38
IULIANA BURCEA REFERAT ROMANIA IN ANII MAUTRALITATII INTRODUCERE Starea de izolare politico-diplomatică în care se găsea România după recunoașterea independenței, a determinat autoritățile de la București să ia decizia aderării la Tripla Alianță, constituită în 1882 de către Germania, Italia și Austro- Ungaria. Aderarea are drept principală cauză atitudinea și conduita Imperiului Rus față de România, ceea ce a dus la crearea percepției că Rusia este principalul pericol la adresa securității țării noastre. Aderarea României la Tripla Alianţă a luat forma unui tratat bilateral cu Austro-Ungaria, datat 18/30 octombrie 1883. Noii aliaţi au hotărât să-şi acorde ajutor unul celuilalt în cazul unui atac din partea Rusiei, deşi aceasta din urmă nu era numită explicit, şi au promis să nu se alăture unei alte alianţe îndreptate împotriva unuia dintre ei. Germania a aderat la acord în aceeaşi zi, printr-un act separat. Regele Carol I şi Ion Brătianu au insistat ca acordul să fie menţinut secret deoarece ştiau că va stârni o furtună de proteste în rândul politicienilor şi al opiniei publice, care erau în marea majoritate profrancezi. Astfel, din motive întemeiate, tratatul nu a fost niciodată înaintat Parlamentului pentru dezbatere şi ratificare şi, prin urmare, executarea prevederilor sale a depins în primul rând de rege. Alianţa cu Puterile Centrale a fost piatra de temelie a politicii externe a României timp de treizeci de ani, deoarece regele şi o mână de oameni politici liberali şi conservatori au perceput Puterile Centrale ca fiind cea mai puternică forţă militară şi economică din Europa. Dar ei au urmărit cu atenţie schimbările în atmosfera politică a Europei şi în echilibrul între sistemele de alianţă rivale. Au fost deosebit de sensibili la schimbările în relaţiile dintre Germania şi Austro-Ungaria. Cu Germania aveau o strânsă comunitate de interese şi erau permanent 1

România În Anii Neutralității

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Intre neutralitate si beligeranta, intre Puterile Centrale si Antanta, intre securitatea nationala si unitatea nationala!

Citation preview

IULIANA BURCEA REFERAT ROMANIA IN ANII MAUTRALITATII

INTRODUCERE

Starea de izolare politico-diplomatic n care se gsea Romnia dup recunoaterea independenei, a determinat autoritile de la Bucureti s ia decizia aderrii la Tripla Alian, constituit n 1882 de ctre Germania, Italia i Austro-Ungaria. Aderarea are drept principal cauz atitudinea i conduita Imperiului Rus fa de Romnia, ceea ce a dus la crearea percepiei c Rusia este principalul pericol la adresa securitii rii noastre.Aderarea Romniei la Tripla Alian a luat forma unui tratat bilateral cu Austro-Ungaria, datat 18/30 octombrie 1883. Noii aliai au hotrt s-i acorde ajutor unul celuilalt n cazul unui atac din partea Rusiei, dei aceasta din urm nu era numit explicit, i au promis s nu se alture unei alte aliane ndreptate mpotriva unuia dintre ei. Germania a aderat la acord n aceeai zi, printr-un act separat. Regele Carol I i Ion Brtianu au insistat ca acordul s fie meninut secret deoarece tiau c va strni o furtun de proteste n rndul politicienilor i al opiniei publice, care erau n marea majoritate profrancezi. Astfel, din motive ntemeiate, tratatul nu a fost niciodat naintat Parlamentului pentru dezbatere i ratificare i, prin urmare, executarea prevederilor sale a depins n primul rnd de rege. Aliana cu Puterile Centrale a fost piatra de temelie a politicii externe a Romniei timp de treizeci de ani, deoarece regele i o mn de oameni politici liberali i conservatori au perceput Puterile Centrale ca fiind cea mai puternic for militar i economic din Europa. Dar ei au urmrit cu atenie schimbrile n atmosfera politic a Europei i n echilibrul ntre sistemele de alian rivale. Au fost deosebit de sensibili la schimbrile n relaiile dintre Germania i Austro-Ungaria. Cu Germania aveau o strns comunitate de interese i erau permanent ngrijorai de perspectiva ca Austro-Ungaria s ia, pe neateptate, conducerea Triplei Aliane. Romnii urmreau, de asemenea, atent i evoluia alianei franco-ruse dup 1891 i apropierea dintre Marea Britanie i Frana, care a dus la Antanta Cordial din 1904.O dat cu trecerea timpului, n aliana Romniei cu Puterile Centrale au aprut numeroase fisuri. Problema romneasc din Ungaria, n special, a devenit motiv de ngrijorare crescnd pentru toate prile implicate. Aciunile ntreprinse de guvernul ungar mpotriva fruntailor romni din Transilvania n chestiunea Memorandumului i mpotriva bisericilor ortodox i greco-catolic i a colilor lor n anii 1890 au devenit chiar subiect de conflict public ntre liberali i conservatori, fiecare dintre cele dou partide folosindu-se de ele pentru a ctiga avantaj politic n detrimentulceluilalt. Pledoariile regelui Carol I la Viena i Berlin de a se exercita presiuni asupra guvernului ungar pentru a-1 determina s fac unele concesii romnilor, nu au dus la nici un rezultat, iar opinia public romneasc a devenit din ce n ce mai ostil fa de Austro-Ungaria. Rzboaiele balcanice au constituit testul cel mai sever al alianei Romniei cu Austro-Ungaria. Victoria rapid i decisiv a Bulgariei i a aliailor si asupra Turciei n primul rzboi balcanic din 1912 a strnit profund ngrijorare la Bucureti pentru c amenina s tulbure echilibrul de putere din zon. Guvernul romn a cerut compensaii teritoriale din partea Bulgariei, dar a primit sprijin redus din partea Austro-Ungariei, al crei scop principal era de a atrage Bulgaria n Tripla Alian.[footnoteRef:1] [1: Brbulescu,M.,Deletant,D.,Hitchins, K.,Papacostea,.,Pompiliu,T.,Istoria Romniei, Editura Enciclopedic, Bucureti,1998,p.414]

Cnd, n vara anului 1913, Bulgaria i-a atacat fotii aliai Serbia i Grecia, ca urmare a disputei aprinse cu privire la mprirea teritoriilor luate de la Turcia, Romnia a declarat rzboi Bulgariei, n ciuda apelurilor la reinere ale Austro-Ungariei i Germaniei. Al doilea rzboi balcanic a fost scurt i dezastruos pentru Bulgaria i, prin tratatul de la Bucureti din 28 iulie/10 august 1913, Bulgaria a cedat Romniei sudul Dobrogei. n urma rzboiului, Romnia i-a sporit prestigiul datorit posturii de garant al echilibrului de putere din Balcani i i-a mrit ncrederea n forele proprii. Nu este nici o ndoial c aceast criz balcanic din 1912-1913 a desvrit alienarea Romniei fa de Austro-Ungaria i Tripa Alian. n primvara anului 1914, apropierea dintre Romnia i Tripla Antant (Marea Britanic, Frana i Rusia) era un fapt real. Din ianuarie i pn in iunie a fost la Bucureti un defileu nentrerupt de vizite: capete incoronate i personaliti politice. Vdit, campania din Bulgaria i pacea de la Bucureti ne pusese in eviden, iar lumea, pentru motive deosebite, ne fcea curte. Mai inti am primit vizita lui Pasici care se intorcea de la Petersburg, unde avusese greuti de rezolvat cu ruii, pe atunci puternici protectori. Voia s ia contact cu noul guvern, i indeosebi s sondeze inteniile lui Brtianu cu privire la aliana pe care o contractase cu Maiorescu i cu Venizelos. Cci trebuie s spun c Maiorescu nu se mulumea s renoiasc tratatul cu Puterile Centrale in conditiile tiute, i c, indemnat de Take Ionescu, incheiase i o alian secret, defensiv i ofensiv cu Serbia i cu Grecia, privitoare la afacerile balcanice. Brtianu nu a aflat despre aceast alian dect dup venirea lui la putere, printr-o aluzie a lui Maiorescu la intrevederea ce au avut-o cu prilejul transmiterii puterii. Textul nici nu- l cunotea, caci documentul era la Regele Carol, care, sub pretext de boal tot amna artarea lui. Brtianu mi-a destinuit aceasta in seara banchetului pe care 1-am oferit la Externe lui Pasici pe cnd il conduceam acas cu automobilul[footnoteRef:2], ne spune ministrul Instruciunii Publice i al cultelor, I.G. Duca. [2: Duca,I.G., Amintiri politice, vol.I, www.dacoromanica.ro, p.25]

Secretul tratat asigurase Romniei, vreme de trei decenii securitatea, Tripla Alian fiind vector de securitate, perioad n care ara noastr s-a bucurat de stabilitate i a fcut un mare efort modernizator. Micarea de emancipare a romnilor din monarhia dualist a devenit ins prizoniera acestei aliane, regele Carol condiionnd ns, noirea tratatului de graierea memoranditilor condamnai la ani grei de nchisoare, de ctre justia maghiar, pentru c indrzniser s-i afirme existena naional.Relaiile oficiale dintre Frana i Romnia s-au nclzit perceptibil dup ce diplomaii francezi acordaser Romniei un sprijin total n timpul celui deal doilea rzboi balcanic i aprobaser termenii tratatului de la Bucureti. Ei i-au coordonat politica cu cea a Rusiei care, la ndemnul ministrului de externe Sazonov, a curtat asiduu Romnia. Vizita arului la Constana la 1/14 iunie 1914 a marcat nceputul unei noi ere n relaiile dintre cele dou ri.

INCEPUTUL RZBOIULUI

[footnoteRef:15]. [13: Stere,C.,Marele rzboi ipolitica Romniei, Bucureti, 1918, p.36] [14: Scurtu,I., Monarhia n Romnia, Editura Danubius, Bucureti, 1991, p.51.] [15: Ibidem, p. 53.]

La 28 septembrie/ 11 octombrie 1914, principele motenitor Ferdinand a depus jurmntul n calitate de rege al Romniei i a dat asigurri c va fi un bun romn, ceea ce nsemna c nu se va opune sentimentelor i voinei poporului romn.Declararea neutralitii Romniei a avut loc n timpul vacanei parlamentare. Sesiunea parlamentar 1914/1915 a nceput la data de 15/27 noiembrie 1914 i s-a terminat la data de 26 februarie. Guvernul a dorit-o scurt i ntretiat de numeroase vacane, deoarece dorea s evite discuii pe tema politicii externe. De asemenea, s-a hotrt ca n problemele interne s nu se propun dect legi de strict necesitate, ce nu puteau da natere la discuii mari, pentru a nu se isca nenelegeri ntre partide. Motivaia guvernului era c nefiind n msur s dea lmuririle necesare rii asupra ntregii politici externe, crmpeie de informaii ar da natere la discuii contradictorii, tocmai cnd trebuie furit pentru exterior imaginea unei uniti de voin1. I.I.C. Brtianu asigurase parlamentul c vom expune ntreaga aciune politic a guvernului cnd ne vom putea rosti fr pagub pentru ar[footnoteRef:16] [16: Duca,I.,G., Memorii, vol. II, Ed. Expres, Bucureti, 1992, p. 125-135.]

Dup terminarea consiliului, Carp i va apostrofa pe I.G. Duca, V. Antonescu i C. Anghelescu: Eh, frumoas isprav mi-ai fcut. Ai nenorocit Romnia. n tot timpul neutralitii va cuta s-i demonstreze aceast idee. Pentru aceasta, va scoate n cursul anului 1915 broura Romnia i Rzboiul European, ncercnd a demonstreze justeea principiilor sale n materie de politic extern: Privitor la idealul naional, realizarea lui n forma dorit de opinia public este o utopie. Neamul nostru se ntinde de la Nistru pn la Tisa, dar a cere toate aceste teritorii ne este imposibil. Ne lovim de o nepotrivire ntre ideal i realiti. ntre dou mari puteri ce dein pri din neamul nostru i un vecin nesigur la sud, se impune ori s mergem cu Puterile Centrale, ori cu Antanta, dar n funcie de interese. Romnia, fiind nc un stat dunrean, este interesat n mod direct n stpnirea gurilor Dunrii i a cilor maritime, ceea ce o pune n rivalitate cu Rusia. interesat n libertatea i neutralitatea bazinului Mrii Negre, economia german este complementar cu cea romneasc, aezarea politic a statului romnesc s-a fcut cu sprijinul Germaniei i, n plus, Romnia are i un tratat de respectat. Ct privete Austro-Ungaria, aceasta are interese identice cu Germania. n acest fel se va realiza o izbnd i pentru romnii de dincolo, care sunt loiali statului austro-ungar[footnoteRef:17] [17: Carp, P.,Romnia i Rzboiul European, Bucureti, Atelierele societii anonime Poporul, 1915,p.16-27]

NEUTRALITATEA(1914-1916)

Timp de doi ani, scena politic romneasc a fost ocupat de o dezbatere aprins: alturi de cine trebuie s participe Romnia la rzboi: de Puterile Centrale sau de Antanta? Confruntarea are loc la nivelul elitei politice, pentru c la nivelul opiniei publice ea era tranat: Vrem Ardealul! De menionat c aceast opinie public nu cuprindea un procent prea mae din populaie, ci n special pe cei cu studii medii i superioare. S-au nfruntat atunci partizanii securitii naionale: P.P. Carp, C. Stere i cei ai unitii naionale: Ionel Brtianu, Take Ionescu, Nicolae Filipescu, N. Iorga etc. i unii i alii doreau securitatea rii i unitatea naional, fiind vorba doar de prioritatea acordat securitii sau unitii naionale.[footnoteRef:18] Citind despre aceast dezbatere, mi-am dat seama c o neutralitate pe tot parcursul rzboiului nu era posibil, deoarece aveam o poziie strategic i n consecin, cele dou tabere fceau tot posibilul s ne atrag de partea lor, dar i pentru c aa cum a spus i Carol I, neutrii sunt primii nvini, n sensul c nu vor primi nimic! [18: Constantiniu, F.,O istorie sincer a poporului romn, Editura Univers Enciclopedic, Bucureti, 1997, p. 273]

Carp, Stere i aderenii lor atrgeau atenia asupra primejdiei reprezentat de Rusia pentru Romnia, aflat n drumul ei spre Strmtori. ntr-o dezlnuire pasionat, C. Stere i explica lui I.G. Duca:> [footnoteRef:19][footnoteRef:20] Duca ne spune c-l nelegea pe Stere, nelegea ce este n sufletul lui de basarabean, de om care cunoscuse concret politica de deznaionalizare a Rusiei ariste, de dislcare a populaiei romneti i de rusificare. [19: Duca, I.,G., op.cit.,p.169] [20: Constantiniu, F., op.cit.,p.273]

Aceti germanofili, acuzai ulterior de opinia public, pentru c nu doreau rzboiul alturi de Rusia, nu erau mpotriva unitii naionale ci considerau c Romnia poate elibera Basarabia, poate primi Bucovina de la Austria, drept recompens pentru intrarea n rzboi alturi de ea, iar n viitor, cine tie, poate va veni i Transilvania. Pentru ei, Romnia Mare, lng o Rusie preaputernic, stpnind Strmtorile, este o Romnie sub dominaie ruseasc sau n pericol de a deveni gubernie. Germanofilii vd n slavism pericolul cel mai mare, Rusia este dumanul nostru, mai ales dup rzboiul de independen, cnd ne-a luat cele trei judee din sudul Basarabiei i ne-a ameninat c ne dezarmeaz armata. Acea armat care-i ajutase s cucereasc Plevna, care luptase la Smrdan, Vidin! Acum privind n urm, putem spune c aveau dreptate, c au dreptate, Rusia este cel mai mare potenial duman, iar Romnia Mare s-a prbuit sub loviturile mortale ale vecinilor, URSS, urmaa Rusiei lundu-ne Basarabia, nordul Bucovinei i inutul Herei, ba mai mult dect att, tancurile sovietice au impus regimul comunist, n timpul cruia patrioi romni care au fcut Romnia Mare, au fost nchii i ucii. n concluzie, cred n teama lor de Rusia, germanofilii aveau dreptate, pn la urm, unitatea naional nu s-a bucurat de o securitate naional corespunztoare.Partizanii Antantei, ai desvririi unitii naionale, dar fr Basarabia-antantofilii-argumentau c Romnia nu putea rata prilejul oferit de marele rzboi pentru a nu recupera teritoriile locuite de romni i stpnite de Austro-Ungaria. Indiferent de deznodmntul conflictului, faptul c Romnia i va fi prezentat revendicrile teritoriale i va fi cptat recunoaterea unor mari puteri ca Anglia, Frana i Rusia avea o mare nsemntate pentru viitorul neamului: nu tiu cum se va desfura rzboiul-ncredina Ion I.C. Brtian-(6 august 1916), putem avea soarta Serbiei, dar vom fi confirmat drepturile noastre asupra pmntului nostru.Dac se ncheie pacea fr noi, om fi zdrobii ntre o Ungarie mare i o Bulgarie mare. n ceea ce privete Rusia, partizanii Antantei, fr s conteste ameninarea venit din direcia ei, considerau c tocmai de aceea e mai bine ca Romnia s-i ie aliat i nu duman.[footnoteRef:21] [21: Constantiniu, F., op.cit,p. 274]

Ecoul fiecaruia din aceste curente potrivnice era firete amplificat de sprijinul, nu todeauna dezintersat, al diplomaiei rilor pentru care milita deoparte Contele Czernin i Von dem Busche, de alta Blondel - inlocuit prin Marchizul de St. Aulaire-i Poklewski-Koziell.Dincolo de interesele statului romn, opinia public romneasc este francofon sau filofrancez, nainte de a se gndi la Transilvania, muli se gndesc la Frana, ea are dreptate, chiar dac dreptatea Franei se amestec cu dreptatea Rusiei.Elita intelectual se mparte oarecum egal ntre punctele de vedereopuse. Cei care nclin spre neutralitate sau spre cooperarea cu Puterile Centralenu au o pondere mai mic dect ceilali. Sunt, ce e drept, mai puin vizibili, iimpactul lor este mai limitat, tocmai fiindc opinia public e mai puin receptiv,sau de-a dreptul ostil, prerilor exprimate de ei, i ei nii se manifest uneori nsurdin, fiindc se simt nenelei. De asemenea, i separ mai multe nuanedect pe membrii primului grup, care tiu una i bun: Frana i Transilvania. Ceicare au ajuns s fie numii germanofili se mpart ntre neutraliti, n genere maicurnd favorabili Puterilor Centrale, dar n grade diferite, i partizanii unei aciunimilitare alturi de acestea. Unii sunt germanofili cu adevrat, sau austrofili, dar cei mai muli sunt adversari ai Rusiei, aadar mai mult rusofobi dectgermanofili. Oricum, chiar germanofilii romni au fost mai puin germanofilidect erau francofilii francofili (dragostea pentru Frana a acestora din urmputnd cu greu s fie egala Ziarele i revistele care apar n Romnia n anii neutralitii multe i de omare diversitate reflect distincia pe care am fcut-o ntre opinia public masivantantofil i elita intelectual mprit oarecum egal ntre opiunile divergente(perioada urmtoare, a ocupaiei n sud i a retragerii autoritilor i armatei nMoldova, st sub semnul presiunii factorului politic i militar, care las prea puinloc manifestrii libere a ideilor).Presa de larg tiraj, i aceasta nseamn Adevrul, cu ediia sa matinal, Dimineaa, i Universul , este antantofil, exprimnd sentimentul opiniei publice i, n acelai timp, nrurindu-l. Tonul este mai virulent i mai constant la Adevrul, ceva mai moderat la Universul, care se vrea n primul rnd un mare ziar deinformaie, i la un moment dat, n primvara anului 1915, chiar cu unelebalansri (s-a vorbit atunci de o tentativ, nereuit, de racolare german): nansamblu ns, i Universul a contribuit la propaganda pentru Antanta i pentruTransilvania. Acestor mari cotidiene li se adugau i alte ziare de orientaresimilar, dintre care cele mai ofensive, exprimnd poziii de partid, erau Epoca luiNicolae Filipescu i Aciunea, condus de Victor Ionescu, fratele lui Take Ionescu.Ziarele germanofile, puin solicitate, boicotate i cu redaciile uneori agresatede publicul indignat, nu s-ar fi putut menine fr infuzia de bani germani. La 31iulie 1914, cu ase menea fonduri, a fost nfiinat ziarul Ziua, al crui patron adevenit Ottokar Schlawe, supus german, profesor la coala de poduri i osele ipreedinte al comunitii evanghelice din Bucureti (trecut de poliie pe listaspionilor n slujba Germaniei); la Ziua a scris, timp de aproape un an, Ioan Slavici. n septembrie 1914, un consoriu german cumpr ziarele Minerva i Seara (primul, de la Grigore Cantacuzino, om politic conservator, adept al aripiiMarghiloman, cellalt de la Alexandru Bogdan-Piteti, proprietarul declarat, dar considerat a fi n fapt tot omul lui Grigore Cantacuzino).Seara avusese nc de la nceputul rzboiului o atitudine germanofil. Minerva, dimpotriv, e foartefilofrancez n lunile august i septembrie, apoi vireaz brusc spre Germania; oparte a redactorilor si o abandoneaz: cu aceasta i ncepe declinul, pn ladispariia ei, laolalt cu celelalte ziare germanofile, odat cu intrarea Romniei nrzboi. Pe lng ziar, Minerva nsemnase i un foarte apreciat institut de editur,care tiprise, n condiii grafice remarcabile, operele fundamentale ale literaturiiromne. Pe aceeai list este de trecut i Libertatea, ziar scos de Bogdan-Piteti,se presupune, tot cu bani nemeti, i sub redacia lui Tudor Arghezi i GalaGalaction (din octombrie 1915 pn n iulie 1916). Strategia Libertii, anunat narticolul-program Ce voim, din primul numr, 25 octombrie 1915, este aceea dea pune reformele sociale i politice idealul social, naintea idealului naional.Director politic este iniial btrnul om politic Nicolae Fleva (1840-1920), zis itribunul, pentru arta sa de a agita masele, care-i ncheia astfel cariera dup cetrecuse prin toate partidele; ar fi primit acum 100.000 de lei de la nemi. Dup maipuin de o lun demisioneaz, continund ns s publice la ziar; direcia efectiv i revine lui Arghezi. O vehement campanie antirus i pentru eliberarea Basarabiei desfoar Moldova, ziar editat sub patronajul lui P.P. Carp, dinmartie 1915 pn n august 1916 (Vrem rzboi titra articolul de fond din 19ianuarie 1916, cu precizarea Vrem rzboi cu Rusia). nainte-gazeta lui Ion(Iancu) Bacalbaa, apropiat de conservatorii din jurul lui Marghiloman, pledeaz pentru neutralitate, la fel (dup un nceput antantofil) i Dreptatea ziarul lui I.Protopopescu-Pake.t).[footnoteRef:22] [22: Boia,L.,Germanofilii, www.daco-romanica.ro, p.58]

Oficiosul conservatorilor lui Marghiloman este Steagul, care apare din 16noiembrie 1914, iniial fr concesii germanofile, din dorina de a pstra unitateapartidului, ct i datorit directorului su, antantofilul Constantin Bacalbaa(fratele germanofilului Iancu Bacalbaa de lanainte). Ziarul evolueaz ns, ca i Marghiloman, spre o neutralitate cu accente tot mai germanofile; n iunie1915, C. Bacalbaa se retrage, iar n octombrie 1915 ajunge director AndreiCorteanu, un apropiat al lui Marghiloman, orientat spre Puterile Centrale.Pe lng aceste publicaii, toate din Bucureti, sunt de menionat gazetelegermanofile din Iai, destul de influente ntr-un mediu care, acolo, le era maifavorabil: Iaul, patronat de Constantin Meissner, reflectnd linia politicMarghiloman, i Opiniai Al. Bdru, din momentul despririi acestuia de TakeIonescu (n cea din urm apare frecvent semntura lui Osvald Teodoreanu,avocat cu mare faim n capitala Moldovei, tatl viitorilor scriitori Al. O. Pstorel Teodoreanu i Ionel Teodoreanu; adept al neutralitii, considernd c nu sepoate merge alturi de Rusia, se retrage n consecin din Partidul Conservator-Democrat).[footnoteRef:23] [23: Boia, L., op.cit.p.]

La 15/28 noiembrie 1915, deputaii i senatorii urc iari pe Dealul Mitropoliei spre a asculta mesajul regal de redeschidere a parlamentului. Spre deosebire de sesiunea precedent, acum, dup un an de neutralitate, guvernul nu mai ajunsese la un consens cu fruntaii opoziiei, astfel nct opoziia se pronuna pentru atacarea guvernului pe orice cale, dar mai ales s nu rspund la nicio ntrebare privind politica extern, n schimb s fie foarte explicit n problemele interne. Pe lng socoteala guvernului, opoziia i fcuse i ea una. n timp ce regele i citea mesajul este ntrerupt de strigte de Jos guvernul!, Vrem Ardealul! i injurii la adresa Puterilor Centrale. Dup retragerea regelui, totul degenereaz n scandal. Dar nu aceasta a fost atmosfera ce a domnit n Camere. Au fost discuii i discursuri care au fcut cinste parlamentarismului romnesc. Duca nota referitor la sesiunea parlamentar 1915/1916 c istoria unitii naionale nu ar fi fost ntreag dac istoria nu ar fi consemnat aceste frumoase discursuri. Singurul lucru mai puin bun, n opinia aceluiai, a fost c s-ar fi dat fru liber germanofililor, care au cltinat multe credine.[footnoteRef:24] [24: Duca,I.,G., Memorii, www.daco-romanica.ro,p.150]

La Senat, n edina din 3 decembrie 1915, C. Argetoianu dezvolta o interpelare din 18 noiembrie, potrivit creia, Romnia, prin politica incompetent a guvernului, a pierdut toate momentele interveniei sale, cu sori de izbnd n rzboi. G. Fernic argumenteaz i el c opinia public nu are nevoie de pregtire cnd e vorba de interesele superioare ale rii; ea ca i armata este gata oricnd de un mar victorios asupra dumanilor rii. n aceeai edin, G. Dobrescu face un rechizitoriu al politicii liberale, care n opinia lui este lipsit de interes pentru romnii transilvneni. Nicolae Filipescu face, n edina din 5 decembrie 1915, apologia a trei tipuri derzboaie: de cucerire, de echilibru i rzboaie naionale, impuse din datoria fa de neam, de la care popoarele cu vlag nu se pot sustrage. Guvernul nu trebuie s se ndeprteze de la datoria fa de neam. Dac, atunci cnd s-a aflat n opoziie, Partidul Liberal a agitat problema Transilvaniei, nici acum, cnd se sugrum neamul nostru din Ardeal, nu trebuie s ne cerei tcere. Deoarece, cu banii romneti, cu snge romnesc, se duce rzboiul contra cauzei romneti. Satele romneti (din Ardeal) sunt depopulate front, cruii, rechiziii, chiar femeile sunt duse la spat tranee arestai. Nu acuz guvernul pentru trdare ci v provoc la o protestaiune n favoarea frailor dumneavoastr, iar dvs. suntei singurii condamnai la tcere. Soarta pe care am creat-o transilvnenilor o cunoatem deja vrem Transilvania fr transilvneni. Meritam blestemele lor, cei de la guvern pentru faptele lor, noi pentru c am tcut dar tare mi-e team c nu vor rmne destui ca s ne blesteme[footnoteRef:25]. [25: DEZBATERI PARLAMENTARE I DE PRES DIN ROMNIA N PERIOADA NEUTRALITII (1914 1916) edina din 5 decembrie 1915, p. 29-31.]

Alta a fost atmosfera, ns, n Camer. Aici erau i campionii filogermanismului, C.Stere i P.P. Carp, aici era i un alt orator de talia celor doi Take Ionescu i Nicolae Iorga, de la a crei intervenie se atepta mult, dei a fost sub posibilitile sale. Seria interpelrilor la adresa guvernului a fost deschis de B. t. Delavrancea, care ntreab guvernul dac inviolabilitatea i principiul extrateritorialitii permite germanilor s cumpere contiinele bolnave, s deschid trguri ca s momeasc cu bani pleava famenicilor s propage idei funeste neamului nostru i folositoare dumanilor notri, interpelare din data de 19 noiembrie 1915, ce urmeaz a fi dezvoltat peste cteva zile. Deputatul Iulian Vrbiescu vrea s tie de ce a intervenit poliia n for, ucignd un tnr, la demonstraia Aciunii Naionale din 11 octombrie (interpelarea era fcut pe 26 noiembrie), deoarece acesta nu fcuse altceva dect s strige Triasc Ardealul.[footnoteRef:26] [26: 15 D.A.D., sesiunea 1915/1916, nr. 5, edina din 19 noiembrie 1915, p. 13.]

Leonte Moldovan, la 11 decembrie. El prezint situaia din Ardeal, aa cum numai un cunosctor poate s-o prezinte, impresionnd asistena. Prin statistici, legi adoptate de parlamentul maghiar, argumenteaz ideea c Transilvania nu mai poate s atepte 1000 de ani pn mprejurrile vor veni, pentru c interesul nostru este peste Carpai i nu aiurea, spre a mpinge Rusia dincolo de Urali. Romnia, ca ara cu cele mai multe revendicri, nu trebuie s mai rmn neutr. Domnilor,... Tot ce v-am spus era pentru timpul dinainte de rzboi. n acea epoc de linite neamul romnesc era ameninat n existena sa. Astzi, dup rzboi i mai ales dup ce s-ar realiza dorina acestor prieteni ai germanilor, situaiunea romnilor ar fi absolut insuportabil, fiindc, d-lor, suprafaa de rezisten a noastr a sczut enorm n urma rzboiului. Mai luai n vedere c dac ungurii ies nvingtori, deci politica lor imperialist triumf. n edina urmtoare, Dumitrescu-Brila spunea, de la tribuna Camerei, c Ardealul a fost partea cea mai proeminent a revendicrilor noastre naionale... ntindere mare, populaie numeroas, caliti de ras i energie, clii de persecuiile ungureti. Mai presus ca oricnd, acum e momentul... zeci de generaii n-am trit i n-am propovduit alt crez, dect c Ardealul este adevrata Alsacie i Loren a neamului romnesc. Fcnd comparaia cu Basarabia, spunea: Nu pot afirma c rana Basarabiei e nchis pentru noi. Desigur c nu. Poate c Basarabia e copilul cel mai plpnd i cel mai suferind care s excite o iubire comptimitoare; ns copilul sntos, care a trezit mndria i sperana noastr n viitor nu a fost i nu poate fi dect Ardealul. Rspunznd celor ce spuneau c Romnia nu e pregtit pentru a avea un ideal naional, afirma: A spune, domnilor, c nu avem ideal naional, c nu am avut o idee naional, ar nsemna a terge cu beretele o pagin din istoria contemporan a luptelor noastre politice. N-a fost o ntrunire, un miting, un banchet la care s nu se vorbeasc de Ardeal i de ardeleni. Chestiunea a fost adus de 23 de ani ncoace chiar de Partidul Liberal. n consecin, toate eforturile neamului trebuie concentrate mpotriva Germaniei pentru a asigura conservarea neamului.[footnoteRef:27] [27: Ibidem, nr. 13, edina din 12 decembrie 1915, p. 53-54.]

n ziua de 14 decembrie 1915, toi deputaii ateptau cu nerbdare cuvintele mareluiIorga, urcat la tribuna Camerei. Interpelarea acestuia se mrginete, ns, la a aprecia justeea celor spuse de antevorbitorii si n problema naional, n special a suferinelor ardelenilor, evocate de Leonte Moldovan. Condamn ororile ce se petrec n Ardeal, adevrate atentate la fiina spiritual i fizic a poporului romnesc de acolo, n timp ce la Bucureti se in edine peste edine, consftuiri i banchete. Cere ca primul ministru s ntiineze poporul de demersurile sale, cci neutralitatea nu e i nu poate fi dect o ... prelungire de termen, nu o abdicare, cci naia care renun, ori abdic de la drepturile ei naionale nu merit s triasc. La rndul su, P.P. Carp combate tezele afirmate, spunnd c trebuie s curm terenul investigaiunilor noastre de o serie de legende i de pretinse idealuri. Opinia public trebuie fcut s neleag c Puterile Centrale sunt garantul existenei Romniei: i cnd dvs. vei fi sacrificat posibilitatea existenei statuluinostru, atunci, n loc s fi venit n ajutorul frailor notri de dincolo, ale cror suferine le descriei aici, vei fi adugat la suferinele lor i suferinele noastre i n loc s fim egali cu dnii n fericire, vom fi egali cu dnii n nenorocire. G.I. Diamandi i va rspunde lui Carp ... atunci cnd rezerva rasei noastre este ameninat s dispar n Transilvania, cele susinute de Carp sunt concepiuni la care nu se poate asocia nimeni. Lund cuvntul, C. Stere va declara c nu exist dect o singur politic: politica idealului romnesc integral. Dorind s argumenteze de ce privete mai ales spre Basarabia trebuie s-l nelegem, doar era basarabean este ntrerupt, apostrofat pentru ceea ce a fcut n Transilvania. Ideea n jurul creia se ncheag discursul lui era c Rusia nune va ajuta s mutm stlpii de hotar din Transilvania, ci doar vom avea un mormnt obtesc, vom ajunge robii Rusiei i Ardealul tot nu-l vom lua. ntrebndu-i apoi colegii i guvernul ce au fcut pentru a pregti o revoluie n Ardeal, declar o singur cale de urmat:... mpotriva Rusiei i pentru Basarabia! Altfel vom pierde i Basarabia i vom rmne i fr Ardeal. Ardealul nu a pierit ntr-o mie de ani, nu va pieri nici de aici nainte[footnoteRef:28] [28: Ibidem, nr. 17, edina din 16 decembrie 1915, p. 72]

n ceea ce-l privete pe regele Ferdinand, acesta a spus de la nceputul domniei: "Eu sunt un Rege constituional, prin urmare dac ara crede c interesele ei ii dicteaz s mearg impotriva Puterilor Centrale, nu in mine va gasi vreo piedic la realizarea idealului ei naional. Un singur lucru cer ins rii i cred c am dreptul s-1 cer, avnd in vedere gravitatea unei atari hotariri: ". se gandeasc bine nainte de a-i trage spada."[footnoteRef:29] Ca trlstur caracteristic a personalitii sale era sincerul democratism. Regele Ferdinand era din fire democrat. Nu numai raionamentul su limpede ii zicea c omenirea merge spre o democratizare cat mai desvrt, dar forma inteligenei lui deschis oricrei idei noi, indragostit de progres i de lumin, inima lui generoas, accesibil planurilor umanitare, largilor concepii de dreptate omeneasc, totul il mna cu o irezistibil putere spre marele ideal al societilor moderne. [29: Duca,I.G., Amintiri politice, vol.I, www.dacoromanica.ro.p.137 ]

Se tie c Ferdinand a nvins germanul din el i a fost credincios poporului i idealului naional, un rol important n aceast biruin avndu-l regina Maria, care era de partea Marii Britanii i care a crezut n victoria Antantei i atunci cnd nimeni nu mai credea, iar Romnia acceptarea intrrii n rzboi mpotriva rii sale natale. Politica extern a rii a fost preluat de Ion I.C. Brtianu, dup moartea lui Carol I, astfel c prim-ministrul va pregti temeinic intrarea noastr n rzboi, timp de doi ani, negociind cu statele Antantei condiiile, graniele teritoriilor pe care statul romn trebuia s le primeasc. Era preocupat de satisfacerea revendicrilor noastre i de situaia de pe fronturi, dorind ca aceasta s permit Romniei o ct mai mare economie de snge. Dup lungi negocieri n secret cu reprezentanii Atlantei, Brtinu a semnat la 4/17 august 1916, tratatul de alian cu Antanta i o Convenie militar. n 14 august 1916 are loc un Consiliu de Coroan, unde prim-ministrul i informeaz pe participani despre pregtirea ce avusese loc, n vederea intrrii Romniei n rzboi, de partea Antantei. n legtur cu aceast hotrre, a datei de intrare n rzboi, trebuie s spunem c aliaii ne cereau s intrm, somndu-ne chiar:acum ori niciodat! S ncercm o analiz a poziiilor romneti legate de declanarea conflictului militar. Problema central pe care doresc s o analizez e legat de o tendin a autorilor occidentali de a considera decizia romneasc de rzboi din august 1916 o decizie de aliniere. Un asemenea punct de vedere este susinut att de Stephen Walt, ct i de Randall Schweller . Rezumnd, cei doi autori susin c Romnia, o putere revizionist interesat de achiziia de teritorii pe seama monarhiei dualiste a fost supus unor presiuni diplomatice deosebit de puternice din partea puterilor Antanteide a intra n rzboi. Convins prin succesul aparent al ofensivei Brusilov n Galiia, prin prezena armatei Sarrail la Salonic, prin cursul evenimentelor de pe frontul francez c sorii rzboiului sunt aruncai iar Antanta este indiscutabil cea mai puternic, Romnia a neles s se alinieze cu aceasta pentru a-i satisface ambiiile revizioniste. Dar un asemenea punct de vedere nu se susine; decizia din august 1916 a constituit o parte a politicii de balansare iniiat de Romnia la nceputul participrii sale la primul rzboi mondial. Ca urmare, spaiul destinat deciziei din 1916, cea mai controversat din punctul de vedere al aciunilor de balansare sau de aliniere, va fi mai larg dect destinat celorlalte hotrri privind declanarea conflictului militar.[footnoteRef:30] [30: Miroiu,A., BALAN I HEGEMONIE. ROMNIA N POLITICA MONDIAL, 1913-1989, Tritonic, Bucureti, 2005p.39]

De cele mai multe ori n cazul Romniei o decizie de balansare este urmat de iniierea sau acceptarea conflictului militar, o singur astfel de hotrre nu este urmat de rzboi. Lucru firesc potrivit teoriei realiste, pentru care comportamentul de balansare este adeseori o reacie la o alterare a balanei (sau la o iminen a alterrii balanei) n cazul unei lipse de reacie armat .Decidenii politici romni erau de altfel formai ntr-o coal de politic internaional care recunotea principiul balanei de putere att drept obiectivul natural al unei politici externe, ct i drept garantul ordinii internaionale. Romnia, stat format pe baza unor nelegeri legate de balana de putere , nu putea dect s-I urmeze preceptele pentru a supravieui pe scena entitilor suverane.n privina Consiliului de Coroan din 21 iulie 1914 lucrurile sunt oarecum mai complicate. Pe de o parte, decizia se ia sub presiunea timpului i a evenimentelor succedate extrem de rapid n zilele precedente (rzboiul Austro-Ungariei mpotriva Serbiei urmat de mobilizrile i declaraiile de rzboi ntre marile puteri din vestul, centrul i estul Europei). E cunoscut faptul c deciziile de conflict luate sub presiunea timpului tind s fie oarecum rupte de o cunoatere efectiv a inteniilor i strategiilor celorlali actori internaionali . Rzboiul mondial fusese declanat prin surprindere i nici una dintre marile puteri nu i definise nici strategia general de conflict, nici obiectivele care ar fi trebuit s fie atinse. Nimeni nu ar fi putut preciza cu exactitate care sunt scopurile conflictului general (este tiut faptul c planurile revizioniste privind teritoriile europene au fost elaborate de ctre diplomaia numai n toamna anului 1914). Mai mult, nu se putea estima n mod ct de ct acceptabil, balana forelor militare pe continent i nici influena exact pe care urma s o aib presupusa blocad maritim britanic mpotriva Puterilor Centrale. Colapsul sistemului congreselor, ateptat deja de cnd revizionismul german renunase la prudena alianelor din anii 1870 ale lui Otto von Bismarck, lsa n incertitudine orice decident politic cu privire la formele organizrii pcii . Rzboiul general al marilor puteri ncepuse mai degrab prin escaladarea unui conflict armat ntre o major i o minor (Austro-Ungaria contra Serbiei) i prin onorarea angajamentelor de politic extern anterioare (al Germaniei fa de Habsburgi, a Rusiei fa de Serbia i al Franei fa de Rusia). Dac puterile Antantei au escaladat conflictul transformndu-l ntr-un rzboi major, Germania a continuat escaladarea, provocnd prin atacarea Belgiei intervenia Marii Britanii i atingerea stadiului de rzboi sistemic . Decidenii romni au fost oarecum pripii n adoptarea unui curs al aciunii politice . Nici o agresiune nu amenina n mod direct Romnia i nici un interes naional imediat nu era nc afectat. Mai mult, angajamentele de alian cu Puterile Centrale nu prevedeau obligativitatea de a aciona de partea acestora dect n cazul n care o ter parte ar fi iniiat un conflict mpotriva Austro-Ungariei . Hotrrea ar fi putut s fie amnat, dar convingerea general c problema asupra creia trebuia s se confere cerea o soluie iminent a fost cea care a precumpnit. n acelai timp, decizia din iulie 1914 nu trebuie neleas exclusiv pe temeiul unei preocupri exclusive a factorilor de decizie fa de declanarea conflictului militar. ntr-adevr, n momentul respectiv nici situaia militar, nici cea diplomatic nu erau ntr-att de presante pentru ca o decizie s fie bruscat. Privind retrospectiv (dar privirile retrospective neal adeseori), Consiliul de Coroan de la Sinaia exprim mai degrab cucerirea puterii interne totale de eful partidului liberal, Ionel Brtianu, care reuete s-i elimine competitorii (att pe regele Carol I, ct i pe liderii celorlalte formaiuni politice) i din elaborarea strategiilor de politic extern . Factorii care au contribuit la o conturare rapid a unei decizii au fost att poziia intransigent rzboinic a taberei minoritare germanofile din cadrul Consiliului (regele Carol i fostul prim-ministru conservator P.P. Carp) ct i decizia de neutralitate italian . Considerarea intereselor naionale momentane au silit tabra neutralist la o decizie rapid, de neangajare n conflict i de pstrare a expectativei atta vreme ct scopurile i capacitile marilor puteri implicate deja n rzboi nu se vor fi afirmat clar . Romnia opteaz pentru o politic ce i permite s se erijeze n pstrtorul balanei, gata s ia parte la conflict fie de partea celor mai slabi, pentru a-i pstra independena n cazul unei ameninri externe, fie de partea celor puternici, pentru a-i rezerva un loc la mprirea przii. Dei stat revizionist la nord de Carpai i la est de Prut, Romnia adopt o politic de neutralitate ce i convine cu att mai mult, cu ct nici un fel de preparative politice sau militare nu garantau, la momentul Consiliului de Coroan, un succes militar. Mai mult, nici un fel de nelegeri cu vreo putere major implicat n conflictul mondial nu garantau recunoaterea din partea acesteia a preteniilor teritoriale romneti.CONCLUZII

Anii neutralitii au fost marcai de dezbateri aprinse n Parlament, n spaiul public, n pres, dezbateri ce au loc ntre oameni politici, ntre scriitori, profesori , ele avnd rolul de a scoate Romnia din neutralitate i a intra n rzboi pentru eliberarea romnilor din Transilvania, Banat i Bucovina. A avut ctig de cauz unitatea naional, n faa securitii naionale. ara noastr a intrat n acest rzboi slab pregtit din punct de vedere militar, nu a luat n calcul faptul c va avea un front exagerat de lung, greu de aprat, mai ales c aliaii notri, ruii nu i-au fcut datoria.Perioada aceasta nu a fost folosit pentru o pregtire militar corespunztoare i nici pentru o dotare la nivelul tehnicii de atunci. n ceea ce privete hotrrea de intrare n rzboi i balansare, de partea Antantei, consider c nu se putea hotr altceva. Att opinia public, precum i elita romneasc doreau o aciune de acest fel, iar guvernul a respectat sentimentul naional, mai ales c i membrii guvernului liberal doreau eliberarea Transilvaniei.Cred c nu a fost o decizie uoar, mai ales c nite oameni, soldaii, erau trimii pe front, muli dintre ei, oameni simpli, rani, aflnd de ce are loc rzboiul abia n ziua n care erau mobilizai. Decizia a fost grea i pentru faptul c o alt provincie, Basarabia, era lsat n voia Domnului, fr s-i imagineze cineva c Imperiul Rus se va prbui, iar basarabenii vor hotr de Coroan, la fel cum trebuie remarcat faptul c regele Ferdinand nu s-a exprimat niciodat mpotriva rzboiului cu Austro-Ungaria, dei tia c intra n rzboi i cu ara sa natal, Germania.O alt personalitate este cea a Reginei Maria care a fost un susintor puternic, vocal al alianei noastre cu Antanta.Nu cred c cei care erau germanofili greeau, ci cred c aveau convingeri solide i motivate, teama de Rusia fiind de actualitate, i consider c securitatea statului romn este ceva foarte serios.Neutralitatea nu a fost o soluie, tiind c de-a lungul istoriei am fost atrai de o parte sau de alta, fiind aezai ntre marile imperii, dar i pentru faptul c, de obicei, neutrii nu primesc nimic la finalul unui conflict, dect dac s-a negociat aceast neutralitate. Negociasem i noi cu ruii, la nceputul rzboiului, dar situaia se schimbase i era nevoie de noi ca beligerani, deci nu cred c acordul respectiv s-ar fi respectat, mai ales c are loc lovitura de stat bolevic, puterea fiind luat de comuniti.Dei, mi-e greu s m pronun pentru un rzboi, tiu c interesul statului, existena naiunii, aveau nevoie de participarea la conflict. Anul 1918 va rsplti Romnia, aducndu-i acas toate teritoriile locuite de romni, dar Marea Unire nu este doar rezultatul participrii noastre la rzboi, ci, a ndrzni s spun, c este rezultatul unei conjuncturi externe favorabile, care se ntlnete rar, i de care romnii au beneficiat. Nimeni nu a prevzut dispariia celor patru imperii i constituirea statelor naionale pe ruinele lor!

ANEX

CONVENIA MILITAR DINTRE ROMANIA I ANTANT 4/17 AUGUST 1916[footnoteRef:31] [31: Murgescu,B., Istoria n texte, www.dacoromanica.ro,p.282]

1. Pentru a da urmare Tratatului de Alian ncheiat la 4/17 august 1916 ntre Romnia, Marea Britanie, Frana, Italia i Rusia, Romnia se angajeaz s atace Austro-Ungaria, mobiliznd toate forele sale de uscat i maritime, cel mai trziu la 1/14 august.Operaiile ofensive ale armatei romne vor ncepe chiar n ziua declaraiei de rzboi.2. Mobilizarea general a armatei romne va fi precedat de o aciune viguroas a armatelor ruse vecine frontierei romne i printr-o ntrire a trupelor care opereaz pe direcia Sighetului Maramureului - Munkcs (valea superioar a Tisei), care vor trebui s mpiedice trupele inamice s tulbure operaiile de mobilizare i concentrare ale forelor romneti, meninndu-i efectivele i linia de lupt actual pentru a acoperi aripa dreapt a acestor armate. Cu dou zile nainte de mobilizarea armatei romne, ca i pe timpul operaiilor militare flota rus din Marea Neagr va patrula cu fore necesare n apropierea apelor teritoriale romneti, n scopul de a mpiedica bombardarea Constanei, ca i o eventual debarcare n Dobrogea, n amontele Dunrii (sic!). La rndul su, Romnia recunoate dreptul flotei ruse din Marea Neagr de a utiliza portul de rzboi Constana i de a lua toate msurile necesare mpotriva flotelor submarine inamice. Navele de rzboi ruseti vor avea dreptul de a servi pe Dunre att pentru a garanta coasta rus, ct pentru a-i da concursul armatei romne i flotei romne. Sub ordinele comandantului de cpetenie al armatelor romne, ele vor coopera pe Dunre cu escadra monitoarelor romne. Detaliile acestei operaii vor fi stabilite n conformitate cu articolele prezentei convenii.3. Rusia se angajeaz ca n momentul mobilizrii armatei romne s pun la dispoziia comandantului de cpetenie al armatelor romne cel puin 50.000 oameni, dou divizii de infanterie i o divizie de cavalerie, pentru a coopera eventual mpotriva armatei bulgare n Dobrogea. Aliaii se angajeaz s precead cu cel puin zece zile, printr-o offensive afflrme la Salonic, intrarea n rzboi a Romniei, n scopul de a facilita mobilizarea i concentrarea tuturor forelor sale militare. Dac n cursul operaiilor militare Puterile Aliate, dup o nelegere ntre Statele Majore respective, s-ar hotr s sporeasc ajutorul militar n cooperarea cu armata romn, aceast sporire de fore nu va modifica cu nimic stipulaiile conveniilor ncheiate.4. Marea Britanie, Frana, Italia i Rusia se angajeaz s furnizeze Romniei muniiile i materialul de rzboi, care vor fi transportate de navele romneti sau aliate i tranzitate prin Rusia.Aceste livrri i transporturi vor trebui efectuate n maniera de a se asigura ca un curent continuu de minimum 300 tone pe zi de muniii s soseasc n Romnia; n cazul n care Aliaii ar avea la dispoziie o nou cale de acces sau de a facilita transporturile de muniii ctre Romnia, se va putea profita de aceasta.

5. Aliaii se angajeaz s furnizeze Romniei caii, cauciucul, medicamentele, articolele de subzisten, echipamentele pe care ea le va cere, n cantitile i categoriile ce se vor fixa de comun acord.6. Aliaii vor pune la dispoziia Romniei personalul tehnic necesar fabricrii n ar a muniiilor i materialelor de rzboi.7. Din momentul ncheierii prezentei convenii, Statele Majore rus i romn, ca i Statul Major al Armatei de la Salonic, se vor pune de acord pentru a stabili modalitile cooperrii lor.Acordul n timpul operaiilor armatei ruse i armatei romne, ca i toate schimbrile, precizrile i suplimentrile n vederea unei livrri permanente se vor stabili la Marile Cartiere respective, aa cum va fi spus aici mai jos.8. Cooperarea armatelor aliate nu implic subordonarea uneia din prile contractante fa de cealalt; ea nu implic dect numai o liber acceptare a dispoziiilor sau a modificrilor datorate situaiei generale, necesitilor cerute de scopul urmrit i de camaraderia de arme.9. In principiu, armatele ruse i armata romn i vor pstra comandamentele proprii, propriile lor zone de operaii i o complet independen n conducerea operaiilor. Linia de demarcaie ntre armate va trece de la Vatra Dornei, Bistria i vile rurilor Sjo i Some la Debrecen. inta principal a aciunii romneti, n msura n care situaia militar din sudul Dunrii o va permite, va fi prin Transilvania n direcia Budapesta.Toate trupele care opereaz n Romnia i n Bulgaria, ntre Dunre i Balcani, vor fi puse sub comandamentul comandantului de cpetenie romn. Dac, n vederea scopului urmrit, vor trebui s aib loc operaii militare cu fore combinate romno-ruse, comandamentul acestor fore va fi indicat de ctre zona de operaii respectiv; toate ordinele i instruciunile relative la conducerea acestei operaii vor fi redactate n romnete i n rusete.10. In principiu, n teritoriul naional, ca i n teritoriul ocupat de armata uneia dintre prile contractante, armatele celeilalte pri nu vor putea s ptrund dect dac acest lucru este cerut de interesul general i de obiectivul comun i numai cu consimmntul scris i n prealabil pentru fiecare caz particular.11. De fiecare dat cnd n cursul operaiilor armatele aliate vor avea nevoie s utilizeze, pentru transportarea trupelor, a proviziilor i a furniturilor militare, una sau mai multe ci ferate de pe teritoriul statului aliat, aceasta va fi stabilit pentru fiecare caz particular de ctre delegaii M.C.G. Administrarea, organizarea transporturilor i aprovizionarea cu resurse locale vor reveni, n toate cazurile, autoritilor teritoriale.12. Prizonierii i prada de rzboi vor reveni armatei care le-a fcut. Prada de rzboi luat n timpul luptelor comune i de pe aceleai cmpuri de btlie va fi mprit n mod proporional cu efectivele care au luat parte la aceste lupte. Totodat, n scopul de a facilita aprovizionarea armatei romne, Rusia i va ceda materialele i muniiile de care ea ar avea nevoie urgent.13. Pentru a coordona aciunile armatelor romn, rus i aliate i a atinge mai sigur scopurile militare, un reprezentant al armatei romne, ajutat la nevoie de un ofier adjutant, va fi prezent la Cartierele Generale rus i aliate n momentul deschiderii ostilitilor de ctre Romnia; la fel, reprezentani ai armatelor rus i aliate i adjuncii lor vor trebui s se informeze reciproc n timp util asupra mprejurrilor militare, repartizrilor trupelor i mersului operaiilor.14. Dac n cursul operaiilor vor interveni unele situaii care s necesite luarea de noi msuri i s ridice probleme neprevzute n convenie, toate acestea vor fi notate la fiecare Cartier General mpreun cu delegatul armatei aliate, dar nu vor deveni definitive dect dup acordul comandanilor efi.15. Pentru a se putea lua n timp util, la comandament, msurile pregtitoare pentru operaii, prile contractante vor trebui s se neleag asupra unui plan de aciune militar nainte de ziua deschiderii ostilitilor de ctre armata romn.16. Problema unui armistiiu va fi decis de comun acord de ctre comandamentele supreme ale armatelor care coopereaz.17. Prezenta convenie rmne n vigoare din ziua semnrii pn la pacea general.

CONVENIA POLITIC DINTRE ANTANTA I ROMNIA. Articolul IFrana, Marea Britanie, Italia i Rusia garanteaz integritatea teritorial a Regatului Romniei pe toat ntinderea frontierelor sale actuale.

Articolul IIRomnia se angajeaz s declare rzboi i s atace Austro-Ungaria n condiiile prevzute de Convenia militar.Romnia se angajeaz totodat s nceteze, din momentul declarrii rzboiului, toate relaiile economice i schimburile comerciale cu toi inamicii Aliailor.

Articolul IIIFrana, Marea Britanie, Italia i Rusia recunosc Romniei dreptul de a anexa teritoriile Monarhiei austro-ungare stipulate i delimitate la Articolul IV.

Articolul IVLimitele teritoriilor menionate la articolul precedent sunt fixate precum urmeaz:Linia de demarcaiune va ncepe pe Prut, la un punct al hotarului de acum ntre Romnia i Rusia, aproape de Novoselia i va urca acest fluviu pn la hotarul Galiiei la confluena Pritului cu Ceremuul. Apoi ea va urma frontiera Galiiei i Bucovinei i aceea a Galiiei, i a Ungariei pn la punctul Stog (cota 1655). De acolo ea va urma linia de separaie a apelor ntre Tisa i Via, pentru a atinge Tisa la satul Trebua deasupra locului care se unete cu Via. Din punctul acesta ea va cobor pe talvegul Tisei pn la 4 km n josul confluenei sale cu Someul, lsnd satul Vsros-Nameny Romniei. Ea va urma apoi direciunea sud-sud-vest pn la un punct de 6 km. La rsrit de oraul Debrecen. Din acest punct ea va atinge Criul la 3 km, din jos de unirea celor doi aflueni ai si, Criul Alb i Criul Repede. Ea va trece apoi pe Tisa la nlimea satului Alde, la nord de Szeged trecnd la Apus de satele Oroshza i Bkssmson, la 3 km, de care va face o mic curb. De la Algye linia va cobor talvegul Tisei pn la confluena sa cu Dunrea i apoi va urma talvegul Dunrii pn la grania actual a Romniei.Romnia se ndatoreaz s nu ridice fortificaii n faa Belgradului ntr-o zon ce se va determina ulterior, i s nu ie n aceast zon dect fore necesare serviciului de poliie. Guvernul Regal Romn se ndatoreaz a indemniza pe srbii din regiunea Banatului, care prsind proprietile lor ar voi s emigreze, n timp de doi ani de la ncheierea pcii.

Articolul VFrana, Marea Britanie, Italia i Rusia pe de o parte, i Romnia pe de alt parte, se angajeaz s nu ncheie pace separat sau pace general dect mpreun i n acelai timp. Frana, Marea Britanie, Italia i Rusia se angajeaz, de asemenea ca la tratativele de pace, teritoriile Monarhiei austro-ungare, stipulate la Articolul IV, s fie anexate Coroanei Romniei.

Articolul VIRomnia se va bucura de aceleai drepturi ca i Aliaii ei, de tot ce are legtur cu preliminariile, cu negocierile pcii precum i cu dezbaterea problemelor ce vor fi supuse hotrrilor Conferinei de Pace.

Articolul VIIPuterile Contractante se angajeaz s pstreze secret prezenta convenie pn la ncheierea pcii generale.ncheiat la Bucureti, la 4/17 august 1916, n 5 exemplareMinistrul Franei; semnat Saint-Aulaire Ministrul Marii Britanii; semnat Barclay Ministrul Italiei; semnat Fasciotti Ministrul Rusiei; semnat Poklevsky Preedintele Consiliului de Minitri al Romniei: semnat Brtianu

Bucureti 4/17 august 1916

BIBLIOGRAFIE

Boia,L.,Germanofilii, www.daco-romanica.ro Carp, P.,Romnia i Rzboiul European, Bucureti, Atelierele societii anonime Poporul, 1915 Constantiniu, F.,O istorie sincer a poporului romn, Editura Univers Enciclopedic, Bucureti, 1997 DEZBATERI PARLAMENTARE I DE PRES DIN ROMNIA N PERIOADA NEUTRALITII (1914 1916) Duca,I.G., Amintiri politice, vol.I, www.dacoromanica.ro. Murgescu,B., Istoria n texte, www.dacoromanica.ro Miroiu,A.,BALAN I HEGEMONIE. ROMNIA N POLITICA MONDIAL, 1913-1989, Tritonic, Bucureti K.,Papacostea,.,Pompiliu,T.,Istoria Romniei, Editura Enciclopedic, Bucureti,1998, Romnii la nceputul Marelui Rzboi, Institutul pentru studii de aprare i istorie militar, Editura Militar, Bucureti, 2014 Scurtu,I., Monarhia n Romnia, Editura Danubius, Bucureti, 1991 Stere,C.,Marele rzboi ipolitica Romniei, Bucureti, 1918,

CUPRINS

INTRODUCERE.............................................................1

NCEPUTUL RZBOIULUI ........................................3

CONSILIUL DE COROAN.........................................5

NEUTRALITATEA ........................................................8

CONCLUZII....................................................................16

ANEX.............................................................................17

BIBLIOGRAFIE.............................................................2121