Click here to load reader
Upload
crix86
View
14.014
Download
14
Embed Size (px)
Citation preview
HERNII , EVENTRATII, HERNII , EVENTRATII, EVISCERATIIEVISCERATII
CONFERENTIAR CONFERENTIAR DR.TRAIAN PATRASCUDR.TRAIAN PATRASCU
HERNIILE
GENERALITATI
HERNIE-ORICE EXTERIORIZARE A UNUI ORGAN DIN LOCUL SAU OBISNUIT
IN CHIRURGIA ABDOMINALA-EXTERIORIZARE SPONTANA SUBCUTANATA SAU INTRAPARIETALA , TEMPORARA SAU PERMANENTA A UNUIA SAU MAI MULTOR VISCERE CARE IMPING SI DISOCIAZA ELEMENTELE PERETELUI ABDOMINAL LA NIVELUL UNUI PUNCT SLAB PREFORMAT , DECI PREVIZIBIL.
HERNIILE VERITABILE SUNT CELE DE LA NIVELUL ZONELOR HERNIARE CORESPUNZATOARE ACESTOR PUNCTE SLABE
SUNT SISTEMATIZABILE SI DESCRIPTIBILE CA ORIFICII SI TRAIECT PENTRU CA SE PRODUC INTOTDEAUNA PRIN ACELEASI LOCURI
GENERALITATI
TREBUIE DEOSEBITE DE :
EVENTRATII
EVISCERATII
HERNII DIAFRAGMATICE
HERNII INTERNE
ETIOPATOGENIE
AFECTIUNE INTALNITA LA 3-5% DIN INDIVIZI BARBATI/FEMEI 3/1 FRECVENTA LA COPIL , RARA LA ADOLESCENTI , FECVENTA
CRESTE DE LA ADULTI LA VARSTNICI PREDISPOZITIE EREDITARA DOUA VARIETATI ETIOLOGICE1. HERNIA CONGENITALA2. HERNIA DOBANDITA: a)structura slabeste prin denutritie, slabire rapida, obezitate,
sarcini repetate, distrofia nervoasa, defect de colagen b)cresterea efortului fizic brusca sau cronica (tusitori,
constipati, prostatici) EXISTA TIPURI CONSTITUTIONALE SAU ANATOMICE PREDISPUSE
LA HERNIE: ABDOMENUL IN DESAGA AL OBEZULUI, TRIPLADISTENSIE A LUI MALGAIGNE , DUBLA DISTENSIE ABDOMINALA A LUI BERGER
ANATOMIE PATOLOGICA
ORICE HERNIE ARE CA ELEMENTE CONSTITUTIVE:
TRAIECT
INVELISURI
CONTINUT
TRAIECTUL
a)un simplu orificiu(hernia epigastrica)
b)un canal care comporta:1. un orificiu(inel) intern sau profund , peritoneal2. un traiect intraparietal3. un orificiu (inel) extern sau superficial4. traiect subcutan dupa ce a iesit prin orificiul
superficial
INVELISURILE
SACUL:-diverticul peritoneal care trece prin traiect si in care se
angajeaza viscerele prolabate-lipseste in herniile congenitale si in herniile prin alunecarea
unui viscer subperitoneal-in herniile vechi prezinta ingrosari la nivelul coletului-poate avea o forma complexa cu ingustari etajate, divericuli ,
cloazonari longitudinale INVELISURILE EXTERNE:-lipom preherniar-fascia transversalis-tesut celular subcutanat-piele
CONTINUT
Poate fi reprezentat de aproape orice organ cu exceptia pancreasului
Continutul obisnuit este format din epiploon , intestin subtire si , mai rar , colon
PROBLEME DE DIAGNOSTIC
Diferite la hernia simpla fata de cea complicata
Semne functionale in raport invers cu marimea:-herniile mici, cu colet stramt , pot fidureroase cu exacerbare
la mers , ortostatism prelungit si effort-herniile mari sunt adesea tolerate bine , dar pot deveni o
infirmitate
EXAMENUL CLINIC
INSPECTIE: tumefactie herniara mai ales in ortostatism PALPARE: -se determina consistenta si pediculul-se cauta reductibilitatea, reaparitia la manevrele de presa
abdominala-se exploreaza traiectul herniar ESTE OBLIGATORIE CERCETAREA TUTUROR ZONELOR
HERNIARE MAI ALES CELE SIMETRICE CONTROLATERALE! PERCUTIE EXAMEN GENERAL AMANUNTIT(HERNIA POATE
REPREZENTA UN EPIFENOMEN) TUSEU RECTAL
INDICATIILE OPERATORII
RISCUL OPERATOR:-starea generala-varsta-tare individuale RISCUL CONSERVARII HERNIEI:-cresterea in timp a dimensiunilor pana la pierderea dreptului la
domiciliu-boli cronice asociate (ex. Hernia ombilicala asociata cu ciroza) TRATAMENT ORTOPEDIC NUNAI IN CAZURILE CU CONTRAINDICATII
ABSOLUTE SCOPUL INTERVENTIEI CHIRURGICALE:-reintegrarea viscerelor herniate-suprimarea sacului-refacerea solida a peretelui
VARIETATIELE HERNIEI DUPA CONTINUT
INTESTIN SUBTIRE EPIPLOON COLON APENDICE DIVERTICUL MECKEL VEZICA URINARA
EPIPLOON
COLON
DIVERTICUL MECKEL
COMPLICATIILE HERNIILOR
STRANGULAREA PIERDEREA DREPTULUI LA DOMICILIU IREDUCTIBILITATEA CONTUZIA HERNIARA TUBERCULOZA HERNIARA TUMORILE HERNIARE
I.STRANGULAREA HERNIEI Complicatia cea mai frecventa si mai grava Realizata prin constrictia brutala a viscerelor in sacul
herniar cu compromiterea irigatiei Agentii anatomici ai strangularii pot fi1. Inelul fibros al orificiului profund2. Coletul sacului3. Coletul diverticulilor intrasaculari Leziunile intereseaza invelisurile herniei si organul
strangulat; sacul este destins , cu lichid initial citrin , apoi rosietic , puriform si in final pio-gazos , chiar fecaloid
In stadiul final se produce si inflamarea invelisurilor externe
Leziunile ansei trec prin 3 stadii evolutieve:1. Stadiul congestiv2. Stadiul ischemic3. Stadiul de gangrena si perforatie
STRANGULAREA HERNIEI STADIUL CONGESTIV:-jena a circulatiei venose de intoarcere-ansa edematiata , destinsa , rosu inchis-la piciorul ansei apare inelul de strangulare-leziuni reversibile STADIUL ISCHEMIC:-se intrerupe si circulatia arteriala-Intestinul devine violaceu-negricios cu numeroase sufuziuni
hemoragice subseroase-leziunea cea mai severea e la colet-straturile cele mai atinse sunt musculara si mucoasa-lichidul din jurul ansei este intens hematic-leziuni ireversibile , necesita rezectie STADIUL DE GANGRENA SI PERFORATIE:-placarde de sfacel la nivelul ansei-procesul de gangrena incepe din santul de strictiune-in mezenter infarct localizat-intestin in amonte destins hidro-gazos-in marea cavitate lichid de ocluzie
STRANGULAREA HERNIEI
FORME ANATOMICE SPECIALE
CIUPIREA LATERALA
STRANGULAREA RETROGRADA
STRANGULAREA-ETIOLOGIE
Apare mai frecvent , adulti si batrani
Predispuse la strangulare herniile cu colet subtire , lung si scleros
In herniile mari strangularea se produce mai ales intrasacular, pe brida
MECANISMUL STRANGULARII
INCRIMINATI MAI MULTI FACTORI:
Distensia gazoasa brusca a intestinului sau cudura ansei eferente
Factorul vascular
CLINICA
SEMNE FUNCTIONALE: Durere Colici repetate Greturi si varsaturi Oprirea gazelor Oprirea fecalelor poate lipsi(golirea intestinului din aval, ciupire
laterala)SEMNE FIZICE: Bombarea herniei Hernie dura , sub tensiune, dureroasa , mai ales la palparea
pedicolului Hernie ireductibila Fara impulsiune si expansiune la tuse Matitate la percutie prin prezenta lichidului in sac Abdomen meteorizat Stare generala initial buna(primele ore)
EVOLUTIE
Fara operatie : moarte in 3-5 zile prin ocluzie complicata cu peritonita difuza
Rar flegmon piostercoral FORME PARTICULARE:1. Forme supraacute-in hernii mici , foarte stranse ,
evolutie rapida cu sindrom hiperalgic, varsaturi fecaloide, semnte toxinfectioase grave , letale in 36-48 ore
2. Forme subacute-mai ales in herniile mari cu strangulari intrasaculare; hernie dura , dureroasa, se opreste tranzitul , dar starea generala este buna , pacientul nu varsa si ,eventual, totul intra in normal dupa cateva ore
3. Forme latente-manifestari herniare minime sau inexistente , dar exista semnele ocluziei;apar mai ales la batrani , debilitati, femei obeze.
TRATAMENT
Operatie de urgenta
Manevrele de taxis sunt periculoase
Viscerul herniat nu se reintegreaza decat dupa o atenta examinare
In flegmonul piostercorala abordul este dublu:abdominal si local
II.PIERDEREA DREPTULUI DE DOMICILIU
Apare in hernia giganta care ar putea fi reintegrata dar nu poate fi mentinuta
Reducerea se insoteste de dispnee , dureri abdominale si tulburari de ritm cardiac
Infirmitate grava care expune la complicatii: contuzia viscerelor herniate , strangulari intrasaculare
Necesita pregatire preoperatorie speciala
III.IREDUCTIBILITATEA PRIN ADERENTE
Poate avea doua cauze:1.Hernia unui organ acolat(cecoascendent , colon ileopelvin
in stanga)-se mai numesc si hernii prin alunecare-sacul peritoneal lipseste-voluminoase , partial reductibile-prezenta colonului poate fi obiectivata prin irigografie2.Aderente inflamatorii-apare in herniile vechi , voluminoase Risc mare de strangulare Tentativele de reducere sunt periculoase Timpul operator specific este desfacerea aderentelor
IV.CONTUZIA HERNIARA
Posibila mai ales in anumite tipuri de hernii(inghino-scrotala)
ORICE HERNIE CARE RAMANE DUREROASA CHIAR DUPA UN TRAUMATISM MINIM TREBUIE OPERATA
V.TUBERCULOZA HERNIARA
Extensia intrasaculara a unei peritonite TBC
Tratament chirurgical asociat cu tratament antituberculos
IV.TUMORILE HERNIARE
Se dezvolta la nivelul organelor herniate
Complicatie rara
VARIETATI TOPOGRAFICE ALE HERNIILOR
HERNIILE INGHINALE
GENERALITATI
80-90% din toate herniile
De 4 ori mai frecventa la barbati
Se produce prin canalul inghinal
ANATOMIE
CANALUL INGHINAL-interstitiu intre planurile musculo-aponevrotice ale regiunii inghinale prin care la barbat trece funiculul spermatic iar la femeie ligamentul rotund al uterului
PERETELE ANTERIOR-aponevroza oblicului extern PERETELE POSTERIOR-tendonul conjunct si fascia
transversalis intarite de ligamentul Hesselbach , ligamentul Henle intern si bandeleta ileo-pubiana in jos
ORIFICIUL PROFUND-situat la cca un lat de deget deasupra mijlocului ligamentului inghinal
ORIFICIUL INGHINAL SUPERFICIAL-imediat si deasupra spinei pubelui , delimitat de pilierii tendinosi intern si extern ai aponevrozei oblicului extern
VASELE EPIGASTRICE INFERIOARE-merg subperitoneal si impart peretele posterior al caalului inghinal in 2 zone:
-foseta externa-foseta mijlocie Intre uraca si cordonul fibros al arterei ombilicale se
gaseste foseta interna
EMBRIOLOGIE
Canalul peritoneo-vaginal-evaginare a peritoneului care insoteste testiculul in migrarea sa in abdomen
In mod normal se oblitereaza in prima luna dupa nastere
Hernia congenitala este intotdeauna o hernie oblica externa formata prin persistenta canalului peritoneo-vaginal:
-testiculara cand coboara pana la testicul-funiculara cand persista numai o parte din canal-chist de cordon cand persista o zona intermediara a
canalului peritoneo-vaginal
HERNIA INGHINALA DOBANDITA
HERNIA OBLICA EXTERNA-prin foseta externa HERNIA DIRECTA
-prin foseta mijlocie-sac total extrafunicular HERNIA OBLICA INTERNA
-prin foseta interna-foarte rara
HERNIA INGHINALA OBLICA EXTERNA SIMPTOME-jena la efort sau mers-dureri inghinale moderate SEMNEINSPECTIE-tumefactie herniaraPALAPARE-delimitarea formatiunii , precizarea consistentei si marimii
pedicolului-aprecierea dimensiunilor defectului dupa reducerePERCUTIA-mat (epiploon) , sonor(intestin) DUPA MARIME SI POZITIE POATE FI:-varf de hernie-apare in orificiul profund-interstitiala-in canalul inghinal-bubonocel-la orificiul inghinal superficial-inghino-funiculara pana la radacina bursei-inghino-scrotala coboara pana in scrot
HERNIE INGHINALA DIRECTA
Aspect globulos
Deasupra si lateral de spina pubelui
Frecvent bilaterala
Se stranguleaza foarte rar
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
-ectopia testiculara
-chistul de cordon
-adenopatia inghinala
-varicocelul
-hidrocelul
TRATAMENT
PRINCIPIILE OPERATIEI:
REINTEGRAREA CONTINULUI
REZECTIA SACULUI
REPARAREA DEFECTULUI PARIETAL
TEHNICA OPERATORIE
INCIZIE IN REGIUNEA INGHINALA DESCOPERIREA APONEVROZEI OBLICULUI EXTERN DESCHIDEREA TRAIECTULUI INGHINAL IZOLAREA CORDONULUI DESCHIDEREA FASCIEI SPERMATICE EXTERNE IDENTIFICAREA ELEMENTELOR FUNICULULUI SI SACULUI
HERNIAR DISECTIA SACULUI DESCHIDEREA SACULUI ELIBERAREA CONTINUTULUI LIGATURA SI REZECTIA SACULUI LA BAZA
REFACEREA PERETELUI
PROCEDEE ANATOMICE
PROCEDEE RETROFUNICULARE
PROCEDEE PREFUNICULARE
PROCEDEE PLASTICE
HERNIILE FEMURALE
ETIOLOGIE
Mai frecvente la femeie
De doua ori mai frecvente pe dreapta
Hernie de slabiciune
Hernie mica
Strangulare frecventa si grava
ANATOMIE PATOLOGICA
SE PRODUCE PRIN INELUL FEMURAL “CHIRURGICAL”:-anterior ligamentul inghinal-lateral vena femurala-posterior muschiul pectineu si creasta pectineala acoperita
de ligamentul Cooper-medial ligamentul lacunar Gimbernat COLETUL SACULUI ESTE DE OBICEI INGUST , PRINS IN
INELUL FEMURAL RIGID FORME RARE:-prevasculara inaintea vaselor femurale-Laugiet prin ligamentul Gimbernat-multiloculara-pectineala
CLINICA
SIMPTOMATOLOGIE:-dureri de tip nevralgic la radacina coapsei exagerate de
extensie si calamte de flexie INSPECTIE:-tumefactie herniara sub linia Malgaigne PALPARE:-consistenta moale-pedicul subtire care patrunde sub ligamentul inghinal-lateral se percep pulsatiile arterei femurale-frecvent ideructibila chiar in afara strangularii DIAGNOSTIC DIFERENTIAL(HERNIA NECOMPLICATA):-adenopatia crurala-dilatatia ampulara a crosei safenei-abces rece vertebral osifluent migrat de-a lungul muschiului
psoas
COMPLICATII
Foarte frecvent strangulare
Necroza ansei strangulate este de obicei rapida
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL HERNIEI STRANGULATE:-adenoflegmon femural-tromboflebita a crosei safenei
TRATAMENT
CALEA INGHINALA:-nu se sectioneaza ligamentul inghinal-dupa deschiderea canalului inghinal se abdominalizeaza
sacul pe sub arcada-deschiderea , ligatura si rezectia sacului-inchiderea inelului femural se face prin sutura tendonului
conjunct la ligamentul Cooper CALEA INGHINO-FEMURALA:-necesita sectiunea ligamentului inghinal!RAPOARTE PERICULOASE CU VENA FEMURALA! PROCEDEE PLASTICE
HERNIILE OMBILICALE
HERNIILE OMBILICALE ALE COPILULUI
Apare in primele luni de viata Favorizata de stare generala mediocra si rahitism Sac peritoneal foarte subtire De obicei de dimensiuni mici Uneori se asociaza cu diastazisul dreptilor abdominali Nu se stranguleaza niciodata Se poate vindeca spontan Asociat se trateaza rahitismul si denutritia
HERNIA OMBILICALA LA ADULT
Mai frecventa la femeile obeze cu sarcini multiple si tesuturi slabe Sacula re de obicei cloazonari se septuri Continut reprezentat de intestin subtire, colon transvers si
epiloon, frecvent aderente intre ele si de sac Hernia mica:-de obicei reductibila-prost tolerata, produce dureri colicative Hernia mare:-neregulata-piele subtiata-de obicei ireductibila Complicatii-strangularea-complicatii cutanate-ruptura herniei-cancerul organelor herniate
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Papilomul benign al pielii ombilicului
Metastazele ombilicale
Dilatarea inelului ombilical prin ascita
Permeabilizarea venei ombilicale
TRATAMENT
Hernia mica se repara la fel ca la copil
Hernia mare necesita omfalectomie
Deschiderea sacului se face la vedere
Rezectia sacului se face in bloc
HERNIILE LINIEI ALBE
Se produc prin orificiile vasculonervoase formate prin incrucisarea fibrelor aponevrotice ale tecilor muschilor drepti abdominali
Clinic dureri abdominale
Interventia – inchiderea orificiului
HERNIILE RARE
HERNIA SPIEGEL
Se produce printr-un punct slab situat la locul unde teaca posterioara a muschiului drept inceteaza ( arcada Douglas)
Clinic-apare la incrucisarea intre marginea laterala a muschiului drept abdominal cu o linie care uneste spina iliaca antero-superioara cu ombilicul
Poate da dureri si se poate strangula
Se opereaza prin abord direct
HERNIA LOMBARA
Foarte rara Apare prin trigonul Petit:-oblic extern-creasta iliaca-dorsal mare Si prin parulaterul Grynfelt:-coasta a XII-a-oblic intern-micul dintat-masa musculara sacro-lombara Colet larg
HERNIA OBTURATORIE
Se produce prin canalul obturator subpubian
Apare aproape exclusiv la femeia varstnica
Diagnostic imposibil in afara strangularii
Semnul Romberg : durere pe fata interna a coapsei , coapsa in flexie si rotatie interna
Operatia: eliberarea si tratare a continutului
HERNIA ISCHIATICA
Se produce prin marea sau mica incizura sciatica
De obicei mica
Sub masa fesierilor
Greu de recunoscut in afara strangularii
Tratament pe cale abdominala sau combinata
HERNIILE PERINEALE
HERNIILE MEDIANE:-de obicei congenitale datorita profunzimii anormale a
fundului de sac Douglas-doua variante:1. Hedrocelul-bombeaza in rect si se asociaza cu prolapsul
rectal2. Elitrocelul –bombeaza in vagin si se asociaza cu prolapsul
genital HERNIILE LATERALE:-foarte rare-pot ajunge anterior in reginea vulvara sau posterior in zona
ischiorectala Se opereaza de obicei prin abord combinat abdominal si
perineal
EVENTRATII
DEFINITIE
EXTERIORIZARI SUBCUTANATE ALE VISCERELOR ABDOMINALE LA NIVELUL UNEI ZONE SLABE , NESISTEMATIZATE A PERETELUI
SE IMPART IN :1. SPONTANTE2. TRAUMATICE:-ACCIDENTALE-POSTOPERATORII
EVENTRATIILE SPONTANE
SUNT APLAZII RARE ALE PERETELUI ABDOMINAL DE DIVERSE CAUZE
a.Malformatii congenitale la nou-nascut si copilul mic(omfalocel , laparocel)
b.Rahitismulc.Poliomielita
La adulti ,mai ales la femeile cu sarcini multiple si batrani obezi cu hipotonie musculara apare eventratia prin diastasisul muschilor drepti
EVENTRATIILE TRAUMATICE
SURVIN IN ANUMITE CIRCUMSTANTE:
TRAUMATISME ACCIDENTALE
POSTOPERATOR- CAUZE:1. Perete abdominal slab , obezitate2. Denutritie si hipoproteinemie3. Coexistenta unor boli care cresc presiunea
intraabdominala4. Sutura cu material inadecvat5. Anumite incizi in zone mai slabe ale peretelui6. Anumite incizii nesistematizate7. Greseli tehnice8. Supuratia
ANATOMIE PATOLOGICA
DEFECTUL , CARE POATE AVEA DIMENSIUNI VARIABILE , PREZINTA:
Pielea , de obicei subtiata, cu cicatricea vechii interventii
O lipsa de tesut gras subcutanat impins si dislocat de sac
Sacul peritoneal liber sau aderent la piele , uni sau multiloculat , alunecat pe sub tegumente
Orificiul de eventratie unic sau multiplu
CLINICA
APARE DUPA SAPTAMANI-LUNI-ANI DE LA INTERVENTIE SAU TRAUMATISM SUB FORMA UNEI TUMEFACTII SUBCUTANATE CU CARACTERE FOARTE ASEMANATOARE CU ALE HERNIEI
COMPLICATII:-CRESTEREA IN VOLUM-PIERDEREA DREPTULUI LA DOMICILIU-IREDUCTIBILITATE-STRANGULARE
TRATAMENT
INTERVENTIE LA CEL PUTIN 6 LUNI DE LA PRIMA OPERATIE
INCIZIE PE LOCUL VECHII CICATRICI
IZOLAREA SACULUI
TRATAREA CONTINUTULUI
EVENTRATIILE MARI NECESITA TEHNICI SPECIALE DE PLASTIE
EVISCERATIILEEVISCERATIILE
EVISCERATIILE
DEFINITIE: exteriorizarea completa la suprafata tegumentelor a viscerelor prin desfacerea unei plagi operatorii recent suturate
ETIOLOGIE:
1. Cauze favorizante generale:denutritie , hipoprpteinemie, anemi, cancer, diabet
2. Cauze tehnice: incizii incorecte, afrontare defectuoasa , sutura cu fire resorbabile
3. Cauze locale: infectia si tensionarea suturilor
CLINICA
Se produce de obicei in zilele 5-10 postoperator
Se manifesta prin secretie abundenta seroasa prin plaga , care este deprimata, daca mai exista firele de sutura
Cand firele de sutura nu mai exista viscerele apar intre versantii plagii hiperemice si cu depozite fibrinoase
Semne digestive: greata , varsaturi , pareza intestinala
Semne generale: febra , stare se soc
Evolutie grava
TRATAMENT
Marginile devitalizate se excizeaza pana in tesut sanatos
Sutura solida , intr-un singur plan cu fire neresorbabile
Pansament sub forma de centura
Ingrijire postoperatorie sustinuta
HERNIILE SI EVENTRATIILE DIAFRAGMATICE
GENERALITATI
HERNIA DIAFRAGMATICA: patrunderea unui viscer abdominal in cavitatea toracica printr-un orificiu diafragmatic preformat sau posttraumatic
EVENTRATIA DIAFRAGMATICA: proeminenta anormala a diafragmului in torace prin atrofia fibrelor musculare dar fara sa existe o solutie de continuitate
HERNIILE DIAFRAGMATICE SE IMPART IN :1. TRAUMATICE2. NETRAUMATICE:-CONGENITALE-DOBANDITE
HERNIILE DIAFRAGMATICE TRAUMATICE
MECANISME:-DIRECT-INDIRECT
ANATOMIE PATOLOGICA:-caracteristic este absenta sacului-mai frecvente pe hemidiafragmul stang-cel mai frecvent ruptura apare radiar de la hiatusul
esofagian-foarte rar apare ruptura ambelor cupole-foarte rar hernia dubla diafragmatica si
intercostala(Moreaux)
Diaphragmatic rupture. A: CT image at the level of the heart demonstrates an air–contrast level within stomach (ST) which is herniated into the thorax. B, C: CT images more caudally demonstrate thickened, disrupted left hemidiaphragm (straight arrow) with herniated intraabdominal fat and descending colon (curved arrow) located lateral to the diaphragm.
Diaphragmatic rupture. A: A 5-mm helical CT section demonstrates herniation of a portion of the right lobe of the liver through the diaphragmatic defect (arrows). Small, incidental pulmonary nodule is noted in the right posterolateral lung base. B: Coronal reformation demonstrates herniated liver in the right lower chest.
CLINICA
ETAPELE EVOLUTIVE(CARTER SI GUISEFFI)
I.ETAPA ACUTA-dominata de semnele socului traumatic sau hemoragic-interventie chirurgicala de urgentaII.ETAPA CRONICA-oligosimptomatica-dureaza luni-ani-bolnavul poate prezenta disfagie , dipnee , tuse , cianoza ,
palpitatii, tulburari dispeptice in special dupa mese-diagnostic radiologicIII.ETAPA COMPLICATIILOR-strangularea
TRATAMENT
Calea de abord de obicei toracica , rar mixta
Ruptura diafragmatica se sutureaza cu fire neresorbabile
In defectele mari e necesara protezarea
Sparturile periferice se rezolva prin reinserarea diafragmului
HERNIILE DIAFRAGMATICE NETRAUMATICE
I.CONGENITALE
II.DOBANDITE
HERNIILE DIAFRAGMATICE CONGENITALE
DIAFRAGMUL SE FORMEAZA IN VIATA INTRAUTERINA DIN:-septul transvers-mezenterul dorsal-pliurile pleuro-peritoneale-peretele lateral
HERNIILE EMBRIONARE: apar inaintea formarii seroaselor pleurala si peritoneala
HERNIILE FETALE: se produc prin oprirea dezvoltarii partii dorsale a diafragmului in luna a III-a
TRATAMENTUL CHIRURGICAL SE FACE INDATA CE S-A PUS DIAGNOSTICUL
HERNIILE HIATALE
HERNIILE RETROCOSTOXIFOIDIENE
ANATOMIE PATOLOGICA –se produc intre insertiile fibritendinoase ale diafragmului pe xifoid si la nivelul insertiilor musculare ale diafragmului pe coasta a VII-a ; pot fi uni-sau bilaterale si se pot asocia cu lipsa de dezvoltare a xifoidului
CLINICA –redusa si variabila
DIAGNOSTICUL -radiografie toracica-tranzit baritat-irigografie
TRATAMENTUL –de obicei pe cale abdominala
STRANGULAREA HERNIILOR DIAFRAGMATICE
ETIOPATOGENIE:cel mai frecvent in herniile posttraumaticeCauze:-sclerozarea marginilor defectului-volvularea organelor herniate-aderenteDe obicei apare dupa un efort care creste presiunea
intraabdominala CLINICA-semne de ocluzie-dureri toraco-abdominale-hematemeza in cazul strangularii stomacului-dispnee-zgomote hidroaerice toracice-matitate in baza hemotoracelui
STRANGULAREA HERNIILOR DIAFRAGMATICE
DIAGNOSTICUL-explorari radiologice
TRATAMENT-chirurgical de urgenta-interventie prin toracofrenolaparatomie
PROGNOSTIC GRAV
EVENTRATIA DIAFRAGMATICA
GENERALITATI
DEFINITIE: ridicarea permanenta a unui hemidiafragm sau a unei parti din acesta fara existenta unei solutii de continuitate
Poate fi congenitala sau dobandita
Poate apare ca fenomen secundar in cazul unor boli care afecteaza nervul frenic
EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI STANG
SE PRODUC PRIN RIDICAREA ANORMALA A HEMIDIAFRAGMULUI STANG
DE OBICEI VISCERELE AFECTATE SUNT STOMACUL SI COLONUL
EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI STANG
SEMNELE DIGESTIVE:
Dureri epigastrice postprandiale
Varsaturi alimentare
Balonare
Daca este jenat tranzitul prin cardie apar si semne esofagiene:
-durere retrosternala-disfagie-sialoree
EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI STANG
SEMNELE RESPIRATORII: dispnee accentuata postprandial
EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI STANG
SEMNELE CARDIACE:
Palpitatii
Dureri pseudoanginoase
EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI STANG
EXAMENUL CLINIC: bombarea hemitoracelui stang cu excavarea hemiabdomenului stang
EXAMENUL RADIOLOGIC: ascensionarea hemidiafragmului cu contur pastrat
IRIGOGRAFIA SI TRANZIRUL BARITAT : diagnostic diferential cu hernia diafragmatica
EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI DREPT
Ascensionarea hemidiafragmului drept la persoane cu predispozitie congenitala
Favorizate de efort fizic repetat si obezitate
Intereseaza mai ales regiunea antero-mediala
Cele mai afectate ficatul si colonul transvers
EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI DREPT
CLINICA: -frecvent asimptomatice-rar dureri in baza hemitoracelui drept , dispnee si tuse DIAGNOSTICUL – radiologic TRATAMENT:-bine tolerate nu au indicatie chirugicala-la copii se opereaza cazurile cu insuficienta cardio-
respiratorie-pe cale abdominala cand se adreseaza si organelor eventrate
sau pe cale toracica daca se adreseaza doar relaxarii.