Click here to load reader

Factorii Genetici Ai Climei

  • View
    2.361

  • Download
    13

Embed Size (px)

Text of Factorii Genetici Ai Climei

Cuprins

Introducere.3 Capitolul 1- Factorii radiativi..41.1 1.2 1.3 1.4 1.5

Radiatia solara directa5 Radiatia solara difuza.7 Radiatia solara globala...8 Radiatia reflectata...8 Bilantul radiativ....9

Capitolul 2 Factorii dinamici ai climei..9 2.1 Circulatia generala a atmosferei9

Capitolul 3- Factori fizico-geografici.10 3.1 3.2 3.3 3.4 Relieful...10 Hidrografia12 Vegetatia si fauna13 Geologia15

Capitolul 4 Factori antropici16 Capitolul 5- Particularitatile principalelor elemente climatice18 5.1 Temperatura aerului.181

5.2 Umezeala24 5.3 Nebulozitate29 5.4 Durata de stralucire a soarelui.30 5.5 Precipitatiile atmosferice33 5.6 Vantul38 5.7 Stratul de zapda...30 Capitolul 6 Poluarea aerului.41 6.1Sursele de poluare.41 6.2 Factorii care favorieaza dispersia poluantilor42 Bibliografie43

Introducere2

Muntii Bucegi sunt cei mai vizitati munti din tara , fiind cautati de toate categoriile de pasionati ai muntelui : turisiti, alpinisti si schiori. Lucrarea de fata se adreseaza tuturor celor interesati de cunoasterea Bucegilor, din punct de vedere al peisajului, da mai ales din punct de vedere climatic, fiind o imbinare intre caracteristicile si particularitatile climatic ale masivului. Primele doua capitol sunt mai teoretice , urmand ca in al treilea sa fie cuprinse prezentari scurte despre relieful, hidrografia, vegetatia si fauna muntelui.Urmeaza in urmatorul capitol un scurt istoric despre infiintarea parcului national Bucegi.Al cincelea capitol cuprinde particularitatile elementelor climatic si date meteorologice structrate in tabele.Printre randuri se pot observa cateva fotografii cu peisajul mirific care invaluie Bucegii intr-o aura aparte. Inchei aceasta introducere printr-o strofa din imnul bucegilor:

Daca ai un dor ce te framanta, Nu cata ca-i drum obositor, Hai prietene cu mine in munte, Pe cararile Bucegilor.

3

Factorii genetici ai climei Atmosfera,vitala pentru viata pe Pamant,este invelisul gazos al planetei noastre,a carui grosime nu reprezinta mai mult de 1% din raza terestra.Daca in primii 10 km de la suprafata Pamantului se desfasoara majoritatea feomenelor meteorologice,in primii 5 km se concentreaza circa 50% din masa totala a atmosferei. Se apreciaza ca ea a ajuns la actuala forma si compozitie cu cel putin 400 milioane de ani in urma,cand vegetatia s-a dezvoltat accentuat la scara intregului uscat.(R.G.Barry,R.J. Chorley,1987) Vremea reprezinta starea atmosferei definite de ansamblul elementelor si fenomenelor meteorologice pentru un anumit loc si la un moment dat,sau pe o anumita perioada de timp.Durata acesteia este in functie de persistent fenomenelor fizice care au generat-o.Elementele meteorologice caracterizeaza permanent starea atmosferei,in timp ce fenomenele meteorologice se manifesta sporadic,fiind produse,in generalde o anumit instabilitate a atmosferei. Clima reprezinta carateristica starilor de vreme pe o perioada indelungata de timp specifica unui anumit teritoriu,a carui extindere poate varia in suprafata-de la un anumit loc,pana la intregul glob terestru,iar pe vertical de la adancimea straturilor de uscat si acvatice,la care nu se mai resimt oscilatiile ciclurilor anuale ale unor elemente meteorologice,pana la inaltimi la care se produc majoritea fenomenelor atmosferice,corespunzand aproximativ cu limita superioara a troposferei,primul strat al atmosferei.

Capitolul 1 Factori radiativi4

Radiatia solara constituie sursa energetic primara a proceselor meteorologice. Cunoasterea particularitatilor regimului si repartitiei radiatiei solare si ale componentelor bilantului radiativ si caloric asigura rezolvarea unor problem practice legate de tehnologii energetice neconventionale. Masuratorile radiometrice sistematice ,cu metodologie unitara in Romania,au inceput in 1949 la Observatorul Afumati,infiintat de Institutul Meteorologic,ele continuand si astazi.Paralel cu Observatorul de la Afumati,dupa 1950 se contureza reteaua nationala,compusa din 9 statii radiometrice acoperind toate regiunile geografice ale tarii.1.1 Radiatia solara directa S

Radiatia solara directa este radiatia provenita direct de la discul solar.Valorile radiatiei solare directe depend,in principal de doi factori:geometria Pamant-Soare si caracteristicile optice ale atmosferei. Geometria Pamant-Soare este o consecinta a miscarilor in timp ale Pamantului in jurul Soarelui,a inclinarii axei terestre si a formei sferice a globlui terestru. In fiecare moment din an,cuplul Soare-Pamant se gaseste in relatii geometrice impuse de miscarea de revolutie a Pamantului in jurul Soarelui.Aceasta face ca mersul apparent al soarelui pe bolta cereasca,inaltimea Soarelui ,sa varieze in functie de momentul din an. Varitia inaltimii Soarelui,sau a complementului sau ,distant zenitala,faca ca lungimea drumului parcurs de radiatia directa prin atmosfera,masa atmosferei,sa varieze si de aici intensitatea fenomenului extinctiei.

5

Fig.1 Monumentul Crucea de pe Caraiman De la momentul rasaritului,radiatia solara directa creste,in parallel cu inaltimea Soarelui deasupra orizontului,pentru ca la momentul trecerii Soarelui la meridianul locului sa atinga valorile maxime.Acesta este mersul zilnic antemeridian.In cea de-a doua parte a zilei,postmeridian,radiatia solara directa scade pana la momentul apusului. Valorile maxime absolute ale radiatiei solare directe se produc in conditiile unei atmosphere foarte transparente slab impurificata in care procesele de extinctie au intensitate minima.In general valorile maxime absolute se ating de obicei in lunile sezonului cald,la momentul amiezii adevarate,atunci cand inaltimile Soarelui ating valori maxime.Ele nu scad sub 900 W -2 si pot atinge peste 1000 W2

.Valorile extreme se produc primavera-la inceputul verii.

Minimele se produc de obicei in orele de la inceputul si sfarsitul zilei,cand unghiul de inaltime al Soarelui are valori mici,intre 40 W-2 pana la 300 W-2 pentru zonele inalte.

6

Masuratori expeditionare effectuate de Andritoiu N,Ciocoiu I.(1968) in zona Muntilor Bucegi au pus in evident cresterea intensitatii radiatiei solare directe odata cu altitudinea(tabelul 1.1) Tabelul 1.1 Fluxul radiatiei directe de la mai multe niveluri in Bucegi, W m -2(partial dupa Andritoiu N,Ciocoiu I, 1968) Data 9.09.1965 H0 34,0 47,7 49,8 47,7 1 827 852 865 847 2 857 934 923 916 3 889 949 948 941 4 986 1044 1044 1036

1.Observatorul de Fizica Atmosferei-91m 2.Predeal-1000m 3.Cota 1500-1500m 4.Varful Omu-2500m

1.2 Radiatia solara difuza D Reprezinta acea parte a radiatiei solare care dupa e a fost difuzata de moleculele gazelor ce compun atmosfera si de suspensiile din cuprinsul acesteia,ajunge la suprafata terestra venind din totate directiile.Din aceasta cauza a fost numita radiatia solara a boltii ceresti.Intensitatea radiatiei difuze depinde,ca sic ea a radiatiei solare directe ,de inaltimea Soarelui deasupra orizontului si de transparent atmosferei.

1.3 Radiatia globala Q7

Aceasta radiatie rezulta din insumarea radiatiei solare directe (S) si a radiatiei difuze(D),maturate pe unitatea de suprafata orizontala.Mai este denumita insolatia.Valorile intensitatii radiatiei globale se afla in stransa dependent de starea atmosferei si procesele vremii.Astfel,pe timp cu cer acoperit cand radiatia solara nu poate ajunge la suprafata terestra,ele sunt sunt mai reduse si se refera numai la radiatia solara difuza.In situatiile cu intensitate mare a radiatiei solare directe si cu valori ridicate ale radiatiei difuze,radiatia globala poate atinge valori apropiate de 2 cal/cm2.min.Asemenea valori se inregistreaza pe vaile montane de la circa 2000m altitudine ,unde radiatia solara directa se intensifica pe seama lculmile invacinate. 1.4.Radiatia reflectata R In cazul in care diametrul particulelor este mai mare decat lungimea de unda a radiatiilor,se produce difuzia totala,adica difuzia tuturor radiatiilor indiferent de lungimea lor de unda.Aceasta este de fapt fenomenul reflexiei,care consta in abaterea fasciculelor de radiatii de la directia lor initiala,fara a li se provoca vreo modificare de alta natura.El mai este numit uneori si reflexie difuza,ceea ce exprima foarte bine coincidenta dintre difuzia globala,despre care se vorbeste in cazul atmosferei supraincarcate cu impuritati solide si lichide de dimensiuni mari si reflexia despre care se vorbeste in cazul oricarei suprafete active. Deppinzand in mare masura de insusirile fizice ale scoartei terestre(in special culoare si rugozitate),radiatia refectata joaca un rol important in formarea particularitatilor topo si microclimatice ale diferitelor suprafete. Insusirile de reflectare ale suprafetei active nu se exprima,de regula,prin intensitatea fluxului de radiatii reflectate(R) ,ci printr-un raport intre acesta si radiatia globala incidenta.Raportul respective poarta numele de albedo(A) si se va exprima in procente.Cercetarile arata ca in natura valorile albedoului variaza intre 2 si 95 %. 1.5 Bilantul radiativ B8

Este diferenta dintre suma tuturor fluxurilor radiative de unda scurta si lunga primate si suma fluxurilor de unda scurta si lunga cedate de o suprafata oarecare.In meteorologie se analizeaza,de regula,bilantul radiativ al suprafetei terestre si bilantul radiativ al sistemului Pamant-atmosfera(prin Pamant intelegandu-se suprafata terestra). Suprafata terestra primeste radiatia solara directe (S), radiatia difuza(D) si radiatia atmosferica si cedeaza radiatia reflectata de unda scurta,radiatia terestra (Et).La cedari putem adauga si radiatia reflectata de unda lunga, un flux radiativ atat de neinsemnat,incat adesea e neglijat.

Capitolul 2 Factorii dinamici ai atmosferei 2.1 Circulatia generala a atmosferei Datorita repartitiei inegale a presiunii, in atmosfera ia nastere un sistem complicat de miscari ale aerului,cunoscut sub numele de circulatia g

Search related