Stadiile dezvoltarii psihice

7/29/2019 Stadiile dezvoltarii psihice

1/60

Stadiile dezvoltarii psihice

Stadiile dezvoltarii psihice

Cel care este considerat ca psihologul cel mai centrat pe psihologia vrstelor (mai alescele adulte) este Carl Gustav Jung. Sugereaza ideea unei dezvoltari continue n care viatasociala si institutiile, religia si miturile ocupa un loc de seama. El a sesizat faptul ca njurul vrstei de 40 ani are loc un evident proces de individuatie.O interesanta descriere a ciclurilor umane a efectuat-o E. Erikson. El considera ca dupastadiile freudiene de dezvoltare (oral, anal, falic si genital) exista stadiile psihosociale aledezvoltarii eului. A emis ideea existentei unor componente duale (pozitive si negative)aflate n opozitie n fiecare din cele 8 stadii sau cicluri ale vietii.Primul an de viata (stadiul oral) ncredere versus nencredere (dependenta copilului decalitatea ngrijirii paterne).Stadiul 1 3 ani autonomia si emanciparea versus simtul rusinii si al ndoielii.

Stadiul 4 5 ani constituirea initiativei versus vinovatia. n cazul n care initiativa nueste ngradita, ea devine caracteristica psihica.Stadiul 6 11 ani srguinta versus inferiorizarea.Stadiul 12 18 ani constientizarea identitatii eului versus confuzia rolurilor.Vrsta mijlocie intimitate versus izolare.Vrsta adulta mijlocie altruism versus egocentrism.Anii btrnetii realizare versus disperare.

Ciclurile si stadiile dezvoltarii psihicePregnanta a 3 mari cicluri ale vietii:Ciclul de crestere si dezvoltare primii 20 de ani de viata. Substadii: copilaria

(aproximativ 10 ani) si perioada adolescentei (pubertatea, adolescenta de la 10 la 20 ani).Exista adolescenta prelungita (20 24 ani).Etapa sau ciclul adult ce prelungeste dezvoltarea psihologica a omului, se extinde pna la65 ani. Cuprinde: tineretea (25 35 ani), vrsta adulta precoce (35 44 ani), vrsta adultamijlocie (45 55 ani), vrsta adulta tardiva (55 65 ani).Ciclul al treilea sau etapele vrstelor de regresie ce se extind de la 65 ani pna la moarte.Perioade: de trecere (65 70 ani), prima batrnete (70 80 ani), a doua batrnete (80 90 ani), marea batrnete peste 90 ani.

Debutul vietii

nca nainte de nastere, fiinta umana parcurge un lung proces de crestere, formare, aceastainfluentnd dezvoltarea ulterioara a sa. Perioada intrauterina - cea mai intensa crestere sidezvoltare a fiintei umane.Flagelul spermatozoidului, patrunznd n peretii ovulului, se elibereaza aproapeinstantaneu 23 de cromozomi constituind zestrea ereditara masculina. n acelasi timp,nucleul ovulului emite tot 23 de particule cromozomi zestrea ereditara feminina. Cei 23de cromozomi de la tata cu cei 23 cromozomi de la mama formeaza materialul geneticcare are 46 cromozomi si este unic pentru fiecare individ. Exista o infinitate de


2/60

combinatii posibile ntre 2 posibili parinti. Procesul de fertilizare poarta numele demisotis. Cromozomii sunt formati din gene. Genele sunt particule complexe continndcodul genetic. Genele au aranjamente specifice lineare n cromozomi si contin ADN siARN.Oul ncepe sa se divida n progresie geometrica la trei ore din momentul n care a avut loc

fecundatia. Creste n volum si avanseaza spre uter, se hraneste 2-3 zile din rezerveleproprii pe care le epuizeaza cnd ajunge in cavitatea uterina.Se fixeaza n uter prin intermediul unor radacini embrionare ce se implanteaza n celuleleuterului, lund contact cu vasele sangvine din uter.Embrionul se dezvolta foarte repede volumul lui creste de 8000 ori, iar diametrul de 20de ori.Faza germinala (0-3 luni) crestere masiva a masei celulare prin producerea a doua tipuride celule: germinale si celule exterioare (de protectie). Se formeaza sistemul nervos, la 3saptamni se formeaza maduva spinarii.Perioada fetala timpurie (3-6 luni) se realizeaza diferentierea celor trei straturi:ectoderm > celulele pielii, sistemul glandular, unghiile, parul, organele senzoriale si

sistemul nervos; mezoderm > sistemul circulator si excretor, muschi, straturi interneprofunde ale pielii; endoderm > mare parte dintre organele interne. Are loc dezvoltareasistemului osos, a tesuturilor, a sistemului nervos, se formeaza sexul si coardele vocale.Are loc o ncetinire a cresterii explozive dupa 5 luni.Faza fetala tardiva (6-9 luni) fatul creste n marime, i se dezvolta motilitatea ,organelede simt.- 6 luni se diferentiaza amprentele digitale, se formeaza pleoapele, glandele sebacee,sudoripare. Are loc o ncetinire a cresterii explozive dupa 5 luni.Multi copii nascuti nainte de termen supravietuiesc deoarece au hormoni proprii decrestere ( STH, etc), chimism intern al circulatiei sangvine, finctii de adaptare.Miscari ce se pot surprinde n viata intrauterina: agitatie motorie difuza 9 saptamni,bataile cordului 10 saptamni, miscari respiratorii 12 saptamni, miscari pozitionaleslabe, nchide minile - 12-14 saptamni, miscari ale tractului digestiv 16 saptamni,misca picioarele, pleoapele 16-20 saptamni, tipete slabe la 24 saptamni.

Nasterea

La specia umana nasterea are loc, la ~ 267-280 de zile de la data fecundariiExista 4 etape ale nasterii:dilatarea canalului cu angajarea capului fetusului n canalul dilatat;expulzarea fatului;expulzarea placentei si a membranelor;contractari si expulzari ulterioare nasterii.La primipare etapa dilatarii canalului cu angajarea capului fetusului n canalul dilatatpoate dura 12-20 ore, a doua etapa cca. 1-2 ore si ultima 1 ora. La multipare este deregula mai dureroasa etapa expulzarii fatului si urmatoarele desi de cele mai multe orinasterea este mai scurta.Nasterea este traita n mod subiectiv si relativ obiectiv ca un adevarat soc, att pentrumama, ct si pentru copil. Pentru copil, nasterea este n mod cert o schimbare radicala aconditiilor de existenta. Mama traieste socul sub forma depresiei postnatale.


3/60

Prima reactie la copil dupa nastere este tipatul (Freud l considera o expresie atraumatismului primar uman, eveniment ce marcheaza existenta umana).

Primul an de viata

nfatisarea generala a nou-nascutului normal este specifica. ntregul corp este pliabil siare tendinta naturala de a sta pliat (pozitie embrionara).Capul este mare si dispune de 6 fontanele. Membrele sunt relativ scurte, pielea esterosiatica si usor tumefiata. Sistemul nervos este imperfect, prezentnd programe reduse.Primele 3-5 zile scadere fiziologica din greutatea initiala cu 150-300 grame.Dupa 4-5 zile scaderea greutatii se opreste, apoi ncepe recuperarea greutatii pierdute.Organismul dispune la nastere de o capacitate senzoriala generala relativ bine dezvoltata,dar de o capacitate de reactii intentionale si coordonate aproape nule.Somnul nou - nascutului este polimorf si la cei mai multi copii se extinde pe 4/5 din 24ore, deoarece apare fenomenul de epuizare rapida si intensa energetica. Raportul dintreorele de somn si cele de veghe se va modifica treptat.

1 an - copilul va avea nevoie pentru recuperare de 15-16 ore de somn zilnic, desiactivitatea sa din orele de veghe va fi mult mai densa si consumurile mai intense.Aceste momente de veghe vor deveni calme, active, spre deosebire de caracterul loragitat din primele zile.

Pentru a se controla greutatea pe care copilul trebuie sa o aiba ntre 1-6 luni, se nmultestenumarul lunilor cu 600 si la cifra obtinuta se adauga greutatea de la nastere.Cresterea n greutate ntre 7-12 luni se calculeaza nmultind numarul de luni ale copiluluicu 500, plus greutatea de la nastere.Controlul cresterii n naltime se face nmultind numarul de luni cu cu 2,5 si se adauganaltimea de la nastere (pna la 6 luni). ntre 7 si 12 luni, calculul se efectueaza nmultindnumarul lunilor copilului cu 2 , la care se adauga valoarea naltimii de la nastere.Cresterea este foarte intensa dupa nastere.Perimetrul cranian este de aproximativ 34,5 cm la nastere; la un an de circa 45cm; la 3ani, de 47 cm.Cresterea creierului se exprima prin marirea perimetrului cranian cu 12 cm n primul an,cu 2 cm n al doilea an. La 1 an, volumul creierului este de 3/5 fata de creierul adult, iarla 2 ani, de 4/5 fata de acesta.Perimetrul toracic este de 32 cm la nastere, deci mai redus dect cel cranian, apoi crestela 45 cm la 1 an si l egaleaza pe cel cranian. Perimetrul toracic l ntrece pe cel craniancu 1-2 cm. Se considera ca n copilarie aceasta distantare ntre cele doua masuri creste cucte un cm. pe an.

Trebuintele de alimentare, somn, apa sunt ciclice. Trebuintele de aparare, orientare,investigare sunt permanente.ntre 10 si 12 luni apar aspecte legate de dentitie. nti se contureaza incisivii laterali, iarntre un an si 18 luni ncep sa creasca primii 4 molari. ntre 16-28 luni apar caninii.Trebuintele de aparare (supravietuire) devin active si ncep sa se exprime prin miscare sitipat n cazuri de disconfort si prin somn n caz de oboseala. Trebuinta de miscare se


4/60

intentionalizeaza primar, fiind legata de explorari ale mediului. Se constituie si trebuintepsihologice, cum ar fi aceea de a forta prezenta adultilor si relationarea cu acestia.Trebuinta de hrana si apa, aer, temperatura echilibrata, somn, vocalizare, comunicare sirelationare sunt cele mai importante si implicate n crestere si dezvoltare. Ele se vorsocializa treptat.

Somnul - Aproximativ 80% din timp, copilul doarme pna la un an, cu o descrestere nultimul trimestru spre 50%. Se modifica pe acest interval ritmul si calitatea somnului.Trebuinta de eliminare - este reflexa la copilul mic. La 8 saptamni, copilul are cca 2scaune pe zi si unul dupa ce ncepe sa mearga; dificil este controlul mictiunii.Foamea si setea - n ontogeneza timpurie, foamea provoaca o stare generala de agitatie sitensiune. Aceste trebuinte sunt implicate n nvatarea si comunicarea timpurie. n primele10-12 zile, sunt necesare cam 6-8 alimentari n 24 ore. Dupa 4 saptamni, acestea se potreduce la 5-6.Trebuinta de afectiune se realizeaza prin intermediul structurii relatiilor si regulilorincluse n structura familiei >foamea de prezenta adultului. Primul an de viata este siperioada de cstig a bazelor independentei prin 3 serii de conduite achizitionate n

experienta ontogenetica timpurie. Acestea sunt: apucarea si mnuirea elementara aobiectelor, mersul si rostirea primelor cuvinte.

Perioada primelor 30 zile se divide n:o perioada scurta (7-10 zile) > este critica si dificila ca adaptare;o perioada mai lunga > marcheaza organizarea ritmurilor circadiene si a unui echilibruprimar functional biologic.1 luna la 3 luni > se formeaza reflexe conditionate simple si catenare, se dezvoltaorientarea vizuala si auditiva, se manifesta gnguritul ecolalic si vocalizari.de la 3 la 6 luni > formarea perceptiei la 3 luni, apoi curiozitatea, crearea unui spatiuproximal (30-50 cm) acoperit de cmpul atentiei auditive vizuala, tactila.Emotionalitatea se ncarca de afectiuni, de dependenta, gelozie, antipatie, simpatie, cumimici corespunzatoare = forme de comunicare nonverbala.ntre 6 si 9 luni sunt caracteristice deplasarea prin trre, mers n 4 labe sau cu scaunelultras. Apar manifestari de inteligenta adaptativa practica. Imitatia este activa, afectiunea secomplica, copilul manifesta nsusiri de sesizare a dispozitiei mamei (empatice), ncearcasa capteze atentia si bunavointa, rosteste cuvinte scurte bisilabice cu rol de propozitie(holofraze), gesturi cu functii de comunicare (salut, cere mncare). Traieste empaticdispozitiile mamei.De la 9 la 12 luni, copilul se ridica si merge pe lnga obiecte sau de mna, se joacamimnd jucariile. ntelegnd interdictia, mustrarea, apelul, rugamintea, spune ctevacuvinte.

n ontogeneza timpurie sunt mai pregnante functiile primare biologice att alesenzorialitatii de contact (miros, gust) apoi tact, ct si aceleia de distanta (vaz, auz).Perceptia se structureaza sub forma a doua modele nrudite: un model perceptivcontemplativ prezent la doua luni si un model perceptiv ce are o consecinta actionala


5/60

si se constituie la 3 luni. Dupa 4 luni, perceptia devine forma de baza a informatieisenzoriale, iar apucarea obiectelor suportul ei principal.Aspectele fundamentale ale perceptiei vizuale (forma, adncimea si perspectiva) seformeaza treptat n primii ani. Pna la 10 saptamni copilul priveste nepreferential uncerc (doua dimensiuni) si o sfera. Dupa 3 luni vocalizeaza, apoi gngureste spre persoana

concreta, niciodata spre fotografia ei.Inteligenta. Se manifesta conduita suportului la 9 luni. Aceasta apare n situatiile ncare, daca se flutura o batista deasupra fetei copilului, dupa ce el ncearca de cteva ori sao prinda, se opreste si apuca mna care misca batista. Conduita sforii, descrisa ca activala 11 luni si 7 zile, consta in ridicarea jucariei tragnd de sfoara pe mnerul unui fotoliu,dupa ncercari de a ajunge la jucarie prin aplecare. Conduita baston pune n evidentafaptul ca spre sfrsitul primului an de viata copilul rezolva situatii-problema, manifestndo inteligenta practica, inventie si flexibilitate. Copilul de 12 luni exprima conduite princare dovedeste intentionalitati complexe, si pune caciulita ca sa indice ca vrea sa iasa laplimbare etc.n ce priveste emotiile, copiii sub 3 luni le au sub forme de disconfort fizic convertit n

psihic (de foame, n special).

Dintre expresiile cele mai complex dezvoltate sunt cele de echilibru implicat n cstigareapozitiei verticale si a primilor pasi.Exista o componenta psihologica importanta a mersului si a miscarilor n genere. ncontextul acestei componente actioneaza perechea bipolara emotionala de intentii (cadorinta de a merge si teama de cadere ce poate ajunge anxietate).Comunicarea adaptativ-afectiva. Comunicarea se realizeaza prin vorbire si prin reactiinonverbale (CNV) n care se includ gestica, mimica, postura si paralimbajul. La 3-4saptamni se manifesta zmbetul ca expresie a CNV. La 2 luni se contureaza destulemomente n care copilul si ntrerupe suptul pentru a zmbi, ca raspuns la discursulafectiv al mamei. La 2,5 luni, vocea mamei va produce mai putine zmbete din parteacopilului, dar sunt mai frecvente reactii de vocalizare sau gngurit ca un fel de schema decomunicare. La 3-4 luni, zmbetul devine mai mult reactie la contactul vizual, la sursulmamei.Dupa 4-5 luni, copilul decodifica numeroase aspecte din mimica adultului. Pe locul aldoilea n contextul CNV se afla gestica minilor. La copilul mic, gestica minilor estemai densa dupa 6-7 luni n intentii afective, refuz, situatii ceremoniale nvatate pentruocazii de contact social (salut).


6/60

Comunicarea verbalaGnguritul = materia prima a vorbirii, cuprinznd nti vocale neclare, apoi acestea devinclare.4 luni > se produc articulari de vocale cu consoane si diferentiere a consoanelor.

5 luni > ncepe procesul de lalatiune ca faza superioara a gnguritului.Lalatiunea = expresie articulata. Consta dintr-o intensa emisie repetata de silabe.Sfrsitul lunii a 10-a > atentia copilului este evident ndreptata spre cuvinte.La 11-12 luni > copilul face rapid progrese de ntelegere a vorbirii adresate si folosestemai circumcis holofrazele.Fata de adulti si de copiii mai mari gradul de sociabilitate este evident. Fata de copiii maimici sociabilitatea este redusa.

n primul an de viata exista o organizare complexa atitudinala de ordin primar a afectelorce apare n adaptarea si reactiile copilului la viata reala.

Freud e de parere ca ele se constituie ca structuri relativ complexe situationale (efectepsihice nedirijate de constiinta si reglate inconstient printr-o entitate numita imago).n galeria primelor complexe ontogenetice se manifesta complexul sevrajului - fixeazarelatia si situatia de dependenta a alaptarii si este legat de imagoul matern.Sevrajul se fundamenteaza pe emotiile arhaice si stabile ce unesc copilul cu mama sa sise constituie n primele luni, persistnd mai intens sau mai slab n toate conduitele dedependenta ca un fel de cerinta continua de lactatie.Tot n ontogeneza timpurie se constituie complexul de intruziune care se manifesta nvariantele de gelozie.De la 2 luni la 2 ani, copilul se confrunta cu cuplul si cu grupul fratreriei n atasamentuldintre el si mama.Complexul exprima implicatia introducerii unui al

treilea personaj ntr-o relatie afectiva duala intensa. Acest complex are un rol important nidentificarea si intuirea fortei lui alter si a lui ego. Pentru acesta din urma, are loc la 7 lunigasirea n oglinda, moment de trecere spre un nivel de inteligenta instrumentala, dar side constituire a structurii narcisiste a sinelui.Separatia de mama pe o perioada mai mare de o luna, la 7 luni, duce la o adevaratadepresie.Plnsul copiilor sanatosi are o evolutie specifica. Astfel, n primele luni, majoritateacopiilor plng fara lacrimi, cu tipete concomitente. ntre 3-6 luni, plnsul este nsotit demiscari si agitatie. Dupa 6 luni copiii plng fara sa se agite.


7/60

Prima copilarieAceasta reprezinta etapa constituirii primare coerente, a trairii experientei de viatacurenta. Copilul ncepe sa fie integrat n interrelatiile grupului familial si a celor cefrecventeaza familia. ncepe sa sesizeze regulile, interdictiile, orarul si stilul de viata alfamiliei, traind conflicte si stari de confort psihic sau de euforie conditionate de cele dinjurul sau.Experienta de viata devine impregnata de nvatarea comunicarii verbale. La nceputulacestei perioade, vorbirea copilului este restrnsa, inconsistenta si ncarcata de maridificultati de pronuntie. La 3 ani copilul vorbeste relativ fluent.Copilul este angajat n perioada anteprescolara n cautarea de mijloace de a si consolidaautonomia prin perfectionarea deplasarii si a deprinderilor de mnuire de obiecte.nca de la nastere a existat o amprenta evidenta a individualitatii biologice. n timpulprimului an, copilul a traversat un important impact biologic si un evident soc social.Treptat nsa a nceput sa acumuleze o experienta vasta si complicata prin repetariauditive, prin facila raportare la obiecte si situatii noi.Procesul de adaptare are loc n cercuri concentrice, dintre care cel de la 1 la 3 ani este celmai important, prin umanizarea ampla a trebuintelor, intentiilor, atitudinilor si aconduitelor de baza. Unii autori sunt de parere ca pna la 3 ani, omul achizitioneaza 60%din experienta fundamentala de viata.12-18 luni caracteristica este consolidarea mersului si o mai buna percepere a mediuluinconjurator. La 15 luni devine deosebit de nestatornic si instabil.18-28 luni perioada se caracterizeaza printr-o accentuata dezvoltare a comunicariiverbale si folosirea de solutii noi n diferite situatii de viata. Spre sfrsitul etapei, copilulredevine nervos.Dupa 2 ani jumatate se dezvolta o mai larga conciliere cu adultii , un echilibru usormeditativ. Copilul este preocupat de aspectele evaluative ale actiunilor si demersurilorsale, devine sensibil fata de cei din jur, se antreneaza n jocuri, uneori cu un partener.


8/60

ntre 1 si 3 ani, ritmul cresterii este nca foarte intens si multilateral, cu o usoara ncetinirespre limita superioara a etapei.Pna la 3 ani, perimetrul toracic ntrece pe cel cranian cu aproximativ 2 cm. Capul, camde 1/3 din statura copilului la 1 an, ajunge la (parte din corp) la 3 ani. La 2 aniproportia devine de 1/5 (abia la 8 ani raportul va deveni de 1/6). Pna la 3 ani se

completeaza treptat dentitia provizorie (la 1 an copilul poseda 8 incisivi).Cresterea ponderala nsumeaza 4,5 kg pe ntreaga perioada. ntre 1 si 3 ani continuadezvoltarea corpului celular al neuronilor, pigmentatia lor, ramificatiile dendritice sisinapsele se nmultesc, continua procesul de nuclearizare. La 3 ani, creierul devineasemanator cu cel adult n ceea ce priveste reliefurile sale exprimate n circumvolutiuni siscizuri.

La 18 luni poate duce la gura lingura cu supa (varsnd o parte din continutul ei). ncepesa mestece alimentele, la 20-22 luni masticatia este curenta. La 30 de luni tine cana cuambele mini si bea. La 3 ani poate mnca cu furculita bucatele de alimente. La 2-3 ani

controlul sfincterian este evident. La 17 luni copilul imita si astfel si nsuseste o vastaexperienta.

Cerinta subiectiva a comunicarii este constituita la 16 luni. ntre 18 si 24 luni are locformarea vorbirii n propozitii, iar ntre 48 si 60 luni are loc organizarea sintaxei. Dupa 1an, copilul construieste propozitii simple de 2, apoi de 3 cuvinte. El ncepe sa foloseascapropriul nume in referintele despre sine, dupa modelul luat de-a gata de la ceilalti(vorbeste despre sine la persoana a treia o perioada de 2-3 luni).La 2 ani se manifesta faza de acuta insistenta la ntrebarea ce este asta ?. Se consideraacest moment ca un fel de mare identificare a lumii obiectuale. Dorinta de comunicaredevine intensa.La 2 ani persista nca planul mental, caracterul autist si animist al gndirii copilului si odificultate structurala de a sesiza diferentele dintre interdependenta, cauzalitate,determinismul fenomenelor etc. la 3 ani atentia se deplaseaza usor spre relatiile dintrefenomene si obiecte, activeaza curiozitatea copilului si ncarca mijloacele de investigatiecu strategii noi (interogatia de ce?), schemele mentale sunt nca relativ rigide. O formaa curiozitatii la 3 ani este legata de atractia interdictiei.

Desi dupa vrsta de 1 an dispozitia generala a copilului este din ce n ce mai buna, planulafectiv este instabil si arzator, copilul se supune legii celei mai mari tentatii.La 18 luni, rezonanta afectiva creste, copilul este mai impresionabil si intuieste dispozitiamamei, reactioneaza la o melodie trista.La 1 an si jumatate, atasamentul fata de mama sau de persoana care o nlocuieste devineacaparant. Se manifesta gelozia.Timiditatea fata de persoanele straine, simpatia antipatia ncep sa fie nuantate.Spre 2 ani, tatal este admirat si devine favoritul copilului.Dupa 2 ani, copilul devine impulsiv si nentelegator, instabil din nou.


9/60

La 2 ani jumatate, cucerirea propriei identitati se realizeaza prin opozitie cu ceilalti.n copilaria timpurie exista doua feluri de anxietate: cea fata de persoane si situatii strainesi cea de separatie. Treptat se constituie si anxietatea morala ca teama de pedeapsa sitraire a sentimentului de vinovatie.

A doua copilariePerioada prescolara

Presiunea structurilor sociale culturale, absorbtia copilului n institutiile prescolaresolicita toate posibilitatile lui de adaptare, deci contradictiile dintre solicitarile externe siposibilitatile interne devin mai active.Perioada prescolara mica (3-4 ani) se caracterizeaza printr-o crestere a intereselor, aaspiratiilor si a aptitudinilor marunte implicate n satisfacerea de placerii de explorare amediului. Spre 4 ani, copilul devine mai puternic, dar si mai nendemnatic. Miscarilesale devin mai brutale.

Perioada prescolara mijlocie (4-5 ani) este caracterizata printr-un usor puseu de crestere.Se intensifica dezvoltarea limbajului (ntre 3 si 5 ani se cstiga cam 50 de cuvinte peluna), se dezvolta autonomia, constiinta de sine, curiozitatea devine mai ampla siabordeaza mai pregnant relatiile dintre fenomene. Creste fragilitatea afectiva (crize deprestigiu).Prescolarul mare (5-6 ani) manifesta n ansamblu o mai mare forta, agilitate, inteligenta,reticente n situatii penibile. Cmpul atentiei este dominat de o ntelegere mai profunda asituatiilor. Exista o oarecare opozitie fata de adult manifestata spontan ca atare, urmata dedorinte vadite de reconciliere.

Exista 6 tipuri de adaptare la mediul nou al gradinitei:adaptarea foarte buna despartiri fara ezitari de persoana care a adus copilul la gradinita,conduite saturate de curiozitate si de investigatie activa, stabilirea rapida de relatii cueducatoarea si cu copiii din grupa;adaptarea buna despartirea fara ezitari, stabilirea facila de relatii verbale cu educatoareasi cu ctiva copii din grupa, dar cu atitudine de expectativa;adaptarea dificila, intermitent tensionala nervozitate, retinere tacita, dispozitiealternanta, nesiguranta, dar si curiozitate;adaptarea tensionala continuu nervozitate de fond, retinere insistenta a persoaneinsotitoare, stabilire de relatii foarte reduse cu educatoarea si ceilalti copii, conduite deabandon;adaptarea dificila refuzul de a se desparti de persoana care l-a adus, de a stabili relatii(mutism), blocaj al curiozitatii;neadaptarea refuz activ al copilului de a se desparti de persoana nsotitoare, negativism,uneori violent, conduite refractare, uneori agresive.

Un rol de seama n dezvoltarea planului perceptiv si al activarii reprezentarilor poate fiatribuit jocului. Acesta solicita si antreneaza vigoarea, forta fizica, rapiditatea, supletea si


10/60

coordonarea, echilibrul, evaluarea spatialitatii, abilitatea n folosirea diferitelor parti alecorpului, minii si membrelor.Deosebit de activ se manifesta dupa 4 ani capacitatea de memorare. Datorita vorbirii,memoria capata caracteristici psihice si sociale importante. Totusi, el uita repede, fiindcafixarea este fluctuanta si adeseori superficiala.

Pna la 6 ani, gndirea dobndeste o operativitate generala (nespecifica) relativ complexacu o oarecare viteza ce pune n evidenta constituirea unor operatori de baza pe acest plan,figurile logice.Marea frecventa a ntrebarii de ce? la 4 ani constituie un indiciu pentru marea foame derealitate si de sesizare de relatii a gndirii copilului prescolar.Comunicarea si formele ei. Exista diferente sesizabile ntre comunicarea dintre copii,dintre copii si adulti, copii si mama. Spre 6 ani se manifesta diferente de comunicare ntreacestia si copiii mici (reducere a lungimii propozitiei, evitarea cuvintelor dificil depronuntat, limbaj mic folosit pe alocuri). n comunicarea cu copiii mai mari, se manifestareticente, ceva mai reduse dect n cazul comunicarii cu adultul mai putin cunoscut. ncomunicarea cu educatoarea din gradinita, eforturile principale ale copilului se orienteaza

spre alcatuirea de propozitii complete si usor stereotipe. n comunicarea cu mama semanifesta cea mai libera forma de exprimare ca topica.

Caracteristicile afectivitatii ntre 3 si 6 ani. Dezvoltarea emotionala n ansamblul sautrebuie raportata la procesul identificarii. Acest proces trece prin cteva faze. n jurulvrstei de 3 ani, identificarea se manifesta prin cresterea starilor afective difuze n carecopilul plnge cu lacrimi si rde cu hohote, n exploziile lui de afectiune, de abandon saude mnie (furie alba), dupa care se simte vinovat. n toate aceste mprejurari, exprimareaspontana este treptat influentata de conduitele admise si respinse din viata de toate zilele.Problemele cele mai complexe se manifesta n perioada prescolara n ceea ce privestenegativismul si constituirea minciunii intentionate.Negativismul poate sa se manifeste ca forma de dezadaptare sau ca forma de inadaptare.Negativismul ca forma de dezadaptare se manifesta mai ales ca reactie la neconcordantadintre inflatia de dorinte ce apare la copii si cresterea situatiilor de frustrare si interdictiede manifestare si satisfacere a majoritatii lor. Inflatia de dorinte este o expresie apersonalitatii n formare si este animata de curiozitate, de dezvoltarea de interese, dedescoperirea de situatii, activitati de joc ce absorb copilul si l antreneaza pna la uitareade sine. Pe acest fond, parintii intervin cu temperari, cu ntreruperi bruste sinendemnatice dorind sa impuna un regim de viata mai ordonat. Ostilitatile sensumeaza si copilul manifesta crize de refuz, negativism, ncapatnare, adesea agresive,dar uneori cu tente depresive.Negativismul de inadaptare este mai putin zgomotos, se manifesta ca dificultate de aparticipa la activitati distincte din alt mediu dect cel din casa. Nu numai ca nu sencadreaza n activitatile cu alti copii, dar uneori realizeaza mici escapade, fug de lagradinita sau refuza total orice, plasndu-se ntr-o atitudine indiferenta usor ostentativa.Tot n aceasta perioada se dezvolta minciuna intentionata. Pna la 4 ani, relatarilecopilului amesteca realitatea cu intentiile si cu dorintele. La 4 ani, relatarile copiluluincep sa contina circumstante atenuante si ncearca sa iasa din situatii de culpabilitateprin minciuna pentru a obtine ceva, pentru a scapa de situatii neplacute. Din pacate,


11/60

copilul ntlneste n viata de fiecare zi minciuna conventionala, fapt ce are efectele salede generare de confuzii.Se dezvolta si emotiile si sentimentele estetice si intelectuale.Fenomenul cel mai semnificativ l constituie nsa ierarhizarea afectiv-morala care creeazao noua ordine n viata si expresia subiectivitatii si o functie normativ-sanctionatoare a

regulilor morale instalate n constiinta ca reguli acceptate.Interesul pentru joc, specific vrstei, este generator de numeroase activitati ce sencorporeaza n jocuri. Jocul efectuat cu pasiune este izvor de bucurie. Jocul debordeazapersonalitatea copilului, instalnd-o n realitate cu generozitate si stralucire. Totusi, nutoti copiii stiu sa se joace, desi jocul nu cere neaparat jucarii costisitoare. Jocul esteterenul pe care personalitatea si interesul sunt fortele de dinamizare ale acestuia; jocul senvata si se transmite cultural. Interesul fata de activitati este nglobat n cel de joc sintretinut de el. Interesul social fata de oameni se satisface prin jocurile cu rol si subiect.

A treia copilariePerioada scolara

Perioada dintre intrarea copilului n scoala si terminarea ciclului elementar este adeseadescrisa fie ca un fel de sfrsit al copilariei, fie cu particularitati de vrsta asemanatoarecu cele prescolare, fie ca etapa de debut primar al adolescentei, fie ca etapa distincta acopilariei.n copilaria timpurie si n perioada prescolara are loc cea mai importanta achizitie deexperienta adaptativa.nvatarea devine tipul fundamental de activitate, mai ales datorita modificarilor radicalede conditionare a dezvoltarii psihice n ansamblul sau pe care le provoaca si ca urmare adificultatilor pe care copilul le poate ntmpina si depasi n mod independent. nvatarea sialfabetizarea constituie conditiile majore implicate n viata de zi cu zi a copilului dupa 6ani. Aceasta conditie noua de existenta actioneaza profund asupra personalitatii lui.Prin alfabetizarea copilului, acesta cstiga potential instrumente valide de apropiere detoate domeniile culturii si stiintei contemporane si a celei ce s-a dezvoltat n decursultimpului.De cele mai multe ori, scoala raspunde si dorintei copilului de a fi ca cei mari (adultrism),ca si dorintei de realizare, de satisfacere si dezvoltare a curiozitatii cognitive a acestuia.Scoala impune modelele ei de viata, dar si modelele sociale de a gndi si actiona. Eacreeaza sentimente sociale si largeste viata interioara, ct si conditia de exprimare acesteia (mai ales exprimarea verbala si comportamentala). Prin preperatia pentru activitaticomplexe si variate, scoala formeaza capacitati de activitate, respectul fata de munca,disciplina si responsabilitate ca trasaturi psihice active.Primii 4 ani de scoala, chiar daca au fost pregatiti prin frecventarea gradinitei, modificaregimul, tensiunea si planul de evenimente ce domina n viata copilului. Adaptareacopilului se precipita si se centreaza pe atentia fata de un alt adult dect cei din familie.Pentru copil, caracteristica cea mai sensibil diferita, odata cu intrarea n scoala, consta nneutralitatea (egalitatea) afectiva a mediului scolar, fapt ce creeaza conditia cerintei de acstiga independent un statut n colectivitatea clasei. Nu mai sunt valide manifestarile deafectiune si farmec pe care copilul le poseda.


12/60

Procesul cresterii se tempereaza usor ntre 6-7 ani, pentru a se intensifica ulterior. La 6ani, dentitia provizorie ncepe sa fie nlocuita cu dentitia permanenta. Dupa 7 ani esteintensa osificarea la nivelul bazinului la fetite, precum si procesele de calcifiere la nivelulosaturii minii. Articulatiile se ntaresc si ele. Creste si volumul muschilor, se dezvoltamusculatura fina a minii.

La 7 ani, creierul cntareste aproximativ 1200 g, lobii frontali ajungnd la 27 la suta dintotalul substantei nervoase a creierului. Dupa 6 ani se organizeaza legaturi functionaleimplicate n lectura si scriere.Totusi, copilul nu este robust, nici solid ca la 5 ani. Dimpotriva, la 6 ani este sensibil,dificil, instabil, oboseste usor.n ceea ce priveste ndemnarea, creste forta musculara si se accentueaza caracterul deambidextru, dar si extremele de stngaci si dreptaci se pun n evidenta, crend problemen procesul scrierii.

n aceasta perioada transformarile psihice se fac lent, nespectacular. Prima schimbarecare se pune n evidenta este latura de orientare generala. Pe acest plan se face o parasirea intereselor evidente n perioada prescolara, ca desenul, modelajul. Exista o mai mareatentie acordata jocului cu reguli n colectiv.Copiii trec si printr-o faza excesiva sensibilizare fata de noi reguli. Uneori, conduita loreste centrata pe suspicionarea de ncalcare a regulilor impuse, de catre cei din jur (colegiisai).La 6 ani, copilul este total absorbit de problemele adaptarii n viata sociala. Dupa 7 ani,se manifesta treptat o mai mare detasare psihologica, o crestere a expansiunii, o mai mareextroversiune si trairi numeroase euforice si de exaltare, semn ca adaptarea scolara adepasit o faza tensionala. n vorbirea copilului ncepe sa fie frecvent folosit superlativuln descrierea de situatii, ntmplari si obiecte. La 7 ani ncepe sa creasca evidentcuriozitatea fata de mediul extrascolar si fata de mediul stradal.Tot la aceasta vrsta are loc si o crestere usoara a rapiditatii reactiilor; copilul pare mereugrabit.Momentul de 8 ani este foarte sensibil pentru educatia sociala, dat fiind faptul caadaptarea a depasit nca o etapa tensionala si copilul a nceput sa treaca ntr-o faza de maimult echilibru si mai mare stapnire a conditiilor de activitate scolara pe care letraverseaza. ncepe sa devina ceva mai reflexiv si preocupat de numeroase problemedintre care si aceea a provenientei copiilor (de la 5 ani), dar si de probleme privindapartenenta sociala, identitatea de neam.Dupa 9 ani, copiii de sex diferit ncep sa se separe n mod spontan n jocuri. Copiluldevine ceva mai meditativ, se atenueaza caracterul pregnant al expansivitatii n conduite.Si n planul integrarii n colectiv intervin unele schimbari copilul devine mai sensibil lainformatii sociale, la opinia de clasa.ntre 9 si 10 ani are loc o crestere evidenta a spiritului de evaluare a copilului, spiritulcritic se dezvolta la fel.


13/60

Primul aspect al modificarilor mai semnificative pe acest plan se exprima n schimbariale caracterului investigativ si comprehensiv al perceptiei si observatiei ca instrumenteale cognitiei.Antrenate si exercitate, capacitatile senzoriale, perceptive si interpretative (saucomprehensive) ale perceptiei devin mai acute si eficiente. Sensibilitatea discriminativa si

pragurile perceptive absolute se dezvolta si ele.n procesul scrierii exista un permanent control prin limbajul interior. chiar si la nivelulclasei a IV-a, exista o permanenta dialogare a copilului n timp ce scrie. Evaluareamarimii este nca deficitara (copiii de 6-7 ani supraestimeaza marimile, iar copiii de 8-9ani subestimeaza marimile si distantele).Spatiul personal se structureaza spre 10 ani si este impregnat de expansiuneapersonalitatii. Se semnaleaza cresterea volumului simbolurilor si apoi a conceptelor nperioada scolara mica (dispune de peste 300 concepte relativ valide). Cerinta derelationare a nsusirilor conceptelor la contextul si obiectivele date se ajusteaza abia spre10 ani, devenind activa.Baietii au mai mari dificultati dect fetitele n nvatarea citit-scrisului. n urma unei largi

anchete a reiesit faptul ca la nvatatorii care considerau ca nu exista diferente acestea nuexistau, pe cnd la cei ce spuneau invers, existau diferentele respective.Limbajul oral si scris.Exista diferente relativ importante n ceea ce priveste gradul de dezvoltare al limbajuluicopiilor la intrarea n scoala. Acestea privesc nivelul exprimarii, latura fonetica a vorbiriiorale, structura lexicului, nivelul exprimarii gramaticale si literare.La acestea se adauga nentelegeri partiale sau totale ale sensului cuvintelor, nesesizareasensului figurat al cuvintelor, necunoasterea termenilor tehnici si stiintifici, confundareaparonimelor, confuzii privind sinonimele si omonimele, tendinta de a crea cuvinte noipentru notiuni ale caror denumiri nu se cunosc ori nu au fost retinute.Un alt fenomen legat de particularitatile limbajului oral la copiii n primele clase constan dificultatea de a realiza exprimari explicite. Utilizarea delimitativa si restrictiva alimbajului la situatii mai mult de comunicare ori dialog simplu n viata de familie creeaza o saracie a exprimarii specifice, un fel de tendinta spre exprimari eliptice,economicoase, dar neglijente adesea, fara nuantari si fara caracteristici ale vorbirii.Competenta lingvistica este n genere mai dezvoltata dect performanta verbala. Primaeste ntretinuta de limbajul pasiv al copilului. Vocabularul total cuprinde 1500-2500cuvinte la intrarea copilului n scoala (600 cuvinte n vocabularul activ), 4000-4500cuvinte spre sfrsitul perioadei scolare mici (1500-1600 n vocabularul activ).

Perioada pubertatii si adolescenta

Reprezinta a doua decada a vietii omului. Trecerea spre maturizare si integrare nsocietatea adulta. Tutela familiala si scolara se modifica treptat.Nota dominanta a ntregii etape este intensa dezvoltare a personalitatii,contemporanizarea ei.Tipul fundamental de activitate ramne nvatarea si instruirea, teoretica si practica,inclusiv preparatia pentru exercitarea corecta a unei activitati profesionale productive.


14/60

Se complica progresiv, tnarul integrndu-se tot mai mult n generatia sa. Opozitia dintrecomportamentele impregnate de atitudini copilaresti si atitudinile si conduitele noiformate sub impulsul cerintelor interne sau impuse de societatea vrstei.Maturizarea este centrata pe identificarea resurselor personale si realizarea identitatiiproprii si a independentei.

Se dezvolta atitudini, conceptia despre lume si viata, au loc manifestari de creativitate siimplicit structuri motivationale puternic energizate si se contureaza idealurile.

Trei stadii:stadiul pubertatii (10-14 ani) dominat de un puseu de crestere, accentuarea dimorfismuluisexualstadiul adolescentei (14-18/20) procesul de cstigare a identitatii.stadiul adolescentei prelungite (18/20-24/25) integrarea psihologica primara la cerintelevietii adulte.Pubertatea substadii:

Etapa prepuberala (10-12) accelerare si intensificare a cresterii, dezvoltareacaracteristicilor sexuale secundare. Fetele cresc n naltime ~22cm. Baietii crestereancepe mai trziu (12-16).- Conduita generala alternanta, stari conflictuale.-Schimbare generala a cadrului de desfasurare a nvatarii scolare.-Intelectualizare afectiva.Considera ca dominante cerintele grupului si cele scolare.La 11 ani copilul ncepe sa aiba initiative, largindu-si regimul de independenta.Se creeaza o distantare discreta ntre fete si baieti si o competitie.-Momente mai numeroase de neatentie.b. Pubertatea propriu zisa (12-14) e dominata de puseul de crestere.La fete mai evidenta ntre 11-13 aniLa baieti 13-14 ani.Cresterea este mai evidenta n naltime. nti se lungesc membrele inferioare sisuperioare, cresc si se maresc articulatiile, apoi trunchiul.La baieti este intensa si cresterea masei musculare. Dupa puseul de crestere forta esteasimetric marcant mai mare la baieti.Maturizarea sexuala aparitia pilozitatii, cresterea organelor sexuale, modificarea vocii sinceputul functionarii glandelor sexuale.Momentul culminant al pubertatii este n general tensional si ncarcat de confuzie.-Stari de disconfort fizic si psihic.-Cresterea gradului de stngacie n miscari si reactii.c. Momentul postpuberal. Baietii schimbare n conduite.Fetele 2 faze (Rousellet): femeia copil; femeia adolescent.2) Adolescenta iesirea din societatea de tip tutelar, familial si scolar si intrarea n viatacultural-sociala mai larga.a. Preadolescenta etapa de stabilizare a maturizarii biologice. Se contureazacaracteristicile constiintei de sine.-intensa dezvoltare psihica.Individualizarea se intensifica pe planurile individuale si de relationare.


15/60

b. Adolescenta propriu-zisa. Dezvoltare a gndirii abstracte, exprimarea independenteieste mai naturala.Socializarea aspiratiilor este intensa. Aspectele vocationale se contureaza treptat.c. Adolescenta prelungita. Independenta este dobndita sau pe cale de a fi dobndita =plus de energizare si dilatare a personalitatii.

-nevoia unei participari sociale intense.Este etapa nvatarii rolului sexual. Au loc angajari matrimoniale.Trei categorii de reactii:Preocupari ale constiintei si constiintei de sine.Cautarea identitatii, nesiguranta. Apartenenta la grup este competitiva.Gasirea unei identitati vocationale.Sistemul nervos sufera schimbari importante: creste masa creierului, relieful scoarteicerebrale se definitiveaza. O oarecare slabiciune a inhibitiei ce se manifesta prin izbucnirinecontrolate si mult zgomot. Creste rolul tiroidei.

Problema principala a pubertatii si adolescentei este identificarea de sine.Dezvoltarea constiintei de sine se complica.Intensificarea perceptiei de sine aspecte:a) Imaginea corporala fara ea nu se poate realiza identificarea. Identificarea nu este unproces simplu si direct.Perceptia de sine se poate manifesta ca negativa n cazul progresului scolar slab sau ainadaptarii scolare.Perceptia de sine alimenteaza ideea de sine.W. James a fost primul care a acordat atentie dialecticii dezvoltarii constiintei de sine sidistantei dintre eu si sine. Sinele 3 elemente: sinele corporal material, sinele socialsi sinele spiritual.Identitatea priveste constientizarea distantei dintre eu (sine) si alter.V. Pavelcu dinamica personalitatii reflectata n constiinta de sine apare ca supusa unuiritm necontenit.Se contureaza separatia dintre planul real obiectiv al lumii si vietii si planul subiectiv caspatiu al constiintei si al reprezentarii lumii. Exista si dificultati de adaptare.Identitatea sexuala se dezvolta discret, influentata intens de modelele parentale simaternale.Fetele situatie mai complicata > modele feminine traditionale, de tranzitie si moderne.Fetele cu identificare feminina traditionala conflicte.Exista tinere care se identifica antifeminin. Exista un grup de adolescente pregnantfeminine, dar care se simt atrase de roluri traditional masculine.Procesul formarii constiintei si autoconstiintei se ajusteaza prin raportare la cei dinaceeasi generatie.n adolescenta se organizeaza constructele personale. Atitudinile nsusiri de: directie deoptiune, grad de intensitate, eficacitate si coerenta cu alte atitudini.Eysenck -bipolaritate factoriala n cazul atitudinilor.Identitatea si identificarea se nuclearizeaza ntre 11 si 13 ani, n cautarea de sine (conflictpuberal), ntre 14 si 16 ani prin afirmarea de sine (conflict de afirmare), ntre 17 si 20 de


16/60

ani prin conflicte de rol si statut, organizndu-se subidentitatea profesionala si n perioadadintre 20 si 24 ani prin conflicte de integrare socio profesionala.b. Iesirea din conformismul infantil e echivalenta cu cstigarea independentei.Prima care se dobndeste este independenta de mentalitate (valori) opozitie fata derutina, deprinderi, mediocritate.

Independenta emotionala este dificil de dobndit mai ales n cazul tinerelor fete.Relativ nalta este si sugestibilitatea.Dependenta material economica devine greu de suportat. Independenta material economica se contureaza si se integreaza ca aspiratie la identificarea vocationala spre oprofesie si alimenteaza proiectele de viitor ale tinerilor.c. Identificarea vocationala se manifesta la puberi mai mult ca o descoperire de aptitudini,capacitati si abilitati.Necoincidenta ntre oferta sociala profesionala si aspiratii profesionale particulare.Interesele profesionale sunt relativ neclare pna la 14 ani si se concentreaza mai mult peaspectele romantice ale profesiunilor. De la 14 ani, orientarea profesionala devine maipresanta.

Interesele si alegerea profesionala trec prin 3 stadii:stadiul fantezist pna la 11 ani;11 - 16 ani planuri de alegere bazate pe interese;etapa realista.

Maturizarea biologica, intelectuala si morala nu se realizeaza concomitent > tendinta decoborre a vrstei de maturizare sexuala, o mai timpurie maturizare sociala.Tinerii cu pubertate timpurie se simt singuri, izolati. Dezvoltarea maturizarii sexuale estensotita de expansiunea virilitatii, erotizarea senzorialitatii si a fanteziei. Tnarul estencarcat de anxietate si n acelasi timp de culpabilitate.Afectivitatea e n curs de maturizare (adolescenta). Adolescenta prelungita erotismuleste dezvoltat si educat, afectiunea puternica si matura, sexualitatea dezvoltata, conduitasexuala mai larga si complexa, virilitatea deplina.Pubertatea relatii fete-baieti distante. Adolescenta relatii fete-baieti mai putindistantate. Adolescenta prelungita relatii fete-baieti mai relaxate, contactele mai largi sidiverse.Dezvoltarea senzorial perceptiva- schimbari importante. Capacitatile senzoriale si restructureaza mecanismele ncarcatede noile nsusiri dobndite. evidenta erotizare a senzorialitatii sensibilitatea vizuala,auditiva si tactila. Dezvoltarea cmpului vizual, a pragurilor absolute si diferentiale sicresterea capacitatii de a verbaliza si simboliza impresiile vizuale. Cresterea cmpuluivizual e asimetrica adesea cu dominanta de stnga. Vederea n profunzime si fineteadiscriminativa vizual observativa creste n adolescenta. Evidenta dezvoltare aprelucrarii informatiei vizuale. Dezvoltare a evaluarii vizuale a marimii de la distanta, aevaluarii de suprafete si a altor repere de marime.Potentialul de orientare la intonatiile vocale din diferite tipuri de comunicare creste foartemult, la fel si capacitatea de a ntelege muzica.Descopera arta interpretativa, teatrul.


17/60

n perioada pubertatii are loc o erotizare si dezvoltare a sensibilitatii odorifice.Sensibilitatea cutanata se dezvolta si ea evident. Dezvoltare a ndemnarii manuale.Observarea generala este n mare crestere n pubertate, la fel si capacitatea de a comunicaobservatiile colectate n planul perceptiv. Asociatiile n acest caz pun n evidenta traseelede ordonare a experientei perceptive > 2 directii: prima de ncarcare a impresiilor

senzoriale cu o tendinta de apropiere de natura, a doua de ncarcare a experienteisenzorial perceptive de experinta sociala actionala.Relatiile dintre dezvoltarea perceptiva si experienta de cunoastere conceptuala:experienta perceptiva si conceptele corespunzatoare se dezvolta intercorelat si relativconcomitent;formarea perceptiilor precede pe aceea a conceptiilor corespunzatoare;conceptul se dezvolta, dar perceptia corespunzatoare se deterioreaza;conceptul este prefigurat n actul perceptiv.Activitatea intelectuala complexaPuberii dupa 10 11 ani - modificarea ei structurala prin constructia aparaturii logico formale > reactivarea curiozitatii.

15 ani abordarea filosofica devine predilecta.1618 ani dezvoltarea argumentatiei.Adolescenta - se atinge aproape maturitatea intelectuala (instrumente ale gndiriidiscursive).10-12 ani - deschiderea spre lume se stabilizeaza.14-17 ani constituirea conceptiei despre lume si viata.n perioada adolescentei, inteligenta devine mult mai activa si intuitiva, n adolescentaprelungita mai ncarcata de competente.ntlnirea cu inconstientul si ncercarea de a-l cenzura.Exista numeroase referiri la filmul interior legat de evenimente si competitii.Memorarea si nvatarea sufera cele mai importante transformari constructii de schemerezumative ct mai originale. Memoria logica devine centrala.Constituirea unui stil de memorare, intensificare exploziva de achizitii de cunostinte.Puberul poate memora foarte usor si ceea ce nu ntelege. Cresterea memorarii laturilorabstracte ale cunostintelor si manipularea relativ facila a acestora.Adolescenta activa nazuinta de a fi cult.Se dezvolta inteligenta sociala.Cele mai curente si tipice antrenarii de strategii sunt implicate n urmatoarele situatii:dupa ce se parcurg anumite informatii, urmeaza stabilizarea cauzei sau legitatii careiaacestea se subordoneaza;se prezinta o teorie oarecare, dupa care urmeaza demonstratia printr-un lung sir depropozitii;stabilirea unei reguli sau definitii dupa care se aplica pe un material eterogen clasificariprin sistemul de reguli si definitii n cauza;se combina strategiile de mai sus.Puber se formeaza concepte relativ de mare complexitate, se fac pasi n operarea cuprobabilitatea, posibilitatea. Exprimarea ncepe sa cuprinda rationamente asertorice,apodictice, ipotetice.J. Piaget:


18/60

dupa 10 ani gndirea are tendinta de a genera si explora sistematic toate solutiile siipotezele posibile.trecerea spre operatia abstracta.utilizarea formelor de reversibilitate.organizarea unor mecanisme sistematizator, folosirea figurilor logice ca instrumente

complexe ale operativitatii complexe generale a gndirii.Patru tipuri de reversibilitati:reversibilitatea simpla pozitionala (tip 1) se refera la relatiile identice;reversibilitatea prin inversiune (tip N) se modifica disjunctiile si conjunctiile, devenindfiecare inversa celeilalte.Reversibilitatea prin permutarea partiala sau de reciprocitatea (R).Reversibilitatea corelativa (C)Structura celor 4 grupari alcatuieste o formatiune abstracta ce poate lua formecombinatorii foarte diverse.

Exprimarea verbala devine fluenta. Dublare a debitului verbal pe distanta 10 11 ani si otriplare pna la 14 ani n probe usoare, o dublare ntre 10 14 ani n probe dificile.Salt semnificativ fluenta debitului scris 11-12 ani.16 18 ani mod propriu de a se iscali. Exigente tot mai mari n exprimare. Vorbirea -adaptata la circumstante.Puber aspecte necontrolate ale exprimarii, organizarea nca imperfecta a gndirii.Schimbarea vocii disconfort n comunicare.Cresterea capacitatilor de creatie n domeniul literaturii.

Capacitatea de creatie n adolescenta devine o stare psihica.Puberul priveste creatia ca un nsemn de independenta, ca pe o traire de exceptie.Creatia tnara este o expresie a crizei de originalitate, n sensul de cerinta de originalitate,ca cerinta de identitate. Termenul criza de originalitate M. Debesse - privea n modunivoc latura critica a crizei, nu si latura creatoare valida.Creativitatea manifesta si tendinte de socializare, de integrare n curentele creativemoderne.Consumurile culturaleCele ale adolescentului se diversifica: ntrunirile pentru imprimare si ascultare de muzica,cercurile scolare de literatura, arta, sportul, lectura, vizionarea de filme, teatre, etc. Tineriise ndreapta spre capodoperele literaturii, filosofie.Adolescenta prelungita ncep sa se sesizeze limitele cunostintelor, faptul ca exista unprogres al stiintei si culturii imposibil de repetat exact.Lectura ziarelor este discontinua. Filmul si cinematograful intereseaza deosebit de mult.Puber filme cu subiect istoric eroic, politiste, de aventuri.Personajele din filme, carti, au functii modelatoare importante.Foamea de spatiu, curiozitatea se extinde mereu, spre vizionarea imaginara de tari,orasePuberul consumator de cultura, contribuant la cultura > conturarea atitudinilor fata desituatii din viata.


19/60


20/60

D. Levinson numeste perioada de la 17 la 22 ani vrsta de tnar adult ce se caracterizeazaprin coexistenta statutului de adolescent cu cel de tnar adult = perioada de tranzitie.J. Rousselet semnaleaza pentru tinerele fete o astfel de evolutie ceva mai devreme nperioada adolescentei.Daniel Levinson considera ca vrsta adultului tnar se refera la o distanta de dezvoltare

psihica ntre 17 18 ani la 45 ani, cu o oarecare diferenta ntre cele doua sexe.Erik Erikson a caracterizat vrsta tineretii (vrsta mijlocie n ciclurile vietii) ca fiinddominata de amplificarea identitatii sociale si de angajare, trairea intensa a experienteidragostei si nceputul vietii de familie ce duce la dezvoltarea intimitatii. Pendularea dintreintimitate, izolare si starea n care eul simte necesitatea de a se lega de noi persoane>calitatea de partener.OMS considera tineretea ca desfasurndu-se ntre 18/20 ani si 35 ani. Limita superioara toate organele si sistemele organismului functioneaza n conditii si la parametriisuperiori.Ursula Schiopu tineretea 24 35 ani. Perioada tinereti se poate mparti n 3 subetape.de adaptare 24 28 ani profesionala si familiala.

de implantatie 28 32 ani - se intensifica experienta personala, se dezvolta statutul deparinte.de stabilitate relativa a adaptarii, valorilor, conduitelor, aspiratiilor 32 35 ani.24 35 ani = potential de opozabilitate + capacitati flexibile de adaptare.

Observatia vizuala devine n multe profesii extrem de activa. Se dobndesc nsusiriparticulare senzoriale discriminative dupa 8 10 ani de exercitare a profesiunii. Sedezvolta si adaptarea la ntuneric.Auzul este n unele profesii foarte solicitat (muzicale, sportive).Tactul finete discriminativa complexa n unele meserii.Procesul de dezvoltare a personalizarii senzoriale si capacitatile discriminative suntcomponentii importanti ai acestei modificari.

Planul complex mental cunoaste unele modificari. Se organizeaza procesul nvatariipermanente pentru a evita perimarea profesionala.Cmpul de actiune al memoriei se restructureaza, are loc procesul de adaptare si selectaredin cunostinte a celor ce sunt necesare.Perioada de foarte mari perfectionari senzorial perceptive si de intensa socializare aacestor disponibilitati psihice.Atentia e activata complex pe cerintele profesionale.Particularitati ale nvatarii: se modifica proportia dintre nvatarea programata social siautodidacticism n favoarea celui din urma. nvatarea inserata, interpolata si incidentalase dezvolta continuu cu aceiasi intensitate. nvatare din necesitate, n specialocupationala.Amintirea atinge un punct relativ nalt dar ramne n platou.Monotonia muncii, antrenarea mare a atentiei, etc., creeaza si oboseala.4 indicatori ai oboselii:scade randamentul cantitativ, dar mai ales calitativ;au loc modificari fiziologice;


21/60

scaderi ale activitatii intelectuale suple;exaltare a functiilor inferioare, automatisme, ticuri.Recuperarea oboselii odihna activa.Promovarile, recompensarile, evaluarea onorifica forme de constituire a motivatieipozitive n munca.

Procesul de identificare este complex si multilateral. Subidentitatea de sot si de parinte sedivid, subidentitatea profesionala si sociala se ncarca de roluri mai ample si responsabile.

Integrarea este complexa deoarece:tineretul poseda capacitati deosebite ce trebuie canalizate n directii diverse,este importanta satisfacerea intereselor,tinerii se adapteaza integrndu-se profesional si social.Integrarea sociala se realizeaza n mai multe directii cea mai importanta fiind integrareaprofesionala. Climatul psihologic pozitiv de la locul de munca conduce la satisfactii siimplicit integrarea-adaptarea omului la munca.

Dintre cauzele instabilitatii angajatilor mai importante sunt (Ph. Mulleri):nu se au n vedere aptitudinile acestora;nu se satisfac promisiunile de la angajare;atmosfera dezorganizata, conducere inconsecventa, discordie;favoritism.Caracteristicile integrarii profesionale ale tineretului sunt foarte dificile, impregnate de ooarecare tensiune.Unele profesii antreneaza un grad de stres mai mare > exista grade individuale derezistenta la stres (M. Magureanu) hiperreactivii, normoreactivii, hiporeactivii.Hall, Schneider, Nygren = fenomenul denumit socul realitatii n contactul cu lumeaprofesiunilor la tineri.O. Crites a definit maturitatea n termenii a 4 factori:consecventa alegerii profesiei;realism al alegerii carierii;competenta n cariera aleasa;maturitate a atitudinilor alegerii.Integrarea trece prin cteva stadii: acomodarea, adoptarea, participarea si integrareapropriu zisa. Are loc o modificare a motivatiei de rol.D. C. Miller si W. H. Forn patru tipuri de profesionisti mai frecvente:cu paternuri stabile;cu paternuri de cariera conventionala;cu paternuri instabile;cu paternuri de alegere multipla.La tinerele fete, alegerea profesiei e mai complicata. Rolul de sotie apoi cel de mamancarca tensional timpul femeilor ce se integreaza profesional (traiesc aceasta cuanxietate).Pna la 35 de ani este cea mai mare fluctuatie a fortei de munca cu punctul de vrf ntre21 25 ani, vrsta la care ncepe stabilizarea, mai evidenta la femeile cu deficienta de auzdect la auzitoare.


22/60

Trei feluri de randament: randament productivitate; randament financiar; randament munca.Defecte implicate n nerealizarea pe plan profesional: egoismul, lenea minciuna,laudarosenia, aroganta duritatea, alcoolismul.

Opinia cu privire la familie: pe primul loc se afla buna ntelegere, stima si sprijinulreciproc. Copiii factori de coeziune familiala.Problemele casatoriei: situatii de anxietate latenta si de solicitare a integrarii. Semanifesta o usoara tendinta de mutare a casatoriilor tinerelor fete spre 20 25 ani cutineri de aceiasi vrsta si pe urmatorii 5 ani. Acest fenomen se datoreaza prelungiriiscolaritatii feminine.Institutia casatoriei: probleme de adaptare a mentalitatii, a caracteristicilor dobndite,gusturi, deprinderi, stil de viata, preocupari, atitudini.Predictia casatoriilor reusite implica lipsa de conflicte cu parintii, educatorii,interrelationarii n copilarie si adolescenta.Logodna acomodare ntre cei 2 parteneri.

Conteaza factorii economici, spatiul locativ. Casatoria poate dezechilibra tnarul sautnara sau sa le creeze o conditie de energizare a activitatii, o stare de echilibru. Aceastase poate accentua o data cu nasterea primului copil n familie. exista mai ales la tinere omai puternica dorinta de a avea un copil ca un fel de suplimentare a legaturilor afectivedin casnicie. n perioada de gestatie disconfort fizic, anxietate de fond. Sarcina,nasterea primului copil, lactatia si procesele fiziologice ce nsotesc maternitatea suntconditionate social.Copilul mic gaseste de cele mai multe ori un stil si o organizare familiala. Prezenta lui conditie noua de fond a reorganizarii familiei. Foarte de timpuriu copilul sesizeazaaspectele de structura si climat ale familiei si se adapteaza acestora. Mama = ecran dereferinte si securitate. Planul adaptarii parintilor la prezenta copiilor e animat chiar decopil.Tipologii ale tineretuluiStructura profesiilor creeaza o amprenta diferentiala discreta. Diferentieri prin densitateade roluri paternale si matrimoniale, statutul social.Tipologiile lui Jung extravertit; introvertit + tipologia lui E. Kreischmer = autist; picnic;ciclotim; displastic.Atitudini de contact cu lumea: pragmaticii; primitivii; receptivii spiritual.Walter Jaide - alegerea profesiei dezinteresati; vag interesati; constienti de scop.Criteriul de emancipare conservatorism: naivii; conservatorii; dezinteresatii detasati;investigatorii decisi.Probleme specialeTinerii marcheaza o incidenta a infractionalismului care atinge o culme absoluta ntre 25 30 ani, urmnd o descrestere: furtul scade dupa 25 ani, escrocheria atinge vrful la 21ani, abuzul de ncredere creste peste 32 ani si scade dupa 35, spargerile si furturilecalificate 32 33 ani. Violenta mpotriva persoanelor creste mult la tinerii adulti.


23/60

Tinerele sunt mai sensibile la stimuli vizuali colorati, la sunete si zgomote, au tactul binedezvoltat, abilitati manuale mai mobile, rapide si coordonate, aptitudini verbale maipregnante, suporta mai usor stresul.Baietii sensibilitati spatio vizuale mai dezvoltate, aptitudini matematice, capacitati deabstractizare evidente, o mai mare agresivitate si mobilitate.

Tendintele depresive sunt mai frecvente si mai puternice la femei si la tinerele fete.Tinerele memorie vizuala buna.Barbatii afectivitate mai controlata, realista, mai multa obiectivitate, rezultate mai bunela testele de perceptie n profunzime si de vedere labirintica.Tinerele o mai activa intuitie, mai sensibile, superioritate a creativitatii fata de barbati.Femeile au cstigat n initiativa, ndrazneala, stapnire de sine, iar tinerii n diferentieri definete, atitudini mai flexibileLa 30 ani femeile trec printr-o criza de identitate, barbatii pe la 40 ani.

Vrstele adulteCh. Buhler a ncercat sa identifice curba ascendenta si degeneratoare a vietii umane.

Ulterior a disociat declinul biologic de cel intelectual.W. Stern - piramida dinamica a vrstelor, n care spre anii adulti vrful se caracterizeazaprin diminuare.White considera ca exista perioade ale vrstelor adulte ce continua concentricitateaperioadelor din vrstele de crestere.Allport - 6 trasaturi specifice adultului: constiinta de sine larga, relatii si raporturi intime,securitate emotionala fundamentala, preocupare obiectiva, obiectivare de sine, armonierelativa cu propriile achizitii din experienta personala.Moers 6 perioade, dintre care 3 adulte n care au importanta modificarile de impulsurisufletesti:copilaria si tineretea 0-20ani nvatarea inclusiv scolara;prima perioada adulta dominata de tinerete 21-30 ani autoinstruirea;a doua perioada adulta 31-44 ani dispare interesul pentru nvatare;a treia perioada adulta / criza de autocunoastere 45-55 ani cea mai puternica perioadade crize;prima perioada a batrnetii 55 ani;a doua perioada a batrnetii, decesulCl. I. Leuba lucrare centrata pe vrstele adulte: adultul tnar, de vrsta mijlocie, tardiv.O serie de autori se opun opticii periodizarii adulte si emit ipoteza ca starea adulta este deconsolidare.D. E. Super si colaboratorii utilizeaza un model de 5 stadii de dezvoltare, n care cel adulteste de mplinire sociala si profesionala.mpartirea stadiilor adulte n functie de evolutia familiei D. Hall:casatorie primul copil;primul copil al doilea;copii prescolari;intrarea primului copil n viata scolara;plecarea primului copil din casa parinteasca.Schein E. H. model tridimensional conic de ncadrare a perioadelor adulte si are 3directii:


24/60

verticala pune n evidenta schimbari n ierahia profesionala > relatii ierarhice;radiala miscarea n sistemul profesional > relatii de incluziune;circumferentiala > relatii functionale.M. Zlate mpartire a vrstelor adulte: tineretea, maturitatea, involutia.Subetapele vrstei adulte

Tipul fundamental de activitate = expansiunea cumulativa n caracteristicile munciiprofesionale si n ierarhia posturilor de munca.Tipul de relatii caracteristice = structura relatiilor de munca sociale si de familie.Subetape:prima perioada adulta 35 45 ani implantatie profesionala intensa, statutele si rolurilesociale ncep sa fie mai ncarcate de responsabilitati, crestere a continutului subidentitatiide parinte.Perioada adulta ntre 45 55 ani trecerea pe planuri de mai mare responsabilitateprofesionala si social culturala. Subidentitatea de sot si parinte diminuare usoara.Perioada adulta prelungita 55 65 ani diminuare a fortelor fizice, perioada critica,diminuarea celor 4 feluri de subidentitati (de sot, profesionala, social cetateneasca, de

parinte) = inegala.Subidentitatile profesionale reprezinta persoana n vrstele adulte.Perioada de la 35 la 45 ani se mparte si ea n doua subperioade: de la 35 la 40 ani si de la40 la 45 ani. Persoanele de la 35 la 40 ani ajung la functii medii, sesizeaza diferenta fatade generatia tnara ce intra n activitate > plus de experienta practica, cerinta deperfectionare. Viata profesionala si obsteasca devine mai densa n probleme. Si n viatade familie apar probleme noi > perioada celor mai multe desfaceri de casatorie.Angajarea mai profunda n munca un echilibru al personalitatii.40 45 ani experienta profesionala devine bogata. Perioada de expansiune sociala siprofesionala. Familie echilibru.Perioada adulta de stabilizare II (45 55 ani) ncarcarea cu intimitate a subidentitatiiparentale si maritale + cresterea responsabilitatilor. Criza de identitate a copiilor tensiuni.2 subetape:45 50 ani pozitie profesionala nalta.50 55 ani criza de interiorizare provocata la femei de menopauza. Climateriumul virilpoate fi mult mai tardiv. n familie ncepe procesul de denuclearizare.Vrsta adulta prelungita 55 65 ani subidentitatea profesionala ncepe sa se distantezeca si subidentitatea socio culturala. Subidentitatea parentala si maritala se rencarca deintimitate.

Perioadele de crestere sunt dominate de procesele anabolice, cele de mbatrnire decatabolism.Partea cea mai perisabila la nivelul creierului este la nivelul cortexului (pons) si acreierului mic. Numarul neuronilor ce se distrug dupa 25 ani creste.Exista 2 aspecte diferite: mbatrnirea si patologizarea. Este o crestere a numarului de zilede mbolnaviri. La 25 ani 25 zile anual; la 65 35 zile.


25/60

Capacitatea de munca si forta au un declin semnificativ (cele mai bune performante 20 29 ani). Dupa 40 ani, forta fizica scade usor, descreste usor energia, declin al vederii,scade si auzul, se modifica aspectul pielii, modificarea siluetei.Reajustare a obiectivelor de lunga si scurta durata (pe plan profesional).

Schimbari relativ importante n structura generala a caracteristicilor psihice.Dupa 50 ani scade capacitatea de observare vizuala. Caracterul mobilitatii vederii curbadescendenta spre sfrsitul maturitatii.Modificarea n functie de vrsta a vitezei senzorial motorii studiata printr-un coeficient dediferentiere nu prezinta o evolutie sensibila. Diferente sensibile viteze mari, vitezastresanta.J. Birren - ntre 20 si 60 ani scadere de 10,20% a reactivitatii senzoriale generale.20 60 ani reducerea vitezei de excitatie vizuala > scade treptat capacitatea de citire.Se pun n evidenta diferente culturale si degradari mai mari dupa 45 ani la persoanelenecultivate.Acuitatea auditiva este de maxima intensitate ntre10 14 ani, dupa care urmeaza o

scadere foarte lenta a acesteia, ca abia dupa 40 ani sa aiba loc o scadere mai evidenta.Sensibilitatea tactila are o curba lenta de descrestere dupa 45 ani. Tactul este simtul demaxima erotizare.Mirosul se perfectioneaza n anumit profesii. Consumul de bauturi ca si statul n camereneaerisite degradeaza mirosul n jurul vrstei de 40 ani.Atentia deserveste traseul de colectare selectiva a experientei profesionale, creeaza siorienteaza complex cerintele profesionale, pe indicatorii semnificativi ai materialelorsupuse activitatii profesionale si pe ritualurile specifice muncii.Cmpul de actiune al memoriei se restructureaza de asemenea sub influentele profesiei.ntre 26 29 ani crestere evidenta a nivelului de utilizare a atentiei pe fondul muncii,platou de dezvoltare a gndirii si memoriei, ntre 30-33 ani se dezvolta din nou toate cele3 ca platou, ntre 30 si 35 ani si cu o usoara redresare ntre 36 40 ani.Reducerea MSD ca flexibilitate n utilizare devine evidenta dupa 40 45 ani si maimarcanta dupa 55 ani. Recunoasterea si reproducerea devin mai putin prompte dupa 55ani. Memorarea logica e cea mai rezistenta.nvatarea psihomotorie platou pna la 55 ani.n dezvoltarea inteligentei este implicata o influenta mai mare culturala si sociala.n ultimele decenii se realizeaza o mutare divergenta a creativitatii n ntreaga structura avrstelor.

Educatia permanenta a adultilor optimizeaza conditia de participare a tuturor oamenilor laprogresul stiintei si tehnicii.nvatarea permanenta atenueaza inegalitatile existente n pregatire, prelungeste durataparticiparii la viata activa.nvatarea implicata n educatia permanenta se adreseaza nivelurilor senzorio motorii sipsihomotorii, nivelurilor intelectuale, celor sociale, afective si estetice.Cel mai complex aspect al individualizarii educatiei adultului este implicat ncaracteristicile perimarii profesionale. Perimarea este determinata de evolutia n diferitedomenii a unor cercetari fundamentale complexe si modificarea pe aceasta baza a unorparadigme ale domeniului.


26/60

3 aspecte n legatura cu nvatarea la adulti:reimpulsioneaza procesul general al dezvoltarii;structurile implicate se modifica la adulti;mijloc de nvingere a alienarii.

Adultul tnar personalitatea e antrenata n trairi afective intense, aspiratii puternice. Auloc conflicte de rol si statut.3 situatii:inadaptarea profesionala;adaptarea se realizeaza, dar nu este extinsa;adaptare extinsa.Tipice pentru tnarul adult a. si c.Perioada de adult II se constientizeaza simtul reusitei si mplinirii sau al nereusitei sinemplinirii.Perioada de adult III sub imperiul dezangajarii profesionale are loc n mai mare masura

constientizarea.Subidentitatea parentala si maritala faze:tnar adult casnicia n consolidare, procesul de adaptare activ, rolurile n familie sediferentiaza si se consolideaza;etapa de adult I rolul parental devine mai ncarcat, erodare a caracterului arzator alintimitatii, pot interveni crize n casnicie;etapa de adult II viata de familie se ncarca de o oarecare tensiune din directia roluluipaternal, libidoul se tempereaza discret la ambii partenerietapa de adult III rolul parental devine mai complex si situativ nou, legaturamatrimoniala devine de securizare si acros.

Vrstele de regresieEtapele de dupa 65 ani pun mult mai multe probleme dect celelalte vrste.Vrstele terminale ale vietii se afla sub semnul iesirii din munca activa (pensionarea).

Exista o serie de aspecte sociale ale batrnetii cresterea longevitatii reale si potentiale siprotejarea sociala a acesteia; folosirea sociala a experientei profesionale si sociale avrstelor batrnetii, data fiind valoarea sa; profilaxia batrnetii si lupta mpotriva bolilorde degenerescenta.

Se poate vorbi de 3 stadii:stadiul de trecere spre batrnete 65 75 ani;stadiul batrnetii medii 75 85 ani;stadiul marii batrneti peste 85 ani.Subidentitatile intra ntr-o serie de noi pozitii.Tipul fundamental de activitate = adaptarea la un nou orar de activitati.Tipul de relatii = se modifica restrngndu-se din aria profesionala, dar si din aria altoractivitati.


27/60

Perioada de trecere subidentitatea profesionala se dezoficializeaza si se integreaza nsubidentitatea social obsteasca. Subidentitatea maritala ramne esentiala. Subidentitateaparentala relativ expansiva. Perioada de o oarecare fragilitate biologica.Perioada batrnetii propriu zise. Subidentitatea parentala se contracta usor,subidentitatea sociala se exercita n teritoriul social accesibil. Bolile degenerescente reduc

mobilitatea. Mortalitatea este mai mare.Perioada marii batneti subidentitatile suprapuse se contracta; uneori poate avea loc odisolutie de sine.Durata medie a vietii 70 ani la barbati si 75 ani la femei.

Scaderea energiei instinctelor si a eficientei adaptarii. mbatrnirea fizica se realizeazafara seisme prea evidente, jucnd un rol important mbatrnirea celulelor, a tesuturilor sia organelor.Cu vrsta, au loc modificari importante n ceea ce priveste somnul si functiile luirecuperative. La 50 ani si dupa, se doarme ~ 7 ore, din care doar o ora de somnparadoxal.

Evidenta pierdere a elasticitatii pielii si a tesuturilor.Specific este si procesul de ncaruntire acesta poate ncepe si dupa 35 ani, nsa devineevident spre 50 55 ani.Miscarile devin mai greoaie, lipsite de suplete si forta. Dupa 50 ani scade numarulfibrelor musculare active.Si n domeniul organelor interne au loc fenomene de degradare: cord, pulmoni, organevitale. Dupa 55 ani incidenta a infarctului miocardic si lezarea arterelor coronariene.Respiratia devine dupa 45 ani mai superficiala, se reduce gradul de oxigenare al sngelui,tesuturilor, scade eficienta respiratiei. Scadere a poftei de mncare ce determina o slabirea raspunsurilor digestive.Metabolismul bazal creste cu vrsta. Procesul de mbatrnire este amplificat demodificarile hormonale ce survin mai ales dupa 65 ani.Degradarea si mbatrnirea sistemului nervos este legata de reducerea capacitatiiorganismului de a satisface exigentele alimentare foarte mari ale creierului (irigarea,oxigenarea, alimentarea).Caracteristici psihiceActivitatea psihica poarta amprenta experientei de viata si a proceselor de reechilibrare aorganismului.Impactul planului senzorial se manifesta n prima etapa ca dominant periferic apoiimpactul central(scade functionalitatea ANS), proces lent 65-70 ani, accelerat 70-75,stabilizat la valori reduse 75-85 ani. Ex: degradarea vazului, degradarea auzului,sensibilitatea tactila se degradeaza(dupa 50-55), e.t.c.Dezvoltarea proceselor psihice complexeSunt influentate de experienta cultural-intelectuala si de capacitatile functionale.Degradarea memoriei de scurta durata (MSD) e mai pregnanta iar memoria de lungadurata (MLD) e mai rezistenta.Concomitent are loc o exacerbare a emotionalitatii, nervozitatii, irascibilitatii, tulburareafunctiilor psihice-slaba cooperare, anxietate, capricii, e.t.c.Inteligenta poate sa se mentina relativ activa.


28/60

La batrnete scade fluenta ideilor, se manifesta o inflexibilitate a opiniilor,rationamentelor, confuzionism spatial, emotiile devin ceva mai primitive, hipertrofiere asinelui, amnezie infantila de origine afectiva, tulburari de memorie.

Se manifesta o tendinta de crestere a fondurilor sociale de pensionare si de asistenta

sociala, de constituire a cadrului socio-ocupational al persoanelor n vrsta. Dupa 70-75ani apar pregnant cazuri de dementa senila si psihoze, trairea n trecut, vidul de idealuri siaspiratii.

Se diferentiaza moartea biologica (degradarea proceselor psihologice), moarteapsihologica (disolutia comportamentului, a constiintei) si moartea sociala (nregistrareamortii, nmormntarea, rezolvarea mostenirii, rezolvarea schimbarilor sociale).

Debutul vietii

nca nainte de nastere, fiinta umana parcurge un lung proces de crestere, formare, aceastainfluentnd dezvoltarea ulterioara a sa. Perioada intrauterina - cea mai intensa crestere sidezvoltare a fiintei umane.Flagelul spermatozoidului, patrunznd n peretii ovulului, se elibereaza aproapeinstantaneu 23 de cromozomi constituind zestrea ereditara masculina. n acelasi timp,nucleul ovulului emite tot 23 de particule cromozomi zestrea ereditara feminina. Cei 23de cromozomi de la tata cu cei 23 cromozomi de la mama formeaza materialul geneticcare are 46 cromozomi si este unic pentru fiecare individ. Exista o infinitate decombinatii posibile ntre 2 posibili parinti. Procesul de fertilizare poarta numele demisotis. Cromozomii sunt formati din gene. Genele sunt particule complexe continndcodul genetic. Genele au aranjamente specifice lineare n cromozomi si contin ADN siARN.Oul ncepe sa se divida n progresie geometrica la trei ore din momentul n care a avut locfecundatia. Creste n volum si avanseaza spre uter, se hraneste 2-3 zile din rezerveleproprii pe care le epuizeaza cnd ajunge in cavitatea uterina.Se fixeaza n uter prin intermediul unor radacini embrionare ce se implanteaza n celuleleuterului, lund contact cu vasele sangvine din uter.Embrionul se dezvolta foarte repede volumul lui creste de 8000 ori, iar diametrul de 20de ori.Faza germinala (0-3 luni) crestere masiva a masei celulare prin producerea a doua tipuride celule: germinale si celule exterioare (de protectie). Se formeaza sistemul nervos, la 3saptamni se formeaza maduva spinarii.Perioada fetala timpurie (3-6 luni) se realizeaza diferentierea celor trei straturi:ectoderm > celulele pielii, sistemul glandular, unghiile, parul, organele senzoriale sisistemul nervos; mezoderm > sistemul circulator si excretor, muschi, straturi interne


29/60

profunde ale pielii; endoderm > mare parte dintre organele interne. Are loc dezvoltareasistemului osos, a tesuturilor, a sistemului nervos, se formeaza sexul si coardele vocale.Are loc o ncetinire a cresterii explozive dupa 5 luni.Faza fetala tardiva (6-9 luni) fatul creste n marime, i se dezvolta motilitatea ,organelede simt.

- 6 luni se diferentiaza amprentele digitale, se formeaza pleoapele, glandele sebacee,sudoripare. Are loc o ncetinire a cresterii explozive dupa 5 luni.Multi copii nascuti nainte de termen supravietuiesc deoarece au hormoni proprii decrestere ( STH, etc), chimism intern al circulatiei sangvine, finctii de adaptare.Miscari ce se pot surprinde n viata intrauterina: agitatie motorie difuza 9 saptamni,bataile cordului 10 saptamni, miscari respiratorii 12 saptamni, miscari pozitionaleslabe, nchide minile - 12-14 saptamni, miscari ale tractului digestiv 16 saptamni,misca picioarele, pleoapele 16-20 saptamni, tipete slabe la 24 saptamni.

Nasterea

La specia umana nasterea are loc, la ~ 267-280 de zile de la data fecundariiExista 4 etape ale nasterii:dilatarea canalului cu angajarea capului fetusului n canalul dilatat;expulzarea fatului;expulzarea placentei si a membranelor;contractari si expulzari ulterioare nasterii.La primipare etapa dilatarii canalului cu angajarea capului fetusului n canalul dilatatpoate dura 12-20 ore, a doua etapa cca. 1-2 ore si ultima 1 ora. La multipare este deregula mai dureroasa etapa expulzarii fatului si urmatoarele desi de cele mai multe orinasterea este mai scurta.Nasterea este traita n mod subiectiv si relativ obiectiv ca un adevarat soc, att pentrumama, ct si pentru copil. Pentru copil, nasterea este n mod cert o schimbare radicala aconditiilor de existenta. Mama traieste socul sub forma depresiei postnatale.Prima reactie la copil dupa nastere este tipatul (Freud l considera o expresie atraumatismului primar uman, eveniment ce marcheaza existenta umana).

Primul an de viata

nfatisarea generala a nou-nascutului normal este specifica. ntregul corp este pliabil siare tendinta naturala de a sta pliat (pozitie embrionara).Capul este mare si dispune de 6 fontanele. Membrele sunt relativ scurte, pielea esterosiatica si usor tumefiata. Sistemul nervos este imperfect, prezentnd programe reduse.Primele 3-5 zile scadere fiziologica din greutatea initiala cu 150-300 grame.Dupa 4-5 zile scaderea greutatii se opreste, apoi ncepe recuperarea greutatii pierdute.Organismul dispune la nastere de o capacitate senzoriala generala relativ bine dezvoltata,dar de o capacitate de reactii intentionale si coordonate aproape nule.Somnul nou - nascutului este polimorf si la cei mai multi copii se extinde pe 4/5 din 24ore, deoarece apare fenomenul de epuizare rapida si intensa energetica. Raportul dintreorele de somn si cele de veghe se va modifica treptat.


30/60

1 an - copilul va avea nevoie pentru recuperare de 15-16 ore de somn zilnic, desiactivitatea sa din orele de veghe va fi mult mai densa si consumurile mai intense.Aceste momente de veghe vor deveni calme, active, spre deosebire de caracterul loragitat din primele zile.

Pentru a se controla greutatea pe care copilul trebuie sa o aiba ntre 1-6 luni, se nmultestenumarul lunilor cu 600 si la cifra obtinuta se adauga greutatea de la nastere.Cresterea n greutate ntre 7-12 luni se calculeaza nmultind numarul de luni ale copiluluicu 500, plus greutatea de la nastere.Controlul cresterii n naltime se face nmultind numarul de luni cu cu 2,5 si se adauganaltimea de la nastere (pna la 6 luni). ntre 7 si 12 luni, calculul se efectueaza nmultindnumarul lunilor copilului cu 2 , la care se adauga valoarea naltimii de la nastere.Cresterea este foarte intensa dupa nastere.Perimetrul cranian este de aproximativ 34,5 cm la nastere; la un an de circa 45cm; la 3ani, de 47 cm.

Cresterea creierului se exprima prin marirea perimetrului cranian cu 12 cm n primul an,cu 2 cm n al doilea an. La 1 an, volumul creierului este de 3/5 fata de creierul adult, iarla 2 ani, de 4/5 fata de acesta.Perimetrul toracic este de 32 cm la nastere, deci mai redus dect cel cranian, apoi crestela 45 cm la 1 an si l egaleaza pe cel cranian. Perimetrul toracic l ntrece pe cel craniancu 1-2 cm. Se considera ca n copilarie aceasta distantare ntre cele doua masuri creste cucte un cm. pe an.

Trebuintele de alimentare, somn, apa sunt ciclice. Trebuintele de aparare, orientare,investigare sunt permanente.ntre 10 si 12 luni apar aspecte legate de dentitie. nti se contureaza incisivii laterali, iarntre un an si 18 luni ncep sa creasca primii 4 molari. ntre 16-28 luni apar caninii.Trebuintele de aparare (supravietuire) devin active si ncep sa se exprime prin miscare sitipat n cazuri de disconfort si prin somn n caz de oboseala. Trebuinta de miscare seintentionalizeaza primar, fiind legata de explorari ale mediului. Se constituie si trebuintepsihologice, cum ar fi aceea de a forta prezenta adultilor si relationarea cu acestia.Trebuinta de hrana si apa, aer, temperatura echilibrata, somn, vocalizare, comunicare sirelationare sunt cele mai importante si implicate n crestere si dezvoltare. Ele se vorsocializa treptat.Somnul - Aproximativ 80% din timp, copilul doarme pna la un an, cu o descrestere nultimul trimestru spre 50%. Se modifica pe acest interval ritmul si calitatea somnului.Trebuinta de eliminare - este reflexa la copilul mic. La 8 saptamni, copilul are cca 2scaune pe zi si unul dupa ce ncepe sa mearga; dificil este controlul mictiunii.Foamea si setea - n ontogeneza timpurie, foamea provoaca o stare generala de agitatie sitensiune. Aceste trebuinte sunt implicate n nvatarea si comunicarea timpurie. n primele10-12 zile, sunt necesare cam 6-8 alimentari n 24 ore. Dupa 4 saptamni, acestea se potreduce la 5-6.Trebuinta de afectiune se realizeaza prin intermediul structurii relatiilor si regulilorincluse n structura familiei >foamea de prezenta adultului. Primul an de viata este siperioada de cstig a bazelor independentei prin 3 serii de conduite achizitionate n


31/60

experienta ontogenetica timpurie. Acestea sunt: apucarea si mnuirea elementara aobiectelor, mersul si rostirea primelor cuvinte.

Perioada primelor 30 zile se divide n:

o perioada scurta (7-10 zile) > este critica si dificila ca adaptare;o perioada mai lunga > marcheaza organizarea ritmurilor circadiene si a unui echilibruprimar functional biologic.1 luna la 3 luni > se formeaza reflexe conditionate simple si catenare, se dezvoltaorientarea vizuala si auditiva, se manifesta gnguritul ecolalic si vocalizari.de la 3 la 6 luni > formarea perceptiei la 3 luni, apoi curiozitatea, crearea unui spatiuproximal (30-50 cm) acoperit de cmpul atentiei auditive vizuala, tactila.Emotionalitatea se ncarca de afectiuni, de dependenta, gelozie, antipatie, simpatie, cumimici corespunzatoare = forme de comunicare nonverbala.ntre 6 si 9 luni sunt caracteristice deplasarea prin trre, mers n 4 labe sau cu scaunelultras. Apar manifestari de inteligenta adaptativa practica. Imitatia este activa, afectiunea se

complica, copilul manifesta nsusiri de sesizare a dispozitiei mamei (empatice), ncearcasa capteze atentia si bunavointa, rosteste cuvinte scurte bisilabice cu rol de propozitie(holofraze), gesturi cu functii de comunicare (salut, cere mncare). Traieste empaticdispozitiile mamei.De la 9 la 12 luni, copilul se ridica si merge pe lnga obiecte sau de mna, se joacamimnd jucariile. ntelegnd interdictia, mustrarea, apelul, rugamintea, spune ctevacuvinte.

n ontogeneza timpurie sunt mai pregnante functiile primare biologice att alesenzorialitatii de contact (miros, gust) apoi tact, ct si aceleia de distanta (vaz, auz).Perceptia se structureaza sub forma a doua modele nrudite: un model perceptivcontemplativ prezent la doua luni si un model perceptiv ce are o consecinta actionalasi se constituie la 3 luni. Dupa 4 luni, perceptia devine forma de baza a informatieisenzoriale, iar apucarea obiectelor suportul ei principal.Aspectele fundamentale ale perceptiei vizuale (forma, adncimea si perspectiva) seformeaza treptat n primii ani. Pna la 10 saptamni copilul priveste nepreferential uncerc (doua dimensiuni) si o sfera. Dupa 3 luni vocalizeaza, apoi gngureste spre persoanaconcreta, niciodata spre fotografia ei.Inteligenta. Se manifesta conduita suportului la 9 luni. Aceasta apare n situatiile ncare, daca se flutura o batista deasupra fetei copilului, dupa ce el ncearca de cteva ori sao prinda, se opreste si apuca mna care misca batista. Conduita sforii, descrisa ca activala 11 luni si 7 zile, consta in ridicarea jucariei tragnd de sfoara pe mnerul unui fotoliu,dupa ncercari de a ajunge la jucarie prin aplecare. Conduita baston pune n evidentafaptul ca spre sfrsitul primului an de viata copilul rezolva situatii-problema, manifestndo inteligenta practica, inventie si flexibilitate. Copilul de 12 luni exprima conduite princare dovedeste intentionalitati complexe, si pune caciulita ca sa indice ca vrea sa iasa laplimbare etc.n ce priveste emotiile, copiii sub 3 luni le au sub forme de disconfort fizic convertit npsihic (de foame, n special).


32/60

Dintre expresiile cele mai complex dezvoltate sunt cele de echilibru implicat n cstigareapozitiei verticale si a primilor pasi.Exista o componenta psihologica importanta a mersului si a miscarilor n genere. n

contextul acestei componente actioneaza perechea bipolara emotionala de intentii (cadorinta de a merge si teama de cadere ce poate ajunge anxietate).Comunicarea adaptativ-afectiva. Comunicarea se realizeaza prin vorbire si prin reactiinonverbale (CNV) n care se includ gestica, mimica, postura si paralimbajul. La 3-4saptamni se manifesta zmbetul ca expresie a CNV. La 2 luni se contureaza destulemomente n care copilul si ntrerupe suptul pentru a zmbi, ca raspuns la discursulafectiv al mamei. La 2,5 luni, vocea mamei va produce mai putine zmbete din parteacopilului, dar sunt mai frecvente reactii de vocalizare sau gngurit ca un fel de schema decomunicare. La 3-4 luni, zmbetul devine mai mult reactie la contactul vizual, la sursulmamei.Dupa 4-5 luni, copilul decodifica numeroase aspecte din mimica adultului. Pe locul al

doilea n contextul CNV se afla gestica minilor. La copilul mic, gestica minilor estemai densa dupa 6-7 luni n intentii afective, refuz, situatii ceremoniale nvatate pentruocazii de contact social (salut).

Comunicarea verbalaGnguritul = materia prima a vorbirii, cuprinznd nti vocale neclare, apoi acestea devinclare.4 luni > se produc articulari de vocale cu consoane si diferentiere a consoanelor.5 luni > ncepe procesul de lalatiune ca faza superioara a gnguritului.Lalatiunea = expresie articulata. Consta dintr-o intensa emisie repetata de silabe.Sfrsitul lunii a 10-a > atentia copilului este evident ndreptata spre cuvinte.La 11-12 luni > copilul face rapid progrese de ntelegere a vorbirii adresate si folosestemai circumcis holofrazele.Fata de adulti si de copiii mai mari gradul de sociabilitate este evident. Fata de copiii maimici sociabilitatea este redusa.

n primul an de viata exista o organizare complexa atitudinala de ordin primar a afectelorce apare n adaptarea si reactiile copilului la viata reala.


33/60

Freud e de parere ca ele se constituie ca structuri relativ complexe situationale (efectepsihice nedirijate de constiinta si reglate inconstient printr-o entitate numita imago).n galeria primelor complexe ontogenetice se manifesta complexul sevrajului - fixeazarelatia si situatia de dependenta a alaptarii si este legat de imagoul matern.Sevrajul se fundamenteaza pe emotiile arhaice si stabile ce unesc copilul cu mama sa si

se constituie n primele luni, persistnd mai intens sau mai slab n toate conduitele dedependenta ca un fel de cerinta continua de lactatie.Tot n ontogeneza timpurie se constituie complexul de intruziune care se manifesta nvariantele de gelozie.De la 2 luni la 2 ani, copilul se confrunta cu cuplul si cu grupul fratreriei n atasamentuldintre el si mama.Complexul exprima implicatia introducerii unui al

treilea personaj ntr-o relatie afectiva duala intensa. Acest complex are un rol important nidentificarea si intuirea fortei lui alter si a lui ego. Pentru acesta din urma, are loc la 7 lunigasirea n oglinda, moment de trecere spre un nivel de inteligenta instrumentala, dar si

de constituire a structurii narcisiste a sinelui.Separatia de mama pe o perioada mai mare de o luna, la 7 luni, duce la o adevaratadepresie.Plnsul copiilor sanatosi are o evolutie specifica. Astfel, n primele luni, majoritateacopiilor plng fara lacrimi, cu tipete concomitente. ntre 3-6 luni, plnsul este nsotit demiscari si agitatie. Dupa 6 luni copiii plng fara

Documents

Stadiile dezvoltarii psihice