FUNDAMENTELE STIINTEI MARFURILORcurs 1Cap. 1Def. Merceologie - stiinta care se ocupa cu studiul marfurilorStiintele cu care se inrudeste merceologia sint: Fizica Chimia Biologie Matematica Statistica Dreptul Tehnologia Calitologia InformaticaMetode proprii de cercetare:1. Metode generale: Metoda inductiva, permite stabilirea unor legaturi cauzale intre datele cumulate in timp Metoda deductiva, in acest caz, drumul cunoasterii este de la general la particular Analiza, presupune descompunerea unui produs in partile constitutive pt a putea cunoaste portul partilor Sinteza, permite regruparea partilor vizualizind produsul ca un sistem cu legaturi de interconditionare Metodele matematice si informatice utilizate ca instrumente de lucru Metodele statistice, permit prelucrarea, analiza si interpretarea rezultatelor prin extrapolare2. Metode specifice metode psihosenzoriale, se bazeaza pe utilizarea simturilor stiind faptul ca, observatiile sint stiintifice daca se pot repeta in conditii normale, sau daca pot fi reconstituite pe cale teoretica sau deductiva metoda tipologica, aceasta este aplicata la studiul sortimentelor de marfuri metodele experimentale, au un caracter obiectiv pt ca rezultatele sint reproductibile, ele se utilizeaza pt cercetarea calitatii analiza structurii, isi propune sa studieze structurile sistemelor cu scopul de a evidentia principalele legaturi dintre elementele acestora, precum si transformarile interne care modifica raporturile dintre aceste elemente. Aceasta metoda permite identificarea naturii materiilor prime utilizate analiza functionala, se aplica produselor complexe cu un grad ridicat de tehnicitate si folosinta indelungata analiza comparativa, care este folosita pt ierarhizare si comparare3. Metode moderne analiza valorii, isi propune sa realizeze pt un produs, proces, proiect sau serviciu parametri functionali, asa cum sint ceruti de necesitatile sociale cu cele mai mici costuri Sedintele de Brainstorming se fac cu oameni din domenii diferite, cu viziuni diferite, intr-o ambianta placuta, confortabila, luminoasa; Metoda Brainstorming, este o metoda de stimulare, deliberata a gindirii creatoare. Gindirea creativa este capacitatea psihica a indivizilor umani de a genera noul, de a releva aspecte deosebite, necunoscute ale realitatii, de a elabora cai si solutii originale de rezolvare a problemelor si a se exprima in forme personale inedite.Caracteristicile gindirii creative sint: Flexibilitatea proceselor cognitive Fluiditatea imaginilor si ideilor Originalitatea in organizarea datelorMetoda Brainstorming are principii si etape de realizare: Tehnica cercetarii organizate a problemei Tehnica ochiului proaspat Sau Tehnica little

Cap. 2Proprietati generale ale marfurilor, elemente de baza in determinarea calitatii acestora

Marfa, ca produs al muncii are o anumita valoare a carei marime este determinata de valoarea materiilor prime si auxiliare introduse in fabricatie, de uzura aparatelor si a instalatiilor tehnologice folosite, de timpul de munca necesar pt producerea ei, de valoare ambalajelor folosite, etc.. Toate acestea insumate determina valoare baneasca a marfii si se exprima prin pret. Marimea valorii exprimata prin pret si in functie de modul in care ea satisface o nevoie, o necesitate a omului, adica in functie de valoarea de intrebuintare a unui produs, este determinata de anumite proprietati ale produsului. Aceste proprietati la rindul lor sint dependente de structura materiilor prime, de componenta chimica a acestora, de formele de prelucrare tehnologica, etc.Exista o varietate f mare de proprietati, intre acestea existand si o multitudine de interconditionari. Pt o analiza mai usoara, exista diferite criterii de clasificare a proprietatilor:1. In functie de metoda de stabilire2. Dupa proprietatea predominanta3. Dupa ponderea pe care o au in stabilirea calitatii4. Dupa modalitatile de apreciere si determinare a proprietatilor5. Dupa natura aportului pe care il au la serviciul ce indeplinesc marfurile in timpul utilizarii la consumator6. Dupa modul de exprimare

Dupa primul criteriu, exista 5 grupe mari de proprietati: a) Proprietati fizice, sint diverse si cu o contributie semnificativa, atit ca pondere cit si ca importanta in stabilirea calitatii produselor. Dintre proprietatile fizice: Masa, proprietatea generala a marfurilor, exprima cantitatea de materie continuta in produs, exista masa pe unitate de lungime, pe unitate de suprafata, pe unitate de volum, masa comerciala, masa totala si masa specifica (densitate) Compactitatea, reprezinta gradul de umplere a volumului unui corp cu substanta Porozitatea (porii) Viscozitatea, reprez rezistenta la curgere a unui fluid Umiditatea Hidroscopitatea Permeabilitatea Impermeabilitatea Proprietati optice , sunt det de structura fizica a materiei din care sunt formate produsele, cele mai imp: culoarea, luciul, reflexia, transparenta, opacitatea; Proprietati termice, sunt det de comportamentul marfurilor la actiunea caldurii, cele mai frecvente: conductibilitatea termica, caldura specifica, coef de dilatare termica si capacitate calorica; Proprietati electrice, ele sunt specific produselor electrotehnice si electrice , amintim : conductibilitatea electrica, rezistenta electrica, inductia electrica si capacitatea electrica Proprietati mecanice, se refera la propr fata de actiunea dif forte exterioare, ex. Rezistenta, duritatea, plasticitatea, elasticitatea si durabilitatea.b) Proprietatile chimice : ele definesc cantitatea si felul subst chimice din produs si comportarea acestora la dif ag chimici. Dintre ele: Compozitia chimica Stabilitatea la actiunea agentilor chimicic) Proprietati microbiologice, se refera la cantitatea si felul microorganismelor admise in alimente (fermentatia, putrefactia, mucegairea, respiratia- oxidarea subst)d) Proprietati tehnologice, se refera la comportarea unor produse in procesul de prelucrare. Cunoasterea acestor proprietati este necesara adoptarii tehnologiilor de prelucrare , ex. La tesaturi aspectul, draparea, contractia si rezistenta de deplasare a firelor din tesatura; la metale turnabilitatea, maleabilitatea, forjabilitatea si sudabilitateae) Proprietati organoleptice, sint urmarite cu ajutorul organelor de simt Proprietati olfactile (mirosul) Gustul Proprietati gustative, factorii care influenteaza sensibilitatea gustativa sint: concentratia solutiei,temp subst stimulatoare si a mediului ambient, lumina si insuficienta oxigenului, factori de ordin psiho-fiziologici (foame,sete) Aroma caracteristica complexa, gustative olfactiva, specifica produselor alimentare Proprietati tactile Proprietati auditive Proprietati vizuale, multe din ele sint exprimate prin intermediul unor categorii estetice: forma, culoare, ornament, stil, desen, armonieCurs 2Cap.3Factorul uman realizatorul si beneficiarul produselor

Rolul si locul resursei umane in cadrul unitatii economiceOmul este definit ca fiinta sociala care se caracterizeaza prin limbaj articulat si capacitatea de a fauri unelte, respectiv de a transforma cu ajutorul lor realitatea inconjuratoareForta de munca este definita ca reprezentind totalitatea aptitudinilor fizice si intelectuale existente in organismul viu al omului, precum si experienta sa de productie, pe care le pune in functiune atunci cind produce valori de intrebuintare de un anumit fel.Resursele de forta de munca sint alcatuite din totalitatea populatiei cu virsta de munca si apta de munca de care dispune societatea la un moment dat. Avind in vedere conditiile din fiecare tara si strategia adoptata de conducerile tarilor respective, se stabilesc prin acte normative limitele virstei de munca. Dimensiunile resursei fortei de munca depind de urmatorii factori: nivelul de trai, natalitatea, mortalitatea, durata medie de viata, densitatea populatiei, etc. Este recunoscut faptul ca rolul principal in dezvoltarea economiei fiecarei tari, revine resurselor umane disponibile, deoarece de gradul lor de pregatire si de cel de utilizare depinde in ultima instanta nivelul economic al tarii respective Elementele de baza ale unui sistem ec sint reprezentate de latura umana si latura tehnica. Rolul primordial al laturii umane atit la scara intregii societati cit si la nivelul unitatilor economice, decurge din urmatoarele: Forta de munca care este singura creatoare de valoare de intrebuintare Resursa umana, care este singura creatoare, nu numai sub aspect economic, ci si sub aspect spiritual si stiintificEficacitatea utilizarii resurselor umane, materiale si informationale, depind intr-o mare masura de factorul uman In prezent este normal ca resursele unitatilor ec sa fie abordate tinind cont de interconexiunile sale cu celelalte resurse materiale, financiare si informationale. Este evident faptul ca valoarea resurselor umane din cadrul oricarei unitati economice depaseste valoare celorlalte resurse. Din acest motiv in cadrul colectivitatilor organizate, acestea au capatat o importanta fara precedent Inca din 1966, Galbraith a anuntat revansa resursei umane asupra capitalului financiar. In prezent, o problema de maxima importanta este schimbarea atitudinii salariatilor fata de munca si fata de activitatea pe care o desfasoara. Acest lucru inseamna actiune asupra mentalitatii, lucru care insa se realizeaza greu si in timp. Pt schimbarea anumitor atitudini, de multe ori este nevoie de o alta generatie. Pt schimbarea atitudinii fata de munca prin educatie, si mai ales prin implicarea unui management participativ, se considera ca si calitatea se va ameliora

Calificarea si perfectionarea mijloace de crestere continua a calitatii personalului

1. Calificarea fortei de munca, reprezinta pregatirea profesionala, teoretica si practica, obtinuta prin diferite forme de instruire care asigura stapinirea unui anumit volum de cunostinte stiintifice, si deprinderi practice, necesare exercitarii unei profesii la un moment dat.In functie de profesie, specialitate si nivel de calificare, difera si volumul, structura si complexitatea cunostintelor ce trebuie dobindide. Progresul tehnico-stiintific imprima un caracter dinamic structurii de calificare a fortei de munca2. Perfectionarea, reprezinta totalitatea activitatilor desfasurate intr-un proces continuu sau discontinuu cu personalul deja calificat, cu scopul de a permite acestora sa-si realizeze sarcinile ce le revin la un nivel superior. Intregul proces de perfectionare este strins legat si corelat cu politica de calitate a conducerii unitatii economice, precum si cu politica de implementare a noilor cuceriri tehnico-stiintifice. Ambele costa. Intreaga activitate in acest domeniu este coordonata si condusa de compartimentul specializat de resurse umane. Acest compartiment are menirea de a intocmi si de a implementa dupa aprobare politica in domeniul resurselor umane, cea mai valoroasa resursa a unitatii economice.

Motivarea personalului

Cuvintul motivare provine din latinescul movere = miscare. Dictionarul de conducere si organizare, defineste motivatia = ca un imbold interior determinat de motive interne (trebuinte si nevoi) si de motive externe, adica cerinte care orienteaza si dinamizeaza activitatea unei persoane in vederea realizarii anumitor obiective. In ultimele decenii s-a accentuat in cadrul managementului motivarea adecvata a personalului. Managementul modern concepe motivarea pe baza scarii motivationale, adica a elementelor care prezinta interes pt componentii unitatii economice si pt necesitatile acestora. Dintre scarile motivationale cea mai des folosita este piramida trebuintelor a lu Maslow. Psihologul american Abraham Maslow a realizat prima varianta in 1943 cu 5 niveluri astfel: Nevoi de baza Nevoi de siguranta si securitate Nevoi sociale si de apartenenta Nevoi de statut si de stima Nevoi de implinire personala si autodepasire

In 1954 o reface ajungind la 7 niveluri, astfel: Trebuinte fiziologice: hrana, odihna, etc. Trebuinte de securitate: a fi in siguranta, a fi in afara pericolelor Trebuinte legate de apartenenta si de dragoste: nevoia de a fi impreuna cu altii, de a apartine unui grup sau categorii sociale, de a fi acceptat de ceilalti Trebuinte legate de apreciere si de stima: nevoia de a te realiza, de a fi competent, de a cistiga recunoasterea si aprobarea celorlalti Trebuinte de cunoastere: nevoia de a sti, de a intelege si de a explora Trebuinte estetice: de simetrie, de ordine si de frumos Trebuinte de autoactualizare: autorealizare si valorificare a propriului potential

Analizind atent piramida trebuintelor distingem 3 grupe de trebuinte:

1. Trebuinte generate de un deficit: hrana, protectie, etc.2. Trebuinte de dezvoltare: competenta, recunoastere sociala, independenta, etc.3. Metatrebuinte, avind ca valori adevarul, frumusetea, unitatea, transcendenta, justitia, ordinea, simplitatea, etc.

Managerul element de baza in conducerea unitatilor economice spre performanta

Majoritatea specialistilor in domeniu considera ca managerul este acea persoana care ia decizii de conducere, deci care influenteaza in mod direct actiunile si comportamentul altor persoane. Managementul, precum si managerii dintr-o unitate economica pot fi situati pe 3 niv.: Inferior Mediu Superior Managerii, indiferent de pozitia, respectiv nivelul la care sint, au nevoie de anumite calitati, pt a-si putea indeplini cu succes rolul pe care il joaca. Dintre aceste calitati, putem aminti: 1. Cunostinte de baza si informative: controlul elementelor de baza si pricepere profesionala, relevanta in management2. Abilitati, atribute: receptivitate continua la evenimente, abilitati de judecare a problemelor, rezolvarea analitica a problemelor, abilitati de luare a deciziilor, abilitati sociale, rezistenta nervoasa, inclinatie spre a conduce evenimentele spre tinta aleasa3. Metacalitati: creativitate, agilitate mentala, abilitati si obiceiuri de invatare echilibrate, autocunoastere Din ce in ce mai mult se evidentiaza faptul ca in paleta larga a profesiilor se impune profesia de manager. Aceasta se datoreaza tendintei tot mai pronuntate de trecere cu talent, intuitie si experienta la un management de tip profesional. Managementul calitatii totale este un sistem managerial care trebuie creat pt atingerea obiectivului final, acela de competivitate. Acest proces este de lunga durata, deoarece clientul trebuie satisfacut permanent, chiar si dupa recunoasterea calitatii produselor si serviciilor oferite In domeniul calitologiei pt fundamentarea managementului calitatii au aparut contributii ale multor specialisti din intreaga lume. Printre acestia se numara: dr Josef Jouran, Edward Deming, Philip Crosby, Armand Figenbau, Kaoru Ishikawa, etc.. Toti cei enumerati au contributii semnificative in domeniul calitatii. Este necesara cunoasterea omului si acordarea unei atentii deosebite managementului resurselor umane in cadrul unitatilor economice pt obtinerea performantei economice

Cap.4Rolul si importanta calitatii produselor si serviciilor

Conceptul de calitate Demersul calitatii nu a aparut intr-un moment precis al istoriei.Este un element fundamental al comportamentului omului care a fost mai mult sau mai putin dezvoltat dupa imprejurari si necesitati. Cel mai vechi document in care se mentioneaza calitatea este geneza din Biblie, in care se spune despre crearea lumii in 6 zile. La sfirsitul fiecarei zile, cind Dumnezeu si-a terminat opera, textul biblic precizeaza si Dumnezeu vazu ca acesta era bun cuvintul calitate isi are originea in latinescul qualis = fel de a fi . Dictionarul enciclopedic al limbii romane, defineste calitatea astfel: categorie filozofica exprimind unitatea insusirilor si laturilor esentiale in virtutea careia intr-un sistem dat de relatii un lucru este ceea ce este, deosebindu-se de celelalte lucruri, dar si asemanindu-se cu cele din aceeasi clasa, specie, etc, si a carei schimbare atrage dupa sine transformarea, adica saltul calitativ a acelui lucru intr-altul. In prezent, in literatura de specialitate, exista multe definitii date calitatii produselor. Cu toate acestea, inca nu exista un punct de vedere unitar. Dupa unii specialisti, calitatea este: Satisfacerea unei necesitati Conformitatea fata de specificatie Gradul de satisfacere a consumatorului Conformitatea cu caietul de sarcini Un cost mai mic pt o utilizare data Capacitatea de a indeplini o trebuinta Ansamblul mijloacelor pt realizarea unui produs viabil Conformitatea cu un model dat Respectarea caietelor de sarcini cu cele mai mici costuri de fabricatie Satisfacere in totalitate a beneficiarilor Reflectarea marcii fabricii in ansamblul necesitatilor beneficiarilor

Cu toate acestea, definitia care este cel mai des acceptata este: Calitatea este expresia gradului de utilitate sociala a produsului, masura in car, prin ansamblul caracteristicilor sale tehnico-functionale, psihosenzoriale si ale parametrilor economici satisface nevoile pt care a fost creat si respecta restrictiile impuse de interesele generale ale societatii privind eficienta social economica, protectia mediului natural si social. In managementul calitatii si asigurarea ei conform SR ISO 8402 notiunea de calitate este definita astfel: ansamblul caracteristicilor unei entitati care ii confera acesteia aptitudinea de a satisface necesitati exprimate si implicite. Putem vorbi de calitatea in diferite faze astfel: calitate potentiala, calitate realizata, calitate partiala, calitate asigurata, calitate totala, calitate proiectata, calitate fabricata, calitatea fabricatiei, calitate livrata, calitate omologata, calitate prescrisa, calitate contractata, calitate reala, calitate tehnica, calitate comerciala, calitatea unitatii de produs, calitatea lotului de marfuri, etc.