HERNII-EVENTRATII-EVISCERATII (1)(1) (2) (1).ppt

8/10/2019 HERNII-EVENTRATII-EVISCERATII (1)(1) (2) (1).ppt

http://slidepdf.com/reader/full/hernii-eventratii-evisceratii-11-2-1ppt 1/143

HERNI I LE PERETELUI ABDOM INAL

Facultatea de Medicină şi Farmacie, Oradea

Profesor coordonator :Dr Sandor Mircea

Autori:

Grupa VIII,

MG III



GENERALITĂŢI

• Hernie- orice exteriorizare a unui organ din locul săuobişnuit

• În chirurgia abdominală- exteriorizare spontanăsubcutanată sau intraparietală, temporară sau permanentă aunuia sau mai multor vişcere care împing şi disociazăelementele peretelui abdominal la nivelul unui punct slab preformat, deci previzibil.

• Herniile veritabile sunt cele de la nivelul zonelor herniare corespunzătoare acestor puncte slabe

• Sunt sistematizabile şi descriptibile ca orificii şi traiect pentru că se produc întotdeauna prin aceleaşi locuri









GENERALITĂŢI

• Trebuie deosebite de :

– Eventraţii

– Evisceraţii

– Hernii diafragmatice

– Hernii interne



ETIOPATOGENIE

• Afecţiune întâlnită la 3-5% din indivizi• Bărbaţi/femei 3/1• Frecvenţa la copil , rar ă la adolescenţi , fecvenţa creşte de la adulţi la vârstnici• Predispoziţie ereditar ă • Două varietăţi etiologice:

1.Hernia congenitală 2.Hernia dobandită:

A)structura slă beşte prin denutriţie, slă bire rapidă, obezitate, sarcini repetate,distrofia nervoasă, defect de colagen

B)creşterea efortului fizic bruscă sau cronică (tuşitori, constipaţi, prostatici)• Exist

ă tipuri constitu

ţionale sau anatomice predispuse la hernie: abdomenul în

desagă al obezului, tripla distensie a lui Malgaigne , dubla distensie abdominalaa lui Berger



ANATOMIE PATOLOGICĂ

• Orice hernie are ca elemente constitutive:

1. Traiect

2. Învelişuri

3. Conţinut



TRAIECTUL

I. un simplu orificiu(hernia epigastrică)

II. un canal care comportă:a) Un orificiu(inel) intern sau profund , peritoneal b) Un traiect intraparietalc) Un orificiu (inel) extern sau superficiald) Traiect subcutan după ce a ieşit prin orificiul

superficial





ÎNVELIŞURILE

Sacul:

-Diverticul peritoneal care trece prin traiect şi în care se angajează viscerele prolabate

-Lipseşte în herniile congenitale şi în herniile prin alunecarea unuivişcer subperitoneal

-În herniile vechi prezintă îngroşări la nivelul coletului-Poate avea o formă complexă cu îngustări etajate, divericuli ,

cloazonări longitudinaleÎnveli şur i le externe:-Lipom preherniar-Fascia transversalis-Ţesut celular subcutanat-Piele



CONŢINUT

Poate fi reprezentat de aproape orice organ cuexcepţia pancreasului

Conţinutul obişnuit este format din epiploon ,intestin subţire şi , mai rar , colon



PROBLEME DE DIAGNOSTIC

Diferite la hernia simplă faţă de cea complicată Semne funcţionale în raport invers cu mărimea:

-Herniile mici, cu colet strâmt , pot fi dureroase

cu exacerbare la mers , ortostatism prelungit şiefort

-Herniile mari sunt adesea tolerate bine , dar pot

deveni o infirmitate



EXAMENUL CLINIC

INSPEC Ţ IE :

-tumefacţie herniar ă mai ales în ortostatism

PALPARE :-se determină consistenţa şi pediculul

-se caută reductibilitatea, reapariţia la manevrele de presă abdominală

-se explorează traiectul herniar Este obligatorie cercetarea tuturor zonelor

herniare mai ales cele simetrice contralaterale!



PERCUŢIE: -Examen general amănunţit (hernia poatereprezenta un epifenomen)

-Tuşeu rectal





INDICAŢIILE OPERATORII

Riscul operator:-Starea generală -Vârsta

-Tare individuale Riscul conservării herniei:

-Creşterea în timp a dimensiunilor până la pierdereadreptului la domiciliu

-Boli cronice asociate (ex. Hernia ombilicală asociată cu ciroză)



Tratament ortopedic numai în cazurile cucontraindicaţii absoluteScopul intervenţiei chirurgicale:

-Reintegrarea vişcerelor herniate-Suprimarea sacului-Refacerea solidă a peretelui









VARIETĂŢILE HERNIEI DUPĂ CONŢINUT

Intestin subţire

Epiploon

ColonApendice

Diverticul Meckel

Vezica urinar ă



EPIPLOON



COLON



DIVERTICUL MECKEL



VEZICA URINAR Ă



COMPLICAŢIILE HERNIILOR

Strangularea

Pierderea dreptului la domiciliu

Ireductibilitatea

Contuzia herniar ă

Tuberculoza herniar ă

Tumorile herniare



I.STRANGULAREA HERNIEI

Complicaţia cea mai frecventă şi mai gravă Realizată prin constricţia brutală a viscerelor în sacul herniar cu

compromiterea irigaţiei Agenţi anatomici ai strangulării pot fi:

Inelul fibros al orificiului profund Coletul sacului Coletul diverticulilor intrasaculari

Leziunile interesează învelişurile herniei şi organul strangulat; sacul estedestins , cu lichid iniţial citrin , apoi roşiatic , puriform şi în final pio-gazoschiar fecaloid

În stadiul final se produce şi inflamarea învelişurilor externe

Leziunile ansei trec prin 3 stadii evolutieve: Stadiul congestiv Stadiul ischemic Stadiul de gangrenă şi perforaţie



STRANGULAREA HERNIEI

Stadiul congestiv:-Jena circulaţiei venose de întoarcere

-Ansa edemaţiată, destinsă, roşu închis

-La piciorul ansei apare inelul de strangulare

-Leziuni reversibile

Stadiul ischemic:

-Se întrerupe şi circulaţia arterială

-Intestinul devine violaceu-negricios cu numeroase sufuziuni hemoragicesubseroase

-Leziunea cea mai sever ă e la colet-Straturile cele mai atinse sunt musculara şi mucoasa

-Lichidul din jurul ansei este intens hematic

-Leziuni ireversibile , necesită rezecţie



Stadiul de gangrenă şi perforaţie:

-Placarde de sfacel la nivelul ansei

-Procesul de gangrenă începe din şanţul destricţiune-În mezenter infarct localizat-Intestin în amonte destins hidro-gazos-În marea cavitate lichid de ocluzie





STRANGULAREA HERNIEI

Forme anatomice speciale

Ciupirea laterală

Strangularea retrogradă





STRANGULAREA- ETIOLOGIE

Apare mai frecvent la adulţi şi bătrâni

Predispuse la strangulare sunt herniile cu coletsubţire , lung şi scleros

În herniile mari strangularea se produce mai alesintrasacular, pe bridă



MECANISMUL STRANGULĂRII

Incriminaţi mai mulţi factori:

Distensia gazoasă bruscă a intestinului sau cuduraansei eferente

Factorul vascular





EVOLUȚIE

Fără operație : moarte în 3-5 zile prin ocluzie complicată cu peritonită difuză Rar flegmon piostercoral

Forme particulare:

Forme supraacute - în hernii mici , foarte strânse , evoluție rapidă cu sindrom

hiperalgic, vărsături fecaloide, semne toxiinfecțioase grave , letale în 36-48 ore Forme subacute - mai ales în herniile mari cu strangulări intrasaculare; hernie

dur ă , dureroasă, se oprește tranzitul , dar starea generală este bună , pacientulnu varsă și ,eventual, totul intr ă în normal după câteva ore

Forme latente - manifestări herniare minime sau inexistente , dar există semnele

ocluziei; apar mai ales la bătrâni , debilitați, femei obeze.



TRATAMENT

Operație de urgență

Manevrele de taxis sunt periculoase

Viscerul herniat nu se reintegrează decât după oatentă examinare

În flegmonul piostercoral, abordul estedublu:abdominal și local







II.PIERDEREA DREPTULUI DE DOMICILIU

Apare în hernia gigantă care ar putea fi reintegrată, darnu poate fi menținută

Reducerea se însoțește de dispnee , dureri abdominale șitulbur ări de ritm cardiac

Infirmitate gravă care expune la complicații: contuzia

viscerelor herniate , strangulări intrasaculare

Necesită pregatire preoperatorie specială





III.IREDUCTIBILITATEA PRIN ADERENȚE

Poate avea două cauze:1.Hernia unui organ acolat(ceco-ascendent, colon ileo-pelvin în stânga)

-Se mai numesc și hernii prin alunecare

-Sacul peritoneal lipsește

-Voluminoase , par țial reductibile-Prezența colonului poate fi obiectivată prin irigografie

2.Aderențe inflamatorii

-Apare în herniile vechi , voluminoase

-Risc mare de strangulare-Tentativele de reducere sunt periculoase

-Timpul operator specific este desfacerea aderențelor







IV.CONTUZIA HERNIAR Ă

Posibilă mai ales în anumite tipuri de hernii(inghino-scrotală)

Orice hernie care r ămâne dureroasă chiar după untraumatism minim trebuie operată



V.TUBERCULOZA HERNIAR Ă

Extensia intrasacular ă a unei peritonite TBC

Tratament chirurgical asociat cu tratamentantituberculos



IV.TUMORILE HERNIARE

Se dezvoltă la nivelul organelor herniate

Complicație rar ă

VARIETĂȚI TOPOGRAFICE ALE



VARIETĂȚI TOPOGRAFICE ALEHERNIILORPERETELUI ABDOMINAL

Inghinală Femurală

Ombilicală Rare - Spiegel

- Obturatorie- Lombară - Ischiatică - Perineală



HERNIILE

INGHINALE





GENERALITĂȚI

80-90% din toate herniile

De 4 ori mai frecventă la bărbați

Se produce prin canalul inghinal



ANATOMIE

CANALUL inghinal-interstițiu între planurile musculo-aponevrotice ale regiuniiinghinale prin care la bărbat trece funiculul spermatic, iar la femeie ligamentul rotund aluterului

PERETELE anterior-aponevroza oblicului extern

PERETELE posterior-tendonul conjunct și fascia transversalis întărite de ligamentul

Hesselbach , ligamentul Henle intern și bandeleta ileo-pubiana în jos ORIFICIUL profund - situat la cca un deget deasupra mijlocului ligamentului inghinal

ORIFICIUL INGHINAL superficial-imediat și deasupra spinei pubelui , delimitat de pilierii tendinoși intern și extern ai aponevrozei oblicului extern

VASELE EPIGASTRICE inferioare - merg subperitoneal și împart peretele posterior alcanalului inghinal în 2 zone:

-Foseta externă

-Foseta mijlocie

Între uracă și cordonul fibros al arterei ombilicale se gasește Foseta internă







EMBRIOLOGIE

Canalul peritoneo-vaginal: evaginare a peritoneului care însoțeștetesticulul în migrarea sa în abdomen

În mod normal se obliterează în prima lună după naștere

Hernia congeni tal ă este întotdeauna o hernie oblică externă formată prin persistența canalului peritoneo-vaginal:

-Testicular ă când coboar ă până la testicul

-Funicular ă când persistă numai o parte din canal

-Chist de cordon când persistă o zonă intermediar ă a canalului peritoneo-vaginal





HERNIA INGHINALĂ DOBANDITĂ

Hernia oblică externă

-Prin foseta externă

Hernia directă -Prin foseta mijlocie

-Sac total extrafunicular

Hernia oblică internă

-Prin foseta internă -Foarte rar ă



HERNIA INGHINALĂ OBLICĂ EXTERNĂ

Simptome

-Jenă la efort sau mers

-Dureri inghinale moderate

Semne

-Inspecție -Tumefacție herniar ă

-Palpare -Delimitarea formațiunii , precizarea

consistenței și mărimii pedicolului-Aprecierea dimensiunilor defectului după reducere



-Percuția -Mat (epiploon) , sonor (intestin)

După mărime și poziție hernia inghinală oblicăexternă poate fi:

-Vârf de hernie- apare în orificiul profund- Intersti ț ial ă- în canalul inghinal

- Bubonocel - la orificiul inghinal superficial

- Inghino-funicular ă- până la r ădăcina bursei- Inghino-scrotal ă - coboar ă până în scrot





HERNIE INGHINALĂ DIRECTĂ

Aspect globulos

Deasupra și lateral de spina pubelui

Frecvent bilaterală

Se strangulează foarte rar





DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL

-Ectopia testicular ă

-Chistul de cordon

-Adenopatia inghinală

-Varicocelul

-Hidrocelul



TRATAMENT

Principiile operației:

- Reintegrarea conținutului

- Rezecția sacului

- Repararea defectului parietal



TEHNICA OPERATORIE Incizie în regiunea inghinală

Descoperirea aponevrozei oblicului extern

Deschiderea traiectului inghinal

Izolarea cordonului

Deschiderea fasciei spermatice externe Identificarea elementelor funiculului și sacului herniar

Disecția sacului

Deschiderea sacului Eliberarea conținutului

Ligatura și rezecția sacului la bază









REFACEREA PERETELUI

Procedee anatomice

Procedee retrofuniculare

Procedee prefuniculare

Procedee plastice











HERNIILE

FEMURALE





ETIOLOGIE

Mai frecvente la femeie

De două ori mai frecvente pe dreapta

Hernie de slă biciune

Hernie mică

Strangulare frecventă și gravă

Ă




Se produce prin inelul femural “chirurgical”: - Anterior : ligamentul inghinal

- Lateral : vena femurală

- Posterior : mușchiul pectineu și creasta pectineală acoperită de ligamentul Cooper

- Medial : ligamentul lacunar Gimbernat

Coletul sacului este de obicei îngust , prins îninelul femural rigid

Forme rare:



Forme rare:

- Prevascular ă- înaintea vaselor femurale

- Laugiet prin ligamentul Gimbernat

- Multilocular ă

- Pectineal ă







Ă



CLINICĂ Simptomatologie:

-Dureri de tip nevralgic la r ădăcina coapsei,exagerate de extensie și calmate de flexie

Inspecție: -Tumefacție herniar ă sub linia

Malgaigne Palpare:- Consistență moale

- Pedicul subțire care pătrunde sub

ligamentul inghinal- Lateral se percep pulsațiile artereifemurale

F t id tibilă hi î f



-Frecvent ideructibilă chiar în afaraștrangulării

Diagnostic diferen ț ial (hernia necomplicată):

-Adenopatia crurală

-Dilatația ampular ă a crosei safenei

-Abces rece vertebral osifluent migrat de-alungul mușchiului psoas



COMPLICAŢII

Foarte frecvent strangulare

Necroza ansei strangulate este de obicei rapidă

Diagnosticul diferen ţ ial al herniei strangulate:

-Adenoflegmon femural-Tromboflebita crosei safenei





TRATAMENT Calea inghinal ă:

- Nu se secţionează ligamentul inghinal-După deschiderea canalului inghinal se abdominalizează sacul pe sub arcadă

-Deschiderea , ligatura si rezecţia sacului-Închiderea inelului femural se face prin sutura tendonuluiconjunct la ligamentul cooper

Calea inghino-femural ă:

-Necesită secţiunea ligamentului inghinal !Rapoarte periculoase cu vena femurală! Procedee plastice







HERNIILE OMBILICALE

HERNIILE OMBILICALE ALE COPILULUI



HERNIILE OMBILICALE ALE COPILULUI Apare in primele luni de viaţă

Favorizată de stare generală mediocr ă şi rahitism

Sac peritoneal foarte subţire

De obicei de dimensiuni mici

Uneori se asociază cu diastazisul drepţilorabdominali

Nu se strangulează niciodată

Se poate vindeca spontan

Asociat se tratează rahitismul si denutriţia

HERNIA OMBILICALĂ LA ADULT



Mai frecventă la femeile obeze cu sarcini multiple şi ţesuturi slabe

Saculare de obicei cloazonari de septuri

Conţinut reprezentat de intestinul subţire, colonul transvers şi epiploon, frecventaderente intre ele şi de sac

Hernia mică:

-De obicei reductibilă

-Prost tolerată, produce dureri colicative

Hernia mare:-Neregulată

-Piele subţiată

-De obicei ireductibilă

Complica ţ i i

-Strangularea

-Complicaţii cutanate

-Ruptura herniei

-Cancerul organelor herniate



DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL



DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

Papilomul benign al pielii ombilicului

Metastazele ombilicale

Dilatarea inelului ombilical prin ascită

Permeabilizarea venei ombilicale

TRATAMENT



TRATAMENT

• Hernia mică se repar ă la fel ca la copil

• Hernia mare necesită omfalectomie

• Deschiderea sacului se face la vedere

• Rezecţia sacului se face în bloc



HERNIILE LINIEI ALBE



HERNIILE LINIEI ALBE

Se produc prin orificiile vasculonervoase formate prin încrucişarea fibrelor aponevrotice ale tecilormuşchilor drepţi abdominali

Clinic dureri abdominale

Intervenţia – închiderea orificiului



HERNIILE RARE

HERNIA SPIEGEL



HERNIA SPIEGEL

• Se produce printr-un punctslab situat la locul unde teaca posterioar ă a muşchiului dreptîncetează ( arcada douglas)

• Clinic-apare la încrucişareaîntre marginea laterală a

muşchiului drept abdominal cuo linie care uneşte spina iliacă antero-superioar ă cu ombilicul

• Poate da dureri şi se poatestrangula

•

Se operează prin abord direct

HERNIA LOMBARĂ



HERNIA LOMBAR Ă

• Foarte rar ă • Apare prin trigonul petit:

-Oblic extern-Creasta iliacă

-Dorsal mare• Şi prin parulaterul grynfelt:

-Coasta a XII-a-Oblic intern-Micul dinţat-Masa muscular ă

sacro-lombar ă • Colet larg

HERNIA OBTURATORIE



HERNIA OBTURATORIE

•

Se produce prin canalul obturator subpubian

• Apare aproape exclusiv la femeia varstnică

• Diagnostic imposibil în afara strangularii

• Semnul romberg : durere pe faţa internă a coapsei ,

coapsa în flexie şi rotaţie internă

• Operaţia: eliberarea şi tratare a conţinutului

HERNIA ISCHIATICĂ



HERNIA ISCHIATICĂ

•

Se produce prin marea sau mica incizur ă sciatică

• De obicei mică

• Sub masa fesierilor

• Greu de recunoscut în afara strangularii

• Tratament pe cale abdominală sau combinată

HERNIILE PERINEALE



HERNIILE PERINEALE

•

Herniile mediane:-De obicei congenitale datorită profunzimii anormale a fundului desac douglas-Două variante:

- Hedrocelul-bombează în rect şi se asociază cu prolapsul rectal

- Elitrocelul – bombează în vagin şi se asociază cu prolapsul genital• Herniile laterale:

-Foarte rare-Pot ajunge anterior în reginea vulvar ă sau posterior în zonaischiorectală

- Se operează de obicei prin abord combinat abdominal şi perineal





EVENTRAŢII

DEFINIŢIE



DEFINIŢIE

•

Exteriorizări subcutanate ale viscerelor abdominalela nivelul unei zone slabe , nesistematizate a peretelui

• Se împart în :-Spontante-Traumatice:

-Accidentale-Postoperatorii

EVENTRAŢIILE SPONTANE



EVENTRAŢIILE SPONTANE

• Sunt aplazii rare ale peretelui abdominal de diverse cauze:

• A.Malformaţii congenitale la nou-născut şi copilulmic(omfalocel , laparocel)

• B.Rahitismul• C.Poliomielita

• La adulţi ,mai ales la femeile cu sarcini multiple şi bătrâniobezi cu hipotonie muscular ă apare eventraţia prindiastasisul muşchilor drepţi

EVENTRAŢIILE TRAUMATICE



EVENTRAŢIILE TRAUMATICE

•

Survin în anumite circumstanţe:

• Traumatisme accidentale• Postoperator- cauze:

•

Perete abdominal slab , obezitate• Denutriţie şi hipoproteinemie• Coexistenţa unor boli care cresc presiunea intraabdominală • Sutura cu material inadecvat• Anumite incizi în zone mai slabe ale peretelui•

Anumite incizii nesistematizate• Greşeli tehnice• Supuraţia





•

Defectul , care poate avea dimensiuni variabile , prezintă:

• Pielea , de obicei subţiată, cu cicatricea vechii intervenţii

• O lipsă de ţesut gras subcutanat împins şi dislocat de sac

• Sacul peritoneal liber sau aderent la piele , uni sau

multiloculat , alunecat pe sub tegumente

• Orificiul de eventraţie unic sau multiplu

CLINICA



CLINICA

•

Apare după saptămâni-luni-ani de la intervenţie sautraumatism sub forma unei tumefacţii subcutanate cucaractere foarte asemănătoare cu ale herniei

• Complica ţ i i :

-Creşterea în volum-Pierderea dreptului la domiciliu

-Ireductibilitate-Strangulare







TRATAMENT



TRATAMENT

•

Intervenţie la cel puţin 6 luni de la prima operaţie

• Incizie pe locul vechii cicatrici

• Izolarea sacului

• Tratarea conţinutului

• Eventraţiile mari necesită tehnici speciale de plastie





EVISCERAŢIILE

EVISCERAŢIILE



EVISCERAŢIILE

•

DEFINIŢIE: exteriorizarea completă la suprafaţategumentelor a viscerelor prin desfacerea unei plagioperatorii recent suturate

• Etiologie:• Cauze favorizante generale:denutriţie ,

hipoproteinemie, anemie, cancer, diabet• Cauze tehnice: incizii incorecte, afrontare

defectuoasă , sutura cu fire resorbabile• Cauze locale: infecţia şi tensionarea suturilor



CLINICA



CLINICA

•

Se produce de obicei în zilele 5-10 postoperator

• Se manifestă prin secreţie abundentă seroasă prin plaga , care estedeprimată, dacă mai există firele de sutur ă

•

Când firele de sutura nu mai există viscerele apar între versanţii plagiihiperemice şi cu depozite fibrinoase

• Semne digestive: greaţă , vărsături , pareză intestinală

•

Semne generale: febr ă , stare de şoc

• Evoluţie gravă

TRATAMENT



TRATAMENT

•

Marginile devitalizate se excizează până în ţesutsănătos

• Sutura solidă , într-un singur plan cu fireneresorbabile

• Pansament sub formă de centur ă

• Îngrijire postoperatorie susţinută





HERNIILE ŞI EVENTRAŢIILEDIAFRAGMATICE

GENERALITĂŢI



GENERALIT ŢI

•

HERNIA DIAFRAGMATICĂ: pătrunderea unui viscerabdominal în cavitatea toracică printr-un orificiu diafragmatic preformat sau posttraumatic

• EVENTRAŢIA DIAFRAGMATICĂ: proeminenţă anormală a

diafragmului în torace prin atrofia fibrelor musculare dar f ăr ă să existe o soluţie de continuitate

• Herniile diafragmatice se împart în :• Traumatice• Netraumatice:• -Congenitale• -Dobândite

HERNIILE DIAFRAGMATICE TRAUMATICE



•

Mecanisme:• -Direct• -Indirect

• Anatomie patologică:• -Caracteristic este absenţa sacului• -Mai frecvente pe hemidiafragmul stâng• -Cel mai frecvent ruptura apare radiar de la hiatusul esofagian• -Foarte rar apare ruptura ambelor cupole• -Foarte rar hernia dublă diafragmatică şi intercostală(moreaux)



Diaphragmatic rupture. A: CT image at the

level of the heart demonstrates an air –

contrast level within stomach (ST) which is

herniated into the thorax. B, C: CT images

more caudally demonstrate thickened,disrupted left hemidiaphragm (straight

arrow) with herniated intraabdominal fat

and descending colon (curved arrow)

located lateral to the diaphragm.



Diaphragmatic rupture. A: A 5-mm helical CT section

demonstrates herniation of a

portion of the right lobe of the

liver through the diaphragmatic

defect (arrows). Small,

incidental pulmonary nodule isnoted in the right posterolateral

lung base. B: Coronal

reformation demonstrates

herniated liver in the right lower

chest.

CLINICĂ



•

Etapele evolutive(carter si guiseffi)I .Etapa acut ă

-Dominată de semnele şocului traumatic sau hemoragic-Intervenţie chirurgicală de urgenţă

I I .Etapa cronic ă -Oligosimptomatică -Durează luni-ani-Bolnavul poate prezenta disfagie , dipnee , tuse , cianoză , palpitaţii,tulbur ări dispeptice în special după mese

-Diagnostic radiologicI I I .Etapa compli ca ţ i i lor

-Strangularea





TRATAMENT



•

Calea de abord de obicei toracică , rar mixtă

• Ruptura diafragmatică se suturează cu fireneresorbabile

• În defectele mari e necesar ă protezarea

• Spărturile periferice se rezolvă prin reinserareadiafragmului

HERNIILE DIAFRAGMATICENETRAUMATICE



NETRAUMATICE

I.Congenitale

II.Dobandite

STRANGULAREA HERNIILORDIAFRAGMATICE



DIAFRAGMATICE• Etiopatogenie:cel mai frecvent în herniile posttraumatice• Cauze:

-Sclerozarea marginilor defectului-Volvularea organelor herniate-Aderenţe

De obicei apare după un efort care creşte presiunea intraabdominală • Clinica:

-Semne de ocluzie-Dureri toraco-abdominale-Hematemeza în cazul strangularii stomacului

-Dispnee-Zgomote hidroaerice toracice-Matitate în baza hemotoracelui

STRANGULAREA HERNIILORDIAFRAGMATICE



DIAFRAGMATICE

• Diagnosticul-Explorari radiologice

• Tratament-Chirurgical de urgenta-Intervenţie prin toracofrenolaparatomie

Prognostic grav!



EVENTRAŢIA DIAFRAGMATICĂ

GENERALITĂŢI



DEFINIŢIE: ridicarea permanentă a unui hemidiafragm sau aunei par ţi din acesta f ăr ă existenţa unei soluţii de continuitate

Poate fi congenitală sau dobandită

Poate să apară ca fenomen secundar în cazul unor boli careafectează nervul frenic

EVENTRAŢIILE HEMIDIAFRAGMULUISTÂNG



STÂNG

Se produc prin ridicarea anormală ahemidiafragmului stâng

De obicei viscerele afectate sunt stomacul şi

colonul




STÂNG

Semnele digestive: Dureri epigastrice postprandiale

Vărsături alimentare

Balonare

Dacă este jenat tranzitul prin cardie apar şi semne esofagiene:

-Durere retrosternală

-Disfagie

-Sialoree




STÂNG

SEMNELE RESPIRATORII: dispnee accentuată

postprandial




STÂNG

Semnele cardiace: Palpitaţii

Dureri pseudoanginoase




STÂNG

EXAMENUL CLINIC: bombarea hemitoracelui stângcu excavarea hemiabdomenului stâng

Examenul RADIOLOGIC: ascensionareahemidiafragmului cu contur păstrat

IRIGOGRAFIA ŞI TRANZITUL BARITAT:

diagnostic diferenţial cu hernia diafragmatică

EVENTRAŢIILE HEMIDIAFRAGMULUIDREPT



DREPT

Ascensionarea hemidiafragmului drept la persoanecu predispoziţie congenitală

Favorizate de efort fizic repetat şi obezitate

Interesează mai ales regiunea antero-medială

Cele mai afectate sunt : ficatul şi colonul transvers

EVENTRAŢIILE HEMIDIAFRAGMULUIDREPT



DREPT

•

Clinica: -frecvent asimptomatice-rar dureri în baza hemitoracelui drept , dispnee şi tuse

• Diagnosticul – radiologic•

Tratament :-Bine tolerate nu au indicaţie chirugicală -La copii se operează cazurile cu insuficienţă cardio-respiratorie-Pe cale abdominală când se adresează şi organeloreventrate sau pe cale toracică dacă se adresează doarrelaxării.



VĂ MULŢUMIM!

Documents

HERNII-EVENTRATII-EVISCERATII (1)(1) (2) (1).ppt