MALIUC ORASUL STIINTEI

7/26/2019 MALIUC ORASUL STIINTEI

1/194

Motoc Corneliu Stefanita MALIUC ORASUL STIINTEI

3


2/194


4

MOTOC C. CORNELIU

STEFANITA

M LIUC

OR SUL STIINTEI

-2016-


3/194


5

De acelasi autor:Monografia satelor Partizani si I lgani i de Sus

www.facebook.com/monografie.partizani.ilgani.maliuc

[email protected]

Tiparit de ZOOM print & copy center, Iasi

ISBN 978-973-0-21228-0


4/194


6

CUPRINS

ARGUMENT/p.7PREFATA/p.8

I. EVOLUTIA ISTORICA A OSTROVULUI

MALIUC

I.1.TARASCHINA/p.11I.2.HARTI VECHI ALE OSTROVULUI/p.16I.3.COMISIA EUROPEANA A DUNARII/p.21I.4.INFIINTAREA LOCALITATII MALIUC/p.32II. ACTIVITATEA DE CERCETARE

II.1.ISTORIA CERCETARILOR STUFICOLE/p.37

II.2.CONSFATUIREA DE LA MALIUC/p.46II.3.VALORIFICAREA STUFULUI/p.62II.4.ORASUL MALIUC/p.68

II.4.1. Etapa 0/p.69II.4.2. Etapa 1/p.71II.4.3. Etapa 2/p.74

II.4.4. Etapa 3//p.75II.5.LABORATOARE/p.78II.6.EXPLOATAREA MECANIZATA/p.86II.7.ELICOPTERUL IN EXPLOATAREA

STUFICOLA/p.108II.8. ARUNDO DONAX/p.112


5/194


7

II.9.PISCICULTURA/p.120II.10.CERCETARI SILVICE/p.125II.11.CRESCATORIA DE FAZANI/p.132II.12.APICULTURA/p.133II.13.STATIA METEOROLOGICA/p.134II.14. SOLUL/p.137III.

VIATA SOCIALA A SATULUI

III.1.BLOCURILE/p.140

III.2.HOTELUL/p.145III.3.UTILITATI/p.147III.4.SCOALA/p.150III.5.BISERICA/p.156III.6.PRIMARIA/p.162III.7.BRUTARIE/p.163

III.8.ATELIERUL MECANIC/p.165III.9.MAGAZINE/p.167III.10.DISPENSARUL/p.170III.11.PARCUL/p.171III.12.ACTIVITATI CULTURAL-SPORTIVE/p.174III.13.BIBLIOTECA/p.181III.14. TURISMUL/p.182

BIBLIOGRAFIE/p.185ANEXE/p.187


6/194


8

ARGUMENT

Existenta unui sat alcatuit preponderent din blocuri ininima deltei poate parea pentru straini un lucru de neinteles, darnu si daca ii studiem istoria si aspectele care au dus la infiintareaacestei localitati. Greu si-ar putea imagina cineva care viziteazapentru prima oara Maliucul, ca acum mai bine de 50 de ani aici afost cel mai mare centru de experimentare a aurului verdedin

lume. Nici o alta planta nu a fost mai cercetata ca stuful, inRomania, la Maliuc existand mai mare concentrare de ingineri,oameni de stiinta si cele mai moderne laboratoare. Asa ca pe bunadreptate pot spune ca oraselul Maliuc era un Silicon Valley alRomaniei, a carui istorie ma onoreaza sa v-o impartasesc.Proiectul initial al localitatii era sa se dezvolte pe etape, panaatingea un numar de 2000 de locuitori si transformarea in oras.

Daca astazi cel mai mic oras din Romania are 1600 de locuitori,putem sa gandim ca acest obiectiv era pe deplin realizabil. Dinpacate, dupa 1965 cand la conducerea Partidului MuncitorescRoman, Nicolae Ceausescu il inlocuieste pe Gheorghe GheorghiuDej, planul de dezvoltare al localitatii este stopat. Un alt motiv alinghetarii dezvoltarii localitatii a fost esecul cercetatorilor de aiciin aclimatizarea stufului italian Arundo Donax, care eraprincipalul obiectiv. Localitatea era promovata de autoritatilecomuniste si data ca exemplu in crecetarea si dezvoltareasocialista. Totusi, chiar daca localitatea nu si-a mai urmat etapelepropuse de dezvoltare, aici s-a continuat munca de cercetare panain anii 90 cand activitatea a fost oprita definitiv.


7/194


9

PREFATA

La numai 24 de mile maritime de marea ceamare(Pontul Euxin) se afla asezata localitatea Maliuc, pe malulstang al batranului crai care dupa ce cutreiera jumatate dinEuropa isi depune zestrea milenara adunata de prin munti si vai, lapicioarele amantei sale furtunoase si intunecate.

Daca toate celelalte localitati, din Delta Dunarii, au un

trecut istoric sau au aparut ca o necesitate pentru stabilirea unorpopulatii, indeosebi dupa revenirea Dobrogei la Romania, dupamai bine de 465 de ani de stapanire otomana, Maliucul este oasezare noua, cu o istorie de numai jumatate de secol. Cu toateacestea avem prea putine documente oficiale sau alte marturiiscrise. Putinele informatii au putut fi culese si prelucrate de la ceicare astazi inca mai locuiesc pe aceste meleaguri si care cu greu

isi mai aduc aminte de orasul Maliuc-orasul din delta asa cuminvatau copii la scoala la orele de geografie sau orasul stiinteicunoscut in lumea specialistilor.

In salbaticia ei, una din bogatiile Deltei, stuful reprezentao materie prima excelenta pentru industria celulozei. Dupamodelul sovietic oferit tarilor lagarului socialist(in 1921 Leninsemnase ordinul referitor la infiintarea primei statiuni de cercetarea stufului la Spovednik din Delta Volgai) a venit si randulcomunistilor romani de a pune in practica valorificarea auruluiverde(stuful).

Directivele Congresului al VII-lea al P.C.R. din 1955 catsi consfatuirile din iulie 1955 ale specialistilor biologi si hidrologide la Maliuc sau a cele organizate intre 28 mai-2 iunie 1956 sub

indrumarea Academiei R.S.R.cu privire la problemele Deltei au


8/194


10

fost incurajatoare pentru punerea in aplicare a exploatarii stufului. In insula Maliuc cea mai veche asezare a cuceritorilorTarii Stufului, in laboratorul statiunii de cercetare isi desfasurau

activitatea peste 70 de oameni de profesii diferite: geologi,chimisti, ingineri mecanici, strungari etc. Printre ei s-a aflat sibiologul Marin Luta, fost component al echipei nationale debaschet a Romaniei, ing. Porumbaru pe care insularii l-au poreclitPorumbaru Senila, cehii Cermar si Vaclav de la institutul deproiectare din Praga, Egon Weiss din R.D.G. sau nenea Brull-batranul inginer bucovinean ramas singur dupa ce si-a pierdut

familia intr-un lagar din Transnistria.Hotaratoare, insa pentru soarta Maliucului a fost

consfatuirea tinuta la Maliuc intre 17-19 martie 1958 la care aparticipat Mihail Florescu in calitate de ministru al IndustrieiChimice, profesorul Busnita, dr, Rudescu, dr.Homer(reprezentantal comisiei de protectie a frumusetilor naturii) cati si altireprezentanti.

La aceasta consfatuire factorii de decizie au hotarat si audefinitivat planul dezvoltarii Maliucului. Pe langa cercetareastiintifica privind biologia stufului si aclimatizarii trestiei italieneArundo Donax, inginerii au avut ca sarcina adaptarea sauproiectarea utilajelor pentru recoltarea stufului. Trebuia gasit untractor care sa nu apese cu o presiune mai mare de

100gr/cm (pentru a nu distruge rizomul-radacina stufului).Personal ministrul Florescu a asistat la testarea

seceratorilor: Vuzs (R.S.C.), Seiga (Danemarca), Meteor (R.D.G.)si KDS(R.S.R.). Pentru confortul specialistilor cat si amuncitorilor au fost ridicate si primele locuinte(blocurile mari simici) cat si utilitatile de care avea nevoie o asezare urbanaproiectata pentru cel putin 2000 de locuitori. Dintre marile


9/194


11

realizari ale orasului Maliuc azi a mai ramas inpicioare cladireainstitutului, uzina de apa, uzina electrica, hotelul Salcia,dispensarul(reabilitat de asociatia Casiana Tulcea si ambasada

S.U.A.), caminul cultural(clubul statiunii) cu o biblioteca decateva mii de volume nefunctionala cat si blocurile de locuit aflateintr-o continua stare de degradare, scoala care va intra inrestrangere de activitate din lipsa copiilor, brutaria in prezentabandonata, dar care fusese ridicata pentru a asigura paineamuncitorilor de la coloanele din balta si ale satenilor dinimprejurimi.

Dupa 1989 in Maliuc au mai aparut un releu pentrutelefonie si o biserica pe care oamenii de stiinta au uitat sa o ridicesau nu au putut. Maliucul, orasul din inima Deltei Dunarii si loculunde s-au luat multe doctorate de catre cercetatorii aflati temporarpentru o tema de cercetare, se prezinta astazi ca o asezare linistita,fara prea mari perspective de dezvoltare, cu o populatie aflata indescrestere si imbatranita. Aparut ca o stea in constelatia stiintei sia tehnicii, Maliucul prinde tot mai mult din aspectul sau urban dealta data, poate si prin viziunea celor care si-ar dori sa vadasalbaticia deltei avute cu multe decenii in urma.

Autorul acestei monografii, continuand studiul istoric alsatelor Deltei, incepute cu Partizani si Ilganii de Sus incearca sasurprinda contextul aparitiei acestui sat, evolutia lui fulminanta,

dar si perioada de declin.La Maliuc totul este trecator, iar urmasii insularilor de

odinioara nu au timp sa se gandeasca nici macar la cele vesnicepentru ca Maliucul este printre putinele localitati din tara care nuare cimitir.

Profesor Gruia Ion


10/194


12

CAPITOLUL I. EVOLUTIA ISTORICA A

OSTROVULUI MALIUC

I.1 TARASCHINA

Cu toate ca localitatea Maliuc este una foarte tanara,existenta locuitorilor in acesta zona a Deltei este foarte veche.

Atat de veche, incat cercetarile recente au descoperitexistenta unei civilizatii in acesta zona, cu mai mult de 4000 deani inaintea lui Hristos. Noile descoperiri au aruncat in aer multe

ipoteze ale genezei si evolutiei Deltei Dunarii. Chiar daca zona incare au fost descoperite aceste vestigii antice este mai aproape delocalitatea Mila 23, ele sunt situate pe raza localitatii Maliuc inpunctul numit Taraschina.

Descoperirile arheologice au demonstrat ca asezarileapartin culturii Gumelnita1, iar populatia care locuia aici se ocupa

cu agricultura si cresterea animalelor. Specialistii care cerceteazaacest sit arheologic sustin ca n stadiul actual al cercetarilor,putem afirma ca nivelul Marii Negre a crescut rapid, ncepnd cu6500 a.Ch. (moment n care nivelul marii se situa la aproximativ100 de metri n raport cu nivelul 0 de acum)2.

Aceasta crestere brusca a nivelului marii a provocat marischimbari ale peisajului si a contribuit la formarea Deltei Dunarii.

Ipoteza existentei acestor asezari aici, a fost lansata pentruprima oara de cercetatorul Simion Gavrila, care a si intreprins

1Gumelnia este numele dat de arheologi unei culturi neolitice din a doua

jumtate a mileniului V .e.n. Aria de rspndire a culturii cuprindeMuntenia,Dobrogea precum i Bugeacul. Spre sud ocup majoritatea Bulgariei, att lanord ct i la sud de Balcani, ajungnd pn laMarea Egee n nordul Greciei.2Lorent Carozza, cercettor la laboratorul Geographie de l'Envi-ronnement

din Toulouse, care coordoneaz acest proiect.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Arheologiehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Neolitichttps://ro.wikipedia.org/wiki/Munteniahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Munteniahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Munteniahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Dobrogeahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Bugeachttps://ro.wikipedia.org/wiki/Bugeachttps://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Egeehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Egeehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Egeehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Bugeachttps://ro.wikipedia.org/wiki/Dobrogeahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Munteniahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Neolitichttps://ro.wikipedia.org/wiki/Arheologie


11/194


13

sapaturi arheologice, dar care din lipsa de finantare au fost stopatein anul 1970. Ele au fost reluate in anul 2008, cand o echipa decercetatori romano-franceza, cu finantare de la Ministerul

Afacerilor Externe Franceze, au redeschis vechiul santierarheologic.Acest sit, vechi de aproape 7000 de ani, constituie cea mai

veche dovada documentata a locuirii umane n zona mai susamintita. Sapaturile arheologice si sondajele n adancime indicaexistenta unei succesiuni de niveluri de locuire ce formeaza ostratigrafie de aproape trei metri grosime.

Un colectiv de arheologi romni si francezi reuniti nMision archologique Delta du Danubea demarat un serios siambitios proiect de cercetare a siturilor arheologice preistorice dinDelta Dunarii si din sectorul inferior al Dunarii de Jos.

Cheia demersului acestui colectiv romano francez estesitul arheologic neolitic de la Taraschina. Desi acum este situat n

inima teritoriului inundabil al deltei, n momentul existentei sale(48004580 a.Chr.) asezarea de la Taraschina se afla n apropierea

unui fost brat al Dunarii sau a unei vaste lagune, adica lainterferenta dintre un peisaj terestru si unul lagunar.

Consecintele acestei descoperiri sunt importante pentru caau permis colectivului arheologic romanofrancez sa creioneze unscenariu al evolutiei Deltei Dunarii, n stransa legatura cu

fenomenul transgresiunii neolitice a Marii Negre. Momentul deinceput al formarii actualei delte este n jur de anul 6000 a.Chr. sieste corelat cu momentul incetarii ridicarii rapide a niveluluiapelor pontice, ceea ce nseamna ca, la acea vreme, delta era omare laguna/un golf marin care inainta pana in zona actualelorlacuri din sudul Basarabiei.

ntre anii 5600 a.Chr.s

i 5400 a.Chr., delta se transforma


12/194


14

ntr-un complex fluvio-lacustru format prin combinarea uneilagune cu apa dulce cu un cap de golf marin. Dupa anul 4450a.Chr., datorita aparitiei unui cordon de nisip, complexul lagunar

cu apa dulce se extinde, iar dupa anul 4000 a. Chr. vechiul golfmarin se transforma n delta .

HARTA SI TULUI ARHEOLOGIC TARASCH INA DIN

DELTA DUNARI I


13/194


15

FRAGMENTE DE CERAM ICA SI SI LEX DESCOPERITE LA

TARASCHINA


14/194


16

In anul 2013, pe baza informatiilor oferite de domnul

Haralambie Buhaev, echipa misiunii arheologiceDelta du Danubea putut identifica n zona sa de studiu un nou sit arheologic

Dambul lui Haralambie. Punctul mai sus amintit se gaseste ndreptul unei foste platforme de stocare a stufului, pe malul stang

al canalului Sontea, n fata micului canal artificial Bucla, care face

legatura cu bratul Sulina . Materialul arheologic aflat n posesiadomnului Haralambie Buhaev a fost adunat de pe mal, dinsedimentul depus de utilajul de dragare, dupa finalizarea lucrarilorde ntretinere a canalului Sontea.3

Cercetarile efectuate la suprafata au permis stabilireaexistentei unei locuiri eneolitice4 contemporana cu asezarea-telldin punctul Taraschina. Recoltarea mecanizata a stufului, care ajucat un rol important n dezvoltarea economica a Deltei Dunariintre anii 1960-1980, a impus si pregatirea unor platforme pentru

stocare nainte de transportul pe calea fluviala.

O structura de acest tip, amenajata cu sediment rezultat nurma actiunilor de dragare, se regaseste si pe suprafata de teren

corespunzatoare descoperirilor arheologice. Sedimentele au fostexcavate, din canalul Sontea si depuse pe mal, unde s-a creat o

formatiune ce a atins o naltime de 3-4 m, o latime de cel putin 10

m si o lungime cuprinsa ntre 50 si 80 m.

Datele nregistrate par a indica faptul ca pe parcursulacestei activitati a fost afectat nivelul arheologic.

3Florian Mihail , C. Micu, L. Carozza, J.-M. Ccarozza, T. GROPARU , E.Messager, A. Burens , S. Ailincai, M. Danu , C. Mihail, DMBUL LUIHARALAMBIE Un nou sit eneolitic in Delta dunarii in revista PonticaXLVII, Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie, Constanta, 2014, p.1264Eneolitic= Ultima faz a neoliticului, caracterizat prin folosirea uneltelor de

piatr, de os etc. i a uneltelor i podoabelor de aram.


15/194


17

I.2. HARTI VECHI ALE OSTROVULUI

Hartile vechi ale zonei actualului Maliuc sunt inexacte sinu prezinta reteaua hidrografica reala din acele timpuri. Aceastaretea hidrografica a fost intr-o continua schimbare si s-adefinitivat abia in secolul XIX, cand au inceput ample lucrariantropice de regularizare. Hartile prezentate in acest subcapitolevidentiaza evolutia hidrografica a acestei zone in perioada candcartografierea devenise mai apropiata de realitatea de pe teren.

In 1845 capitanul Spratt realizeaza o harta sub egidaC.E.D., care impresioneaza prin rigurozitatea ridicarii topografice. Aceasta a fost foarte mult folosita de geografi, marcand unpunct de cotitura in analiza evolutiei taramului deltaic, fiindsocotita o harta fundament a tuturor comparatiilor viitoare.

La 18 octombrie 1857 inginerul Charles Hartley prezintaComisiunii Europene a Dunarii fundamentalul sau raport-care aramas pana astazi clasic-asupra amelioratiunii navigabilitatiiDunarii de Jos, in care da o descriere foarta exacta asupraregimului general al apelor si prezinta patru harti ale gurilorDunarii ridicate de el5.

Inchiderea Dunarii vechi cu un dig de piatra dupa taieturaa VIII-a a bratului, de catre Comisia Europeana a Dunarii, a facut

ca aceasta regiune sa fie slab alimentata cu apa din Dunare.Comisiunea Dunareana rectificand canalul Sulina, taindu-

i toate coturile si imbracandu-i malurile cu piatra a astupat toate

5Grigore Antipa, Cateva probleme stiintifice si economice privitoare la Delta

Dunarii, Librariile Socec, Bucuresti, 1914, p.67


16/194


18

garlele care duceau apa in aceasta regiune lasand numai pe aceleacare aduceau apa din balta in Dunare6.

Astfel, nemaicirculand apa pe Dunarea Veche, aceasta a

inceput sa se colmateze, disparand foarte multe canale si japese.Unul dintre acestea era si canalul Cranjala care faceaalimentarea Ghiolului Fortuna cu apa din Dunare. Dupaterminarea celui de-al doilea Razboi Mondial acest canal a fostsapat, iar podul de piatra care estompa trecerea apei pe DunareaVeche a fost inlaturat. Pamantul scos de dragi in urma acesteidecolmatari a fost pus in capatul estic al ostrovului Maliuc si a

creat o platforma inalta, care a inlesnit, dupa putin timp,construirea acestei localitati.

HARTA TURCEASCA REAL IZATA IN 1826

6Ibidem, p.58


17/194


19

HARTA CAPITANULUI SPRATT DI N 1867

HARTA MEDINA DIN 1856


18/194


20

HARTA LUI CHARLES HARTLEY DIN 1857

HARTA M IL I TARA AUSTRO-UNGARA DIN 1910


19/194


21

HARTA TOPOGRAF ICA REALI ZATA IN AUSTRIA I N 1918

HARTA REAL IZATA DE ARMATA SUA IN 1954


20/194


22

I.3. LUCRARILE COMISIEI EUROPENE A

DUNARII

Existenta localitatii Maliuc se datoreaza si ComisieiEuropene a Dunarii, care incepand din anul 1856 executa aiciample lucrari hidrotehnice de regularizare a bratului Sulina.

Regularizarea cursului Dunarii a fost proiectata de mareleinginer englez Charles Hartley si executata de inginerul danezCharles(Karl) Kuhl.

Practic, prin pamantul depus de draga in urma taieturii a

opta a bratului Sulina, aici s-a putut ridica o localitate, in loculunde era numai apa si stufaris.

ZONE IN CARE S-AU EFECTUAT LUCRARI DE CATRE

C.E.D. INTRE 1865-1884


21/194


23

In aceasta zona a bratului Sulina au fost efectuate lucrari indoua mari etape. Prima etapa isi propunea asigurarea uneiimbunatatiri a circulatiei navelor, iar cea de a doua, scurta

lungimea bratului prin inlaturarea buclelor.In prima etapa au fost executate lucrari in urmatoarelepuncte:

Cioban-garla (mila735). In urma dragajelor din anul 1872de 8454 m.c. s-a ajuns de la adancimea de 3.81m la cea de 5.18 m,iar pentru consolidarea malurilor au fost folosite 8484 m.c. depiatra.

Veniko (mila 37). Lucrarile au inceput in octombrie 1872,

bratul ajungand la o latime de 137 m. Malurile au fost imbracatecu piatra pe o distanta de 427 de metri, asigurandu-se o adancimeminima de 4.57m in urma unor dragaje de 131927 m.c. De

7 Vechea numerotare a milelor inainte de rectificarea bratului.


22/194


24

asemenea, malurile au fost protejate pe o distanta de 2042m,folosindu-se 4788 m.c. de fascine si 11718 m.c. piatra.


23/194


25

Monodendri (mila 34). In anul 1867 au fost efectuatedragaje de 13645 m.c., iar malurile au fost consolidate cu piatra peo distanta de 884 m. S-au folosit 2261 m.c. de fascine si 11354

m.c. piatra. Din acest punct pana in spatele satului Ilganii de Susexista un curs de apa paralel cu bratul Sulina care se numeaPapadia. Zonei delimitate de acestea i-a ramas numele Papadia,inca de pe vremea C.E.D., unde este mentionat in harti sidocumente.

Kolo-Ayros (mila 32). Aici s-au facut dragaje de 16937m.c., iar malurile au fost imbracate pe o lungime de 3639 m cu4344 m.c. fascine si 13.514 m.c. de piatra.

Cea de-a doua etapa a regularizarii bratului Sulina aconstat in eliminarea diferitelor coturi ale Dunarii. Doua dintre


24/194


26

cele zece mari taieturi au avut loc pe actualul teritoriu al satuluiMaliuc conform impartitrii facute de inginerul Charles Kuhl.

FASCINE FOLOSITE LA PROTECTIA MALURILOR

Taietura a I I I -a Papadia(1883-1884 intre milele 36-36).Aceasta taietura a fost facuta pe o lungime de 890 m si s-a

obtinut o adancime de 4,88 m. Astfel, bratul s-a scurtat cu 658 min urma excavarilor facute de 622.813 m.c. de noroi. Malul stanga fost imbracat cu piatra pe o lungime de 731 m, iar cel drept pe488m.


25/194


26/194


28

Taietura a VIII-a Gorgova-Veniko(1894-1897 intremilele 24-27). Lungimea taieturii a fost de 6646 m, iar largimea

fundului a fost de 91.46 m. Adancimea a fost de 4.49 m si s-auexcavat 5.246.331 m.c. de pamant, bratul scurtandu-se cu 2530 msi suprimandu-se cu patru coturi.

In urma acestei taieturi intre vechiul curs al Dunarii si noulcurs s-a creat un ostrov, pe care astazi il numim ostrovul Maliuc.Pentru ca noul curs al Dunarii sa isi mentina o adancime

constanta, vechiul curs a fost blocat cu diguri de piatra la ambelecapete. Cea din urma taietura a fost foarte importanta pentrunavigatie, de aceea inaugurarea ei a fost facuta cu mare fast dereprezentantii Romaniei si ai C.E.D.

Aceasta inaugurare este un rasunet al interesuluimanifestat pentru lucrarile Comisiunei Europeane de Maiestatea

Sa Regele Carol, caci la ea au participat doi membri ai Guvernului


27/194


28/194


30

Accidentele navale produse in zona ostrovului Maliuc au foststudiate de domnul Constantin Ardeleanu si vi le prezint mai jos,cu mentiunea ca sunt trecute milele vechi si noi inainte si dupa

regularizarea Dunarii de catre C.E.D.: 26 ianuarie 1872. Slepul grec Eftanissos s-a scufundat din

cauza dezghetului la mila 36.

14 noiembrie 1879. Slepul englez Two Brothers s-a lovitde mal la mila 36 si s-a scufundat.

5 aprilie 1884. Bricul Odisseus sub pavilion elen incarcat

cu grau s-a scufundat la mila 36 in urma abordajului cuvaporul englez Nigel. 14 aprilie 1891.Remorcherul elen Ithaque s-a scufundat la

mila 35 in urma coliziunii cu salundra nr.17 a C.E.D. 7 noiembrie 1892. Barca rusa de cabotaj Ecaterina

incarcata cu tigla s-a scufundat la mila 34 in urma uneicoliziuni cu patul de piatra al malului.

23 aprilie 1896.Vaporul englez Trenegles a esuat la mila35 in urma unei ambaree.

20 septembrie 1897. Vaporul roman Bucuresti a esuat lamila 26 in urma prinderii unei parame la elice.

3 septembrie 1901.Vaporul austro-ungar Bitinia a esuat lamila 25,5 din cauza cetii.

11 octombrie 1901. Un slep german a fost avariat la mila23,5 in urma abordajului cu vaporul englez Glenroy. 21 mai 1910. Salandra nr.17 a C.E.D. a naufragiat la mila

24 in urma coleziunii cu canoniera regala romana Fulgerul


29/194


31

INAUGURAREA TAIETURII A VIII-a (26 octombrie 1897)

AMENAJAREA CANALULUI SULI NA


30/194


32


31/194


33

I.4. DENUMIREA LOCALITATII MALIUC

Pentru infiintarea unui centru de cercetare stuficol in DeltaDunarii, a fost ales un ostrov marginit de vechea si noua taietura abratului Sulina. Se pare ca, in locul unde s-a decis amplasareacladirilor destinate cercetarii exista locuinta unui pescar cunumele Maliuc. De la numele acestuia locul a fost numit Maliuc lafel si intreg ostrovul.

Daca cercetam hartile vechi ale Comisiei Europene aDunarii, nicaieri nu ne este mentionat acest nume. In zona gasimalte nume de locuri si garle ca Papadia, Rusca, Monodendri,Veniko, Kalo-Ayros, dar locul nu a fost numit dupa acestea. Dealtfel, documentele pastrate in arhive pana la sfarsitul celui de-aldoilea razboi mondial nu mentioneaza nicaieri numele de Maliuc.

Daca facem o paralela intre numeroasele garle care legau

Dunarea de balta si numele lor, observam ca majoritatea aunumele unor oameni care aveau in zona o coliba sau o locuinta depescuit, ca: garla Rusului, garla Aseica, garla Turcului, garla luiMos Colea, garla lui Mos Ion, Arehova, Arhipenco etc.

E posibil ca la aceasta confluenta a vechiului si nouluibrat, acest MALIUC sa fi avut o locuinta folosita la pescuit.

De altfel, satul Vai-de Ei(Vulturu) de vis--vis a fostinfiintat in 1927 din pescari veniti din Tulcea. Nu stim daca existauna sau mai multe locuinte, dar Maliuc era cu siguranta fieprimul, fie o persoana mai importanta care a locuit aici.

Daca cercetam etimologia numelui Maliuc observam caeste de origine ucraineana si vine din cuvantul Maluk careinseamna copil mic. Acesta era un nume des folosit in secolele

IX-XIV in toate clasele sociale. Potrivit unei alte ipoteze numele


32/194


34

Maliuc ar putea proveni dintr-o porecla data unui om mic deinaltime care locuia aici, tot de origine ucraineana.

Putem trage concluzia ca dupa al doilea razboi mondial un

pescar de origine ucraineana a trait aici, de unde locul si-a luatnumele lui. Marturie poate sta si poza de mai jos care este facutala sfarsitul anilor 40 si care prezinta o locuinta pescareasca facutaexact in aceasta zona, poate chiar locuinta lui Maliuc.

POZA DIN ZONA ACTUALA A LOCALI TATII MALI UC

REALI ZATA LA SFARSITUL ANILOR 40

In anul 1956 cand s-a tinut consfatuirea care areglementat dezvoltarea economica-stiintifica a Deltei Dunarii,ostrovul Maliuc era mai mult o mlastina in care crestea stuful dinabundenta. Se gasea doar o suvita ingusta de nisip, scaldata de


33/194


34/194


36

permit o asezare comoda a cladirilor dupa un plan judicios desistematizare cu o retea de drumuri si alei.

Pentru ridicarea constructiilor din Maliuc s-au avut in

considerare mai multe solutii experimentate aici: -case din panouri prefabricate din lemn cu fundatiile pe tarusi

de lemn -cladiri cu schelet de lemn si captuseli de stufit cu sarpante de

lemn si invelitori din stuf -cladiri in acelasi sistem insa dezvoltate pe parter si etaj cu

plansee din lemn

-cladiri din zidarie de caramida cu plansee din elementeprefabricate din beton si acoperis de lemn, cu invelitoare destuf, pe fundatii directe, talpi sau radieri din beton armat peperne de nisip.

Incercarile de la Ostrovul Maliuc, extinse apoi si laUnitatea Stuficola Rusca, au permis constructorilor stabilireaunor principii de proiectare si constructie care sa asigure uncaracter definitiv.

Proiectarea constructiilor de la Maliuc nu s-a facut doarluandu-se in calcul apropierea de terenurile experimentale dinostrov ci au tinut si de alte considerente:

Amplasarea asezarilor trebuia facuta pe grinduri exstente,asigurandu-se o reducere a volumului de lucrari de

terasamente. Amplasarea asezarilor trebuia facuta, pe cat posibil in

apropierea unui sat existent, asigurandu-se prin aceastadezvoltarea satelor existente si ridicarea nivelului de trai allocuitorilor.


35/194


37

Amplasarea trebuia facuta langa un canal cu apa inpermanenta circulatie pentru a se asigura accesulambarcatiunilor si alimentarea cu apa.

Amplasarea trebuia facuta tinand seama de posibilitatearacordarii la o retea de comunicatii pe uscat.In unitatea stuficola de cercetari de la Maliuc, administrata

independent, constructiile care urmau a fi ridicate au fostimpartite, conform proiectului, in constructii anexe (necesareutilajului) si social-culturale (necesare muncitorilor).

Pentru administrarea zonei erau necesare administratii,

puncte de cazare pentru inspectii si control, puncte de studii siexperimentari.

Pentru asigurarea conditiilor de munca si de trai amuncitorilor, trebuia realizata cazarea, cantina, depozite simagazine alimentare, brutarie, ghetarie etc.

Pentru asigurarea conditiilor social-culturale trebuiauexecutate puncte sanitare, spalatorii, cluburi, cinematograf, scolielementare si scoli de calificare profesionala.

Pentru asigurarea necesara utilajelor trebuiau asigurateconstructii anexe: remize, garaje, depozite de combustibil,depozite piese de schimb, ateliere de reparatii etc. In afara deconstructii si de instalatiile lor curente(lumina, apa, canalizare)era necesar sa se execute lucrari de utilitati comune: statie de

epurare, castel de apa, iluminat exterior, instalatii de fortaelectrica, pichete incendiu etc.

Toate aceste considerente au fost luate in calcul in vedereaproiectarii Statiuni de Cercetare Maliuc. Dezvoltarea localitatii afost gandita a se dezvolta pe etape cu toate constructiile necesareintemeierii unui mic orasel.


36/194


37/194


39

Acum numerosi cercetatori viziteaza zona si ii dedicanumeroase studii, care faciliteaza inceputurile unor lucrari deasanare a stufariilor si transformarea lor in regiuni agricole.

Din cauza posibilitatilor tehnice limitate de la acea vreme,aceste lucrari nu s-au finalizat, ramanand totusi in topologia localaca "grindul olandezilor" si "grindul frantujilor".

O prima incercare de valorificare superioara a stufului s-arealizat in anul 1909, prin construirea la Braila a unei fabrici deceluloza papetara, folosind procedeul cu bisulfit de calciu. Caistoric, construirea acestei intreprinderi, a fost considerate

considerate, pe plan mondial, prima initiativa de fabricareindustriala a celulozei papetare din stuf. Deoarece la acea data,fabrica era aprovizionata cu stuf rezultat numai din recoltareamanuala, neluand in consideratie consecintele tehnice sieconomice specific Deltei Dunarii, pentru o exploatare organizataca mecanizare si transport, in anul 1911 s-a reprofilat pe o altamaterie prima.

Cea mai importanta personalitate care a studiat si s-aimplicat activ in problema exploatarii Deltei Dunarii a fostbiologul roman Grigore Antipa(1867-1944). Pioner al cercetarii inmulte domenii si sustinut de regele Carol I, care a avut increderein geniul sau, acesta s-a implicat activ in studierea Deltei Dunariiscriind numeroase studii despre aceasta. Astfel, Grigore

Antipa a publicat in 1910 prima harta exacta de ansamblu a Delteila scara de 1:200000, dupa lucrarile topografului Copetinski, incare pentru prima data sunt redate cu o exactitate uimitoarestufariile imense a Deltei. Aceste lucrari sunt secondate delucrarile de nivelmente 10 si batimetrie 11 executate in

10Nivelmentulreprezinta ansamblul de metode, procedee i operatii geodezice

care se folosesc pentru determinareanaltimii diverselor puncte de pe suprafata
https://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8En%C4%83l%C8%9Bimehttps://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8En%C4%83l%C8%9Bime


38/194


39/194


41

Grigore Antipa s-a remarcat si prin opozitia pe care a facut-oinginerului Anghel Saligni, care propunea desecarea unor teritoriimari din delta si transformarea lor in terenuri agricole. Tot el a

intemeiat Muzeul de Istorie Naturala (in care celebrele diorame aufost copiate de muzee din intreaga lume), Spitalul Elias, Institutulde Biooceanografie Constanta, Statiunea Hidrobiologie Tulcea,Crescatoria Piscicola Nucet, Institutul de Cercetari Agronomice siInstitutul de Geologie al Romaniei. Tot Antipa, impreuna cu unconsortiu, a infiintat la Tulcea in anul 1908 o fabrica de celulozape baza de stuf recoltat din Delta, care a functionat pana in anul

1916, cand a fost distrusa de bombardamente.

Dupa 1944 studiile si cercetarile au fost continuate

incepand din 1948 prin grupa de cercetari si experimentari de stufa Centralei Industriale a Hartiei cu sediul la Tulcea, numita StatiaExperimentala Stuf, care avea sarcina de a intreprinde studiiasupra valorificarii stufariilor Deltei din punctul de vederea albiologiei stufului, al amenajarilor stuficole, al mecanizarii


40/194


41/194


43

In anul 1953 a fost creata de catre M.I.L.H.C., StatiaExperimentala Stuf cu sediul in MALIUC, atasata de I.C.E.I.L.Cercetarile au continuat pana in anul 1955 cand sectiile de stuf si

hartie au trecut sub conducerea Institutului de cercetari siexperimentari pentru stuf si hartie din cadrul MinisteruluiIndustriei Chimice. In cadrul acestui minister s-au infiintat treiunitati separate cu activitati convergente:I nsti tutul de cercetari si proiectari pentru celuloza, fibre- stuf

(I .P.C.F .S). care fundamenta principiile biologice si hidrologicepentru amenajarea zonelor stuficole spre a deveni recoltabile si

stabilea tehnologii pentru recoltarea stufului.Totodata, el proiecta toate lucrarile hidroameliorative, cat

si lucrarile de constructii necesare amenajarilor stuficole.Statia de experimentari de la MALIUC-S.E.S.D.D. facea studiibiologice si hidrologice ale stufului cautand sa stabileascaconditiile optime de exploatare a acestuia.

In directia mecanizarii, atelierul mecanic construit laMaliuc, ca si intreg Ostrovul Maliuc, ca zona experimental,creeaza conditiile optime ca Institutul, impreuna cu cercetatoriistatiei sa poata experimenta si imbunatati masinile existente si saproiecteze masini noi, in scopul trecerii lor in productie. Statiaexperimentala Maliuc a realizat o serie de cercetari, mai ales inceea ce priveste biologia stufului, natura si proprietatile fizico-

chimice ale solului, conditiile hidrologice, analizele chimice aleapei, cat si unele experimentari mecanice care au adus un sprijinefectiv actiunilor de proiectare, intreprinse in timp. Aceste studii,care s-au facut pentru prima oara in tara noastra, au servit ca bazapentru studiile oricarei regiuni stuficole din lume.


42/194


44

Trustul de Amenajare si Valorificare a Stufului-T.A.V.S.infiintat la 01.01.1956 realiza sarcinile de plan in domeniul derecoltare a stufului.

Actiunea de proiectare din anii 1956-1958 a fost foartedificila si a fost considerata perioada de formare atat ca conceptie,cat si ca metodologie. Din cauza faptului ca experienta pe acestgen de lucrari in tara si in strainatate era extrem de redusa s-ainceput o serie de cercetari si experimente de laborator. Dupaintocmirea proiectelor de amenajare a unitatilor experimentaleMaliuc, Rusca si Matita I, s-a trecut pe scara larga la proiectarea

amenajarilor de mari si mici unitati stuficole naturale.In 30.04.1970 hotararea de Ministri numarul 528 stabilea

infiintarea CENTRALEI DELTA DUNARII, care avea insubordinea sa agricultura, piscicultura, pescuitul, stuficultura,silvicultura i exploatarea lemnului, industrializarea pestelui i aproduselor agricole i silvice, producerea nutreturilor combinate,cercetarea, proiectarea i ingineria tehnologica, turismul, pescuituli vanatoarea sportiva, desfacerea productiei la intern i la export,exploatarea, ntretinerea i repararea tractoarelor, masiniloragricole i a lucrrilor hidroameliorative, construirea i reparareade utilaje tehnologice i nave, efectuarea transporturilor navale iauto, executarea n antrepriza a lucrrilor de mbunttiri funciare,construcii agricole i a altor lucrri de construcii-montaj din

Delta Dunrii, activitti conexe, coordonnd intreaga activitateeconomica din delta.

La 1 octombrie 1983 Institutul de Studii si Proiectari DeltaDunarii Tulcea se reorganizeaza in Institutul de Cercetare,Proiectare si Productie Delta Dunarii cu sediul in comunaIndependenta, coordonat de Academia de Studii Agricole siSilvice.


43/194


44/194


45/194


46/194


48

la Maliuc. Geografia fizica si umana a Deltei, geomorfologia,hidrologia, hidrobiologia, fauna si flora Deltei, pedologia,agricultura, silvicultura si zootehnia in Delta, economia piscicola

a Deltei, stuful si perspectivele exploatarii lui, navigatia si caile deapa, principiile de amenajare a Deltei Dunarii, toate acestea auconstituit obiectul celor 61 de referate prezentate, precum si adezbaterilor.15Lista lucrarilor prezentate la consfatuirea de la Maliuc:

I.

Geografia fizica si umana a Deltei.

I.1.Geomorfologia Deltei Dunarii

I.2.Probleme de geomorfologie legate de planul de amenajarecomplexa a Deltei DunariiI.3.Geografia fizica si umana a Deltei DunariiI.4.Foraje in Delta Dunarii. Interpretare geomorfologica sihidrogeologica.

II.

Climatologia Deltei

II.1.Clima Deltei DunariiIII. Hidrologia Deltei si lucrarile hidrotehnice

III.1.Hidrografia si hidrologia Deltei DunariiIII.2.Hidrologia in cadrul planului de amenajare complexa aDeltei DunariiIII.3.Hidrologia Deltei Dunarii si lucrarile hidrotehniceIII.4.Lucrarile hidrotehnice executate pe Dunare si la gura

bratului SulinaIII.5.Lucrari hidrotehnice in Delta Dunarii

IV. Flora si fauna Deltei

IV.1.Consideratii asupra florei si vegetatiei Deltei Dunarii

15Hidrobiologia, vol 1, Editura Academiei Republicii Populare Romania,

Bucuresti, 1958, p.193


47/194


49

IV.2.Necesitatea si perspectivele studiului faunei din DeltaDunariiIV.3.Cercetari entomologice in Delta Dunarii si sarcini in

viitorIV.4.Repartitia mamiferelor in Delta Dunarii in problemaaclimatizarii unor noi specii.

V.

Hidrobiologia si ihtiologia Deltei

V.1.Caracterizarea hidrobiologica a apelor din Delta DunariiV.2.Aspectul ihtiologic al Deltei Dunarii

VI.Pedologia Deltei

V.1.Solurile din Delta DunariiVII.

Agricultura in Delta. Perspective de dezvoltare

VII.1.Consideratii de ordin pedoameliorativ in Delta Dunarii siprobleme de cercetare in aceste domenii.

VII.2.Experimentarea privind agrotehnica plantelor carereusesc pe nisipuri

VII.3.Masurile de valorificare si imbunatatire a pasunilor sifanetelor din Delta Dunarii

VII.4.Necesitatea si modul de organizare in Delta Dunariiprivind sectorul pomicol, viticol si legumicol

VII.5. Principii si probleme privind dezvoltarea agriculturii inDelta Dunarii

VII.6.Problema amelioratiunilor agricole in Delta Dunarii

VII.7.Probleme de amelioratii agricole in DeltaVII.8.Perspectivele de dezvoltare ale agriculturii in cadrul

planului de amenajare complexa a Deltei DunariiVII.9.Problema colmatarii dirijate in Delta Dunarii

VII.10.Lucrari de hidroamelioratii agricole executate in DeltaDunarii


48/194


49/194


51

XIV.

Urbanistica si comunicatiile terestre.

XIV.1. Aspecte de sistematizare regionala in problemavalorificarii Deltei Dunarii

XV.

Cinegetica. Turismul. Rezervatiile naturaleXV.1.Despre infiintarea unor rezervatii in Delta Dunarii simasurile de ocrotire necesareXV.2.Delta Dunarii sub aspectul economiei vanatului

XVI. Principiile de amenajare a Deltei Dunarii

XVI.1. Principiile de amenajare a Deltei Dunarii (ing.Mirica)XVI.2. Principiile de amenajare a Deltei Dunarii( ing.Cioc)

XVI.3. Principiile de amenajare a Deltei Dunarii( ing.Greceanu siing.Stefulescu)

XVI.4. Valorificarea Deltei Dunarii prin scoaterea ei de subregimul inundatiilor

XVI.5. Unele probleme hidroameliorative si de navigatie in DeltaDunarii

XVI.6. Principiile de amenajare a Deltei Dunarii (ing.Scodihor)XVI.7. Contributii la studiul amenajarii integrale a Deltei DunariiXVI.8. Principiile de amenajare a Deltei Dunarii din punct de

vedere stuficol-piscicolXVI.9. Principiile biologice de amenajare a Deltei Dunarii

XVII.

Diverse

XVII.1. Consideratii asupra alimentarii cu apa in Delta Dunarii

XVII.2. Problema aprovizionarii cu apa a centrelor populate dinDelta DunariiXVII.3. Autovehicolul pentru recoltat si transportat stuf in DeltaDunariiXVII.4. Problema folosirii energiei eoliene in Delta Dunarii

Consfatuirea a scos in evidenta mai multe probleme pentrucare s-au deblocat sume importante in rezolvarea lor:


50/194


51/194


52/194


53/194


55

26%, silvicultura 4%, iar restul de 12% revenind cailor navigabile,asezarilor omenesti si terenurilor intravilane. S-a decis, astfel, ca2140 km din cei 4470 km din suprafata deltei sa fie folosita de

stuficultura, iar cele peste 214000 ha din delta consideratestuficole ar da 2,14 milioane tone de stuf uscat anual. Din pacateaceste cifre nu au fost deloc realiste si niciodata nu s-a depasit 0,5milioane de tone.

In urma acestei conferinte de la Maliuc s-a demonstrat caca problema stuficola a Deltei este una din cele mai importantedin punct de vedere economic si ca in cadrul amenajarii complexe

ea trebuie sa fie pusa pe prim plan ca importanta in comparatie cucelelalte ramuri economice existente in Delta.

Consfatuirea de la Maliuc a ajuns la urmatoarele concluzii:-problema exploatarii stufului este strans legata de gasirea

celor mai ieftine mijloace de recoltare a stufului.-pentru a se putea realiza recoltarea mecanizata a stufului

in regim natural, in special in zonele de plaur se recomanda sa seextinda studiul masinilor de recoltat stuf si experimentarilor inaceste zone.

-deoarece recoltarea stufului in regim natural intampinagreutati, se vor continua studiile biologice asupra stufului, cele deameliorare stuficola, precum si cele de mecanizare a recoltarii laStatiunea Experimentala Maliuc

Imediat dupa aceasta consfatuire, s-a trecut la proiectareadefinitiva a amenajarii ostrovului Maliuc si a unitatii Rusca. S-auadus utilaje hidrotehnice noi ca dragi, screpere, buldozere si s-auinceput primele lucrari hidrotehnice de amploare. S-au inceputexperimentari sistematice asupra metodelor de stivuire a stufuluila locul de productie si la fabrica prelucratoare si s-au determinat,


54/194


56

pentru prima data, pierderile la recoltarea, transportul sidepozitarea stufului.

Nu s-au neglijat nici experientele cu urmarirea efectelor

calcarilor utilajelor in campurile de experienta de la Maliuc,precum si in alte locuri, unde s-a recoltat mecanizat. S-au inceputstudii hidrologice in vederea elaborarii temei pentru sarcinagenerala de proiectare a amenajarii M.U.S. Sireasa-Furtuna-Sontea.17

Centrul de cercetari de pe ostrovul Maliuc, unde s-adesfasurat consfatuirea, va fi amplificat, iar amenajarile vor fi

desavarsite astfel ca sa permita observatii riguros stiintifice si cuposibilitati de a rezolva cat mai curand problemele ce se punrecoltarii si conditionarii stufului18

Pentru a asigura marirea productiei de peste, la conferintas-a propus ca numarul canalelor de legatura intre bratele Dunariitrebuie sporit, astfel incat sa formeze o retea cat se poate decompleta, care sa asigure circulatia pestelui si a apei. Nu suntnecesare indiguiri si stavilare de retinere, reglarea debitului dealimentare si evacuare se va face prin dimensionarea canalelor.

Cu toata variatia lor, elementele componente ale Deltei,baltile temporare, jepsile, terenurile inundabile, trebuie sa fielegate intre ele, incat pestele sa poata gasi drum liber spre acircula si a putea ajunge cu usurinta la locurile de care are nevoie

pentru a-si satisface nevoile fiziologice.

17L.Rudescu,C.Niculescu,I.Chivu, Monografia stufului, Editura Republicii

Socialiste Romania, Bucuresti, 1965, p.13018

Hidrobiologia, vol 1, Editura Academiei Republicii Populare Romania,Bucuresti, 1958, p.195


55/194


56/194


57/194


58/194


59/194


60/194


61/194


62/194


63/194


64/194


65/194


66/194


67/194


68/194


69/194


71

II. 4.1 ETAPA 0 1954-1960 400 OAMENI

In prima etapa s-au construit mai multe cladiri din

stufit(solomit) folosite ca laboratoare de cercetare, ateliere, cazarepentru cercetatori etc. Acestea s-au degradat in timp si au fostdemolate in anii 70. Primele constructii au fost doua cabane dinsolomit acoperite cu stuf batut nemteste, asezate pe malul Dunarii.

CONSTRUCTIE DIN STUF IT(SOLOMIT)


70/194


71/194


72/194


73/194


74/194


75/194


76/194


78

PROIECTUL DE CREARE I N PARTEA DE VEST A UNEI

NOI PLATFORME PENTRU LOCUINTE

Au existat mai multe concursuri de idei privind arhitecturaviitoarelor cladiri din Maliuc, dar au ramas doar la stadiul deproiect.


77/194


78/194


79/194


80/194


81/194


82/194


83/194


84/194


85/194


86/194


87/194


88/194


89/194


90/194


91/194


92/194


93/194


94/194


95/194


97


96/194


98


97/194


98/194


99/194


101

Recoltorul tip Seiga a fost cel mai raspandit si folosit petractoare KDS si Dunarea. El a fost produs de firma daneza SeigaHarvester Company Ltd. Copenhaga si a fost adus pentru prima

oara la Maliuc in 1957. Initial a fost folosit la cultura paioaselor sicanepei, dar a fost modificat pentru stuf aparand modeleleimbunatatite Seiga 8, Seiga 9 si Seiga 10.

Pe langa recoltoarele purtate pe tractoare au mai fostexperimentate si agregate tractate dar, care nu au dat rezultatecorespunzatoare. Acestea au fost: JK2, CSR, SESDD, ICPSH etc.

Macaralele trebuiau sa indeplineasca conditia de presiue

specifica la sol cat mai mica. Au fost folosite macaraleleNakladici(NUJN) de origine cehoslovaca montate pe tractoareleDunarea. Cercetarile de la Maliuc au introdus la acest utilaj oimbunatatire esentiala prin inlocuirea greiferului fix cu unul mobilcu rotire la 120.


100/194


101/194


102/194


103/194


104/194


105/194


106/194


107/194


108/194


110

II.7. ELICOPTERUL IN EXPLOATAREA

STUFICOLA

Un alt experiment petrecut la Maliuc si care merita relatateste folosirea elicopterului in exploatatiile stuficole in transport sirecoltare. Cum era de asteptat transportul cu elicopterul desi aveaunele avantaje legate de teren si timp nu avea cum sa fie rentabildin punct de vedere economic.

In acest scop a fost achizitionat in 1957 un elicoptercehoslovac de tip VR2. Tot experimentarile la Maliuc au prevazut

legarea maldarilor de stuf in prebaloturi in greutate de cate 250,330 sau 500kg stuf. Prebaloturile de stuf, basculate pe locul derecoltare urmeaza la randul lor sa fie ridicate la locul dedepozitare cu tractorul sau daca era posibil cu elicopterul. In acestcaz elicopterul trebuia sa ridice un prebalot de 500 kg sau douaprebaloturi de cate 250 kg. Transportul stufului cu elicopterulprezenta doua aspect si anume: transportul direct de la locul derecoltare la consumator si transportul la depozitul din delta celmai apropiat. Luand in considerare ca un elicopter va transportacu o viteza de 100km pe ora cate o tona de stuf la cursa, in 8 oreva putea face 2.6 curse pe o distanta de 150 km, 34 curse pe 6 kmsi 60 de curse pe 1,5 km, inseamna ca productivitatea lui va fi de2.6t, 34t si 60t. Din cifrele de mai sus rezulta ca transportul

comparativ cel mai economic ar fi executat pe distante scurte, maiales ca de la depozitele din delta, stuful se transporta laconsumator pe apa presat in baloturi, transport ce se executa inconditiile cele mai economice pe distante mari.

In aceste situatie elicopterele ar fi indicate numai pedistante scurte, adica de la locul de recoltare a stufului pana ladepozitele tehnologice cele mai apropiate de unde umeaza ca


109/194


110/194


112

evita risipirea lui si pentru aface posibil transportul lui pana ladepozit. Nereusind acest experiment fantezist, elicopterul a fostfolosit la recunoasteri de terenuri noi stuficole, in prospectare ca si

la dispecerat. Tot in acest scop in anul 1959 la Maliuc a fost adusun elicopter cu trei locuri de productie poloneza.In anul 1957 s-au facut experimentari privind transportul

stufului cu acelasi aparat cehoslovac pe distante scurte echivalentecu cele de la locul de recoltare pana la locul de depozitare. Acesteexperimentari la transportul stufului nu au fost concludenteintrucat nu s-au putut ridica si transporta mai mult de 80 kg de

stuf, care a necesitat si timp mai mult la legarea si dezlegareamaldarilor de stuf de elicopter.

In iarna anului 1960 s-au inceput alte experimentari laMaliuc cu un nou tip de elicopter cehoslovac H.C.4 care aveaperformante superioare modelului anterior. De asemenea cum erade asteptat s-a constatat ca pentru a deveni rentabil acest mijloc detransport pretul stufului ar trebui sa creasca cu 100%. Dupa acesteexperimente cu elicopterul s-au dedus cateva avantaje: Rizomii de stuf nu vor mai fi calcati de tractoare siremorci de la locul de recoltare la cel de depozitare In marile unitati stuficole indiguite nu va mai fi nevoie decanale navigabile pentru nave de transportat stuf

Necesarul fortei de munca scade la 68%

S-a demonstrat ca elicopterele pentru a devein rentabiletrebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

Sa aiba o capacitate de transport de 1 tona de stuf Sa fie actionate de motoare Diesel Sa nu aiba nevoie de hangare speciale Costul aparatelor si intretinerii sa nu fie ridicat


111/194


112/194


113/194


115

RASPANIDREA STUFULUI SI PAPUREI IN OSTROVUL

MAL IUC 1950-1953-1956-1958

Chiar daca stuful romanesc din soiul Phraymitescommunis Tr. se gaseste in cantitati si pe suprafete mari nu este lafel de productiv ca alte soiuri.

Incepand din 1949 s-au inceput incercari timide deaclimatizare a bambusului(Phillos-tachis viridis) si a stufuluiitalian (Arundo Donax) numit si trestie de Nil. Dintre acestea afost ales Arundo Donax si au inceput lucrari de cercetarecomplexe la MALIUC de catre I.C.E.I.L. in anul 1953.

Stuful italian are o productie net superioara celui autohtonajungand la productii de 50-80t/ha fata de 10-20t/ha a celuiromanesc. Cel mai mare neajuns al acestei specii de stuf este canu rezista la inundatii mai mari de 10-15 zile. Tocmai din cauzaaceasta statiunea MALIUC a fost aleasa ca statiuneexperimentala in incercarea de a aclimatiza acest stuf la conditiilede inundatii periodice de lunga durata din Delta Dunarii. Arundo


114/194


115/194


116/194


118

intense de la suprafata baltilor 28. Concomitent cu actiunea decercetare s-a desfasurat la Maliuc si o intensa actiune deamenajare a terenurilor, in special pentru exploatarea stuficola.

Aceasta actiune care a avut la baza un plan de amenajareelaborat de organe competente de coordonare si proiectare, s-asprijinit in buna masura pe cercetarea stiintifica existenta sauefectuata in acest scop.

Stuful contine 49% celuloza din greutatea sa, iar inintrenodurile tulpinii se afla 83,2% din ea. Astfel, tulpina este ceamai importanta, iar obtinerea unui stuf mai gros la tulpina ar fi

insemnat marirea considerabila a productiei de celuloza. Cativacentimetri ce s-ar obtine in plus la cresterea in lungime a tulpiniide trestie, ori cativa milimetri cu care s-ar mari circumferinta ei,ar insemna foarte mult pentru sporirea materiei prime destinataindustriei celulozei si hartiei, daca, evident suplimentul de fibre,astfel castigat, se raporteaza la totalitatea cantitatii de trestierecoltata din delta29

In anii 60 s-au incercat diferite experimentari prinincercari de hibridari vegetative intre cele doua soiuri de stuf, darfara rezultate marcabile. In anii 70 s-au continuat cercetarile inincercarea de aclimatizare a stufului creandu-se noi bazineexperimentale prin indiguirea incintei ostrovului Maliuc sirealizandu-se zeci de bazine. Aceste bazine experimentale

trebuiau sa realizeze regimuri hidrologice diferite cu inundatiidirijate care sa creeze conditiile natural existente in Delta.

28L.Rudescu, C.Niculescu, I.Chivu, Monografia stufului, Editura Republicii


Ioan Gh. Petrescu, Delta Dunarii aspect-resurse, Editura Scrisul Romanesc,

Craiova, 1975, p.299


117/194


119

Digurile au fost prevazute cu ecluze, calugari si pompe demare capacitate.

In 1970 s-a stabilit ca incinta ostrovului de 704 ha sa secompartimenteze in 3 portiuni.-la S, suprafata de 257 ha este destinata culturilor de ArundoDonax, plop si salcie

-la N, suprafata de 364 ha-stuf comun-la V, parcelele de 63 ha-plop

Sumele deblocate de statul roman au fost enorme la aceavreme, de ordinal milioanelor de lei investite in lucrari deamenajare, constructii civile, laboratoare, infrastructura, personaletc. Au fost desecate vechi japse si transformate in bazine decercetare. Numele acestor canale si japse disparute erau:


118/194


119/194


120/194


121/194


123

piscicola si zona de filtrare a apei de inundatie, incarcata cualuviuni30

La inceputul anilor 60 s-a inceput la Maliuc cercetarea

cresterii mixte stuf-peste in bazinele experimentale de la Mila 26.Aici s-a obtinut o productie de 90-170kg peste la hectarfata de 13-35 kg la hectar in stufariile neamenajate. In stufariileamenajate si hrana pestilor s-a marit considerabil(de la 9cm la16cmplancton)

PESCARI IN AMENAJAREA PISCICOLA MALIUC 1962Intrucat experimentarile privind cresterea pestilor s-a facut

simultan cu cele stuficole, pregatirea parcelelor de la Mila 26pentru experimentare s-a efectuat in colaborare cu Statiunea

30L.Rudescu,C.Niculescu,I.Chivu, Monografia stufului, Editura Republicii



122/194


124

Maliuc, majoritatea lucrarilor reveninu-i sectorului stuficolconform tematicei respective.

Experimentele din amenajarile stuficole Maliuc au aratat

ca productia piscicola in amenajarile stuficole creste de la 15-20kg/ha pana la 160kg/ha. Acest fapt se datoreaza imbunatatiriiconditiilor de hrana a pestilor si a celor chimice(oxigen, sarurinutritive etc). Indepartarea generatiilor de stuf vechi permite ocirculatie mai buna a pestilor, posibilitati mai bune de reproduceresi crestere a puetului31

Aici s-a experimentat pentru prima oara si pescuitul

electric. A fost folosit in special pentru eliminarea rapitorilor inbazinele care urmau sa fie populate cu puieti de crap. Acestprocedeu era folosit la pescuitul industrial de catre rusi, dardescoperindu-se efectele asupra puietului a fost interzis.

31Ibidem, p.278


123/194


124/194


125/194


126/194


127/194


128/194


130

Experimentarea culturilor de rachita s-a facut la Maliucdeoarece refacerea zonelor stuficole s-a dovedit un procesindelungat si imperfect, iar aici se cerceta tocmai aceastaindustrie. Cercetarile de la Maliuc urmareau sa stabileasca:

Posibilitatea valorificarii unor terenuri din incintelestuficole indiguite prin cultura rachitei

Conditiile stationare din incintele stuficole indiguite in

raport cu exigent rachitei Sortrile de rachita cele mai indicate in functie de telul de

productie Tehnica de lucru, pregatirea terenului, ingrijirea culturilor

epoca si tehnica de recoltare.Culturile experimentale s-au executat in primavara 1971

in bazinul numarul 2 Maliuc-Mila 26 Sulina. Microrelieful acestui


129/194


131

bazin este foarte variat si reproduce situatiile de microrelief dinincintele stuficole indiguite cere ar putea fi luate in consideratiepentru cultura rachitei35

S-au facut mai multe experimente in incinta Maliuc careau stabilit conditiile in care se poate cultiva rachita si s-au stabilitsoiurile cele mai rentabile. In ceea ce priveste productivitatea s-austabilit ca urmatoarele soiuri au cea mai mare masa verde lahectar: Salix triandra-56t/ha Salix fragilis-31.9t/ha

Salix alba-24.6t/ha Salix rigida-22.9t/ha

Salix viminalis-19.3t/haUtilizarea rachitei se face folosind mai multe soiuri:

Pentru producerea de nuiele de calitate superioara pentruimpletitura fina-Salix Rigida si Salix Viminalis

Pentru producerea de nuiele folosite la impletituri decosuri sau pentru legat vie-Dalix Alba

Pentru producerea de nuiele pentru impletituri grosolane-Salix Fragilis

35Ibidem, p.184


130/194


131/194


132/194


133/194


135

Crescatoria de fazani a fost infiintata in anul 1970 si adurat pana in anul 1976. In cadrul Institutului de Cercetari DeltaDunarii exista o sectie de biodiversitate care avea in subordineaceasta crescatorie. Aceasta sectie de biodiversitate avea oameniangajati in toata Delta care aveau ca obiect de activitateobservarea si numararea pasarilor din regiune. Acestia faceauobservatii pe teren, primeau zilnic cota de benzina pentru barca cumotor si faceau rapoarte periodice cu privire la locatia si numarul

pasarilor din regiune.In urma raportului acestora s-a constatat ca populatia defazani din delta se redusesera considerabil. Cauzele au fostvanatul excesiv, dar si animalele salbatice ca vulpile, enotii sisacalii. In aceste conditii a luat fiinta la Maliuc o crescatorie defazani care avea ca scop repopularea Deltei cu aceste pasari.

Era amplasata in spatele atelierului mecanic, peste digul de

aparare contara inundatiilor. Aceasta locatie a fost folosita maitarziu de Dr. Savulescu36ca si camp experimental pentru cercetariagricole si silvice.

Crescatoria era imprejmuita cu gard de plasa, iar inauntrultarcului existau padocuri. De asemenea exista si o constructiedestinata incubatoarelor amplasata in una din cladirile actualului

A.F.D.J. Fazanii erau crescuti pana cand puteau sa zboare, apoierau eliberati in diferite locatii din Delta pentru repopulare.

II.12. APICULTURA

36Dr.Savulescu a creat la Maliuc o baza de date despre posibilitatea cultivariisalciei si plopului in conditiile specific Deltei Dunarii pentru celuloza


134/194


135/194


136/194


138

sunt un fenomen destul de frecvent, mai ales vara. A ramasmarcata ruperea de nori din 15 august 1924, cand timp de 24 ore acazut in Tulcea o cantitate de precipitatii egala cu cantitatea

inregistrata in trei din cele mai ploioase luni ale anului.De aversele estivale este legata si grindina insotita defurtuna, in istorie ramanand cea din 10 iunie 1958 care pornind dela Pardina, a traversat delta distrugand 20000 ha de stufarii.

Masuratorile de la statia climatica Maliuc a scos in evidentcateva caracteristici ale climatului ostrovului: Regimul temperaturii aerului este ceva mai moderat decat

in lunca Dunarii maritime, totusi media anuala atemperaturii -din cauza abundentei de apa si a vegetatieiexuberante- este in delta mai coborata decat in campiaDunarii.

In central ostrovului amplitudineat ermica anuala este mairedusa decat la Tulcea, deoarece si extremele absolute suntmai mici

Vanturile dominante bat din N si S, sudul fiind maiputernic. Regiunea cea mai bantuita de vanturi decat sprevarful deltei, martie fiind luna cea mai vantoasa.

Zona Maliucului este cea mai saraca in precipitatiisituandu-se la doar 300mm

Factorul principat care determina microclimatul unei stufarii

este miscarea aerului. Vantul se diminueaza intr-o stufarie infunctie de inaltimea si desimea stufului, de distanta de la margineastufariei si taria vantului

Pana la infiintarea din februarie 1957, a statiunii climatologicede ordin II de la Maliuc, nu exista nici o statiune in balta, asezatain stufarie. Toate celelalte statiuni aveau ca obiectiv principalslujirea navigatiei si nu valorificarea stuficola.


137/194


139

Luna Nebulozitatea Zile cer

senin

Zile

cer

noros

Zile cu

cer

acoperit

Umiditate

%

Precipitatii

mm

I 6 5 8 18 87.3 31.9

F 6.4 3 8 17 83.7 45.1M 5.5 10 9.4 9 77 12.6A 4.3 9.2 8.8 12 80.8 25.7M 4.2 11.6 11.4 8 81.7 28.5I 4 21 13 4 64.6 46.7I 2.8 22 9.4 2 64.8 28A 2.4 24 8.4 2 85.5 12.2S 2.7 20 7.8 4 84.2 58.6O 4.4 18 9 6 82.7 33.9N 6.3 6 8.4 14 83.3 8.9D 6.4 10 8.4 15 86.6 60.8

MEDIA FACTORILOR CLIMATICI LA MALI UC

MALIUC IARNA ANULUI 1971

II.14. SOLUL


138/194


139/194


140/194


141/194


142/194


143/194


145

Materialele folosite la constructie arau aduse cu barjele.Betonul era facut in betoniere Steaua Rosie de 250 cm. Pe langaconstructori care lucrau aici, erau si numerosi salahori veniti din

tara sau localitatile invecinate Gorgova si Vulturu. Acestia eraucazati la inceput pe bacuri dormitoare, apoi s-au construit baracidin solomita. Cantina era tot pe bacuri dormitoare. Pe loculultimului bloc din est exista o baraca din caramida cu 150 depaturi pentru muncitori, iar langa dispensar o baraca din solomitpentru ingineri. Ambele au fost demolate.

Pe langa cazarea cercetatorilor, in blocuri existau

garsoniere si apartamente pentru protocol. Localitatea era desvizitata de personalitati politice, cercetatatori veniti in schimburide experienta, precum si de participanii la numeroasele consfatuiriavute aici. In 1962 a fost vizitata chiar de Gheorghe GheorghiuDej.

Practic localitatea Maliuc era vazuta ca un simbol alcercetarii romanesti, iar sedintele avute aici un mare ecou in presavremii:-1957 Consfatuirea Asociatiei Stiintifice a Inginerilor siTehnicienilor-1959 Consfatuirea Uniunii Societatilor de Stiinte Medicale-1963 Congresul International de Limnologie-1968 Tabara curs Cinegetica

-1970 Consfatuire de Geobotanica-1973 Consfatuirea pe tara a Piscicultorilor din R.S.R.-1980 Curs international de instruire apicola

Pavarea strazilor din Maliuc s-a facut in anul 1964, iarzidul de protectie de pe malul Dunarii imediat dupa inundatiile din1970, pentru a preintampina evenimente de acest fel.


144/194


146

La sfarsitul anilor 70 platforma din partea de S aMaliucului a fost impartita in loturi si data angajatilor ca loturipentru gradinarit. Fiecare si-a ingradit portiunea sa si au inceput

sa apara case. In baza procesului verbal din 30.05.2012 ,primarulManole Gheorghe obtine trecerea in patrimonial consiliului localMaliuc, a acestei platforme cu gradini, de la AdministratiaBazinala Apa Dobrogea-Litoral.


145/194


146/194


148

III.2. HOTELUL

Hotelul Salcia din Maliuc a aparut ca o necesitate legata demunca de cercetare de aici. Numeroasele personalitati care soseauin aceasta zona aveau nevoie de conditii decente de cazare intr-olocalitate simbol a cercetarii socialiste. De altfel, localitateaMaliuc era punct de popas obligatoriu pentru cei care faceausejururi in delta, tocmai pentru ca statiunea de cercetare sa fie catmai promovata.

Cladirea a fost construita intre anii 1962-1965 dincaramida celulara, are doua etaje si a fost administrata de O.J.T.

De remarcat este ca hotelul nu are fundatie din beton, cieste ridicat pe perna de nisip. In partea stanga a hotelului exista oscara exterioara pentru terasa acestuia.


147/194


148/194


149/194


150/194


151/194


152/194


153/194


155

de scoala, iar cu sprijinul S.E.S.D.D., s-au pardosit doua sali declasa si s-a mai aprobat o sala de clasa in localul clubului. Dintreprofesorii care au predat la vechiul local al scolii amintim:

Becheanu Ion, Becheanu Cornelia, Vasilescu Eugenia, IvanovAna, Piclor Ghizela, Petre Alexandrina, Musat Ovidiu, FrunzaCalita si Niculescu Mihaela. Noua scoala a fost construita dinboltari cu autorizatia nr. 10668 din 09.03.1967 conformproiectului nr 595/1966 in timpul directorului Becheanu Ion.

Conform procesului verbal din 31.08.1967 incheiat intreinginerii Radu Leonard si Bradel Helmut din partea SectiuniiInvestitii si profesorul Becheanu Ion directorul scolii Maliuc seprevedea predarea unei scoli cu patru sali de clasa. Initialproiectul prevedea ca scoala sa aiba un etaj, dar s-a renuntat.

In anul scolar 1967-1968 receptia noului locas de scoala a


154/194


155/194


157

numar record de elevi: I-IV 123 de elevi si V-VIII 121 de elevi. Directorii scolii Maliuc au fost in ordine cronologica:Serghei Elena, Becheanu Ion, Becheanu Silvia, Marinache Mihai,

Ivan Elena, Gruia Ion(1978-1989), Petrescu Matroana, GruiaIon(2000-prezent). Dintre acestia cel mai longeviv profesor sidirector a fost Gruia Ion. Nascut in 1951 acesta este absolvent alFacultatii de Istorie-Geografie Constanta si al Facultatii de Istorie-Filozofie din Bucuresti. Isi incepe activitatea in anul 1974 cadirector al scolii Partizani si are o activitate didactica de peste 40de ani avand zeci de generatii de elevi.

DIRECTORUL GRUIA ION PE MI JLOCUL DUNARI I

INGHETATE LA MAL IUC

Conform ordinului de ministru nr 20/23.02.1979 privindtransmiterea de fonduri fixe se transfera din administrareaInstitutului de Utilaje Grele Bucuresti in administrarea scoliigenerale Maliuc imobilul fostului laborator in valoare de 2272812lei. In 6 martie 1979 directorul scolii Maliuc Gruia Ion primesteprin transfer din partea Institutului de Utilaje Grele Bucuresti: Dig

Dunarea Veche, estacade pentru canale, gard panouri plasa si


156/194


158

platforma teren laborator in suprafata de 5000m.Prin ordinul de ministru nr87/24.07.1976 se transfera din

patrimonial Institutului de Cercetari si Proiectari Delta Dunarii

scolii Maliuc sera institutului in valoare de 1039026 lei.Incepand din anul 1980 in cladirea laboratorului, la etaj seamenajeaza un internat pentru elevii veniti din satul Partizai undese desfiintasera clasele gimnaziale. La parterul fostului laborator ocamera era folosita ca sala de clasa pentru gradinita. Dintrecadrele didactice cu o lunga activitate didactica la Maliuc maiamintim pe Petrescu Eugen (limba romana), Petrescu Matroana

(biologie), Ciurea Eugen (matematica) si Ciurea Irina(invatatoare).

DIRECTORUL SCOLI I MALIUC GRUIA ION


157/194


158/194


159/194


161

Cladirea a fost construita din boltari facuti in Maliuc cuutilaje aduse de preotul Rus, senator in parlamentul Romaniei.

Primaria a contribuit cu 5000 de lei la confectionarea

boltarilor, plata manoperei pentru materialele de constructive siturnarea fundatiei de la 041 . Pana la construirea Bisericii dinlocalitate slujbele erau tinute intr-o camera a internatului dinlocalitate. Prima slujba a fost oficiata aici de preotul StanGheorghe la 20 iulie 1995 de Sf. Ilie de unde noua Biserica si-aluat si hramul.

Biserica a fost construita in regie proprie din boltari turnatila Maliuc prin contributia locuitorilor si a altor binefacatori caCostel Vadineanu, Zainea, Dobronauteanu etc. In constructiaBisericii s-a evidentiat si preotul Dragulschi Mircea care a muncitumar la umar cu oamenii pentru ridicarea acestui sfant lacas.

41Doina Lelia Postolache in revista Cuvant Bun, an 3, nr 29, p.1


160/194


162

Dupa ce a terminat de construit Biserica, preotulDragulschi a fost mutat in localitatea Gorgova.

Urmatorul preot se numea Boros Gheorghe. Acesta era de

profesie inginer, iar la batranete a avut o viziune intr-o noapte catrebuie sa fie preot. A facut facultatea si a fost hirotonit in aceastalocalitate. Tot el este ctitorul clopotnitei din fata Bisericii.

Locuitorii si-au dorit cu mare ardoare ca satul lor sa aibaun preot stabil. Astfel, prin stradania lui Sadovnic Nicolae care afacut o colecta de la sateni a fost cumparata o garsoniera confort Icu destinatie de casa parohiala. Biserica este in forma de arca cu

doua turle si a fost sfintita de arhiepiscopul Teodosie alTomisului. Localitatea nu a avut niciodata cimitir datorita lipseiunui teren adecvat in care panza freatica sa nu fie ridicata.

Persoanele decedate au fost si sunt inmormantate pesteDunare la cimitirul din satul Vulturu.

n anul 2006, Fundaia "Sfntul Sava de la Buzu" a primit

n concesiune pe 25 de ani, cu posibilitate de prelungire, dinpartea Primriei locale etajul superior al cldirii Primriei dinlocalitatea Maliuc, jud. Tulcea, n Delta Dunrii, pentru a fiamenajat i folosit drept campus pentru organizarea de tabere de

var pentru copiii defavorizai. Cei care s-au implicat activ in

acordarea acestei cladiri fundatiei Sfantul Sava a fost primarulManole Gheorghe si directorul scolii Gruia Ion.

Cu sprijinul voluntarilor din Buzu i al comunitii localeacest spaiu a fost renovat i amenajat. Campusul, inaugurat

oficial n septembrie 2006, funcioneaz de atunci drept un aldoilea loc de tabr pentru copii.

Tabra are o capacitate de 60 de locuri pe serie i este

destinat n primul rnd tinerilor defavorizai social, dar i altor

tineri dornici s cunoasc frumuseile Deltei Dunrii.


161/194


162/194


164

Din programul taberei nu lipsesc plimbrile cu barca prinDelt, concursurile pe teme de cultur general, activiti

ocupaionale precum mpletitul din rchit.

Preoti care au slujit in localitate:STAN GHEORGHE(1994-2000),DRAGULSCHI MIRCEA (2000-2003),GHEORGHE BOROS (2003-2005) si DUMITRASCUANGELIAN (2005-prezent) care s-a ingrijit ca Biserica sa fiepictata.


163/194


164/194


166

parterul unui bloc. Cel mai longeviv sef de post a fost GhiolmezPetrica (1985-2009), care l-a succedat pe Mititelu si Ciuperca Ion.

Acesta, dupa ce a urmat Scoala Militara de Militie

Campina, a fost repartizat ajutor de sef de post la Greci, apoi Sefde post la Maliuc.Inca de la infiintare localitatea avea un oficiu postal cu

telefon, iar ulterior aici a existat si o filiala a Casei de Economii siConsemnatiuni (C.E.C.).

OFICIUL POSTAL

III.7. BRUTARIA

Aprovizionarea cu paine a localitatii era deficitara dincauza izolarii pe timp de iarna. De aceea in anul 1962, s-a


165/194


167

construit o brutarie pentru aprovizionarea localitatii, dar si pentruexploatatiile stuficole izolate. Aceasta se vindea localnicilor situristilor prin intermediul magazinului alimentar, fiind

rationalizata. Painea produsa pe vatra era rotunda si avea greutateade 2 kg.

CLADIREA FOSTEI BRUTARI I


166/194


168

III.8. ATELIERUL MECANIC

Atelierul mecanic a fost proiectat pentru lucrarile decercetare a utilajelor stuficole. Aici s-au transformat si proiectatutilaje specifice conditiilor din delta, de aceea, era foarte bineutilat cu cele mai moderne utilaje. Astfel, aici existau diversestrunguri, freze, raboteze, grinda rulanta, abric, masina degrosat,

banzic, debitatoare etc. A fost construit din caramida plina sipavat cu patrate din lemn de stejar.

Dupa ce s-au proiectat utilajele specifice exploatariistufului, atelierul mecanic a fost preluat de T.C.M.A.I.A. (Trustulde Constructii din Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare)si transformat in atelier de reparatii utilaje hidrotehnice. Acesteutilaje erau folosite la diferite constructii hidrotehnice a


167/194


168/194


169/194


171

alimentara, un magazin de confectii si un aprozar. Magazinulalimentar a functionat pana in anul 1994.

Cel mai longeviv gestionar a fost Manole Marian(1984-

1992) care a lucrat aici opt ani. Alimentara apartinea deI.C.S.M.D.D. Sulina (Intreprinderea Comerciala de Stat MixtaDelta Dunarii). Ea era aprovizionata cu gabara de la Tulcea, iarmai multe alimente se dadeau cu ratia pe liste. Astfel, fiecarelocuitor avea dreptul la doar 0,5 litri de ulei si jumatate de kg dezahar pe luna. Painea, chiar daca era produsa la Maliuc se vindeala magazin, iar uneori era si aceasta rationalizata. Turistii aveau

dreptul la doar jumatate de paine pe zi.Magazinul de confectii apartinea tot de I.C.S.M.D.D., iar

aprozarul de I.L.F. (Intreprinderea Legume Fructe). Pe langaacestea, exista in Maliuc in zona pietei si un magazin de artizanat,care si-a oprit activitatea in 1980. Aici se vindeau lucruriconfectionate de mana, cu specific traditional, in special pentruturisti. Langa acest magazin, vara functiona si o terasa intr-o micacladire din lemn, la care se serveau bauturi mai iefine.

Acesta apartinea de O.J.T. si a functionat pana in anul1995.

In bufetul de la parterul hotelului se gaseau bauturi maiscumpe si era mai bine aprovizionat decat celelalte bufete dinjudet. La receptia hotelului exista un mini shop in care se gaseau

produse scumpe si selecte de import. Acestea se vindeau inspecial turistilor si numai in valuta.

In anul 1962 a fost construita si o piata cu tarabe dinmozaic. Aici mai veneau locuitori din localitatea Vulturu, carevindeau in special legume si fructe. O data cu piata a fost construitsi un pichet P.S.I.


170/194


171/194


173

III. 10. DISPENSARUL

Izolarea localitatii si numarul mare ce cercetatori veniti,impuneau ca o prioritate existenta unui cabinet medical. Acesta afost ridicat in etapa 0 a constructiilor, din caramida si era deservitde un medic si o asistenta. Dispensarul era folosit si ca sala de

nasteri, existand si o moasa angajata pe nume Simionescu. Primuldoctor din Maliuc se numea Mihailescu. Acesta a realizat un plande inzestrare a primului vapor sanitar al exploatarilor stuficole.

Acest vapor sanitar deservea unitatile stuficole izolate.Doctorul din Maliuc deservea si satele vecine Partizani, Ilgani siGorgova. De asemenea, in cadrul dispensarului a existat si un


172/194


173/194


175

plantat arborii a fost adus din gropile de imprumut de la margineavestica al ostrovului.

PARCUL DIN MAL IUC IN 1970

Doctorul Zeimiankowschi (1910-1975) avea stranselegaturi cu Emilian Topa care a fost directorul gradinilor botanicedin Cernauti, Cluj si Iasi. Acesta i-a trimis la Maliuc arbori siarbusti din toate zonele lumii care se puteau preta la solul siconditiile climatice de aici. Tot el a construit la Maliuc si o serafolosita in scop stiintific pentru plantele cercetate .

Doctorul Zeimiankowschi a ajuns la Maliuc in anul 1960

ca director stiintific, inlocuindu-l pe un alt mare biolog GeorgeVasiliu. In anul 1968 devine sef de sectie al StatiuniiExperimentale Maliuc pana in anul 1972. Realizarile lui nu seopresc aici, el fiind un reprezentant de seama al Hidrobiologieiromanesti.

Nascut la Cernauti, urmeaza studii universitare laFacultatea de Stiinte, sectia Stiintele Naturale a Universitatii din


174/194


176

Cernauti. Obtine doctoratul la Facultatea de Stiinte a Universitatiidin Bucuresti si ocupa postul de colaborator stiintific la Institutulde Ihtiobiologie si Piscicultura, la Scoala Centrala de Agronomie

din Varsovia. Intors in tara devine seful statiunii de CercetariPiscicole din Tulcea (1947-1952) apoi Seful Statiunii de CercetariPiscicole Braila (1952-1960). Dupa activitatea de la Maliuc adevenit seful Biroului de Cercetari si Prognoza din Intreprindereade Pescuit Oceanic Tulcea (1972-1973).

Dotat cu mare putere de munca, initiativa, cu un deosebitsimt de observatie si expunere a rezultatelor cercetarilor, Dr.

Zeimiankowschi a efectuat studii aprofundate asupra ritmului decrestere si hranei naturale la salau, asupra fecundatiei artificiale laplatica, asupra biologiei vaduvitei, asupra alimentatiei pestilor intimpul iernii, asupra intensitatii migratiei scrumbiilor pe Dunare sicresterea productiei de peste in complexul lagunar Razim-Sinoe.


175/194


177

Bruno Vladimi r Zeimiankowschi(01.08.1910-05.08.1975)

In domeniul stuficulturii s-a preocupat de posibilitateaculturii mixte stuf-peste in conditii de regim regim hidrologic

dirijat si semidirijat.


176/194


178

Activitatea doctorului a fost concretizata intr-un marenumar de teme de cercetare si publicatii editate atat in tara cat sipeste hotare.

PLANTE EXOTICE IN PARCUL MALI UC

III.12. ACTIVITATI CULTURAL SPORTIVE

Activitatile cultural-sportive erau organizate de localnici side multe ori spontane. Ele erau singurul mod de a se distra intr-olocalitate dedicata unui singur scop, acela al cercetarii.Fotbalul era de departe cel mai popular sport pe care il jucaulocalnicii intre ei sau cu echipele din satele vecine. Langa terenulde fotbal exista o tribuna construita din lemn la care spectatoriipriveau partidele.


177/194


179

Tenisul de masa era foarte popular in Maliuc in anii 70-80.In spatele caminului exista o camera separata in care acest

sport era practicat.

Exerciti i de tragere cu arma la tinta f ixa. La aceste trageri cuarma de vanatoare participau inclusiv femeile. Era un antrenamental rezervei de militari la care se prezentau notiunile de baza alefolosirii armei de foc.

Caminul cultural era singurul loc unde se desfasurauactivitati cultural artistice. Aici se organizau nunti, serbari sidiferite petreceri. De asemenea aici exista si un cinematograf.

Sambata se dadea discoteca, iar joia era o petrecere atinerilor care se numea joia tineretului.Joia tineretuluiincepea dupa ora patru dupa amiaza si se terminacel tarziu la ora 22. Se asculta muzica, se dansa, iar uneori sefacea o tombola. La aceasta tombola

Documents

MALIUC ORASUL STIINTEI