnificativ asupra mediului în afara frontierelor. Elveţia a ratificat
această convenţie în 1996, iar România în 2001.
Procedura EIM a fost înregistrată legal în Elveţia încă din 1983, în cadrul Legii
Federale privind Protecția Mediului (Environmental Protection Act, EPA),
precum și în Ordonanța privind Studiul Impactului asupra Mediului (OEIE)
din 19 octombrie 1988 (OFEV, 2009). În Elveția, autorii proiectelor care ar
putea afecta în mod semnificativ mediul sunt obligați să furnizeze un studiu
de impact asupra mediului încă din anul 1986. În 1990, acest proces a fost
introdus în mod legal și în România, legislația în acest sens fiind actualizată
semnificativ în 1997 și 2002 (Nistor et al., 2003). De atunci, conștientizarea
în ceea ce privește Evaluarea Impactului asupra Mediului în România a
crescut, dar din cauza lipsei de experiență sau a insuficienței echipamentului
tehnic și personalului calificat, precum și a cadrului instituțional neadecvat
acest proces are încă nevoie de îmbunătățiri (Duțu et al., 2003).
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
33
În anii ’90, studiile ce au ca subiect peisajul românesc erau caracterizate în
principal de abordările teoretice, descriptive, axându-se pe interacțiunile
componentelor naturale ale mediului, fiind deseori incluse în teze cu subiecte
fizico-geografice (Pătru-Stupariu, 2011). În prezent, există din ce în ce mai
multe studii științifice de peisaj ce fac parte din publicații cu recunoaștere
internațională și care sunt legate de analiza cantitativă a modelelor spațiale de
peisaj (e.g. Huzui et al., 2012), de conflicte de utilizare a terenurilor (Tudor et
al., 2014), de peisajul cultural (e.g. Stoiculescu et al., 2013), sau legate de
conservarea biodiversității (e.g. Iojă et al., 2010, Pătru-Stupariu et al., 2013).
Convenția Europeană a Peisajului (2000) impune recunoașterea juridică a
peisajelor ca o componentă esențială a cadrului de viață, stabilirea de politici
specifice peisajului și de instrumente aferente în scopul protecției,
managementului și amenajării acestuia, integrarea peisajul în politicile de
amenajare a teritoriului, de urbanism și în cele culturale, de mediu, agricole,
sociale și economice, stabilirea de măsuri de conștientizare a societății, de
participare a populației și de formare a specialiștilor în domeniu. Statele
semnatare se angajează:
să identifice peisajele din ansamblul teritoriului propriu;
să analizeze caracteristicile acestora, precum și dinamica și
factorii perturbatori;
să le urmărească transformările și să evalueze peisajele astfel
identificate, ținând seama de valorile particulare atribuite lor de
către părțile interesate și populația implicată;
să definească obiective de calitate a peisajului pentru peisajele
identificate și evaluate, după consultarea publică.
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
34
Pentru ca politicile peisajului să aibă efect, fiecare parte se obligă să introducă
instrumente care au ca scop protecția, managementul și/sau amenajarea
peisajului (Council of Europe, 2008).
Adoptarea Convenției reprezintă un pas înainte pentru planificarea și protecția
peisajului în România, cât și în Elveția. Cu toate acestea, metodele de practică
actuală privind evaluarea impactului asupra peisajului arată faptul că acest
concept este deseori tratat superficial ori evaluat ca totalitatea celorlalte
elemente de mediu. Prin urmare, este esențial să se introducă obiective și
valori de calitate a peisajului în studiile de impact pentru a se asigura că
proiectele sunt cât mai consecvente cu aceste obiective (Council of Europe,
2008).
România a ratificat Convenția Europeană a Peisajului prin Legea 451/8 iulie
2002. Această convenție a intrat în vigoare și în Elveția începând cu luna iunie
2013, până la această dată existând legii specifice federale și regionale,
precum: “Federal Law on the Protection of Nature and Landscape” (LPN, RS
451, 1 Iulie 1966), și, la nivel cantonal, “Spatial Planning Act” și “Nature,
Landscape and Heritage Protection Act”. De asemenea, “Swiss Landscape
Draft” și “Landscape 2020”1 reprezintă documente specifice privind politica
de încadrare a peisajului elvețian, documentație asemănătoarea lipsind pentru
peisajul românesc (Depoorter, 2003). Totodată, există diverse studii elvețiene
care abordează peisajul în ceea ce privește percepția și planificarea acestuia,
cum sunt: Schmid (2001), Buchecker (2003), Soliva et al. (2008), Bauer et al.
1 Acest document expune 32 de obiective specifice de calitate pentru peisaj și
utilizarea acestuia, fiind împărțit în opt domenii de acțiune: Peisajul și utilizarea
terenurilor; Peisajul politic din teritoriu; Peisaj și râuri; Speciile și habitatele naturale;
Integrarea omului în peisaj: percepție și experiență; Participare; Instrumente
economice și de utilizare a resurselor; Cercetare și Perspective.
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
35
(2009), Waltert et al. (2011), Sayer et al. (2012) și Tobias și Müller Wahl
(2013).
Cu toate că în legislația din România se regăsesc anumite acte normative
privind amenajarea teritoriului și urbanismului (Legea nr. 350/2001,
modificată prin mai multe acte normative, printre care și Legea nr. 190/2013),
o legislație specifică pentru identificarea, evaluarea managementul peisajelor
nu a fost adoptată și nici nu există un ghid în vederea integrării peisajului în
procedura de Evaluare a Impactului asupra Mediului, aceasta în ciuda faptului
că prin lege a fost ratificată Convenția Europeană a Peisajului (Ministerul
Dezvoltării Lucrărilor Publice și Locuințelor, 2008).
Deși evaluarea impactului asupra peisajului nu este clar definită, în legislația
românească apar referiri la peisaj în acte normative precum (Ministerul
Dezvoltării Lucrărilor Publice și Locuințelor, 2008):
- Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenției Europene a
Peisajului;
- O.G. nr. 236/2000, privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată prin
Legea nr. 462/2001, modificată și completată prin Legea nr. 345/2006:
Art. 2 (termeni): “mediu - ansamblul de condiții și elemente naturale
ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale
peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice și
anorganice, precum și ființele vii, sistemele naturale în interacțiune,
cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori
materiale și spirituale, calitatea vieții și condițiile care pot influența
bunăstarea și sănătatea omului; proiect - documentație privind
execuția lucrărilor de construcții sau alte instalații ori amenajări, alte
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
36
intervenții asupra cadrului natural și peisajului, inclusiv cele care
implică extragerea resurselor minerale;
Peisaj - zonă terestră ce se poate delimita clar, cu o structură și
caracteristici specifice, cu valori și structuri naturale specifice,
incluzând și elemente ale culturii umane, unde elementele naturale și
cele create prin activitate umană se influențează reciproc (definiție
introdusă prin Legea 345/2006)”.
Anexa 1 (e): „Parcurile naturale sunt acele arii naturale protejate al
căror scop este protecția și conservarea unor ansambluri peisagistice
în care interacțiunea activităților umane cu natura de-a lungul
timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă
peisagistică și/sau culturală, deseori cu o mare diversitate biologică.
Managementul parcurilor naturale urmărește menținerea interacțiunii
armonioase a omului cu natura prin protejarea diversității habitatelor
și peisajului, promovând păstrarea folosințelor tradiționale ale
terenurilor, încurajarea și consolidarea activităților, practicilor și
culturii tradiționale ale populației locale. De asemenea, se oferă
publicului posibilități de recreere și turism și se încurajează
activitățile științifice și educaționale”.
Parcurile naturale ce corespund categoriei V IUCN - "Peisaj protejat:
arie protejată administrată în principal pentru conservarea peisajului
și recreere".
Anexa 1 (f): „Rezervațiile biosferei sunt acele arii naturale protejate
[…] ce se întind pe suprafețe mari și cuprind un complex de
ecosisteme terestre și/sau acvatice, lacuri și cursuri de apă, zone
umede cu comunități biocenotice floristice și faunistice unice, cu
peisaje armonioase naturale sau rezultate din amenajarea tradițională
a teritoriului, ecosisteme modificate sub influența omului și care pot
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
37
fi readuse la starea naturală, comunități umane a căror existență este
bazată pe valorificarea resurselor naturale pe principiul dezvoltării
durabile și armonioase”.
- O.U.G. nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată prin Legea
nr. 265/2006:
Art 70: „Pentru asigurarea unui mediu de viață sănătos, autoritățile
administrației publice locale, precum și, după caz, persoanele fizice și
juridice au următoarele obligații: a) să îmbunătățească microclimatul
urban, prin amenajarea și întreținerea izvoarelor și a luciilor de apă
din interiorul localităților și din zonele limitrofe acestora, să
înfrumusețeze și să protejeze peisajul, să mențină curățenia stradală.”
Art 96 (contravenții) (3): „obligațiile autorităților administrației
publice locale privind îmbunătățirea microclimatului urban, prin
amenajarea și întreținerea izvoarelor și a luciilor de apă din interiorul
localităților și din zonele limitrofe acestora, de a înfrumuseța și
proteja peisajul, de a menține curățenia localităților.”
- O.U.G. nr. 202/2002 privind gospodărirea integrata a zonei costiere.
Art 2 (scopul ordonanței) (c): „reglementarea utilizării durabile a
zonei costiere pe baza principiilor care asigură protecția mediului,
peisajului, moștenirii culturale, istorice și arheologice.”
Art 28 (activitățile de turism) (4): „Arhitectura noilor construcții din
zona costieră trebuie să se încadreze în arhitectura locală și să nu
afecteze peisajul.”
Anexa 1 (definiții) (7): „Gospodărirea integrată - amenajarea și
utilizarea durabilă a zonei costiere luând în considerare dezvoltarea
economică și socială în strânsă interdependență cu marea, în vederea
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
38
menținerii, pentru generațiile prezente și viitoare, a echilibrului
biologic și ecologic fragil al zonei de coastă și a peisajului;”
(13) Mediu: a). resursele naturale abiotice și biotice cum sunt aerul,
apele subterane și de suprafață, solul, clima, fauna și flora și habitatul
acestora; b). bunurile care fac parte, din mediul construit și din
patrimoniul cultural; c). aspectele caracteristice ale peisajului; d).
calitatea vieții și a mediului de viață, în măsura în care au sau pot avea
influență asupra bunăstării și sănătății omului.”
- Legea nr. 347/2004 – Legea muntelui.
Art 3.1 (scopul politicii montane): „Politica montană are ca scop
valorificarea durabilă a resurselor muntelui, conservarea peisajului
și a biodiversității, precum și dezvoltarea de activități.”
- Legea nr. 190/2013 privind aprobarea O.U.G. nr. 7/2011 pentru
modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea
teritoriului și urbanismul
Art 9 (c): “gestionarea în spiritul dezvoltării durabile a peisajului,
componentă de bază a patrimoniului natural și cultural și a resurselor
naturale”.
În concluzie, având în vedere faptul că problematica peisajului este relativ
puțin menționată în legislația românească, impactul asupra peisajului este greu
de luat în considerare numai prin invocarea celor câteva dispoziții legislative
menționate mai sus. Introducerea unor reglementări minimale în legislația
românească derivate din ratificarea Convenției Europene a Peisajului și care
să facă referire la evaluarea impactului asupra peisajului este strict necesară.
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
39
CAPITOLUL II. METODE, TEHNICI ȘI INSTRUMENTE
Metodologia utilizată în cadrul prezentului studiu a avut la bază următoarele
etape principale: faza pregătitoare de birou, etapa de teren și cea finală care a
constat în analiza datelor obținute, interpretarea rezultatelor și trasarea
concluziilor.
Conform Armaș (2006), metodele geografice se pot clasifica în numeroase
categorii, în funcție de diferite criterii; spre exemplu după specificul relațiilor
investigate, acestea fiind metode cantitative și calitative, după natura relațiilor
dintre cercetător și obiectul investigat, referindu-se aici la metodele directe și
indirecte; după scop, și anume recoltare și prelucrare, investigare și prognoză,
de cercetare și aplicare / implementare a rezultatelor.
Astfel, clasificarea metodelor de analiză folosite în cadrul acestui studiu poate
fi detaliată în două categorii generale, și anume: metode cantitative și metode
calitative. Acestea dispun de tehnici și instrumente de studiu, ce au fost
adaptate la specificul problemei vizate în cadrul acestui studiu de integrare a
peisajului în procedura EIM.
Printre cele mai utilizate metode de studiu în geografie se numără: metoda
observației, metoda cartografică, metoda inductivă și deductivă, metoda
analizei și sintezei, metoda istorică, comparativă și dinamică, metoda
experimentală, metoda modelării, metoda informațional-geografică, metoda
desenului după natură (Armaș, 2006).
În prezenta cercetare au fost folosite în principal ancheta sociologică, metoda
analizei documentelor, cea a studiului de caz, analize matematice și statistice,
tehnici GIS.
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
40
Una din principalele metode folosite în această lucrare este metoda anchetei
sociologice. În cadrul prezentului studiu, această metodă a avut ca instrument
de cercetare chestionarul online care a urmărit colectarea de informaţii în
rândul specialiştilor EIM cu privire la percepţia acestora asupra peisajului. În
acest sens, traseul operaționalizării este definit de către sociologul Chelcea
(2001) citat de Trașă (2012), acesta menționând următoarele: ,,dacă ancheta
reprezintă o metodă, chestionarul apare ca tehnică, modul de aplicare ... prin
autoadministrare, ca un procedeu, iar lista propriu-zisă de întrebări
(chestionarul tipărit) ca instrument de investigare”. În ultimele decenii, cele
mai multe organizații au ajuns să fie dependente de tehnologia informației.
Tüten (2000) este de acord că această dependență este proporțională cu
utilizarea sondajelor online. S-a demonstrat că acestea, comparativ cu
sondajele desfăşurate prin poştă sau personal au rezultate similare, oferind
avantajul distribuției și a ciclurilor de răspuns rapide (Yun și Trumbo, 2000;
Tüten et al., 2000).
Documentele în accepţiunea ştiinţelor sociale semnifică un obiect sau un text
care oferă o informaţie despre un fenomen social. Metoda analizei
documentelor, folosită și în cadrul acestui studiu, încearcă să realizeze o
verificare a stării și calităţii rapoartelor de evaluare asupra mediului sub aspect
peisagistic. Printre scopurile analizei de conţinut, se pot aminti: compararea
conţinutului documentelor, descrierea tendinţelor, precum și prezentările
documentelor, dar și testarea ipotezelor despre strategiile care se regăsesc în
documente.
Metoda studiului de caz este utilizată în cadrul prezentului studiu și
reprezintă o metodă activă de mare valoare euristică dar și aplicativă, ce
permite apropierea instruirii de modelul vieţii reale, al activităţii practice
sociale sau productive (Voicu, 2008). Conform Oprea (2008), studiul de caz
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
41
reprezintă o ,,metodă de confruntare directă a participanților cu o situație reală,
autentică, luată drept exemplu tipic, reprezentativ pentru un set de situații și
evenimente problematice”.
Metode statistice și matematice au fost întrebuinţate în scopul de a obţine
rezultate relevante atât în ceea ce priveşte percepţia experţilor (realizându-se
o analiză a corespondenţei canonice în software-ul R, cât și evaluarea
impactului vizual pentru două studii de caz realizate cu ajutorul software-ului
GIS). Sistemul Informaţional Geografic (GIS) este o tehnică de lucru extrem
de folosită în cercetarea științifică, oferind rezultate valoroase în foarte multe
activităţi practice (Bălteanu et al., 2010).
Septimiu Chelcea citat de Bulgaru (2002) afirmă că metodele, tehnicile și
instrumentele de investigare “se subsumează perspectivei teoretico-
metodologice, astfel încât autonomia acestora este relativă”. Instrumentele
cercetării reunesc totalitatea uneltelor necesare realizării unei anumite munci
științifice, în vederea atingerii scopului propus (Armaș, 2006).
II.1. Chestionare de opinie
În cadrul prezentei cercetări, chestionarul a fost un instrument utilizat în
vederea colectării de date necesare privind percepția specialiștilor din
România și Elveția în ceea ce privește conceptul de peisaj și integrarea
acestuia în procedura EIM. În cele ce urmează voi descrie o serie de avantaje
și dezavantaje ale utilizării acestui instrument, precum și detalierea procesului
de aplicare a acestuia în rândul specialiștilor.
II.1.1. Avantajele utilizării chestionarelor de opinie
Studiile care au la bază chestionarele de opinie și în principal cele distribuite
online au aceeași însemnătate precum cele care sunt realizate în versiune
tipărită, cu avantajul că acestea permit respondenților să aibă propriul lor timp
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
42
pentru a finaliza ancheta. Totodată, în cazul în care este administrat anonim,
chestionarul online ar putea fi mai bun în ceea ce privește întrebările sensibile,
datorită faptului că intervievatorul nu este prezent pentru a administra
întrebările direct (Brace, 2004). În conformitate cu Tüten et al., (2000), unul
dintre avantajele utilizării chestionarului online este că oferă rezultate de înaltă
calitate la prețuri accesibile. În plus, studiile desfășurate online sunt uneori
privite ca "ecologice", datorită utilizării formatului online nu se folosește
hârtie (Yun și Trumbo, 2000) și de asemenea, acestea prezintă de cele mai
multe ori un design plăcut, putând oferi și rezultate statistice imediate.
Fiind un instrument calitativ, chestionarele online au în vedere mai puțin
declarațiile generale care ar putea fi obținute printr-o examinare cantitativă a
unor probe de mari dimensiuni, și pun accentul mai mult pe fenomenologia
asociată cu experiența participanților (CHSSC, 2008).
Ca și avantaje în urma utilizării acestui instrument online în cadrul prezentei
cercetări pot fi amintite: eficacitatea sporită în ceea ce privește timpul de
aplicare, posibilitatea completării chestionarului și de către alți specialiști
recomandați într-un timp foarte scurt (tehnica bulgărelui de zăpadă), accesul
la date și supravegherea acestora pe toată perioada procesului, precum și
distribuirea online a materialului, evitându-se consumul de hârtie.
II.1.2. Dezavantajele utilizării chestionarelor de opinie
Cho și LaRose (1999) susțin faptul că flexibilitatea de pe internet precum și
ușurința creări unor identități false conduc la probleme de confidențialitate și
pot face rezultatele sondajului să nu fie de încredere. Mai mult decât atât,
există posibilitatea ca multor oameni să nu le placă primirea unor e-mail-uri
nesolicitate și astfel, aceștia pot refuza să răspundă solicitării
(www.surveysystems.com). În vederea abordării problemei de intruziune,
unele programe de studiu online au inclus opțiunile eliminare a link-ulului în
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
43
cadrul mesajului care este trimis. În acest fel, cei care se simt afectați de
primirea unei astfel de solicitare pot părăsi ancheta.
De asemenea Andrews et al. (2003) afirmă faptul că sondajele electronice
prezintă atât provocări tehnice cât și administrative care nu există în cazul
celor face-to-face. De asemenea, acesta susține că, în ciuda eforturilor
realizate în trecut, perspectivele de proiectare, testare și folosire a
tehnologiilor web, prelevare de probe și de distribuție rămân provocări în orice
cercetare care folosește chestionarul online.
Deși utilizarea internetului este în continuă ascendență, aceasta nu este
universală. Mulți cetățeni din diverse medii încă nu dispun de facilități de
internet sau de abilități foarte avansate în acest domeniu, în special persoanele
în vârstă. Deci, sondaje online nu reflectă populația ca un întreg și, probabil,
sunt cele mai utilizate într-un mediu corporativ sau atunci când se știe faptul
că cei mai mulți din populația țintă vizată pentru completarea chestionarelor
au acces la internet. Andrews et al. (2003) consideră oportună efectuarea unei
analize atente a populației de studiu pentru a determina dacă abordările de
prelevare de date privind percepția sunt adecvate.
O altă provocare în ceea ce privește chestionarele online este aceea că există
posibilitatea primirii mai multor răspunsuri la același chestionar din partea
aceleiași persoane din diverse motive, printre care și deținerea mai multor
adrese de e-mail. Pentru a preveni acest lucru, cele mai multe studii au
posibilitatea de a filtra mai multe răspunsuri, însă în cazul celor anonime nu
se pot urmări respondenți prin adresa lor de e-mail. Cu toate acestea, dorința
de a dezvălui informații crește atunci când chestionarele sunt anonime,
datorită atenuării problemelor de confidențialitate, care poate ajuta la
construirea unei relații de încredere.
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
44
Chestionarele online aplicate specialiștilor EIM folosite în acest studiu nu au
prezentat dezavantaje majore, întrucât toți specialiștii în cauză au acces la
internet, aceștia figurând și în diverse baze de date electronice (spre exemplu,
http://www.sia.ch). De asemenea, deși nu a fost realizat un contact direct cu
respondenții (face-to-face), legătura s-a realizat prin e-mail sau telefonic, ori
de câte ori a fost nevoie.
II.1.3. Tema chestionarelor de opinie
Datele de calitate bună sunt esențiale pentru elaborarea unei cercetări bazate
pe chestionare (Burges, 2001), astfel, colectarea de date online a fost făcută
cu atenție, în concordanță cu proceduri care au fost documentate în literatura
de specialitate. Detalierea procesului de colectare a datelor este prezentat mai
jos pas cu pas. În linii mari, decizia cu privire la ceea ce trebuie să cuprindă
chestionarul online a avut la bază obiectivele și întrebările de cercetare 1-4
discutate anterior (vezi Introducere). Opinia experților, sau judecata
profesionistă, reprezintă un tip de metodă utilizat pe scară largă în cadrul
procesului EIM. Acest tip de metodă este de obicei folosită pentru a aborda
impacturile specifice ale unui proiect propus asupra componentelor de mediu
(Canter și Sadler, 1997).
Pentru colectarea de date privind percepția experților români și elvețieni
asupra peisajului și utilizarea acestui concept în studiile EIM din ambele țări
au fost stabilite 20 de întrebări (Anexa 1), care au fost formulate în scopul de
a colecta informații și feedback calitativ și cantitativ cu privire la
caracteristicile generale ale sistemelor naționale investigate, de evaluare a
impactului asupra mediului, mai ales în ceea ce privește integrarea peisajului
în implementarea acestei proceduri. În acest sens, s-a urmărit percepția
specialiștilor cu privire la: peisajul în general, proceduri ce trebuie să aibă în
vizor impactul anumitor proiecte asupra peisajului, indicatori des utilizați în
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
45
evaluarea peisajului și cunoștințele acestora referitoare la legislația ce are ca
scop protecția și dezvoltarea durabilă a acestuia. Indicii sau indicatorii se
referă la caracteristicile sau a resurselor de mediu selectate. Aceștia sunt
utilizați în studii de impact și se referă la informații, fie numerice sau
clasificate reprezentative pentru diferite resurse de mediu. Utilizarea acestora
conduce la descrierea mediului afectat, precum și la predicția și evaluarea
impactului asupra peisajului. (Canter și Sadler, 1997). De asemenea, au fost
colectate date despre experiența specialiştilor ce au răspuns la chestionar,
precum: vârsta, naționalitatea, profesia, anii de experiență în domeniu, locul
de muncă și nivelul de educație. Figura nr. 3 prezintă etapele principale care
au fost realizate în timpul procesului de colectare de date online.
Figura nr. 3 – Procesul de aplicare a chestionarului de opinie online
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
46
II.1.4. Determinarea dimensiunii eșantionului și criteriile de selecție a
respondenților
Determinarea unei mărimi adecvate a eșantionului reprezentativ din populația
totală în cercetarea calitativă reprezintă o etapă metodologică de judecată a
evaluării calității informațiilor colectate, a scopului acestora de utilizare, a
strategiei de eșantionare folosită precum și a produsului de cercetare urmărit
(Sandelowski, 1995). Thompson et al. (2004) consideră că nu există nici un
"număr magic" sau limite în acest sens.
Ideea folosită în acest studiu a fost de a avea un model clar al rezultatelor și
astfel, chestionarul a fost administrat unui număr de 500 de specialiști români
și elveţieni (arhitecți, biologi / ecologi, dezvoltatori, auditori de mediu,
ingineri de mediu, geografi / geologi), implicați în procesul EIM. Astfel,
pentru a se califica în calitate de respondenți, subiecții vizați au trebuit să
îndeplinească cel puțin unul dintre următoarele criterii:
- a lucrat în domeniul protecției mediului în calitate de consultant
EIM;
- a fost afectat sau consultat într-un fel sau altul într-un proiect în care
a fost făcută EIM;
- a luat parte în calitate de membru al unui grup de interes în timpul
unei EIM;
- a fost implicat sau în prezent lucrează într-un studiu academic, de
cercetare sau de formare a EIM.
În baza criteriilor menționate mai sus, respondenții au fost identificați folosind
o combinație de eșantionare în lanț sau abordare de eșantionare a bulgărelui
de zăpadă (Patton, 1990). Această tehnică presupune mai multe etape care
pornesc de la unul sau câțiva indivizi vizați și se întinde pe baza de contacte
sugerate de către cazurile inițiale (Neuman, 1997).
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
47
Potențialele surse de identificare a adreselor de e-mail și a datelor de contact
au inclus atât în cazul chestionarului adresat specialiștilor români cât și a celor
elvețieni, următoarele:
1. agenții de mediu (locale / cantonale și naționale / federale), de
exemplu: www.anpm.ro sau http://www.bafu.admin.ch;
2. Site-uri web ale firmelor de consultanță EIM sau ONG-uri din
România și Elveția;
3. Site-uri web ale departamentelor de mediu din universități și
organizații relevante care operează în domeniul evaluării impactului asupra
mediului (de exemplu: http://www.sia.ch).
De asemenea, motorul de căutare Google (Google.ro, Google.com și
Google.ch) a fost folosit pentru a căuta sursele mai sus menționate. Fiecare
din cei 500 de potențiali respondenți au primit un e-mail cu explicația aplicării
chestionarului (Anexa nr. 2) precum și link-ul către acesta.
II.1.5. Colectarea răspunsurilor
Pentru colectarea răspunsurilor pentru fiecare naționalitate a fost acordată o
perioadă de 3 luni. Această perioadă a fost suficient de lungă, permițând
respondenților din România și din Elveția să răspundă solicitării primite prin
e-mail. Răspunsurile au fost apoi monitorizate pentru o perioadă de o lună,
după care au fost trimise mesaje de reamintire. Asistență și feedback au fost
întotdeauna furnizate respondenților atunci când a fost necesar.
Rezultatele chestionarului sunt prezentate în capitolul al III-lea.
II.2. Descrierea metodei de corespondență canonică (CCA) – Analiza
multivariată a datelor
Pentru a analiza date privind percepția experților români și elvețieni asupra
peisajului și utilizarea acestui concept în studiile EIM din ambele țări au fost
folosite răspunsurile obținute prin intermediul chestionarului online.
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
48
Chestionarul a cuprins întrebări care au permis integrarea răspunsurilor într-o
analiză statistică. Întrebările referitoare la integrarea peisajului în EIM (de
exemplu, variabile de răspuns) au surprins ceea ce ar trebui să se aibă în vedere
atunci când este realizată o analiză peisagistică (partea biotică, culturală,
elemente antropice etc.), de asemenea, dacă această analiză trebuie să se
identifice într-un capitol distinct în rapoartele EIM (ca un proxy al importanței
analizei în evaluarea impactului proiectelor).
Totodată, în cadrul chestionarului s-au regăsit și următoarele aspecte: o
întrebare directă cu privire la importanța evaluării impactului asupra
peisajului; obligativitatea analizei impactului asupra peisajului în diferite
rapoarte de evaluare (precum: rapoarte EIM, rapoarte de bilanț de mediu,
rapoarte de evaluare strategică de mediu); importanța analizei în comparație
cu impactul unui proiectul asupra calității aerului, biodiversității, sănătății
umane, solului și apei); metodele de evaluare a peisajului (exemplu:
matematic, vizual), cunoștințele asupra unor indicatori peisagistici (precum:
indicatorul de naturalitate, indicatorul presiunii umane, indicele de
fragmentare, indicatori de natură perceptivă, etc.), familiaritatea cu Convenția
Europeană a Peisajului precum și cu alte acte normative de protecție a
peisajului.
În cadrul sondajului online, au fost puse întrebări care pot explica alegerea
răspunsurilor (adică variabile explicative), cum ar fi: naționalitatea
respondentului, profesia, nivelul de educație, locul de muncă, anii de
experiență în domeniu, gradul de folosire în munca de zi cu zi a sistemului
GIS (Sisteme Informatice Geografice) și vârsta respondentului (ca un proxy
pentru o experiență de ansamblu).
Pentru a investiga relația între variabilele explicative și cele de răspuns a fost
folosită metoda statistică de Analiză a Corespondenței Canonice (Canonical
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
49
Correspondence Analysis – CCA ). CCA reprezintă o tehnică multivariată de
coordonare constrânsă, utilizată în cele mai multe cazuri de către ecologi
(Borcard et al., 2011), dar, de asemenea și în domeniul științelor sociale
(Palmer, 1993; Greenacre, 2010). CCA caută axele ortogonale care
maximizează varianța variabilelor de răspuns (de exemplu răspunsurile
specialiștilor), în timp ce sunt constrânse de către variabilele explicative
(Greenacre, 2010). În acest studiu, unitatea statistică este reprezentată de
specialiștii individuali, și cel mai util rezultat este diagrama biplot de
coordonare care arată distanța chi-pătrat între specialiști în cazul în care
poziția fiecărei întrebări este controlată prin contribuția sa la axele CCA
(Quetier, 2010). Reprezentarea variabilelor canonice evidențiază întrebările
care contribuie cel mai mult la variația explicativă a rezultatelor sondajului și
diferențiază în acest fel specialiștii (relația dintre variabilele de răspuns și
variabilele explicative nefiind aleatoare).
Setul de date utilizat în CCA a constat în răspunsurile chestionarului, iar
matricea de răspuns rezultantă a cuprins 23 de variabile de răspuns cu privire
la percepția peisajului și integrarea sa în EIM, precum și 14 de variabile
explicative, reprezentând răspunsurile privind experiența respondenților.
Pentru a compara răspunsurile specialiștilor români și a celor elvețieni au fost
derivate două modele CCA. Primul model CCA a fost conceput pentru a oferi
o coordonare a tuturor variabilelor de răspuns și explicative, ținând cont de
naționalitatea specialiștilor, în timp ce al doilea model CCA a fost un model
redus, după îndepărtarea efectului de țară (fără ca naționalitate să fie o
variabilă explicativă) și a altor variabile explicative nesemnificative. Primul
model conduce la înțelegerea diferențelor existente între cele două țări
analizate, în timp ce al doilea model ilustrează imaginea de ansamblu a
răspunsurilor date. Semnificația statistică a analizei CCA (anume semnificația
modelelor generale, axelor și a fiecărei variabilă explicativă) a fost testată
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
50
folosind teste de permutare (1000 permutări), unde alfa = 0,05. CCA a fost
realizată utilizând pachetul vegan (Oksanen et al., 2013) în software-ul R ( R
Core Team, 2013).
II.3. Cercetarea conținutului rapoartelor de Evaluare a Impactului
asupra Mediului din perspectiva peisajului
Cercetarea conținutului rapoartelor de Evaluare a Impactului asupra Mediului
reprezintă o metodă des utilizată în domeniul științific (Antonson, 2011; Bassi
et al., 2012) și se referă în principal la analiza informațiilor provenite de la
proiectele existente pentru care a fost realizat un studiu de impact. Poate că
cea mai simplă abordare pentru a realiza predicția impactului unui proiect nou
este aceea de a utiliza analogii sau comparații la efectele experimentate sau la
acțiunile conexe ale altor proiecte similare existente (Canter și Sadler, 1997).
Informațiile de monitorizare privind impactul real pot fi folosite ca o analogie
la efectele anticipate ale proiectului propus. Astfel, în timp, a avut loc o
creștere extraordinară în ceea ce privește informațiile legate de impacturile
tipice ale diverselor tipuri de proiecte (Carter și Sadler, 1997). Această
examinare a literaturii de specialitate privind EIM implică asamblarea
informațiilor cu privire la tipurile de proiecte și la impactul lor specific. Acest
tip de informație poate fi foarte util pentru delimitarea timpurie a efectelor
potențiale; acesta poate fi, de asemenea, utilizat pentru a cuantifica
schimbările anticipate specifice și pentru identificarea măsurilor pentru
minimizarea efectelor adverse.
Totodată, acest studiu utilizează metoda de cercetare a documentelor existente
pentru examinarea generală a stării și calității rapoartelor EIM în România și
are în vedere evoluția și îmbunătățirea nivelului de practică în evaluarea
impactului asupra peisajului, precum și, extinderea analizei critice asupra
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
51
evaluării peisajului la nivelul cercetării științifice și a aplicării practice,
obiective principale ale acestei lucrări.
II.3.1. Selecția rapoartelor de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Pentru a înțelege modul de utilizare al conceptelor de peisaj în studiile EIM,
au fost identificate în primă instanță 100 de rapoarte din România și 100 din
Elveția și apoi au fost selectate aleator 20 de studii EIM pentru fiecare țară
care au fost realizate între anii 2008 și 2012 (Anexa 3). Studiile au fost preluate
prin căutarea în baze de date ale autorităților de mediu. În ceea ce privește
România, aceste baze de date sunt publice și pot fi accesate fără restricție, în
timp ce pentru cele din Elveția rapoartele EIM au fost furnizate de autoritățile
federale sau cantonale.
Aceste studii de caz au fost selectate din domenii de activitate cu un impact
evident asupra peisajului, cum ar fi: industrie, infrastructură, turism și parcuri
eoliene.
II.3.2. Relaționarea conținutului rapoartelor de Evaluare a Impactului
asupra Mediului cu Convenția Europeană a Peisajului
În vederea observării modului în care conținutul rapoartelor EIM sunt
relaționate cu Convenția Europeană a Peisajului, studiile de caz selectate au
fost examinate în ceea ce privește abordarea conceptelor peisagistice în
procedura de evaluare a impactului asupra mediului și respectarea
prevederilor acestei convenții.
Prin urmare, a fost luată în considerare legătura cu textul convenției prin
identificarea în rapoartele analizate a obiectivelor sale și a punctelor specifice
prevăzute în articolele 5 și 6 din Convenție, unde este prezentat modul de
punere în aplicare a acesteia (articolul 5: Măsuri generale și Articolul 6:
Măsuri specifice - CoE , 2008). Fiecare document a fost examinat cu privire
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
52
la modul în care conceptul de peisaj a fost înțeles și cum a fost utilizat. Pentru
aceasta, a fost utilizat un set de criterii legate de vocabularul specific, scopul
și măsurile cheie prevăzute în Convenție (Tabelul nr. 1).
Tabelul nr. 1 – Ansamblul aspectelor analizate în rapoarte EIM (Niță et al.,
2015)
Aspecte specifice investigate
Utilizarea conceptului de peisaj
Termeni proxy folosiți pentru peisaj
Promovarea instruirii și educației peisagistice
Identificarea și evaluarea peisajului
Monitorizarea impactului asupra peisajului
Legătura cu Convenția Europeană a Peisajului
Oportunități de îmbunătățire a calității peisajului
De asemenea, pentru determinarea modului în care scopul Convenției
Europene a Peisajului (ELC) a fost reflectat în documentele analizate, au fost
folosite o serie de clase (Roe et al., 2008), după cum urmează:
- Explicit (de exemplu, documentul implică dimensiunile complete a
conceptului de peisaj și reflectă în mod clar obiectivele articolelor 5
și 6);
- Implicit (de exemplu, limbajul utilizat nu poate face legături clare
între "peisaj" și obiectivele ELC, dar scopul se regăsește, reflectându-
se în mare măsură);
- În parte (de exemplu, documentul reflectă o parte sau unul dintre
cerințele articolelor 5 și 6);
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
53
- Vag (scopul ELC este mai puțin clar exprimat decât în cazul clasei "în
parte", existând anumite mențiuni legate de peisaj, care ar putea fi
legate de obiectivele Convenției);
- Deloc (nu este nimic perceptibil, care ar putea sugera peisajul
conceptual sau că îndeplinirea obiectivelor ELC este inclusă în
proiectarea studiului EIM).
II.3.3. Evaluarea impactului vizual asupra peisajului – practici curente
și modele de bună practică
Metodele de evaluare a impactului asupra peisajului sunt în primul rând utile
pentru evaluarea resurselor estetice sau vizuale. Analiza Impactului Vizual
asupra Peisajului (LVIA – Landscape Visual Impact Assessment) se
efectuează în mod normal ca o temă separată sau ca un subcapitol distinct în
cadrul unei EIM, legături între procesul de EIM și LVIA existând la aproape
fiecare etapă.
Analiza Impactului Vizual asupra Peisajului este folosită pentru a ajuta la
localizarea și proiectarea modificărilor propuse, astfel încât efectele negative
asupra peisajului să fie evitate, reduse sau compensate. Conform Institute of
Environmental Management & Assessment și Landscape Institute (2013),
există două elemente componente ale LVIA care pot fi analizate independent
dar și în interrelație:
• Evaluarea efectelor asupra peisajului care se referă la modificări
aduse peisajului ca resursă (îndeosebi a peisajelor protejate prin lege), la
contribuția aspectelor de peisaj sub incidența stării de apartenență, la calitatea
vieții, precum și la modul în care schimbarea poate afecta componentele
individuale ale peisajului;
• Evaluarea efectelor vizuale care vizează modul în care schimbările
în peisaj pot afecta diverse persoane sau grupuri de persoane. Acest lucru
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
54
înseamnă evaluarea schimbărilor ce se produc la nivel vizual din anumite
puncte de vizibilitate.
Aceste componente trebuie să fie bine definite într-o evaluare bună, astfel
încât alți experți și membri ai publicului să înțeleagă diferențele ce urmează
să apară în peisaj.
LVIA este concentrată pe prezicerea prin intermediul unei analize întemeiate
a importanței efectelor pe care un anumit proiect le poate avea asupra
resurselor de peisaj și asupra facilităților sale vizuale. În cadrul acestei analize,
o atenție deosebită trebuie să se acorde atât impactului pozitiv cât și celui
negativ asupra peisajului. Spre deosebire de alte studii de impact, LVIA se
bazează mai mult pe experiența judecății profesionale și mai puțin pe
măsurători. Prin urmare, o abordare structurată și sistematică a LVIA este
necesară, și astfel, evaluarea ar trebui să fie întotdeauna susținută de date
cantitative, dovezi clare, deducții logice și argumente motivate.
Sistemul Informațional Geografic (GIS) poate fi utilizat în mai multe etape ale
procesului EIM. Aceste sisteme de gestionare a datelor poate capta,
administra, manipula, analiza, modela și cartografia date spațiale în vederea
rezolvării unor probleme complexe de planificare și management (Canter și
Sadler, 1997). Orice cerere și/sau operare GIS conține cinci elemente
esențiale: achiziție de date; preprocesare; gestionare a datelor; manipulare și
analiză; generarea producției (Star și Estes, 1990). Achiziția se referă la
procesul de identificare și colectarea datelor necesare pentru aplicare. După
colectarea datelor, procedurile utilizate pentru a converti un set de date într-
un format adecvat pentru intrarea în sistem se numește preprocesare.
În acest mod, prin cartografierea arealelor identificate din potențiale puncte de
vizibilitate se poate face legătura cu impactul vizual al propunerii de
dezvoltare. Așadar, cartografierea vizibilității ar trebui să fie un element cheie
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
55
în analiza efectelor vizuale, această tehnică putând fi utilizată în diferite etape
ale procesului de evaluare, precum în etapele inițiale ale EIM, dar și în
proiectarea realizată pentru a determina potențialul de vizibilitatea al unui sit
în comparație cu o evoluție similară situată pe un areal alternativ. Astfel,
această metodă poate fi folosită pentru a ajuta la luarea în considerare a
alternativelor de proiectare prin stabilirea vizibilității potențiale a diferitelor
opțiuni, dar și în etapa de evaluare detaliată, putând fi folosită pentru
explorarea vizibilității unui aspect specific sau a unor aspecte diverse ale
dezvoltării.
La momentul actual, în România, nu există un ghid de realizare a acestei
analize a impactului vizual asupra peisajului, însă la nivel internațional liniile
directoare ale acestei evaluări, precum și exemple de bună practică sunt deja
trasate în îndrumare, cum sunt:
• Evaluarea Caracterului Peisagistic: Ghid pentru Anglia și Scoția
(Swanwick, 2002);
• Reprezentarea vizuală a parcurilor eoliene: Ghid de bune practici
(Scotish Natural Heritage, 2006);
• Linii directoare pentru Peisaj și Evaluarea Vizuală ediția a 3-a
(Landscape Institute și I.E.M.A., 2013).
II.3.4. Liste de control privind valorile peisajului
Evaluarea valorilor peisagistice constituie elementul central în evaluarea
impactului asupra peisajului, în scopul de a înțelege impactul proiectelor
specifice. În evaluarea peisajului o gamă mult mai largă de domenii trebuie să
fie inclusă, inclusiv peisajul cotidian care presupune un nivel cu valoare mai
scăzut și generale (Erikstad et al., 2008).
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
56
Au existat mai multe încercări de definire sau mai bine spus, tentative de
estimare a valorilor peisajului, după cum urmează: valoare estetică (Beza,
2010; Rosley et al., 2013; Sevenant și Antrop, 2009), valoarea culturală sau
de patrimoniu și identitate (Bos, 2015, Lourenço-Gomes et al., 2013,
Tengberg et al., 2012), valoarea de existență a peisajului (Davidson, 2013) sau
alte valori ale peisajului (Bergeron et al., 2014, Fagerholm et al., 2012). La
prima vedere în cazul în care peisajul este deteriorat sau distrus, nu există
costuri directe, însă, refacerea peisajului poate atrage costuri suplimentare.
Evaluarea EIM elvețiană a constatat că problema costurilor este o problemă
mai mică pentru proiectele mari decât în cazul celor mai mici (Sager și
Schenkel, 2004). De aceea, este imperativ ca deciziile luate de către
autoritățile competente să aibă mai mult în considerare aceste valori ale
peisajului.
În acest sens, există mai multe variante de liste de control (checklists), acest
tip de metodologie este cea mai frecventă abordare utilizată în procesul de
EIM. De obicei, listele de control conțin o serie de elemente, probleme de
impact sau întrebări pe care utilizatorul ar trebui să le abordeze ca parte a
studiului de impact. Astfel de liste de verificare reprezintă memento-uri utile
în ceea ce privește impactul potențial și oferă o bază sistematică pentru
procesul EIM (Canter și Sadler, 1997).
Procesul de analiză utilizat în cadrul studiului de față (Capitolul IV) cuprinde
3 liste de control, care contribuie la examinarea impactul unui proiect asupra
peisajului sub aspectul următoarelor puncte de vedere: valoarea de utilizare a
peisajului, valoarea culturală, valoarea de existență a peisajului. Aceste liste
de control au fost prezentate în cadrul unul seminar dedicat valorii peisajului
la Universitatea din Berna în 2013, urmând să fie utilizate de către agențiile
de evaluarea mediului. Autorii acestora au menționat că un proiect poate fi
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
57
considerat compatibil cu peisajul, atunci când interesul de realizare al acestuia
depășește pierderea valorilor peisagistice sau atunci când executarea sa se
dovedește a reduce la minimum pierderea valorilor peisajului (Büchi et al.,
2013).
În România, listele de control sunt folosite în procesul EIM pentru alte
elemente ale mediului, însă în ceea ce privește peisajului, acestea lipsesc. Sub
acest aspect, în cercetarea științifică națională au fost adaptate fişe de
inventariere a elementelor de peisaj (Pătru, 2006; Stupariu și Pătru-Stupariu,
2007, Huzui, 2013). Astfel, utilizând aceste fișe de inventariere s-a realizat
evaluarea „in situ” cuprinzând analiza peisajului natural, pentru Sinaia și
pentru Cornu (Pătru-Stupariu et al., 2011). Aceste fișe au avut la bază
elemente ale peisajului analizate, acești parametrii fiind clasificați din trei
puncte de vedere, și anume: “fizice”, “estetice” și “psihologice” (Pătru-
Stupariu et al., 2010).
Prezentul studiu utilizează modelul elvețian al fişelor de control pentru a
evalua impactul asupra valorilor de peisaj, acestea fiind adaptate și aplicate în
teren pentru Parcul Eolian Topleț și Parcul Eolian Sfânta Elena.
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
58
CAPITOLUL III. ANALIZA INTEGRĂRII PEISAJULUI ÎN
PROCEDURA DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA
MEDIULUI
În cadrul acestui capitol2, sunt prezentate rezultatele metodelor aplicate, și
anume: metoda statistică și metoda analizei documentelor (limbajul utilizat în
cadrul rapoartelor EIM, evaluarea propriu-zisă a impactului asupra peisajului,
inclusiv a valorii peisajului și a impactului vizual). Acestea au fost utilizate,
în vederea realizării unei imagini de ansamblu atât în ceea ce privește
percepția specialiștilor în domeniu, cât și analizele efectuate în baza
rapoartelor EIM. Rezultatele vor fi prezentate comparativ.
III.1. Corespondența canonică a percepției conceptelor de peisaj în
cadrul procedurii de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Analiza Corespondenței Canonice (CCA) a fost folosită pentru mai buna
înțelegere a relației dintre specialiști și elementele de peisaj, precum și analiza
acestora în procedura EIM. Astfel, utilizarea acestei metode statistice având
la bază setul de date obținut prin aplicarea chestionarului, a condus la
sublinierea unei relații semnificative între răspunsurile specialiștilor și
variabilele explicative pentru ambele modele (F model 1 = 2,12, p<0,001; F
model 2 = 2,16, p<0,001). Primul model CCA ia în considerare toate
variabilele explicative și variabilele de răspuns. Cele două axe ale modelului
CCA, țin cont de diferența potențială dintre specialiștii români și elvețieni
explicând 68,45% (axa 1 = 51%, axa 2 = 17,45%) din variabilitatea
constrânsă, capturând cea mai mare parte a modelului de răspuns (Figura 4.1.).
2 Parte a acestui capitol face parte din: Niță, A., Buttler, A., Rozylowicz, L., Pătru - Stupariu,
I., 2015. Perception and use of landscape concepts in the procedure of Environmental Impact
Assessment; case study – Switzerland and Romania. Land Use Policy 44, 145 - 152.
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
59
Figura nr. 4.1 – Graficul dispersiei analizei CCA, reprezentând răspunsurile a 124 specialiști. Punctele negre reprezintă răspunsurile specialiștilor
români, iar cele gri a celor elvețieni. Abrevierile variabilelor se regăsesc în legenda de sub figură (Niță et al., 2015).
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
60
Legendă
Variabile explicative R3EIA – EIM ar trebui să includă impactul asupra peisajului
NatCH – Naționalitate elvețiană R3EB – BM ar trebui să includă impactul asupra peisajului
NatRO – Naționalitate română R3SEA – ESM ar trebui să includă impactul asupra peisajului
E12AY/N – Arhitect Da / Nu R4 – Evaluarea peisajului – capitol important
E12BY/N – Biolog Da / Nu R5a – Importanța peisajului vs. calitatea aerului în EIM
E12EY/N – Inginer Da/ Nu R5b – Importanța peisajului vs. calitatea biodiversității în EIM
E12GY/N – Geograf Da/ Nu R5h – Importanța peisajului vs. sanogeneza populației în EIM
E12OY/N – Alte profesii Da/ Nu R5s – Importanța peisajului vs. calitatea solurilor în EIM
E13 – Educație R5w – Importanța peisajului vs. calitatea apei în EIM
E14OY/N – Apartenența la Birouri Naționale Da/ Nu R7m – Analiza matematică folosită în analiza peisajului
E14EY/N – Apartenența la Agenții de Mediu Da/Nu R7v – Analiza vizuală folosită în analiza peisajului
E14PY/N – Apartenența la Companii private Da/Nu R8b – Cunoașterea indicatorului de transformare environmentală
E15 – Ani de experiență în domeniu R8h – Cunoașterea indicatorului de presiune umană
E17 – Gradul de utilizare GIS R8n – Cunoașterea indicatorului de naturalitate
E18 – Vârsta respondentului R8f – Cunoașterea indicatorului de fragmentare a peisajului
Variabile de răspuns R8v – Cunoașterea indicatorilor de natură vizuală – perceptuală
R1a – Peisajul se referă la elemente biotice R9 – Familiaritatea cu conținutul ELC
R1b – Peisajul se referă la elemente culturale R10 – Cunoașterea altor legi naționale și internaționale care vizează
protecția peisajului
R1c – Peisajul se referă la elemente urbane R11 – Referiri la ELC în rapoartele EIM întâlnite
R2 – Evaluarea impactului asupra peisajului ar trebui
să fie un capitol distinct în EIM
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
61
Axa 1 reflectă diferențe semnificative între specialiștii EIM români și elvețieni
(F=10,51, p<0,001), răspunsurile specialiștilor elvețieni fiind asociate cel mai
mult cu variabile, cum ar fi cunoașterea indicatorilor de percepție vizuală, cel
de naturalitate, indicatorul transformării environmentale și de fragmentare a
peisajului, în timp ce răspunsurile experților români sunt asociate mai mult cu
cunoașterea conținutului Convenției Europene a Peisajului.
Axa 2 (F=4,06, p<0,001), reflectă un gradient legat de indicatorul de presiune
umană și este puternic corelat cu utilizarea GIS, nivelul de educație și anii de
experiență în domeniu. Aceste ultime două variabile de răspuns contribuie, de
asemenea, și la axa 1 în legătură cu răspunsuri specialiștilor elvețieni.
Spre deosebire de modelul prezentat anterior, al doilea model CCA reflectă
distribuția răspunsurilor fără a ține seama de naționalitatea specialiștilor
respondenți (Figura nr. 4.2). Cele două axe ale graficului explică 82,43% din
variabilitate, prima axă, fiind semnificativă din punct de vedere statistic și
explică 70,13% din variabilitatea totală (F=7,55, p< 0,001).
Modelul include doar variabilele care contribuie în mod semnificativ în cadrul
analizei statistice, și anume: anii de experiență (F=2,01, p=0,019), nivelul de
educație (F=1,64, p = 0,039), variabila profesiei de biolog (F=1,96, p=0,02) și
activitatea în agențiile de mediu (F=3,32, p<0,001) sau activitatea în alte
companii private (F=1,85, p=0,03).
Aceste variabile contribuie puternic la gradientul de-a lungul axei 1 unde
variabile de răspuns, cum ar fi: cunoașterea indicatorului de percepție vizuală,
indicatorul de naturalitate, indicatorul transformării environmentale, indicele
de fragmentare a peisajului și indicatorul presiunii umane sunt importante,
fiind astfel asociate cu variabilele explicative menționate mai sus.
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
62
După interpretarea celor două modele generate prin utilizarea analizei de
corespondență canonică, se poate confirma faptul că deși procedura de
Evaluarea a Impactului asupra Mediului este aceeași, când în analiză intervin
elementele de peisaj, fiecare specialist are propria percepție, diferențe majore
fiind identificate, în special, între cele două naționalități.
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
63
Figura nr. 4.2 – Graficul dispersiei analizei CCA, reprezentând răspunsurile a 124 specialiști, după îndepărtarea efectului de țară. Punctele negre
reprezintă răspunsurile specialiștilor români, iar cele gri a celor elvețieni. Abrevierile variabilelor se regăsesc sub figură (Niță et al., 2015).
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
64
Legendă
Variabile explicative R5b – Importanța peisajului vs. calitatea biodiversității
în EIM
E12BY/N – Biolog Da / Nu R5h – Importanța peisajului vs. cu sanogeneza
populațieI în EIM
E13 – Educație R5s – Importanța peisajului vs. calitatea solurilor în
EIM
E14EY/N – Apartenența la Agenții de Mediu Da/Nu R5w – Importanța peisajului vs. calitatea apei în EIM
E14PY/N – Apartenența la Companii Private Da/Nu R7m – Analiza matematică folosită în analiza peisajului
E15 – Anii de experienţă în domeniu R7v – Analiza vizuală folosită în analiza peisajului
Variabile de răspuns R8b – Cunoașterea indicatorului de transformare
environmentală
R1a – Peisajul se referă la elemente biotice R8h – Cunoașterea indicatorului de presiune umană
R1b – Peisajul se referă la elemente culturale R8n – Cunoașterea indicatorului de Naturalitate
R1c – Peisajul se referă la elemente urbane R8f – Cunoașterea indicatorului de Fragmentare a
peisajului
R2 – Evaluarea impactului asupra peisajului ar trebui să fie
un capitol distinct în EIM
R8v – Cunoașterea indicatorilor de natură vizuală –
perceptuală
R3EIA – EIM ar trebui să includă impactul asupra
peisajului R9 – Familiaritatea cu conținutul ELC
R3EB – BM ar trebui să includă impactul asupra peisajului R10 – Cunoașterea altor legi naționale și internaționale
care vizează protecția peisajului
R3SEA – ESM ar trebui să includă impactul asupra
peisajului R11 – Referiri la ELC în rapoartele EIM întâlnite
R5a – Importanța peisajului vs. calitatea aerului în EIM
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
65
III.1.1. Percepția și utilizarea conceptelor de peisaj în cadrul procedurii
de Evaluare a Impactului asupra Mediului
În conformitate cu răspunsurile date de specialişti (Tabelul nr. 2), conceptul
de peisaj se referă în cea mai mare parte la caracteristicile sale biotice și
culturale. Cu toate acestea, specialiștii elvețieni care au răspuns chestionarului
au identificat elementele culturale ca fiind cea mai importantă componentă a
peisajului (80%), în timp ce 87,5% din respondenții români consideră
elemente biotice ca fiind cea mai reprezentativă parte constituantă a peisajului.
Respondenții din ambele țări au identificat caracteristica urbană ca fiind mai
puțin importantă atunci când este pusă în balanță cu elementele biotice și
culturale.
Toți specialiștii intervievați sunt de părere că procedura de Evaluare a
Impactului asupra Mediului trebuie să includă analiza impactului generat de
un proiect asupra peisajului, considerând că acest aspect trebuie ilustrat într-
un subcapitol distinct (CH – 83%, RO – 55%), care este deosebit de important
în obținerea autorizațiilor de mediu (CH – 95%, RO – 86%).
În ceea ce privește importanța care ar trebui să fie acordată analizei impactului
asupra peisajului în comparație cu evaluarea impactului asupra aerului, apei,
solului, biodiversității și a sănătății umane, specialiștii din ambele țări
favorizează în mod egal elementele de mediu (Tabelul nr. 2). De asemenea,
respondenții ambelor țări favorizează analiza vizuală în detrimentul celor
matematice, în realizarea unei evaluări a impactului asupra peisajului. Cu toate
acestea, în comparație cu specialiștii români, cei elvețieni cunosc într-o
proporție mult mai mare indicatorii de analiză a peisajului, în special pe cei de
natură vizuală perceptuală (CH – 87% versus RO – 8%) și indicele de
fragmentare a peisajului (CH – 65% versus RO - 39%).
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
66
În plus, conținutul Convenției Europene a Peisajului este cunoscut de 28%
dintre specialiștii elvețieni și de 86% de cei români. Astfel, în ciuda nivelului
ridicat de cunoștințe, în rapoartele EIM românești au fost constate foarte
puține conexiuni cu conținutul sau obiectivele acestei Convenții, doar 27%
dintre specialiști menționând faptul că în cadrul acestei proceduri au
identificat referiri la ELC. Aceeași situație este evidențiată și de către
specialiștii elvețieni, în acest sens, doar 23% susțin că au întâlnit astfel de
referințe în rapoartele de evaluare. În ceea ce privește cunoștințele acestora cu
privire la altor legi sau tratate internaționale care au ca subiect analiza
impactului asupra peisajului sau protecția acestuia, mai puțin de jumătate din
respondenții ambelor țări pot numi astfel de reglementări în acest domeniu (de
exemplu, specialiștii elvețieni - 42%, respectiv cei români - 47%).
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
67
Tabelul nr. 2 – Matricea întrebărilor și a răspunsurilor (Elveţia, N=60, România, N=64) (Niță et al., 2015)
Întrebări Da %
Elveția
Da %
Romania
R1a – Peisajul se referă la elemente biotice? 70,0 87,5
R1b – Peisajul se referă la elemente culturale? 80,0 75,0
R1c – Peisajul se referă la elemente urbane? 58,3 59,3
R2 – Evaluarea impactului asupra peisajului ar trebui să fie un capitol distinct în
EIM?
83,3 54,6
R3EIA – EIM ar trebui să includă impactul asupra peisajului? 100 100
R3EB – BM ar trebui să includă impactul asupra peisajului? 45,0 53,1
R3SEA – ESM ar trebui să includă impactul asupra peisajului? 73,3 75,0
R4 – Evaluarea peisajului ar trebui să reprezinte un capitol important? 95,0 85,9
R5a – Importanță mai mare sau egală evaluării impactului asupra peisajului în
comparație cu calitatea aerului în EIM?
81,6 62,5
R5b – Importanță mai mare sau egală evaluării impactului asupra peisajului în
comparație cu biodiversitatea în EIM?
81,6 68,7
R5h – Importanță mai mare sau egală evaluării impactului asupra peisajului în
comparație cu sanogeneza populaţiei în EIM?
70,0 60,9
R5s – Importanță mai mare sau egală evaluării impactului asupra peisajului în
comparație cu calitatea solurilor în EIM?
85,0 64,0
R5w – Importanță mai mare sau egală evaluării impactului asupra peisajului în
comparație cu calitatea apei în EIM?
80,0 59,3
R7m – Ar trebui incluse analize matematice în evaluarea impactului asupra
peisajului?
38,3 34,3
R7v – Ar trebui incluse analize vizuale în evaluarea impactului asupra peisajului? 86,6 68,7
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
68
Întrebări Da %
Elveția
Da %
Romania
R8b – Aţi întâlnit in studii EIM, sau aveţi cunoştinţe de indicatorul transformării
environmentale?
28,3 9,3
R8h – Aţi întâlnit in studii EIM, sau aveţi cunoştinţe de indicatorul presiunii
umane?
38,3 37,5
R8n – Aţi întâlnit in studii EIM, sau aveţi cunoştinţe de indicatorul de
naturalitate?
56,6 20,3
R8f – Aţi întâlnit in studii EIM, sau aveţi cunoştinţe de indicatorul de fragmentare
a peisajului?
65,0 39,0
R8v – Aţi întâlnit in studii EIM, sau aveţi cunoştinţe de indicatori de natură
vizuală – perceptuală?
86,6 7,81
R9 – Sunteţi familiar cu conţinutul și obiectivele Convenţiei Europene a
Peisajului?
28,3 85,9
R10 – Aveţi cunoştinţă de alte acte normative, tratate internaţionale care au ca
subiect peisajul și evaluarea sau protecţia sa?
41,6 46,8
R11 – Aţi întâlnit în studiile de EIM referinţe la Convenţia Europeană a
Peisajelor?
23,3 26,5
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
69
III.2. Analiza conținutului rapoartelor de Evaluare a Impactului asupra
Mediului din perspectiva peisajului
Deoarece conceptul de peisaj este foarte complex, există multe cuvinte de
substituție care pot fi identificate ca termeni proxy pentru înțelegerea sau
indicarea acestui termen, în conformitate cu Convenția Europeană a Peisajului
(Council of Europe, 2000).
Astfel, termenii pot face referire la modul în care peisajul este definit ca o
entitate spațială, din punct de vedere natural și / sau cultural, istoric, perceptiv,
legal, etc. Antrop (2008) citat Roe et al., 2008 rezumă definiția Convenției
văzând peisajul ca fiind "o sinteză unică între caracteristici naturale și
culturale ale unei regiuni". Pe de altă parte, există cazuri în care termenul de
"peisaj" este utilizat în rapoartele EIM, însă acesta nu reflectă scopul
Convenției, în timp ce un proxy care este folosit poate face acest lucru. Prin
urmare, a fost realizată o analiză în ceea ce privește limbajul utilizat și termenii
care reflectă această complexitate în rapoartele de Evaluare a Impactului
asupra Mediului. Pentru analiza limbajului utilizat a fost desfășurată o căutare,
în rapoartele EIM analizate, a termenului specific de peisaj, făcându-se în
acest sens referire la definiția din Convenție, dar și a proxy-urilor folosite
pentru a evalua dacă peisajul și / sau proxy-uri au fost folosite într-un sens
holistic sau au reflectat scopul ELC într-o manieră parțială după modelul
prezentat în Anexa nr. 4. Acest ultim punct este deosebit de important, analiza
detaliată a acestor aspecte în rapoartele EIM este prezentată în continuare în
conformitate cu constatările și cercetarea directă a documentelor
(Subcapitolul III.2.1). Totodată, s-a avut în vedere și modul în care a fost
realizată, în cadrul rapoartelor EIM, evaluarea valorilor de peisaj pentru
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
70
studiile analizate și modul de analiză a impactului vizual al proiectelor, aceste
două aspecte fiind discutate în cadrul Subcapitolelor III.2.2 și III.2.3.
III.2.1. Calitatea studiilor de impact din România din punct de vedere al
evaluării peisajului
În toate cele 40 de rapoarte EIM analizate (Anexa 3) se folosește termenul de
"peisaj". Cu toate acestea, în cele mai multe din documentele analizate din
România (85%) acest concept este utilizat într-un mod general, fără a reflecta
complexitatea acestuia (Figura nr. 5). Cele mai multe rapoarte folosesc ca
proxy pentru termenul de peisaj, următoarele: "utilizarea terenurilor",
"patrimoniu cultural", "rural", "urban", "zonă protejată" și "mediu", acesta din
urmă fiind de departe cel mai utilizat.
În ceea ce privește, rapoartele elvețiene doar 5 (25%) dintre acestea au oferit
o vedere parțială, atunci când vine vorba de reflectarea complexității
conceptului de peisaj, în timp ce numai 3 documente românești analizate au
oferit o imagine de ansamblu a peisajului (Figura nr. 5).
Figura nr. 5 – Evaluarea limbajului în rapoartele EIM analizate din Elveția (CH) și România
(RO). Barele gri închis reprezintă utilizare în sens parțial a peisajului; Barele gri deschis
reprezintă folosirea acestui concept într-o manieră holistică (N = 20 pentru fiecare țară), (Niță
et al., 2015).
75%
15%
25%
85%
CH
RO
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
71
Deși au fost identificați termeni care pot fi incluși în categoria limbajului
proxy pentru conceptul de peisaj, cele mai multe studii EIM românești nu
exprimă concepte ale ELC (Figura nr. 6). Jumătate din rapoartele elvețiene
analizate includ obiective de protecție a peisajului și de management, care sunt
în concordanță cu scopul ELC, chiar dacă această Convenție nu este
menționată concret în textul documentelor analizate
Contrastant, în cele mai multe dintre rapoartele EIM românești analizate,
scopul acestei Convenții nu este ilustrat într-un mod clar, obiectivele de
protecție a peisajului fiind de cele mai multe ori vagi (CH - Vag - 10%; RO:
Vag - 65%), considerându-se în cele mai multe cazuri că peisajul nu va fi
afectat de implementarea proiectului respectiv, această constatare nefiind
bazată pe o analiză detaliată, ci doar pe presupuneri ale experților care au
elaborat raportul. În acest sens, amintim câteva exemple concludente care se
regăsesc în rapoartele EIM analizate:
“În spiritul definiţiei „peisajului” (Council of Europe, 2000), evaluatorul nu
are fireşte capacitatea să exprime o concluzie obiectivă faţă de impactul
peisagistic cauzat de construcţiile propuse”, (http://www.brasovcity.ro);
“În absența unei caracterizări și evaluări naționale a peisajelor, se poate
considera că aportul adus peisajului de siluetele centralelor electrice este
unul plăcut” (http://apmtl.anpm.ro/);
“În România, numărul stâlpilor de înaltă tensiune este foarte mare, pe când
numărul turbinelor eoliene este mic (…), aşa că impactul vizual nu constituie
o problemă.” (www.eib.org).
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
72
Figura nr. 6 – Rezumatul evaluării scopului ELC în rapoartele EIM analizate din Elveția (bare
negre) și România (bare gri). (N = 20 rapoarte pentru fiecare țară), (Niță et al., 2015)
III.2.2. Analiza valorilor de peisaj din aria de impact a proiectelor
În cadrul rapoartelor EIM, o practică comună este folosirea unei matrici de
magnitudine (Glasson et al., 2012) în vederea obținerii unei imagini de
ansamblu a impactului proiectului asupra peisajului și de asemenea asupra
mediului. Acest lucru este, de asemenea, frecvent în cazul documentelor EIM
analizate în cadrul studiului de caz, însă există foarte puţine referiri la valorile
peisajului și totodată, nu sunt folosite liste de control în acest sens în niciunul
din rapoartele analizate.
În urma analizei detaliate, din punctul valorilor de peisaj, a rapoartelor de
Evaluare a Impactului asupra Mediului pentru proiecte din România și din
Elveţia (Anexa 3) s-a constatat faptul că cele mai multe documente româneşti
nu evaluează efectul asupra valorilor de peisaj, câteodată lipsind chiar și
menţionarea acestora în text. Tabelul nr. 3 arată că cea mai puţin menţionată
este valoarea de existenţă a peisajului, în timp ce valoarea culturală este
dezbătută în toate rapoartele elveţiene analizate, precum și în 65% dintre
rapoartele româneşti, de cele mai multe ori in cadrul subcapitolului destinat
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
73
impactului asupra patrimoniului cultural. Astfel, diferenţe semnificative se pot
observa (Tabelul nr. 3) între cele două ţări, iar în cazul documentelor
româneşti analizate, deşi anumite valori sunt menționate, secţiunile destinate
peisajului descriu în principal informații geografice furnizate de către
beneficiar, hărți sau fotografii.
Tabelul nr. 3 – Menţiuni cu privire la valorile peisajului în rapoartele EIM
din Elveția și România
Valoare atribuită % CH % RO
Valoarea de utilizare 90 60
Valoarea culturală 100 65
Valoarea de existenţă 75 35
III.2.3. Analiza impactului vizual al proiectelor
În cadrul unei evaluări a impactului de mediu, după ce sunt stabilite
elementele cheie ale modificărilor propuse, precum și condițiile de bază
identificate, efectele ce se așteaptă să apară pot fi prezise (Landscape Institute
și I.E.M.A., 2013).
Evaluarea impactului vizual (LVIA) este un proces relativ distinct, dar în
strânsă legătură cu analiza peisajului care funcționează în cadrul general al
procedurii de Evaluare a Impactului asupra Mediului. În ciuda faptului că
există metode și criterii îmbunătățite pentru evaluarea impactului vizual
(Jerpåsen și Larsen, 2011), 55% dintre studiile analizate româneşti nu aplică
nicio metodă în acest sens sau consideră impactul ca fiind "nesemnificativ".
Cele rămase identifică impactul vizual "negativ" (30%), iar 15% identifică
impactul ca fiind "pozitiv". Directivele Europene, împreună cu definiția ELC
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
74
a peisajului, susțin cererea de a trata peisajul ca o resursă în sine, acoperindu-
se întregul său caracter, precum și elementele constitutive care contribuie la
acest lucru, și în ceea ce privește percepţia populaţiei și estetica vizuală
(Landscape Institute și I.E.M.A., 2013).
III.2.4. Analiza integrării peisajului în procedura de evaluare a
impactului asupra mediului în România și Elveția
Analizând rezultatele chestionarului precum și rapoartele EIM au fost
identificate diferențe notabile între cele două studii de caz (Elveția și
România), acest lucru evidențiind tratamentul distinct de evaluare a peisajului
în EIM și percepțiile diferite în ceea ce privește analiza impactului asupra
peisajului.
Cu toate că ELC a intrat în vigoare în România încă din 2004, iar specialiștii
EIM au considerat într-o proporție covârșitoare de 86% că au cunoștințe în
ceea ce priveşte conținutul ELC, scopul și obiectivele acesteia sunt încă
menționate într-un mod vag în rapoartele EIM românești. În același timp, în
rapoartele EIM elvețiene se pot regăsi cu ușurință obiective de protecție a
peisajului, chiar dacă această convenție nu este menționată în mod specific în
documente, acest lucru fiind datorat faptului că ELC a fost ratificată de către
Elveția în iunie 2013. Deși există diferențe între România și Elveția din punct
de vedere cultural, economic, istoric și regional, aceeași atitudine pro-
ecologistă este așteptată de la experții EIM, atunci când este analizat impactul
asupra peisajului. În cazul în care ilustrarea scopului Convenției nu poate fi
identificată ca "implicit" sau "în parte", atunci rapoartele EIM trebuie să
implementeze mai bine obiectivele ELC, pentru a avea o planificare sau
protecție a peisajului mai adecvată. Astfel, cu toate că cercetarea științifică
pune la dispoziție numeroase articole și metode care dezbat analiza și
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
75
percepția impactului asupra peisajului (Nijnik et al., 2009, Swanwick, 2002,
Ryan, 2011, Aretano et al., 2013), abordările diferite pentru implementarea
unei propuneri de evaluare holistică a peisajului rămân încă limitate (Pedroli
et al., 2007).
Atunci când se referă la peisaj, specialiștii EIM români consideră că
elementele biotice sunt cele mai importante (88%), în timp ce pentru
specialiștii elvețieni, elementele culturale au o poziție dominantă (80%). Prin
urmare, peisajul nu este definit numai de procesele naturale, dar de asemenea,
și de o anumită identitate a percepției umane, de cultură și, desigur, de istoria
specifică (Vos și Meekes, 1999).
Toți specialiștii care au răspuns la chestionar consideră că evaluarea
impactului asupra peisajului ar trebui să fie obligatorie într-o procedură de
evaluare a impactului asupra mediului, indiferent de natura proiectului. În
contrast cu aceasta, majoritatea specialiștilor români cunosc foarte puțin
indicatorii utilizați în analiza peisajului și de asemenea, controlând
documentele, s-a putut observa faptul că evaluarea impactului vizual puțin
utilizată, iar listele de control privind valorile peisajului lipsesc.
Prin utilizarea analizei de corespondență canonică s-a realizat o trecere în
revistă a stadiului actual al percepției specialiștilor EIM în ceea ce privește
integrarea peisajului în procedura EIM. Astfel, modelul care ilustrează
diferențele dintre răspunsurile experților, arată că o experiență îndelungată în
domeniu în cadrul unei agenții de evaluare de mediu precum și nivelul
superior de educație sunt determinante în explicarea gradului de conștientizare
cu privire la caracteristicile esențiale și proprietățile peisajului.
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
76
Indicatorul peisagistic cel mai cunoscut este reprezentat de indicele de
fragmentare, care, conform Llausàs și Nogué (2012) se potrivește cu cadrul
ELC. Acesta aduce informații în ceea ce privește schimbările produse în peisaj
și poate contribui semnificativ în analiza realizată de experții și părțile
implicate în procesul EIM. În Elveția, au existat, mai multe dezbateri politice
în ceea ce privește fragmentarea peisajului (Jaeger et al. 2011), Agenția
Federală Elvețiană pentru Mediu, Păduri și Peisaj (SAEFL) precum și Oficiul
Federal Elvețian pentru Dezvoltarea Spațială (ARE) subliniind necesitatea de
a minimiza efectul de fragmentare a peisajului. Cu toate acestea, pentru
moment, este foarte grea identificarea unei metode coerente sau a unui
mecanism care ar putea ajuta la monitorizarea acestui efect asupra peisajului
(Jaeger et al., 2008).
Legat de modul în care este evaluat impactul asupra peisajului și a setului de
indicatori utilizați, majoritatea experților elvețieni și români preferă metodele
de percepție vizuală în detrimentul aplicațiilor matematice sau statistice.
Astfel, în cazul în care evaluarea impactului asupra peisajului se efectuează
vizual, atunci relațiile dintre areal, patrimoniul cultural și calitatea peisajului
ar trebui să fie stabilite în mod clar (Landscape Institute și I.E.M.A, 2002), cu
scopul de a se realiza o dezvoltare durabilă pe toate planurile (ecologic,
cultural, social și economic) (Luyet et al., 2012).
III.3. Practici de urmat din sistemul elvețian de Evaluare a Impactului
asupra Peisajului
Evaluarea valorilor peisagistice este un element important în gestionarea
patrimoniului natural și cultural. Acest lucru este valabil atât pentru
amenajarea teritoriului, cât și pentru procedura EIM și pentru selecția siturilor
de interes special (Erikstad et al., 2008). Acesta este motivul pentru care
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
77
elaboratorii rapoartelor EIM românești ar trebui să acorde mai multă atenție
atunci când se evaluează fiecare dintre valorile de utilizare a terenului, de
patrimoniu sau de existență a peisajului. Simpla menționare a faptului că
peisajul nu va fi afectat nu este suficientă pentru dezvoltarea durabilă.
LVIA se ocupă cu evaluarea efectelor vizuale, iar, în cazul în care o evaluare
profesionistă nu o indică în mod adecvat, atunci publicul va fi confuz dar și
schimbările în peisaj vor fi mult mai evidente. Astfel, evaluarea vizuală a
peisajului joacă un rol important nu numai în EIM, dar, de asemenea, în
procesul de proiectare, oferind o privire de ansamblu asupra constrângerilor
sau oportunităților environmentale care pot influența dezvoltarea finală
(Landscape Institute și I.E.M.A., 2013). Asemenea analizei valorilor
peisagistice, impactul vizual este rareori prezis în studiile EIM românești. Prin
urmare, o evaluare obiectivă ar trebui să trateze și problema impactului
cumulat în ceea ce privește peisajul și aspectele vizuale.
Ratificarea ELC a fost un pas important pentru planificarea și conservarea
peisajului românesc. Cu toate acestea, practica curentă ilustrează frecventa
utilizare a unor metode de analiză și evaluare a dimensiunii peisajului ca o
totalitate a celorlalte elemente de mediu. Prin urmare, o evaluare calitativă
corespunzătoare a impactului proiectelor propuse asupra peisajului este
imperativ necesară. Introducerea obiectivelor și a valorilor de calitate a
peisajului în studii de impact este foarte importantă pentru asigurarea
consecvenței proiectelor cu dezvoltarea durabilă (Council of Europe, 2008).
O reprezentare obiectivă a peisajul în ceea ce privește caracteristicile pozitive
și negative arată conflictele de utilizare a peisajului și consecințele acestora.
Astfel, în cadrul evaluării impactului asupra peisajului trebuie să se țină cont
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
78
în primul rând de valorile peisajului pentru societate dar și de prezicerea
posibilelor pericole, cum ar fi pierderea sau deteriorarea habitatelor prin
exploatarea excesivă, poluarea solului, a aerului și a apei și influența asupra
schimbărilor climatice. Un alt factor important constă în costurile viitoare ale
întreținerii peisajului (spre exemplu: facilități de transport și infrastructură,
resurse afectate și costuri de înlocuire, etc). Experiența elvețiană ne învață să
înțelegem sensul pierderii identității peisajului. Cu toate că înțelesul valorii
poate fi subiectiv, o dezbatere continuă a evaluării valorilor peisagistice este
obligatorie (Erikstad et al., 2008). În general, fiecare stat are o legislație
proprie, o organizare administrativă și instrumente specifice pentru a proteja
propriul peisaj și patrimoniul cultural. Acest lucru este tratat cu o atenție
sporită de către publicul din toată Europa de la sfârșitul secolului al 19-lea. În
acest sens, autoritățile române și elaboratorii studiilor EIM ar trebui să lucreze
împreună, cu scopul de a crește gradul de conștientizare din perspectiva valorii
intangibile a peisajului, precum și în vederea dezvoltării durabile a acestuia.
Fără îndoială, în țara noastră există opinii diferite între specialiști și politicieni
la nivel local și național. Din acest motiv, sunt necesare instrumente clare și
metode obiective pentru a facilita dialogul între grupuri și pentru a se asigura
dezbaterea în mod deschis a valorilor peisajului la nivel național.
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
79
CAPITOLUL IV. PERSPECTIVE DE INTEGRARE A PEISAJULUI
ÎN PROCEDURA DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA
MEDIULUI ÎN ROMÂNIA
În conformitate cu The Wind Power (http://www.thewindpower.net accesat la
data de 05.08.2016), în România, proiectele de ferme eoliene au dezvoltat o
creștere masivă a capacității de producție în ultimii ani (Figura nr. 7), ca
urmare a suportului politicilor naționale și europene. Chiar dacă este o opțiune
de generare de energie mai ecologică decât centralele convenționale, acestea
pun întrebări cu privire la impactul acestora din punct de vedere vizual și
peisagistic în zonele în care acestea sunt situate, în special atunci când nu
există criterii clar definite în ceea ce privește amplasarea, intervin conflicte de
utilizare a terenurilor (Kokologos et al., 2014).
Figura nr. 7 – Evoluția capacității de producție a Parcurilor Eoliene din România
(http://www.thewindpower.net, 2016)
1 3 8 14
462
826
1905
2599
2953 2976
0
600
1200
1800
2400
3000
2002 2006 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Cap
acit
ate
(MW
)
Ani
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
80
În cadrul acestui capitol, voi prezenta evaluarea impactul asupra peisajului
pentru două studii de caz, după cum urmează: parcul eolian Topleț, comuna
Topleț, județul Caraș-Severin și parcul eolian Sfânta Elena, comuna Coronini,
județul Caraș-Severin. Vor fi analizate și evaluările peisagistice din cadrul
rapoartelor EIM realizate de către beneficiarii proiectelor și totodată se va
întocmi o evaluarea a impactului vizual ținându-se cont de efectele asupra
tipului de peisaj și resurselor sale, inclusiv luând în considerare valorile
estetice, culturale și de existență ale peisajului. Analiza va viza și probleme ce
țin de aspecte vizuale, din perspectiva efectelor asupra unor potențiali
privitori, cauzate de schimbările intervenite în peisaj în urma realizării
proiectelor menționate.
La realizarea unei evaluări a impactului vizual și asupra peisajului, este
necesar să se ia în considerare faptul că persoane sau grupuri diferite pot
manifesta atitudini diverse față de proiectele de construcție a centralelor
electrice eoliene. Percepțiile estetice au fost identificate ca fiind cel mai
important factor singular de influență asupra acestor atitudini, în special în
ceea ce privește impactul vizual. Atitudinile pot fi pozitive sau negative, în
funcție de atitudinea individuală cu privire la principiul și prezența centralelor
de producere a energiei din surse eoliene. De asemenea, există din ce în ce
mai multe dovezi care atestă că percepția negativă se poate diminua cu timpul,
în special în cazul persoanelor care locuiesc în vecinătățile amplasamentelor
centralelor electrice eoliene, întrucât acestea se obișnuiesc cu astfel de
obiective. Prin urmare, nu se poate ajunge la un punct de vedere definitiv cu
privire la direcția și durata impactului cauzat de un astfel de proiect, însă în
cele ce urmează se prezintă o evaluare a impactului bazată pe metode obiective
de analiză precum determinarea vizibilității turbinelor eoliene din puncte de
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
81
observație fixe, utilizând modelarea spațială în ArcGIS 3D și aplicarea listelor
de control în vederea evaluării impactului asupra valorilor peisajului.
IV.1. Localizarea studiilor de caz
Parcurile eoliene ce au fost utilizate în cadrul studiilor de caz se află în partea
de SV a României, parcul eolian Topleț fiind localizat în perimetrul localității
cu același nume din cadrul județului Caraș-Severin, în partea sudică a
Munților Mehedinți, din cadrul grupei de munți a Carpaților Meridionali,
grupa Retezat-Godeanu, iar parcul eolian Sfânta Elena este amplasat în
extravilanul localității Sfânta Elena, comuna Coronini din cadrul aceluiași
județ (Figura nr. 8), acesta cuprinzând 24 turbine eoliene amplasate într-o zonă
de teren arabil și pășune împădurită. (http://www.eib.org/)
Figura nr. 8 – Localizare Parc Eolian Topleț și Parc Eolian Sfânta Elena, județul Caraș-
Severin, România (Sursa: Google Earth)
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
82
IV.2. Descrierea peisajului din arealul studiilor de caz
În zona Parcului Eolian Topleț, comuna Topleț, județul Caraș-Severin,
peisajul este reprezentat printr-o culme montană (Culmea Drănicului) separată
de Valea Cernei la vest și Valea Bahna la est, predominant regăsindu-se
tufărișuri, pajiști naturale și pâlcuri de pădure. Vegetaţia naturală este
caracteristică pădurilor de foioase, cu pâlcuri de arbuști și arbori ce mărginesc
pajiști acoperite cu ierburi pitice și cu înălțimi reduse.
Un alt element peisagistic este reprezentat de drumurile agricole și forestiere,
care pot fi descrise ca fiind drumuri de acces dinspre localitățile din vale,
precum și drumuri montane. Cu excepția drumului forestier „Orșova-Platou
Topleț” care a fost modernizat în ultima perioadă, celelalte drumuri agricole
sunt în cea mai mare parte nesistematizate și neîntreținute. Din cauza
deteriorărilor rezultate prin eroziune, traseul drumurilor a fost dublat în
repetate rânduri, sporind gradul de degradare a solului pe de o parte, și
influențând negativ peisajul, pe de altă parte.
Deși situate în afara perimetrului parcului eolian la distanțe semnificative,
așezările comunelor Topleț și Ilovița fac parte dintr-un ansamblu de peisaj
zonal la o scară mai amplă. Aceste localități sunt sate liniare, cu case lipite
între ele, acestea fiind situate în cele mai multe cazuri de-a lungul străzii
principale, cu vatra bine individualizată față de moșie (http://apmcs.anpm.ro/).
Parcul eolian Sfânta Elena se află amplasat pe teritoriul Parcului Natural
Porțile de Fier, acesta fiind inclus în suprafața de protecție avifaunistică
ROSPA0080 Munții Almăjului-Locvei, declarată prin H.G. nr. 1284/2007 și
în aria sitului de importanță comunitară ROSCI206 - Porțile de Fier, declarat
prin O.M. 1964/2007 (http://apmcs.anpm.ro/).
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
83
Foto 4.1. Peisaj caracteristic amplasamentului parcului eolian Topleț (Niță A., 2014)
Parcul eolian este într-o oarecare măsură limitat în zona nord-estică și nordică
de ecosisteme forestiere, pădurea existentă aici fiind una tânără de fag, în
amestec cu gorun și carpen. Arealul dinspre Valea Polevii este reprezentat de
pădure compactă, unde specia predominantă fiind fagul. Parcul eolian se află
în apropierea localităților Sfânta Elena, Coronini și Pescari. Comuna Coronini
este situată în apropierea zonei Porțile de Fier, care se învecinează cu granița
sârbă, iar localitatea Sfânta Elena este situată pe un platou carstic, care
grupează doline si pavaje de calcar (Pătroescu et al., 2000).
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
84
Foto 4.2. Peisaj caracteristic amplasamentului parcului eolian Sfânta Elena (Niță A., 2014)
IV.3. Analiza Impactului Vizual
Acest tip de analiză a fost realizată prin determinarea vizibilității turbinelor
eoliene din puncte de observație fixe - modelare spațială în ArcGIS 3D - Studii
de caz: parcul eolian Topleț, comuna Topleț, județul Caraș-Severin și parcul
eolian Sfânta Elena, comuna Coronini, județul Caraș-Severin.
În vederea realizării acestor analize au fost necesare următoarele date:
- curbe de nivel asociate arealului studiat (format vectorial) sau DEM-ul
corespunzător;
- puncte de observație interpolate;
- punctele în care urmează a fi sau deja sunt amplasate turbinele, de asemenea
interpolate.
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
85
În cazul studiilor de caz alese, au fost utilizate câte trei puncte de observație
(roșu), iar turbinele au fost reprezentate cu puncte verzi în locul în care au fost
amplasate eolienele, respectiv pentru parcul eolian Topleț 2 puncte (Figura nr.
9), iar pentru parcul eolian Sfânta Elena 24 de puncte (Figura nr. 10).
Un prim pas în analiza vizuală, după stabilirea punctelor de observație este
reprezentat de trasarea skyline-urilor. Acestea reprezintă liniile imaginare ale
îmbinării cerului cu suprafața terestră, din fiecare punct de observație.
Skyline-urile au fost obținute utilizând instrumentul 3D Analyst care poartă
aceeași denumire (Skyline), având ca date de intrare punctele de observație și
DEM-ul arealului studiat.
Trasarea Skyline Barrier reprezintă următorul pas în cadrul analizelor
efectuate. Acest instrument se regăsește în 3D Analyst Tools și generează o
clasă caracteristică multipatch (Figurile nr. 11 și 12).
Următorul pas corespunde asocierii punctelor pentru turbinele eoliene cu
înălțimea adițională față de suprafața pe care se află, și anume o valoare
corespunzătoare înălțimii totale a eolienei. Această etapă se realizează
introducând înălțimea în Properties-Base Heights-Extrusion. Liniile obținute
se transformă în vectori de tip linie: se utilizează instrumentul Layer 3D to
Feature Class, având ca date de input punctele de observație (Figura nr. 13 –
Parc Eolian Topleț și Figura nr. 14 – Parc Eolian Sfânta Elena).
Ultimul pas în analiza vizuală reprezintă intersectarea liniilor obținute
(reprezentând turbinele eoliene) cu barierele generale la pasul 2. Această etapă
se realizează cu ajutorul instrumentului Intersect 3D Line With Multipatch.
Datele de input sunt reprezentate de liniile obținute la pasul 3 și skyline
barierrs obținute la pasul 2, rezultatul constând în punctele de intersecție a
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
86
celor două elemente menționate anterior (Figura nr. 15 pentru parcul eolian
Topleț și Figura nr. 16 pentru parcul eolian Sfânta Elena). Dacă nu se
generează puncte, înseamnă că turbinele eoliene respective nu sunt vizibile
din punctele de observație.
Rezultatele analizei vizuale pentru cele două studii de caz demonstrează faptul
că atât în cazul parcului eolian Topleț, cât și în cazul parcului eolian Sfânta
Elena, turbinele sunt vizibile în teren. În cazul parcului eolian Topleț, deși
proiectul avea în vedere, conform raportului EIM elaborat la demararea
proiectului, instalarea și exploatarea a 18 turbine eoliene, cu o putere totală de
54 MW, numai 2 se află montate și funcționează în teren. Cu toate acestea,
cele 2 turbine sunt amplasate în așa fel încât nu deranjează locuitorii și sunt
greu accesibile din punct de vedere vizual, putând fi observate doar din câteva
puncte din Ilovița, Orșova și DN6 E70 (Foto 4.3 și 4.4).
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
87
Figura nr. 9 – Print Screen Modelare 3D ArcScene 10.1 pentru Parcul Eolian Topleț
N
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
88
Figura nr. 10 – Print Screen Modelare 3D ArcScene 10.1 pentru Parcul Eolian Sfânta Elena
N
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
89
Figura nr. 11 – Print Screen Modelare 3D ArcScene – Skyline Barrier Parc Topleț
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
90
Figura nr. 12 – Print Screen Modelare 3D ArcScene – Skyline Barriers Parc Sfânta Elena
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
91
Figura nr. 13 – Print Screen Modelare 3D ArcScene – Extrusion Parc Topleț
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
92
Figura nr.14 – Print Screen Modelare 3D ArcScene – Extrusion Parc Sfânta Elena
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
93
Figura nr. 15 – Print Screen Modelare 3D ArcScene 10.1. Intersect Parc Topleț
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
94
Figura nr. 16 – Print Screen Modelare 3D ArcScene 10.1. Intersect Parc Sfânta Elena
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
95
Foto 4.3. Turbine Eoliene Topleț (Niță A., 2014)
Foto 4.4. Punct de observație DN6 E70 București – Timișoara (Niță A., 2014)
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
96
În cadrul raportului EIM pentru parcul eolian Topleț, impactul vizual este
analizat, fiind descris ca “nesemnificativ, limitat și localizat asupra
receptorilor din așezările din apropiere. Nu se prevede un impact negativ
asupra peisajului sau a diversității peisagistice, în afara caracterului și
diversității locale. Există un potențial ca turbinele să fie văzute de la o distanță
considerabilă, incluzând așezările din zonă” (http://apmcs.anpm.ro/).
În ceea ce privește parcul eolian Sfânta Elena, numărul mare al turbinelor
precum și amplasarea relative apropiată a acestora conduce la vizibilitatea
acestora aproape din orice punct al zonei, făcând notă discordantă cu peisajul
natural (Foto 4.5 - 4.8).
Foto 4.5. Punct de observație localitatea Sfânta Elena (Google Earth, Street view accesat la
data de 01.04.2014)
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
97
În cadrul raportului de evaluare a impactului asupra mediului, analiza vizuală
nu este realizată. Cu toate acestea se face referire la acest aspect,
concluzionându-se faptul că “impactul vizual nu va fi mai semnificativ decât
în cazul stâlpilor de înaltă tensiune care transportă curentul electric”
(http://www.eib.org/).
Foto 4.6. Punct de observație localitatea Coronini (Google Earth Street View, accesat la data
de 01.04.2014)
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
98
Foto 4.7. Parc Eolian Sfânta Elena (Niță A., 2014)
Foto 4.8. Parc Eolian Sfânta Elena (Niță A., 2014)
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
99
IV.4. Aplicarea listelor de control privind valoarea peisajului
În vederea evaluării impactului celor 2 proiecte de parcuri eoliene asupra
peisajului s-au folosit liste de control ce au avut următorul grad de evaluare
stabilit de către Büchi et al., (2013):
- De la -15 la -11 puncte: Modificările planificate au un impact foarte
negativ asupra peisajului, iar proiectul ar trebui să fie abandonat;
- De la -10 până la - 6 puncte: Schimbările planificate au un impact
negativ asupra peisajului. În cazul în care sunt posibile modificări,
proiectul poate fi revizuit, în cazul în care nu se iau aceste măsuri,
proiectul ar trebui să fie abandonat;
- De la -5 la -1 puncte: Modificările planificate au un impact neglijabil
asupra peisajului. Proiectul poate fi continuat conform planului;
- 0 Puncte: Valoarea peisajului rămâne în mare parte neschimbată; în
acest sens, proiectul poate fi realizat;
- De la 1 la 15 de puncte: Proiectul crește valoarea peisajului și poate,
din acest punct de vedere, fi realizat (Büchi et al., 2013).
În urma aplicării listelor de control (Anexa 5.1. - Topleț și Anexa 5.2. Sfânta
Elena) reiese faptul că atât pentru parcul eolian Topleț (punctaj final: -5), cât
și pentru parcul eolian Sfânta Elena (punctaj total -9) impactul proiectelor
asupra peisajului este unul negativ.
În ceea ce privește primul studiu de caz – Topleț – punctajul de -5 obținut,
încadrează proiectul sub categoria impactului neglijabil, considerându-se că
proiectul poate fi implementat. Și în cadrul raportului de Evaluare a
Impactului asupra Mediului, se consideră că nu este cazul luării unor măsuri
de diminuare a impactului asupra peisajului, specialiștii identificând un
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
100
impact negativ asupra peisajului numai în perioada construcției, iar în
perioada de operare impactul este considerat ca fiind benefic, întrucât apariția
în peisajul existent a unor elemente noi, precum: drumuri modernizate (Foto
4.9), stația de transformare și turbinele eoliene (Foto 4.10)
(http://apmcs.anpm.ro/).
De asemenea, în cadrul activității de teren, în localitatea Topleț a fost realizată
chestionarea comunității locale, pentru a afla percepția generală a populației,
în ceea ce privește impactul proiectului. Majoritatea dintre localnicii și turiștii
intervievați considerând că aportul adus peisajului este unul plăcut, inducând
ideea de ecologie și energie verde, iar impactul vizual este nesemnificativ
întrucât turbinele sunt vizibile doar din anumite puncte cheie.
Foto 4.9. Drum pietruit Parc Eolian Topleț (Niță A., 2014)
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
101
Foto 4.10. Stația de transformare și turbine eoliene Parc Eolian Topleț (Niță A., 2014)
Cel de-al doilea studiu de caz, a obținut punctajul de -9 în urma aplicării
listelor de control privind impactul asupra valorilor peisajului. Acest lucru
clasează proiectul conform criteriilor de evaluare în categoria proiectelor care
au un impact negativ asupra peisajului și care fi trebuit să aibă în vedere
posibile modificări în vederea implementării acestuia (Büchi et al., 2013). Cu
toate acestea, în cadrul raportului de Evaluarea a Impactului asupra Mediului,
subcapitolul care face referire la peisaj este foarte puțin abordat,
considerându-se că: starea peisajelor naturale și culturale va fi afectată de
implementarea planului pe termen scurt, mediu și lung, însă impactul va fi
redus, la scară locală, deoarece turbinele pot fi asimilate cu stâlpii pentru
transportul energiei electrice (Foto 4.11) (www.eib.org).
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
102
Foto 4.11. Turbine eoliene Parc Eolian Sfânta Elena (Niță A., 2014)
Având în vedere rezultatele obținute se poate concluziona faptul că, în general,
la nivelul României, capitolul de peisaj este deseori tratat superficial
neoferindu-se publicului toate informațiile cu privire la implementarea
proiectelor în dezbaterile publice. Cu toate acestea, în cazul de față, cele două
proiecte au obținut un scor diferit, însă în luarea deciziei în vederea
implementării acestora, cel mai probabil a fost luat în considerare raportul
dintre impactul potențial și capacitatea de producție și anume: pentru parcul
eolian Topleț (1,8 MW) (https://ro.wikipedia.org/), iar pentru parcul eolian
Sfânta Elena (48,3 MW) (http://www.worldwideromania.com/).
Problematica discutată în cadrul acestui studiu, anume impactul proiectelor
asupra peisajului, nu este singurul aspect tratat uneori superficial și prezentat
neîntemeiat în rapoartele EIM. Spre exemplu, în ultimii ani au existat diverse
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
103
informații cu privire la faptul că populația satului Sfânta Elena (ce reprezintă
cel mai vechi sat locuit de minoritatea cehă din Banat) au apelat la diverse
organizații ecologiste din Republica Cehă pentru a suspenda investițiile
eoliene din apropiere, din cauza mai multor probleme de mediu invocate
(http://www.evz.ro/).
Revenind la subiectul dezbătut în cadrul acestui studiu, se poate conclude că
analiza impactului vizual cât și evaluarea pierderii valorilor peisagistice ar
trebui să fie elemente cheie în elaborarea raportului de evaluare a impactului
asupra mediului atunci când un proiect poate să aibă un impact semnificativ
asupra peisajului.
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
104
CONCLUZII
Conceptul de peisaj este recunoscut, perceput și analizat în mod diferit de către
experții elvețieni și români, Convenția Europeană a Peisajului neacționând ca
un document de politică integrată în ceea ce privește analiza și protecția
peisajului.
Lucrarea de față este un exemplu pentru ilustrarea modului în care politicile
de utilizare a terenurilor sunt reflectate în practicile de evaluare de mediu. Mai
mult decât atât, cele mai multe studii de cercetare care au ca scop evaluarea
peisajului în cadrul unei proceduri EIM au fost realizate la nivel național sau
de proiect, și nu captează o sursă variată între țări. Cum ELC este un document
de politici multi-naționale, implementarea cu succes a acesteia depinde în
mare măsură de modul în care statele membre înțeleg să dezvolte instrumente
comune de evaluare. Prin urmare, studiul ilustrează punctele slabe, dar și
meritele politicilor și practicilor EIM din România și Elveția pentru a
îmbunătăți coeziunea politicilor de peisaj.
Deși cele două state sunt membre ELC, acestea aplică diferite sisteme EIM:
România implementează un sistem de evaluare care ar trebui să fie în
concordanță cu politicile UE, în timp ce Elveția reglementează un sistem,
propriu, și de succes conform rezultatelor. Cu toate că, cele două țări sunt
foarte diferite în termeni de mediu social, economic, și cultural, analizând
modul în care peisajul este perceput și evaluat de către cele două naționalități,
am putut identifica diferențe majore, dar și asemănări între percepțiile
experților.
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
105
Atunci când se referă la peisaj, experții români consideră elementele biotice
ca cele mai importante caracteristici (i.e., 88%), în timp ce elementele
culturale prevalează în opinia experților EIM elvețieni (i.e., 80%). Această
dihotomie între cele două grupuri de experți subliniază complexitatea
conceptelor de peisaj, precum și rolul fondului național. În România, termenul
de peisaj a fost folosit în principal în studii de geografie fizică și doar recent,
în context social-ecologic (de exemplu, Pătru-Stupariu, 2011, Fischer et al.,
2014). În schimb, cercetătorii elvețieni dau dovadă de o înțelegere holistică a
peisajului (de exemplu, Schmid, 2001, Buchecker, 2003, Soliva et al., 2008).
Experții EIM elvețieni și români consideră că evaluarea impactului asupra
peisajului ar trebui să fie obligatorie în procedurile EIM, indiferent de natura
proiectului. Aceasta este o constatare cheie, sugerând faptul că peisajul este
perceput de către experți ca o componentă de bază a unui sistem de mediu,
având o valoare egală cu componente, cum sunt evaluările pentru impactul
asupra aerului, apei, biodiversității, etc. În contrast cu aceasta, mulți dintre ei
percep peisajul ca "imagine" și nu ca un sistem trans-sectorial, care poate fi
modelat și aplicat în procesele de luare a deciziilor de mediu (Antonson 2011,
Mikusinski et al. 2014).
Legat de indicatorii corespunzători pentru o evaluare a proiectelor naționale,
regionale sau locale, mai mulți experți elvețieni și români preferă metodele de
percepție vizuală în detrimentul abordărilor matematice și statistice. Această
descoperire este neașteptată, deoarece pentru mulți oameni de știință,
reprezentările matematice sau statistice sunt mai ușor de aplicat și, ulterior, de
interpretat în comparație cu abordările calitative. A doua abordare nu este
neapărat un dezavantaj, de multe ori potrivindu-se ideal cu matricea social-
ecologică a peisajului și cu scopul ELC (Consiliul Europei, 2000). Mai mult
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
106
decât atât, în cazul în care impactul proiectului asupra peisajului este evaluat
vizual, atunci trebuie avute în vedere și relațiile dintre țară, patrimoniul
cultural și activele de peisaj, în scopul de a realiza o dezvoltare durabilă bazată
pe caracteristicile ecologice, culturale, sociale și economice (Luyet et al.,
2012, Landscape Institute și I.E.M.A., 2013).
Prin utilizarea metodei de Analiză a Corespondenței Canonice (CCA), am
explorat cu succes percepția experților elvețieni și români în ceea ce privește
integrarea peisajului în procedura EIM. Dincolo de modelul ce ilustrează
diferențele culturale și sociale între țări, o experiență îndelungată în domeniu
și nivelul mai ridicat al educației explică gradul de conștientizare a
caracteristicilor peisajului. Acest lucru subliniază din nou rolul sistemelor
științifice și educaționale în aplicarea politicilor de peisaj, și sugerează nevoia
dezvoltării unor sisteme coerente de training în ceea ce privește analiza
peisajului. Publicații tehnice elaborate de către experții din diferite țări, sub
egida Convenției Europene a Peisajului, pot ajuta la coeziunea acestui
domeniu.
În ciuda faptului că aproximativ 86% dintre respondenții români consideră că
sunt familiarizați cu conținutul, scopul și obiectivele ELC, acestea sunt rar
reflectate în rapoarte EIM românești. În același timp, în rapoartele EIM
elvețiene, obiectivele de protecție a peisajului sunt reprezentate într-un mod
transparent, chiar dacă această convenție nu este menționată în mod specific.
Protecția peisajului este bine încadrată de către sistemul legislativ din Elveția,
însă nu este încă clar pentru experți ce să evalueze și cum, în scopul de a se
conforma cu obiectivele ELC. Aceasta este o deficiență nerezolvată încă a
Convenției Europene a Peisajului (Antrop, 2005).
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
107
Deși există diferențe notabile între România și Elveția din puncte de vedere
cultural, economic, istoric și regional (Tudor et al. 2014), aceeași atitudine
pro-ecologistă este așteptată de la experții EIM, atunci când se realizează
analiza impactului asupra peisajului. Dacă în rapoartele EIM, scopul ELC nu
poate fi identificat și exprimat ca "explicit" sau "parțial", atunci rapoartele
trebuie să accentueze ilustrarea obiectivelor și a misiunii ELC, pentru
realizarea unei planificări și a unei protecții adecvate a peisajului.
Comparația celor două sisteme prin prisma percepției peisajului și a
rapoartelor EIM a condus la identificarea unor deosebiri considerabile între
cele două țări în ceea ce privește evaluările de impact asupra peisajului. Deși
Elveția tocmai a început să pună în aplicare Convenția Europeană a Peisajului,
procesul de analiză a peisajului poate fi considerat în conformitate cu misiunea
și principiile ELC, în timp ce în analiza peisajului în studiile EIM din România
este rareori bine realizată, iar efectele potențiale ale unui proiect asupra
peisajului rămân incerte.
Obiectivele ELC ar trebui să se reflecte îndeaproape în conținutul rapoartelor
EIM, mai ales în secțiunile dedicate analizei de impact peisagistic, acest lucru
fiind realizat în principal în timpul etapei de aprobare a proiectului și a fazei
de follow-up. Mai mult, considerațiile referitoare la peisaj trebuie să fie
integrate în mod explicit și eficient în amenajarea teritoriului și în elaborarea
de politici care să contribuie la o dezvoltare durabilă a peisajului (Scott, 2011).
De aceea, autoritățile, dezvoltatorii și părțile interesate trebuie să fie dispuși
să lucreze împreună, în scopul de a obține concluzii adecvate pentru viitorul
unui peisaj durabil (Henningsson et al. 2015). Astfel, procesul EIM ar trebui
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
108
să fie mai participativ și transparent, bazându-se pe o abordare proactivă
(Bassi et al., 2012).
Examinare studiilor de caz din Elveția și, în special a celor din România,
evidențiază necesitatea unui sistem de învățământ mai bun în ceea ce privește
conceptele de peisaj, care vizează atât experții EIM, cât și părțile interesate.
Un program educațional pe termen lung, are potențialul de a schimba percepția
peisajului și poate conduce la sporirea capacității de a evalua peisajul într-o
manieră holistică. Conform Bauer et al. (2009), cantoanele elvețiene
gestionează dezvoltarea peisajului într-un mod abstract. Acest lucru se
întâmplă, de asemenea, în cazul României. Cu toate acestea, există diferențe
substanțiale între cele două țări, observate în rapoartele EIM, ceea ce implică
faptul că, deși politica EIM este uniformă în economiile dezvoltate și
emergente, țări cu un profil similar cu cel al României trebuie să facă eforturi
notabile pentru a promova dezvoltarea durabilă peisajului. O bună cooperarea
între statele UE poate reduce decalajul dintre diferitele țări ce au ratificat ELC,
și oferă un cadru solid pentru elaborarea de orientări viitoare privind evaluarea
și protecția peisajului.
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
109
PERSPECTIVE DE CERCETARE
Luându-se în considerare rezultatele prezentei lucrări, au fost identificate
goluri semnificative în ceea ce privește politica de mediu (exemplu: Convenția
Europeană a Peisajului), metodologia curentă de evaluare a impactului
(practica actuală profesională a experților la nivel național) și cunoștințele
științifice de actualitate (publicații academice recunoscute internațional).
Astfel, acest studiu reprezintă baza unei cercetări viitoare care va încerca să
ofere informații care să vină să acopere golurile existente în relațiile dintre
factorii de decizie politică, cercetătorii și experții de mediu, care ar trebui să
țină seamă în analizele elaborate atât de politicile existente (oferind în același
timp feedback de îmbunătățire a acestora din experiența practică) cât și de
metodele puse la dispoziție de literatura științifică. Acest subiect este de
actualitate în întreaga Europă, fiind dezbătut recent de către organizații și
instituții de renume la conferința organizată de British Ecological Society
desfășurată în aprilie 2016 în Cambridge, Marea Britanie
(www.britishecologicalsociety.org).
Este cunoscut faptul că specialiștii în domeniu își exprimă adesea îngrijorarea
în legătură cu lipsa canalelor de comunicare dintre aceștia și factorii politici
de decizie. Totodată, transferul metodelor de analiză și a rezultatelor
publicațiilor științifice internaționale în contextul politicilor este, de
asemenea, deficitar, la nivel național dar și internațional.
Eliminarea acestor bariere necesită un efort din partea tuturor actorilor
menționați, întrucât într-un fel sau altul, controlează o parte din resursele
necesare pentru punerea în aplicare a unei politici de succes. Identificarea unor
soluții tehnice la problemele unei singure categorii de actori nu este suficientă
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
110
pentru dezvoltarea politicii de protecție, respectiv dezvoltare durabilă a
peisajului, deoarece acest lucru poate conduce la neglijarea intereselor altor
actori care ar putea fi în măsură să împiedice punerea în aplicare a politicii
într-o etapă ulterioară, și implicit la generarea unor conflicte organizaționale
sau individuale. În teorie, la nivel național, nu există un actor unic suficient de
puternic care să controleze cursul procesului de elaborare a politicilor de
mediu și care în același timp să coordoneze cercetări științifice relevante
pentru practica profesională. Cel mai adesea, acest lucru generează piedici
experților de mediu în practicarea profesiei, din pricina faptului că aceștia sunt
nevoiți să depună un efort suplimentar în conectarea cunoștințelor științifice
existente cu cerințele factorilor de decizie, dar și să adopte o poziție adecvată
pentru ca evaluările efectuate să contribuie la elaborarea politicilor de mediu.
Așadar, înțelegerea rolurilor fiecărui actor și de asemenea a conexiunilor
stabilite între aceștia stau la baza succesului implementării obiectivelor
Convenției Europene a Peisajului. Această analiză poate conduce la
îmbunătățirea schimbului de cunoștințe între oamenii de știință, factorii de
decizie și experții de mediu practicieni în vederea facilitării guvernanței
adaptative a resurselor peisajului.
Din această perspectivă, analiza actorilor reprezintă un instrument promițător
pentru a elimina barierele existente, contribuind la adoptarea unor abordări
participative, dar și a unor modalități noi interactive de aplicare a expertizei
profesionale și transferului bunelor practici în conținutul politicilor naționale.
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
111
ANEXE
Anexa nr. 1 – Chestionar: Integrarea Peisajului în procedura de
Evaluare a Impactului asupra Mediului (Niță et al., 2015)
1. Peisajul, în general, se referă la partea (marcați cu × toate răspunsurile
posibile):
1.1. Biotică Da / Nu
1.2. Culturală Da / Nu
1.3. Urbană Da / Nu
2. Legislația română / elvețiană
precizează faptul că evaluarea
peisajului reprezintă un capitol
distinct în procedura de Evaluare a
Impactului asupra Mediului (EIM)?
Da / Nu / Nu știu
3. Care din următoarele proceduri de evaluare cuprind sau ar trebui să
cuprindă secțiune de evaluare a peisajului?
3.1. Evaluarea Impactului asupra
Mediului
Da / Nu / Nu știu
3.2. Bilanțul de Mediu Da / Nu / Nu știu
3.3. Evaluarea Strategică de Mediu Da / Nu / Nu știu
4. Din experiența dvs. , evaluarea
impactului asupra peisajului ar trebui
să fie un capitol important?
Da / Nu / Nu știu
5. În realizarea unui raport EIM, ce importanță ar trebuie să aibă evaluarea
peisajului în comparație cu:
5.1. Evaluarea calității aerului Mai Mare / Egală/ Mai Mică
5.2. Evaluarea calității biodiversității Mai Mare / Egală/ Mai Mică
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
112
5.3. Evaluarea calității sănătății Mai Mare / Egală/ Mai Mică
5.4. Evaluarea calității solurilor Mai Mare / Egală/ Mai Mică
5.5. Evaluarea calității apei Mai Mare / Egală/ Mai Mică
6. Prezentați pe scurt ce ar trebui să includă secțiunea peisaj pentru:
6.1. Mediul urban
6.2. Mediul rural intravilan
6.3. Extravilan în zona montană și de
deal
6.4. Extravilan în zona de câmpie
7.1. Din cunoștințele dvs., analiza
impactului asupra peisajului în
contextul EIM se poate realiza
utilizând reprezentări matematice?
Da / Nu / Nu știu
7.2. Din cunoștințele dvs., analiza
impactului asupra peisajului în
contextul EIM reprezintă o analiză
vizuală?
Da / Nu / Nu știu
8. Ați întâlnit în studii EIM, sau aveți cunoștință de următorii termeni:
8.1. Indicatorul de naturalitate Da / Nu / Nu știu
8.2. Indicatorul transformării
environmentale
Da / Nu / Nu știu
8.3. Indicatorul presiunii umane Da / Nu / Nu știu
8.4. Indicatorul de fragmentare a
peisajului
Da / Nu / Nu știu
8.5. Indicatori de natură vizuală –
perceptuală
Da / Nu / Nu știu
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
113
9. Aveți cunoștință de acte normative
care au ca subiect peisajul și
evaluarea / protecția acestuia?
Da / Nu / Nu știu
10. Ați auzit de Convenția Europeană
a Peisajului?
Da / Nu / Nu știu
11. Ați întâlnit în studiile EIM
referințe la Convenția Europeană a
Peisajului?
Da / Nu / Nu știu
12. Care este profesia dvs.?
12.1. Arhitect Da/Nu
12.2. Auditor Da/Nu
12.3. Biolog / Ecolog Da/Nu
12.4. Chimist Da/Nu
12.5. Economist Da/Nu
12.6. Inginer Da/Nu
12.7. Geograf / Geolog Da/Nu
12.8. Avocat Da/Nu
12.9. Altele Da/Nu
13. Nivelul studiilor absolvite Licență
Master
Doctorat
14. În ce categorie de instituție lucrați?
14.1. Birou Federal/Național sau
Cantonal/Județean de mediu
Da / Nu
14.2. Agenție de protecție a mediului Da / Nu
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
114
14.3. Companie privată Da / Nu
14.4. Altele….. Da / Nu
15. De câți ani lucrați în acest
domeniu?
(în ani)
16. În ce domeniu ați lucrat înainte
de actualul loc de muncă?
17. În cadrul slujbei dvs. utilizați GIS
(Sistem Informațional Geografic)?
Niciodată / Rar / Frecvent / Foarte
des
18. Care este vârsta dvs.? <25, 25-35, 36-45, 46-55, 56-65,
>65
19. Ați participat la training uri
relaționate cu evaluarea peisajului?
Da / Nu
20. În ce regiune / canton se află
instituția pentru care lucrați?
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
115
Anexa nr. 2 – Email-ul adresat potențialilor respondenți
Numele meu este Andreea NIȚĂ, student doctorand în cadrul Școlii Doctorale
Simion Mehedinți, Universitatea din București / student bursier pentru un an
în cadrul laboratorului ECOS, École Polytechnique Federale de Lausanne
(EPFL). Împreună cu mentorii mei, Prof. Alexandre Buttler și Prof. Ileana
Pătru-Stupariu (Universitatea din București), realizăm o cercetare științifică
bazată pe comparația între procedura de Evaluarea a Impactului asupra
Mediului (EIM) a sistemelor din Elveția și România, cu o atenție deosebită
asupra modului în care peisajul este integrat în această procedură. Această
problemă este de interes general, având în vedere că în Europa există diferențe
semnificative în ceea ce privește această abordare.
Chestionarul este conceput pentru a colecta informații cu privire la percepția
de integrare a peisajului în evaluarea impactului activităților umane asupra
mediului. Informațiile personale vor rămâne sub anonimat (nu colectăm
informații de identificare din respondenți) și răspunsurile dumneavoastră vor
fi folosite numai în scopuri teoretice. Tehnica utilizată de eșantionare este cea
denumită "bulgăre de zăpadă". Astfel, în cazul în care acest chestionar va
ajunge la Dvs. la recomandarea unei alte persoane, ne cerem scuze pentru
multipla postare și avem rugămintea ca după finalizarea chestionarului, să îl
trimiteți și altor specialiști care îndeplinească cel puțin unul dintre următoarele
criterii:
- a lucrat în domeniul protecției mediului ca un consultant EIM;
- a fost afectat sau consultat într-un fel sau altul într-un proiect în care a fost
făcut EIM;
- a luat parte în calitate de membru al unui grup de interes în timpul unei EIM;
- a fost implicat sau în prezent lucrează în studiu academic, de cercetare sau
de formare a EIM.
Completarea chestionarului ar trebui să ia aproximativ 10 de minute.
Vă mulțumim pentru timpul și ajutorul Dvs.!
Andreea Niță
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
116
Anexa nr. 3 – Lista Rapoartelor de Evaluare a Impactului asupra Mediului analizate (Niță et al., 2015)
a) Elveția
Nr. Plan/Proiect/Raport de Evaluare a Impactului asupra Mediului Țara
1. Bypass Stalden CH
2. 380kV Ulrichen – All'Acqua CH
3. Corridor 380 kV Chippis – Mörel CH
4. Télésiège Vachette CH
5. Télésiège Combe CH
6. Ski area development Les Mossettes – Grand Conches CH
7. Ski area development Grand Conches – Les Crosets CH
8. Ski area rehabilitation in Chaux Palin – Les Crosets CH
9. Half-Pipe Mont Lachaux CH
10. Enneigement piste Sigeroulaz - Crêt du Midi CH
11. 18 Hole Golf – Brèche CH
12. Fusion Novelis CH
13. EolJorat Wind Farm CH
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
117
14. Mollendruz Wind Farm CH
15. Tous-Vents Wind Farm CH
16. Grand Chavalard Wind Farm CH
17. Vaud'air Wind Farm CH
18. Tram line Extension Cornavin – Meyrin – Cern CH
19. Reconstruction contact line Geneva Cornavin – La Plaine CH
20. Videmanette Gondola - Replacement Project CH
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
118
Anexa nr. 3 – Lista Rapoartelor de Evaluare a Impactului asupra Mediului analizate (Niță et al., 2015)
a) România
Nr. Plan/Proiect/Raport de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Țara
21. Dezvoltarea și reabilitarea domeniului schiabil în Poiana Brașov RO
22. Peștera Parc Eolian RO
23. Varianta de ocolire a Municipiului Iași RO
24. “ Parc Eolian, racordare la SEN Sf. Elena“- comuna Coronini, jud. CS RO
25. Tronsonul de autostradă Orăștie – Sibiu RO
26. Tronsonul de autostradă Lugoj – Deva RO
27. Centura Municipiului Rădăuți RO
28. Fabrică de Extracție Ulei, localitatea Lehliu Gară, Județul Călărași RO
29.
Construire parc eolian, reabilitare drumuri de acces, racord electric și
racord SEN, construire stație de transformare, în comunele Smârdan și
Tulucești, județul Galați
RO
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
119
30. Construire parc eolian, amenajare drumuri și record electric la sistemul
energetic național, comuna Topolog, județul Tulcea RO
31.
Reabilitarea liniei de cale ferată Brașov - Simeria, component a coridorului
Pan-European, pentru circulația trenurilor de viteză maxima de 160 Km/h –
Tronsonul Sighișoara – Coslariu
RO
32. Parc eolian Comuna Ciprian Porumbescu – Județul Suceava RO
33. Drum de legătură DN 66A, Km 47 + 600 - Km 66 +204, Câmpu lui Neag –
Valea Cernei RO
34. Variantele de ocolire Stei, Aleșd Sud și Nord RO
35. Parc Energetic Fotovoltaic, Localitatea Hosman, Comuna Nocrich, jud. SB RO
36.
Instalare Parc Eolian, Reabilitare drumuri de exploatare, Construire căi de
acces și record la rețeaua electrică - comuna Valea Nucarilor, Nufăru,
municipiul Tulcea
RO
37. Varianta de ocolire a Municipiului Câmpulung Moldovenesc RO
38. Construire Parc Eolian 75MW – Comuna Izvoarele, Județul Tulcea RO
39. Centrala electrică eoliană „Medgidia Sud” RO
40. Parcul Eolian Topleț RO
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
120
Anexa nr. 4 – Fișă de cercetare adaptată pentru punerea în aplicare a Convenției Europene a Peisajului în
procedura de evaluare a impactului asupra mediului. Fișa pentru proiectul Nouveau Telesiege de la Combe
este prezentată ca model (Niță et al., 2015)
1. Titlul Strategiei / Planului /Programului: Nouveau Telesiege de la Combe
2. Tipul documentului: Raport de Evaluare a Impactului asupra Mediului
3. Autori / afiliere: Drosera SA
4. Sector: Turism Data: 2011
5. Este termenul de ‘peisaj’ folosit? Da
Există termeni proxy utilizați? Dacă da, care?
Mediu natural
Teren
Impactul Global asupra Peisajului
Este peisajul folosit: (a) într-un sens holistic? Da
(b) într-un sens parțial? Nu
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
121
6. Rezumați limbajul utilizat legat de peisaj: Termenul de mediu este utilizat ca principalul proxy în acest document. Acesta subliniază rolul pe care îl
joacă resursele în crearea unor peisaje diverse de înaltă calitate. Documentul subliniază, de asemenea,
interacțiunile activităților umane cu gestionarea peisajului din punct de vedere ecologic, economic și social.
7. Cum este reflectat scopul
Convenției Europene a
Peisajului, în vederea protecției
și conservarea peisajului?
Explicit ×
Implicit
În parte
Vag
Deloc
8. Referiri la Articolul 5 al Convenției:
(a) Există dovezi sau referințe cu privire la participarea publicului la luarea deciziilor
în ceea ce privește impactul asupra peisajului?
Da
(b) Se folosește o gândire
integrată?
Explicit
Implicit ×
In parte
Vag
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
122
Deloc
(c) Se face referire la drepturile și responsabilitățile față de peisaj? Da
Comentarii cu privire la relaționarea cu Articolul 5: Conexiuni există, însă nu este făcută menționarea
direct a articolului în document.
9. Referiri la Articolul 6 al Convenției:
A. Există dovezi ale rolului organizației în creșterea gradului de conștientizare a valorilor
peisagistice?
Nu
(a) Este valoarea de utilizare a peisajului menționată / analizată în evaluare? Da
(b) Este valoarea culturală a peisajului menționată / analizată în evaluare? Da
(c) Este valoarea de existență a peisajului menționată / analizată în evaluare? Nu
(d) Este evaluarea vizuală menționată / analizată în document? Da
B. Există prevederi pentru promovare training-urilor și educației legate de peisaj? Da
C1. (i) și (ii) Există prevederi pentru identificarea peisajului și a evaluării acestuia? Da
C1 (iii) Există dovezi de monitorizarea a schimbărilor în peisaj? Da
C2. Există dovezi pentru lucrul integrat (în diverse sectoare / schimb de experiență / referiri
la diverse metodologii, etc?
Da
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
123
D. Sunt definite obiectivele de calitate peisaj? Da
E. Oferă acest document asigurarea protecției / management-ului / planificării peisajului? Da
Comentarii cu privire la relaționarea cu Articolul 6:
Prevederile Articolului 6 se identifică în cea mai mare parte în text, însă nu este făcută menționarea direct a
articolului în document.
10. Este acesta un exemplu de bună practică? Da
11. Există oportunități pentru îmbunătățirea analizei peisagistice?
Documentul arată unele idei și concepții din ELC, analiza impactului asupra peisajului realizându-se detaliat,
dar fără a face referire direct la aceasta.
Data completării fișei: 1/5/2013 Investigator: Andreea Niță
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
124
Anexa 5.1 – Liste de control – Parc Eolian Topleț
Lista de control nr. 1 pentru valoarea de utilizare a peisajului
Categorie Criterii Nota
Mediu 1. Cum se va schimba modul de utilizare a terenurilor și se va reflecta asupra peisajului?
2. Evaluarea utilității peisajului pentru specii (animale și plante), după implementarea
proiectului eolian, (se oferă un scor variind de la 5 (mult mai mare) la - 5 ( mult mai
mic).
Trebuie să fie luate în considerare următoarele aspecte: mediu pentru specii rare, zgomot, funcții
de reglementare (eroziune, filtru) și cicluri biogeochimice, biodiversitatea.
-1
Economie 1. De examinat utilizarea peisajului din punct de vedere economic.
2. De estimat gradul utilității economice a peisajului pentru om după realizarea proiectului.
(se oferă un scor variind între 5 (mult mai mare) și -5 (mult mai mici)).
Trebuie să fie luate în considerare următoarele aspecte: accesibilitate, prețul pe care utilizatorii
sunt dispuși să îl plătească, funcții de protecție (zgomot), nivelul de trai al populației locale,
conservarea resurselor.
-2
Societate 1. Examinarea modului în care utilizarea peisajului va schimba societatea.
2. Estimarea valorii peisajului pentru om, după finalizarea proiectului - se oferă un scor
variind de la 5 (mult mai mare) la - 5 (mult redusă).
Următoarele aspecte trebuie luate în considerare:
estetica peisajului, valoarea de peisaj cultural, identificarea peisajul de către oameni.
0
Total
puncte
-3
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
125
Anexa 5.1 – Liste de control – Parc Eolian Topleț
Lista de control nr. 2 pentru valoarea patrimoniului cultural a peisajului
Categorie Criterii Nota
Mediu 1. Examinarea modului în care valoarea culturală a peisajului se va schimba din perspectiva
generațiilor viitoare.
2. Estimarea valorii peisajului pentru animale și plante, după finalizarea proiectului (Se
oferă un scor variind de la 5 (mult mai mare) la - 5 (mult mai mici).
Trebuie să fie luate în considerare următoarele aspecte: mediu pentru speciile rare, zgomot,
funcții de reglementare (eroziune, filtru) și cicluri biogeochimice.
-1
Economie 1. Examinarea modului în care valoarea culturală a peisajului se va schimba pentru
generațiile viitoare.
2. Estimarea valorii culturale a peisajului pentru populație după dezvoltarea proiectului. Se
oferă un scor variind de la 5 (mult mai mare) până la - 5 (mult mai mici). Gândiți-vă la
faptul că unele modificări pot fi ireversibile.
Următoarele aspecte trebuie luate în considerare: recuperarea peisajelor intacte (de exemplu,
încălzirea globală), costuri / beneficii de conservare, funcții de protecție viitoare, fundamentul
vieții pentru generațiile viitoare.
1
Societate 1. Examinarea modului în care patrimoniul cultural va fi schimbat sub aspectul societății.
2. Estimarea valorii culturale a peisajului pentru societate după finalizarea proiectului. Se va
da un scor variind de la 5 (mult mai mare) la - 5 (mult mai mici).
Următoarele aspecte trebuie să se țină cont de: aspectul de peisaj, valoarea peisajului cultural,
identificarea relației dintre oameni și peisaj.
0
Total
puncte
0
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
126
Anexa 5.1 – Liste de control – Parc Eolian Topleț
Lista de control nr. 3 pentru valoarea de existență a peisajului
Categorie Criterii Nota
Mediu
Societate
1. Examinarea modului în care valoarea de existență a peisajului se va schimba, indiferent
de utilitatea acestuia pentru oameni.
2. Ce înseamnă peisajul pentru om după implementarea proiectului, neincluzând beneficiile
directe. Se oferă un scor de la 15 (mult mai mare) la - 15 (mult mai mici).
Trebuie să fie luate în considerare următoarele aspecte: unicitatea peisajelor, gradul de
popularitate al aspectelor estetice și ecologice ce influențează sentimentul de identitate.
-2
Total
puncte
-2
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
127
Anexa 5.2 – Liste de control – Parc Eolian Sfânta Elena
Lista de control nr.1 pentru valoarea de utilizare a peisajului
Categorie Criterii Nota
Mediu 1. Cum se va schimba modul de utilizare a terenurilor și se va reflecta asupra peisajului?
2. Evaluarea utilității peisajului pentru specii (animale și plante), după implementarea
proiectului eolian, (se oferă un scor variind de la 5 (mult mai mare) la - 5 (mult mai mic).
Trebuie să fie luate în considerare următoarele aspecte: mediu pentru specii rare, zgomot, funcții
de reglementare (eroziune, filtru) și cicluri biogeochimice, biodiversitatea.
-2
Economie 1. De examinat utilizarea peisajului din punct de vedere economic.
2. De estimat gradul utilității economice a peisajului pentru om după realizarea proiectului.
(se oferă un scor variind de la 5 (mult mai mare) la -5 (mult mai mici)).
Trebuie să fie luate în considerare următoarele aspecte: accesibilitate, prețul pe care utilizatorii
sunt dispuși să îl plătească, funcții de protecție (zgomot), nivelul de trai al populației locale,
conservarea resurselor.
-2
Societate 1. Examinarea modului în care utilizarea peisajului va schimba societatea.
2. Estimarea valorii peisajului pentru om, după finalizarea proiectului - se oferă un scor
variind de la 5 (mult mai mare) la - 5 (mult redusă).
Următoarele aspecte trebuie luate în considerare:
estetica peisajului, valoarea de peisaj cultural, identificarea peisajul de către oameni.
-1
Total
puncte
-5
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
128
Anexa 5.2 – Liste de control – Parc Eolian Sfânta Elena
Lista de control nr. 2 pentru valoarea patrimoniului cultural a peisajului
Categorie Criterii Nota
Mediu 1. Examinarea modului în care valoarea culturală a peisajului se va schimba din perspectiva
generațiilor viitoare.
2. Estimarea valorii peisajului pentru animale și plante, după finalizarea proiectului (Se
oferă un scor variind de la 5 (mult mai mare) la - 5 (mult mai mici).
Trebuie să fie luate în considerare următoarele aspecte: mediu pentru speciile rare, zgomot,
funcții de reglementare (eroziune, filtru) și cicluri biogeochimice.
-1
Economie 1. Examinarea modului în care valoarea culturală a peisajului se va schimba pentru
generațiile viitoare.
2. Estimarea valorii culturale a peisajului pentru populație după dezvoltarea proiectului. Se
oferă un scor variind de la 5 (mult mai mare) până la - 5 (mult mai mici). Gândiți-vă la
faptul că unele modificări pot fi ireversibile.
Următoarele aspecte trebuie luate în considerare: recuperarea peisajelor intacte (de exemplu,
încălzirea globală), costuri / beneficii de conservare, funcții de protecție viitoare, fundamentul
vieții pentru generațiile viitoare.
-1
Societate 1. Examinarea modului în care patrimoniul cultural va fi schimbat sub aspectul societății.
2. Estimarea valorii culturale a peisajului pentru societate după finalizarea proiectului. Se va
da un scor variind de la 5 (mult mai mare) la - 5 (mult mai mici).
Următoarele aspecte trebuie să se țină cont de: aspectul de peisaj, valoarea peisajului cultural,
identificarea relației dintre oameni și peisaj.
-1
Total
puncte
-3
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
129
Anexa 5.2. - Liste de control – Parc Eolian Sfânta Elena
Lista de control 3 pentru valoarea de existență a peisajului
Categorie Criterii Nota
Mediu
Societate
1. Examinarea modului în care valoarea de existență a peisajului se va schimba, indiferent
de utilitatea acestuia pentru oameni.
2. Ce înseamnă peisajul pentru om după implementarea proiectului, neincluzând beneficiile
directe. Se oferă un scor de la 15 (mult mai mare) la - 15 (mult mai mici).
Trebuie să fie luate în considerare următoarele aspecte: unicitatea peisajelor, gradul de
popularitate al aspectelor estetice și ecologice ce influențează sentimentul de identitate.
-1
Total
puncte
-1
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
130
Anexa nr. 6 – Aplicații și baze de date utilizate
Softuri:
Microsoft Office Professional 2007 (achiziționat din contractul tip A
CNCSIS ,,Metode și mijloace de prioritizare a peisajelor dintre Prahova și
Râmnicul Sărat, în vederea gestionarii lor durabile, 2006–2008).
Arc GIS 10, licenţă (contract nr. 11767) achiziţionată din proiectul 1013/2009
PCE, CNCSIS.
R și R STUDIO – versiuni disponibile gratuit online
Vegan – pachet R disponibil gratuit online
Google Earth – versiune disponibilă gratuit online
Baze de date:
1. Potențialii respondenți pentru chestionar au fost selectați și contactați în
urma consultării următoarelor baze de date:
a). agenții de mediu (locale / cantonale și naționale / federale), (de exemplu:
www.anpm.ro sau http://www.bafu.admin.ch).
b). Site-uri web ale firmelor de consultanță EIM sau ONG-uri din România și
Elveția și a altor site-uri web ale departamentelor de mediu din universități și
organizații relevante care operează în domeniul evaluării impactului asupra
mediului (de exemplu: http://www.sia.ch, http://www.bafu.admin.ch,
http://www.epcmediu.ro, etc.).
2. Rapoartele de Evaluare a Impactului asupra Mediului au fost preluate, în
cazul celor românești, prin căutarea în baze de date ale autorităților de mediu
publice, iar pentru cele din Elveția rapoartele EIM au fost furnizate de
autoritățile federale sau cantonale (L'Office fédéral de l'environnement
(OFEV) / Office cantonal de l'environnement: Bern, Fribourg, Geneve, Valais,
Vaud).
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
131
BIBLIOGRAFIE
Anderson, E., 1978. Visual resource assessment: Local perceptions of
familiar natural environments. Doctoral dissertation. University of Michigan.
Andrews, D., Nonnecke, B., Preece, J., 2003. Electronic survey
methodology: A case study in reaching hard to involve Internet Users.
International Journal of Human Computer Interaction 16, 2, 185–210.
Antonson, H., 2011. The treatment of landscape in a Swedish EIA process.
Environmental Impact Assessment Review 31, 195–205.
Antrop, M., 2005. Why landscapes of the past are important for the future.
Landscape and Urban Planning 70, 21 – 34.
Antrop, M., 2008. Landscapes at risk: About change in the European
landscapes. In: P. Dostál (Ed.), Evolution of geographical systems and risk
processes in the global context (pp. 57–79). Prague: Charles University.
Armaș I., 2006. Teorie și metodologie geografică, Editura Fundației România
de Mâine, București.
Bassi, A., Howard, R., Geneletti, D., Ferrari, S., 2012. UK and Italian EIA
systems: A comparative study on management practice and performance in
the construction industry. Environmental Impact Assessment Review 34, 1–11.
Bauer, N., Wallner, A., Hunziker, M., 2009. The change of European
landscapes: Human–nature relationships, public attitudes towards rewilding,
and the implications for landscape management in Switzerland. Journal of
Environmental Management 90, 2910–2920.
Bălteanu, D., Chendeș, V., Sima, M., Enciu., P., 2010. A country–wide
spatial assessment of landslide susceptibility in Romania. Geomorphology
125, publicat online.
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
132
Belayew, D., Caudron T., Dalose P., Delporte T., Jacques C., 1995. Lecture
géographique du territoire rural – les outils de la lecture paysagère, Namur,
CEFOGEO, FUNDP.
Bellinger, E. G., Lee,N., George, C., Paduret., A., 2000. Environmental
assessment in countries in transition, Budapest: CEU Press.
Bergeron, J., Paquette, S., Poullaouec–Gonidec, P., 2014. Uncovering
landscape values and micro–geographies of meanings with the go–along
method. Landscape and Urban Planning 122, 108–121.
Berkes, F., 1999. Sacred ecology. Taylor and Francis, Philadelphia.
Berque A., 1995. Les raisons du paysage, de la Chine antique aux
environnements de synthèse, Paris, Hazan.
Beza, Beau B., 2010. The aesthetic value of a mountain landscape: A study
of the Mt. Everest Trek. Landscape and Urban Planning 97, 306–317.
Bierwert, C., 1999. Brushed by cedar, living by the river: coast salish figures
of power. The University of Arizona Press, Tucson.
Borcard, D., Gillet, F., Legendre, P., 2011. Numerical Ecology with R. Use
R! series. Springer, NY.
Bos, E., 2015. Landscape painting adding a cultural value to the Dutch
countryside. Journal of Cultural Heritage 16, 88–93.
Brace, I., 2004. Questionnaire Design. How to plan, structure and write
survey material for effective market research.Kogan Page, UK.
Brunet R., 1974. Espace, perception et comportement. L’Espace
géographique 3, 189–204.
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
133
Buchecker, M., Hunziker, M., Kienast, F., 2003. Participatory landscape
development: overcoming social barriers to public involvement. Landscape
and Urban Planning 64, 29–46.
Büchi, W., Galli, R., Marty Kälin, B., Uelfeti, P., Weiss, H., 2013. Fil
conducteur sur la protection du paysage. www.valeurdupaysage.ch (accesat la
data de 14.06.14).
Bulgaru, M., 2002. Metode și tehnici în asistență socială. Centrul editorial al
USM, Chișinău.
Burges, T. F. 2001. Information Systems Services Guide to the Design of
Surveys. University of Leeds.
Brace, I., 2004. Questionnaire Design: How to Plan, Structure and Write
Survey Material for Effective Market Research. London: Market Research in
Practice Series.
Byron, H.J., Treweek, J.R., Sheate, W.R., Thompson. S., 2000. Road
developments in the UK: an analysis of ecological assessment in
environmental impact statements produced between 1993 and 1997. Journal
of Environmental Planning and Management 43, 71–97.
Canter, L., Sadler, B., 1997. A tool kit for effective EIA Practice–Review of
methods and perspectives on their application. International Association for
Impact Assessment.
Council of Europe, 2000. European Landscape Convention, ETS 176.
http://conventions.coe.int/Treaty/Commun/QueVoulezVous.asp?NT=176&C
M=8&CL=ENG. Accesat la data de 26.08.2013.
Council of Europe, 2008. Guidelines for the Implementation of the European
Landscape Convention:
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
134
http://wcd.coe.int//ViewDoc.jsp?Ref=CM/Rec(2008)3&Language=lanEnglis
h&Ver=original&BackColorInternet=9999CC&BackColorIntranet=FFBB55
&BackColorLogged=FFAC75. Accesat la data de 25.03.2014.
Chelcea, S., 2001. Meotodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și
calitative. Bucureşti: Editura Economică.
Cho, H., LaRose, R., 1999. Privacy issues in Internet surveys. Social Science
Computer Review 17(4), 421–434.
CHSSC, 2008. Community Health Sciences and Social Care website:
http://www.chssc.salford.ac.uk/healthSci/rem99/resmeth/choice.htm.
Accesat 13.04.2014.
Davidson, M.D., 2013. On the relation between ecosystem services, intrinsic
value, existence value and economic valuation. Ecological Economics 95,
171–177.
Depoorter, F.M., 2013. Syntesis of the received information concerning
summary descriptive note on the landscape policies pursued in the Council of
Europe Member State (T–FLOR 2 (2002) 11 of 15 May 2003). Document du
Secrétariat Général, Division de l'aménagement du territoire et du paysage.
Drăguţ, L., 2000. Landscape Geography. Cluj University Press, Cluj–
Napoca.
Dumitrașcu, M., 2006. Modificări ale peisajului în Câmpia Olteniei, Editura
Academiei Române, București.
Duţu, M., Nistor,M., Manoleli, D., Sârbu,C., 2003. The situation in
Romania regarding Legislation on Environmental Impact Assessment, Ed.
Nomos y Physis, Athens, Greece, Digital Publication, www.nomosphysis.org.
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
135
Erikstad, L., Lindblom, I., Jerpåsen, G., Hanssen, M. A., Bekkby, T.,
Stabbetorp, O., Bakkestuen, V., 2008. Environmental value assessment in a
multidisciplinary EIA setting. Environmental Impact Assessment Review 28,
131–143.
Espoo, 1991. Convention on Environmental Impact Assessment in a
Transboundary Context. www.unece.org/env/eia/.
Fagerholm, N., Käyhkö, N., Ndumbaro, F., Khamis, M., 2012. Community
stakeholders’ knowledge in landscape assessments–Mapping indicators for
landscape services. Ecological Indicators 18, 421–433.
Fischer, J., Sherren, K., Hanspach J., 2014. Place, case and process:
Applying ecology to sustainable development. Basic and Applied Ecology 15,
187–193.
Glasson, J., Bellanger, C., 2003. Divergent practice in a converging system?
The case of EIA in France and the UK. Environmental Impact Assessment
Review 23, 605–624.
Glasson, J., Therivel, R., Chadwick, A., 2012. Introduction to
Environmental Impact Assessment 4th Edition, Routledge, 416pp.•
Greenacre, M., 2010. Canonical Correspondence Analysis in Social Science
Research, In Classification as a Tool for Research. eds H. Locarek–Junge, C.
Weihs, pp. 279–286. Springer Berlin Heidelberg.
Greenacre, M., 2010. Correspondence analysis in practice. CRC Press.
Henningsson, M., Blicharska, M., Antonson, H., Mikusinski, G.,
Goransson G., Angelstam, P., Folkeson, L., Jonsson, S., 2015. Perceived
landscape values and public participation in a road–planning process–a case
study in Sweden. Journal of Environmental Planning and Management 58,
631–653.
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
136
Huzui, A. E., Călin, I., Pătru–Stupariu, I., 2012. Spatial Pattern Analyses
of Landscape using Multi–Temporal Data Sources. Procedia Environmental
Sciences 14, 98–110.
Huzui, A., 2013. Analiza cantitativă și calitativă a peisajului urban. Studiu de
caz: oraşul Sinaia. Teză de doctorat. Universitatea din Bucureşti.
Iojă, I. C., Pătroescu, M., Rozylowicz, L., Popescu, V. D., Vergheleţ, M.,
Zotta, M. I., Felciuc, M., 2010. The efficacy of Romania’s protected areas
network in conserving biodiversity. Biological Conservation 143, 2468–2476.
Ittelson, W.H., 1973. Environmental perception and contemporary perceptual
theory. In: Ittelson, W.H. (ed.) Environment and cognition. Seminar Press,
New York, 1–19.
Jaeger, J.A.G., Madrinan, L.F., Soukup, T., Schwick, C., Kienast, F.,
2011. Landscape Fragmentation in Europe. EEA Report 2/2011. European
Environmental Agency, Copenhaga.
Jaeger, J. A. G., Bertiller, R., Schwick, C., Müller, K., Steinmeier, C.,
Ewald, K. C., Ghazoul, J., 2008. Implementing Landscape Fragmentation as
an Indicator in the Swiss Monitoring System of Sustainable Development
(Monet). Journal of Environmental Management 88, 737–751.
Jerpåsen, G.B., Larsen, K.C., 2011. Visual impact of wind farms on cultural
heritage: A Norwegian case study. Environmental Impact Assessment Review
31, 206–215.
Kaplan, R., 1973. Predictors of environmental preference: Designers and
"clients." In Environmental design research. W.F.E. Preiser, (ed.) p. 265–274.
Dowden, Hutchinson and Ross, Stroudsburg, PA.
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
137
Kaplan, S., 1979. Concerning the power of content identifying
methodologies. In Assessment of amenity resource values. T.C. Daniel and
E.H. Zube,(eds.) USDA Forest Service Rocky Mountain Station.
Kokologos, D., Tsitoura, I., Kouloumpis, V., Tsoutsos, T., 2014. Visual
Impact Assessment method for wind parks: A case study in Crete. Land Use
Policy 39, 110–120.
Kværner, J., Swensen, G., Erikstad, L., 2006. Assessing environmental
vulnerability in EIA—The content and context of the vulnerability concept in
an alternative approach to standard EIA procedure. Environmental Impact
Assessment Review 26, 511–527.
Landscape Institute, Institute of Environmental Management and
Assessment (I.E.M.A), 2002. Guidance for Landscape and Visual Impact
Assessment Second Edition.
Landscape Institute, Institute of Environmental Management and
Assessment (I.E.M.A.), 2013. Guidelines for landscape and visual impact
assessment. 3rd edition. Routledge.
Lee, N., Walsh, F., 1992. Strategic Environmental Assessment: and
overview. Project Appraisal 7, 3.
Lee, N. 2000, Reviewing the quality of environmental assessments, in N. Lee
and C. George (eds.) Environmental Assessment in Developing and
Transitional Countries, Chichester, John Wiley and Sons.
Lewis, RR., 2005. Ecological engineering for successful management and
restoration of mangrove forests. Ecological Engineering 24, 403–418.
Lindblom, I., 2012. Quality of Cultural Heritage in EIA; twenty years of
experience in Norway. Environmental Impact Assessment Review 34, 51–57
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
138
Llausàs, A., Nogué, J., 2012. Indicators of landscape fragmentation: The case
for combining ecological indices and the perceptive approach. Ecological
Indicators 15, 85–91.
Lourenço–Gomes, L., Pinto, L.M.C., Rebelo, J., 2013, Using choice
experiments to value a world cultural heritage site: Reflections on the
exerimental design. Journal of Applied Economics 16, 303–332
Luyet, V., Schlaepfer, R., Parlange, M.B., Buttler, A., 2012. A framework
to implement Stakeholder participation in environmental projects. Journal of
Environmental Management 111, 213–219.
Mehedinți, S., 1930. Terra (metodologie geografică). București.
Mihailescu, V., 1968. Geografie teoretica; principii fundamentale, orientare
generala in stiintele geografice. Bucuresti, Editura Academiei Republicii
Socialiste Romania.
Mikusiński, G., Blicharska, M., Antonson, H., Henningsson, M.,
Göransson, G., Angelstam, P., Seiler, A., 2014. Integrating ecological,
social and cultural dimensions in the implementation of the Landscape
Convention. Landscape Research 38, 384–393.
Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Locuințelor, 2008.
Metodologia de identificare și de evaluare a peisajului. Studiu Pilot: Zona
protejată naturală și construită de interes național Bordușani,
http://www.eukn.org.
Nazarea, V., 1998. Cultural Memory and Biodiversity. Tucson: University of
Arizona Press.
Neuman W., L., 1997. Social research methods: quantitative and qualitative
approaches (3rd Edition). Pearson.
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
139
Niculae, M.I., Pătroescu, M., 2011. Quantifying forest ecosystems
fragmentation in the Subcarpathians between the Râmnicu Sărat and the
Buzău Valleys, Romania, using landscape. Forum Geografic 10, 187–194.
Nijnik, M., Zahvoyska, L., Nijnik, A., Ode, A., 2009. Public evaluation of
landscape content and change: Several examples from Europe. Land Use
Policy 26, 77–86.
Nistor, M., Manoleli, D., Sîrbu, C., Duţu,M., 2003. Romanian Experience
in the Field of EIA application and Cooperation–Case Studies, Ed. Nomos y
Physis, Athens, Greece, Digital Publication, www.nomosphysis.org.gr
Niță, A., Buttler, A., Rozylowicz, L., Pătru – Stupariu, I., 2015. Perception
and use of landscape concepts in the procedure of Environmental Impact
Assessment; case study–Switzerland and Romania. Land Use Policy 44, 145–
152.
Office fédéral de l’environnement OFEV, 2009. Manuel EIE. Directive de
la Confédération ssur l’étude de l’impact sur l’environnement (art. 10b, al. 2,
LPE et art. 10, al. 1, OEIE). Bern,
http://www.bafu.admin.ch/publikationen/publikation/01067/index.html?lang=fr
Oksanen, F., Blanchet, G., Kindt. R., Legendre, P., Minchin, P.R.,
O'Hara, R. B., Simpson, G. L., Solymos, P., Henry, M., Stevens, H.,
Wagner, H., 2013. Vegan: Community Ecology. Package. R package version
2.0–10. http://CRAN.R–project.org/package=vegan, accesat 15.07.2013.
Oprea, C.L., 2008, Strategii didactice interactive, Editura Didactică și
Pedagogică, București.
Palmer, M. W. 1993. Putting things in even better order: the advantages of
canonical correspondence analysis. Ecology 74, 2215–2230.
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
140
Panizza, M., Piacente, S., 1993. Geomorphological assets evaluation
Zeitschrift fur Geomorphologie 87, 13–18.
Partoune, C., 2004. Un modèle pédagogique global pour une approche du
paysage fondée sur les nouvelles technologies de l’information et de la
communication, thèse de doctorat, Université de Liège.
Partoune, C., 2008. De la pensée linéaire à la pensée systémique,
www.hyperpaysages.be/spip/spip.php?article45.
Patton, M., 1990. Qualitative evaluation and research methods (pp. 169 –
186). Beverlz Hills, CA: Sage.
Paulet J.–P., 2002. Les représentations mentales en géographie, Paris,
Anthropos, coll. Géographie.
Pătroescu, M., Toma, S., Rozylowicz, L., Cenac–Mehedinţi, M. 2000.
Ierarhizarea peisajelor rurale din Câmpia Română funcţie de vulnerabilitatea
la degradare și suportabilitate a presiunii umane. Geographica Timisiensis
VIII–IX, 235–245.
Pătroescu, M., Rozylowicz, L., 2000. Natural Transborder Parks: The
Direction of Biodiversity Preservation in Romania, in Crabbé., P., , Holland,
A., Rozyłowicz, L., Westra, L. (eds.), Implementing Ecological Integrity:
Restoring Regional and Global Environmental and Human Health. NATO
Science Series IV. Earth and Environmental Sciences, Vol. 1, Kluwer
Academic Publishers, Dordrecht, 2000, p. 101–112.
Pătru, I., 2001. Culoarul transcarpatic Bran–Rucăr–Dragoslavele. Studiu de
geografie fizică și evaluarea peisajului, Editura Universităţii din Bucureşti.
Pătru, I., 2006. Variabile de grile utilizate în înregistrarea în teren a
atributelor fizice, estetice și psihologice ale peisajului, Comunicări de
Geografie X, 491 – 493.
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
141
Pătru–Stupariu, I., Stupariu, M., Cuculici, R., 2009. Landscape metrics for
assessment of mountain landscape using GIS applications. Revista de
Geomorfologie 11, 59–62.
Pătru–Stupariu, I, Stupariu, M., Huzui, A., 2010. Modele matematice
utilizate pentru evaluarea vizuală a peisajului in situ–studiu de caz orașul
Sinaia, Forum Geografic IX, 133–138.
Pătru–Stupariu, I., Stupariu, M. S., Cuculici, R., Huzui, A., 2011.
Contribution of global indicators to landscape change modelling. Case study:
Prahova Valley (Romanian Carpathians and Subcarpathians), International
Journal of Physical Sciences 6, 534–539;
Pătru–Stupariu, I., 2011. Landscape and sustainable territorial management.
Applications to the passageway Bran–Rucăr Corridor, Editura Universității
din Bucureşti.
Pătru–Stupariu, I., Angelstam, P., Elbakidze, M., Huzui, A., Andersson,
K., 2013. Using spatial patterns and forest history to identify potential high
conservation value forests in Romania. Biodiversity and Conservation 22,
2023–2039.
Pedroli, G. B. M., Van Elsen, T., Van Mansvelt, J. D., 2007. Values of rural
landscapes in Europe: inspiration or by–product? Wageningen Journal of Life
Sciences 54, 431–447.
Peterlin, M., Kross, B.C., Kontic, B., 2008. A method for the assessment of
changes in environmental perception during an EIA process. Environmental
Impact Assessment Review 28, 533–545.
Petts, J. 1999. Public Participation and Environmental Impact Assessment. In
J. Petts, ed., 1999, Handbook of Environmental Impact Assessment.
Blackwells, Oxford, UK.
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
142
Quétier, F., Rivoal, F., Marty, P., de Chazal J., Thuiller, W., Lavorel, S.,
2010. Social representations of an alpine grassland landscape and socio–
political discourses on rural development. Regional Environmental Change
10, 119–130.
R Core Team, 2013. R: A language and environment for statistical
computing. R Foundation for Statistical Computing, Vienna, Austria,
http://www.R–project.org/.
Roe, M. H., Jones, C.J., Mell, I.C., 2008. Research to support the
implementation of the European Landscape Convention in England (No.
PYT02/10/1.16). Research Report for Natural England.
Rosley, M. S. F., Lamit, H. R., Syumi, R. A., 2013. Perceiving the Aesthetic
Value of the Rural Landscape Through Valid Indicators. Procedia – Social
and Behavioral Sciences 85, 318–331.
Ryan, R.L., 2011. The social landscape of planning: Integrating social and
perceptual research with spatial planning information. Landscape and Urban
Planning 100, 361–363.
Sadler, B., 1996. International study of the effectiveness of environmental
assessment. Environmental Assessment in a changing world: evaluating
practice to improve performance. Canadian Environmental Assessment
Agency, Canada.
http://www.iaia.org/publicdocuments/EIA/EAE/EAE_10E.PDF.
Sager, F., Schenkel, W., 2004. Evaluation der
Umweltverträglichkeitsprüfung (UVP). Bern: Bundesamt fur Umwelt, Wald
und Landscaft, Unweltmaterialien 175.
Sandelowski, M., 1995. Sample size in qualitative research. Research in
Nursing & Health, 18, 179–183.
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
143
Sayer, J., Sunderland,T., Ghazoul,J., Pfund, J.–L., Sheil, D., Meijaard,
E., Venter, M., Boedhihartono, A. K., Day, M., Garcia, C., Oosten, C.
van., Buck, L.E., 2013. Ten principles for a landscape approach to reconciling
agriculture, conservation, and other competing land uses. Proceedings of the
National Academy of Sciences 110, 8349–8356.
Schmid, W.A., 2001. The emerging role of visual resource assessment and
visualisation in landscape planning in Switzerland. Landscape and Urban
Planning 54, 213–221.
Schmitz S., 1999. Les sensibilités territoriales : contribution à l’étude des
relations homme–environnement, thèse de doctorat en sciences géographies à
l’Université de Liège.
Scott, A., 2011. Beyond the conventional: Meeting the challenges of
landscape governance within the European Landscape Convention? Journal
of Environmental Management 92, 2754–2762.
Sevenant, M., Antrop, M., 2009. Cognitive attributes and aesthetic
preferences in assessment and differentiation of landscapes. Journal of
Environmental Management 90, 2889–2899.
Scottish Natural Heritage, 2006. Visual Representation of Windfarms Good
Practice Guidance. http://www.snh.gov.uk/docs/A305436.pdf.
Soliva, R., Rønningen, K., Bella, I., Bezak, P., Cooper, T., Flø, B.E.,
Marty, P., Potter, C., 2008. Envisioning upland futures: Stakeholder
responses to scenarios for Europe's mountain landscapes. Journal of Rural
Studies 24, 56–71.
Sommer, R., Sommer, B.B., 1986. A practical guide to Behavioral Research.
New York: Oxford University Press.
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
144
Star J., Estes, J., 1990. Geographic Information Systems: An Introduction,
Prentice Hall Book Company, Inc., Englewood Cliffs, New Jersey.
Stoiculescu, R.C., Huzui, A.E., Gavrilidis, A., Niță, A., Pătru–Stupariu, I,
Călin, I., Cuciulan, A., 2014. What is the spatial link between the Roman
civilisation and cultural landscape in Romania? Journal of Maps 10, 297–307.
Stupariu, M.S., Pătru–Stupariu, I., 2007. Mathematical models in terrain
landscape assessment. Comunicari de Geografie 11, 517–519.
Swanwick, C., 2002. Landscape Character Assessment. Guidance for
England and Scotland. Countryside Agency & Scottish Natural Heritage.
Tengberg, A., Fredholm, S., Eliasson, I., Knez, I., Saltzman, K.,
Wetterberg, O., 2012. Cultural ecosystem services provided by landscapes:
Assessment of heritage values and identity. Ecosystem Services 2, 14–26.
Thompson, R. L., 2004. Presentation: Forecasting Thunderstorm Coverage
and Configuration.
Tobias, S., Müller–Wahl, P., 2013. Can place branding support landscape
conservation in city–regions? A case study from Switzerland. Land Use Policy
30, 266–275
Trașă, L., 2012. Metode și tehnici de cercetare în psihologie. Sinteză de curs.
Universitatea Spriru Haret.
Tromans, S. 1991. Environmental Protection Act, 1990: Text and
Commentary. London: Sweet & Maxwell.
Tudor, C.A., Iojă, I.C., Pǎtru–Stupariu, I., Niță, M.R., Hersperger, A.M.,
2014. How successful is the resolution of land–use conflicts? A comparison
of cases from Switzerland and Romania. Applied Geography 47, 125–136.
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
145
Tudora, I., 2009. La curte–grădină, cartier şi peisaj urban în Bucureşti,
Editura Curtea Veche, Bucureşti.
Tufescu, V., 1971. Vechile suprafeţe de nivelare din Carpaţi, SCGGG, Ser.
Geogr., XVIII, 2, 149–158.
Tüten, T.L., Bosnnjak, M., & Brandilla, W., 2000. Banner–advertised web–
based surveys. Marketing Research 11, 17–21.
United Nations Environment Programme, 1988. Environmental Impact
Assessment: Basic Procedures for Developing Countries, Bangkok, UNEP
Regional Office for Asia and the Pacific.
Ventura, P., 2008. Assessment of the landscape quality including the
historical heritage in Ιtaly, in Towards the definition of a measurable
environmentally sustainable transport. Institute of Transport Economics
conference, Oslo, Norway.
Voicu, A., 2008. Metode de învățământ. Universitatea Spiru Haret, București.
Vos, W., Meekes, H., 1999. Trends in European cultural landscape
development: perspectives for a sustainable future. Landscape and Urban
Planning 46, 3–14.
Waltert, F., Schulz, T., Schläpfer, F., 2011. The role of landscape amenities
in regional development: Evidence from Swiss municipality data. Land Use
Policy 28, 748–761.
Wood, G., 2008. Thresholds and criteria for evaluating and communicating
impact significance in environmental statements: ‘see no evil, hear no evil,
speak no evil’. Environmental Impact Assessment Review 28, 22–38.
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
146
Yun, Gi Woong and Trumbo, Craig, W., 2000. Comparative response to a
survey executed by post, e–mail, & web form. Journal of Computer Mediated
Communication 6.
Zube, E.H., 1987. Perceived land use patterns and landscape values.
Landscape Ecology 1, 37–45.
Zube, E.H., Sell, J.L., Taylor, J.G., 1982. Landscape Perception: Research,
Application and Theory. Landscape Planning 9, 1–33.
Conținut web utilizat:
www.anpm.ro accesat la data de 10.02.2014
http://apmcs.anpm.ro/ accesat la data de 11.03.2014
http://apmtl.anpm.ro/files/APM%20Tulcea/Acorduri/analiza%20calitate%20
raport/RIMDinamic.pdf accesat la data de 07.04.2014
http://apmcs.anpm.ro/files/APM%20CS/Rapoarte/RaportEIMParcEolianTop
let.pdf accesat la data de 07.04.2014
http://www.bafu.admin.ch accesat la data de 07.08.2013
http://www.brasovcity.ro/documente/public/Studiu%20evaluare%20impact
%20asupra%20mediului_Domeniul_schiabil%20in%20Poiana_Bv.pdf
accesat la data de 05.02.2014
http://www.eib.org/attachments/pipeline/20110247_eia3_ro.pdf accesat la
data de 04.04.2014
http://www.evz.ro/scandal-diplomatic-pe-marginea-turbinelor-eoliene-la-
sfanta-elena-romania-e-plina-de-eol-9416-1.html
https://www.google.com/earth/, Street view accesat la data de 01.04.2014
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
147
www.landscape-ecology.org accesat la data de 11.10.2013
http://www.sia.ch accesat la data de 09.01.2013
www.surveysystems.com accesat la data de 24.02.2014
http://www.thewindpower.net accesat la data de 03.08.2016
http://www.worldwideromania.com/2014/02/21/eolienele-din-romania-
produc-energie-cat-3-reactoare-nucleare-de-la-cernavoda/ accesat la data de
03.08.2016
https://ro.wikipedia.org/wiki/Parc_eolian accesat la data de 20.07.2016
Acte normative naționale și internaționale:
Federal Law of 1st July 1966 on the Protection of Nature and the Landscape
(LPN; RS 451).
Legea nr. 350 din 6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul.
Publicată în Monitorul Oficial nr. 373/10 iulie 2001.
Legea nr. 451 din 08 iulie 2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a
peisajului, adoptată la Florenţa, 2000. , Publicată în Monitorul Oficial, Partea
I nr. 536 din 23/07/2002.
Legea Nr. 347 din 14 iulie 2004. Legea muntelui. Parlamentul European,
Publicată în Monitorul Oficial Nr. 670 din 26 iulie 2004.
Legea nr. 265 din 29 iunie 2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului (la data 06-iul-2006 actul
a fost promulgat de Decretul 887/2006).
Legea nr. 190 din 26 iunie 2013 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 7/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
148
privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. Parlamentul României.
Publicată în Monitorul Oficial nr. 418 din 10 iulie 2013.
Hotărârea nr. 918 din 22 august 2002 privind stabilirea procedurii-cadru de
evaluare a impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor
publice sau private supuse acestei proceduri. Guvernul României. Publicată în
Monitorul Oficial Nr.. 686 din 17.09.2002.
Hotărârea nr. 1284 din 24 octombrie 2007 privind declararea ariilor de
protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene
Natura 2000 în România. Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 739 din
31/10/2007
Hotărârea nr. 445 din 08 aprilie 2009 privind evaluarea impactului anumitor
proiecte publice și private asupra mediului. Guvernul României. Publicată în
Monitorul Oficial nr. 481 din 13/07/2009.
Ordinul nr. 619/1992 privind procedura de elaborare și conținutul minim al
studiilor și analizelor de impact asupra mediului. Publicat în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 55 din 1.04.1992.
Ordinul nr. 125 din 19 martie 1996 pentru aprobarea Procedurii de
reglementare a activităților economice și sociale cu impact asupra mediului
înconjurător. Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului. Publicat în
Monitorul Oficial nr. 73 din 11.04.1996.
Ordinul nr. 278/1996 privind aprobarea Regulamentului de atestare pentru
elaborarea studiilor de impact asupra mediului şi a bilanţurilor de mediu. În
vigoare de la 18.07.1996 până la 04.02.2004, fiind abrogat(ă) prin Ordinul nr.
978/2003. Ministerul Apelor, Pădurilor i Protecției Mediului. Publicat în
Monitorul Oficial Nr. 126 din 18.06.1996.
Integrarea peisajului în procedura EIM în România – Andreea Niță
149
Ordinul nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată
a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice
europene Natura 2000 în România. Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr.
98 din 07/02/2008.
Ordonnance relative à l'étude de l'impact sur l'environnement (OEIE), din
19.10.1988, modificată la 01.12.2013, http://faolex.fao.org/docs/pdf/swi17451.pdf
Ordonanța de Urgență nr. 236/2000, privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată prin
Legea nr. 462/2001, modificată și completată prin Legea nr. 345/2006.
Publicată în Monitorul Oficial nr. 625/4.12.2000.
Ordonanţa de urgenţă nr. 91/2002 pentru modificarea şi completarea Legii
protecţiei mediului nr. 137/1995. În vigoare de la 28.06.2002 până la
29.01.2006, fiind abrogat(ă) prin Ordonanţa de urgenţă nr. 195/2005.
Ordonanța de Urgență nr. 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei
costiere. Publicată în Monitorul Oficial nr. 965 din 28.12.2002.
Ordonanța de Urgență nr. 195/2005 din 22/12/2005 privind protecția
mediului, aprobată prin Legea nr.265/2006, Versiune actualizată la data de
22/10/2007. Rectificarea publicată in Monitorul Oficial 88 din 31/01/2006.