INDICELE DEZVOLTĂRII UMANE

SPERANŢA DE VIAŢĂ, EDUCAŢIA,VENITUL

INDICELE DEZVOLTĂRII UMANE Hartă a lumii indicând indicele

dezvoltării umane

Foarte ridicatÎnalt Mediuscazut Date nedisponibile

Indicele Dezvoltării Umane conturează dezvoltarea populaţie fiecărui stat din lume în ceea ce priveşte:

1. viaţa lungă şi sănătoasă;

2. educaţia corespunzătoare cerinţelor actuale;

3. nivelul de viaţă decent, corelat necesităţilor reale de calitate a vieţii.

DIMENSIUNEA GLOBALĂ Situaţia dezvoltării umane în lume este

inegală: anumite regiuni înregistrează creşteri fabuloase, în timp ce altele stagnează şi, chiar mai mult, se afundă într-o agravare a saraciei. Astfel, s-a ajuns la concluzia că planeta nu va putea ajunge la un echilibru şi la o stabilitate decât numai in momentul în care toate ţările, bogate sau sărace, se vor angaja pentru punerea în aplicare a unui pact mondial pentru dezvoltare, al carui scop va fi largirea sferei oportunităţilor oferite întregii populaţii.

STRATEGIA DEZVOLTARII

DURABILE

Longevitatea, educaţia şi standardul de viaţă sunt considerate esenţiale. Acestea stau la baza indicelui dezvoltarii umane (IDU) care oferă o masură simplificată, dar utilă, a unei realitaţi complexe.

Strategia dezvoltarii durabile devine operaţională prin politici naţionale adecvate. Implementarea strategiei urmând să favorizeze compatibilitatea sistemelor politice, economice şi sociale care intercondiţioneaza în timp şi spaţiu, colaborarea şi cooperarea cu caracter regional, internaţional şi mondial.

ECODEZVOLTAREA

Problematica dezvoltării durabile este centrată asupra contextului necesar ecodezvoltării. Prin complexitatea ei, ecodezvoltarea surprinde, nu numai dezvoltarea economică propriu-zisă în raport cu mediul natural, ci întreaga dezvoltare umană, cu aspectele ei sociale, de cultură, ştiinţă şi civilizaţie, de egalitate şi echitate între oameni.

DEZVOLTAREA UMANA Conform Programului Naţiunilor Unite pentru

Dezvoltare (P.N.U.D.), DEZVOLTAREA UMANA semnifică acele capacităţi şi îndreptăţiri ale oamenilor de a-şi alege şi urma propriile opţiuni în toate domeniile vieţii. Dimensiunea globală a conceptului de dezvoltare umană integrează îngrijirea sănătăţii, educaţia permanentă, nivel de viaţă decent, libertatea ideologică (religie, politică) şi identitatea culturală.

INDICELE DEZVOLTĂRII UMANE - IDU

Indicele Dezvoltării Umane (IDU) - Human Development Index - este o măsură comparativă a speranței de viață, alfabetizării, învățământului și nivelului de trai. În acest fel, este folosit pentru a compara mai bine nivelul de dezvoltare a unei țări decât PIB-ul pe cap de locuitor, care măsoară doar prosperitatea materială și nu alți indicatori socioeconomici. Indicele a fost inventat de economistul pakistanez Mahbub ul Haq. Indicele dezvoltării umane, pentru majoritatea statelor membre ONU, este actualizat în fiecare an de Programul de Dezvoltare al Națiunilor Unite și publicat în Raportul de Dezvoltare Umană.

Intervalul de variaţie al indicelui dezvoltării umane

Este [0 , 1] şi cuprinde trei grupe de valori corespunzătore nivelului dezvoltării umane în cele 182 state şi anume:

a) dezvoltare umană ridicată (0,800- 1,000);b) dezvoltare umană medie (0,500- 0,799);c) dezvoltare umană scăzută (0,000- 0,499).

POZIŢIA ROMÂNIEI

În anul 2011, Romania s-a plasat pe poziţia 50 în Indexul Dezvoltarii Umane realizat de Programul ONU pentru dezvoltare (PNUD), la fel ca în 2010. Alături de indicii pentru nivelurile de venit, sanătate şi educaţie, începând cu anul 2010,s-a inclus şi un indice ajustat de „inegalitate”, care a adus schimbări majore faţă de ierarhiile anterioarea anului 2010. Romania se afla la categoria „dezvoltare ridicată”, care este cuprinsă între pozitiile 48 si 95.

DATE COMPARATIVE EXTRASE DIN RAPORTUL PNUD PE 2011

Norvegia locul 1 IDU=0,943, I de ajustare=0,890, I speranţei

de viaţă= 0,928,I educaţie=0,964, Ivenit=0,789

România locul 50 IDU=0,781, I de ajustare=0,683, I speranţei

de viaţă=0,770, I educaţie=0,789, Ivenit=0,524

Congo locul 187 IDU=0,283, I de ajustare=0,172, I speranţei

de viaţă=0,224, I educaţie=0,245, Ivenit=0,093

INDICATORI:IDU, ISV,IED,IV

Pentru a însuma valorilor celor trei indicatori care intră în componenţa IDU se recurge la metoda normalizării, folosind în acest sens următoarea transformare :

I : X → [0 ; 1] I ( x) = (X i – X min )/ (X max - X min ) unde: X= mulţimea valorilor indicatorului Xmin, Xmax = valorile extreme ale

indicatorului, stabilite de PNUD Xi = valoarea înregistrată a indicatorului

EDUCAŢIE ŞI SĂNĂTATE Domeniul educaţiei se interferează cu domeniul

sănătăţii prin intermediul desfăşurării unor progarame comune la nivel de populaţie.

În prezent, este deosebit de importantă implicarea copiilor în acţiuni educative având ca obiective dezvoltarea unor atitudini şi practici vizând un stil de viaţă favorabil dezvoltării fizice şi psihice armonioase, de petrecere a timpului liber în mod sănătos, practicând sportul sau desfăşurând activităţi în mijlocul naturii.

Programele educative de sănătate sunt adaptate categoriilor de vârstă, adolescenţii, dar şi adulţii, sunt informaţi asupra bolilor cu transmitere sexuală, a modalităţii de evitarea acestora, precum şi recunoaşterea semnelor acestor boli.

GRADUL DE ALFABETIZARE ŞI RATA DE CUPRINDERE ŞCOLARĂ

Gradul de alfabetizare a populaţiei de vârstă de peste 15 ani şi Rata de cuprindere şcolară a copiilor şi tinerilor, pe cele trei cicluri de învăţământ: primar-gimnazial, liceal şi universitar, pentru educaţie.

Gradul de alfabetizare al populaţiei adulte: valoarea minimă este 0%, iar valoarea maximă de 100%;

Rata brută de cuprindere în învăţământ: valoarea min. este de 0% şi max.de 100%;

Ied este format din Ia şi Ic, unde Ia reprezintă Indicele de alfabetizare şi Ic reprezintă Indicele de cuprindere în învăţământ.

Formule de calcul:

Nivel invatamant Total

elevi/studenti (3-23ani 65,3

obligatoriu 85

prescolar(3-6ani) 77,4

primar(7-10ani) 88,8

gimnazial(11-14ani) 87,6

sec.sup.(15-18ani) 72,7

sec.sup.cls.9-1o(15-16ani) 73,1

sec.sup.cls.11-12(17-18ani) 62,9

  2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

25-64 ani 31,3 30,1 29,6 29,5 28,5 26,9 25,8 25,0 24,7 25,3 25,7

25-34 ani 13,6 14,5 16,0 18,4 20,4 20,6 21,2 21,2 21,7 23,2 24,1

35-44 ani 19,7 17,9 17,6 17,2 16,1 14,7 14,3 14,4 14,3 15,7 17,4

45-54 ani 38,0 35,9 33,8 32,8 30,4 28,2 26,2 24,4 23,5 23,7 23,4

55-64 ani 64,4 62,4 61,0 58,7 55,8 51,7 48,0 45,7 44,1 42,8 41,1

65 ani si peste 80,8 80,2 79,6 78,9 77,8 76,7 76,0 75,3 74,7 74,8 74,6

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

22,9 21,7 23 22,5 22,4 19,6 17,9 17,3 15,9 16,6 18,4

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

3,1 3,2 3,8 4,2 3,6 3,7 3,6 4,3 4,3 4,4 4,3

PRODUSUL INTERN BRUT - ROMÂNIA

Produsul Intern Brut, adică valoarea nou creată prin producerea de bunuri şi servicii într-o ţară (regiune), pentru a exprima bunăstarea (standardul economic). În fapt, la calcularea IDU se utilizează Produsul Intern Brut pe locuitor exprimat în dolari SUA la Paritatea Puterii de Cumpărare (PPC).

Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul II 2012 a fost de 138259,0 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,1% faţă de trimestrul II 2011.

Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2012 a fost de 247727,8 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,7% faţă de semestrul I 2011.

PIB pe locuitor la PPC : valoarea min. este 100 USD şi valoarea max. este 40.000 USD, pentru calcul IDU

Country 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Romania 3,900 5,900 6,800 7,400 7,000 7,700 8,100 9,100 11,100 12,200 11,600 11,600 12,600

dolari SUA

Regiunea Nord - Est1778,2 2508,9 3816,1 5057,4 6521,5 7872,0 8907,6 10295,8 12340,9 14772,6

Regiunea Sud -Est2270,4 3212,5 4708,8 6288,8 8018,6 10470,2 11541,7 13569,8 15641,8 19813,7

Regiunea Sud Muntenia2045,3 2857,4 4248,7 5613,3 7294,9 9407,2 11068,5 13374,6 15757,8 19927,3

Regiunea Sud - Vest - Oltenia 2141,4 2993,0 4457,3 5415,3 7547,2 9367,2 10371,1 12463,2 15097,3 18530,9

Regiunea Vest2824,2 3723,4 5608,6 7629,5 10182,8 13020,8 15064,7 18570,1 22341,9 25979,6

Regiunea North - Vest2334,5 3322,3 4912,3 6690,7 8639,7 10901,2 12538,6 14946,6 18610,5 21284,3

Regiunea Centru2523,9 3729,3 5388,2 7332,0 9425,5 11458,8 13097,6 15920,2 19579,5 22820,1

Regiunea Bucuresti - Ilfov 4503,2 7821,3 10751,3 14149,1 18276,5 22908,7 29572,6 35012,1 43037,3 58060,6

Simbol: PIBR/loc

U.M.:lei (RON)/loc

Nivel agregare:

national, regiuni de dezvoltare

Rata sărăciei după transferurile sociale(At-risk-of-poverty rate after social transfers)

Simbol: RsU.M.: %Nivel de agregare: naţional

  2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010Total persoane 17,0 17,0 18,1 17,3 17,9 18,2 18,6 24,8 23,4 22,4 21,1Sursa datelor: Ancheta Bugetelor de Familie - 2000-2006; Ancheta asupra calităţii vieţii - 2007-prezent

Rata de creştere a PIB/locuitor

(Growth rate of GDP per capita)

Simbol: PIB/loc U.M.: %

Nivel agregare:national (anul precedent = 100)

  2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010Total 2,5 5,8 8,0 5,5 8,8 4,4 8,1 6,5 7,5 -6,4 -1.1

SPERANȚA DE VIAȚĂ Speranța de viață este durata medie a vieții

unui individ sau numărul mediu de ani viață rămași la o anumită vîrstă. Speranța de viață depinde foarte mult de criteriile utilizate pentru a selecta grupul. În țările cu mortalitate infantilă ridicată, speranța de viață la naștere este foarte mult influențată de rata mortalității în primii ani viață. În aceste cazuri, se măsoară de exemplu speranța de viață la vîrsta de 5 ani.

Speranţa de viata este foarte importantă, deoarece acest factor poate modifica foarte mult Indicele Dezvoltarii Umane.

ÎMBĂTRÂNIREA POPULAŢIEI

Speranţa de viaţa lungă şi societăţile care îmbătrânesc fie sunt deja o realitate, fie vor deveni realitate, în curând, în numeroase ţări. Procentul populaţiei cu vârsta peste 60 de ani, care în România este în prezent de aproximativ 20%, va creşte conform estimarilor la 39,5% până în anul 2050, potrivit ultimelor studii (Allianz Demographic Pulse).

Formula de calcul:

Speranţa de viaţă la nastere: valoarea minimă este de 25 de ani, şi maximă este de 85 ani;

Masculin 67,03 67,69 67,61 67,42 67,74 68,19 68,74 69,17 69,49 69,68 69,76

Feminin 74,20 74,84 74,90 74,78 75,06 75,47 75,80 76,14 76,68 77,89 77,30

RESURSE Pentru a vedea cum se situează România în privinţa

resurselor alocate pentru sănătate să reţinem, pe baza Raportului PNUD 2009, valoarea de 433 $/ ppc pe locuitor alocată pentru îngrijirea sănătăţii în anul 2006, faţă de valorile din ţările UE, care sunt de până la de 4–5 ori mai mari (638 $/ ppc în Polonia, 987 în Ungaria, 2 022 $/ ppc în Italia, 2 548 $/ ppc în Germania, 2 729$/ ppc în Austria şi

3 750$/ ppc în Norvegia. Fără îndoială că îmbunătăţirea pe viitor a valorii

indicatorului Speranţa de viaţă la naştere în România este o urgenţă şi se leagă de alocarea de resurse sporite pentru formarea şi remunerarea personalului de specialitate, dotarea spitalelor, accesul populaţiei la îngrijirea sănătăţii, prevenţia, educaţia pentru sănătate şi adoptarea unui stil de viaţă sănătos.

Rata de renuntare la ingrijirile medicale din ratiuni financiare pe grupe de varsta

Sursa: INS

Persoane în vârstă de:   15-24 ani 59,7 45,3 68,4 86,9 25-34 ani 68,9 59,9 56,7 73,9 35-49 ani 67,2 70,1 72,7 70,2 50-64 ani 71,9 75,2 80,7 76,4 65-74 ani 77,5 76,4 72,7 71,9 75 ani şi peste 76,5 72,7 67,7 70,5

2007 2008 2009 2010

Total 255,3  263,2 262,1 255,6  244,7  239,8  233,6  227,4  230,8 228,7 225,6

Masculin 348,5  360,9  359,4  352,1  337,5  330,7  324 ,0 316,2  316,6 317,2 314,1

Feminin 171 174,9  173,7  168,6  160,6  157,5  152 147,1  145,3 144,5 141,5

U.M.: decese la 100000 locuitori

Rata deceselor datorate bolilor cronice, total si pe sexe

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Se observa ca numarul femeilor decedate este aproximativ jumatate din cel al barbatilor

Simbol: RTF

U.M.:Numărul mediu de născuţi vii la o femeie

Nivel de agregare: naţional

  2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010Total 1,3 1,2 1,3 1,3 1,3 1,3 1,3 1,3 1,3 1,4 1,3

RATA FERTILITATII : AUSTRIA, BELGIA, GERMANIA, GRECIA, NORVEGIA, ROMÂNIA

Austria Belgia Germania Grecia Norvegia RomâniaSursa: http://data.euro.who.int/hfadb/linecharts/linechart.php?w=1280&h=800

SPERANTA DE VIATA - BARBATI

Austria Belgia Germania Grecia Norvegia România

SPERANTA DE VIATA - FEMEI

Austria Belgia Germania Grecia Norvegia România

CONCLUZII În zona euro, cheltuielile guvernamentale

pentru pensii, ajutoare sociale şi servicii de sănătate vor ajunge aproape de 30% din produsul intern brut în anul 2060 - se arată în cel mai recent studiu din seria Allianz Demographic Pulse (nr.5).

În România, se estimează că aceste cheltuieli vor ajunge la 23,2% din PIB în anul 2060, comparativ cu o rata de 13,1% din PIB înregistrată în anul 2007.

În România, se anticipează că cel mai mult vor creşte cheltuielile cu pensiile, cu peste 9 puncte procentuale din PIB într-un interval de circa 50 de ani (de la 6,6% din PIB în 2007, la aproximativ 15,8% din PIB în 2060).

PENSIILE ŞI SERVICIILE DE SĂNĂTATE Costurile în creştere legate de vârsta populaţiei

reprezintă un fenomen global. Spre deosebire de criza financiară, această noua

provocare globală este previzibilă. Efectele sale sunt pe termen lung, având o evoluţie lentă, din acest motiv măsurile de prevenire a unor eventuale crize sociale pot fi luate în timp util.

Problema îmbătrânirii nu cunoaşte graniţe sau vreun alt fel de limite, pensiile şi serviciile de sănătate sunt, în mod evident, cele mai afectate domenii.

Autor: Angela Mateescu