Upload
evamcbrown
View
189
Download
0
Embed Size (px)
DESCRIPTION
Factorii determinanţi ai atragerii
Citation preview
Academia de Studii Economice din Moldova
Cu titlu de manuscris C.Z.U.336.581+338(478)(043.3)
C50
LILIANA CINIC
Factorii determinanţi ai atragerii
investiţiilor în economia naţională
Specialitatea 08.00.10 – Finanţe;monedă;credit
Teză de doctorat
Conducător ştiinţific: Caraganciu Anatol, prof. univ.,dr. hab.
Autor: Cinic Liliana
Chişinău, 2007
2
Cuprins Introducere .................................................................................................................................3 Capitolul I Conceptele teoretice şi importanţa practică a factorilor determinanţi de atragere a investiţiilor 1.1 Abordări teoretice asupra factorilor de influenţă a atractivităţii investiţionale. Locul şi rolul factorilor financiari prioritari în cadrul sistemului de parametri factoriali.................9 1.2 Abordări conceptuale asupra atractivităţii investiţionale prin prisma factorilor
constitutivi..........................................................................................................................20 1.3 Aspecte analitice aferente proceselor investiţionale în contextul tendinţei de
globalizare...........................................................................................................................32 Capitolul II Analiza incidenţei atractivităţii investiţionale asupra deciziei de investire în economia Republicii Moldova 2.1 Evoluţia situaţiei economice şi importanţa investiţiilor în procesul de relansare a economiei naţionale în Republica Moldova..........................................................................44 2.1.1 Rolul pieţei bancare în procesul atragerii investiţiilor în economia naţională.............58 2.1.2 Analiza dificultăţilor de funcţionare a pieţei de capital în Republica Moldova şi oportunităţile investiţionale oferite de aceasta..........................................................64 2.1.3 Potenţialul investiţional apărut ca reminiscenţă a dificienţelor economice din Republica Moldova.......................................................................................................70 2.2 Analiza factorului economic ce prefigurează atractivitatea investiţională în Republica Moldova................................................................................................................77 2.3 Particularităţile cadrului legal şi instituţional ai Republicii Moldova cercetaţi prin prisma viziunii investitorului.................................................................................................90 Capitolul III Realizarea experimentală a ecuaţiei modelului de gravitaţie investiţională şi elaborarea mecanismului promovării proiectelor de investiţii 3.1 Modelarea factorilor determinanţi ai atragerii investiţiilor în economia naţională..............105 3.2 Realizarea experimentală a modelului de gravitaţie investiţională adaptat la condiţiile economice ale Republicii Moldova......................................................................110 3.3 Elaborarea mecanismului de promovare a proiectelor de investiţii......................................116
Încheiere......................................................................................................................................123
Bibliografia.................................................................................................................................130
Anexe Adnotare Cuvinte-cheie Lista abrevierilor
3
Introducere Actualitatea temei de cercetare. La începutul secolului XXI economia Republicii Moldova
se confruntă cu provocări inovatorii continui realizate în cadrul principiilor fundamentale ale
economiei de piaţă. De altfel, activitatea privată a întreprinzătorilor este declarată şi percepută ca
unul din mobilul de bază a dezvoltării indicatorilor macroeconomici. Însă, în paralel cu aceasta,
activitatea economică a întreprinzătorilor este inhibată şi de imperfecţiunea politicilor economico-
financiare, lacunele legislative şi lipsa unei infrastructuri economice care nu permit relansarea
economiei naţionale. Capitalul antreprenorial al investitorilor, fiind orientat spre ramurile cu un
înalt potenţial, crează premize esenţiale pentru dezvoltarea sectoarelor secundare şi terţiare ale
economiei naţionale. Astfel, se poate atinge o stare economică generală cu un înalt potenţial de
dezvoltare, unica variabilă hotărîtoare fiind existenţa resurselor financiare sau a unor surse eficiente
de atragere a acestora. În aceste condiţii, etapa contemporană a restructurărilor din cadrul economiei Republicii
Moldova promovează pe prim plan problemele atragerii investiţiilor în economia naţională. Soluţia
problemei în cauză reprezintă identificarea şi relevarea factorilor determinanţi de atragere a
investiţiilor. Investiţiile reprezintă variabila macroeconomică care odată fiind realizate
prolonghează ritmurile de creştere economică. Actualmente, situaţia economică a ţării, ce se
caracterizează şi printr-un deficit de resurse investiţionale orientat spre scopuri productive şi
modernizări economice, importanţa investiţiilor, nu a celor speculative, ci a celor de lungă durată,
pentru Republica Moldova este de o necesitate economico-vitală. Luînd în consideraţie „întîrzierile”
implimentării tehnologiilor avansate în economia ţării, RM necesită capital antreprenorial străin,
prin intermediul căruia ar fi promovate tehnologii şi metode contemporane de gestiune, ceea ce la
rîndul său ar facilita dezvoltarea investiţiilor naţionale (ca exemple: Coreea de Sud, Malayzia şi alte
ţări din bazinul Oceanului Pacific).
Actualitatea temei de cercetare se identifică şi prin avantajele penetrării investiţiilor străine
directe, de care poate beneficia din plin Republica Moldova: atragerea investiţiilor însoţită de
transferul experienţei practice şi a artei de gestiune a tehnologiilor know-how; investiţiile străine
directe posedă caracteristica efectului multiplicator, ce pozitiv se reflectă nu doar asupra ramurilor
industriale (care presupun desfăşurarea proceselor de producere) ci şi asupra altor sectoare ale
economiei naţionale; se acutizează concurenţa şi sunt favorizate dezvoltarea buisiness-ului mic şi
mijlociu; în cazul organizării corecte, stimulării şi amplasării raţionale a investiţiilor străine directe
este posibilă accelerarea stabilităţii social-economice şi diminuarea gradului de corupţie economică
a ţării; se stabilizează gradul de ocupare a forţei de muncă şi creşte nivelul veniturilor populaţiei.
4
În cadrul economiilor în tranziţie, rolul statului este deosebit de mare. Dar în situaţia creşterii
numărului de forme non-statale a proprietăţii, rolul şi importanţa investiţiilor străine creşte
neîncetat. Aceasta se explică nu doar prin volumul modest al investiţiilor de stat, ci şi printr-un şir
de factori cum ar fi: imperfecţiunea bazei normativ-legislative ce reglementează activitatea
antreprenorială, gradul înalt al criminalităţii în domeniul economic, lacunele în sistemul
instituţional şi altele.
Gradul de studiere a temei de cercetare. Investiţiile, reprezintă fermentul de bază în
dezvoltarea unei economii sustenabile. Economiile statelor diferă în dependenţă de gradul său de
dezvoltare, astfel determinînd afluxul de capital antreprenorial. Factorii care determină
direcţionarea şi amplasarea investiţiilor în economia ţării de asemenea variază, însă în multitudinea
factorială este importantă identificarea ponderii fiecărui factor în parte. Astfel, în cadrul
investigaţiilor realizate a fost ajustată „ecuaţia de gravitaţie investiţională” la condiţiile economice
ale Republicii Moldova. În ecuaţie au fost consolidaţi factorii cercetaţi, ceea ce a permis reliefarea
factorilor cu influenţă considerabilă asupra atragerii investiţiilor în economia naţională. Aspectele
care influenţează decizia de plasare a capitalurilor antreprenoriale în ramurile economiei naţionale
au fost cercetate în diverse ipostaze în multe centre internaţionale şi naţionale de cercetări
economice şi financiare, cum sunt Direcţiile de cercetare ale Băncii Mondiale; Fondului Monetar
Internaţional; Organizaţiei pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare; Central for Social and
Economic Research; Institutul naţional de Cercetări Economice al Academiei Române; Institutul de
Cercetări Financiare şi Monetare „Victor Slăvescu” al Academiei Române; Институт Экономики
Переходного Периода; Academia de Studii Economice din Moldova; Institutul de Economie,
Finanţe şi Statistică; Universitatea Tehnică din Moldova; etc.
Scopul cercetării constă în relevarea factorilor determinanţi ai atragerii investiţiilor în
economia naţională, adaptarea „ecuaţiei gravitaţionale” la corelarea factorilor prioritari de atragere a
investiţiilor şi elaborarea mecanismului de promovare a proiectelor de investiţii în condiţiile
economiei Republicii Moldova. Scopul cercetării impune următoarele sarcini:
• studierea şi precizarea conceptuală a atractivităţii investiţionale şi determinarea gradului de
influenţă a acesteea asupra deciziei investitorului;
• abordarea aspectelor specifice ale investiţiilor în condiţiile tendinţelor economice
contemporane;
• analiza importanţei fluxurilor de capital străin prin distingerea oportunităţilor şi a
dezavantajelor pentru dezvoltarea economică a ţării;
• cercetarea fluxurilor de remitenţe analizate sub aspectul unei surse investiţionale potenţiale;
5
• identificarea factorilor constitutivi ai atractivităţii investiţionale şi determinarea tendinţelor
prioritare de modificare a acestora în condiţiile contemporane;
• modelarea „ecuaţiei de gravitaţie investiţională” şi realizarea experimentală a modelului.
Obiectul de cercetare îl constituie delimitarea factorilor determinanţi şi estimarea impactului
acestora asupra deciziei de investire în economia Republicii Moldova în perioada de tranziţie.
Investitorii din sectorul real al economiei naţionale, prin intermediul „ecuaţiei de gravitaţie
investiţională”, au posibilitatea să estimeze capacităţile sale investiţionale în conformitate cu
tendinţele de evoluţie economico-juridico-instituţională; identificarea unei surse investiţionale
potenţiale pentru economia naţională – remitenţele.
Suportul teoretico – ştiinţific şi metodologic al tezei. Cercetările realizate constituie analiza
investigaţiilor în domeniu, rezultatele fundamentale ale analizei naţionale şi străine cu privire la
factorii determinanţi de atragere a investiţiilor străine într-o economie naţională şi în parte în
economia Republicii Moldova. În cadrul investigaţiilor realizate au stat lucrările fundamentale ale
teoreticienilor străini: A.Smith, D.Ricardo, K.Marx, J.M.Keynes, A.Marshal, P.Masse, M.Şimali,
savanţilor şi cercetătorilor români şi ruşi Românu I., Vasilescu I., Cistelican L., Mazîlu A,
Gh.Negoescu, M.Stoian, O.Tănăsoiu, L.L.Igonina, G.P.Podşivalenco, A.P.Pancruhin,
A.A.Covalevschii, L.Cobzari, A.Caraganciu, N.Botnari, R.Hîncu, M.Ciubotaru, T.Manole,
V.Fetiniuc, A.Timuş.
Suportul informaţional a cercetărilor constituie datele statistice oficiale ale Băncii Naţionale a
Moldovei, Biroului Naţional de Statistică, Ministerului Economiei şi Comerţului, Comisiei
Naţionale a Valorilor Mobiliare, UNCTAD, TACIS, Anuarul Statistic al Republicii Moldova şi
unele analize proprii ale autorului. Ca instrumentariu de cercetare a fost aplicat pachetul
econometric Eviews 3.0 şi metode econometrice ce au permis adaptarea „ecuaţiei gravitaţionale”
prin corelarea factorilor prioritari de atragere a investiţiilor la nivelul economiei naţionale în
Republica Moldova.
Metodologia cercetării a fost posibilă prin intermediul aplicării următoarelor metode: metoda
dialectică cu componentele ei: analiza şi sinteza, inducţia şi deducţia, metodele grafice şi tabelare,
metodele inerente disciplinelor economice - observaţia, raţionamentul, comparaţia, clasificarea,
gruparea; metoda sondajului, metodele sistemice şi analizei statistice. Aplicarea acestor metode a
permis o analiză profundă a diferitor fenomene economice.
Noutatea ştiinţifică a investigaţiei o constituie:
• dezvoltarea conceptului de atractivitate investiţională şi a conceptului de atragere a
investiţiilor prin delimitarea şi precizarea componentelor constitutive ale acestora;
6
• extinderea resurselor investiţionale prin identificarea unor noi fluxuri de capitaluri apărute ca
reminiscenţă a dificultăţilor economice din Republica Moldova – remitenţele;
• elaborarea schemei circuitului economic de utilizare a veniturilor generate de transferurile
remitenţilor;
• sistematizarea şi elaborarea unui sistem integru de criterii pentru evaluarea mediului
investiţional al Republicii Moldova;
• adaptarea „ecuaţiei gravitaţionale”, prin corelarea factorilor prioritari de atragere a
investiţiilor, la nivelul economiei naţionale şi testarea modelului elaborat;
• elaborarea mecanismului de promovare a proiectelor de investiţii în condiţiile economiei
Republicii Moldova.
Valoarea practică a lucrării rezidă în:
• considerarea factorilor financiari cu ulterioara lor includere în modelele investiţionale în
scopul aplicării acestora la elaborarea politicilor economice;
• adaptarea „ecuaţiei gravitaţionale" la corelarea factorilor prioritari de atragere a
investiţiilor în economia naţională;
• testarea modelului elaborat la condiţiile economiei naţionale, ceea ce va permite
eliminarea, sau cel puţin atenuarea, impactului negativ al factorilor cu influenţă negativă
asupra deciziilor de plasare a investiţiilor în Republica Moldova;
• identificarea ramurilor cu impact negativ maxim al factorilor determinanţi de atragere a
investiţiilor în baza „ecuaţiei de gravitaţie investiţională" în scopul reacţionării promte a
investitorului la modificările ce survin în sectorul real al economiei naţionale;
• cercetările pot fi aplicate în sectorul real: „ecuaţia de gravitaţie investiţională" permite
estimarea modificărilor potenţiale ale unui factor în urma caracterului volatil al altui factor;
• perfecţionarea cadrului legal prin trecerea de la nivelul relaţiilor guvern → întreprinzător la
relaţia inversă întreprinzător → guvern;
• identificarea posibilităţilor de canalizare a remitenţelor în activitatea investiţională din
Republica Moldova;
• implementarea mecanismului de promovare a proiectelor de investiţii în cadrul elaborării
politicilor economice vizavi de dezvoltarea micului business şi implicarea remitenţelor în
cadrul dezvoltării sustenabile a economiei naţionale;
• cercetările pot fi folosite la completarea cursurilor universitare la discipline de specialitate în
instituţiile de învăţămînt superior;
7
Aprobarea rezultatelor investigaţiei. Principalele aspecte din lucrare au fost prezentate de
autor în cadrul conferinţelor ştiinţifico-practice, la simpozioane şi conferinţe internaţionale
(ASEM), publicate în reviste. Abordările teoretice ale investigaţiilor efectuate au fost valorificate
prin participarea la realizarea Proiectului „Elaborarea mecanismelor şi metodelor de stimulare a
creşterii economice, de reducere a sărăciei şi de îmbunătăţire a calităţii vieţii în contextul SCERS"
inclus în programul de stat „Strategia de creştere economică şi reducere a sărăciei”, Programului
Naţional „Satul Moldovenesc” şi Planului de Acţiuni „RM-UE”.
Structura lucrării. Scopul şi sarcinile cercetării au determinat structura logică a lucrării care
cuprinde: introducere, trei capitole, concluzii şi recomandări prezentate în încheiere, lista
bibliografică, anexe, lista abrevierilor, cuvinte cheie, adnotaţiile în limbile română, engleză şi rusă.
În Introducere este argumentată actualitatea temei investigate, sunt identificate scopul şi
obiectivele cercetării, este precizat suportul teoretico-ştiinţific şi metodologic al tezei, prezentate
noutatea ştiinţifică şi valoarea practică a lucrării
Capitolul I – „Conceptele teoretice şi importanţa practică a factorilor determinanţi de
atragere a investiţiilor” este iniţiat cu abordările teoretice asupra factorilor de influenţă a
atractivităţii investiţionale. În acest context s-a delimitat locul şi rolul factorilor financiari prioritari
în cadrul sistemului de parametri factoriali. S-au analizat abordările conceptuale a atractivităţii
investiţionale prin prisma factorilor constitutivi şi unele aspecte aferente proceselor investiţionale în
contextul tendinţei de globalizare.
Capitolul II – „Analiza incidenţei atractivităţii investiţionale asupra deciziei de investire în
economia Republicii Moldova” – reflectă analiza evoluţiei economice şi importanţa investiţiilor în
procesul de relansare a economiei Republicii Moldova. Este evidenţiat rolul pieţei bancare şi pieţei
de capital în procesul atragerii investiţiilor în economia naţională prin prisma dificultăţilor de
funcţionare şi oportunităţilor investiţionale oferite de acestea. Este identificat potenţialul
investiţional nou apărut ca reminiscenţă a dificienţelor economice din Republica Moldova –
transferurile provenite de peste hotarele ţării de la migranţii moldoveni. Sunt analizaţi factorii
economic, legislativ şi cel instituţional cu determinarea impactului acestora asupra proceselor
investiţionale aferente economiei naţionale.
Capitolul III – „Realizarea experimentală a ecuaţiei modelului de gravitaţie investiţională şi
elaborarea mecanismului promovării proiectelor de investiţii” conţine modelarea factorilor
determinanţi ai atragerii investiţiilor în economia naţională. A fost adaptată „ecuaţia gravitaţională”,
prin corelarea factorilor prioritari de atragere a investiţiilor, la economia naţională şi realizarea
experimentală a modelului elaborat la condiţiile economiei RM. Calculele au fost realizate în
pachetul econometric Eviews 3.0. Scopul aplicării pachetului econometric Eviews 3.0 a constituit
8
determinarea factorilor cu influenţă considerabilă asupra atragerii investiţiilor în economia naţională
şi a interdependenţei deciziilor investiţionale de factorii cercetaţi în lucrarea în cauză. Lucrarea este
finalizată cu elaborarea unui mecanism de promovare a proiectelor de investiţii în Republica
Moldova abordat la cele trei nivele: macro, mezo şi micronivel.
În Încheiere sunt prezentate concluziile şi recomandările, în care sunt reflectate cele mai
importante rezultate ale investigaţiei realizate şi sunt înglobate propuneri de formare a unui climat
investiţional atractiv în baza mecanismului de promovare a proiectelor de investiţii. Publicaţii. La tema tezei respective sunt publicate 10 lucrări, cu un volum total de 3,25 coli
de autor.
Cuvinte-cheie: atractivitatea investiţională, atragerea investiţiilor, oportunităţi investiţionale,
activitate de promoţie a investiţiei, marketing teritorial, investiţii străine directe, remitenţele, mediul
investiţional, factori economici, factori legislativi şi instituţionali.
9
CAPITOLUL I. CONCEPTELE TEORETICE ŞI IMPORTANŢA PRACTICĂ A FACTORILOR DETERMINANŢI DE ATRAGERE A
INVESTIŢIILOR
1.1 Abordări teoretice asupra factorilor de influenţă a atractivităţii investiţionale. Locul şi rolul factorilor financiari prioritari în cadrul
sistemului de parametri factoriali
Investiţiile sunt acea categorie economică care poate fi regăsită pe parcursul dezvoltării
întregii omeniri. Acumularea capitalurilor mereu a fost una din problemele ce-au marcat dezvoltarea
economică a statelor atît în trecut cît şi în prezent, şi va persista cu siguranţă şi în viitor.
Noţiunea de investiţii este una din acele determinante care reuşeşte să-şi păstreze
actualitatea, fiind argumentată prin efectele multiplicatoare pe care le generează în sectoarele în care
au fost aplicate. Fiind corect direcţionate, raţional gestionate şi eficient structurate, investiţiile
conduc la accelerarea stabilităţii social-economice. Direcţionarea investiţiilor în sfera producerii sau
a serviciilor va conduce la relansarea dezvoltării agenţilor economici prin diverse modalităţi, precum
sunt retehnologizarea proceselor de producere şi implementarea artei de gestiune a tehnologiilor
avansate şi a inovaţiilor, toate acestea contribuind la majorarea gradului de competitivitate a
produselor fabricate. Concomitent cu relansarea activităţii economice este influenţat şi gradul de
ocupare a forţei de muncă: sporeşte cererea de bunuri şi servicii fiind influenţate de creşterea
numărului de angajaţi şi a veniturilor salariale ale acestora.
Relansarea activităţii productive ale agenţilor economici poate fi privită ca o verigă în cadrul
unei avalanşe ce va declanşa dezvoltarea activităţii în alte sectoare conexe (furnizoare de materie
primă, materiale, distribuitoare sau consumatoare a bunurilor şi serviciilor oferite). Astfel, în cadrul
procesului investiţional se obţine o creştere în lanţ a veniturilor la toţi agenţii economici antrenaţi.
Creşterea veniturilor agenţilor economici conduce la creşterea contribuţiilor acestora în bugetul de
stat. Aceasta la rîndul său, majorează posibilităţile de a finanţa proiectele investiţionale cu obiective
social-economice din surse bugetare.
Conceptul de investiţie nu o dată a suferit modificări, şi din aceste considerente se va urmări
evoluţia noţiunii de investiţie şi modificarea factorilor financiari determinanţi de atragere a acestora
în economia ţării, şi se vor prezenta delimitările conceptuale ale şcolilor economice care au abordat
aceste probleme în dependenţă de cerinţele perioadei şi nivelul de dezvoltare a gîndirii economice,
trasînd calea cercetărilor de la analiza aspectelor teoretice pînă la urmările sale practice (prin
prezentarea modelelor investiţionale).
10
Odată cu dezvoltarea civilizaţiei, se modifică şi conceptul de investiţie, fiind abordat şi tratat
în mod diferit în dependenţă de gradul de dezvoltare economică atins de societate. Încă din
anticihitate, conducătorii unor astfel de imperii cum au fost Grecia Antică, Egipt, Imperiul Roman,
India, Mesopotamia, percepeau investiţiile într-un mod complet deosebit de conţinutul noţiunii pe
care o percepem astăzi. Cheltuielile financiare erau direcţionate, în deosebi, în lucrări de investiţii
mari: în construcţii, unele dintre care au ajuns şi pînă-n zilele noastre, colizeumul din Roma,
piramidele din Egipt, pantionul din Grecia, zidul chinezesc.
Iniţierea prezentei cercetări cu şcoala mercantilismului este argumentată prin faptul că
trăsăturile caracteristice ale acestora au prevalat la începutul anilot 90 ai secolului XX în economia
RM. Postulatul de bază ale mercantelismului tîrziu (celei mai evoluate forme a mercantelismului)
constă în evidenţierea factorului determinant de atragere a banilor – comerţul, fiind formulată de
unul din reprezentanţii de vază ale acestei şcoli T.Mann. În cazul în care costul mărfurilor exportate
depăşeşte costul mărfurilor importate, fondul monetar al ţării va fi într-o continuă creştere. Factorii
de bază al majorării acestui fond monetar înaintaţi de T.Mann în cea mai mare parte pot fi aplicaţi
actualmente şi pentru economia ţării noastre, printre care pot fi menţionate [169]:
• creşterea culturilor care se importă în cantităţi mari în ţară, aceasta fiind uşor aplicată şi în
agricultura RM (recoltarea tutunului, cartofilor);
• aplicarea legeră a taxelor şi impozitelor asupra produselor autohtone: în scopul păstrării
atractivităţii pentru cumpărătorii străini (actualmente una din tacticile pe larg aplicate de
întreprinzătorii din Japonia este menţinerea costurilor comparativ mai joase cu produsele
analogice fabricate în SUA şi Uniunea Europeană, cu scopul de a le promova activ vînzările pe
pieţele străine);
• evidenţierea rolului economic al statului; în lucrarea sa „Bogăţia Angliei în comerţul exterior”
(1664) T.Mann scria că „tatul poate promova o politică corectă şi eficientă în cazul cînd
permite exportarea fără de impozitare a produselor fabricate din materia primă străină. Aceste
produceri vor forma noi locuri de muncă şi vor facilita exportul mărfurilor, graţie căruia se va
majora importul materiei prime străine şi va conduce la încasări active a impozitelor şi taxelor
vamale...” [169]. Argumentările protecţioniste caracteristice mercantelismului sunt aplicate şi
astăzi în cadrul economiei multor ţări.
Factorii determinanţi de atragere a capitalui în viziunea şcolii liberal clasice sunt reflectate
în cercetările lui A.Smith, marele economist al sec. XVIII, care afirmă în lucrarea sa „Avuţia
naţiunilor, cercetare asupra naturii şi cauzelor ei” (1776) că factorul de bază al activităţii
individului îl reprezintă propriul interes reflectat prin egoismul uman. În cadrul capitolului I al
11
lucrării, A.Smith determină factorii prioritari de formare a avuţiei naţiunii, aceasta fiind
identificată ca produs al procesului de producere:
• cota parte a populaţiei antrenată în procesele de producere;
• productivitatea muncii.
Factorul de bază al creşterii productivităţii muncii A.Smith îl considera diviziunea muncii
sau specializarea (cea mai eficientă fiind specializarea pe operaţiuni).
Schema 1.1.1 Factorii de sporire a bogăţiei după A.Smith*
*Sursa: elaborată de autor
O deosebită atenţie A.Smith o acorda problemei de acumulare a capitalului. A.Smith consideră
că la formarea şi multiplicarea avuţiei naţiunii participă toţi indivizii implicaţi în munca productivă,
inclusiv şi întreprinzătorii, care îndeplinesc una din cele mai importante funcţii – de acumulare
(tezaurizare). Economisirea este factorul de bază care conduce la formarea capitalului, care mai
tîrziu este direcţionat spre ramurile productive ale economiei naţionale.
Odată cu dezvoltarea relaţiilor de producţie a apărut şi problema insuficienţei resurselor
financiare necesare pentru menţinerea sau expansiunea procesului de producere a întreprinderilor.
Atît întreprinzătorii cît şi economiştii erau în căutarea unor mecanisme financiare care ar fi permis
mobilizarea resurselor temporar libere. Astfel, una din posibilităţile de concentrare a capitalului
Smith o prefigura în cadrul pieţei valorilor mobiliare, care a fost mai mult sau mai puţin analizată în
lucrarea marelui economist englez. Nu putem afirma că A.Smith a realizat o analiză desfăşurată şi
amplă a bursei de valori, căci pentru acea perioadă nivelul de dezvoltare al acesteea era la etapa
incipientă de formare, nefiindu-i caracteristic un larg spectru de instrumente financiare puse în
circulaţie. A.Smith a acordat o atenţie deosebită cambiei, ca unuia din cele mai importante
instrumente ale pieţei de capital. La mijlocul sec.XVIII, cambia şi operaţiunile efectuate prin
intermediul acestui instrument juca rolul de interconexiune a trei sectoare ale economiei naţionale –
comerţul, sectorul industrial şi sectorul bancar. Au fost analizate şi obligaţiunile emise de stat
(datoriile de stat ale Franţei şi Marei Britanii, care circulau în sec.XVII-XVIII sub formă de
obligaţiuni), piaţa acţiunilor (fiind menţionate acţiunile unor companii mari „Ost India”, „Compania
Modernizarea mijloacelor fixe
existente
Diviziunea muncii
Creşterea nr angajaţilor în
sfera
Majorarea capitalului
Creşterea productivităţii
muncii
Avuţia naţiunii
Crearea noilor locuri de muncă
Sporesc profiturile subiecţilor economici
12
întregii Indii”). De asemenea, în lucrare regăsim unele aspecte de formare a Băncii Engleze în 1694,
fiind expuse unele informaţii cu privire la majorarea capitalului acţionar [36,p.345-347].
Tot în această perioadă sunt iniţiate şi cercetările ce ţin de tehnologizarea procesului de
producţie. Deja la începutul sec.XIX se evidenţia aspectul negativ al implementării noilor tehnologii,
şi ca o reacţie apare „teoria compensării” elaborată de Say, în care autorul afirma că maşinile vor
înlătura muncitorii doar la primele etape de implementare, dar mai tîrziu anume implementarea
noilor tehnologii va fi factorul determinant ce va stimula creşterea gradului de ocupare a forţei de
muncă.
Un alt aspect analizat care are tangenţe nemijlocite cu procesele investiţionale orientate
spre procesele productive, este teoria costurilor comparative elaborată de D.Ricardo, în lucrarea sa
„Despre principiile economiei politice şi impunerii” (publicată în 1817). Teoria presupune că fiecare
ţară se va specializa în producerea şi exportul acelor mărfuri pe care le fabrică cu cheltuieli relativ
mai mici şi va importa mărfurile pe care le produce cu cheltuieli relativ mai mari [33,p.54-63]. De
fapt, actualmente ţările înalt industrializate pe larg aplică această teorie, plasînd centre de producere
(a automobilelor, tehnicilor de uz casnic, aparatelor electronice etc) pe teritoriul ţărilor în curs de
dezvoltare, folosind la maximum toate avantajele ce i le oferă această ţară în ceea ce ţine de
micşorarea cheltuielilor de producere.
Factorii determinanţi de atragere a capitalui în viziunea şcolii socialist-marxiste au fost
promovaţi de economistul K.Marx şi abordaţi în lucrarea sa „Capitalul” (1867). Marx are o abordare
individuală a modalităţii de evaluare a bunurilor. Spre deosebire de A.Smith şi D.Ricardo,
economistul socialist consideră că nu munca este izvorul bogăţiei, ci forţa de muncă (aptitudinile de
muncă). Ca şi o oricare altă marfă, forţa de muncă poate fi evaluată. În procesul de producţie,
muncitorul crează bunuri cu o valoare ce depăşesc costul muncii sale, care se reduce la costul de
existenţă al acestuia. De aici şi reiesă, consideraţiile economistului precum că capitalul este o formă
a muncii neachitate deplin. Concomitent cu acest considerent: şi renta, şi rata dobînzii, şi profitul
industrial – sunt doar modalităţi de a denumi diferite forme a valorii adăugate a bunurilor, care
încorporează în sine munca neachitată a muncitorilor.
Marx evidenţiază rolul pozitiv al hîrtiilor de valoare (în special, al acţiunilor), care este
conceput de marele economist ca un instrument financiar important în ceea ce ţine de organizarea,
mobilizarea şi finanţarea întreprinderilor. În contextul acestor idei, Marx elaborează termenul de
capital fictiv, acesta fiind reprezentat în exclusivitate de hîrtiile de valoare. Dacă capitalul real este
direcţionat şi utilizat în producere, atunci hîrtiile de valoare reflectă drepturile de proprietate asupra
capitalului real. Însă de fapt, cum explică K.Marx, aceasta nu presupune existenţa a două tipuri de
capital diferit, care mulţi eronat îl divizează în capital real utilizat în producere şi capitalul format
13
din costul hîrtiilor de valoare. Este doar o singură formă a capitalului – cel real ce participă în
producere, restul sunt doar titluri simple de proprietate [48,p.517-518].
Procesul de acumulare a capitalului de către capitalist, în viziunea lui K.Marx, nu este
influenţat de careva factori externi (ca exemplu: mărimea profitului, rata dobînzii la credite), ci se
află sub influenţa tendinţelor egoiste de multiplicare a avuţiei sale.
Un interes sporit îl prezintă descrierea mecanismului de depăşirea crizelor economice în baza
reînnoirii în masă a capitalului: criza de supraproducţie se caracterizează prin stocarea bunurilor
fabricate, ceea ce conduce la diminuarea preţurilor. De aici capitalistul tinde să diminuieze
cheltuielile de producţie prin implimentarea unor tehnologii cu productivitate înaltă. Cererea la noile
tehnologii este în creştere, ceea ce conduce la majorarea cererii la forţa de muncă de calificare
corespunzătoare; cei din urmă fiind bine remuneraţi conduc la majorarea cererii la bunurile de
consum. Pornind de la ideea lui K.Marx în ceea ce priveşte implemntarea activă a noilor tehnologii,
putem evidenţia că acest proces şi-a găsit continuitatea sa în economia ţărilor înalt dezvoltate, şi
ceea ce este important – se regăseşte şi în implementarea tehnologiilor avansate şi în economia RM.
Factorii determinanţi de atragere a capitalui în viziunea şcolii economice neoclasice au
fost analizaţi de reprezentantul doctrinei economice neoclasice A.Marshal, în monografia sa
„Principiile economiei politice” (1890).
Schema 1.1.2 Analiza procesului investiţional ca parte integrantă al sistemului de funcţionare a pieţei de capital în viziunea lui A.Marshal*
*Sursa: elaborată de autor
Perfecţiunea funcţionării pieţei de capital constă în faptul că în toate centrele ei, concomitent
pentru acelaşi produs se va plăti un preţ unic. Ca şi orice piaţă, echilibrul pieţei de capital se
regăseşte în balanţa între cererea şi oferta de investiţii. Factorul determinant al ofertei de capital
Mecanismul funcţionării
pieţii de capitalCererea de
capital
Rata profitului la capitalul investit
Economiile
Oferta de capital
Rata dobînzii
Procesul investiţional
14
este rata dobînzii oferită la economiile subiecţilor, iar la baza cerereii de capital a
întreprinzătorilor stă rata profitului la capitalul investit.
Într-o oarecare măsură, toate ţările din vest pot fi abordate ca o singură piaţă ce concentrează
mai multe tipuri de hîrtii de valoare [49,p.7]. A.Marshall constată că piaţa poate fi uşor organizată,
fiind concepută ca un sistem căruia nu-i sunt atribuite hotare, dar foarte sensibile la diverse
modificări. Un factor de extindere a întreprinderilor industriale Marshall îl atribuia modalităţilor
de majorare a capitalului acţionar.
Unul din economiştii, apăruţi la răscrucea secolelor XIX şi XX a fost R.Gilferding, care în
lucrarea sa „Capitalul financiar” (1910) a cercetat procesul de formare a capitalului fictiv. O analiză
deosebită este acordată modalităţii de transformare a capitalului monetar în cel industrial. Capitalul
monetar devine fictiv, însă proprietarii hîrtiilor de valoare pot în orice moment să-l transforme în
capital monetar. Explicaţia R.Gilferding constă în următoarele: odată emisă acţiunea nu mai are
nimic comun cu rotaţia capitalului real, necătînd la aceea că este o parte a acestuia [45,p.155].
Un alt reprezentant al doctrinei neoclasice este Shumpeter. Cercetările sale, Shumpeter, ca un
adevărat adept al şcolii neoclasice le iniţiază de la analiza modelului static, în cadrul căruia toţi
factorii de producere, schimbul, repartiţia şi consumul rămîn nemodificaţi. Un interes deosebit îl
prezintă evidenţierea unor factori interni care conduc la dezechilibrul intern al sistemului de piaţă.
Astfel, Shumpeter înaintează o combinaţie de factori revoluţionar noi de atragere a capitalurilor
antreprenoriale: (i) fabricarea noului produs; (ii) aplicarea noilor tehnologii de producere; (iii)
implementarea unei noi structuri organizatorice de producere; (iv) „descoperirea” noilor pieţe de
desfacere şi a resurselor de materie primă [169].
Shumpeter delimitează factorii activităţii economice în modelul static de factorii activităţii
economice în modelul dinamic [169]:
• factorul prioritar al activităţii economice în modelul static – este motivul de
satisfacere a necesităţilor în baza comportamentului raţional (maximizarea utilităţii şi
a profitabilităţii);
• factorul principal al activităţii economice în modelul dinamic – sunt motivele
iraţionale ale întreprinzătorului: succesul, dezvoltarea şi cultivarea personalităţii
economice, satisfacţia din activitatea economică desfăşurată, etc.
Un rol important în cercetările sale, Shumpeter l-a acordat factorului intern al creşterii
economice – creditul. Anume acest factor este abordat de economist ca unul din cei mai importanţi
în crearea noilor combinaţii de producere. Pentru ca antreprenorii-inovatori să poată obţine
mijloacele de producere, este necesară accesibilitatea contractării creditelor bancare. Dezvoltarea
sistemului bancar este factorul ce conduce la posibilitatea de extindere a activităţii conomice şi
15
implementării în cadrul ei a noilor combinaţii de factori de producţie. Banca comercială este
concepută ca un intermediar în posibilitatea de realizare a obiectivelor întreprinzătorului. Costul
realizării inovaţiilor este reflectat prin rata dobînzii, care şi este plata pentru procurarea noilor
capacităţi productive. Întreprinzătorul, obţinînd creditul, se îndreaptă spre piaţa factorilor de
producţie, unde este instaurat un echilibru între cererea şi oferta factorilor. Întreprinzătorul necesită
resurse suplimentare şi este dispus să le achiziţioneze la orice preţ, astfel, contribuind la
dezechilibru. Sistemul de echilibru este încălcat şi modifică direcţia de utilizare a fluxurilor de
resurse, şi respectiv şi a fluxurilor de bunuri de consum.
Ritmul obişnuit al circulaţiei întregului sistem de preţuri, cheltuieli şi venituri este întrerupt.
Se înregistrează bancrute ale agenţilor economici. Dar ideea inovatoare va fi preluată de alţi
întreprinzători. Astefl, obiectivul şi creditul capabil să-l realizeze sunt factorii determinanţi de
formare a profitului antreprenorial înaintate de Shumpeter.
Factorii determinanţi de atragere a capitalui în viziunea şcolii economice keynesiste erau
orientate spre analiza problemelor economice de proporţie naţională: venitul naţional, economiile,
cererea agregată.
Către anii 30 ai sec XX, legea debuşeelor lui Say, potrivit căreea orice ofertă este automat
acoperită de cerere, devine neaplicabilă în economie, deoarece în această perioadă se înregistrează
un exces de resurse: un înalt nivel al şomajului, capacităţi de producere neutilizate, capital
neantrenat în producere. Keynes formulează „legea înclinaţiei psihologice” [30,p.183]. Din care
rezultă că odată cu creşterea venitului, cererea efectivă asigurată prin consum personal este în
continuă scădere, din aceste considerente volumul crescător al economiilor trebuie să acopere
cerereaa ascendentă a investiţiilor. Dar realizarea investiţiilor depinde de capacitatea de a transforma
economiile în investiţii reale.
În cadrul şcolii clasice această problemă lipsea, din simplul motiv că se considera că
momentul realizării economiilor coincide cu momentul realizării investiţiilor. Mai mult ca atît,
volumul mare al economiilor era principala verigă ce conducea la creşterea economică. Însă Keynes
ajunge la concluzia că un invel înalt al economiilor va fi factorul care va inhiba creşterea economică,
economiile mari lasă fără de acoperire o bună parte a ofertei de bunuri şi servicii, ceea ce nemijlocit
conduce la problema de supraproducere. Concluziile logice, înaintate de Keynes, conţin ideea
creşterii continui a venitului naţional prin majorarea plasamentelor care vor fi acoperite din volumul
în creştere a economiilor. Anume, componenta investiţională a cererii efective joacă rolul dominant
în cadrul determinării venitului naţional:
16
PNB = C + I
Unde: PNB – Produsul Naţional Brut
C – consumul
I – investiţiile.
Atît în viziunea doctrinei clasice, cît şi în viziunea lui Keynes, investiţiile au funcţia de a
absorbi volumul economiilor. Deosebirea principială constă în următoarele: şcoala clasică considera
că economiile sunt automat absorbite de investiţii, ceea ce conduce la atingerea echilibrului
macroeconomic; pe cînd Keynes afirma că nivelul economiilor este determinat de nivelul venitului,
iar volumul plasamentelor nu este influenţat de volumul economiilor şi ca consecinţă balanţa dintre
economii şi investiţii este mai degrabă întîmplătoare, decît o legitate. Factorii prioritari ce
determină volumul real al investiţiilor sunt: profitul scontat din investiţiile realizate şi rata dobînzii.
Întreprinzătorul va continua procesul investiţional în cazul în care eficienţa marginală a
investiţiilor va depăşi rata dobînzii. Astfel, rata dobînzii determină nivelul minim al profitabilităţii
investiţiilor viitoare. Cu cît rata dobînzii este mai mică cu atît procesul investiţional este mai activ, şi
cu cît rata dobînzii este mai înaltă cu atît procesul investiţional este inhibat. Rata dobînzii, în teoria
lui Keynes, ca şi de altfel şi înclinaţia spre investiţii, este un fenomen preponderent de ordin
psihologic. Profitul la care se scontează este sensibil la aşteptările pesimiste şi acestea pot cauza
apariţia unor crize economice majore.
În cercetările sale Keynes depistează că într-o economie dinamică tendinţa de creştere a
economiilor cu mult depăşeşte tendinţa investiţiilor. Din aceste considerente, Keynes evidenţiază
problema stimulării investiţiilor. Diminuarea cheltuielilor investiţionale conduc la schimbări în
volumul total al procesului de producţie şi al profitului. Cheltuielile investiţionale sunt mai puţin
stabile decît cheltuielile de consum, astfel, insuficienţa investiţiilor fiind identificată ca factor ce
conduce la recesiune economică.
Considerăm că curentele de gîndire - instituţionalismul şi neoinstituţionalismul – au avut
nişte trăsături definitorii care au avut influienţe semnificative asupra procesului investiţional cu
efecte care-şi regăsesc consecinţele şi asupra deciziilor investiţionale contemporane. Unul din
reprezentanţii instituţionalismului, T.Veblen în lucrarea sa „Teoria clasei fără ocupaţii” (1899), spre
deosebire de doctrina economică clasică care percepea noţiunea de capital în corelaţie cu avuţia
naţiuni (la baza activităţii antreprenoriale era pusă dorinţa de a obţine profituri, majorarea
profiturilor era obţinută din majorarea volumului de investiţii care conduceau la creşterea
productivităţii, se majora numărul salariaţilor implicaţi în activitatea de producere, creştea salariul
acestora, toate acestea contribuind la sporirea avuţiei naţionale) argumentează activitatea
17
întreprinzătorului nu de dorinţa raţională de multiplicare a profitului la maximum, ci de prezenţa
instinctului paternităţii, care se manifestă prin asigurarea unei bunăstări materiale a familiei sale.
Reprezentantul de vază al neoinstituţionalismului, John Kennet Galbraith, în lucrarea sa „Noul
stat industrial” (1967), reflectă în fapt tendinţele actuale de dezvoltare industrială. Originalitatea
conceptelor lui Galbraith şi-au găsit reflectare obiectivă în cadrul transformărilor la care au fost
supuse majoritatea întreprinderilor mari care urmăresc trinomul: competitivitate, raţionalism şi
eficienţă.
Întreprinderile mari apărute astăzi sunt rezultatul combinaţiei celor mai avansate tehnologii
şi al unor capitaluri antreprenoriale uriaşe, care pot fi dirijate de oamenii cu cunoştinţe vaste, de
adevăratele talente specializate în domeniile tehnic, economic şi organizatoric. Aceste talente care
posedă cunoştinţe ştiinţifice şi tehnice speciale joacă un rol tot mai însemnat atît în viaţa corporaţiei
cît şi a ţării, dînd naştere unei noi instituţii pe care Galbraith o numeşte tehnostructura. Ideile
originale ale lui Galbraith sunt de o mare actualitate în secolul XXI.
Considerăm că investiţiile realizate în tehnologii şi cunoştinţe ştiinţifico-tehnice,
promovate de Galbraith sunt oportunitatea de care ar trebui să profite şi întreprinderile care-şi
desfăşoară activitatea în Republica Moldova.
Cercetările realizate vizavi de ideile şcolilor economice permit constatarea diversificării
factorilor ce influenţează atragerea investiţiilor şi identificarea instrumentelor de mobilizare a
acestora în economia ţării. Structurarea tuturor factorilor conduce spre elaborarea anumitor modele
(mecanisme) ce vizează organizarea şi desfăşurarea activităţii antreprenoriale în vederea dezvoltării
sau redresării situaţiei economice din ţară. Actualmente, mecanismul de mobilizare a capitalurilor şi
direcţionarea acestora în anumite sectoare ale economiei poartă denumirea de model investiţional.
Rolul determinant în cadrul elaborării şi promovării unui model investiţional revine statului.
Implementarea modelului investiţional reprezintă un mecanism complex, la dispoziţia statului fiind
un set limitat de instrumentariu de reglementare statală. Selectarea instrumentariului de reglementare
statală trebuie însoţită de scenarii posibile de derulare a situaţiei economice. Se poate apela şi la un
mix de măsuri, dar este binevenită testarea prealabilă a acestuia, în scopul înlăturării efectelor
nedorite pe care le poate genera. În sec.XX au fost dezvoltate mai multe modele investiţionale. Din
aceste considerente, un interes sporit îl prezintă studiul istoric de implementare a politicilor
investiţionale care sunt formate dintr-un mix de instrumente [44,p.45;47,p.18;115,p.19-23].
Unul din primele modele investiţionale a fost elaborat de marele economist englez
J.M.Keynes. Ideea modelului presupune că stimularea investiţiilor revine statului şi se înaintează un
model investiţional al ţării prin politicile bugetară şi monetar-creditară.
18
Politica bugetar-fiscală presupune: deschiderea unor linii de finanţare activă a
întreprinzătorilor; creditarea întreprinderilor private din surse bugetare; organizarea achiziţiilor de
stat de bunuri şi servicii; direcţionarea investiţiilor de stat în acele ramuri care vor apărea ca
catalizator al mecanismului multiplicator; orientarea cheltuielilor bugetare cu scopuri neproductive
(care la prima veder par a fi inutile, căci nu sunt însoţite de creşterea ofertei bunurilor), dar asigură
efectul multiplicator
Politica monetar-creditară presupune: micşorarea ratei dobînzilor; micşorarea ratei
dobînzilor va conduce la diminuarea eficienţei marginale şi astfel face mai atractive viitoarele
investiţii; de asemenea, statul trebuie să asigure o cantitate a masei monetare care va conduce la
diminuarea ratei dobînzilor.
Un factor important al ieşirii din criză Keynes îl atribuia politicii economice externe.
Acţiunile economice ale statului vor fi considerate corecte, dacă pentru păstrarea gradului de
ocupare a forţei de muncă autohtonă însoţită de o eficienţă minimă a industriei naţionale, se va
diminua importul bunurilor străine care sunt mult mai ieftine decît cele de producere internă.
La sf.sec XX au fost identificate încă 3 modele investiţionale, fiind clasificate după regiunea
geografică în care au fost promovate. În cadrul fiecărui model se evidenţiază un anumit
instrumenrtariu şi se pune accentul pe diferite instituţii care îl vor promova. Astfel distingem
[115,p.19-23]:
Modelul investiţional american - centrat pe implementarea activă a instrumentelor fiscale, în
special, a influenţei sistemului fiscal asupra înclinaţiei spre economisire a populaţiei, formării
fondurilor de amortizare a întreprinderilor şi asupra profitului nerepartizat. Statul are posibilitate să
modeleze proporţiile macroeconomice în ceea ce priveşte distribuirea venitului naţional între
economii şi consum.
Un rol important în cadrul modelului îi revine pieţei de capital, una din funcţiile importante
ale căreea este mobilizarea şi repartiţia resurselor investiţionale. Modelul american îi atribuie
sistemului bancar un rol scundar, ceea ce determină băncile comerciale din SUA să se extindă
teritorial pentru a avea posibilitatea de diversificare a operaţiunilor, inclusiv şi a celor bursiere.
Funcţiile statului se conturează în concentrarea, stocarea, analiza şi repartiţia informaţiei
economice ce determină nivelul de dezvoltare economic şi se ocupă de prognozele economice.
Dezavantajul modelului constă în lipsa mecanismului de stimulare a înclinaţiei spre
economisire şi incapacitatea majorării rapide a economiilor.
Modelul investiţional japonez - succesul realizării modelului japonez se axează pe nivelul
înalt de dezvoltare a sectorului privat şi prezenţa unui aparat eficient al statului. Punctul forte al
modelului îl constituie colaborarea activă şi fructuoasă dintre investitorii privaţi şi stat. Pentru
19
obţinerea unui înalt grad al rentabilităţii, realizarea proiectelor investiţionale se face doar în baza
programelor elaborate de companiile private. În calitate de „curator” al acestor programe apar
consiliile municipale sau regionale.
Atractivitatea modelului rezultă din mecanismul corect şi eficient organizat al mobilizării
disponibilităţilor băneşti libereale populaţiei colectate de sectorul bancar şi distribuţia acestora
companiilor private în scopuri investiţionale. Dezavantajul modelului este gradul înalt al politizării
procesului de planificare a investiţiilor însoţit de modificări nedorite a parametrilor monetari-
creditari.
Modelul investiţional taiwanez – reprezintă o combinare a aspectelor din modelele american
şi japonez. Momentul forte al modelului îl constituie funcţia statului care constă în coordonarea
deciziilor investiţionale, implementarea mecanismelor de realizare a acestora şi accesul egal al
tuturor participanţilor la aplicarea tehnologiilor avansate. Nu statul înaintează proiectele
investiţionale, ci companiile care nemijlocit activează în domeniul respectiv şi care cunosc toate
nuanţele afacerilor. În topul acestor companii este una care deţine locul de leader. Restul
întreprinderilor mai mici apar ca o verigă din întregul lanţ investiţional şi îndeplinesc funţiile de
tipul: distribuţiei, furnizării, intermedierii, etc.
Implementarea oarbă a unuia din aceste modele, fără de racordarea acestuia la specificul
economiei naţionale a ţării, se va sconta cu un adevărat eşec. La sfîrşitul anilor '70 insulele Filipine
au încercat promovarea unei politici invetiţionale bazate practic pe toate aspectele modelului
japonez, care din păcate aşa şi nu a condus la fortificarea economiei ţării.
Din aceste considerente, în cadrul elaborării şi mai tîrziu a implementării modelului
investiţional este necesară pregătirea terenului de absorbţie a influxului de capital antreprenorial
autohton şi străin prin crearea climatului investiţional atractiv al ţării.
Analiza modelelor investiţionale implementate în cadrul diverselor economii ne
direcţionează spre cercetări minuţioase a potenţialelor mecanisme de redresare a economiei
naţionale, care pot fi promovate doar cu formarea premiselor şi condiţiilor prielnice de atragere a
fluxurilor investiţionale. În cea mai mare parte, fluxurile investiţionale vor fi direcţionate în acele
regiuni în care imaginea investiţională coincide cu activitatea reală de promovare a investiţiilor.
Decizia de a investi depinde de gradul de atractivitate investiţională, determinată de componenţa
oportunităţilor investiţionale, impactul pozitiv sau negativ al factorilor climatului investiţional, de
stimulentele oferite, etc.
20
1.2 Abordări conceptuale asupra atractivităţii investiţionale prin prisma factorilor constitutivi
După cum se cunoaşte, orice agent economic, nu-şi derulează activitatea sa în vacum, ci
sub influenţa mediului înconjurător. „Mediul – natura înconjurătoare alcătuită din totalitatea
factorilor externi în care se află fiinţele şi lucrurile; societatea, lumea în mijlocul căreia trăieşte
cineva, ambianţă” [27,p.617] sau "mediul – este acea totalitate de condiţii naturale, în cadrul cărora
se efectuiază activitatea societăţii umane, organismului" [53,p.960]. Executînd interpretarea acestuia
se poate presupune că mediul înconjurător pentru activitatea unui agent economic este mediul
macroeconomic. De obicei, „mediul extern (macroeconomic sau macro) în condiţiile căruia îşi
derulează activitatea unui agent economic, reprezintă prin sine o totalitate de medii economic,
politic, social-cultural, climateric” [54,p.479]. Dar în scopurile unor investigaţii certe nu trebuie
omisă şi importanţa analizei şi studierii cadrului legislativ al activităţii unui agent economic.
Întreprinderile, prin caracterul său economic, în activitatea sa includ o multitudine de medii, de
aceea toate acestea (şi cel politic, şi cel legal, şi cel social-cultural, şi cel climateric) pot fi
încorporate consolidat în componenţa activităţii mediului instituţional sau a climatului investiţional.
Climatul investiţional în care agenţii economici îşi desfăşoară activitatea îşi are
particularităţile sale în economia naţională şi, desigur, trăsături distinctive faţă de economia altor
state. Noţiunea de mediu investiţional a fost remarcată în publicaţiile din ultimele decenii, în
legătură cu evoluţia investiţiilor străine directe şi a activităţii cororaţiilor transnaţionale, ca fiind
crearea de condiţii stimulative pentru atragerea factorilor de producţie de care ţara duce lipsă
[105;115;114]. Abordarea noţiunii de climat investiţional, cuprinde şi alte priorităţi, astfel, acesta
poate fi definit ca mediul în care derulează procesul investiţional al unităţilor economice, totalitatea
premiselor social-economice, politice şi de drept, instituţionale, culturale, care determină
atractivitatea şi gradul de utilizare investiţională implimentată într-un sistem economic sau în cadrul
economiei naţionale [118;130]. Aceste caracteristici sunt legate nemijlocit de specificul legislaţiei
naţionale şi de istoria relativ nouă şi scurtă a antreprenoriatului din Republica Moldova.
Pe parcursul metamorfozelor din climatul investiţional al unei ţări se realizează şi
adaptarea investitorilor către acesta. Deci, se poate afirma că în vederea efectuării investiţiilor într-o
anumită ramură a ţării, investitorii vor analiza condiţiile mediului investiţional, care reprezintă în
sine un indicator multifactorial al situaţiei macro şi micro-economice a statului. Situaţia generală a
climatului investiţional este evaluată în baza analizei unor factori (indicatori). Aceşti factori pot fi de
natură subiectivă (situaţia economică; baza legislativă şi normativă; infrastructura socială; resursele
21
de muncă; potenţialul tehnico-ştiinţific) şi de natură obiectivă (condiţiile natural-climaterice;
amplasarea geografică; starea mediului ambiant) [95].
Deci, „estimarea climatului investiţional se face în funcţie de diferite coordonate –
economice, politice, social-culturale, fiecare din ele includ anumite elemente, componente obiective
şi subiective, interne şi externe, exprimaţi prin indicatori, care permite decidentului crearea unei
imagini privitor la vulnerabilitatea economică a ramurii” [32,p.256]. Estimarea climatului
investiţional se poate finaliza cu decizia investitorului de a-şi plasa capitalul antreprenorial în
economia unei ţări sau de a o ocoli în deciziile sale investiţionale. Astfel, nu putem aborda noţiunea
de mediu investiţional fără de tratarea conceptului de atractivitate investiţională.
Prin atractivitate investiţională a economiei se înţelege capacitatea economiei de a
satisface interesele specifice ale investitorilor prin intermediul recepţionării investiţiilor.
Adesea noţiunea de atractivitate investiţională este confundată cu noţiunea de atragere a
investiţiilor. Componentele de bază ale ambelor noţiuni sunt prezentate în schema 1.2.1.
Schema 1.2.1 Interacţiunea atractivităţii investiţionale a economiei şi a atragerii investiţiilor* *Sursa: Luchian I., Cinic L - Abordări conceptuale asupra atractivităţii investiţionale prin prisma factorilor constitutivi -
Revista Economică 2006, nr.5, pag.58-63
În cele mai dese cazuri atractivitatea investiţională a economiei este rezultatul influenţei
unui complex de factori ce determină necesitatea şi eficienţa alocării investiţiilor.
În general, atractivitatea investiţională a economiei este determinată de factorii climatului
investiţional şi oportunităţile investiţionale existente.
Considerăm că noţiunea de climat investiţional reflectă nivelul de atractivitate a unei ţări
(ramuri, zone, regiuni) pentru alocarea investiţiilor.
Climatul investiţional al unei ţări este determinat de valorile unui şir de parametri care
reflectă imaginea integrală a ţării, capacitatea ţării pentru însuşirea investiţiilor, riscurile aferente
procesului investiţional etc. În această ordine de idei, putem afirma că climatul investiţional este
Atractivitate investiţională
Oportunităţi investiţionale
Factorii climatului investiţional
Atragerea investiţiilor
22
doar o precondiţie pentru atragerea investiţiilor directe, apare în calitate de un determinant în decizia
investitorului care este în căutarea plasării capitalurilor sale antreprenoriale.
Printre aceşti parametri vom enumera: resursele naturale şi starea mediului, calităţile forţei
de muncă, nivelul de dezvoltare a infrastructurii, transparenţa şi previziunea vieţii şi a deciziilor
politice, stabilitatea macroeconomică şi solvabilitatea balanţei de plăţi externe, calitatea guvernării şi
a administraţiei publice locale, stabilitatea şi calitatea cadrului juridic, nivelul de criminalitate şi
corupţie, transparenţa şi democraţia dirijării corporative, calitatea sistemului financiar bancar,
inclusiv a celui fiscal, bazele administrative, informaţionale şi tehnice de pătrundere pe pieţe,
inclusiv reglementarea comerţului extern, nivelul de monopolizare şi de concurenţă pe piaţa internă,
inflaţia etc.
Pentru a sistematiza factorii determinanţi ai climatului investiţional vom prezenta cîteva
tratări ale criteriilor pentru clasificarea lor întâlnite în literatura de specialitate.
Astfel unii autori [51] tratează climatul investiţional ca un complex de parametri care
caracterizează potenţialul ţării de asimilare a investiţiilor şi a riscului realizării lor (anexa 1).
Estimarea climatului investiţional poate constitui, de asemenea, şi un indicator de piaţă al
eficienţei plasării investiţiilor pe teritoriul unei ţări. În calitate de factori de bază, care determină
climatul investiţional, în cazul dat sunt:
- potenţialul social-economic al teritoriului, existenţa premiselor obiective de primire (asimilare)
a investiţiilor;
- potenţialul investiţional propriu al teritoriului;
- afluxul investiţiilor externe, inclusiv a celor străine;
- nivelul de dezvoltare a pieţei valorilor mobiliare şi situaţia emitenţilor valorilor mobiliare;
- condiţiile instituţionale şi baza normativă şi de drept a atragerii investiţiilor;
- situaţia politică şi criminogenă;
- condiţiile bioclimaterice;
- restricţiile ecologice.
Climatul investiţional poate fi examinat şi ca o totalitate a factorilor şi condiţiilor social-
economice, tehnico-tehnilogice, juridice, dintr-o parte, care contribuie la desfăşurarea activităţii
investiţionale, iar din altă parte – care o împiedică.
În practica de afaceri sunt evidenţiate două tratări de bază a estimării climatului
investiţional.
Prima tratare – cea „îngustă” se bazează pe estimarea:
- dinamicii produsului intern brut, venitului naţional şi volumului producţiei industriale;
- dinamicii distribuirii venitului naţional, proporţiilor economiilor şi consumului;
23
- stării sistemului de reglementare a activităţii investiţionale;
- dezvoltării unor pieţe concrete, inclusiv a celei monetare şi de capital.
A doua tratare – „tratarea lărgită multifactorială” – se bazează pe estimarea factorilor, ce
caracterizează potenţialul economic, condiţiile economice generale, mediul pieţei, factorii politici,
sociali, socio-culturali, organizaţionali şi juridici, precum şi cei financiari.
În altă lucrare [23] găsim o altă structurare a factorilor climatului investiţional:
1. Conform nivelului de manifestare:
1.1 Factorii nivelului macroeconomic: factorii stabilităţii economice (situaţia bugetară, starea
balanţei de plăţi, datoria publică, inclusiv cea externă); factorii de evaluare redaţi prin preţuri
(inflaţia, dobânda, cursul valutar); factorii politici şi sociali (stabilitatea politică, nivelul corupţiei şi
a criminalităţii, nivelul de previziune a situaţiei politice, şomajul, nivelul calităţii vieţii); factorii de
natură fiscală (calitatea sistemului fiscal, presiunea fiscală, politica fiscală), factorii determinanţi ai
infrastructurii de piaţă (nivelul de dezvoltare a sistemului bancar şi a altor instituţii financiare,
starea instituţiilor pieţei valorilor mobiliare); factorii ce determină cadrul legislativ (calitatea
cadrului legislativ, nivelul de previziune a modificărilor cadrului juridic, stabilitatea legislaţiei).
1.2 Factorii nivelului microeconomic: factorii psihologici (cultura investiţională; preferinţe
individuale ale investitorilor în materie de plasament, bazate pe cunoaşterea anumitor domenii de
activitate, pe existenţa oportunităţilor de investiţii; aversiunea faţă de risc a investitorilor; instincte);
factorii economici şi financiari (situaţia financiară a întreprinderii, rentabilitatea unităţii economice,
mobilitatea întreprinderii, rentabilităţile scontate a investiţiilor reale, existenţa surselor de finanţare a
investiţiilor, accesibilitatea la surse externe de finanţare, posibilitatea de dezinvestiţii); factorii ce
determină conjunctura pieţei (consumatorii, furnizorii, amplasamentul, concurenţii); factorii
administrativi (calitatea managerului şi a echipei de gestiune: capacitatea de a organiza afaceri, de a
evalua perspectivele investiţionale, existenţa experienţei).
2. După natura sa
2.1. Factorii de natură economică: politica macroeconomică; strategia comercială; nivelul şi
modul de implicare a statului; modul de formare a preţurilor; priorităţile în investiţii; structura
financiară
2.2. Factorii de natură politică: factorii situaţiei politice interne (structura socială, cadrul
instituţional, personalităţile, mecanismele de control); factorii situaţiei politice externe (instabilitatea
politicii regionale, importanţa geopolitică, apartenenţa la o grupare politică, instabilitatea economică
regională).
3.Conform relaţiei risc-rentabilitate
24
3.1. Factorii care determină potenţialul ţării de asimilare a investiţiilor (resursele materiale,
potenţialul productiv al ţării, infrastructura, calitatea forţei de muncă, calitatea instituţiilor etc.)
3.2. Factorii care caracterizează riscul investiţional (politici, economici, sociali, criminali,
ecologici, financiari, legislativi etc.).
Astfel, climatul investiţional este definit ca potenţialul investiţional al teritoriului corectat
la gradul riscului investiţional de pe teritoriu.
O altă abordare a factorilor determinanţi de atragere a investiţiilor directe în ţară [96] este
clasificarea acestora în: factori de natură economică, factorii legislativi şi cei instituţionali (schema
1.2.2).
Schema 1.2.2 Factorii determinanţi de atragere a investiţiilor în economie* *Sursa: elaborată de autor
Autorul împărtăşeşte această viziune a analizei atractivităţii investiţionale a ţării şi propune
o analiză a climatului investiţional al Republiici Moldova prin determinarea unor criterii pentru
evaluarea acesteea, după cum urmează: criterii pentru evaluarea situaţiei economice, criterii pentru
evaluarea situaţiei legislative, criterii pentru evaluarea situaţiei instituţionale. La rîndul său, aceste
criterii sunt constituite dintr-un şir de parametri economici, financiari, legislativi şi instituţionali
(anexa 2).
Astfel cum în alte abordări nu se defineşte factorul instituţional, considerăm evidenţierea
importanţei acestuia asupra atractivităţii investiţionale a ţării. „Instituţiile crează mediul favorabil al
modificărilor, care alături de tehnologiile implimentate determină cheltuelile tranzacţionale şi
cheltuielile de transformare”, că „...instituţiile au un rol decisiv în structura cheltuielilor de
producere, deoarece transformarea investiţiilor în resurse, muncă şi capital în bunuri şi servicii
reprezintă funcţia nu doar a tehnologiilor de producere, ci şi a instituţiilor. Respectiv, mediul
instituţional influenţează şi asupra cheltuielilor de transformare prin intermediul tehnologiei utilizate
şi asupra cheltuielilor tranzacţionale...” [50, p.53]. Astfel, cu cît este mai eficient sistemul
instituţional cu atît este mai mic nivelul cheltuielilor tranzacţionale şi cheltuielilor de transformare în
economie.
Factorul legislativ
Factorul instituţional
Factorul economic
Riscul de ţară
25
Oportunităţile investiţionale existente sunt determinate de influenţa factorilor de
contribuţie de natură economică, tehnică, tehnologică, juridică şi financiară (schema 1.2.3).
Schema 1.2.3 Componenţa oportunităţilor investiţionale* *Sursa: elaborată de autor
În cazul în care investitorii potenţiali iau decizia de plasare a capitalurilor sale în cadrul
economiei unei ţări este importantă analiza oportunităţilor investiţionale de care vor putea beneficia
în desfăşurarea activităţii sale antreprenoriale. Cunoaşterea oportunităţilor investiţionale constituie
un punct forte pentru planificarea activităţii sale economice şi din start îi permite conturarea unor
prognoze vizavi de viitorii parteneri de afaceri, despre posibilităţile de extindere teritorială prin
penetrarea noilor pieţe de desfacere şi modalităţii de fructificare a beneficiului scontat prin
selectarea ramurii atractive.
Astfel, aspectele economice care vor fi analizate de investitor sunt [106,p.48-55;157]:
• Cucerirea unui segment de piaţă, evitînd barierele tarifare şi netarifare;
• Folosirea unor materii prime, a forţei de muncă şi a altor resurse existente în ţara în care
investeşte, fără a face cheltuieli suplimentare de transport, cheltuieli cu pregătirea forţei de
muncă etc;
• Lărgirea pieţei de desfacere a produsului finit - intrarea cu produse finite nu doar pe piaţa ţării în
care s-a investit ci şi posibilităţile de export pe pieţele cu potenţial de consum mare ale ţărilor
vecine.
• Posibilitate de accesare facilă a pieţei de împrumut şi nivelul ratei dobînzii la credite oferite;
• Tempourile inflaţioniste etc.
Aspectele tehnice şi tehnologice cuprind următoarele [124,p.78-80;157]:
��Posibilităţi de implantare a noilor întreprinderi, noilor utilaje, soluţiilor tehnologice şi
organizatorice de vîrf;
��Amplificarea folosirii capacităţilor de producţie existente;
��Fabricarea noilor produse sub noua marcă, mai cunoscută pe piaţa internaţională;
Oportunităţile investiţionale
Aspecte financiare
Aspecte juridice
Aspecte tehnice şi tehnologice
Aspecte economice
26
��Gradul de absorbţie a „know-how”-urilor;
��Posibilitate de individualizare a produsului fabricat;
��Metode manageriale de înaltă eficacitate;
��Posibilitatea de creare a unor zone industriale în regiunile mai slab dezvoltate a ţării etc.
Aspectele juridice includ [98;157]:
��Stabilitatea sistemului legal;
��Lipsa de transparenţă a legislaţiei;
��Gradul de nedesăvîrşire între actele legislative aprobate;
��Gradul de concordanţă şi complimentare a legilor, regulamentelor şi hotărîrilor luate;
��Posibilitatea de eliminare a obstacolelor de acces şi implantare a propriilor centre de producere;
��Posibilităţi de evitare a legislaţiei;
��Gradul de complexitate a practicii de apel şi arbitraj;
��Procedura de expropriere, în cele mai dese cazuri realizată prin metoda naţionalizării;
��Posibilitatea de repatriere a proprietăţii şi a capitalului etc.
Aspectele financiare ce prezintă interes pentru decizia investitorului sunt [98;157]:
��Avantajele financiare sub forma dividendelor pe care poate să le repartizeze în totalitate sau în
anumite proporţii, conform legislaţiei ţării în care a investit;
��Posibilitatea de a transfera total sau parţial beneficiile obţinute în urma activităţii sale
investiţionale;
��Avantaje fiscale sub forma reducerilor şi scutirilor de impozite, taxe vamale etc;
��Avantaje monetare în privinţa schimbului valutar şi lipsa restricţiilor în acest domeniu.
Procesul de atragere a investiţiilor este influenţat de următoarele componente: gestiunea
imaginii investiţionale, activitatea de promoţie investiţională şi stimularea investiţională directă
(schema 1.2.4).
Schema 1.2.4 Componentele procesului de atragere a investiţiilor* *Sursa: Luchian I., Cinic L - Abordări conceptuale asupra atractivităţii investiţionale prin prisma factorilor constitutivi -
Revista Economică 2006, nr.5, pag.58-63
Atragerea investiţiilor
Activitatea de promoţie investiţională
Gestiunea imaginii investiţionale
Stimularea investiţională directă
27
Imaginea investiţională a economiei se intercalează cu imaginea investiţională a ţării, care
la rândul ei constituie totalitatea concepţiilor (asociaţiilor) emotive şi raţionale, care sunt provenite
din toate caracteristicile ţării, experienţa proprie şi a informaţiei obţinute din diferite surse, care
influenţează crearea unei anumite imagini (concepţii) referitoare la posibilitatea şi necesitatea
desfăşurării procesului investiţional.
Gestiunea imaginii investiţionale urmăreşte scopul creării, dezvoltării şi distribuirii,
asigurării recunoaşterii imaginii investiţionale pozitive a teritoriilor.
Instrumentele de bază ale marketingului imaginii constituie măsurile comunicaţionale, care
demonstrează caracterul deschis al teritoriului pentru contacte şi care permit investitorilor străini de
a-l cunoaşte mai bine, de a constata existenţa şi substanţialitatea avantajelor disponibile.
Activitatea de promoţie a investiţiilor –reprezintă totalitatea măsurilor întreprinse în scopul
informării potenţialilor investitori şi atragerii capitalurilor lor antreprenoriale în economia ţării.
Aceasta cuprinde în primul rând campaniile de publicitate şi PR (Public Relations), incluzând
adresaţii concreţi şi a canalelor de distribuire a informaţiei, formelor ei optime, purtătorilor,
volumelor, regimurilor de timp ale prezentării ei.
Pentru a realiza cu succes promovarea politicii de atragere a investiţiilor de provenienţă
naţională sau străină este necesară relevarea a două aspecte de bază: intervenţia statului în viaţa
economică a ţării şi crearea unui climat de afaceri atractiv.
„Activitatea de promovare a investiţiilor cuprinde ansamblul de metode, tehnici şi
instrumente de atragere şi realizare a investiţiilor într-o ţară dată cu scopul creării atractivităţii ţării
respective şi a creşterii volumului de investiţii” [43,p.70]. În strategia activităţii de promovare a
investiţiilor sunt implicaţi următorii indicatori: avantajele comparative ale economiei, costurile de
producţie legate de localizarea şi operarea investiţiilor, activitatea de asigurare a serviciilor oferite şi
cadrul informaţional (schema 1.2.5).
Printre variabilele enumerate în cadrul activităţii de promovare a investiţiilor evidenţiem
următoarele argumente pro-alegere Republica Moldova: (i) vecinătatea cu ţările cu pieţe mari de
consum (Federaţia Rusă, Ucraina, România); (ii) înlăturarea barierelor comerciale; (iii) flexibilitatea
politiciii cursului de schimb valutar; (iv) nivelul scăzut al costurilor de producţie, în special de
salarizare. Toate modificările din cadrul economiei naţionale ce ţin de relansarea şi promovarea
reformelor economico-financiare trebuie elucidate prin mijloace audio-vizuale pentru încurajarea
penetrării afluxului de capitale antreprenoriale.
28
Schema 1.2.5 Activitatea de promovare a investiţiilor* *Sursa: elaborată de autor în baza Porter Michael E., The competitive Advantage of Nations, The Mac Millan
Press Ltd, London 1992, p.69-131
Odată cu promovarea reformelor de stabilizare şi asanare economică şi promovarea
activităţii de atragere a capitalurilor antreprenoriale străine, fiecare ţară ţinteşte realizarea anumitor
obiective [158]: (i) majorarea volumului de investiţii; (ii) ameliorarea imaginii ţării respective ca
teren adecvat de absorbţie a capitalurilor; (iii) creşterea calităţii investiţiilor străine prin selectarea
investitorilor; (iv) oportunităţi în selectarea numarului de firme străine-concurente care pretind spre
realizarea investiţiilor în cadrul unui proiect dat etc. Atragerea capitalului antreprenorial străin
presupune aplicarea unor tehnici de promovare, care vor conduce la stocarea, concentrarea şi
difuzarea informaţiei investitorilor potenţiali, prin marcarea oportunităţilor investiţionale care vo
forma imaginea pozitivă a ţării în cauză.
Reieşind din scopul urmărit, tehnicile de promovare aplicate în atragerea investiţiilor se
clasifică în trei grupe [157]:
I. Tehnici ce presupun formarea unei imagini veridice despre ţară (publicitate în ziare şi reviste
cu profil economic şi industrial, organizarea seminarelor de profil, delegaţii, participarea la
tîrguri şi expoziţii, distribuirea materialelor documentare etc).
Activitatea de promovare a investiţiilor
Avantajele comparative ale economiei
Costuri de producţie legate de localizarea şi operarea investiţillor
Activitatea de asigurare a serviciilor şi cadrul informaţional
Posibilitatea de a obţine un profit în exterior
Relocalizarea performanţelor în
rentabilizarea producţiei
Factorii specifici firmei care investeşte
Valorificarea avantajelor internaţionalizării producţiei
Disponibilităţile şi accesibilitatea resurselor
naturale
Nivelul costurilor de producţie şi infrastructura
Dimensiunea pieţei interne (vecinătate strategică cu ţările ce au pieţe largi de consum)
Factorii care reflectă condiţiile de bază ale ţării
Factorii climatului inv
Eficienţa aparatului administrativ
Stimulente acordate investitorilor
Reglementarea dreptului de proprietate
Politica de repatriere a proprietăţii/capitalului
Regimul fiscal şi vamal
Condiţii de stabilitate social-politică
29
II. Tehnici ce presupun generarea investiţiilor (expedierea de publicaţii la potenţialii investitori,
contactarea directă a lor, organizarea vizitelor ale potenţialilor investitori la potenţialii
parteneri locali, intermedierea relaţiilor dintre ei etc)
III. Tehnici ce presupun asigurarea serviciilor de consultanţă şi informare pentru investitori
(pregătirea proiectelor şi organizarea unor tîrguri de proiecte, efectuarea studiilor de
fezabilitate, asigurarea serviciilor de consultanţă investiţională, sprijinirea investitorilor în
efectuarea formalităţilor legate de investiţie).
Nu se poate nega posibilitatea de aplicare concomitentă a tuturor tehnicilor menţionate.
Dar dacă reieşim din condiţiile specifice de dezvoltare a economiei fiecărei ţări concludem că
aplicarea cea mai optimă şi raţională ar fi implicarea ponderată a fiecărei tehnici menţionate.
Republica Moldova este o ţară care încearcă primii paşi pe piaţa capitalurilor antreprenoriale străine.
De altfel, nu dispunem de o recunoaştere internaţională, ceea ce respectiv nu ne dă posibilitate să
beneficiem de o imagine pozitiv determinată. Din aceste considerente, este eficientă aplicarea
tehnicilor ce vizează formarea imaginii corespunzătoare a ţării respective (grupul unu al tehnicilor).
Finalizarea creării imaginii investiţionale a ţării presupune trecerea la celelalte două grupe de
tehnici, prin care se urmăresc prezenţa unui număr mare de investitori, interesul investiţional al
cărora să fie asigurat prin serviciile de consultanţă corespunzătoare. Caracterul simultan al
promovării tehnicilor este real, dar în scopuri de optimizare ar fi binvenită structurarea după gradul
de importanţă de aplicare a tehnicii la un anumit moment. Nu putem fortifica tehnicile din categoria
a treia (garantarea serviciilor de consultanţă) fără de a pune bazele prin promovarea tehnicilor din
prima catergorie (conturarea unei imagini investiţionale corespunzătoare).
Promoţia investiţiilor este legată strâns de desfăşurarea activităţii specifice a marketingului
teritoriilor.
La rândul său, marketingul teritoriilor constituie marketingul aplicat în interesul
teritoriului, subiectelor sale interne şi externe, în atenţia cărora este interesat teritoriul [157].
Drept patru „pietre de temelie” în cadrul marketingului teritoriilor sunt [158]:
♦ produsul teritoriului – asortimentul, cantitatea şi calitatea resurselor teritoriului
solicitate de consumatorii lui.
♦ preţul produsului teritoriului – acestea sunt cheltuielile suportate de către consumatorii
teritoriilor.
♦ amplasarea, distribuirea produsului teritorial – a resurselor materiale, cadrelor sau
consumatorilor, potenţialului intelectual înalt, posibilităţile tehnologiilor informaţionale
moderne, structurilor organizaţionale de reţea şi virtuale.
30
♦ promoţia teritoriului – acestea sunt în primul rând campaniile de publicitate şi PR,
incluzând adresaţii concreţi şi a canalelor de distribuire a informaţiei, formelor ei
optime, purtătorilor, volumelor, regimurilor de timp ale prezentării ei.
În cazul în care informaţia este direcţionată spre exteriorul ţării accentul promoţional
trebuie axat pe conturarea şi furnizarea unei informaţii veridice. „In cadrul activităţii de promoţie a
investiţiilor este necesară aplicarea unot tehnici ce conţin suporturi materiale de natura impresională,
cu caracter publicitar, de informare. Publicitatea trebuie să fie sobră, să prezinte o informaţie
argumentată pe evaluarea unor performanţe sau a unor parametri superiori ce-i intereseaza pe
potenţialii investitori, fără exagerări, superlative, afirmaţii gratuite şi stimulări neîntemeiate” [157].
În cazul Republicii Moldova obiectivul guvernului ţine de majorarea volumului de
investiţii şi una din posibilităţile de realizare a scopului este aplicarea tehnicilor „direcţionate”.
Tehnica „direcţionată” se axează pe anumite subiecte: arie geografică, sector economic, ramura
industrială, tipul investitorului. Este important de menţionat că activitatea de promoţie a investiţiei
odată cu atragerea atenţiei investitorilor potenţiali şi cucerirea unor poziţii strategice favorabile se
va solda cu succes doar în cazul menţinerii continuităţii acestei activităţi, recurgînd la asigurarea
de servicii adiţionale investitorului.
Una din aspectele forte ale atragerii investiţiilor în teritoriu este stimularea investiţională
directă. Stimularea investiţională directă constă în oferirea unor avantaje investiţionale speciale
investitorilor în scopul stimulării activităţii lor într-o anumită ramură sau domeniu prioritar. În unele
cazuri, măsurile de stimulare compensează o serie de influenţe nefavorabile, generate de factorii
socio-politici sau instituţionali.
Gradul de dezvoltare a statului dictează şi măsurile de stimulare investiţională. Din motivul
lipsei de cofinanţare a investiţiilor, ţările în curs de dezvoltare, recurg la stimulentele fiscale: (i)
acordarea perioadelor de graţie în plata impozitului pe beneficiu; (ii) reducerea cotei de impozitare a
profitului ; (iii) scutiri de plata taxelor vamale la importul echipamentelor şi tehnologiilor în scopuri
investiţionale. Mobilul facilităţilor acordate de către guvernul ţării este tendinţa de ajustare a
parametrilor de performaţă naţionali la cei de la nivelul ţărilor dezvoltate. Stimulentele oferite au
drept scop direcţionarea fluxului investiţional în acele sectoare sau ramuri ale economiei naţionale
care înregistrează insuficienţă de resurse financiare, sau în scopul majorării exporturilor, sau în
scopul implementării tehnologiilor avansate, etc.
Stimularea investiţională directă se poate promova atît la nivel macroeconomic, cît şi la
nivel microeconomic. La măsurile de stimulare investiţională de ordin macroeconomic ţin
următoarele aspecte [105;97;157]:
��menţinerea unei rate a inflaţiei scăzute şi prognozabile,
31
��menţinerea unor rate scăzute ale şomajului,
��aplicarea tehnicilor de sporire a cererii interne,
��facilitarea şi subvenţionarea importurilor de materii prime,
��promovarea unei politici eficiente a cursului de schimb valutar
��crearea parcurilor industriale şi zonelor economice libere.
Măsurile de stimulare investiţională de ordin microeconomic vizează [105;97;158]:
• măsuri fiscale ce prevăd aplicarea amortizărilor accelerate, impozite preferenţiale, scutiri şi
reduceri de impozite, micşorarea cotei de asigurare socială etc.
• măsuri financiar-bancare ce includ credite preferenţiale, sistemul social de creditare socială,
garantarea de stat a creditelor prin intermediul unor bănci investiţionale, oferirea dobînzilor
mici sau creditelor fără dobînzi, acordarea perioadelor de graţie etc.
• măsuri valutare, inclusiv: menţinerea unui curs valutar stabil, deprecierea monedei naţionale
etc.
• măsuri organizatorice vizavi de asistenţa legată de infrastructură, încheierea contractelor
guvernamentale preferenţiale, furnizarea unor servicii suplimentare de consulting financiar
etc.
O imagine pozitivă a ţării se poate obţine în cazul în care măsurile de stimulare
investiţională de ordin micro – şi macroeconomic sunt corelate şi aplicate într-o concordanţă
raţională cu activitatea de atragere a capitalurilor antreprenoriale.
Vizavi de toate tehnicile de promovare aplicate în vederea atragerii investiţiilor de către
guvernul ţării, decizia de plasare a capitalului său antreprenorial investitorul o ia reieşind din mai
mulţi factori şi în primul rînd conducîndu-se de obiectivele activităţii sale investiţionale. În paralel
cu oportunităţile investiţionale în cadrul unui proces investiţional, investitorul poate confrunta
riscuri pe care le poate prognoza şi astfel le poate înlătura sau diminua. Dar pot fi cazuri de apariţie a
riscurilor imprevezibile şi în acest caz dacă investitorul nu este din categoria celor riscanţi, actvitatea
investiţională nu va fi lansată. Este evident că în decizia de a-şi plasa capitalul său antreprenorial,
investitorul va selecta acea regiune căreia îi sunt caracteristice prognozabilitate, satbilitate şi
perspective de creştere economico-financiară.
Din cele expuse anterior se pot evidenţia unele aspecte negative, care crează caracterul
vulnerabil al Republicii Moldova: dependenţa de importul hidrocarburanţilor; dependenţa de
exportul produselor vinicole; dependenţa de fluxurile de capital antreprenorial; tensiuni regionale –
cazul Transnistriei. Identificarea aspectelor vulnerabile ale unei ţări permite evaluarea anticipată a
dificultăţilor probabile ce pot apărea în procesul investiţional.
32
Climatul investiţional favorabil este unul din condiţiile primordiale de atragere a
investiţiilor. Este important ca imaginea investiţională promovată să corespundă cu climatul
investiţional al ţării. Imaginea investiţională a ţării se formează în rezultatul influenţei unor procese
şi fenomene reale ce se desfăşoară în domeniul investiţional al ţării. În formarea sau ameliorarea
imaginii investiţionale a ţării este interesat atît statul cît şi investitorii autohtoni. Sunt cazuri cînd
investitorii autohtoni participă şi finanţează activităţile de promovare a imaginii pozitive. Motivul
participării acestora este limitat prin prisma intereselor proprii, deşi formarea imaginii investiţionale
are obiective mult mai mari – arealul extinzîndu-se către ameliorarea situaţiei economice generale a
ţării.
In cazul insuficienţei de resurse autohtone una din posibilităţile de dezvoltare continuă a
economiei este atragerea capitalurilor antreprenoriale străine. Plasarea în sfera productivă a acestor
capitaluri permite ţării crearea unor raporturi de competitivitate între întreprinderi şi între economiile
naţionale. Este importantă desfăşurarea unei activităţi investiţionale eficiente de atragere a surselor
suplimentare de finanţare, relevîndu-se rolul important al factorilor climatului investiţional, al
oportunităţilor investiţionale şi implimentarea unei activităţi de promoţie investiţională. Toate
acestea pot fi abordate în mod complex (anexa 3) şi influenţează crucial decizia investitorilor în
plasarea capitalului său antreprenorial în economia ţării date.
1.3 Aspecte analitice aferente proceselor investiţionale în contextul tendinţei de globalizare
O importanţă deosebită pentru economia ţării o are activitatea investiţională, care
influenţează nemijlocit asupra majorării potenţialului de producere în astfel de ramuri ca industrie,
construcţie şi sectorul agricol. Este o situaţie ideală în cazul în care economia ţării acoperă
insuficienţa de fluxuri financiare în baza disponibilului de provenienţă autohtonă. Însă în cele mai
dese cazuri este aplaudabilă atragerea unor surse suplimentare de finanţare de origine străină.
Fluxul de investiţii străine direcţionate în economia unei ţări denotă în cea mai mare parte
gradul de dezvoltare al economiei ţării şi gradul credibilităţii în ea. Atragerea investiţiilor necesare
prezintă pentru dezvoltarea economică a ţării atît oportunităţi ţării gazdă cît şi dificultăţi care ar
conduce la pertubări nedorite în politica economică naţională. Promovarea unei politici liberale în
privinţa ISD poate conduce mai rapid la creşterea indicelor de transnaţionalizare, atît pentru ţările,
cît şi pentru companiile implicate. În acest context, ISD pot genera o serie de beneficii importante
oferind capitalul, priceperea factorului uman şi tehnologiile necesare îmbunătăţirii competitivităţii şi
33
eficienţei economice în ţările gazdă, dar şi o mai bună integrare a ţărilor de origine pe pieţile
internaţionale prin plasarea în exterior a rezultatelor sale [113,p.31-35].
În cercetările noastre nu putem omite unul din factorii determinanţi ai economiei
contemporane – procesul globalizării. Este un factor ce marchează modificări atît pe plan naţional cît
şi pe plan internaţional. Globalizarea poate fi concepută ca un proces de extindere şi expansiune
continuă, un promotor al concurenţei acute ce apare în întreg sistemul financiar-bancar şi se prezintă
ca o tendinţ obiectivă a tuturor modificărilor realizate.
Ca rezultat al procesului de globalizare, se intensifică interdependenţa şi interconexiunea
economiilor naţionale, ceea ce poate fi interpretat ca o integrare a statelor în structura sistemului
economic unic internaţional. Se deschid mari posibilităţi sistemelor financiar-bancare să beneficieze
de la nivel naţional de posibilităţi mari de creştere, diferenţiere a produselor şi serviciilor prestate, să
penetreze noi pieţe de operare şi prin diversificarea bazei clientelice şi a serviciilor oferite să
majoreze veniturile sale.
Vom analiza caracteristicile procesului de globalizare şi rezultatele acestui impact asupra
comportamentului economiilor naţionale şi asupra deciziei lor investiţionale [99;143;156]:
��Caracterul asimetric al interdependenţei şi rezultatele acesteia - sistemul mondial actual
este caracterizat de o polarizare viguroasă în ceea ce ţine de utilizarea potenţialului economic.
Respectiv, procesul globalizării se desfăşoară anume în aceste condiţii, care nu reprezintă
altceva decît o sursă potenţială de riscuri, conflicte, probleme şi litigii. Este evidentă situaţia că,
deşi vom neglija presiunea politică şi influenţa economică, controlul asupra unei mari părţi din
producere şi consumul global îl deţin doar cîteva state înalt dezvoltate. Anume aceste state şi
determină valorile şi direcţiile prioritare de dezvoltare asupra tuturor domeniilor de activitate
investiţională internaţională. În ceea ce ţine de economia Republicii Moldova, care este în
tranziţie deja timp de 17 ani, n-o putem atribui la categoria acelor state care dictează condiţiile
de dezvoltare politică a ţărilor, fiind ea însăşi influenţată de titanii cu influenţă politică
internaţională;
��Aspectul global pe care îl preiau finanţele în procesul internaţionalizării – apare în urma
relaţiilor financiare dintre ţări, în urma procesului de liberalizare a preţurilor şi fluxurilor
investiţionale, şi este considerat unul din cele mai complexe şi avansate procese ale globalizării.
În cadrul economiei mondiale au fost înregistrate mari perturbări cu caracter financiar, procese
şi fenomene care mai tîrziu şi-au regăsit reflectare în diferite sectoare a economiilor naţionale:
1. dispariţia noţiunilor de distanţă şi timp;
2. majorarea numărului de organizaţii investiţionale internaţionale;
34
3. expansiunea rolului şi serviciilor specifice acordate de sectorul bancar şi piaţa de capital
clienţilor săi;
4. majorarea concomitentă a serviciilor bancare şi a afacerilor care au condus la creşterea
capitalului bancar şi concentrarea acestuia în cadrul băncilor transnaţionale;
5. internaţionalizarea activităţii bancare şi a activităţii bursiere nu este doar o expresie a
expansiunii teritoriale a operaţiunilor bancare, ci şi o consecinţă necesară în ceea ce ţine de
deservirea clienţilor şi acoperirea cererii înaintate de aceştea. În acest context de idei, are loc
deplasarea accentului de la operaţiunile comerciale (ţintite spre obţinerea profiturilor mari)
din cont propriu ale instituţiilor financiar-bancare spre deservirea clienţilor; universalizarea
serviciilor şi produselor financiar-bancare;
6. accentul semnificativ aplicat pe dezvoltarea tehnologiilor avansate duce la eficientizarea,
rapiditatea, fortificarea siguranţei serviciilor financiar-bancare;
7. se evidenţiază tendinţa de universalizare a activităţii bancare internaţionale. Drept exemplu
ne pot servi băncile comerciale din SUA, cărora le sunt interzise operaţiunile cu hîrtiile de
valoare, dar acestea încearcă să evite restricţiile prin realizarea operaţiunilor cu valorile
mobiliare prin intermediul băncilor-fiice amplasate pe teritoriul altor state;
8. posibilitatea retragerii imediate a finanţelor din conturile băncilor comerciale etc.,
Tendinţe de universalizare a activităţii bancare sunt caracteristice şi economiei Republicii
Moldova. Efectul acestor modificări cu caracter global sunt regăsite în sectorul bancar prin
expansiunea teritorială a băncilor comerciale străine cum sunt Gruppo Venetto Banca din Italia
şi banca Societe Generale din Franţa (aceste aspecte vor fi analizate detaliat în capitolul II al
tezei).
Însă, aspectul global al finanţelor, datorită caracteristicilor sale pozitive, conduce la posibilităţle
speculative, reorientînd astfel caracterul potenţial lucrativ al finanţelor. Adică, în locul unei
investiţii într-o activitate de producere cu posibilitatea de creare a noilor locuri de muncă,
finanţele sunt implicate în operaţiuni speculative pe pieţile mobiliare internaţionale (avantajele
speculaţiei fiind evidente - obţinerea unor cîştiguri mari şi rapide, decade necesitatea zondării
pieţilor de consum naţionale şi regionale, a preferinţelor populaţieii, dispare necesitatea de
atragere a managerilor calificaţi într-un anumit domeniu, etc.). Procesul globalizării este
concentrat în centrele mari ale economiei mondiale - SUA, Uniunea Europeană şi alte ţări
dezvoltate. În ansamblu, volumul cel mai important al fluxurilor investiţiilor străine directe îşi
menţin orientarea spre ţările cu un nivel înalt de dezvoltare, atrăgînd peste 2/3 din intrările la
nivel mondial. În topul ţărilor înalt dezvoltate sunt listate – Uniunea Europeană (UE), Statele
Unite ale Americii şi alte ţări dezvoltate cum ar fi Japonia.
35
��Restructurarea poziţiilor de leader tehnico-economici internaţionali – tehnologiile
avansate aplicate în prezent în activitatea economico-financiară a companiilor influenţează
semnificativ modificările structurale şi instituţionale în raportul dintre procesele de producere şi
prestare a serviciilor. Această influenţă se răsfrînge şi asupra ramurilor corespunzătoare ale
economiilor naţionale şi conduce la perturbări importante în restructurarea hărţii economice a
lumii. Majoritatea ţărilor industrial dezvoltate şi un grup restrîns a ţărilor numite „tigri asiatici”
(Koreea de Sud, Taiwani, Hong-Kong, Singapore) au realizat implimentarea unui proces
complex de transformare tehnologică. Modificările semnificative au fost înregistrate în
procesele tehnologice, în procesele de producere, în procesele organizaţionale, selectarea
surselor de aprovizionare, calificarea personalului, raportul cheltuieli-preţuri, poziţiile pe piaţă.
Modelul colonial de diviziune a muncii a fost înlocuit prin diviziunea muncii între ţările cu
avantaje comparative şi în interiorul ramurilor [76,p.451-510]. Avantajul ţărilor ce dispun de
resurse naturale a fost depăşit de ţările ce au posibilitate de a le achiziţiona. Procesele
menţionate au contribuit mult asupra accelerării tempourilor de dezvoltare industrială ale multor
ţări. Dar necătînd la cele menţionate multe din ele tot se află la periferiile economiei mondiale.
Nivelul de tehnologizare a unei ţări, în cea mai mare parte, depinde de gradul de dezvoltare
economică a acesteea. Ritmurile de dezvoltare tehnologică progreasează în medie geometrică şi
nu permit tuturor ţărilor să reuşească după salturile colosale pe care înregistrează progresul
tehnico-ştiinţific în domeniul tehnologiilor de vîrf. Astfel, ţările în curs de dezvoltare şi cele în
tranziţie rămîn la periferiile dezvoltării tehnologice rapide, beneficiind în cele bune cazuri de
transferul tehnologiilor care deja sunt considerate moral învechite. Transferul tehnologiilor
internaţionale poate aduce la cercetări importante în economia ţării, dar aceasta, de fapt, nu este
suficient. Utilizarea eficientă a noilor tehnologii necesită crearea unor capacităţi adiţionale şi a
unor eforturi continui în procesul valorificării schimbărilor tehnice. Cînd acţiunile ţărilor
emergente – atît a întreprinderilor naţionale cît şi a guvernului – sunt orientate spre mobilizarea
capacităţilor şi potenţialului tehnologic, CTN în acest proces îşi are rolul său deosebit. Una din
principalele motive pentru care ţările emergente salută atragerea investiţiilor străine directe este,
de fapt, accesul la tehnologiile globale şi legătura cu reţeaua inovaţiilor promovate de aceste
companii [56;121,p.129;125,p.26-35]. În dependenţă de crearea tehnologiilor noi şi răspîndirea
lor pe plan mondial, CTN deţin locul de leader în multe industrii. Ele domină înregistrarea
noilor patente şi deseori determină inovaţiile în domeniile managerial şi organizaţional.
Din păcate, în cazul acestei restructurări în poziţiile de leader tehnico-economic Republica
Moldova se adaptează la cerinţele internaţionale, motiv fiind lipsa de finanţare a cercetărilor
tehnico-ştiinţifice şi migrarea „minţilor” peste hotarele ţării.
36
��Modificările scopurilor financiare ale politicii naţionale – vizează astfel de fenomene în
economia naţională cum sunt liberalizarea, privatizarea şi orientarea spre export Aceste procese
sunt privite ca sursa conflictelor interne şi externe ale unei economii naţionale. În condiţiile
liberalizării şi globalizării sistemului de piaţă resursele şi potenţialul economic se repartizează
în corespundere cu nivelul beneficiilor şi capacităţii de dezvoltare. În cazul cînd pe piaţa
globală repartizarea venitului se va baza în continuare pe nivelul beneficiului, atunci şi factorii
economici vor conduce la majorarea inegalităţii pe plan internaţional. Problema echităţii sociale
în condiţiile economiei de piaţă este foarte actuală. În conformitate cu programele de
liberalizare promovate în multe state înalt dezvoltate şi în statele cu economia în tranziţie,
indicatorul dezvoltării sociale ocupă locul secundar, oferindu-i locul de leader proceselor şi
forţelor economice externe:
��Se înregistrează o micşorare a indicatorului oficial şi a celui neoficial de încadrare în
cîmpul muncii a forţei de muncă;
��Diminuarea cheltuielor direcţionate spre învăţămînt şi sănătate;
��În multe state cu nivel înalt de dezvoltare şi în ţările cu economia în tranziţie indicatorul
îmbătrînirii populaţiei este foarte înalt, însoţit de indicatorul scăzut al natalităţii,
conducînd la un spor natural scăzut sau negativ, ceea ce de fapt constituie un semnal de
apropiere al unei crize sociale globale.
Problema influenţei procesului de globalizare asupra gradului de ocupare este foarte
stridentă. Şomajul va deveni una din motivele instabilităţii globale. Neglijarea factorului uman
este una din erorile strategice ale ţărilor care au acordat o mare atenţie şi au investit mult în
învăţămînt. Indicatorul înalt al şomajului în cadrul economiei semnalizează despre prezenţa unor
erori grave structurale şi politice. Una din modalităţile de soluţionare al acestei probleme ar fi
modificările structurale în acele domenii care au influenţă directă asupra calităţii vieţii umane.
Actualmente, din punct de vedere al gradului de internaţionalizare piaţa muncii nu poate concura
cu pieţele de mărfuri sau de capital. Migrarea internaţională nu poate diminua intensitatea
problemelor cu gradul de ocupare a forţei de muncă şi sărăcie. Conform estimărilor ONU,
numărul persoanelor ce nu locuiesc în ţările de origine fluctuiază în limita 50-80 milioane
oameni [156]. Problema în cauză este actuală şi Repulicii Moldova, care în ultimii 8-10 ani este
caracterizată de o imigrare activă a forţei de muncă peste hotarele ţării. Situaţia n-ar fi atît de
gravă, dacă n-ar pleca, în cea mai mare parte, forţa de muncă calificată şi tineretul (graficul
1.3.1).
37
Graficul 1.3.1
Dinamica migrării pe categorii de vîrste a cetăţenilor din Moldova (%)*
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
Pină la 20 ani21 - 30 ani31 - 40 ani41 - 50 aniPeste 51 ani
*Sursa: Migration and Remittances in Moldova 2004 [83, pag.26]
Cetăţenii Republicii Moldova fiind prost remuneraţi, cu posibilităţi ireale de procurare a
locuinţelor, cu asigurare medicală necalitativă, caută alternative de asigurare materială a familiei
peste hotarele ţării, în cele mai dese cazuri acceptînd orice ofertă de serviciu. Dacă pînă în anul
2003 cea mai mare pondere a migranţilor o constituiau persoanele cu vîrsta cuprinsă între 21-30
ani şi cei peste 50 ani, apoi din anul 2004 simţitor a crescut numărul cetăşenilor cu vîrsta sub 20
ani. Situaţia devine alarmantă – căci pleacă tineretul, respectiv viitorul ţării noastre!
Migrarea activă a cetăţenilor Republicii Moldova peste hotarele ţării a condus la influxul
remitenţelor în favoarea familiilor rămase, care recepţionează aceste transferuri şi le consumă.
��Tendinţe spre urbanizare – în ultimele cîteva decenii a fost înregistrată o migrare acută de
la sate şi oraşe mici către oraşele mari. Această migrare este strîns legată de perturbările
demografice globale, de modificările tehnologice şi structurile mondiale. Fenomenul în cauză
conduce la intensificarea polarizării intereselor economico-financiare a unor regiuni a ţării,
eliminîndu-le pe altele. Regiunile „însărăcite” prin diminuarea continuă a densităţii populaţiei
conduce la efecte economice nedorite: excluderea regiunii din lista teritoriilor potenţiale de
atragere a investiţiilor; reducerea fluxurilor financiare alocate pentru menţinerea şi expansiunea
teritoriului în cauză; degradarea potenţialului intelectual al regiunii, cauzat sau de deplasarea la
oraş sau de tendinţa de migrare peste hotare. Oraşele devin elementele-cheie la dimensiunile de
ţară, ceea ce este determinat de anumite motive:
• Oraşele sunt primordial asigurate cu resurse energetice şi produse alimentare,
deoarece în cele mai dese cazuri aceste necesităţi nu sunt acoperite din resursele
interne ale ţării, ci din cele importate;
• Anume oraşele sunt considerate promotoarele valorilor standardizate ale culturii;
38
• Companiile mari îşi desfăşoară activităţile sale mult mai activ anume în centrele
mari;
• Din punct de vedere al relaţiilor internaţionale politice şi instituţionale este mult mai
simplă cooperarea dintre oraşele-centre mari ale ţărilor, astfel procesul urbanizării
intensifică procesul globalizării internaţionale.
Dezvoltarea acestor tendinţe îşi găsesc explicaţia în procesele obiective de expansiune a
volumului de producţie mondială, extinderea corporaţiilor transnaţionale, aspectul global pe care îl
preiau finanţele în procesul internaţionalizării, restructurarea poziţiilor de leader tehnico-economic
pe plan mondial, şi nu în ultimul rînd tendinţele migraţioniste, care conduc la apariţia diasporelor cu
cerinţele sale economico-financiare specifice faţă de activităţile bancară şi bursieră.
În lumea contemporană, o importanţa crescândă o are concurenţa între corporaţiile
transnaţionale [122,p.129]. O mare parte a liberalizării comerţului, mişcării fluxurilor de capital şi a
informaţiei i se datorează intergrării corporaţiilor transnaţionale şi formarea unor alianţe pe teritoriul
altor state.
Mişcarea internaţională a fluxului de capital reprezintă un proces multilateral. Unul din
componentele de bază ale acestui flux îl constituie investiţiile internaţionale, la care putem atribui
investiţiile pe termen lung orientate spre diverse ramuri ale economiei mondiale în scopul obţinerii
beneficiului. Însă, trebuie să remarcăm că realizarea investiţiilor, inclusiv şi a celor străine, trebuie
să reprezinte un proces de profitabilitate reciprocă, adică procesul trebuie să fie benefic atît pentru
beneficiarul investiţiilor, cît şi pentru investitori.
Actualmente, dezvoltarea continuă a sistemelor de telecomunicare facilitează dezvoltarea
procesului universal de integrare. Simplitatea procedurilor de transfer şi mişcarea resurselor
financiare, posibilitatea controlului asupra fluxurilor financiare în regim on-line permite diverselor
organizaţii realizarea investiţiilor, făcînd abstracţie de distanţă. În acest context, factorii de
importanţă primordială, care influienţează procesul investiţional, devin condiţiile economice şi de
drept, care nu sunt altceva decît componentele de natură exogenă a obiectului de investiţii.
Rolul investiţiilor pentru ţara noastră se amplifică şi se diversifică, ţinînd cont de
complexitatea procesului de tranziţie către economia de piaţă. Aspectele pozitive ale atragerii
investiţiilor directe în economia naţională sunt[40;97; 105,p.286-290]:
��permite dezvoltarea rapidă a ramurilor economiei ţării – influxul de capital străin în diferite
ramuri, pe lîngă faptul că, conduce la dezvoltarea rapidă a sectorului în care s-a investit şi a
sectoarelor adiacente cu care se conlucrează;
��saturaţia economiei cu produse importate (care nu se fabrică în economia ţării), destinată
modernizării bazei productive ale ţării;
39
��formarea unui model contemporan al consumului;
��conduce la retehnologizarea proceselor de producere prin dotarea cu noi tehnici şi utilaje a
atelierilor întreprinderilor;
��trecerea la tehnologiile informaţionale avansate şi inovaţii;
��majorarea competitivităţii produselor fabricate;
��pătrunderea produselor autohtone pe pieţile statelor partenere au ca rezultat un efect triplu:
primul – este extinderea pieţii de desfacere, majorarea volumului de producţie şi, în final,
reducerea cheltuielilor de producere însoţită de o creştere semnificativă a veniturilor; al doilea
– creşterea veniturilor din export a ţării gazdă, creşte ponderea acestor venituri în PIB, cresc
defalcările în bugetul de stat, se înregistrează o creştere economică a ţării gazdă în urma
expansiunii exporturilor, al treilea – creşte gradul de saturaţie a complexului tehnologic al ţării;
��stimularea concurenţei;
��accentuarea rolului cunoştinţelor şi a calificării resurselor umane pregătite în ţara;
��implementarea şi perfecţionarea metodelor utilizate între economiile în tranziţie;
��amplifică capacităţile de negociere;
��conduce la internaţionalizarea relaţiilor de schimb între ţări.
Capitalul antreprenorial importat poate acoperi insuficienţa de resurse interne de finanţare.
Deficitul apărut în unele verigi ale procesului de producţie se poate înlătura anume în baza acestui
capital. De fapt, asigurarea importului de capital străin conduce la micşorarea presiunii create în
jurul domeniului de creditare ale sistemului bancar din ţara gazdă şi simplifică la maximum rolul
pieţei de capital în ceea ce ţine de mobilizarea şi concentrarea fluxurilor financiare temporar libere.
Atît capitalul antreprenorial de origine străină cît şi cel de origine autohtonă nu poate
realiza de la sine o multiplicare a sa, fără de a fi direcţionat în potenţialul productiv local şi în primul
rînd în capitalul fix. Acest proces va conduce la majorarea eficienţei productive şi expansiunea pieţei
de desfacere graţie aplicării tehnologiilor performante şi majorării randamentului productivităţii
muncii (aici se include înlocuirea utilajelor învechite moral şi fizic, implementarea noilor linii de
producere bazate pe tehnologiile „know-how”, modificări de optimizare a structurii organizaţionale
a procesului de producţie, majorarea calităţii produselor fabricate, pătrunderea pe noi pieţe de
desfacere, toate conducînd la majorarea veniturilor scontate ale investitorului).
Importul capitalului străin direcţionat în sectoarele productive ale ţării gazdă concomitent
cu expansiunea volumului de producere va încadra în circuitul procesului de producere şi ramurile
conexe cu întreprinderile ei autohtone. Astfel, se majorează cererea la forţa de muncă calificată,
ingineri şi savanţi.
40
În ultimii ani, alături de importul tradiţional al capitalului sub formă de investiţii directe,
tot mai mult se practică importul experienţei manageriale, „know-how” – urile în domeniul
organizării şi gestiunii proceselor de producere. Acestor procese le sunt caracteristice aspecte de care
o ţară, în special cea în tranziţie, trebuie să ţină cont:
• Absorbţia şi adaptarea tehnologiilor conduc la dificultăţi specifice în condiţii de diferenţiere
semnificativă faţă de condiţiile de provenienţă a tehnologiilor, în special, cînd şi infrastructura
este slab dezvoltată;
• Adaptarea tehnologiilor poate creşte semnificativ în cadrul progresului tehnologic şi studiilor
tehnice cu eforturi sistematice efectuate în favoarea îmbunătăţirii proceselor de producţie. La
această etapă multe companii iniţiază monitorizarea tendinţelor tehnologice mondiale şi
selectează acele tehnologii pe care le pot asimila în dependenţă de potenţialul naţional;
• Necesitatea specializării aptitudinilor – cînd produsul inovaţional devine complex sau
multimodular se cere un larg spectru de aptitudini şi specializări (cum ar fi proiectele în
industria semiconductoarelor) şi devine impracticabil ca o singură întreprindere să deţină
controlul asupra cercetărilor tehnico-ştiinţifice la toate etapele şi aplicabilitate. Produsul
inovaţional devine separat pe verticală pentru mai multe companii.
• Creşterea aspectului multidisciplinar şi multitehnologic al inovaţiilor – această particularitate
este veridică pentru procesele industriale unde se intersectează mai multe tehnologii care
conduc spre necesitatea de a găsi surse externe pentru cercetări şi inovaţii;
• Necesitatea aplicării rapide a inovaţiilor – în cîteva ramuri tehnologice ce se dezvoltă rapid
succesul competitivităţii depinde de abilitatea întreprinderilor de a implimenta rapid pe piaţă
produsele sau modificările aferente acestora;
• În final, aceasta este trecerea la etapa inovaţională, cînd companiile proiectează, dezvoltă şi
testează noile procese de producţie la care ţara gazda să nu fie pregătită.
S-au menţionat oportunităţile pe care le crează investiţiile directe pentru economia ţării
recipiente. Dar în contextul atragerii investiţiilor străine, guvernul ţării se poate confrunta şi cu
dificultăţile pe care le crează influxul de capital pentru statul care a avut marea neatenţie să nu
pregătească terenul pentru absorbţia acestora:
�� Investiţile aduse în cele mai dese cazuri de companiile mari crează o concurenţă viguroasă
companiilor naţionale şi le „oprimă” pe piaţa internă, fără de a le da şanse de dezvoltare;
�� Transferul liber al capitalului investit diminuiază stabilitatea valutei naţionale şi crează
pericolul siguranţei naţionale ale statelor emergente;
41
�� Cosmopolitismul caracteristic capitalului investit poate diminua stabilitatea neconsolidată a
ţării gazdă şi să înrădăcineze ideologia, ce contravine intereselor de dezvoltare a businessului
naţional;
�� Capitalul investit în protecţia intereselor sale poate executa o presiune politică viguroasă
asupra statului gazdă în acele domenii, care contravin intereselor naţionale ale statului;
�� Companiile mari, ce vin cu capitaluri imense, sunt capabile să elude legea cu privire la
impozitare, în urma căreia se realizezaă plăţi incomplete a impozitelor în bugetul statului-
gazdă. Utilizînd preţurile de transfer, filialele unor astfel de companii ce activează în diferite
state, ascund priceput veniturile de la impunere prin deplasarea acestora dintr-o ţară în alta;
�� Stabilirea preţurilor înalte de monopol de către companiile ce funcţionează pe teritoriul ţării
gazdă, să dicteze condiţii, ce şterbesc interesele ţărilor gazdă;
�� Deseori activitatea companiilor mari se caracterizează printr-o exploatare rapace a resurselor
naturale şi a forţei de muncă a ţării gazdă;
�� Companiile mari, de regulă, concentrează cercetările ştiinţifice şi elaborările tehnice în ţările
de bază, în rezultat ţările gazdă rămîn în urmă cu dezvoltarea în domeniile ştiinţei, tehnicii şi
tehnologiilor.
În scopul diminuării aspectelor negative ale atragerii capitalului antreprenorial străin este
necesară implicarea statului în procesul de atragere a acestora. În baza marketingului teritoriului bine
gestionat este posibilă înlăturarea scopurilor speculative ale investitorilor străini. Este optimă situaţia
în care investitorii străini intenţionează plasarea capitalului său antreprenorial pe teritoriul ţării gazdă
în scopul iniţierii unei noi afaceri bazate pe construcţia unui nou potenţial de producere şi nu pe
achiziţia unor spaţii productive ce staţionează (cu excepţia cazurilor în care sunt repstectate toate
cerinţele standardelor internaţionale cu privire la corectitudinea organizării procesului de producţie).
În cazul cînd investitorii străini investesc în întreprinderi ce staţionează, nu este exclus faptul că
întreprinderile se procură cu idea de a fi închise totalmente şi nu presupun investiţii de renovare,
înlocuirea liniilor de producere veche cu cea nou. Iniţierea construcţiei unei noi întreprinderi
presupune:
��construcţia fabricii va avea loc conform standardelor internaţionale înaintate în
acest domeniu (pe cînd reconstrucţia a ceva vechi nu întotdeauna poate corespunde
normelor de organizare a locurilor de muncă);
��dotarea întrepinderii cu noi tehnologii;
��pregătirea personalului calificat sau recalificarea.
Luînd în consideraţie totalitatea caracteristicilor pro şi contra a atragerii capitalului
antreprenorial străin se evidenţiează faptul că o performanţă superioară a unui agent economic
42
realizată pe baza unui capital antreprenorial înseamnă „un spor de venituri bugetare, o posibilă
creştere a exporturilor, dar şi a importurilor, a investiţiilor şi, mai ales, o pîrghie de antrenare a
dezvoltării firmelor locale care intră în relaţii economice cu filialele firmelor străine” [56]. În această
ordine de idei, împărtăşim viziunea lui Dunning precum că „orice politică care se axează pe
autosatisfacere sau pe izolare implică costuri atît de mari încît nu pot fi justificate prin raţiuni
economice. Acest fapt a fost demult recunoscut de ţările mici industrializate sau în curs de
industrializare, cum sunt Belgia, Elveţia sau Singapore, într-o tot mai mare măsură fiind recunoscute
de state mari precum şi SUA, sau cu puternice tradiţii naţionaliste, cum ar fi India sau China,
acceptînd că nici o ţară nu este o insulă tehnologică” [72,p.322], în special cînd se vorbeşte despre
tehnologiile de vîrf.
Exemple elocvente de dezvoltare rapidă a economiei ne pot servi astfel de ţări cum sunt
Koreea de Sud, Taiwani, Brazilia. În Coreea de Sud şi Taiwani strategia dezvoltării tehnologice a
evoluat rapid, bazîndu-se pe crearea unui centru de cercetări tehnico-ştiinţifice naţional, concomitent
cu restricţia accesului corporaţiilor pe teritoriul acestor ţări. În Brazilia CTN sunt pe larg răspîndite
în unele ramuri ale industriei şi în altele complect lipsesc. Dezvoltarea tehnologică în această ţară s-a
realizat activ în ramurile unde corporaţiile lipseau, anume în aceste ramuri se pregăteau specialişti şi
se acorda sprijin instituţional cercetărilor tehnico-ştiinţifice. Economia Singapore depinde esenţial
de activitatea CTN, dar statul intervine activ în reglementarea activităţii acestora, preocupîndu-se de
pregătirea cadrelor naţionale şi perfecţionarea structurilor industriale [93].Un exemplu elocvent al
efectelor economice pozitive, pe care le generează fluxurile de capital antreprenorial străin îl
reprezintă investiţiile companiei Volkswagen realizate în cadrul uzinelor de automobile Skoda din
Cehia. Actualmente, graţie acestor investiţii, Skoda reprezintă unul dintre primii şi cei mai mari
exportatori industriali cehi. Automobilele fabricate de aceste uzine sunt furnizate în Germania,
Marea Britanie, Slovacia, Franţa, Italia, China şi Israel [93]. Concomitent cu investiţia realizată au
fost stimulate crearea unor întreprinderi locale producătoare de piese componente; au fost iniţiate
programe de training a managerilor cehi în structurile sale din străinătate. Experienţa unor astfel de
ţări în domeniul atragerii capitalului antreprenorial străin cum sunt Cehia, Polonia şi Ungaria este
reflectată în anexa 4. Un alt exemplu – investiţiile realizate de compania Renault pe teritoriul Indiei,
în Madras în valoare de 700 mln EURO.
În economia Republicii Moldova, de asemenea, sunt înregistrate efecte pozitive fructificate
din contul direcţionării capitalui antreprenorial străin în procesele de producţie [128,p.41-43]. În
anul 1998 concernul german Sudzuker AG Mannheim, unul din cei mai mari producător de zahăr
din Europa, a achiziţionat un pachet mare de acţiuni, de pînă la 49%, a cinci fabrici de zahăr din
Moldova: Alexăndreni, Drochia, Donduşeni, Făleşti şi Glodeni. Mobilul acestei achiziţii îl constituia
43
idea de a forma o companie mare în baza consolidării celor cinci, care va corespunde cerinţelor
internaţionale ale competitivităţii. Rezultatele acestei investiţii vorbesc de la sine: (i) au fost stinse
toate datoriile celor cinci fabrici; (ii) a fost înlăturat trocul ca formă de schimb şi înlocuit pe
achitările în formă pecuniară; (iii) au fost create întreprinderi adiţionale care se preocupă de
prestarea serviciilor tehnice cultivatorilor de sfeclă; (iv) întrepriderile cu restanţe financiare mari au
fost transformate în întreprinderi-leaderi în producţia zahărului din Republica Moldova, astăzi fiind
– S.A. Sudzucker-Moldova: „Drochia-zahăr” S.A., Fabrica de zahăr Făleşti S.A., Fabrica de zahăr
Donduşeni S.A.. Acest exemplu vorbeşte doar în favoarea direcţionării atenţiei statului asupra
posibilităţilor de atragere a capitalului investiţional străin în economia ţării.
Pentru intensificarea şi stimularea fluxurilor de capital străine în statele cu economia în
tranziţie este necesar:
♦ impactul procesului de globalizare internaţional nu poate fi omis şi necesită de a fi evaluat la
justa sa valoare toate efectele pe care le poate genera asupra unei economii naţionale;
♦ sub influeţa globalizării este necesară realizarea modificărilor în perfecţionarea bazei
economico-legislativ-instituţionale şi armonizarea acestora cu activitatea investiţională a statului;
♦ relevarea rolului producătorilor-exportatori naţionali şi stimularea activităţii acestei categorii de
întreprinzători prin facilităţi fiscale, facilităţi de creditare etc.;
♦ formarea unei imagini investiţionale favorabile şi promovarea acesteea pe plan internaţional
avînd drept obiectiv conturarea unei activităţi de promovare a investiţiilor; care mai tîrziu îşi va
găsi continuarea în selectarea proiectelor investiţionale bazate pe eficienţă şi competenţă;
Modalităţile prin care se poate realiza o investiţie sunt diverse, dar cel mai important
pentru ţările emergente sunt investiţiile realizate de investitorii străini, inclusiv şi în cercetările
tehnico-ştiinţifice desfăşurate în ţările gazdă. De obicei, anume cercetările inovaţionale implică
interacţiune cu instituţiile ţării gazdă. Dezvoltarea tehnologică promovată de o ţară este un proces
sistemic. Coordonarea problemelor, cercetările de bază, testarea – sunt aspecte inerente ale acestui
proces. Implicarea guvernului este o particularitate vitală la etapele iniţiale de promovare a
investiţiilor inclusiv şi a celor inovaţionale, atît de necesare dezvoltării economice a Republicii
Moldova.
44
CAPITOLUL II. Analiza incidenţei atractivităţii investiţionale asupra deciziei de investire în economia Republicii Moldova
2.1 Evoluţia situaţiei economice şi importanţa investiţiilor în
procesul de relansare a economiei naţionale în Republica Moldova
Lumea economică de astăzi prezintă noi oportunităţi şi provocări şi pentru ţările cu
economia în tranziţie. Acestora li se oferă posibilitatea să se integreze în acest sistem economic
global şi să fie competitive pe pieţele internaţionale, dacă doresc să se dezvolte şi să beneficieze de
evoluţiile inovaţionale internaţionale. „În următoarele decenii, ierarhia naţiunilor va fi determinată
de poziţiile lor în industriile cele mai dinamice. Şi acum ca şi în trecut, marile mutaţii economice –
inclusiv cele din agricultură şi servicii, rezultă din inovaţii tehnologice ce pleacă din sectorul
industrial” [41,p.9]. Este cazul să accentuăm că, Republica Moldova are nevoie de a edifica o
economie de piaţă competitivă şi flexibilă, care va fi capabilă să intre în competiţie pe pieţe
internaţionale cu producţia fabricată în Modova.
Republica Moldova, ca şi de altfel toate ţările din spaţiul post-sovietic, şi-a iniţiat
reformele economico-juridico-instituţionale pe „ruinele” sistemului economic centralizat.
Durabilitatea dezvoltării gigantului sovietic nu se putea extinde la infinit din motivele
contradicţiilor interne, fundamentului ideologic supradimensionat, excluderea individualităţii
personale, accentuarea caracterului de masă, politica economică neeficientă, inclusiv şi dezvoltarea
dispersată a industriei grele şi localizarea acestora pe întregul teritoriu al Uniunii Sovietice,
direcţionarea iraţională şi irosirea surselor financiare care s-a extins pe întrega ţară, afectîndu-i
„funcţionarea perfectă” anterioară.
Starea economică în care s-a pomenit Republica Moldova după destrămarea Uniunii
Sovietice, era la limita critică: sistemul de comandă nu mai era capabil să soluţioneze atît
probleme de ordin politic cît şi cele de ordin economic; în cadrul ramurii industriale erau
înregistraţi indici de consum major de materiale; crearea artificială a caracterului de
interdependenţă între producători şi furnizori de materie primă şi articole complementare ce erau
amplasaţi la distanţe mari pe teritoriu URSS; utilizarea neeficientă a resurselor financiare; lipsa
studierii pieţei de consum; manageri necalificaţi. Toate aceste deficienţe treptat au condus la
degradarea potenţialului economic al ţării, inclusiv şi a celui industrial.
45
În contextul deficienţelor lăsate în moştenire de sistemul economic centralizat, însoţite de
întîrzieri în implementarea reformelor, Republica Moldova s-a confruntat cu o recesiune profundă.
Reflecţie a acestui colaps economic îl regăsim în evoluţia descendentă a PIB-ului (graficul 2.1.1).
Graficul 2.1.1 Evoluţia PIB în Republica Moldova, în % faţă de anul 1990*
*Sursa: Raportul naţional de Dezvoltare Umană 2006,p.25
Ritmurile de diminuare a PIB-ului s-au stopat către anul 2000, perioada din care acest
indicator macroeconomic îşi schimbă tendinţele spre cele ascendente. Începînd cu anul 2000 şi
pînă în prezent, PIB-ul înregistrează doar rate medii de creştere, care s-au încadrat în aproximativ
6,1%. Mobilul acestor tendinţe pozitive vor fi relevate prim prisma analizei evoluţiei economice
ale Republicii Moldova în această perioadă de tranziţie.
Republica Moldova, fiind parte componentă a URSS, punea accentul în dezvoltarea sa pe
complexul industrial-agrar şi nu pe cel agrar-industrial. Degradarea continuă a structurii industriale
a condus la situaţia cînd ponderea agriculturii în PIB a depăşit ponderea industriei.
Se constată faptul că, ultimele tendinţe ale contribuţiilor elementelor de utilizări la
formarea PIB-ului nu le constituie nici ramura cu tradiţii seculare – agricultura, nici ramura care a
fost implantată atît de activ de sovietici – industria, ci sectorul serviciilor, în cadrul cărora un rol
important revine comerţului cu ridicata şi cu amănuntul (graficul 2.1.2).
46
Graficul 2.1.2 Contribuţia elementelor de utilizări la formarea PIB , anii 1996 - 2006 (%)*
0
20
40
60
80
100
120
alte servicii 37 40 42 47 46 47 43.2 43.7 48 45.6 46.2
comert cu ridicata siamanuntul
8 8 8 10 10 11.9 12.1 12.3 13.3 11.6 15.5
industria 25 23 20 17 17 22.7 22.3 26 19.5 15.9 16.5
agricultura 27 26 26 26 25 8.1 7.9 5.5 6.3 9.5 4.5
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
*Sursa: pentru anii 1996-2000 – Moldova Investment Climate Assessment, World Bank, International Finance Corporation,2005,p.13, pentru anii 2001-2006 – Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova Anuarul Statistic 2000, 2004, 2006
Începînd cu anul 1990, în plan structural, economia Republici Moldova începe să-şi
piardă treptat caracterul industrial-agrar, fiind înlocuit de complexul agro-industrial. Astfel, analiza
contribuţiei elementelor de utilizări în formarea PIB-ului în anul 2006 denotă o diminuare a cotei
sectorului agricol de 6 ori faţă de anul 1996. Reducerea substanţială a sectorului agricol se poate
explica prin [58,p.25-29]:
• confruntarea unor riscuri compartiv mari cu riscurile altor sectoare; ceea ce diminuiază
interesul economic de dezvoltare a sectorului rural. Aceste riscuri înglobează: calamităţi
naturale – secete, îngheţuri, inundaţii;
• dependenţa excesivă de importul şi preţul hidrocarburanţilor;
• o mare parte a întreprinderilor agricole continuă o activitate în gospodăriile ţărăneşti, care
activează fără de schimbări esenţiale în structura organizatorică şi continuă modul de
funcţionare după schema colhozurilor sovietice;
• nivelele joase de salarizare a agricultorilor;
• fărămiţarea şi segmentarea suprafeţelor agricole realizată în baza privatizării terenurilor a
condus la mai multe efecte negative, ecoul cărora poate fi regăsit în următoarele aspecte:
- o bună parte din terenurile repartizate nu este prelucrată, fiind lăsată pîrloagă, astfel
randamentul acestor terenuri fiind nul;
- în cadrul procesului de repartizare a terenurilor nu s-a luat în consideraţie fertilitatea
solului, care de fapt în cea mai mare parte influenţează asupra recoltei aşteptate;
47
- lipseşte caracterul centralizator al intereselor comune ale gospodăriilor agricole. Fiecare
gospodărie agricolă independent îşi găseşte cumpărătorii, în cele mai dese cazuri producţia
fiind realizată la preţuri mici. Un alt scenariu de realizare a producţiei agricole – prin
intermediari. Fiind lipsiţi de caracterul de negociere, insuficienţă de informaţie şi penurie
de timp, producţia agricolă este realizată pe piaţa rurală la preţuri scăzute în raport cu
preţurile finale regăsite pe pieţele urbane;
- lipsa de mijloace tehnice şi tehnologice în prelucrarea unor suprafeţe agricole mari;
- inaccesibilitatea contractării creditelor ieftine;
- gradul înalt de concentrare a exporturilor şi dependenţă de politica promovată de ţările
vecine (majoritatea producţiei agricole este realizată pe piaţa CSI-ului). Situaţia este
cauzată de conflictul politico-economic a Guvernului ţării cu Federaţia Rusă, unde vinurile
moldave au fost clasate drept necalitative. A fost anunţat imbargo-ul importului de vinuri
moldoveneşti în Rusia, ceea ce a determinat producătorii mari de producţie vinicolă să
sisteze cumpărările de struguri de la populaţie.
La primele etape ale independenţei, căpătate în 1990, practic toate întreprinderile au fost
cuprinse de situaţia critică caracteristică întregii ţări. În primii ani ai independenţei sectorului
industrial i-a fost caracteristică o puternică dezindustrializare, motivată prin [20]:
• gradul înalt al uzurii mijloacelor de producţie ale întreprinderilor industriale;
• diminuarea potenţialului ştiinţifico-tehnologic aplicat în procesele de producere;
• lipsa resurselor de finanţare;
• caracterul iraţional şi neeficient al deciziilor manageriale;
• lipsa unei politici industriale eficiente etc.
Degradarea mijloacelor de producţie în cadrul întrepriderilor industriale este o
reflectare a insuficienţei de surse de finanţare. Caracterul insuficienţei investiţionale, pe care au
înregistrat-o întreprinderile industriale, şi-a găsit reflectarea sa în uzura fondurilor fixe, utilizate în
cadrul procesului de producţie industrial. Pe lîngă uzura fizică, căreia îi este supus orice utilaj
mecanic sau electronic, mai e şi uzura morală a acestora. Echipamentele antrenate au depăşit cu
mult limita minimă a eficienţei, raţionalizării şi gradului de tehnologizare a procesului de
producţie industrial contemporan. Dacă capitalul fix este degradat, atît fizic cît şi moral, respectiv
această situaţie se prefigurează şi asupra economiei în ansamblu.
Toate acestea nu au putut trece fără de consecinţe negative asupra economiei în
ansamblu. Diminuarea volumului producţiei industriale a condus la nivel microeconomic la
micşorarea numărului de angajaţi, diminuarea salariilor; la nivel macroeconomic la diminuarea
48
cotei industriei în formarea PIB-ului, micşorarea defalcărilor în urma achitării impozitelor,
diminuarea producţiei industriale orientate spre export, micşorarea resurselor de constituire a
bugetului de stat.
Lipsa interesului faţă de sectorul industrial este motivat prin complexitatea organizării
procesului de producţie: prezenţa unui spaţiu de producere, cheltuieli de achiziţionare a materiei
prime şi a materialelor, prezenţa unui echipament de producere, cunoaşterea tehnologiei de
producere, studiul pieţei şi a cererii consumatorilor la marfa fabricată, căutări ale pieţelor de
desfacere, relaţii de parteneriat etc; ceea ce de fapt pentru a organiza comerţul, fie el cu amănuntul
sau cu ridicata, nu se necesită eforturi similare sectorului industrial.
În cadrul sectorului industrial, asemenea celui agricol, o creştere semnificativă se
înregistrează la răscrucea secolelor (anul 2000).
Este explicabilă situaţia în care ponderea cea mai mare la formarea PIB-ului revine
sectorului serviciilor şi a comerţului, care înregistrează o continuă creştere respectiv cu
aproximativ 10% pentru sectorul serviciilor şi aproape dublu pentru comerţ (vezi graficul 2.1.1).
Achiziţiile realizate pe teritoriul Republicii Moldova vorbesc de la sine: cumpărarea reţelelor
electrice de către compania spaniolă Union Fenosa; serviciile de telefonie mobilă Voxtel,
Moldcell, UNITE; serviciile financiare – achiziţia băncii comerciale „EximBank” de către banca
comercială italiană Veneto Banca, cumpărarea „Mobiasbanc” de către banca transnaţională
franceză Societe Generale Group; construcţia noilor centre comerciale şi de agrement: „Baby-
Hall”, „Jumbo”, „Sun-City” etc.
Înviorarea economiei Republicii Moldova se datorează unui flux investiţional, direcţionat
în special în sectoarele industrial şi agricol (vezi anexa 5). Dinamica evoluţiei volumului de
investiţii în capital fix în Republica Moldova a înregistrat o creştere esenţială în 1998. Valoarea
investiţiilor în anul 2000 a scăzut cu 31% faţă de anul 1998, în urma impactului crizei financiare
internaţionale din acest an (care a afectat pieţile financiare ale Federaţiei Ruse şi din motiv de
relaţii parteneriale cu agenţii economici ale acesteea a avut loc o cădere şi a pieţii financiare din
Republica Moldova, exprimîndu-se printr-o devalvare triplă a valutei naţionale).
În contextul analizei investiţiilor în capital fix este importantă divizarea acestor investiţii
în funcţie de structura tehnologică a investiţiilor în capitalul fix şi în funcţie de structura de
reproducţie.
Structura tehnologică a investiţiilor în capital fix reflectă eficienţa utilizării
investiţiilor. Gradul de perfecţiune a acestei structuri constă în majorarea cotei de implementare a
echipamentelor şi utilajelor în proiect pînă la atingerea nivelului optimal al acestora. De facto,
structura tehnologică a investiţiilor în capital fix conturează raportul dintre activele şi pasivele
49
fondurilor de producere a întreprinderii. Majorarea structurii tehnologice a investiţiilor în capitalul
fix conduce la creşterea potenţialului productiv, diminuind astfel investiţiile capitale la o unitate de
producţie. Aceasta, în final, majorează eficienţa funcţionării întreprinderii. (graficul 2.1.3).
Graficul 2.1.3 Structura tehnologică a investiţiilor în capital fix, anii 1997-2005 (mln lei)*
0%
20%
40%
60%
80%
100%
Alte lucrări şi cheltuieli capitale 98.5 170.7 148.2 113.4 77 75.5 119 197.4 304.3Utilaj, unelte, inventar 512.7 623.9 588.2 890.4 1181.3 1626.4 1975.9 2394.5 3478.4Lucrări de construcţie-montaj 591 649.8 855.4 755.6 1056.8 1102.3 1526.8 2548.1 3406.4
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
*Sursa: Anuarul Statistic al RM, 2002, 2006
Locul de leader în cadrul structurii tehnologice a investiţiilor în capital fix îl deţine gradul
de înzestrare a întreprinderilor cu echipamente tehnice şi tehnologice – utilajele, uneltele şi
inventarul. În acest caz, trendul pozitiv a luat valori semnificative şi în 2005 s-a majorat de 6,8 ori
faţă de anul 1997. Această tendinţă poate fi regăsită şi suprapusă cu reutilarea tehnică a
întreprinderilor din cadrul structurii de reproducţie a investiţiilor în capital fix, care în anul 2005
de asemenea s-a majorat de 7,3 ori faţă de anul 1997. Majorarea investiţiilor direcţionate spre
înzestrarea întreprinderii cu echipamente a avut loc concomitent cu creşterea volumului de
investiţii direcţionate spre lucrările de construcţie-montaj, care au crescut de 5,7 ori în anul 2005
faţă de anul 1997.
Eficienţa economică a investiţiilor de capital la nivel de economie naţională depinde
semnificativ de repartizarea ramurală a acestor investiţii. Gradul de perfecţiune a structurii
ramurale presupune asigurarea unei repartizări proporţionale şi optimale a investiţiilor în toate
sectoarele economiei şi direcţionarea preponderentă a acestora în ramurile de importanţă
strategică. Clădirile cu destinaţie nerezidenţială date în folosinţă în anul 2005 sunt [148]:
Clădiri industriale – 10%
Clădiri comerciale – 54%
Clădiri în agricultură – 4%
50
Clădiri în sectorul serviciilor – 28%
Clădiri în învăţămînt, sănătate – 4%
Cifrele reflectă abuzul investiţiilor capitale direcţionate în sectoarele – servicii şi
comercial, ceea ce evident relevă rolul acestor două sectoare în formarea PIB-ului. Este binevenită
creşterea investiţiilor în domeniul serviciilor, în special a celor de telefonie mobilă, ceea ce denotă
despe un caracter continuu al dezvoltării infrastructurii ţării. Este evidentă structura hiperatrofiată
a unor ramuri de importanţă naţională cum sunt cel industrial şi cel agrar. Cu regret constatăm
gradul diminuat al interesului faţă de aceste sectoare productive ale economiei naţionale.
Structura de reproducţie a investiţiilor în capital fix pe obiecte de menire
productivă relevă gradul de implementare a noilor tehnologii prin prisma reutilării tehnice şi
tehnologice, gradul de extindere a construcţiilor noi în cadrul întreprinderii (graficul 2.1.4)
Graficul 2.1.4 Structura de reproducţie a investiţiilor în capital fix pe obiecte de menire productivă ,
anii 1997-2005 (mln lei)*
0%
20%
40%
60%
80%
100%
Construcţii noi 201.1 420 566.8 639.9 328.6 305.8 249.9 787.5 993.6Extinderea întreprinderilor în funcţiune 61.7 91.6 268.6 152.6 385.2 326.3 472.2 745.3 863.6Reutilarea tehnică şi recosntrucţiaîntreprinderii în funcţiune
302.1 319.5 337.1 286.7 568.5 1184.4 1548 1752.1 2218.4
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
*Sursa: Anuarul Statistic al RM, 2002, 2006
Gradul de majorare a reutilării tehnice şi reconstrucţia întreprinderilor în funcţiune are
loc în paralel cu extinderea întreprinderilor în funcţiune. Accentul se pune atît pe caracterul
extensiv de creştere cît şi pe caracterul intensiv de creştere (se tinde spre majorarea calităţii
produselor fabricate din contul implementării noilor tenologii şi pe acapararea noilor pieţe de
desfacere prin extinderea teritorială a întreprinderilor). Astfel, indicatorul de reutilare tehnică s-a
majorat de 7,3 ori în anul 2005 faţă de anul 1997 concomitent cu majorarea de 14 ori în anul 2005
faţă de anul 1997 a indicatorului extrinderii întreprinderii în funcţiune. Tempourile de creştere a
noilor construcţii sunt ceva mai mici, depăşind în anul 2005 de 5 ori valorile anului 1997.
În ceea ce priveşte sursele de finanţare a investiţiilor în capital fix, atunci aici predomină
mijloacele proprii ale întreprinderilor (vezi anexa 6).
51
Graficul 2.1.5 Evoluţia volumului investiţiilor în capital fix în Republica Moldova,
anii 1996,2006 (%)*
*Sursa: Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova Anuarul Statistic 1996 (tr.I),2006 (tr.I)
Comparativ cu anul 1996, pentru anul 2006 mijloacele proprii ale întreprinderilor
direcţionate spre modernizarea şi retehnologizarea întreprinderii au crescut cu 22,5% (graficul
2.1.5). În acest context o creştere au înregistrat şi sursele bugetare cu 2,5%. Pe cînd mijloacele
populaţiei, canalizate spre modernizarea capitalului fix s-au diminuat cu 3,4% (aici se includ
cumpărarea tehnicii şi tehnologiilor aplicate în agricultură, în activitatea persoanelor fizice ce deţin
întreprinderi individuale şi deţinătorii de patente).
Din anul 2003 se înregistrează o înviorare a investiţiilor realizate din sursele investitorilor
străini (graficul 2.1.6).
Graficul 2.1.6 Dinamica investiţiilor în capital fix din mijloacele investitorilor străini,
anii 1996 - 2006 (%)
6.1
14.219.6
37.2
25.3
19.4
11.914.8
20.6 19 18
05
10152025303540
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Mijloacele investitorilor straini
*Sursa:Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova, Buletin Statistic, 1998, 2001, 2003, 2006/1
1996
5.9
47.7
5.9
37.2
3.3
Surse bugetareMijloace proprii ale intreprinderilorMijloacele populatieiMijloacele investitorilor strainiAlte surse
2006
8.4
70.2
2.518 0.9
Surse bugetareMijloace proprii ale intreprinderilorMijloacele populatieiMijloacele investitorilor strainiAlte surse
52
Posibil că această creştere a fost determinată de paşii pe care i-a întreprins Guvernul ţării
în scopul ameliorării climatului de afaceri al statului:
• adoptarea Concepţiei Politicii Industriale a Moldovei pentru anii 1996-2000,revizuită în 2006;
• în anul 1997 a fost creată Agenţia pentru Atragerea Investiţiilor Străine, care în 2001 a devenit
parte componentă a Organizaţiei de Promovare a Exporturilor, denumită Departamentul de
Promovare a Investiţiilor Străine;
• elaborarea proiectului Strategiei de Dezvoltare a Industriei Republicii Moldova pînă în anul
2015;
• a fost creată Agenţia Naţională de Protecţie a Proprietăţii Intelectuale a Republicii Moldova;
• în anul 2004 în Republica Moldova a fost creată Asociaţia investitorilor străini;
• în anul 2001 Republica Moldova a devenit membru al Organizaţiei Internaţionale a
Comerţului;
• în octombrie 2001 Guvernul Republicii Moldova a aprobat Strategia Investiţională a Republicii
Moldova [21];
• un alt program de facilitare a activităţii de investiţii a fost elaborat de Guvernul Republicii
Moldova în luna februarie 2005 – “ProInvest”[16];
• Reforma Regulatorie, Programul de facilitare a activităţii de investiţii ProInvest pentru anii
2005-2006, elaborarea Codului N 259-XV cu privire la Ştiinţă şi Inovare al Republicii
Moldova aprobat la 15.07.2004, elaborarea şi aprobarea Legii Republicii Moldova privind
dreptul de autor şi drepturile conexe din 08.02.2003 etc.;
• de la 1 ianuarie 2006 relaţiile comerciale ale UE cu Republica Moldova au căpătat o nouă
sistemă de privilegii GSP-plus, care a înlocuit sistemul de privilegii GSP, care a fost acordată
de către UE Republicii Moldova în contextul Acordului de parteneriat şi colaborare pînă la
sfîrşitul anului 2005. Noul sistem presupune micşorarea taxelor vamale la importul produselor
fabricate în Republica Moldova pe pieţele ţărilor-membre ale UE.
Mijloacele investitorilor străini utilizate în anul 2005 pentru finanţarea capitalului fix au
avut o diminuare cu 18,2% faţă de anul 1999 (graficul 2.1.4). Investiţiile în capitalul fix realizate
din surse străine de finanţare, reflectă întru totul atitudinea şi aprecierea climatului investitţional
al ţării de către investitori.
Investiţiile străine alocate în întreprinderile din Republica Moldova relevă sectoarele ce
trezesc un interes investiţional sporit în viziunea investitorilor (tabela 2.1.1).
53
Tabela 2.1.1 Investiţiile străine alocate în întreprinderile din Republica Moldova,
anii 2004,2005 (mln lei)* anii Sectoarele Republicii Moldova
2004
2005
Agricultura -148,6 2810,7 Industria prelucrătoare 183913,5 526622,1 Comerţul cu amănuntul şi cu ridicata 315024,0 710397,0 Serviciile, dintre care: - construcţii - transport -activitatea financiară -tranzacţii imobiliare, închirieri, activ. de business -hoteluri
6802,4
-213818,3 92201,8 94681,8 6863,2
-648,7
-103139,8 96403,2
226319,9 26274,7
*Sursa: Anuarul Statistic al RM, 2006 Clasificarea ISD direcţionate în întreprinderile din Republica Moldova pe sectoarele
economiei naţionale a fost iniţiată din anul 2004. Din aceste motive, datele se prezintă doar pentru
2 ani. Locurile de leader în cadrul investiţiilor străine îl ocupă industria prelucrătoare şi
operaţiunile cu imobilul (ceea ce se explică prin apariţia unui număr mare de întreprinderi ce se
ocup de vînzările în leasing a diverselor utilaje, autovehicule, etc), acestea au crescut în anul 2005
respectiv de 3 ori şi de 2,4 ori faţă de anul 2004. În ramura agricolă au survenit modificări radicale
– tendinţa de dezinvestire a cedat locul unui interes sporit al investitorilor (se consideră că factorii
interesului sunt vecinătatea cu UE şi produsele ecologic pure cultivate pe teritoriul Republicii
Moldova). În lista sectoarelor prezentate se evidenţiază şi ramurile în care au avut loc puternice
procese de dezinvestire, printre care enumerăm: ramura transporturilor şi a construcţiilor.
Analiza realizată doar confirmă impactul negativ al degradării mijloacelor de producţie şi
a insuficienţei de resurse financiare asupra procesului de revitalizare a industriei. Procesul
investiţional în Republica Moldova, conform cercetărilor realizate, are loc preponderent în baza
resurselor proprii ale agenţilor economici naţionali. Ceea ce, în fapt, este insuficient pentru
modernizarea şi renovarea industriei. De aici reiese importanţa atragerii capitalurilor
antreprenoriale străine
Una din posibilităţile creării atractivităţii investiţionale este elaborarea unei strategii
privind atragerea investiţiilor directe în economia ţării pentru o perioadă medie 2006-2010 [18].
Viziunea strategică a acesteea ar fi accentuarea sectoarelor proritare ale economiei naţionale, care
prezintă interes atît pentru investitorii autohtoni cît şi pentru cei străini.
Este cazul ca Republica Moldova să urmeze o abordare bilaterală privind investiţiile în
sectoarele prioritare [17]: în primul rînd – direcţionarea investiţiilor în sectoarele prioritare trebuie să
54
ţină cont de caracterul de mobilizare a fluxurilor de capital antreprenorial necesar pentru creşterea
economică a ţării, fortificînd competitivitatea RM; în al doilea rînd – trebuie păstrată flexibilitatea
deciziilor de canalizare a acestor capitaluri în dependenţă de cerinţele înaintate de piaţa
internaţională.
Conform proiectului “Viziune şi Strategie privind Investiţiile Străine Directe şi
Dezvoltarea Exportului”, Republica Moldova se axează pe 5 sectoare prioritare [17]:
1. „Informaţii şi Tehnologia Comunicaţiilor – potenţialul de creştere este semnificativ, în
special în formă de export. Serviciile IT şi de elaborare a sofware în Uniunea Europeană
înregistrează cel mai înalt ritm de creştere la nivel mondial: +5,6% şi 5,9% respectiv; oferind o
posibilitate companiilor de soft din Republica Moldova să se orienteze nu doar pe deservirea pieţei
interne ci şi a celei externe. Creşterea evolutivă a cererii consumatorilor: sectorul IT pentru
Republica Moldova este privit în calitate de sursă de inovaţie. În UE se înregistrează o creştere
semnificativă a cheltuielilor pentru sisteme de securitate IT în comparaţie cu cheltuielile realizate
în Republica Moldova pentru aceste scopuri. În ultimul timp, pe larg sunt utlizate tehnologiile
informaţionale în sectorul public, inclusiv implimentarea sistemului e-government în majoritatea
ţărilor dezvoltate sporeşte cererea pentru servicii IT.
2. Sectorul agricol (inclusiv produsele agricole ecologice şi vinul) – potenţialul creşterii
regionale (şi potenţialul local într-o anumită măsură) este semnificativ graţie următoarelor: o
ameliorare considerabilă a avut loc în sistemele de transportare internaţională, precum şi a
sistemului de comunicare, au creat o piaţă globală înalt competitivă, posibilităţi de expansiune a
pieţei favorizată de majorarea numărului de consumatori şi a cererii la noi surse de aprovizionare,
dorinţa mondială de a promova bio-diversitatea nu trebuie trecută cu vederea şi de către Republica
Moldova.
3. Textile/Confecţii – piaţa globală este în creştere, oferind perspective de export
Republicii Moldova, datorită următoarelor tendinţe: trendul ce înregistrează o ascendenţă în
transferul capacităţilor de producere din ţările dezvoltate în ţările cu costuri de producere mai
reduse şi parteneriatul inovativ prin promovarea principiului „ready-to-use/sell”; eroziunea
avantajelor de cost ale ţărilor noi membre ale UE, fapt ce oferă o oportunitate pentru următorii trei-
patru ani; principiile „fast-fashion/pronto-moda/mode a la minute” devin tot mai importante pe
pieţele de consum, proximitatea pieţei de consum a UE versus China. Creşte cererea în ţările CSI,
graţie dezvoltării clasei sociale mijlocii (actualmente cererea este evaluată la 14 mlrd dolari, dar
aceasta se află într-o continuă creştere cu 5% anual). Pentru favorizarea producerii naţionale ar fi
binevenită aplicarea cotelor pentru articolele textile produse în China. Aplicarea pe larg a tendinţei
recente – promovarea mărcilor provenite din Republica Moldova pe pieţele de desfacere externe.
55
Persistă oportunităţi de deschidere a unităţilor de producere pentru ţările CSI care vor conduce la
mărirea pieţei locale pentru produsele existente.
4. Sectorul serviciilor tehnice/de afaceri prestate la distanţă pentru alte ţări (sector nou) –
piaţa pentru astfel de servicii înregistrează o creştere semnificativă, oferind numeroase opotunităţi de
export Republicii Moldova. Esenţa activităţii acestui sector constă în deservirea la distanţă a
clientului graţie mijloacelor moderne de telecomunicaţie. Spre exemplu: centru de procesare a
operaţiunilor cu carduri al SA„Victorabank” deserveşte o parte a sistemului bancar şi alte bănci de
peste hotarele ţării. Sau un exemplu elocvent al acestui tip de serviciu este implantarea serverului în
Republica Moldova, prin intermediul căruia se va deservi un client din Germania, iar depozitul de
unde vor fi livrate produsele este amplasat în Elveţia. Oportunităţi pentru Republica Moldova sunt
următoarele tendinţe înregistrate în ţările înalt dezvoltate: lipsa şi vîrsta înaintată a profesioniştilor
înalt calificaţi şi specializaţi în diverse sectoare ce necesită un grad avansat de pregătire profesională
şi calificare în ţările dezvoltate (ex.Elveţia, Ţările Nordice, Marea Britanie, SUA); creşterea cererii
pentru serviciile dezvoltate IT şi BPO (business process outsourcing) la costuri joase, crearea pieţei
pentru serviciile tehnice prestate la distanţă pentru alte ţări în ţările nevorbitoare de limba engleză;
prezenţa unor cereri mai complexe, care favorizează dezvoltarea cunoştinţelor înalte şi abilităţilor
analitice; sporirea cererii pentru inovaţii, rapiditate şi soluţii de valorificare mai eficientă a resurselor
financiare în toate ţările dezvoltate, oferind oportunitatea prestării acestor servicii ţărilor atractive
din punct de vedere al costurilor.
5. Energia durabilă – pentru Republica Moldova potenţialul de creştere este la nivel local şi
este determinat de faptul că actualmente este o necesitate stridentă de a reduce dependenţa de
importul de resurse energetice (importul constituie 94% din totalul consumului de energie). Aceasta
se poate realiza prin posibilităţi de implantare a noilor tehnologii ce permit extragerea bio-
etalonului. Se prognozează că pe plan mondial, către anul 2010, energia durabilă va constitui 10%
din totalul consumului de energie vizavi de cele 4-5% utilizate în prezent, de aceea republica trebuie
să profite de avantajele comparative de care dispune, să focuseze atenţia pe dezvoltarea activă a
tehnologiilor inovative în ţările cu agricultura intensivă, precum este Brazilia”.
Ramurile prioritare pentru Republica Moldova au fost menţionate, dar alegerea acestora
trebuie argumentată (figura 2.1.1). Fiecare din aceste ramuri selectate deţine un şir de avantaje
competitive de care actualmente dispune Republica Moldova. Şi pentru ca în viitorul apropiat să nu
ne pomenim doar o simplă periferie în cadrul sistemului economic mondial este necesară utilizarea
la maximum a tuturor oportunităţilor deţinute de economia naţională.
56
Schema 2.1.1 Ramurile prioritare al
Schema 2.1.1 Ramurile prioritare ale economiei naţionale* *Sursa: elaborată de autor în baza proiectului Viziune şi Strategie privind Investiţiile Străine Directe şi
Dezvoltarea Exportului pentru perioada 2006-2010, iunie 2006
Necesitatea selectării ramurilor prioritare este motivată prin formarea de către stat a unor
mecanisme ce ar conduce la redistribuirea resurselor financiare a agenţilor economici. Unul din
mecanismele pe larg aplicate este cel al fiscalităţii – mecanismul administrării fiscale: acordarea
înlesnirilor fiscale, tarifelor şi taxelor vamale facilitare, subsidierea şi protecţionismul bazat pe
taxele înalte de import şi accesul restrictiv pe teritoriul ţării al bunurilor de provenienţă străină. Ca
exemple ne pot servi Republica Korea – în anii 1960-1970 – statul a subsidiat exportul bunurilor
fabricate în cadrul ramurilor strategice ale ţării, a permis importul materiei prime şi a materialelor
Economia RM
Informaţii şi Tehnologia
Comunicaţiilor
Sectorul agricol
Textile/Confecţii
Sectorul serviciilortehnice prestate la
distanţă pentru alte ţări
Energia durabilă
• niveluri scăzute de salarizare, • forţa de muncă competentă şi
calificată, • experienţa de lucru cu companii
europene şi americane, • 40 mii specialişti funcţionează în
domeniul ITC, • 550 companii ITC sunt ofiial
înregistrate în Republica Moldova incluzînd 154 care funcţionează în domeniul programării
• forţa de muncă specializată în producerea culturilor agricole de valoarea înaltă
• clima şi solul favorabil, • accesul favorabil al produselor
agricole pe piaţa UE, • potenţialul înalt pentru diversificarea
pieţelor de desfacere a producţiei sectorului agricol şi sporirea volumului exportului
• creşterea continuă a numărului întreprinderilor care implimentează sisteme de standardizare internaţionale
• aşezarea geografică favorabilă, ceea ce permite reacţia promtă la noie tendinţe în modă
• baza de cost relativ redusă a companiilor textile din Republica Moldova
• companiile leader atractive care pot fi promovate pentru încurajarea investitorilor
• regim vamal favorabil (lipsa restricţiilor cantitative – a cotelor, contingentelor) la exportul şi importul textilelor şi a produselor din ele
• experienţa în respectarea standardelor investitorilor străini (ex. experienţa de exportare a materiei prime către companiile autohtone)
• forţa de muncă calificată (o mareparte a populaţiei sunt bilingvi –limba română şi rusă)
• prezenţa unui număr mare decetăţeni moldoveni la lucru în maimulte ţări dezvoltate, care pot fiantrenaţi în sectoarele în careacele ţări duc lipsa deprofesionalişti înalt calificaţi
• capacitatea de a opera în procesulde afaceri
• nivelul redus al salariilor
• capacităţile existente: 2hidrocentrale Dubăsari şi Costeşti,generatoare de biomase dinMoldova
• pămîntul agricol în calitate dematerial de testare pentruproiectele de cercetare îndomeniul producerii bio-etalonului
• sinergia dintre esenţa noului brandal Moldovei şi asocierea cutehnologiile ecologice
57
şi a tehnologiilor necesare modernizării economiei fără de achitarea taxelor vamale. În Franţa, pînă
în 1986, statul a structurat reglementarea activităţii economice pe asociaţii ramurale, care îşi
asumau angajamente să respecte realizarea volumului de investiţii planificate. Statul, în schimb, le
acorda subsidii, facilităţi fiscale, regimuri facilitare de amortizare, credite prevelegiate, etc. O
situaţie similară este înregistrată actualmente în China contemporană. Toate ramurile industriale
prioritare – de construcţie a automobilelor, textilă, electronica, chimică, agricultura – sunt protejate
de taxe vamale înalte. Către anul 2002 taxele de import la ramura constructoare de maşini atingeau
80-100%, odată cu intrarea în Organizaţia Comerţului Internaţional nivelul taxei s-a diminuat la
25% în anul 2006.
Relansarea economiei naţionale presupune un volum şi o structură corespunzătoare a
investiţiilor, care vor contribui la modernizarea tehnicii şi tehnologiilor învechite atît moral cît şi
fizic. În cadrul acestei strategii se evidenţiază aplicarea marketingului teritoriului. Strategia în
cauză cuprinde patru “pietre de temelie”: produsul teritoriului, preţul produsului teritorial,
amplasarea şi promoţia teritoriului. Toate sectoarele evidenţiate necesită influxuri masive de
investiţii reflectate atît prin capital antreprenorial cît şi prin echipamente moderne, structuri
organizatorice optime, management raţional şi eficient, ieşire pe piaţa UE. Prin urmare toate
încercările de a ameliora climatul investiţional al Republicii Moldova are drept ţintă atragerea
investiţiilor, acestea fiind considerate catalizator al implimentării proceselor inovaţionale pe
teritoriul ţării noastre.
Pe lîngă implementarea activă a marketingului teritoriului ce promovează imaginea
investiţională pozitivă a ţării, un factor important în atragerea investiţiilor în economia naţională îl
constituie gradul de dezvoltare a sistemului financiar al ţării. Nu se poate nega importanţa surselor
de origine autohtonă de concentrare şi mobilizare a capitalurilor temporar libere: acestea fiind piaţa
bancară şi piaţa de capital. Prin analiza acestui binom se va identifica rolul fiecăruia în procesul de
acumulare şi distribuire a disponibilităţilor temporar libere. Se vor pune în evidenţă factorii
determinanţi de atragere a fluxurilor monetare în fiecare sistem, relevîndu-i pe cei oportuni şi pe cei
care inhibează procesul de acumulare a capitalurilor.
Pe parcursul cercetărilor realizate, pe lîngă cele două resurse tradiţioanle de finanţare –
piaţa de capital şi piaţa bancară – a fost depistată o nouă sursă: transferurile remitenţilor. Analiza
experienţei internaţionale a permis să fie deduse cîteva propuneri, care practic pot fi implementate şi
pe teritoriul RM.
58
2.1.1 Rolul pieţei bancare în procesul atragerii investiţiilor în economia
naţională Modificările în sistemul bancar, fie ele cu impact pozitiv sau negativ, influenţează gradul
de creditare şi respectiv stabilirea preţului la creditele contractate agenţilor economici.
Accesibilitatea la resursele împrumutate este unul din factorii economici ce influenţează decizia
investitorilor de a lansa o activitatea pe teritoriul unei ţări. Deseori, resursele proprii sunt
insuficiente pentru menţinerea activităţii investiţionale şi investitorul trebuie să cunoască care sunt
posibilităţile lui de a accesa piaţa creditului din ţară. Unul din cei mai mari ofertanţi ale resurselor
financiare este sistemul bancar.
În economia Republicii Moldova dinamica evoluţiei numărului de bănci comerciale are o
tendinţă descendentă, fapt ce se datorează politicii promovate de BNM. Banca Naţională a Moldovei
tinde spre instaurarea unei stabilităţi şi minimizări a riscrilor parvenite din sistemul bancar şi
modalitatea la care s-a recurs este una din cele mai drastice, dar eficiente – majorarea capitalului
normativ total. CNT a fost majorat timp de 2 ani (2002-2004), la fiecare jumătate de an cu un anumit
cuantum, astăzi acesta stabilindu-se la 50 mln lei pentru capitalul minim necesar al autorizaţiei de tip
A. De fapt, numărul mare al băncilor comerciale într-o economie nu pot reflecta gradul stabilităţii şi
al lichidităţii înalte ale acesteea.
Graficul 2.1.1.1 Dinamica acordării creditelor pe termen scurt, mediu şi lung
de către sistemul bancar al RM, anii 1998-2006 (mii lei)*
0
2000
4000
6000
8000
Credite bancare pe termen lung Credite bancare pe termen mediu Credite bancare pe termen scurt
Credite bancare pe termen scurt 1906 1233 1322 1465 1534 2468 2527 3029 3424
Credite bancare pe termen mediu 347 469 1140 1158 2615 3459
Credite bancare pe termen lung 201 269 301 14 26 19 19 88 289
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
*Sursa:Departamentul Statistică şi Sociologie al RM, Situaţia social-economică 1999,2002,2004,2006/1
Actualmente, pe piaţa sistemului bancar activează 15 bănci comerciale, dintre care una este
sucursală – BCR SA Chişinău, BC „Unibank” SA, BC „Eximbank – Gruppo Veneto bank” SA, BC
„Mobiasbank” SA. Şapte bănci comerciale deţin licenţa de tip C, restul opt - autorizaţia de tip B,
59
nici una la moment nu este cu licenţa A. Toate aceste bănci comerciale creditează atît persoanele
fizice cît şi cele juridice.
Cercetările realizate sunt preconizate pe o perioadă de timp încadrată din 1998 pînă în 2006,
pentru ilustrarea impactului negativ al crizei din 1998 asupra longivităţii crediteor acordate. Cu cît
este mai mare volumul creditului acordat agentului economic cu atît creşte şi potenţialul de
dezvoltare economică a ţării. Volumul creditelor acordate evident creşte, atingînd valoarea 7172 mii
lei, ceea ce constituie o creştere de 3,4 ori faţă de anul 1998 (graficul 2.1.1.1). O dinamică
ascendentă au înregistrat toate tipurile de credite, cele pe terme scurt au crescut în anul 2006 de 3 ori
faţă de anul 1998, şi băncile comerciale au iniţiat acordarea creditelor pe termen scurt şi lung.
Accesibilitatea contractării unui credit întotdeauna este însoţită şi de preţul atractiv pe care debitorul
trebuie să-l achite pentru utilizarea temporară a resurselor acordate de banca comercială (graficul
2.1.1.2).
Graficul 2.1.1.2 Evoluţia ratei dobînzii la creditele acordate în valută naţională şi străină, anii 2000-2006, % *
30.15
19.84
35.41
24.18
33.29
16.70
28.46
13.99
23.14
12.19
19.18
10.85
20.96
11.39
18.93
11.07
17.91
11.02
0
5
10
15
20
25
30
35
40
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Rata medie la creditele acordate în moneda naţionalăRata medie la creditele acordate în valută străină
*Sursa: BNM, Rapoarte Anuale 2002,2006/1
Procesul de reducere a ratei dobînzii la creditele acordate a fost demarat în anul 2001, ceea
ce constituie un factor determinant de creştere a creditelor contractate. Dacă comparăm volumul
creditelor acordate în monedă naţională pentru anul 1998 la o rată medie a dobînzii de 30,15% cu
volumul creditelor acordate în monedă naţională în 2006 la o rată a dobînzii de 17,91%, depistăm
interdependenţa invers proporţională dintre indicatorii – valoarea creditului şi rata dobînzii aferente
acesteea. Rata dobînzii scăzută stimulează antreprenorul spre contractarea resurselor financiare din
sistemul bancar.
Prezintă un interes analiza structurării creditelor acordate de către băncile comerciale după
ramurile în care au fost direcţionate acestea (graficul 2.1.1.3).
60
Graficul 2.1.1.3 Structura creditelor după ramurile economiei naţionale, anii 2002-2006, (mln lei)*
0.00
1000.00
2000.00
3000.00
4000.00
5000.00
6000.00
7000.00
Agricultura/industria alimentară 1190.36 1754.83 1852.43 2415.59 2580.76Industria/comerţul 1945.00 2799.40 3673.34 4845.29 6760.33Imobil, construcţie şi dezvoltare 301.85 401.05 457.34 691.32 1466.03De consum 109.14 217.36 206.76 786.05 1272.40
2002 2003 2004 2005 2006
*Sursa: www.bnm.org
Procesul de creditare pentru ultimii cinci ani păstrează un trend ascendent în toate
ramurile economiei naţionale. În topul listei ramurilor debitoare este instaurată ramura industriei şi
a comerţului. Ramura industriei şi a comerţului este urmată de ramura agricolă şi a industriei
alimentare. Clasificarea nu pare a fi una din cele mai reuşite, din motivul că nu permite să divizăm
sursele de creditare direcţionate în industrie de cele orientate spre comerţ. Poate fi situaţia că o
mare pondere din cele 48,88% din totalul creditelor acordate este ţintit totuşi spre comerţ, şi nu
spre ramura productivă – industria. Aceeaşi situaţie o remarcăm şi în cazul creditelor acordate
agriculturii/industriei alimentare. Dacă creditele în aceste ramuri cum sunt agricutura şi industria
alimentară sunt într-o continuă creştere – din ce motive sunt înregistrate insuficienţe de resurse
financiare suplimentare, lipsa cărora inhibează trendul continuu al dezvoltării acestor două
sectoare de importanţă vitală pentru economia Republicii Moldova?
Actualmente, din partea investitorilor străini, se evidenţiază un interes sporit faţă de
sistemul bancar al Republicii Moldova. În special, interesul este iniţiat de Băncile Comerciale
Transnaţionale, ce activează pe teritoruil UE. Motivele implantării activităţii bancare ale băncilor
cu renume internaţional pe teritoriul RM sunt [140,p.17-20]:
• tendinţele pronunţate ale globalizării, care confruntă activitatea bancară internaţională cu astfel
de probleme cum sunt: condiţiile riguroase ale concurenţei, majorarea bazei clientelice
deservite, minimizarea cheltuielilor de menţinere a activităţii sale bancare. Avalanşa reliefată
în procesul internaţionalizării, ce se află în continuă creştere, impune managementul băncilor
transnaţionale să-şi revadă strategiile sale. Lupta concurenţială desfăşurată în scopuri de
atragere a clienţilor conduce la diminuarea marjei bancare. În aceste condiţii, deja nu banca va
61
„dicta regulile de joacă”, ci clienţii înaintează cerinţele sale şi parametrii preţurilor la care se
doresc deserviţi;
• odată cu introducerea unei valute unice pe teritoriul UE – euro, condiţiile concurenţiale între
băncile comerciale au devenit şi mai viguroase. Băncile comerciale europene au pierdut
venituri considerabile de la operaţiunile valutare speculative. Dispariţia acestor venituri facil
obţinute a condus la revizuirea politicii preţurilor aplicate în desfăşurarea operaţiunilor
bancare;
• în marea majoritate băncile europene stagnează, şi în urma concurenţei riguroase tind spre
diminuarea cheltuielilor activităţii bancare, în primul rînd – a cheltuielilor de întreţinere a
reţelei de filiale. Aceasta se poate obţine prin diminuarea cheltuielilor de salarizare şi a
cheltuielilor de arendă a încăperilor spaţioase, imlementarea sistemelor electronice de
deservire, centrelor operaţionale a tehnologiilor avansate ce intermediază relaţiile între client şi
sistemul operaţional al băncii. Automatizarea activităţii bancare a facilitat accesul clienţilor
către bancă şi a înlăturat problema distanţei. Alegerea băncii de către client nu va fi
determinată de distanţa de la oficiul său pînă la bancă, ci de gama serviciilor acordate prin
intermediul metodelor electronice de transmitere a informaţiei.
• Băncile comerciale tind spre oferirea unui complex de servicii şi produse bancare. Legislaţia
multor state nu le permite băncilor comerciale astfel de operaţiuni cum sunt: underrwiter,
afacerile comerciale cu utilizarea instrumentelor financiare (în afară de băncile specializate
cum sunt băncile investiţionale). În RM astfel de impedimente lipsesc. Legislaţia permite
băncilor să participe în activitatea unei întreprinderi, investind o cotă de pînă la 15% din CNT
în cadrul unei întreprinderi şi nu mai mult de 25% din CNT în cadrul mai multor întreprinderi.
În acest caz, este optimă hotărîrea de a determina segmentul serviciilor financiare oferite pe
piaţă, în care banca deţine un grup de specialişti bine pregătiţi;
• La sfîrşitul secolului XX una din cerinţele înaintate băncilor comerciale este executarea
operaţiunilor la nivel internaţional prin prezenţa filialelor şi reprezentanţelor pe teritoriul altor
state în scopul economisirii timpului clientelei deservite. În cazul în care, clientul nu poate fi
deservit de banca sa rapid, eficient şi pe teritoriul diferitor state, el pierde interesul faţă de
această bancă.
• Una din posibilităţile rapide de majorare a capitalului băncii este achiziţia sau fuziunea. Ceea
ce ţine de RM, situaţia optimă pentru o bancă comercială este achiziţia acesteea de către o
bancă cu renume european sau internaţional. Exemple elocvente de achiziţie a băncilor
comerciale în RM sunt: cumpărarea sută la sută a acţiunilor BC „Eximbank” SA de către
62
Gruppo Veneto Banca (Italia), care deţine locul al 20-lea în sistemul bancar al Italiei;
cumpărarea a unui pachet de acţiuni de 70,5% (la preţul de 62,51 lei pentru o acţiune cu
valoarea nominală a acţiunii de 10 lei) a BC „Mobiasbanc” Sa de către Societe Generale, bancă
ce deţine locul patru în Franţa şi poziţia a 23-a în lume după volumul activelor deţinute. În
cazul achiziţiilor băncile comerciale europene mizează pe obţinerea efectelor pozitive, printre
care: diminuarea cheltuielilor de deservire a clientelei, micşorarea cheltuielilor de arendă,
extinderea reţelei de filiale a băncii. Beneficiul rezultat din activitatea bancară este într-o
continuă micşorare. „Dacă în anul 1984 profitul din activele proprii ale băncii constituia în
mediu 21%, atunci la mijlocul anilor 90 s-a diminuat pînă la 11% [155,p.29]. În acest context
de idei, achiziţia permite soluţionarea problemelor băncilor comerciale prin deplasarea
accentului de la indicatorii financiari absoluţi ai activităţii bancare (creşterea numărului de
clienţi, numărului oficiilor noi, volumul activelor bancare) la indicatorii relativi – cheltuielile
activităţii bancare.
• Marja procentuală înaltă (diferenţa dintre dobînda percepută şi dobînda bonificată), pe care o
încasează băncile comerciale din RM apar ca o posibilitate reală de obţinere a profiturilor mari;
• Odată cu extinderea UE se majorează interesul pentru acapararea pieţelor din ţările vecine.
Motivele amplasării filialelor băncilor europene pe teritoriul Republicii Moldova sunt:
apropierea geografică de UE; băncile europene îşi consolidează astfel poziţiile sale în ţara
potenţial membru al UE; se urmăreşte majorarea semnificativă a numărului de clienţi ca
urmare a emigrării expansioniste ai cetăţenilor moldoveni.
Avantajele investiţiilor în sistemul bancar al Republicii Moldova sunt evidente prin:
(i) implementarea noilor structuri organizatorice, care se cracterizează prin optimizare,
eficienţă şi raţionalitate;
(ii) specializarea aptitudinelor personalului angajat;
(iii) implementarea noilor tehnologii informaţionale avansate şi a inovaţiilor;
(iv) stimularea concurenţei în sectorul bancar şi ca rezultat majorarea calităţii de deservire
a clientelei;
(v) surplusul de capital pe care îl deţin băncile comerciale vor conduce la diminuarea
preţurilor la serviciile şi produsele oferite (printre care şi micşorarea ratei dobînzii la
creditele acordate), este logică creditarea în volum mare la dobînzi mai scăzute în
comparaţie cu creditările în volum mic cu rate ale dobînzii înalte.
În cadrul finanţării investiţiilor direcţionate în sectorul real, obiectivele următite de stat
diferă de cele urmărite de către instituţiile financiare. Statul urmăreşte asigurarea eficienţei
macroeconomice, crearea şi menţinerea condiţiilor pentru dezvoltarea economico-tehnologică a
63
ţării, formarea noilor locuri de muncă, creşterea nivelului de viaţă a cetăţenilor ţării. Instituţiile
financiare stabilesc alte obiective – fructificarea profiturilor şi asigurarea securităţii investiţiilor,
care în fond formează premizele macroeconomice.
O alternativă băncilor comerciale, pentru mobilizarea resurselor financiare direcţionate
în ramurile de dezvoltare strategică, statul poate crea propria instituţie financiară – banca
investiţională de dezvoltare. Principiile unei bănci investiţionale de dezvoltare ţintesc soluţionarea
problemelor macroeconomice. Din aceste considerente, beneficiul obţinut nu se repartizează între
fondatori ci este canalizată spre majorarea volumului de investiţii. Aceste bănci beneficiază de un
şir de facilităţi: eliberare totală sau parţială de impozite; este micşorată rata rezervelor minime
obligatorii; acordarea facilităţilor în operaţiunile de finanţare din partea Băncii Centrale; acordarea
garanţiilor din partea statului în cazul atragerii resurselor de pe piaţa de capital. Fluxul de resurse
monetare consolidat este direcţionat spre susţinerea ramurilor prioritare ale economiei naţionale.
Se evidenţiază două modele de constituire a băncilor investiţionale de dezvoltare
[145,p.17-20]:
1. instituţii investiţionale specializate – capitalul cărora va fi format atît din investiţii
private cît şi din cele publice;
2. forma mixtă – finanţarea pe cote părţi a proiectelor investiţionale, unde statul doar
suplineşte resursele instituţiilor private (de exemplu, în Franţa – „Credit Foncier”, în
Germania – „Kreditanstault für Wiederaufbau”, în Japonia – „Japan Development
Bank”, „Industrial Bank of Japan” ).
În cadrul finanţării sectoarelor prioritare prin intermediul băncii investiţionale de
dezvoltare, statul obţine:
• crearea unei noi structuri de mobilizare şi distribuire a resurselor către ramurile
prioritare ale economiei naţionale;
• apariţia unui nou grup de specialişti;
• elaborarea metodelor de evaluare a riscurilor aferente investiţiilor realizate în
sectorul de producere;
• participarea statului în astfel de proiecte poate fi apreciată ca un indicator al
gradului înalt de perspectivă în dezvoltarea anumitor sectoare.
64
2.1.2 Analiza dificultăţilor de funcţionare a pieţei de capital în RM şi
oportunităţile oferite de aceasta
În opinia unor economişti ruşi [141,p.12-19], utilizarea creditelor bancare în calitate de sursă
de finanţare a expansiunii productive nu mai este considerată una din cele mai optime. Specialiştii
evidenţiază următoarele dificultăţi ale contractării creditelor de către întreprinderi [141,p.12-19]:
• creditele sunt o sursă de finanţare costisitoare, nivelul ratelor de dobîndă majorate împiedică
contractarea creditelor pe termen lung, pe cînd acordarea unor credite ieftine nu este o
prerogativă a băncii comerciale;
• cerinţe viguroase în ceea ce priveşte asigurarea creditelor, întreprinderile-debitoare se ciocnesc
de insuficienţa de active cu un înalt grad al lichidităţii, care în majoritatea cazurilor sunt
acceptate de bancă în calitate de garanţie a rambursabilităţii creditului;
• mecanismul inoportun de rambursare a creditelor – băncile rar aplică perioadele de graţie, pe
parcursul cărora clientul are posibilitate să nu achite dobînda şi tranşele din suma datorată, sau să
achite doar dobînda aferentă creditului.
Toate aceste aspecte inhibează finanţarea unui număr mare de proiecte investiţionale,
realizarea şi implementarea cărora durează ani. Din aceste considerente, una din opţiunile de
atragere a investiţiilor este piaţa de capital. Pe plan macroeconomic piaţa de capital este percepută ca
un mecanism de finanţare a întreprinderilor, ca o sursă alternativă a creditării bancare.
Unul din principalii indicatori ai activităţii bursiere este indicatorul pieţii de capital (indicele
bursier) care reprezintă indicatorul dezvoltării economice a statului. În baza analizei dinamicii
indicelui bursier se pot determina posibilităţile de atragere a resurselor suplimentare necesare pentru
desfăşurarea activităţii sale. De exemplu, în cazul creşterii indicatorului se pot efectua emisiuni,
deoarece pe piaţă pătrund noi posesori a resurselor care sunt în căutarea unor plasamente eficiente a
capitalurilor sale.
Un aspect pozitiv în dezvoltarea pieţii valorilor mobiliare în Republica Moldova a fost
apariţia şi calculul indicatorului bursier. Indicatorul CNVM-32 este calculat din 01.01.2000 (graficul
2.1.2.1), fiind determinat în fiecare zi de vineri sau luni după încheirea sesiunilor de vînzări.
În baza calculelor acestui indicator se află indicele „Dow Jones”, care este calculat în regim
real în urma rezultatelor de la bursa de valori din New-York. Indicatorul „Dow Jones” include
companiile, acţiunile cărora sunt negociate zilnic pe piaţă şi reflectă tendinţele pieţii bursiere. În
Republica Moldova astfel de emitenţi, acţiunile cărora ar fi negociate zilnic, lipsesc. În această
65
ordine de idei, comisia a determinat 32 de companii în baza cărora se va calcula indicatorul CNVM-
32, cu condiţia că acele companiii ale căror acţiuni nu vor fi negociate pe o perioadă de mai mult de
jumătate de an vor fi excluse din lista calculului acestui indicator.
Graficul 2.1.2.1 Evoluţia indicatorului CNVM-32, anii 2001-2003*
0
50
100
150
200
250
300
350
10/2
9/20
01
11/1
2/20
01
11/2
6/20
01
12/1
0/20
01
12/2
4/20
01
1/7/
2002
1/21
/200
2
2/4/
2002
2/18
/200
2
3/4/
2002
3/18
/200
2
4/1/
2002
4/15
/200
2
4/29
/200
2
5/13
/200
2
5/27
/200
2
6/10
/200
2
6/24
/200
2
7/8/
2002
7/22
/200
2
8/5/
2002
8/19
/200
2
9/2/
2002
9/16
/200
2
9/30
/200
2
10/1
4/20
02
10/2
8/20
02
11/1
1/20
02
11/2
5/20
02
12/9
/200
2
12/2
3/20
02
1/6/
2003
1/20
/200
3
2/3/
2003
2/17
/200
3
3/3/
2003
3/17
/200
3
3/31
/200
3
4/14
/200
3
4/28
/200
3
5/12
/200
3
5/26
/200
3
6/9/
2003
6/23
/200
3
7/7/
2003
7/21
/200
3
*Sursa:www.cnvm.md
Deci, structura portofoliului CNVM-32 reflectă structura produsului intern brut (PIB) al
Republicii Moldova [162]:
• 57,55% întreprinderi incluse în calculul indicatorului fabrică produse alimentare şi
băuturi;
• 19,42% - se referă la industria uşoară;
• 15,85% - se referă la industria grea;
• 7,18% - se referă la domeniul sercviciilor.
Importanţa indicelui bursier este evidentă: specialiştii se orientează mai uşor în situaţia
economică şi urmăresc tendinţele de dezvoltare a economiei ţării; investitorii autohtoni şi străini pot
analiza siguranţa investiţiilor sale.
Prăbuşirea pieţei financiare internaţionale din anul 1998 a avut consecinţe negative asupra
întregii situaţii economice din Republica Moldova, inclusiv şi asupra pieţei financiare autohtone.
După 1998 au urmat anii în care piaţa valorilor mobiliare naţională cu greu şi-a reluat activitatea,
pentru ca în anul 2000 să înregistreze un avînt exprimat prin volumul tranzacţiilor de 29,8 mii cu
17,8 mln valori mobiliare tranzacţionate (tabelul 2.1.2.1).
66
Tabelul 2.1.2.1
Evoluţia situaţiei la bursa de valori în RM, anii 2000-2006* 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006**
Tranzacţii 166 122 154 338 158 177 270
Emitenţi 88 80 81 116 75 61 33
Volumul tranz. (mii) 29.8 32 21.7 46.4 34.6 20.4 4.4
Valorile mobil.tranz (mln) 17.8 9.1 5.1 7.4 4.44 2.7 0.7
*Sursa: Buletin informativ Nr.1 (107) ianuarie 2006, **Buletin informativ Nr 8 (114) august 2006
Anii 2004 şi 2005 sunt caracterizaţi de o activitate economică scăzută. Ca excepţie apare
anul 2003, cînd a avut loc tranzacţia în baza tenderului efectuat cu hîrtiile de valoare ale SA „Efes
Vitanta Moldova Brewery”) în valoare de 157 mln lei, sumă considerată enormă pentru bursa de
valori a RM.
Se constată existenţa unui şir de factori care fac imposibilă aplicarea pieţei valorilor
mobiliare ca mecanism de mobilizare a capitalurilor antreprenoriale. Motivele acestei situaţii pasive
sunt reflectate în următorele [120,p.84-87;149,p.1-3;150,p.2-3]:
• În RM, necătînd la dezvoltarea slabă a sectorului industrial, un şir de întreprinderi funcţionează
cu succes (SA „Efes Vitanta Moldova Brewery”, SA”Bucuria”, SA”Franzeluţa”, SA”Carmez”,
etc.). Hîrtiile de valoare ale acestor companii se bucură de un interes sporit în mediul
investitorilor. Problema constă în faptul că acţiunile unui număr mare de întreprinderi sunt
subevaluate, ceea ce se explică prin concentrarea unor pachete mari de acţiuni în posesia unui
grup restrîns de acţionari. În cazul unor interese strategice se presupune deţinerea acţiunilor pe o
perioadă îndelungată, ceea ce diminuiază numărul acţiunilor care circulă pe piaţa de capital.
Astfel în RM, se înregistrează un coeficient scăzut al Free Float (cota parte a acţiunilor ce se
află în circulaţie liberă). Deşi numărul mic al acţionarilor nu influenţează numărul tranzacţiilor
realizate pe piaţă, volumul mic al emisiunilor poate destabiliza şi dezechilibra piaţa hîrtiilor de
valoare. Un exemplu absolut opus situaţiei înregistrate pe piaţa hîrtiilor de valoare din RM îl
reprezintă SUA cu prezenţa unei burse de valori bine dezvoltate. În SUA, de asemenea este
caracteristică situaţia cu un număr mic al acţionarilor ce deţin pachete semnificative de acţiuni,
dar numărul acţiunilor emise este enorm – întreprinderile cotate la bursa de valori din New-York
emit un număr de acţiuni ce depăşesc 1 mlrd bucăţi [141,p.12-19]. În final, prezenţa unui grup
mic de acţionari strategici nu influenţează negativ volumul tranzacţiilor pe piaţa hîrtiilor de
valoare. Prin urmare, emisiunea unui număr mare de acţiuni apare ca o soluţie eficientă de
atragere a noilor surse investiţionale. Una din evenimentele importante înregistrate la Bursa de
67
Valori din Moldova este plasarea pentru prima dată a obligaţiunilor corporative, emise de
compania de leasing SA „Maib-Leasing”. În baza unei tranzacţii au fost realizate 56,96% din
volumul emisiunii (valoarea nominală a unei acţiuni fiind de 10000 lei).
• Specialiştii consideră că acest indicator CNVM-32 nu este unul clasic, deoarece economia în
Republica Moldova practic nu funcţionează. Activitatea pe piaţa bursieră a Moldovei este atît de
pasivă încît, indicatorul nu poate fi utilizat în planificările financiare, speculaţii şi alte operaţiuni
de afaceri. În prezent, fluctuaţiile indicatorului CNVM-32 nu reflectă anumite tendinţe ale pieţii,
ci aşteptările speculative a emitenţilor ce sunt incluşi în calculul acestui indicator. Trebuie
remarcat faptul că, în statele dezvoltate indicele bursier este unul din cei mai obiectivi indicatori
a business-ului şi activităţii financiare din ţară, ceea ce nu putem afirma despre piaţa valorilor
mobiliare din Republica Moldova, care, din păcate, nu reflectă situaţia reală a economiei
naţionale. Ce fel de tendinţe pot persista pe piaţa valorilor mobiliare din Republica Moldova în
cazul cînd acţiunile emitenţilor incluşi în calculul indicatorului CNVM-32 nu sunt speculate, nu
se înregistrează zilnic operaţiuni de cumpărare-vînzare, şi în care se presupune doar o simplă
redistribuire a proprietăţii?
• Extinderea tranzacţiilor bursiere cu acţiunile întreprinderilor este inhibată din lipsa de resurse
financiare ale particpanţilor pieţei. La bursa de valori a RM deosebim două categorii de
participanţi:
I. Întreprinderile-emitente – care, de facto, nu sunt pregătite nici juridic nici financiar
pentru emisiuni masive ale acţiunilor sale. Mobilul unei emisiuni mari ale acţiunilor îl
constituie menţinerea unui preţ de piaţă atractiv al acţiunii. O bună parte din
întreprinderile moldoveneşti funcţionează la nivel de profit zero sau pierderi. În situaţiile
în care întreprinderile înregistrează profit, beneficiul nu este direcţionat către emisiunea
suplimentară a acţiunilor, ci este orientat spre modernizarea şi retehonologizarea
procesului de producţie (în scopul de a majora competitivitatea produselor fabricate). O
situaţie opusă este caracteristică întreprinderilor străine, care sunt cointeresate în
menţinerea unei cotări atractive ale acţiunilor sale, aceasta influenţînd asupra rating-ului
de creditare a companiei. Cu cît este mai înalt acest rating cu atît cresc şansele de a
contracta credite bancare. O astfel de interdependenţă nu este înregistrată în RM şi din
aceste considerente emitenţii nu pot fi analizaţi ca participanţi activi la bursa de valori;
II. A doua categorie sunt participanţii profesionişti, care prezintă interesele unor grupe de
investitori:
* investitorii privaţi – interesul acestui grup este foarte nesemnificativ. O bună parte din
populaţie şi-a pierdut încrederea în reprezentanţii intereselor sale – fondurile de
68
investiţii. Bonurile patrimoniale investite în activitatea anumitor întreprinderi, care au
fost realizate la sfatul şi îndrumările fondurilor investiţionale, şi-au pierdut valoarea: fie
din motivul lichidării întreprinderii în care s-a investit, fie din motivul lichidării
fondului investiţional, fie (în cel mai bun caz) a unor achitări nesemnificative a
dividendelor. Din aceste considerente nu putem evalua investitorii privaţi ca o categorie
primordială în realizarea unor investiţii serioase.
* investitorii instituţionali, în cadrul cărora putem atribui – băncile comerciale,
companiile de asigurare, fondurile de pensii non-statale, etc. În cele mai dese cazuri
interesele acestui grup de investitori sunt speculative şi vizează realizarea tranzacţiilor
pe termen scurt pe piaţa valorilor mobiliare; dar concomitent resursele financiare
direcţionate spre achiziţia acţiunilor unei companii sunt recepţionate de aceasta ca sursă
investiţională suplimentară care-i permite la moment să-şi continuie sau să-şi extindă
activitatea sa productivă.
* investitorii străini – sunt o categorie importantă de participanţi, de sursele cărora sunt
gata să beneficieze orice companie autohtonă (graficul 2.1.2.2). Alegerea uneia din
companiile naţionale în care se vor investi capitalurile antreprenoriale străine sunt o
reflecţie a încrederii în prosperitatea afacerii economice, este un indicator de soldare
pozitivă a activităţii întreprinzătorilor. În momentul realizării investiţiilor străine
directe în activitatea unor întreprinderi, investitorii străini devin acţionarii acestora.
Graficul 2.1.2.2 Gradul de participare a investitorilor străini în activitatea economică a RM pentru anul 2006, %
Italia41%
Slovenia 19%
Franta14%
Olanda 9%
Turcia8%
alte state9%
Italia Slovenia Franta Olanda Turcia alte state
Sursa: www.cnvm.md
Cea mai semnificativă cotă parte în cadrul investiţiilor realizate le deţin investitorii din
Italia, care au achiziţionat sută la sută banca comercială “Eximbanc”, fiind urmată de
Slovenia şi Franţa.
69
• Un spectru îngust al tranzacţiilor şi a posibilităţilor de realizare a acestora la bursă, blocarea
anumitor tranzacţii cum ar fi REPO;
• Inhibarea activităţii fondurilor investiţionale (unii dintre cei mai activi participanţi ai bursei de
valori din RM), explicaţia fiind reorganizarea acestora.
Din aceste considerente este o situaţie care se repetă din an în an, cînd volumul
tranzacţiilor extrabursiere îl depăşeşte pe cel bursier. Astfel, în anul 2000 depăşirea a fost cu 409
mln lei, în 2001 – cu 56 mln lei, în 2002 – 231 mln lei, în 2004 – 248 mln lei, în 2005 – cu 126
mln lei [150,p.2-3]. Acest fenomen poate fi motivat prin:
- pe piaţa extrabursieră se duce o joacă fără de regului,
- predomină posibilitatea realizării tuturor tranzacţiilor la un preţ ce nu poate fi verificat;
- executarea tranzacţiei cu plata amînată.
Tendinţa se va menţine atît timp cît vor exista limite şi restricţii aspre ce diminuiază
atractivitatea realizării tranzacţiilor la bursă.
Din cele expuse se pot concţuziona următoarele:
1) actualmente, Bursa de Valori din Moldova nu-şi exercită pe deplin funcţiile sale de mecanism
investiţional şi real este aplicat în această calitate de un număr mic de întreprinderi;
2) la moment bursa de valori nu este concepută ca o sursă alternativă a creditelor bancare;
3) mobilul interesului sporit a întreprinderilor faţă de bursa de valori este bazat pe diminuarea
cheltuielilor de tranzacţionare (este mai eficientă atragerea investiţiilor pe piaţa de capital în
raport cu contractarea unui credit bancar);
4) investitorii primordiali ai pieţei sunt investitorii instituţionali şi investitorii străini;
5) criza financiară din anul 1998 a avut o influenţă negativă asupra întregii economii naţionale,
inclusiv şi asupra bursei de valori. Dar de fapt, ca şi orice criză, aceasta a contribuit la
eliminarea tehnologiilor neeficiente, dispariţia participanţilor slabi ale pieţei, majorarea
eficienţei în organizarea sistemului de infrastructură;
6) este necesară accentuarea dezvoltării pieţei secundare a Bursei de Valori din Moldova.
Cercetările realizate denotă următoarele: piaţa bancară în Republica Moldova cunoaşte o
dezvoltare mult mai virtiginoasă decît piaţa valorilor mobiliare. Lipsa unei pieţe de capital bine
dezvoltate limitează accesul la surse suplimentare de finanţare. În acest context de idei, se
identifică o sursă de finanţare absolut nouă, care fiind corect dirijată poate fi canalizată în
activitatea investiţională a ţării prin intermediul unor instituţii financiare specializate – băncile de
investiţii, fondurile de pensii, etc. Este o sursă de provenienţă străină, dar remitenţii acestor
disponibilităţi băneşti sunt cetăţenii Republicii Moldova – fluxurile de capital provenite de peste
hotarele ţării.
70
2.1.3 Potenţialul investiţional apărut ca reminiscenţă a deficienţelor economice din Republica Moldova
O mare atenţie se acordă fluxurilor de capital internaţional – investiţii străine directe,
investiţiile de portofoliu, corporaţiile transnaţionale,etc. – capitalurilor ce pot fi contractate pe piaţa
bancară sau pe piaţa valorilor mobiliare cu posibilitatea de renovare a industriilor, care vor conduce
la rîndul său la o ameliorare a situaţiei economice în ansamblu. Degradarea sectorului industrial,
după cum a fost menţionat anterior, a cauzat reducerea numărului de locuri de muncă, lăsînd o bună
parte a populaţiei active fără de surse de existenţă. În aceste condiţii, o bună parte a populaţiei active
a migrat peste hotare în căutarea unui lucru, ce-i va permite un trai mai decent. Majoritatea
veniturilor obţinute de cetăţenii Republicii Moldova peste hotarele ţării sunt remise acasă prin
diferite modalităţi.
O atenţie mică a fost acordată fluxurilor de mijloace băneşti provenite din transferurile
realizate de către cetăţenii Republicii Moldova ce se găsesc la lucru peste hotare. Depistăm că
fluxurile remitenţilor sunt destul de impunătoare, fiind comparate cu fluxurile de ISD, de fluxurile
resurselor financiare ale pieţilor de capital.
În baza graficului 2.1.3.1 se poate declara că pe, plan mondial, se înregistrează un trend
pozitiv al fluxurilor de remitenţe în comparaţie cu fluxurile oficiale realizate de guvernele statelor.
Volumul remitenţelor depăşeşte cu mult fluxul de resurse financiare de pe piaţa de capital. Pentru
ultimii trei ani (2000-2003) volumul investiţiilor străine directe s-a diminuat simţitor, cedînd
poziţiile de la 180 mln$ la 128 mln$ pentru anul 2003 [90,p.10] în comparaţie cu fluxurile
remitenţilor care au crescut de la 20 mln$ în 2000 la 90 mln$ în 2003.
Graficul 2.1.3.1 Fluxurile de resurse orientate spre ţările în curs de dezvoltare, anii 1998-2003, (mln US$)*
*Sursa: UK Remittance Market, 2005, pag.10
71
Discrepanţele dintre fluxurile de bani transferate de remitenţii de peste hotare şi fluxurile
de capital dintre ţări presupun:
��iniţial, tansferurile remitenţilor se clasifică ca transferuri curente şi se reflectă în contul
curent al balanţei de plăţi, pe cînd fluxurile de capital sunt reflectate în contul de capital sau
cel financiar,
��transferurile curente sunt o parte a PNB, pe cînd fluxurile de capital sunt o parte a PIB-ului,
��fluxurile de capital dintre ţări reprezintă modificări dintre activele şi datoriile rezidenţilor
faţă de nerezidenţi, pe cînd transferurile remitenţilor sunt mişcările mijloacelor băneşti dintre
cetăţenii ţării de origine; respectiv fluxurile băneşti ale remitenţilor nu fac parte din importul
capitalului efectuat de ţările străine, ci mai degrabă o transmitere a capitalului de către
cetăţenii ce lucrează peste hotare celor din ţara de origine.
Diferenţe conceptuale dintre noţiunile – transferurile băneşti ale remitenţilor şi fluxurile
internaţionale de capital – sunt, dar să încercăm analiza transferurilor remitenţilor ca o posibilitate de
majorare a fondurilor accesibile ce pot fi investite în ţara remitentului. Transferurile remitenţilor
apar ca o sursă alternativă de investire în economia ţării.
Actualmente în Republica Moldova remitenţele constituie de la 25% pînă la 30% din PIB-
ul ţării*, ceea ce ne face să conştientizăm că sunt nişte fluxuri enorme de disponibilităţi băneşti care
în mod direct sau indirect influenţează asupra dezvoltării economice a statului.
În conformitate cu datele prezentate de BNM, prin intermediul băncilor comerciale din
Moldova au fost înregistrate transferuri băneşti ale remitenţilor de peste hotarele ţării în sumă de
650mln $ pentru anul 2006 (graficul 2.1.3.2).
Se constată o continuă creştere a fluxului de resurse financiare provenite de peste hotarele
ţării. Aceste fluxuri au crecut în anul 2006 aproximativ de 5,7 ori în comparaţie cu anul 1997. Din
motivul că o mare parte a transferurilor se remit ilegal (prin intermediul canalelor neoficiale)
volumul disponibilităţilor băneşti fluctuiază între 600mln$ şi 1mlrd$.
* procentul remiterilor în PIB este estimat de diferite organizaţii: Fondul Monetar Internaţional pentru anul 2004 a evaluat la 25%, Banca Mondială pentru anul 2004– de la 25% pînă la 30%
72
Graficul 2.1.3.2 Transferurile băneşti ale remitenţilor parvenite prin sistemul bancar, anii 1997-2006 (mln USD)*
520
650
111
216.2
154122
257.2317
401
114
0
100
200
300
400
500
600
700
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
*Sursa: BNM, Raport anual 2000, 2002, 2004, 2006
Analiza destinaţiei acestor transferuri este necesară la identificarea rolului remitenţelor în
dezvoltarea economică continuă a ţării. O jumătate din transferurile remise sunt utilizate pentru
consumul curent, a cincea parte pentru economii şi doar 7% sunt investite în business (figura
2.1.3.1). Raportul Labor Migration in the Republic of Moldova [57] a determinat că structura
bugetului recipienţilor este următoarea: (i) rambursarea datoriilor; (ii) cheltuieli curente (produse
alimentare, îmbrăcăminte,etc); (iii) cheltuieli speciale (pentru educaţie, pentru tratament, mobilarea
apartamentelor/caselor, cumpărarea animalelor domestice, reparaţia apartamentelor/caselor,
construcţiilor adiţionale, finanţarea migraţiei altor membri ai familiei, ajutoare sau creditarea rudelor
şi prietenilor,etc); (iv) investiţii pasive – sunt cele care nu generează profit (procurarea
automobilelor, apartamentelor/caselor, botezuri, ceremonii matrimoniale, funerarii,etc); (v)
economii (conturi şi depozite bancare, economii păstrate acasă); (vi) investiţii active (afaceri)
(procurarea terenurilor, tractoarelor, construcţia serelor, morilor, împrumutul banilor, deschiderea
barurilor sau a mini-shop-urilor,etc).
Instituţiile financiare locale, în urma unor analize, au determinat că transferurile
remitenţilor practic nu sunt utilizate ca capital iniţial pentru lansarea unei afaceri şi foarte rar sunt
investite într-o afacere curentă. De exemplu, ProCreditBank – instituţie financiară ce finanţează
business-ul mic şi mijlociu – indică că doar 1% din împrumuturile acordate sunt cofinanţate din
sursele remitenţilor în scopuri de iniţiere a unei afaceri [59,p.29].
73
Investitii active, 7%
Economii, 21%
Investitii pasive, 22%Plata datoriilor,
8%
Cheltuieli curente, 22%
Cheltuilei speciale, 20% Investiţii în business 7%
Fonduri
consumate
50% Fonduri
mobilizate
43%
Figura 2.1.3.1 Structura utilizării remitenţelor*
*Sursa:Labor Migration in the Republic of Moldova, autori: Ghencea Boris, Igor Gudumac, Chisinau, Moldova: Moldova Microfinance Alliance and Soros Foundation, 2004
Figura 2.1.3.1 demonstrează că resursele (fondurile consumate + investiţiile pasive =78%)
provenite de peste hotarele ţării remise de către migranţii Republicii Moldova practic sunt
consumate. Sumele remitenţelor sunt enorme. Pentru economia naţională este benefică atragerea
acestor sume prin crearea condiţiilor avantajoase în ceea ce priveşte remiterea legală şi depozitarea
în sistemul bancar, care le va transforma în investiţii reale şi financiare.
În anexa 7 schematic sunt prezentate aspectele macro- şi microeconomice ale impactului
transferurilor remitenţilor într-un circuit economic de utilizare al veniturilor provenite din
transferurile remitenţilor. Circuitul economic menţionat reflectă doar aspectele pozitive ale
remitenţelor asupra economiei naţionale, încercînd să ilustreze scenariul optimist al dezvoltării
economice a Republicii Moldova. Însă, transferurile băneşti pot avea influenţe atît pozitive asupra
contului curent al balanţei de plăţi cît şi efecte nedorite. Astfel, prin intermediul transferurilor de
peste hotare:
• economia are posibilitate de a consuma mai mult decît aceasta produce,
• să majoreze volumul importului comparativ cu volumul exportului, ceea ce posibil ar fi
mai benefic pentru o economie mică [69,p.52-78],
• conduc la majorarea venitului naţional,
• asigură schimbul valutar,
• creşterea economiilor naţionale şi a investiţiilor,
• respectiv garantează caracterul forte al valutei în scopuri de finanţare a importului, ce
la rîndul său poate înlătura criza potenţială în realizarea plăţilor [86,p.677-696;87,p.63-
88].
Aspectele negative ale remitenţelor cuprind:
74
• situaţia înrăutăţită a economiei ţării influenţează negativ şi bunăstarea familiilor ce nu
primesc astfel de transferuri [81,p.509-534],
• încurajarea continuă a migraţiei populaţiei active,
• transferurile băneşti crează o dependenţă a beneficiarilor, care de fapt, aşteaptă
“ajutorul bănesc” fără de a depune eforturi de a se realiza de sinestătător, ca şi de altfel
este şi situaţia cu ajutoarele internaţionale acordate guvernelor neeficiente [68]. Toate
aceste atribute pot doar întări dependenţa economică, care nu conduc la altceva decît la
subminarea perspectivelor de dezvoltare.
• migraţia continuă, veniturile scăzute şi o productivitate redusă pot doar diminua
investiţiile.
Analiza experienţei unor state cum sunt: Mexic, Bangladesh, India, Indonezia,etc.,
demonstrează că este posibilă soluţionarea acestei probleme. Cele mai importante aspecte (atît
avantajele cît şi dezavantajele) realizate pe plan internaţional în ceea ce ţine de atragerea
remitenţelor şi direcţionarea acestora în domeniul investiţional care pot fi aplicabile şi în economia
Republicii Moldova sunt reflectate în anexa 6.
În baza informaţiei disponibile [82;89,p.54], s-a dovedit că reuşita ulterioară solicită ca
actorii ambelor părţi să accepte standardele minime. Organele de stat şi locale pot juca un rol
crucial în facilitarea sau împiedicarea proiectelor ce vizează atragerea remitenţelor în
economia ţării. Majoritatea proiectelor promovate se axează pe atragerea remiterilor colective, în
cazul cînd este recunoscută importanţa emigranţilor, se stabilesc programe, care îi stimulează pe
emigranţi şi impulsionează proiecte prin intermediul barierelor logistice şi locale.
Se propun spre analiză următoarele programe promovate de către guvernele ţărilor ce s-au
confruntat cu această problemă [61 ,p.17-43]:
1. canalizarea fluxurilor de remitenţe în sistemul bancar şi anume în băncile investiţionale
ale statului se poate realiza prin mai multe modalităţi:
• majorarea ratelor dobînzilor la depozitele oferite pentru familiile recipiente,
• acordarea facilităţilor în formă de cursuri valutare avantajoase la schimbul valutei
remise,
• tragerea cecurilor asupra conturilor, oferirea bonurilor de valută străină,
certificatelor,etc.
Aceste modalităţi au fost pe larg aplicate în astfel de ţări cum sunt: India, Pakistanul,
Bangladesh care au asigurat o primă atractivă a ratelor dobînzilor pentru deţinătorii acestor
conturi la un nivel cu ratele mondiale financiare de pe piaţă. În Bangladesh se oferă o
primă la ratele de schimb la convertirea soldurilor de pe conturile în valută străină în valută
75
naţională [75]. În aceste ţări, pe larg se aplică bonurile de valută străină utilizate drept
instrument de stimulare a remiterilor. Bonurile în valută străină sunt similare conturilor
repatriabile de valută străină în aceia, că banii investiţi sunt repatriaţi fără a fi supuşi
regulilor de schimb străin [65,66]. Este eficientă formarea unei bănci investiţionale în
formă mixtă, unde finanţarea proiectelor se face pe cote părţi. Statul să acopere doar
insuficienţa de resurse din cadrul proiectului iniţiat.
2. favorizarea remitenţilor pentru investiţii prin fonduri de microfinanţare - în cadrul
acestei programe au fost promovate 3 forme principale:
• antrenamente şi consultări de business;
• programe de antreprenoriat;
• cofinanţarea din partea statului.
Antrenament şi consultaţii de business. Obiectivul proiectului (Koreea, Tailand,
Filippine) consta în recalificarea şi pregătirea emigranţilor întorşi în profesii noi pentru ca
aceştea să se poată activa în alte industrii sau începe afaceri proprii [89, pag.86]. În
Tailanda, Banca din Bangkok oferă un serviciu de consultări privind oportunităţile de
investiţii, clienţilor săi, care au statut de lucrător emigrant. În Filipine, Administraţia pentru
angajarea peste hotare a filipinezilor a deschis un centru de antrenare a migranţilor întorşi
în diverse regiuni: oferirea consultaţiilor de business, serviciilor informaţionale,
antrenament în domeniul managementului business-ului mic şi susţinerea financiară a
emigranţilor înto.rşi şi a familiilor lor [62].
Dezvoltarea antreprenorială. Şri-Lanka a fost prima ţară care a lansat un Program de
dezvoltare antreprenorială pentru emigranţii întorşi [74]. Acest program are drept scop
ghidarea emigranţilor întorşi în crearea business-ului. Există puţine scheme de auto-
angajare şi reciclare profesională, dar, acestea contribuie numai marginal la re-absorbirea
muncii [61,p.17-43]. Transformarea unui muncitor fără de experienţă de afaceri într-un
întreprinzător de succes este un proces foarte complicat şi uneori nerealizabil. Este mult
mai real de a introduce intermediari financiari, care ar mobiliza remiterile emigranţilor în
calitate de depozite şi a le canaliza la business-ul existent mic şi micro.
Cofinanţarea din partea statului. Ca exemplu ne serveşte Mexicul cu lansarea unor
proiecte oficiale doi pentru unu - adică, pentru fiecare dolar donat de către emigranţi,
guvernele federal şi de stat, fiecare în parte, contribuie cu câte un dolar suplimentar. În
prezent, deja a fost implementat programul three-for-one, care include şi guvernul
municipal. Aceste proiecte au dat prioritate dezvoltării, de care beneficiază toată
comunitatea, cum ar fi aprovizionarea cu apă potabilă, construcţia şcolilor şi crearea
76
facilităţilor de recreaţie, pavarea străzilor, construirea bisericilor, pieţelor şi parcurilor.
Statul şi-a exprimat opţiunea de a construi microîntreprinderi şi alte proiecte de producere
economică [39,63,70].;
3. facilităţi pentru importarea mărfurilor investiţionale (utilaje, echipamente). De
exemplu în Pakistan este promovată o „Schemă de Investiţii Non-Repatriabila” care
permite pakistanezilor de peste hotare (inclusiv cei ce întorc definitiv în ţară) să importe
maşini şi utilaj la rate reduse de taxe pentru a deschide întreprinderi de producere. În
dependenţă de teritoriul în care se va lansa proiectul este stabilită şi taxa de import. În
paralel, se petrec şi studii de fezabilitate pentru a selecta din multitudinea de proiecte
investiţionale [61,p.17-43].
În India lucrătorii emigranţi, care se întorc în ţară definitiv şi doresc să creeze o unitate
industrială nouă sau să participe la extinderea unităţilor de business existente, li se oferă
acces preferenţial la bunurile de capital şi la importul de materie primă [82].
Toate programele menţionate pot fi aplicate în Republicii Moldova, evident fiind adaptate
la specificul economiei naţionale. Absolut toate aceste proiecte presupun atît atragerea fluxurilor
băneşti remise de peste hotarele ţării cît şi integrarea emigrantului în activitatea economică a ţării.
Ca o parte componentă a politicii promovată de guvern, mai pot fi analizate determinantele
macroeconomice care ar favoriza transferurile remitenţilor în ţara de provenienţă. Aceste
determinante conţin acorduri economice dintre ţara gazdă (recipientă) care este afectată de migrare
şi ţara de origine cu privire la salarizare, rata inflaţiei, cursul de schimb pe „piaţa neagră”, rata
diferenţială în ceea ce ţine de salarizare (diferenţa în salarizarea persoanelor calificate şi a celor
necalificate ce sunt angajate în aceeaşi ramură sau din ramuri diferite), modalităţi de transferuri
băneşti rapide şi sigure, eficienţa sistemelor bancare [73,p.1493-1502;86,p.677-696], numărul
cetăţenilor activi ce migrează, cota parte a migranţilor temporari în numărul total al migranţilor
permanenţi, nivelul lor de salarizare, etc.
Deci, transferurilor băneşti provenite de la cetăţenii care sunt încadraţi în cîmpulmuncii
peste hotare le putem atribui funcţiile similare fluxurilor de capital privat şi statal, din momentul în
care acestea asigură creşterea economiilor în valută străină, care ulterior nimeresc în economie şi
favorizează dezvoltarea acesteea. Efectele transferurilor băneşti vor depinde de politica promovată
de guvern, în ceea ce ţine de controlul şi gestiunea fluxurilor băneşti de peste hotare şi formarea unui
mediu economic ce va favoriza investiţiile în sectoarele productive, care ar încuraja transferurile
migranţilor în ţara de origine.
77
2.2 Analiza factorului economic ce prefigurează atractivitatea investiţională în Republica Moldova
În cadrul determinării factorilor ce prefigurează atractivitatea investiţională a ţării s-a
stabilit că un rolul primordial revine factorului economic. Sistemul financiar al ţării deţine locul de
leader în lista factorilor economici prioritari de atragere a investiţiilor în economia naţională, care
are capacitatea de a mobiliza şi redistribui fluxurile investiţionale. Alături de acesta, însă, există un
şir de factori, care necesită de a fi cerecetaţi în paralel pentru ilustrarea situaţiei reale a economiei
naţionale. Criteriile pentru evaluarea situaţiei economice includ: continuitatea politicii economice
guvernamentale; creşterea economică reală; convertibilitatea monetară; inflaţia; balanţa de plăţi;
deficitul bugetar; volumul total al investiţiilor; factorii de natură fiscală; costul muncii;
naţionalizarea. Cercetările realizate au cuprins perioada 1996-2006, pentru a urmări situaţia
economiacă a ţării pînă la căderea pieţei financiare din Republica Moldova şi după.
• Continuitatea politicii economice guvernamentale şi creşterea economică reală a unei
economii naţionale pot fi reflectate prin intermediul indicatorului macroeconomic – PIB- ul ţării.
PIB-ul unei ţări permite evaluarea sistemică a eficienţei politicii macroeconomice promovate în
cadrul statului şi, deasemenea, permite evidenţierea activităţilor prioritare care necesită investiţii.
Analizînd PIB-ul, investitorii primesc informaţia referitoare la transformările structurale în
economia statului şi permit efectuarea prognozelor despre atragerea investiţiilor în cadrul unei
activităţi ramurale, despre atragerea investiţiilor în scopuri de extindere a activităţii sau formularea
strategiilor activităţii investiţionale a întreprinderii care deja îşi desfăşoară activitatea sa economică
în ţara-gazdă. Investitorii, în urma analizei comparative ale PIB-urilor diferitor ţări, obţin
posibilitatea de a evalua cele mai atractive regiuni pentru investiţii şi formularea expansiunii
prioritare.
Graficul 2.3.1 Evoluţia comparativă a PIB-ului, ISD şi a investiţiilor naţionale, în % faţă de anul precedent*
0
50
100
150
200
250
300
Indicele de crestere ainvestitiilor nationale
110.1 115.6 106.8 94.1 134.5 131.6 121.1 129.2 141.9 102.8 103.5
Indicele de crestere avolumului ISD
125.4 64.4 111.6 68.7 275.6 72.26 145.9 61.4 238 120.38 141.4
Indicele de crestere a PIB 94.1 101.6 93.5 96.6 102.1 106.1 107.8 106.6 107.4 107.1 116.4
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
*Sursa: BNM, Raport Anual 1996,1999,2002,2004,2006/1
78
PIB-ul Republicii Moldova înregistrează o creştere din anul 2000 şi menţine aceste ritmuri
ascendente pînă în prezent (graficul 2.3.1). În anul 2005 acest indicator macroeconomic a înregistrat
o creştere cu 10,5% faţă de anul 1999. Stabilitatea creşterii PIB-ului indică la o continuitate a
politicilor economice promovate de Guvernul ţării.
Creşterea PIB-ului influenţează pozitiv şi asupra deciziilor investitorilor în plasarea
capitalurilor sale în economia ţării noastre. Deci, creşterea PIB-ului cu 1,7% în anul 2002 a condus
la o creştere ulterioară a indicelui ISD cu 45,9%. Menţinerea constantă a indicelui de creştere a PIB-
ului pentru anii 2001-2004 a condus la o creşterea ulterioară a indicelui investiţiilor naţionale cu
aproximativ 50% timp de trei ani (2002,2003,2004).
Pe lîngă influenţa factorului respectiv la modificarea volumului de investiţii au contribuit şi
alţi factori, care au şterbit din imaginea ţării, accentuînd riscul politic, care de obicei însoţeşte
procesele investiţionale.
• Convertibilitatea monetară. Particularitatea economiei în Republica Moldova constă în faptul
că toţi agenţii economici îşi realizează politicile preţului, cheltuelilor şi de desfacere în baza
cursurului curent al dolarului şi euro (reieşind din considerentele că în Republica Moldova valuta de
referinţă este considerat dolarul american, analiza se va efectua doar în baza acestei devize
internaţionale). Aceasta se referă nu doar la agenţii economici naţionali ci şi la activităţile de
export-import a investitorilor străini. În această ordine de idei, analiza dinamicii cursului valutar este
considerată instrument primordial de evaluare a inflaţiei şi nivelului preţurilor.
Cunoaşterea doar a cursului valutar este informaţie insuficientă pentru o activitate reuşită a
investitorilor. Este important de a cunoaşte semnificaţia cursului pentru următoarele cîteva luni.
Prognozarea cursului valutar a devenit destul de deficilă, ceea ce se explică prin influenţa diverşilor
factori, care corectează cursul real.
Evoluţia convertibilităţii monetare şi a ratei de schimb pot conduce la rezultate
contraversate a investitorului. O depreciere a valutei naţionale va conduce la diferite efecte.
Investitorii orientaţi spre operaţiunile de export vor tolera o depreciere ce îi va genera cîştiguri în
urma convertirii valutei străine în valută naţională. Dar, în caz că doreşte să convertească din valuta
naţională în valută străină pentru a repatria profiturile obţinute investitorul va avea pierderi.
Situaţia cu aprecierea monedei naţionale favorizează procesele de repatriere a profiturilor
şi a operaţiunilor de import şi defavorizează operaţiunile de export.
79
Graficul 2.3.2 Analiza dinamicii cursului valutar cu indicele de creştere a ISD şi a investiţiilor naţionale,
anii 1996-2006, în % faţă de perioada precedentă*
0
50
100
150
200
250
300
350
400
Indicii ratei de schimb 102.4 100.4 116.2 195.9 118.1 103.5 105.5 102.7 88.4 102.2
Indicele de crestere a volumuluiISD
125.4 64.4 111.6 68.7 275.6 72.26 145.9 61.4 238 120.4 141.4
Indicele de crestere a investitiilornationale
110.1 115.6 106.8 94.1 134.5 26.2 201.9 42.1 387.6 50.6 117.5
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
*Sursa: BNM, Raport Anual, 1996,1999,2002,2004,2006
Interdependenţa dintre dinamica indicelui ratei de schimb şi a indicelui de creştere a
investiţiilor străine directe şi investiţiilor naţionale este evidentă. Deprecierea ratei de schimb valutar
influenţează negativ atît activitatea investitorilor străini cît şi activitatea investitorilor naţionali.
Pentru anul 1999, deprecierea valutei naţionale s-a reflectat dureros asupra activităţii investitorilor
străini, care au dorit să convertească leul moldovenesc contra valută străină în scopuri de repatriere a
profiturilor. De altfel, această influenţă negativă s-a înregistrat şi asupra activităţii investitorilor
naţionali, orientaţi în activitatea de import.
Factorii principali care au determinat evoluţia cursului valutar în ultimii ani în Republica
Moldova au fost:
a) volumul masiv de valută străină pe piaţa valutară internă, provenită din încasările din exportul
de mărfuri şi servicii şi din transferurile de peste hotare efectuate de către cetăţenii Republicii
Moldova;
b) deprecierea semnificativă a dolarului SUA pe pieţile internaţionale are tendinţe menţinute
respectiv şi pe piaţa internă. Aprecierea monedelor naţionale faţă de dolarul SUA reprezintă în
ultimul timp un fenomen global cu care se confruntă majoritatea ţărilor din regiune, fiind dictată
de deprecierea dolarului SUA faţă de alte valute pe piaţa internaţională;
c) panta ascendentă pe care a preluat-o economia americană în ultimii 2-3 ani.
80
Astfel, în cazul majorării intervenţiilor pe piaţa valutară internă a BNM, intensificarea
operaţiunilor de sterilizare a excesului de lichiditate şi modificarea cadrului normativ în domeniul
reglementării valutare**, cursul valutar va rămîne relativ stabil şi uşor prognozabil. Iar pentru orice
agent economic cel mai preferabil este situaţia stabilităţii cursului valutar pe termen lung, fapt care
conduce la diminuarea riscurilor valutare aferente operaţiunilor de export-import.
Inflaţia - pentru activitatea investiţională orientată spre procesul de producţie, inflaţia este
un element care poate conduce la înregistrarea pierderilor sau cîştigurilor. De obicei, „inflaţia
moderată favorizează înclinaţia persoanelor spre consum şi preferinţa pentru plasamente în bunuri
de tipul imobilului, autovehiculelor, aparatelor de uz casnic, care la rîndul său conduc la vînzări mai
active a agenţilor economici. Pe de altă parte, inflaţia influenţează negativ costurile de producţie, în
cazul în care investitorul se aprovizionează cu resurse productive pe piaţa naţională. Din aceste
motive, investitorii care în Republica Moldova sunt orientaţi cu activitatea sa investiţională în
ramurile care necesită aprovizionare cu factorii de producţie de origine autohtonă (industria
prelucrătoare, industria extractivă, sectorul energetic), vor fi pur şi simplu inhibaţi de preţurile în
creştere la aceşti factori sub impactul negativ al inflaţiei”[55, p.208].
Graficul 2.3.3 Interdependenţa ratei anuale a inflaţiei cu ISD şi investiţiile naţionale,
anii 1996-2006, în % faţă de perioada precedentă *
0
50
100
150
200
250
300
350
400
Rata anuală a inflaţiei 15.1 11.2 18.3 43.7 18.4 6.3 4.4 15.7 12.5 4.9
Indicele de crestere a volumuluiISD
125.4 64.4 111.6 68.7 275.6 72.26 145.9 61.4 238 120.38 141.4
Indicele de crestere a investitiilornationale
110.1 115.6 106.8 94.1 134.5 26.2 201.9 42.1 387.6 50.6 117.5
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
*Sursa: BNM, Raport Anual, 1996,1999, 2002, 2004, 2006/1
** Au fost suspendate prevederile referitoare la termenul maxim de 7 zile bancare de menţinere în conturile persoanelor juridice rezidente a valutei străine a valutei străine achiziţionate contra lei moldoveneşti pe piaţa valutară internă, au fost liberalizate unele operaţiuni ce ţin de transferul de capital de către pesoanele juridice rezidente ş.a.
81
În baza analizei comparative a trendului inflaţionist se delimitează o interdependenţă cu
indicele de modificare a ISD şi a investiţiilor autohtone. O creştere semnificativă a ratei inflaţiei
înregistrată în anul 1998 a condus la micşorarea în anul 1999 a indicelui volumului de ISD atrase cu
31,3% şi micşorarea indicelui volumului de investiţii naţionale cu 7,1%. De asemenea, în baza
graficului interdependendenţei ratei anuale a inflaţiei cu ISD şi investiţiile naţionale nu putem
conclude că doar rata anuală a inflaţiei îşi are impactul său negativ asupra indicelor de creştere a
investiţiilor străine şi naţionale. Ceea ce este argumentat prin următoarele: în anul 2001 se
înregistrează o diminuare bruscă a indicelui de creştere a ISD de 3 ori faţă de anul 2000, aceasta
avînd loc în paralel cu diminuarea ratei anuale a inflaţiei de asemena de 3 ori faţă de anul 2000 .
• Balanţa de plăţi – în cadrul acesteea un interes deosebit pentru cercetările noastre îl constituie
dinamica evoluţiei importurilor şi exporturilor. Un interes sporit din partea investitorului (autohton
sau străin) este depăşirea exporturilor faţă de importul mărfurilor şi serviciilor. Cu cît e mai înaltă
valoarea exporturilor comparativ cu importurile cu atît creşte lichiditatea ţării, favorizînd imaginea
pozitivă şi formarea unei poziţii pe piaţa internaţională. Nivelul înalt al exporturilor mai poate
caracteriza şi gradul de competitivitate al ţării.
Pentru a facilita analiza statistică a exporturilor şi importurilor în comparaţie cu fluxurile
de investiţii naţionale şi cele străine, se va calcula indicele de acoperire a importurilor prin export.
Formula de calcul: Indicele de acoperire a importurilor = valoarea export/ valoarea import *100%.
Graficul 2.3.4 Evoluţia gradului de acoperire a importului prin export, ISD şi investiţiile naţionale,
anii 1996-2006, în % faţă de perioada precedentă*
0
50
100
150
200
250
300
350
400
Gradul de acoperire a importului prinexport, %
74.1 74.6 61.7 79.1 60.7 63.3 62 56.3 55.7 62.8
Indicele de crestere a volumului ISD 125.4 64.4 111.6 68.7 275.6 72.26 145.9 61.4 238 120.4 141.4
Indicele de crestere a investitiilornationale
110.1 115.6 106.8 94.1 134.5 26.2 201.9 42.1 387.6 50.6 117.5
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
*Sursa: BNM, Rapoarte Anuale 1996, 1999 ,2002, 2004, 2006/1
82
Interdependenţa dintre gradul de acoperire a importului prin export, ISD şi investiţiile
naţionale este direct proporţională. Odată cu creşterea gradului de acoperire a importului prin export
se înregistrează o creştere a ISD şi investiţiilor naţionale, şi invers. Creşterea gradului de acoperire a
importului prin export (1999,2001) favorizează creşterea influxului de ISD, respectiv cu 175,6% în
anul 2000 şi cu o mărime dublă (cu 73,6%) în anul 2002. Pe cînd o diminuare a gradului de
acoperire a importului prin export din 1998 a condus la diminuarea cu 35,6% a ISD în următorul an.
• Deficitul bugetar. Analiza acestui indicator poate reflecta situaţia economică generală a unei
economii naţionale, reflectînd capacitatea Guvernului ţării de a promova şi implimenta o politică
economică continuă.
Graficul 2.3.5 Interdependenţa deficitului bugetar cu ISD şi investiţii naţionale, anii 1996-2005, mln lei*
-1000
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
7000
Investiţii autohtone 653.8 755.9 807.1 758.8 992.5 1321 2000 2542 3152 4512.6
investiţii straine 60.5 171.1 283.7 591.8 445.3 450.2 332.7 535.2 1057 1244.2
Defecit bugetar -447.9 -607 -296.4 -460.7 -207.1 -23.2 -184.4 318.3 125 582.8
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
*Sursa:Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova,Situaţia social-economică 1998, 2002, 2006/1
Este evident, că cu cît e mai mare valoarea deficitului bugetar cu atît scade gradul de
atractivitate investiţională a ţării. Pentru anii 1996-2000 valoarea înaltă a deficitului bugetar a fost
însoţită de ritmuri investiţionale lente (graficul 2.3.5). Trendul rapid ascendent al investiţiilor
autohtone îşi marchează începutul din anul 2000, perioadă din care are loc o diminuare bruscă a
deficitului bugetar cu 253,6 mln lei faţă de anul 1999. De fapt, trendul crescător al investiţiilor
autohtone se menţine pe întreaga perioadă de analiză, astfel încît, către anul 2005 depăşeşte de 4,55
ori valoarea anului 2000. Concomitent cu creşterea volumului de investiţii naţionale, s-a majorat şi
volumul investiţiilor străine, care pentru anul 2005 a depăşit de 2,8 ori rezultatele anului 2000.
Deci, interdependenţa dintre deficitul bugetar - pe de o parte şi investiţiile autohtone şi străine - pe
de altă parte, este invers proporţională.
Volumul total al investiţiilor. Dinamica şi structura investiţiilor într-o economie permite
investitorilor potenţiali să determine gradul de risc al activităţii desfăşurate în cadrul unui stat şi să
83
evidenţieze cele mai profitabile ramuri ale economiei naţionale. Investitorii îşi pot lansa o afacere
mică sau una de dimensiuni mai mari, în dependenţă de factorii de roducţie de care dispune : forţa de
muncă, capitalul şi informaţia. Analiza structurii economiei naţionale în dependenţă de
întreprinderile care activează în Republica Moldova, denotă ponderea majoră a ÎMM în totalul
întreprinderilor, constituind în 2006 98,3% (graficul 2.3.6).
Graficul 2.3.6
Ponderea ÎMM în totalul întreprinderilor în anul 2006 pe principalii indicatori*
98.3
1.7
57.9
42.1
46.3
53.7
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%
100%
nr.de întreprinderi nr de salariaţi venitul din vînzări
ÎMM Întreprinderi cu excepţia ÎMM
*Sursa:Biroul Naţional de Statistică, www.statististica.md
După un alt indicator important – numărul de salariaţi – ÎMM de asemenea deţin locul de
leader, asigurînd cu locuri de muncă 57,9% în comparaţie cu 42,1% pe care le oferă întreprinderile
mari. În Republica Moldova se înregistrează o creştere continuă a întreprinderilor micului business
(tabelul 2.3.1).
Tabelul 2.3.1 Evoluţia activităţii agenţilor întreprinderilor mici 2001-2006*
anii Indicatori
2001
2002 2003 2004 2005 2006
1.Nr de întrepr. (mii) 2.Nr.salariaţilor (mii pers) 3.Venituri din vînzări (mln lei)
20,9
132,1 -
22,5
285,6
10245
25,1
499,4
12149,5
27,9
548,4
16507,0
30,1
555,3
19499,2
33,0
556,9
23129,7*Sursa:Departamentul Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova,Situaţia social-economică 2002,2004,2006/1
Pe parcursul ultimilor ani numărul ÎMM a fost în continuă creştere, ceea ce denotă faptul că
creşte încrederea investitorilor naţionali în stabilitatea economică şi politică a ţării. Guvernul
Republicii Moldova a întreprins un şir de măsuri de stimulare a micului business: „prin crearea unui
84
mediu legislativ, de reglementare şi fiscal stimulator, acordării sprijinului financiar pentru
dezvoltarea durabilă a micilor întreprinderi, ridicării gradului de competitivitate şi stimulării
dezvoltării culturii antreprenoriale” [20].
Însă în cadrul structurii şi dinamicii investiţiilor realizate în economia naţională se includ şi
investiţiile străine directe, care de asemenea înregistrează pe parcursul ultimilor ani o creştere
(graficul 2.3.7).
Graficul 2.3.7 Ţările investitori în economia Republicii Moldova: topul a 5 ţări, anii 2000-2005, mii $*
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Olanda Marea Britanie Rusia Germania SUA *Sursa: elaborat de autor în baza anexei 8
Pe lîngă faptul că s-au majorat numărul întreprinderilor cu capital străin, se manifestă şi o
„creştere calitativă” a investitorilor (anexa 12). În anul 2004-2006 în republică şi-au iniţiat
activitatea sa investiţională astfel de companii transnaţionale ca „Metro”, „Azpetrol”, „Prospera
Habitat” ş.a. Proiectele iniţiate de aceste companii sunt de lungă durată şi presupun investiţii
multimilionare, ceea ce ar deveni un stimul viguros pentru dezvoltarea economiei. Pe lîngă acestea,
s-au activizat şi companiile ce deja îşi desfăşoară activitatea în Moldova, şi drept dovadă este
construcţia staţiei electrice iniţiată de investitorul rus „Itera”, darea în exploatare a unor centre
comerciale mari „Jumbo” şi „Baby Holl”.
Interesul investitorilor străini faţă de Republica Moldova se poate explica prin următorii factori:
��stabilitatea politică a guvernului, ceea ce însuflă încredere în irevocabilitatea „regulilor de joc”
şi a eficienţei economice,
��strategia politicii externe orientată spre integrarea europeană – este cunoscut faptul că multe
companii occidentale la începutul anilor 90 ai sec.XX şi-au deplasat producerile sale în Europa
de Vest din motivul forţei de muncă ieftine şi cu scopul acaparării noilor pieţi de desfacere. În
anul 2004 graniţele Uniunii Europene s-au extins şi după ce aceste ţări au devenit deja membri
ai UE (Republica Cehă, Polonia, Ungaria), s-au conturat noi tendinţe de deplasare spre vest şi
Moldova, astfel, nimereşte în sfera intereselor acestor mari companii,
85
��business-ul moldav s-a întărit, deja posedă experienţă şi multe companii naţionale pot
propune partenerilor săi străini noi proiecte interesante şi raţionale şi diferite programe de
colaborare.
Toate aceste aspecte pozitive însă nu presupun faptul că economia Republicii Moldova deja
deţine o poziţie competitivă pe piaţa europeană sau internaţională. Situaţia economică actuală în
Republica Moldova cuprinde un şir de dificultăţi cu care se confruntă business-ul [20,p.4-6;
24,p.120-135;59]:
��instabilitatea cadrului legislativ şi normele de reglementare;
��birocratizarea, care se manifestă prin necesitatea prezentării unui număr mare de presiuni şi
autorizări administrative şi care implică costuri suplimentare;
��tutela excesivă din partea organelor de control;
��administrarea fiscală ineficientă;
��insuficienţa capitalului circulant şi accesul limitat la resursele financiare şi informaţionale;
��acces complicat pe pieţile interne şi externe, insuficienţa serviciilor de marketing;
��nivel redus al aptitudinilor manageriale şi culturii antreprenoriale în cuplu cu un sistem
informaţional şi de consultanţă ineficient, care deserveşte agenţii economici;
��corupţie răspîndită.
Banca Mondială a examinat mediul de afaceri în 145 ţări ale lumii. Republica Moldova, deşi
a obţinut anumite succese, se apreciază drept ţară cu costuri înalte de realizare a afacerii. Spre
exemplu, costul iniţierii afacerii în Republica Moldova constituie 18,6% din PIB pe locuitor, pe cînd
în ţările Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) – 8% [59].
• Factorii de natură fiscală. Statul poate influenţa activitatea investiţională a antrepenorului şi
prin intermediul politicii fiscale. Instrumentele politicii impozitare aplicate de către stat pot motiva
şi pot inhiba dorinţa de a iniţia o activitate economică. Prin intermediul unei presiuni fiscale
exagerate apare posibilitatea de ai priva pe investitori de o parte de veniturile sale care se extrag din
procesul de reproducere şi care la rîndul său afectează beneficiile acestora, şi respectiv capacităţile
lor de dezvoltare.
Sistemul fiscal deţine un larg instrumentariu de stimulare a comportamentului investiţional,
care dacă este raţional aplicat poate bonifica profituri înalte şi care vor dinamizarea activitatea
investiţională.
În Republica Moldova presiunea fiscală asupra agenţilor economici este relativ mare, deşi
sunt stabilite unele facilităţi fiscale.
Legislaţia Republicii Moldova asigură acordarea garanţiilor şi facilităţilor pentru afacerile
efectuate în Zonele Economice Libere. În corespundere cu legea Republicii Moldova cu privire la
86
„Zonele Economice Libere” [12], în zona economic liberă sunt desfăşurate atît activităţi de
producere cît şi acordarea serviciilor (comunale, activitatea de depozitare, construcţii, alimentarea
publică etc.) La momentul actual, în Republica Moldova sunt înregistrate 6 ZEL: "Expo-Business-
Chisinau", "Tvarditsa", ”Ungheni”, parcuri de producere "Otaci-Business", "Valkanesh" şi
“Taraclia". În cadrul acestor zone, de înlesnirile fiscale şi vamale facilitează în exclusivitate
rezidenţii Republicii Moldova. În special, ei sunt scutiţi de ahitarea taxelor vamale la bunurile şi
serviciile importate în ţară şi destinate consumului final, a mărfurilor exportate prin aceste zone din
Republica Moldova.
Întreprinderile cu capital străin, rezidenţi ai ZEL, achită un impozit în mărime de 12,6% (în
comparaţie cu 15% din Republica Moldova). Bunurile şi serviciile fapricate pe teritoriul ZEL sunt
scutite de achitarea TVA. Rezidenţii ZEL care au investit mai mult de 250000 dolari sunt scutiţi de
achitarea impozitului pe beneficiu pe o perioadă de 5 ani. Investitorii care activează în aceste zone
sunt protejaţi pe o perioadă de 10 ani de toate modificările ce survin în legislaţie şi care negativ
influenţează asupra regimului fiscal şi vamal.
În articolul 49 al Codului Fiscal sunt prevăzute facilităţile fiscale acordate investitorilor [2].
Numărul investitorilor, care ar putea beneficia de aceste facilităţi fiscale, este mare. La acest grup
se referă întreprinderile, a căror capital este format sau majorat prin depuneri şi depăşeşte suma de
250 mii dolari. Ei vor putea beneficia de o reducere de 50% la impozitul pe venit timp de 5 ani.
Pentru acei investitori, a căror depuneri în capitalul statutar depăşesc $2 mil, este prevăzută
eliberarea pe trei ani de plata impozitului.
Aceste facilităţi sunt acceptabile în primul rând investitorilor străini, în special în ceea ce
ţine de majorarea capitalului statutar cu $2 mil. Dar numărul întreprinderilor mari pretendente la
această facilitate nu va fi mare. Iar pentru întreprinderile mici suma de $250 mii este exagerat de
mare. Astfel, numărul contribuabililor care vor folosi aceste facilităţi nu va fi mare. O parte din
întreprinderi nu o vor obţine din cauza lipsei unui astfel de capital, iat altele din nerespectarea altor
cerinţe obligatorii. În această ordine de idei, putem menţiona că orientarea facilităţilor fiscale numai
la mărirea capitalului statutar nu a fost aprobată pe deplin de către specialişti şi contribuabili.
Mărirea capitalului statutar poate fi stimulată de către stat nu doar prin intermediul
facilităţilor la impozitul pe venit, ci şi prin aplicarea Taxei pe Valoare Adăugată şi taxele vamale la
livrările interne şi de peste hotare a mijloacelor fixe depuse în capitalul statutar. Dacă în Republica
Moldova ar fi doar unităţi economice cu un capital statutar în mărime de 5400 lei, aceste stimulente
sunt logice. Însă faţă de alte forme organizaţionale şi juridice ale activităţii de întreprinzător (de ex.
societăţi pe acţiuni) aceste stimulente nu le considerăm justificate. În cazul societăţilor pe acţiuni,
majorarea capitalului statutar se poate efectua nu doari în baza unei emisiuni suplimentare de
87
acţiuni. Însă de un astfel de instrument financiar, cum sun obligaţiunile, nici nu se pomeneşte.
Astfel, capitalul întreprinderii care este completat prin emisiunea de obligaţiuni nu presupune
acordarea facilităţilor fiscale, ceea ce de fapt, nu este corect.
Majorarea capitalului statutar se poate face atît din resursele proprii ale acţionarilor
autohtoni, din sursele provenite de la investitorii străini şi din sursele cetăţenilor Republicii
Moldova, care se află la lucru peste hotarele ţării. Problema constă în existenţa unor garanţii certe
din partea statului. Dar astăzi, tot ce este garantat de stat deseori poartă brand-ul nesiguranţei.
S-a menţionat faptul că acordarea facilităţilor mai este însoţită de un şir de condiţii, printre
care se enumeră şi lipsa datoriilor faţă de bugetele de diferit nivel la momentul solicitării. În caz că
toate condiţiile sunt respectate, pentru obţinerea facilităţilor este necesară semnarea acordului cu
organul fiscal. Întreprinderilor business-ului mic, în conformitate cu articolul 49 al Codului Fiscal
[2], le este suficient să depună cererea la organul fiscal, inclusiv prin intermediul serviciului poştal,
şi fără a aştepta răspunsul, să folosescă facilitatea.
Pe parcursul anului 2002 era valabilă facilitatea la TVA pentru utilajul procurat, care mai
tîrziu, în anul 2004, a fost abrogată (deşi se achiziţiona echipamentul necesar pentru modernizarea
tehnică şi tehnologică a întreprinderii). În contextul declaraţiilor despre crearea unui climat
investiţional favorabil astfel de comportamente şterbesc din imaginea şi soliditatea ţării.
În redacţia anului 2004 se prevedea eliberarea a 50% din profitul impozabil, cheltuit pentru
procurarea fondurilor fixe şi pentru construcţii. În redacţia anului 2005 noţiunea de construcţii
lipseşte. Astfel, investiţiile în construcţii nu se vor elibera de impozitare. Apare întrebarea:
construcţia întreprinderii nu este clauza ce beneficiază de facilităţi, însă procurarea întreprinderii se
consideră investiţie, care prevede eliberarea parţială de impozitare; de ce construcţiile spaţiilor de
producere nu beneficiază de facilităţi fiscale?
Actualmente întreprinderea – beneficiar de scutiri pe parcursul perioadei de acţiune a
facilităţilor, nu poate transmite activele procurate în dispoziţia şi/sau folosirea altei persoane
juridice (în chirie, în arendă, în leasing etc.). Întreprinderile care activează în sectorul construcţiilor
şi procurării clădirilor cu scopul de a le da în arendă, de asemenea, nu vor beneficia de facilităţi.
Toae aceste deficienţe impun revizuirea sistemului fiscal naţional în comparaţie cu
acivitatea sectorului fiscal ale ţărilor dezvoltate.
• Costul muncii. Din punct de vedere al investitorului un factor important în procesul lansării
unei activităţi antreprenoriale sunt cheltuielile de producere, în care se includ nu doar costurile la
materia primă şi materiale, ci şi cheltuielile aferente salarizării. În cadrul evidenţierii celor cinci
sectoare prioritare ale economiei naţionale unul din argumentele pro sunt forţa de muncă calificată
88
ieftină. Studiul comparativ denotă care regiuni geografice sunt cele mai atractive conform
indicatorului de salarizare (graficul 2.3.8)
Graficul 2.3.8 Nivelul salariului mediu lunar/lucrător pe ţările CSI, anii 2003-2005, dolari SUA*
Tadji
kistan
Kîrg
îztan
Arme
nia
Geor
gia
Moldo
va
Azer
baidj
an
Ucra
ina
Belar
us
Kaza
hstan
Rusia
20032004
20050
50
100
150
200
250
300
200320042005
*Sursa: Interstate Statistical Commitee of the C.I.S, Statistical Abstact, Moscow, 2005
Statistica evidenţiază că cel mai înalt grad de salarizare persistă în Federaţia Rusă (271,1
dolar pentru 2005), fiind urmată de Kazahstan (224,4 dolari pentru 2005). Republica Moldova se
situiază la mijlocul ţărilor listate (104,7 dolari penru 2005), ceea ce comparativ cu alte state ale
C.S.I. constituie un factor atractiv pentru investitor.
• Naţionalizarea. Impactul acestui factor poate conduce doar la diminuarea atractivităţii
investiţionale a ţării. În Republica Moldova concomitent cu declaraţia despre promovarea politici
investiţionale active, au fost înregistrate şi cazuri de litigii apărute dintre investitorii străini şi stat.
Unul din aceste litigii s-a soldat cu exproprierea investitorului străin, nefiindu-i restituite
cheltuielile investiţionale realizate plus profitul nerealizat (articolul 39 din „Legea cu privire la
investiţiile străine” din 1992). În anul 1998 compania americană „Europharm Inc” a cumpărat o
cotă de 81% din acţiunile uzinei farmaceutice ce aparţinea statului „Farmaco” S.A.. Valoarea
acţiunilor achiziţionate se egala cu 2,1 mil dolari. În anul 2001, Departamentul de Privatizare prin
intermediul instanţelor judecătoreşti, a cerut ca compania să vîndă statului o cotă de 29% din
acţiunile deţinute. Ca motiv al acestei cereri a fost nerespectarea angajamentelor contractuale din
partea investitorului străin. Litigiul a fost „soluţionat” la sfîrşitul anului 2002, an în care statul a
intrat în posesia pachetului iniţial achiziţionat de „Europharm Inc”. Statul nu a restituit
investitorului suma investiţiei realizate în uzina respectivă. Această „neînţelegere” a avut o
89
rezonanţă negativă asupra gradului de atractivitate a ţării, ceea ce s-a reflectat în anul 2003 prin
diminuarea influxului de investiţii în ţară.
Factorii analizaţi influenţează atît decizia de a investi a antreprenorului naţional cît şi a
celui străin. Atunci cînd se vorbeşte despre investitorii străini, se presupune că aceştia sunt parteneri
solizi, care au intenţii investiţionale ce prezintă interes pentru economia ţării noastre. Una din
particularităţile prioritare de atragere a investiţiilor străine în economia ţărilor în tranziţie prin
intermediul companiilor mari o constituie transmiterea tehnologiilor avansate. Problematica constă
în analiza gradului de eficienţă a tehnologiilor transmise asupra bazei tehnologice a ţării.
Dezvoltarea tehnologică este absolut necesară pentru funcţionarea profitabilă a economiei atît în
ţările în tranziţie cît şi în ţările înalt industrializate. Ţările în tranziţie deseori sunt inapte către
implimentarea inovaţiilor şi utilizarea eficientă a tehnologiilor moderne. Este necesară pregătirea
specialiştilor, crearea structurilor organizaţionale şi instituţionale pentru valorificarea tehnologiilor
străine, ceea ce fără de intervenţia statului este imposibil. Ţările industrializate ale Asiei de Sud-Est
au atins mari succese economice graţie aplicării politicii de stimulare a valorificării tehnologiilor
contemporane prin asigurarea protecţiei noilor ramuri, investiţiilor masive în domeniul
învăţămîntului (în special, studiilor ingineriei tehnice), sprijin în orientarea producerii la export prin
intermediul subsidiilor, ajutorului instituţional etc.
Faptul că ţările în tranziţie obţin tehnologii avansate prin intermediul CTN este avantajos
pentru dezvoltarea bazei naţionale ale cercetărilor tehnico-ştiinţifice. Dar cercetările tehnico-
ştiinţifice realizate în filialele străine amplasate în ţările emergente, de obicei, se limitează cu o
simplă adaptare a noilor tehnologii la condiţiile naţionale. De obicei, CTN realizează cercetările
tehnico-ştiinţifice în ţările de origine sau în filialele amplasate în ţările industrializate. La începutul
anilor '90 ai sec.XX corporaţiile americane petreceau 91% din cercetările sale în SUA, 8% - în
filialele situate în ţările industrial dezvoltate şi doar 1% - în ţările în curs de dezvoltare [93,
pag.110;72]. Totodată potenţialul ştiinţific naţional este activ încadrat în aceste cercetări. În ţările
emergente salarizarea colaboratorilor ştiinţifici este cu mult mai joasă decît în ţările dezvoltate –
ceea ce constituie un element atractiv pentru CTN.
Studiile efectuate permit identificarea factorului economic ca factor determinant ce
influienţează asupra deciziei investitorului. Dar nu se poate neglija şi faptul că situaţia economică
este întotdeauna analizată în tandem cu alţi doi factori – cel legislativ şi cel instituţional. Aceşti trei
factori sunt indispensabili unul de altul şi analiza ar fi incompletă fără de cercetări preventive în
domeniile de drept şi instituţional. Cercetările ar fi incomplete dacă nu se va analiza şi decizia
investitorului influenţată de riscul politic, căruia îi sunt supuse, în special, toate ţările cu economia
în tranziţie.
90
2.3 Particularităţile cadrului legal şi instituţional ai Republicii Moldova cercetaţi prin prisma viziunii investitorului
Particularităţile cadrului legal. Criteriile de evaluare a cadrului legal cuprind următoarele
aspecte: stabilitatea sistemului legal; elaborarea şi aprobarea unor legi „aspre”; lipsa de transparenţă
a legislaţiei; funcţionalitatea legilor; gradul de nedesăvîrşire între actele legislative aprobate; gradul
de concordanţă şi complimentare a legilor, regulamentelor şi hotărîrilor luate; posibilităţi de evitare
a legislaţiei; sistemul de facilităţi şi stimulente pentru investiţii străine; practice de arbitraj;
procedura de apel.
Activitatea întreprinderilor în Republica Moldova este reglementată de un şir de acte
normative. Domeniul reglementării este vast: de la regulile de constituire şi înregistrare a
întreprinderilor [2,3,4 etc.] pînă la ordinea achitării impozitelor [1].
Conform legislaţiei Republicii Moldova [6] societăţile comerciale pot activa pe teritoriul
ţării noastre prin următoarele forme organizatorico-juridice (graficul 2.4.1): întreprinderi
individuale, societate în nume colectiv, societate în comandită, societate pe acţiuni, societate cu
răspundere limitată, cooperativa de întrerinzător, întreprindere de arendă. Ele la rîndul său pot fi
înfiinţate cu capital de stat, privat, mixt (de stat şi privat), mixt cu participarea capitalului străin, cu
capital străin.
Graficul 2.4.1*
0%
50%
100%
Întreprinderi pe forme de proprietate
Capital străin 0.0 7.5 6.8 8.2 8.7 7.6 8.5
Mixtă cu capital străin 7.1 12.8 20.7 22.7 18.9 19.0 18.8
Mixtă publică + privată 33.9 21.8 17.7 19.4 18.8 16.2 18.0
Privată 27.5 29.3 33.0 33.1 38.5 42.8 40.8
Publică 31.4 28.6 21.8 16.6 15.1 14.4 13.9
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
*Sursa: Departamentul de statistică şi sociologie, Situaţia social-economică 2000, 2002, 2004, 2006(tr.I)
Numărul agenţilor economici înregistraţi este în creştere permanentă: în ultimii 6 ani
ritmurile medii anuale ale creşterii numărului acestora a fost de 4-6%. În prezent majoritatea
91
absolută a agenţilor economici înregistraţi sunt întreprinderi private (93,2%). Agenţii economici din
sectorul public şi întreprinderile, în care statul deţine o cotă de participare, constituie doar 3,5% din
numărul total şi ponderea lor în decursul ultimilor ani permanent descreşte. Cota-parte a
întreprinderilor cu participarea investiţiilor străine actual atinge doar 2,9%. Acestea favorizează
posibilităţile de implementare a tehnologiilor moderne, de ieşire a întreprinderilor pe pieţile noi de
desfacere, de utilizare a experienţei manageriale performante, care pot fi introduse prin investiţiile
străine [59].
Cercetările realizate se vor axa pe posibilităţile de penetrarea a capitalului străin în
economia naţională pe de o parte, şi pe desfăşurarea activităţii antreprenoriale ale întreprinderilor
mici şi mijlocii pe de altă parte. Conform articolului 11 din „Legea RM N 845-XII din 3 ianuarie
1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi” [7] cetăţenii străini şi apatrizii care practică
activităţi de antreprenoriat pe teritoriul Republicii Moldova au aceleaşi drepturi ca şi cetăţenii
Republicii Moldova. Astfel, conform articolului 5 al legii privind investiţiile străine Nr. 81-XV din
18 martie 2004, investiţiile străine în Republica Moldova se efectuiază prin:
• înfiinţarea de întreprinderi, filiale şi asociaţii ale acestora, fondate în comun cu persoane fizice
sau juridice din Republica Moldova; întreprinderi cu participare parţială a investiţiilor străine;
• înfiinţarea de întreprinderi, filiale şi asociaţii, aparţiniînd pe deplin investitorilor străini;
• înfiinţarea unor filiale de către ăntreprinderi nerezidente, de către asociaţiile acestora şi
organizaţiile internaţionale,etc.
Studiul avantajelor, dificultăţilor posibile şi priorităţilor naţionale ale formelor
organizatorico-juridice desfăşurate pe teritoriul RM sunt expuse în anexele 9 şi 10.
Aceste forme organizatorico-juridice sunt utilizate nu doar de investitorii cu interese de
lansare a unui centru de producere, ci şi în alte sectoare: cum sunt comerţul, sectorul bancar,
asigurările. Şi atunci cînd se menţionează despre elaborarea unor legi „aspre” asociaţia imediată
se face cu sectorul bancar, care este supravegheat printr-un număr mare de legi, regulamente,
instrucţiuni, care deseori necesită claritate. Tot în cadrul sistemului bancar se evidenţiază lipsa de
transparenţă a unor acte normative, care este reflectată prin elaborarea notelor explicative,
instrucţiunilor suplimentare, seminarelor în care se înlătură ambiguităţile unor tratări din lege.
Aceste caracteristici, de fapt, sunt atribuite şi legislaţiei ce ţine de activitatea fiscală, valutară şi
antreprenorială a investitorilor.
Efectuînd analiza bazei normativ-legislativă în vigoare, în legislaţia Republicii Moldova
lipseşte caracterul sistematic. Unele aspecte ale activităţii sunt reglementate de cîteva documente
legislative, care uneori se exclud una pe alta. În alte cazuri reglementarea lipseşte, provocînd diverse
tălmăciri şi o altă ordine de executare a normelor, sau sunt situaţii cînd procedura de executare a
92
normelor legislative sunt prea îndelungate şi complicate, astfel lipsind claritatea şi simplitatea
respectării acestora.
Printre barierile cele mai perceptibile pentru realizarea proiectelor investiţionale în
Republica [60,p.135;135,p.373-399;164] se evidenţiază instabilitatea sistemului fiscal, cantitatea
nelimitată a verificărilor din partea organelor de control (de tipul celor sanitare, epidimiologice, anti-
incendiare,etc.), complexitatea procedurii de înregistrare a întreprinderilor, companiilor şi firmelor.
Deseori investitorii străini se confruntă cu situaţii care sunt rapid soluţionate la ei în ţară, dar la noi
în Moldova întîmpină dificultăţi. Un exemplu elocvent – invesitorii din Franţa care intenţionau să
deschidă un restaurant în Chişinău au fost decepţionaţi de răspunsul Centrului de Medicină
Preventivă: scrieţi cererea, pe o perioadă de două luni va fi analizată, după care - timp de trei luni
vor obţine pachetul de documente necesar [164]. Este evident faptul că modul de tratare a problemei
este absolut incorect, deşi totul se face conform prescriirilor legislative, aceste norme pot distruge
proiecte şi spulbera iniţiativa oricăror investitori.
Contraziceri mai pot fi găsite şi la o analiză mai minuţioasă a altor legi. În această ordine
de idei, apare necesitatea unei tratări sistemice în crearea bazei legislative din Republica Moldova.
Gestiunea centralizată a economiei din Republica Moldova a fost înlocuită treptat de
reglementarea economico-legislativă a activităţii antreprenoriale. Pe parcursul a 15 ani de
suveranitate şi independenţă au fost aprobate un şir de legi, acte normative, ca exemplu sunt legea cu
privire la societăţile pe acţiuni, legea cu privire la valorile mobiliare, Codul Fiscal, Codul Civil şi
altele. Dar, cu toate acestea legislaţia moldavă rămîne în continuare complicată, confuză, cu lacune
mari şi cu antagonisme. De exemplu, legea cu privire la investiţiile străine din 1992 presupune faptul
că investitorii străini beneficiază de o „tratare naţională” [98,p.]. În aşa caz, apare întrebarea la ce
mai este nevoie de o lege cu privire la investiiţile străine dacă investitorii străini sunt trataţi la acelaşi
nivel cu investitori autohtoni? Răspunsul este simplu – în realitate în Moldova investitorii străini şi
cei autohtoni sunt trataţi diferit.
Caracterul confuz al legislaţiei poate fi exemplificat prin art.43, p.1 al Legii cu privire „la
investiţiile străine” [4] care stabileşte că investitorii străini sunt protejaţi contra modificărilor în
legislaţie (în cazul adoptării unor noi acte legislative care vor schimba condiţiile de activitate a
întreprinderii cu investiţii străine înfiinţate pînă la adoptarea unor asemenea acte, întreprinderea
respectivă, în termeni de zece ani de la data intrării în vigoare a noilor acte legislative, are dreptul să
se conducă de legislaţia Republicii Moldova în vigoare la data înfiinţării întrepriderii). „Totodată,
paragraful 2 al aceluiaşi articol pare să înlăture acest avantaj prin excluderea modificărilor în
legislaţia vamală, fiscală, financiară, monetar-creditară şi valutară. Pe de altă parte, acelaşi paragraf
stabileşte restituirea avantajelor prin prevederea „că investitorii care beneficiau de facilităţile
93
vamale, fiscale şi de altă natură în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova anterior în vigoare,
au dreptul să se folosească de aceste facilităţi şi după intrarea în vigoare a noii legislaţii”. Acesta
este un aspect legal important pentru investitorii străini. Iar prevederile art.43 sunt apreciate de ei ca
fiind contradictorii şi confuze” [98]. Astfel de prevederi controverse şi confuzii pot fi găsite şi în
alte acte legislative şi numărul lor poate fi continuat.
„Legea cu privire la investiţiile străine depăşeşte limitele normale ale standardelor
internaţionale şi în cazul cînd stabileşte drepturl autorităţilor guvernamentale de a suspenda
activitatea întreprinderii cu investiţii străine. Posibilitatea unui guvern de a suspenda activitatea unei
întreprinderi străine poate fi destul de radicală şi periculoasă, avînd un impact serios asupra
investitorilor străini. Legea prevede că guvernul are dreptul să sisteze activitatea unei întreprinderi
cu investiţii străine dacă „activitatea acesteea flagrant încalcă prevederile legislaţiei Republicii
Moldova şi stipulaţiile documentelor de constituire a întreprinderii (art.40,pnct.1). În pnct.2 al
aceluiaşi articol se presupune că în cazul suspendării activităţii întreprinderii cu investiţii străine,
statul se obligă să recupereze pierderile suportate şi profitul ratat. Conţinutul punctului 1 al art.40
din Legea cu privire la investiţiile străine este prea general şi prea confuz, oferindu-i statului o
libertate prea mare în intervenţia în activitatea sectorului privat.
O altă lege – „Legea cu privire la insolvabilitate” nr.632-XV din 14.10.2001 este
importantă pentru investitorii care doresc să-şi restructureze afacerea sau să achiziţioneze o
întreprindere reorganizată. Din aceste motive, această lege trebuie să fie clară, transparentă şi
efectivă. Din păcate, această lege este dificilă din cauza contradicţiilor pe care le prezintă şi din
cauza lipsei unui cadru profesionist de administratori/lichidatori. Instruirea în domeniul
procedurilor de insolvabilitate şi falimentare este insuficientă. Legea Republicii Moldova privind
insolvabilitatea se apreciază fiind confuză şi complicată” [98].
În cadrul „Legii cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii” se conţin un şir de neclarităţi
şi confuzii. Articolul 2 al acestei legi prevede definirea şi clasificarea ÎMM. În nota informativă ce
însoţeşte legea se menţionează că în acest articol sunt stipulate definiţiile pentru întreprinderile
micro, mici şi mijlocii, în conformitate cu standardele Uniunii Europene, constatăm că prevederile
art.2 nu sunt în totalitate conforme standardelor UE. Astfel, în alin.(1) „agenţii economici trebuie să
presteze servicii şi să producă „bunuri materiale”, însa după cum se cunoaşte şi bunurile imateriale
pot fi produse si comercializate. Articolul 6 din lege prevede crearea unui subiect nou - Organizaţia
naţională pentru întreprinderi mici şi mijlocii ca fiind o instituţie publică responsabilă de
implementarea politicii de stat privind susţinerea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii creată
de Guvern pe lângă Ministerul Economiei şi Comerţului.
94
În acest context, se consideră inoportună crearea unui asemenea subiect deoarece în
conformitate cu Regulamentul Ministerului Economiei şi Comerţului, acesta din urmă are drept
sarcină - contribuirea la dezvoltarea şi reglementarea activităţii antreprenoriale, elaborarea politicii
de stat şi coordonarea măsurilor de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii.”
Unul din factorii importanţi, ce influenţează decizia de investire este respectarea drepturilor
asupra proprietăţii intelectuale. Un argument pro în decizia de investire în economia Republicii
Moldova este faptul că suntem membri ale Organizaţiei Internaţionale de Proprietate Intelectuală, a
Convenţiei de la Paris cu privire la Know-How, membru al Acordului de la Madrid cu privire la
Înregistrarea Mărcii Comerciale, membru al Convenţiei de la Gaaga cu privire la Protecţia
Internaţională a Dizainului Industrial, membru al Acordului cu privire la Protecţia simbolurilor
Olimpice semnat la Nairobi.
Cadrul legislativ a fost analizat prin intermediul sondajului realizat de Banca Mondială în
anul 2005. Studiul a depistat că legislaţia „înnoită” are efecte nedorite asupra activităţii
antreprenoriale. Aceasta se referă inclusiv la condiţiile preferenţiale stabilite de organele de stat
pentru export. În rezultat întreprinderile sunt puse în condiţii inegale. Concurenţa neloială ca urmare
a promovării anumitor interese a unor cercuri de afaceri devine un factor hotărâtor de influenţă
asupra mediului de afaceri (nu mai puţin important decât barierele administrative şi lacunele
legislaţiei fiscale, la care întreprinzătorii de acum s-au deprins).
Activităţii antreprenoriale în economia Republicii Moldova îi este caracteristică o „supra-
reglementare”. Multe ţări, indiferent de nivelul de dezvoltare, se confruntă cu problema supra-
reglementării activităţii economice, dar ţările în curs de dezvoltare şi în tranziţie sunt afectate de ea
într-o măsură mai mare. Procedurile regulatorii, pe care investitorii trebuie să le respecte la iniţierea
şi desfăşurarea afacerii, sunt printre cele mai importante bariere în investire şi creştere. Aceste
proceduri (ele cuprind înregistrarea întreprinderilor, administrarea fiscală, aprobarea investiţiilor,
licenţierea întreprinderilor, eliberarea actelor ce confirmă proprietatea intelectuală, accesul la
terenuri de pămînt şi arenda pe termen lung, a permiselor pentru construcţie, vămuirea) majorează
costurile de producţie, defavorizează antreprenoriatul, limitează pătrunderea pe piaţă şi expansiunea
afacerii, subminează capacitatea competitivă.
Aplicarea legii ghilotinei în Republica Moldova (anexa 11) s-a scontat cu următoarele
rezultate: registrul actelor oficiale de reglementare a activităţii de întreprinzător, în număr total de
426, lista actelor normative abrogate - 99, lista actelor normative care se propun de a fi abrogate de
către structurile independente - 7, lista actelor normative care urmează a fi modificate şi publicate în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova - 285 cu obligativitatea operării acestor schimbări pînă la
95
1 ianuarie 2006. Toate cele 99 de acte abrogate nu corespund legislaţiei în vigoare şi au un caracter
vădit discriminatoriu în raport cu activitatea antreprenorială.
Guvernul a efectuat un pas important în direcţia eliminării reglementărilor şi inspecţiilor
excesive. Totuşi, aceste efecte trebuie susţinute pentru a crea un climat viabil de afaceri. Pe viitor,
toată legislaţia trebuie examinată minuţios de către toate părţile cointeresate şi aprobată de ele.
În ultimii 3-4 ani Guvernul întru susţinerea antreprenoriatului privat a întreprins
următoarele acţiuni:
• simplificarea procedurilor de înregistrare a întreprinderilor – a fost implimentat mecanismul
„ghişeului unic” („one window”), care era menit să reducă considerabil cheltuielile de timp şi
surse financiare ale întreprinzătorilor;
• reducerea numărului de activităţi supuse licenţierii şi simplificarea procedurilor de licenţiere, care
presupuneau micşorarea numărului de acte, depuse de pretendenţi, diminuarea substanţială atît a
gradului de dependenţă a întreprinderilor de reglementare administrativă a activităţii
antreprenoriale, cît şi a cheltuielilor financiare şi de timp suportate de întreprinderi pentru
obţinerea licenţelor, autorizaţiilor, permisiunilor [15];
• ordonarea activităţii organelor de control, în urma cărei se aştepta reducerea numărului de
inspecţii din partea organelor de control de stat, numărul controalelor la unul şi acelaşi agent
economic din partea organelor de supraveghere şi control sunt limitate la cel mult un control pe
parcursul a doi ani calendaristici; precum şi la cel mult un control pe parcursul a unui an
calendaristic pentru alte tipuri de controale şi inspecţii [13];
• modificarea legislaţiei fiscale, în special a fost redusă taxa de impunere a veniturilor persoanelor
juridice, micro-întreprinderilor li s-au acordat facilităţi fiscale pe o perioadă de 5 ani, au fost
introduse înlesniri pentru unele activităţi, de exemplu pentru sectorul tehnologiilor
informaţionale. Orice sistem modern de impozitare trebuie să se caracterizeze prin următoarele
principii fundamentale: determinitatea, eficienţa şi echitatea [35,p.242-244]. Conform acestor
principii formulate explicit de A.Smith în lucrarea sa „Avuţia naţiunilor”, impozitele trebuie să
corespundă anumitor cerinţe* cum ar fi: transparenţa în modalitatea impunerii, strict determinată
suma sau cota impunerii şi baza impozabilă a contribuabilului în funcţie de veniturile sale;
• libertatea efectuării investiţiilor, nediscriminarea investiţiilor, transparenţa – conform cărora
activităţile publice care elaborează sau intenţionează să elaboreze noi politici investiţionale
trebuie să organizeze consultări publice înainte de imlimentarea acestor politici, să le publice
împreună cu notele explicative în cazul în care ele sunt implimentate deja; garanţia respectării
* în afara celor descrise A.Smith în lucrara sa include un şir de tabuuri privitor la dubla impunere, a impozitării factorilor de producţie şi a discriminării nejustificate, unele din acre sunt ignorate în economiile naţionale contemporane de toare ţărie, inclusive cele dezvoltate
96
drepturilor-obligaţiunilor statului şi a persoanelor cu funcţii de răspundere de a respecta toate
drepturile investitorilor străini sau autohtoni [9];
• toate autorităţile administraţiei publice de specialitate şi alte instituţii publice sunt obligate de a
presta servicii cu titlu gratuit [14].
Totodată, la nivelul întreprinderii procesul de de-reglementare a business-ului practic nu se
resimpte. Întreprinzătorii, ca şi înainte, la diverse etape de organizare a afacerii sunt nevoiţi să
viziteze un număr mare de instituţii publice ce răpeşte timp şi surse financiare substanţiale. În
special [59]:
o în ultimii 5 ani (1999-2004) cheltuielile, legate de înregistrarea întreprinderii, nu s-au schimbat
fiind la nivel de 152 dolari SUA (din ei plata oficială este de 130 dolari). Durata înregistrării s-a
extins de la 23 zile în anul 1999 pînă la 28 zile în 2004;
o reducerea numărului de activităţi supuse licenţierii, care a fost declarată în anul 2004, în esenţă
semnifica transformarea (reunirea) tipurilor de activităţi antreprenoriale apropiate. Deşi au avut
loc unele schimbări pozitive, numărul de activităţi licenţiate rămîne, totuşi, semnificativ,
procedura obţinerii licenţei – complicată, iar costul obţinerii şi prelungirii licenţei pentru multe
activităţi – înalt. Potrivit rezultatelor sondajelor, efectuate în prima jumătate a anului 2004, un
subiect economic din Moldova în mediu deţinea 2,6 licenţe. Pentru a obţine o licenţă se cereau 32
zile şi plăţi în valoare de 642 dolari.
o Presiunea fiscală asupra antreprenoriatului rămîne înaltă. Potrivit sondajelor, la începutul anului
2004 subiecţii economici plăteau în mediu 8,5 tipuri de impozite şi taxe, în special întreprinderile
individuale – 7,1. Pentru a duce o evidenţă financiară cuvenită, fiecare întreprindere medie
trebuie să menţină 2 contabili;
o Numărul controalelor şi consecinţele lor negative în ultimii ani ceva s-a redus, dar într-o măsură
mică. Conform rezultatelor unor cercetări ale Companiei de consultanţă „ProEraGroup”, în anul
2003 penalităţile au constituit în mediu pe întreprindere 683 dolari, activele confiscate – 475
dolari, „contribuţiile binevole” pentru diferite scopuri, care au fost plătite la solicitarea
inspectorului – 251 dolari, mita – 336 dolari [59].
Un alt factor determinant în atragerea investiţiilor în economia naţională este cadrul
instituţional al Republicii Moldova. Criteriile de evaluare a cadrului instituţional al Republicii
Moldova includ următorii factori: stabilitatea politică a ţării; fragmentarea arenei politice şi
importanţa fiecărei grupări; gradul de organizare şi importanţă politică a grupurilor care doresc
instaurarea unui regim radical; măsurile coercitive necesare pentru menţinerea puterii politice;
fragmentarea lingvistică, etnică sau religioasă; constrîngeri birocratice, corupţie; dependenţa de o
putere străină ostilă şi importanţa acestei puteri; atitudinea autorităţilor locale faţă de investiţiile
97
străine şi transferul de beneficii; dezvoltarea mediului instituţional, inclusiv a sistemului bancar şi a
pieţii valorilor mobiliare ca elemente obligatorii a unui stat dezvoltat; calitatea de infrastructură;
comportamentul populaţiei (xenofobie, naţionalism); condiţiile sociale; gradul de ocupare; rata
şomajului; nivelul educaţional.
Factorul instituţional, care cuprinde criteriul de stabilitate politică este foarte complex, dat
fiind faptul că în cadrul acestuia îşi pot găsi reflectarea şi fragmentarea arenei politice şi importanţa
fiecărei grupări, şi gradul de organizare şi importanţă politică a grupurilor care doresc instaurarea
unui regim radical, şi măsurile coercitive necesare pentru menţinerea puterii politice. Starea de
instabilitate politică este un impediment serios prin lipsa de siguranţă de a obţine profiturile scontate
de către investitori în Republica Moldova. În acest context, luptele continue pentru putere în
structurile politice, ambiţiile personale şi incapacitatea, în unele situaţii, ale elitei politice de a găsi
compromise contribuie la crearea unui climat investiţional nefavorabil.
Din anul 2001 şi pînă în prezent, forţa politică în Republica Moldova este deţinută de
Partidul Comunist al Moldovei, ceea ce permite ca situaţia politică să rămână predictibilă şi, într-un
fel, – stabilă. Acest fapt, precum şi eforturile autorităţilor de atragere a investiţiilor şi orientarea spre
integrarea europeană a fost apreciat de investitorii străini.
În acelaşi timp, unul din aspectele ce constituie vulnerabilitatea stării politice din ţara noastră
sunt problemele nesoluţionate ce ţin de Transnistria. Este bine cunoscut faptul că amplasarea
geografică a Transnistriei este foarte importantă pentru transportul terestru, producerea energiei
electrice şi conexiunile prin conductele de energie electrică cu partenerii comerciali tradiţionali ai
Republicii Moldovei (Ucraina, Federaţia Rusă).
• Fragmentarea lingvistică, etnică sau religioasă. În Republica Moldova 89% din populaţie o
constituie moldovenii, restul 20% diferite naţionalităţi: ruşi, gagauzi, azeri, gruzini etc. 90% din
populaţia ţării sunt creştini ortodocşi. După momentul declarării suveranităţii, pe teritoriul
Republicii Moldova nu au fost înregistrate conflicte în baza problemelor etnice sau religioase,
constituind astfel un aspect pozitiv al atractivităţii investiţionale a ţării.
• Constrîngeri birocratice, corupţie. Nivelul înalt al corupţiei în Republica Moldova deja a fost
menţionat. În raportul „Climatul Investiţional” întocmit de Corporaţia Financiară Internaţională de
pe lîngă Banca Mondială, corupţia este evaluată negativ, luînd valoarea de -0,83 puncte [84].
Sondajul efectuat de această organizaţie internaţională a depistat că deseori adoptarea unor legi sau
hotărîri este efectuată în baza comenzilor unor grupe cu influenţe politice şi economice în stat.
Puterea de stat este privită ca o posibilitate de a promova o concurenţă neloială.
Exemplul constrîngerii birocratice în Republica Moldova este reflectat în situaţia din iunie
2003 cînd a fost aplicată amendă investitorului străin – companiei spaniole „Union Finosa”, fără de
98
explicarea modalităţii de calcul a acestei penalităţi. Corectitudinea deciziei luate de autorităţile
publice moldoveneşti a fost pusă la îndoială atunci cînd hotărîrea a fost anulată fără de prezentarea
explicaţiilor [147,p.8].
Este semnificativ şi exemplul cu propunerea investiţională înaintată de companiile „British
American Tabaco” şi „Philipp Morris” care au avut intenţii de a face investiţii în domeniul
producerii de ţigări şi ţigarete. Proiectele investiţionale ale acestor două companii cu renume
internaţional au fost refuzate de guvernul ţării, considerîndu-le neavantajoase pe dezvoltarea
economiei noastre. Intenţia acestor leaderi mondiali în producerea de ţigări nu se limit doar cu
investiţiile ce vor fi efectuate în modernizarea tehnicii şi echipamentului uzat fizic şi moral în
fabricile şi combinatele de tutun din Republica Moldova, ci şi orientarea spre pieţele de desfacere a
C.S.I. şi respectiv, promovarea unei noi imagini a produsului fabricat în Moldova. Aceste două
companii şi-au înfiinţat activitatea de producere în Federaţia Rusă în baza întreprinderilor „Iava” şi
„Ducat”.
• Dependenţa de o putere străină ostilă şi importanţa acestei puteri. De fapt acest criteriu este
de o importanţă majoră pentru economia Republicii Moldova. Dependenţa economică de un stat cu
care preponderent republica conclucrează este evidentă. Istoric s-au creat relaţii de parteneriat cu
Federaţia Rusă, în care se exporta o mare parte din producţia fabricată în Moldova: vinul, sucurile,
fructele, legumele, conserve din legume etc. Actualmente, la o „răceală” în relaţiile atît de strînse cu
partenerul rus, aceasta se resimte pe situaţia economică din ţară: Federaţia Rusă a sistat importul
produselor vinicole din Republica Moldova; ramura vinicolă nu are pieţe de desfacere atît de mari,
încît să poată livra întreaga marfă; apare problema rambursării creditelor contractate din sistemul
bancar al ţării; nu mai sunt colectate roadele de struguri ale ţăranilor; vinul fabricat de ţărani de
asemenea nu are şanse de a fi colectat.
În crearea unui climat investiţional favorabil, practica mondială demonstrează faptul că rolul
statului în ceea ce priveşte promovarea activităţii investiţionale constă în crearea relaţiilor de
parteneriat nu doar cu un sigur stat, astfel creîndu-se dependenţa atît politică cît şi economică de
această putere, ci cu un şir de state. Aşa se va obţine şi o diversificare a riscului, în caz cînd relaţiile
cu un partener poartă un caracter ascendent, în rezervă trebuie să fie şi alţi parteneri de afaceri.
• Atitudinea autorităţilor locale faţă de investiţiile străine şi transferul de beneficii. Acest
criteriu este unul din elementele decisive în intenţia de a investi într-o ţară sau alta. S-a menţionat,
deja, faptul că Republica Moldova promovează activ o politică de atragere a investiţiilor cu caracter
productiv în ţară (acestea sunt exprimate prin strategii, programe de privatizare şi investiţionale,
crearea departamentelor etc.). Aceste măsuri au influenţat pozitiv asupra atractivităţii investiţionale a
ţării prin fondarea mai multor companii cu capital străin (anexa 12) [55,p.189; 164]:
99
- S.A. „Nefis” fondată în 1997 cu participarea investitorilor din Turcia – întreprindere
producătoare de produse de patiserie şi dulciuri. Investitorii turci au investit 2 mil dolari.
Volumul de producţie al companiei în 2001 a constituit 1,6 mil dolari, iar 60% din producţie
a fost exportat în ţările vecine;
- S.A. „Balţeanca”, întreprindere producătoare de îmbrăcăminte, în 1999 a fost privatizată prin
cumpărarea unei cote de acţiuni de 75,38% în valoare de 1,39 mil dolari de către corporaţia
„Klauss Steilmann GmbH” Co KG (Germania). Compania are mai mult de 1500 de angajaţi
de o calificare înaltă. Steilmann s-a angajat să investească 2 mil DM în reorientarea
companiei spre export în occident, reutilarea completă a companiei şi implementarea de noi
tehnologii;
- Privatizarea uzinei de ciment din Rezina („Ciment” S.A.), prin cumpărarea unei cote de
acţiuni de 52,03 mil dolari de către corporaţia transnaţională „Lafarge” (Franţa), volumul
investiţiei constituind 12,7 mil dolari. La momentul privatizării uzina avea datorii în valoare
de 7,6 mil dolari;
- S.A. „Piele” fondată în 1999 în baza Fabricii de piele din Chişinău, de către compania
„Esastampa” (Italia) care a achiziţionat 60% din pachetul de acţiuni în valoare de 600 mii
dolari, luîndu-şi angajamentul să investească 1,5 mil dolari în decursul unei perioade de patru
ani. După reutilare S.A. „Piele” exportă produse din piele în Italia, Ungaria, Spania, România
şi ţările CSI;
- Formarea S.A. Sudzucker-Moldova de către concernul german Sudzucker AG Mannheim
prin cumpărarea pachetului de acţiuni de la cinci fabrici de zahăr din republică: Alexăndreni,
Donduşeni, Drochia, Făleşti şi Glodeni. Actualmente S.A. Sudzucker-Moldova exportă zahăr
în România, a cărei piaţă are o capacitate de 500 mii tone, avînd în calitate de pieţe de
desfacere a produselor sale Ucraina, Belarus şi Federaţia Rusă;
- Privatizarea întreprinderii „Moldova-Tur” S.A. de compania israeliană „Avi-Waks” Ltd.
(80% din pachetul de acţiuni);
- Privatizarea distribuitorului de petrol „Tirex-Petrol” de compania germană Mabanaft (82%
din pachetul de acţiuni);
- Cumpărarea fabricii producătoare de sticlă „Glass Container Comnany” de către investitorii
„Eleusis” (Spania)
- Fondarea societăţii mixte prestatoare de servicii de telefonie mobilă „Voxtel” S.A. de către
corporaţia transnaţională „France Telecom” (Franţa);
100
- Achiziţia sută la sută a acţiunilor BC „Eximbank” SA de către Gruppo Veneto Banca (Italia),
care deţine locul al 20-lea în sistemul bancar al Italiei şi fondarea SA”Eximbanc Veneto
Banca” BC;
- cumpărarea a unui pachet de acţiuni de 70,5% (la preţul de 62,51 lei pentru o acţiune cu
valoarea nominală a acţiunii de 10 lei) a BC „Mobiasbanc” Sa de către Societe Generale,
bancă ce deţine locul patru în Franţa şi poziţia a 23-a în lume după volumul activelor
deţinute;
- Fondarea unei societăţi mixte moldo-cipriene de telefonie mobilă UNITE în urma cîştigării
tander-ului de către compania moldo-ciprienă „Eventis Mobile”, ce-au cumpărat licenţa în
suma de 8 mln dolari SUA.
La data de 01.05.2006 Republica Moldova a încheiat acorduri cu privire la protecţia
mutuală şi stimularea investiţiilor cu 35 de state ale lumii, inclusiv au fost semnate acorduri cu
privire la înlăturarea dublei impuneri a beneficiului şi proprietăţii şi acorduri cu 26 de ţări ale lumii
în ceea ce priveşte prevenirea eschivării de la achitarea impozitelor.
Succesele implantării unei activităţi de producere a unui investitor străin conduc după sine
venirea altor investitori cu intenţii investiţionale serioase. Oportunităţile ce ni le aduc plasările de
capital străin în Republica Moldova pot fi uşor percepute ]n mod schematic (anexa 13). Schema
reflectă acea multitudine de relaţii mutuale care apar între toţi participanţii unui sistem instituţional.
Interes prezintă aspectul de colaborare a filialelor străine ale CTN cu instituţiile non-profit (care, de
fapt, sunt instituţiile de învăţămînt superior ale statului). Rezultatele pe care le-ar putea obţine o
colaborare de acest gen pot fi uimitoare şi eficiente pentru ambele părţi.
• Dezvoltarea mediului instituţional. Pentru desfăşurarea eficientă a activităţii investiţionale
potenţialul investitor va analiza mediul instituţional al ţării în care va realiza investiţiile sale (schema
2.3.1).
Influenţa organismelor internaţionale este reflectată prin cerinţele standardizate faţă de
procesele de producţie, sistemul ocrotirii sănătăţii angajaţilor, etc. De politica promovată de stat în
cadrul economiei naţionale ţine determinarea gradului necesităţii de atragere a investiţiilor străine
[137,p.13-21;138]. Societatea aşteaptă că vor fi respectate obligaţiile primordiale ale întreprinderii
faţă de societate, care constau în menţinerea vivacităţii sale economice în calitate de producător al
bunurilor şi serviciilor, angajator şi creator al locurilor de muncă [142,p.71-75]. Intercorelaţia dintre
întreprindere şi furnizorii acestora reprezintă în sine o verigă importantă a sistemului economic,
deoarece existenţa micului business este condiţionată de atitudinea onestă a întreprinderii faţă de el.
Fără de consumatori întreprinderea nu poate exista. Consumatorii aşteaptă de la ea bunuri şi servicii
calitative, preţuri accesibile, reclamă veridică. Între acţionari şi întreprindere există o corelaţie
101
deosebită: acţionarii sunt acei care le dau posibilitate de a exista şi apar în calitate de furnizori ale
capitalurilor riscante, necesare pentru apariţia, dezvoltarea şi creşterea întreprinderii.
Schema 2.3.1 Mediul instituţional*
*Sursa: elaborată de autor
Sistemul bancar al Republicii Moldova este în continuă creştere atât sub aspect cantitativ, cât
şi calitativ, însă faţă de standardele internaţionale încă este slab dezvoltat şi aceasta constituie o
serioasă piedică în activitatea investiţională, constituind un important factor de risc investiţional. Pe
lângă faptul că agenţii economici întâlnesc obstacole majore de a obţine credite pe termen mediu şi
lung la costuri accesibile, care le-ar permite dezvoltarea în condiţiile rentabilităţilor existente, mai
există şi probleme ce ţin de costurile tranzacţionale înalte, lipsa unui sistem de servicii investiţionale
complementare, care subminează colaborarea dintre instituţiile financiare şi investitorii potenţiali.
O semnificaţie deosebită în stimularea comportamentului investiţional constituie nivelul de
dezvoltare a peţii de valori mobiliare, care prin mecanismele sale oferă oportunităţi noi de finanţare
a investiţiilor capitale. Totodată prin instrumentele sale, aceasta oferă posibilităţi de diminuare a
riscurilor investiţionale. Trebuie de menţionat, că până în momentul de faţă, piaţa valorilor mobiliare
din Republica Moldova nu s-a transformat într-un instrument adecvat de acumulare a resurselor
financiare în sectorul real al economiei, deservind în mare parte, interesele de stat prin asigurarea de
plasamente ale hârtiilor de valoare de stat necesare pentru acoperirea deficitului bugetar. Piaţa
valorilor mobiliare corporative este încă în starea sa incipientă de dezvoltare şi se caracterizează prin
instabilitate, caracterul speculativ al operaţiunilor, raiting creditar redus al titlurilor financiare, nivel
scăzut de capitalizare, etc.
Organismele internaţionale
Economiile naţionale
Politica promovată de stat
Autorităţile centrale
• Preşedenţia • Guvernul • Parlamentul
Autorităţile locale
• Autorităţile locale • Primăriile • Consiliile raionale
Societatea Mediul socio-economic al dezvoltării businessului
Acţionarii Consumatorii Furnizorii
• Sistemul bancar • Piaţa de capital • Asigurările • Serviciul cadastral
102
Posibilitatea de a-şi asigura afacerea iniţiată este importantă pentru investitor, căci în cele din
urmă pierderile suportate în urma unor evenimente nedorite pe parcursul derulării procesului
investiţional pot fi acoperite anume din achitările efectuate de companiile de asigurare. La 1 ianuarie
2006 activitatea de asiguări în Republica Moldova a fost prezentată de 42 companii de asigurare.
Pentru înregistrarea operaţiunilor de vînzare-cumpărare a terenurilor, loturilor de pămînt,
construcţiilor, clădirilor, caselor etc. se apelează la serviciile cadastrului. Este un sistem de
înregistrare a tutror operaţinilor cu imobilul, dar modul de ţinere a evidenţei trebuie să fie supus
modernizării, căci în cele mai dese cazuri legislaţia în vigoare este legeră în ceea ce ţine de
licenţierea notarilor, persoanelor ce efectuiază evaluările, inspectorilor şi a agenţilor operaţiunilor
imobiliare. Pentru a obţine dreptul de cumpărare a unei clădiri, se presupune realizarea unei
proceduri complexe: parcurgerea mai multor etape prin cel puţin 15 organe publice. Toate acestea
sunt departe de a favoriza climatul investiţional al ţării.
• Calitatea de infrastructură. Accesul facil în toate regiunile ţării şi infrastructura bine
dezvoltată reprezintă doar un avantaj şi un argument forte de iniţiere a activităţilor productive în
baza capitalurilor antreprenoriale importate.
În cadrul Raportului privind Climatul Investiţional al Moldovei, realizat de către experţii
Băncii Mondiale [84], infrastructura Republici Molodva a fost apreciată ca fiind slab dezvoltată.
Reţelele naţionale de drumuri auto şi feroviare sunt deteriorate, la sistemul aerian internaţional este
conectată doar capitala ţării – mun. Chişinău; nivelul serviciilor prestate de sistemul hotelier este în
creştere, dar nu poate fi calificat la nivelul superior. Este slab dezvoltată infrastructura de turism
intern şi de agrement.
• Comportamentul populaţiei (xenofobie, naţionalism). Comportamentul agresiv al populaţiei,
avînd la bază caractere de naţionalism, xenofobie, antisemitism, rasism, conduce doar la deteriorarea
imaginii climatului investiţional al ţării. Actualmente, în Republica Moldova aceste caracteristici
lipsesc.
• Condiţiile sociale; gradul de ocupare; rata şomajului – aceste caracteristici ce reflectă situaţia
reală în Republica Moldova ar trebui să determine o atitudine negativă faţă de realizarea investiţiilor
în ţara noastră, dacă nu ar exista un motiv argumentat pentru potenţialul investitor – cheltuieli
salariale reduse. Unul din indicatorii condiţiei sociale este salariul mediu lunar. Decizia pro-
investiţie pe teritoriul Republicii Moldova poate fi argumentată prin salariul comparativ redus
achitat angajaţilor (vezi graficul cu salariul comparativ pentru ţările CSI). Republica Moldova are un
potenţial uman enorm nevalorificat (anexa 14), ceea ce este doar în avantajul ţării care promovează o
politică investiţională activă, însă numărul în descreştere a şomerilor poate fi explicat sau prin
migrarea masivă a cetăţenilor peste hotarele ţării sau prin angajarea acestora în cîmpul muncii.
103
În diferite perioade ale dezvoltării economice în Republica Moldova se întemeiau premise de
creare a unui mediu instituţional eficient, dar concomitent cu acestea apăreau contradicţii în sistemul
de gestiune a activităţii economice a întreprinderii. Fiecare perioadă întruchipa o nouă etapă a
conceperii problemei economice de către administraţia statului şi presupunea elaborarea
posibilităţilor de soluţionare a acestora. Din aceste considerente graniţele perioadelor sunt
condiţionale şi pot fi deplasate în orice direcţie în dependenţă de criteriile aplicate (anexa 15).
Studiile efectuate conduc spre conştientizarea unor aspecte negative precum sunt:
• întîrziere cronică a reformelor instituţionale;
• deseori, plagiat iraţional şi neadoptat a instituţiilor la condiţiile economiei în tranziţie a
Moldovei;
• instabilitatea instituţională, perturbări permanente în sistemul puterii executive, în structurile
organizaţionale a organelor ierarhice de conducere, ceea ce a condus la reorganizări rapide şi
nejustificate în ministere, departamente, etc;
• unul dintre factorii instituţionali, ce influenţează semnificativ asupra dezvoltării economice a
ţării şi care, fără ezitare, poate fi clasificat ca aspect negativ – corupţia. Influenţa acestui factor
poartă un caracter distructiv [64]:
��corupţia diminuiază eficienţa repartiţiei resurselor. Ea crează un astfel de sistem de
repartizare a veniturilor, care nu permite distribuţia resurselor conform necesităţilor pieţii.
Ca rezultat al acestei influenţe, deşi volumul investiţiilor în economie este mare, eficienţa
lor este diminuată în rezultatul modificărilor apărute în urma corupţiei;
��prezenţa corupţiei permite obţinerea la moment a supraprofiturilor, dar pentru o perioadă
îndelungată de timp va conduce la minimizarea eficienţei investiţiei, ce va influenţa
negativ şi înclinaţia spre economii;
��corupţia distruge motivaţia forţei de muncă şi frînează creşterea productivităţii muncii.
Studiile şi calificarea – factori ai productivităţii muncii – dispar ca stimulente ce
garantează remunerarea adecvată a forţei de muncă calificată;
��corupţia intensifică dezintegrarea societăţii, tensiunea politică şi incertitudinea, ceea ce la
rîndul său conduce la reducerea activităţii de afaceri, transformînd economia ţării în una
cu un nivel înalt al riscului.
Considerăm că cercetările noastre vor fi incomplete fără de evaluarea riscului de ţară.
Evaluarea riscului general de ţară legat de politica macroeconomică presupune utilizarea cîtorva
indicatori: creşterea masei monetare, creşterea creditului intern, inflaţia şi raportul deficit bugetar/
PIB. Dacă raportul respectiv variază: între 0-3% - situaţia este bună; între 4-8% - nivelul este prea
104
ridicat; peste 8% - mult prea mult. Spre exemplu, Republica Moldova cu un deficit bugetar de 5%
din PIB în 1995 a înregistrat pentru acea perioadă un risc general de ţară destul de ridicat. Pentru
anul 2005, acest indicator a luat valoarea de 1,73%, ceea ce denotă o lipsă a riscului de ţară şi
vorbeşte despre o situaţie bună a economiei naţionale. Dar aceste date au fost obţinute din motivul
că în anul 2005 Republica Moldova a avut proficit de 582,8 mii lei.
Guvernul Republicii Moldova a demarat activitatea de promovare a imaginii Republicii
Moldova apelînd la următoarele modalităţi şi tehnici:
- desfăşurarea la Chişinău a forului „Moldova deschisă business-ului internaţional”, la care au
luat parte aproape 200 investitori din 20 de ţări, organizat de Ministerul economiei şi
Organizaţia de promovare a exportului din Moldova în toamna anului 2004 şi care de acum
devine o tradiţie, căci a fost desfăşurat şi în anul 2005 şi în 2006;
- a devenit de acum tradiţională sărbătoare vinului, desfăşurată la începutul lunii octombrie;
- activitatea desfăşurată în cadrul complexului „Mold-Expo” de organizare a expoziţiilor
permanente şi periodice etc.
Toate aceste tehnici sunt de bun augur pentru promovarea imaginii Republicii Moldova peste
hotarele ţării, dare le sunt insuficiente pentru a declara că deja suntem o ţară recunoscută, avem de
oferit doar aspecte positive ale factorilor economici şi legislative, ceea ce de fapt încă este departe
de realitate.
Pentru a finisa analiza climatului investiţional acesta necesită evaluarea calităţii mediului de
afaceri, care a fost efectuat în anul 2004 de Banca Mondială şi a fost prezentat în 2005. Despre o
bună parte din estimările efectuate s-a menţionat deja în contextul lucrării în cauză, dar ţinem să
evidenţiem unele aspecte (anexa 16).
Analiza acestor trei factori: economic, legislativ şi instituţional, au permis identificarea
oportunităţilor şi deficienţelor cu care se confruntă climatul investiţional al Republicii Moldova.
Deşi, decizia de plasare a capitalurilor sale antreprenoriale fiecare investitor o ia reeşind din
interesele sale, fie ele strategice sau speculative.
105
CAPITOLUL III. Realizarea experimentală a ecuaţiei modelului de gravitaţie investiţională şi elaborarea mecanismului
promovării proiectelor de investiţii
3.1 Modelarea factorilor determinanţi ai atragerii investiţiilor în economia naţională
În cadrul studiilor realizate s-a apelat la pachetul econometric Eviews 3.0 şi la
instrumentariu matematic, care va facilita evaluarea şi determinarea aspectelor pozitive sau negative
ale factorilor prioritari de atragere a investiţiilor străine la nivelul economiei naţionale pe o perioadă
cuprinsă între anii 2000-2006. Modelul aplicat în cadrul cercetărilor este pe larg cunoscut în
domeniul fizicii, mai tîrziu s-a trasat o paralelă între fenomenele fizice şi cele economice (în
special, ne referim la comerţul exterior). Se va încerca abordarea “ecuaţiei gravitaţionale” dintr-un
alt aspect – cel investiţional – şi adaptarea lui la condiţiile realităţii economice a Republicii
Moldova.
Cercetările se vor iniţia prin abordarea modelelor deja existente în relaţiile economice
internaţionale şi se vor adapta la tema lucrării în cauză – factorii determinanţi de atragere a
investiţiilor în economia Republicii Moldova (anexa 17). În baza analizei modelelor teoretice de
aplicare a ecuaţiei gravitaţionale la analiza comerţului bilateral al diverşilor savanţi, se va aborda
această ecuaţie sub un alt aspect. Fiind aplicată cu succes la comerţul bilateral al două ţări se va face
încercarea de a o aplica la corelarea factorilor prioritari de atragere a investiţiilor la nivelul
economiei naţionale a Republicii Moldova.
Studiul factorilor economic, legislativ şi instituţional a demonstrat că are loc o ruptură
dintre dinamica evolutivă de pînă în 1999 şi după. Aceasta se explică prin criza financiară care a a
avut loc în 1998 în Asia, luînd dimensiuni globale, şi astfel afectînd multe economii în tranziţie.
Efecte negative ale acestei crize s-au resimţit pe parcursul anilor 1998-1999 şi în economia
Republicii Moldova. Pe măsură ce investitorii, care fiind motivaţi de venituri înalte şi-au plasat
banii în aceste ţări asiatice, îşi pierdeau capitalurile investite se diminua influxul de capital
antreprenorial străin şi pe teritoriul ţărilor emergente. A avut loc o contaminare şi o transmitere a
crizei de la o ţară la alta. Deteriorarea condiţiilor economice ale unei ţări a contribuit la prăbuşirea
pieţelor economice ale ţărilor vecine, inclusive şi în Republica Moldova. În această ordine de idei,
pentru o ilustrare mai obiectivă a evaluării climatului investiţional, va fi raţional de a iniţia
cercetările după prăbuşirea pieţei din Republica Moldova – perioada 2000-2006.
106
Modelul care a fost adaptat comerţului exterior, a fost modificat şi a fost completat cu
factorii care se consideră prioritari în influenţa asupra atragerii capitalului antreprenorial autohton şi
străin. Modelul „ecuaţiei gravitaţionale”investiţionale propus are următoarea formă:
ttttitt uFJFIFEPIBInv 4321 ββββα= (1)
unde, Invt – volumul investiţiilor străine directe a ţării i în anul t,
PIBit – produsul intern brut al ţării i în anul t,
FEt – influenţa factorului economic a ţării în anul t,
FIt - influenţa factorului instituţional a ţării în anul t,
FJt - influenţa factorului juridic a ţării în anul t,
ut - componentă aleatoare, care conform analizei regresiei clasice trebuie să fie
egal distribuită.
Se trece la modelarea separată a fiecărui factor din ecuaţie pentru ca mai tîrziu rezultatele să
fie incluse în „ecuaţia gravitaţională”, care va fi aplicată la corelarea factorilor prioritari de atragere
a investiţiilor la nivelul economiei naţionale (anexa 18).
În cadrul modelului de gravitaţie investiţională a fost analizat PIB-ul (anexa 19), fiind
abordat din aspectul unui PIB consolidat, format din PIB-ul Republicii Moldova la care s-a adunat
PIB-ul ţărilor vecine care prezintă un interes deosebit pentru Republica Moldova ca o potenţială
piaţă de desfacere a produselor fabricate pe teritoriul moldav. PIB-ul este o categorie economică
care poate fi analizată din două aspecte: primul aspect presupune că cu cît PIB-ul este mai mare cu
atît este mai mare tendinţa de a investi în economia ţărilor emergente care deţin avantaje
comparative; al doilea aspect cu cît este mai mare PIB-ul ţării cu atît este mai înalt potenţialul de
consum al acestuia. Ambele aspecte sunt atractive pentru Republica Moldova, dar a fost accentuat
momentul cu capacitatea mare de consum a ţării vecine, ceea ce motivează iniţierea unei activităţi
investiţionale pe teritoriul Republicii Moldova pentru ca ulterior produsul activităţii lor
investiţionale să fie exportat în ţara de unde provin resursele financiare. Nu putem nega faptul că
piaţa de consum a Republicii Moldova este mică şi atractivitatea pentru investitori o deţine nu
capacitatea înaltă a pieţei de desfacere ci avantajele comparative pe care le-am menţionat în
capitolul II. Ca exemple servesc ramurile textil şi vinicol ale Republicii Moldova, în care a fost
investit o mare parte a capitalului antreprenorial străin şi care, de fapt, îşi orientează produsul
activităţii spre export în Italia, Polonia, Rusia etc.
Este cazul să orientăm politica investiţională spre formarea unei imagini pozitive în faţa
ţărilor vecine ce deţin un PIB mare, respectiv o piaţă de desfacere potenţială pentru produsele
fabricate în Republica Moldova, obţinute în urma investiţiilor realizate de ţările vecine.
107
S-au menţionat avantajele comparative pe care le deţine şi Republica Moldova printre care
evidenţiem:
- aşezarea geografică favorabilă, din acest avantaj reesă un şir de oportunităţi de care
poate beneficia ţara: facilitarea traficului de mărfuri atît pe direcţia Vest-Est cît şi Nord-Sud;
vecinătatea unor pieţe de desfacere mari cum sunt Federaţia Rusă, Ucraina, Bielorusia în
cazul în care producţia fabricată va fi exportată; aşezarea geografică favorabilă permite
reacţia promtă la toate tendinţele tehnologice inovaţionale;
- forţa de muncă specializată în producerea culturilor agricole de valoare înaltă; forţa
de muncă calificată şi competentă în Informaţii şi Tehnologii Comunicaţionale, care le-ar
permite investitorilor să nu apeleze la serviciile de acest tip la companiile străine care sunt
foarte costisitoare; bilingvismul forţei de muncă calificată constituie o atractivitate pentru
investitori;
- potenţialul înalt pentru diversificarea pieţelor de desfacere a producţiei sectorului agricol
şi sporirea volumului exportului, inclusiv şi în Uniunea Europeană;
- creşterea continuă a numărului întreprinderilor care implimentează sisteme de
standardizare internaţionale;
- experienţa de lucru cu companii europene şi americane;
- un număr mare de spaţii de producere ale întreprinderilor gigante construite în perioada
sovieticilor care staţionează şi pot fi antrenate în activităţi investiţionale, utilizarea acestor
spaţii de producere ar scuti investitorii de cheltuieli suplimentare de construcţie, dîndu-le
posibilitate să le renoveze şi modernizeze conform cerinţelor internaţionale de producere;
- companiile leader atractive care pot fi promovate pentru încurajarea investitorilor, cum
sunt companiile din ramurile vinicolă, textilă etc.
Promovarea imaginii pozitive şi intensificarea atractivităţii investiţionale trebuie orientă în
special către ţările vecine cu o piaţă de consum mare. De avantajele acestui marketing investiţional
direcţionat poate beneficia nu doar economia naţională a Republicii Moldova ci şi investitorul. Este
atractivă investiţia realizată într-o ţară vecină, fiind motivată prin apropierea geografică, prin
posibilitatea de monitorizare a procesului investiţional, prin fructificarea de toate convenţiile
bilaterale cu privire la facilităţile fiscale şi vamale; producerea cu utilizarea unei forţe de muncă
calificată şi cu niveluri scăzute de salarizare; lipsa parcurgerii unor distanţe mari în transportarea
echipamentului şi a tehnologiilor şi respectiv distanţe mici în ceea ce ţine exportul acestora către
pieţele de consum; posibilităţi de colaborare şi schimb de experienţă; implimentarea structurilor
organizatorice inovaţionale în procesul de producere; posibilitatea de a reacţiona prompt la toate
perturbările economico-legislativ-instituţionale etc.. Este evident faptul că, cu cît este mai mare
108
PIB-ul ţării cu atît mai mare este tendinţa acesteea de a-şi plasa resursele financiare pe teritoriul
ţărilor ce deţin unele avantaje comparative de care nu dispune ţara-investitor.
Modelarea factorului economic, legislativ şi instituţional. Analiza factorilor determinanţi de
atragere a investiţiilor în economia naţională efectuată în capitolul II al lucrării permit constatarea
că componentele mediului investiţional îşi modifică mereu situaţia în dinamică. Astfel, investitorii
pentru menţinerea activităţii sale, posibilităţilor de dezvoltare continuă şi majorării eficienţei,
efectuiază monitoring-ul şi prognozează modificările probabile în mediul investiţional.
Pentru prognozarea dinamicii modificărilor în mediul macroeconomic se poate aplica un
anumit instrumentariu, care va permite determinarea tendinţelor şi realizarea planificării strategice a
activităţii corporaţiilor. Pentru determinarea dinamicii modificărilor vom apela la metoda
sondajului. Metodologia efectuării sondajului este reflectată în anexa 20. Se propune un set de
criterii pentru fiecare factor component al mediului macroeconomic care influenţează asupra
climatului investiţional al ţării. Chestionarul a fost propus specialiştilor din diferite domenii de
calificare: economişti, bancheri, contabili, jurişi, avocaţi, coordonatori şi consultanţi în domeniul
juridic. Chestionarul va cuprinde o perioadă de analiză din anul 2000–2005, notarea fiecărui criteriu
este cuprinsă în intervalul de la -1 pînă la +1.
Criteriile pentru evaluarea situaţiei economice, legislative şi instituţionale în Republica
Moldova sunt cuprinse în anexa 3. În cadrul chestionarului au participat 100 de respondenţi.
În urma evaluării factorului economic (anexa 21) se depistează că acesta preia un trend cu
tendinţe descendente. Conform rezultatelor obţinute se poate anunţa despre o mişcare negativistă a
economiei naţionale. Mişcarea în jos a trendului factorului economic pentru ultimii ani se explică
prin nesiguranţa relaţiilor economice de parteneriat cu ţările vecine. Intensificarea tensiunii politice
care a condus după sine şi tensiunea economică în relaţiile Republicii Moldova cu Federaţia Rusă,
posibil a condus la formarea unor aşteptări şi prognoze negative a specialiştilor noştri. Aici se
anexează şi tensiunea politică în Ukraina, care a condus la un haos economico-politic în relaţiile de
afaceri cu agenţii economici din republică. Şi impactul negativ asupra economiei naţionale în urma
aderării României în Uniunea Europeană. Procesul de aderare a României la UE conduce la
formarea unor cerinţe mai viguroase faţă de relaţiile de parteneriat cu Republica Moldova, respectiv
s-au majorat standardele către producţia fabricată şi importată din ţara noastră pe teritoriul român.
Toate aceste aspecte au condus la formarea unor piedici economice cu care se vor confrunta în cel
mai apropiat viitor agenţii economici naţionali.
Evaluarea factorului legislativ denotă tendinţa negativistă a acestuia pe teritoriul Republicii
Moldova (anexa 21). Cîţiva indicatori (printre care: gradul de nedesăvîrşire între actele legislative
aprobate, practice de arbitraj şi procedura de apel) au căpătat valori negative. Aceasta se explică
109
prin gradul înalt al complexităţii, prin confuzia şi divergenţa în tălmăciri a actelor normative,
hotărîrilor şi deciziilor guvernamentale. Soluţionarea cazurilor în practicile de arbitraj şi în
procedura de apel nu întotdeauna vorbesc despre „puritatea” deciziilor luate. Din aceste
considerente, încrederea în sistemul justiţiei este atît de nesemnificativă. Obiectivitatea estimărilor
obţinute prin studiul realizat este confirmată şi prin evaluarea climatului investiţional al Republicii
Moldova de către Banca Mondială prezentat în 2005, în cadrul căreea experţii de asemenea au
constatat o atitudine negativă a antreprenorilor faţă de sistemul de justiţie din ţară.
Evaluarea factorului instituţional pentru anul 2005 permite constatarea situaţiei de diminuare
a datelor de două ori faţă de evaluarea situaţiei din anul 2000 (anexa 22). Trendul negativist al
factorului instituţional se poate explica prin condiţiile sociale joase, prin gradul de ocupare scăzut,
prin tendinţa migraţionistă crescătoare, prin indicele scăzut de salarizare, etc.
Anticipînd prezentarea ecuaţiei gravitaţionale adaptate la condiţiile economiei naţionale şi
anticipînd rezultatele realizării experimentale a modelului, se ilucidează gradul elasticităţii
factorilor analizaţi obţinut (graficul 3.2.1) prin intermediului pachetului econometric Eviews 3.0.
Graficul 3.2.1 Gradul elasticităţii factorilor economic, legislativ şi instituţional pentru economia RM,
anii 2000-2005*
-1
0
1
2
3
4
factor economic factor legislativ factor instituţional
factor economic 3.484 2.875 2.1468 1.576 1.531 1.265
factor legislativ 3.727 2.61 2.52 2.14333 1.48 1.48667
factor instituţional 2.113 1.223 0.70667 0.35333 0.07333 -0.17667
2000 2001 2002 2003 2004 2005
*Sursa: elaborate de autor în baza calculelor efectuate în programul Ewies 3.0
Gradul de elasticitate reflectă capacitatea factorului de a se modifica în dependenţă de mai
multe caracteristici. Prin graficul 3.2.1 se constată că gradul elasticităţii factorilor cercetaţi are un
trend de mişcare negativ. Factori nu se modifică adecvat la toate restructurările şi perturbările ce au
loc atît pe plan naţional cît şi pe plan internaţional.
Situaţia este alarmantă pentru economia Republicii Moldova – este evident că calitatea
mediului investiţional are tendinţe de micşorare, în pofida tuturor modificărilor din domeniul
110
legislativ şi instituţional realizate în Moldova pe parcursul ultimilor 2-3 ani. Schimbările efectuate
de Guvernul Republicii Moldova au drept obiectiv crearea unor condiţii favorabile pentru
desfăşurarea activităţii economice. Rezultatele obţinute denotă o stagnare în cadrul economiei
naţionale. Însă, după cum s-a dovedit din experienţa internaţională în promovarea metodei
ghilotinei: efectele dorite în urma modificărilor radicale care s-au realizat în domeniul legislativ şi
cel instituţional nu întotdeauna sunt imediate şi pozitive. Sperăm că rezultatele pozitive vor surveni
şi în economia republicii, fie ele obţinute şi după o anumită perioadă de timp.
3.2 Realizarea experimentală a modelului de gravitaţie investiţională
adaptat la condiţiile economice ale Republicii Moldova
Pentru realizarea modelului econometric s-au utilizat date de panel, care pot efectua
evaluarea rezultatelor atît în spaţiu cît şi în timp. Datele de panel pot congrega în sine cele mai
atractive corelaţii a factorilor temporali şi spaţiali. Sub datele de panel se vor înţelege datele
temporale în spaţiu, ca observaţii a variabilelor de spaţiu (anexa 23). Datele de panel permit
soluţionarea unor probleme a indicatorilor spaţiali. Una din problemele legate de spaţiu constă în
imposibilitatea evaluării efective a modelului din motivul unui număr mic de observaţii a
perioadelor precedente şi din aceste considerente s-a apelat la programa econometrică Eviews 3.0.
Pentru a obţine evaluările (parametrilor calitativi a ecuaţiei regresionale) se aplică metoda
celor mai mici patrate. Pentru a aplica în calcule metoda modelului neliniar s-a modificat modelul
prin intermediul logaritmării naturale şi în continuare s-a utilizat un model lineatizat logaritmic.
Modelul linearizat logaritmic este prezentat în următoarea formă:
)ln()ln()ln()()ln()ln()ln( 4321 ttttitit uFJFIFEnPIBaInv +++++= ββββ (2)
Unde: ln – este logaritm natural. Parametrii β1, β2, β3 şi β4 reprezintă elasticitatea investiţiilor la
diferiţi factori.
În cadrul cercetărilor s-au construit 3 modele:
1 model va reflecta influenţa factorilor prioritari asupra atragerii investiţilor străine directe;
2 model va reflecta influenţa factorilor prioritari asupra atragerii investiţilor autohtone;
3 model va reflecta influenţa factorilor prioritari asupra atragerii remitenţelor în domeniul
investiţional în cadrul economiei Republicii Moldova
Modelele sunt construite prin intermediul pachetului de programe Eviews 3.0.
Modelul 1
111
În cadrul acestui model se include un factor suplimentar (regresor) – investiţiile realizate
anterior în economia ţării gazdă. Este cert faptul precum că o dată efectuate plasamentele
investiţionale de către un investitor, fie el străin sau naţional, se va tinde de a păstra afacerea
economică (desigur dacă investitorul fructifică beneficiul scontat). Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob. C 0.781134 0.895470 0.872317 0.3855 LOG(PIB?) LOG (INV?(-1))
0.987131 0.792241
0.135866 0.072265
7.265483 10.63304
0.0000 0.0000
LOG(EC1) LOG(INS)
1.999022 -1.871748
0.931088 1.808714
2.146974 -1.034850
0.0347 0.3052
LOG(JUR1) 0.834010 0.304726 2.736917 0.0076 Weighted Statistics R-squared 0.888278 Mean dependent var 10.98066 Adjusted R-squared 0.882958 S.D. dependent var 10.54223 S.E. of regression 3.606651 Sum squared resid 1092.666 F-statistic 166.9660 Durbin-Watson stat 1.029950 Prob(F-statistic) 0.000000
În rezultatul calculelor s-a obţinut un model de regresie linearizat logaritmic: Ln(INVit ) = 0.781 + 0.987ln(PIBit) + 1.999ln(ECt) +0.834ln(JURt) - 1.871ln(INSt) + 0.792ln(INVt) (3) (0.87) (7.26) (2.14 (2.74) (-1.03) (10.63) n=89 , R2 = 0.88, F-statistic = 166.96, DW = 1.03 În paranteze este indicat coeficientul t-Student.
Coeficientul de determinare R² a modelului de regresie obţinut indică că comportamentul
modelului la 88% este justificat de variabilele independente incluse (PIB, INV, Dist,
FEC,FINS,FJUR). Aceasta înseamnă că gradul de influienţă a factorilor menţionaţi este foarte mare.
Transformăm modelul de regresie linearizat logaritmic la funcţia neliniarizată înaintată iniţial
(formula 3), care va fi mult mai uşor interpretată:
Ln(INVit ) = 2,683*PIBit 2.667 *INV0.792ECt7,38*INSt
-0,156 * JURt0.436 (4)
Deci, o creştere cu o unitate a indicelui de modificare a PIB-ului a generat o creştere cu 2,667
unităţi a indicelui ISD atrase. O creştere cu o unitate a indicelui de modificare a ISD deja realizate
conduce la o creştere cu 0,792 unităţi a indicelui ISD. Conform rezultatelor obţinute în cadrul
modelului se poate afirma că cea mai mare influenţă asupra atragerii ISD îl are factorul economic,
creşterea cu o unitate a indicelui de modificare a factorului economic conduce la o creştere cu 7,38
unităţi a indicelui de ISD. Astfel de factor cum este factorul legislativ nu conduce la modificări mari
asupra volumului de investiţii realizate de antreprenorii străini. Influenţa factorului juridic asupra
112
deciziei de plasare a capitalurilor investitorului străin nu este negativă, probabil din cauza acceptării
„regulilor de joc” şi adaptarea la toate condiţiile legislative naţionale a întreprinzătorilor străini. Pe
cînd, din rezultatele modelului realizat, factorul instituţional are un impact negativ asupra deciziei
de investire.
Tabelul 3.2.1 Interdependenţa factorilor analizaţi*
INV PIB EC INS JUR INV 1,000 0,955 0,812 0,937 -0,902 PIB 0,955 1,000 0,861 0,906 0,906
DIST 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 EC 0,812 0,861 1,000 0,825 -0,907 INS 0,937 0,906 0,825 1,000 0,976 JUR -0,902 0,906 -0,907 0,976 1,000
*Sursa: calcule realizate de autor în baza modelului econometric Ewies3.0
Factorii analizaţi în cadrul acestui model sunt într-o corelaţie pozitivă, creşterea unuia din ei va
genera de asemenea o creştere a celuilalt factor. Factorul juridic se evidenţiază printr-un impact
negativ asupra volumului de investiţii străine efectuate, ca şi de altfel şi interdependenţa negativă
dintre factorul juridic şi cel economic. Descreşterea unuia conduce la căderea celuilalt şi invers.
Modelul 2
În baza programului econometric se construieşte un model referitor la interdependenţa
factorilor analizaţi asupra volumului de investiţii naţionale. Dependent Variable: LOG(NATINV) Method: Least Squares Sample(adjusted): 2000 2005 Included observations: 6 after adjusting endpoints Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob. C 7.704184 0.029533 260.8680 0.0024 LOG(EC1) 0.275778 0.031497 8.755754 0.0724 LOG(INS1) 0.750144 0.084034 8.926709 0.0710 LOG(JUR1) -0.046144 0.025702 -1.795341 0.3235 R-squared 0.999766 Mean dependent var 7.979652 Adjusted R-squared 0.999065 S.D. dependent var 0.411816 S.E. of regression 0.012590 Akaike info criterion -5.921218 Sum squared resid 0.000159 Schwarz criterion -6.233668 Log likelihood 18.80305 F-statistic 1426.170 Durbin-Watson stat 3.207028 Prob(F-statistic) 0.019462
Conform modelului gradul de influenţă a factorilor menţionaţi este foarte înalt, reprezentînd
99,97% (R-squared = 0.999766). Ceea ce demonstrează că factorii cu influenţă determinantă asupra
atragerii investiţiilor naţionale în economia ţării au fost selectaţi corect.
Transformăm modelul de regresie linearizat logaritmic la funcţia neliniarizată înaintată
iniţial (formula 3), care va fi mult mai uşor interpretată:
113
Ln(NATINVit ) = 2214*ECt0.276JURt
-0.046 INSt0.750 (5)
Rezultatele obţinute indică la faptul că creşterea cu o unitate a indicelui de modificare a
factorului economic va genera o creştere cu 0,27 unităţi a indicelui de investiţii naţionale atrase în
economia ţării. Odată cu creşterea cu o unitate a indicelui de modificare a factorului instituţional,
indicele de investiţii naţionale atrase va creşte cu 0,75 unităţi. Factorul juridic are în cadrul
modelului un impact negativ asupra volumului de investiţii naţionale realizate. Rezultatul
investigaţiilor coincide cu estimările Băncii Mondiale în raportul Evaluarea Climatului Investiţional
al Republicii Moldova, în care pentru anul 2005 s-a determinat influenţa negativă a acestui factor
asupra deciziilor de investire.
Vom determina şi gradul de interdependenţă între factorii analizaţi (tabelul 3.2.2)
Tabelul 3.2.2 Interdependenţa între factorii analizaţi
LOG(NATINV) LOG(EC1) LOG(INS1) LOG(JUR1) LOG(NATINV) 1,000 -0,904 -0,982 -0,986 LOG(EC1) -0,904 1,000 0,809 0,869 LOG(INS1) -0,982 0,809 1,000 0,972 LOG(JUR1) -0,986 0,869 0,972 1,000
Sursa: calcule realizate în modelul econometric Ewies3.0
La o diminuare a volumului de investiţii naţionale în cadrul economiei se va înregistra o
dinamică descendentă a factorilor economic, juridic şi instituţional, respectiv cu 0,904; 0,982 şi
0,986 puncte. Şi invers, în cazul diminuării factorilor analizaţi aceasta va conduce la micşorarea
volumului de investiţii naţionale. În cazul creşterii ritmului de modificare a factorului economic cu
o unitate procentuală aceasta va conduce la creşterea factorului instituţional şi juridic cu 0,809 şi
0,869 puncte respective. Depistăm situaţia că o ameliorare în cadrul factorilor determinanţi va
conduce la o creştere interdependentă favorabilă.
Modelul 3
În paragrafele precedente s-a menţionat despre o sursă nouă de investiţii apărută ca
reminiscenţă la modificările economico-politice în cadrul Republicii Moldova. În baza programului
econometric se va determina impactul factorilor prioritari asupra atragerii remitenţelor în economia
ţării. În cadrul modelului 3 se include un regresor suplimentar – sumele băneşti remise anterior. Dependent Variable: LOG(FDI) Method: Least Squares Sample: 2000 2006 Included observations: 7 Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob. C -36.64837 2.601613 -14.08679 0.0050 LOG(REMITENT) 6.507197 0.354960 18.33221 0.0030 LOG(FACEC) -1.077674 0.184699 -5.834754 0.0281 LOG(FACJUR) 5.810427 1.281042 4.535705 0.0453
114
LOG(FACINST) 3.778161 1.106668 3.413995 0.0761 R-squared 0.994410 Mean dependent var 5.686967 Adjusted R-squared 0.983231 S.D. dependent var 1.530421 S.E. of regression 0.198184 Akaike info criterion -0.223432 Sum squared resid 0.078554 Schwarz criterion -0.262067 Log likelihood 5.782011 F-statistic 88.94897 Durbin-Watson stat 3.431929 Prob(F-statistic) 0.011148 Ln(NATINVit ) = 0.0001*REMITENTt 6.507 *ECt
-1/078JURt5.810 INSt
3.778 (6)
Gradul de influenţă între factorii selectaţi este foarte înalt, ceea ce este demonstrat de
parametrul R-squared=0,994410, adică interdependenţa factorilor analizaţi este la 99,44%.
Transferurile realizate anterior conduc la alte transferuri, ceea ce este reflectat şi în rezultatul
modelului: la o creştere cu o unitate a indicelui de modificare a remitenţelor deja realizate se obţine
o creştere cu 6,50 unităţi a indicelui remitenţelor. Un impact pozitiv îl au şi factorii juridic şi
instituţional. Impactul pozitiv al factorului instituţional se explică prin faptul că majoritatea
migranţilor plecaţi peste hotarele ţării în căutare de surse de venit vor asigura un nivel de trai decent
familiilor rămase în ţară: construcţia spaţiului locative, drumurilor, conductei de gaze, asigurarea
asistenţei medicale,etc. Factorul juridic nu are influenţe negative asupra remitenţelor, fiind
argument cu indiferenţa şi deseori analfabetismul juridic al populaţiei, care ştie că totul se poate
soluţiona pozitiv cu „achitări binevole” persoanelor împuternicite. La o creştere cu o unitate a
indicelui de modificare a factorului juridic se va obţine o creştere cu 3,78 unităţi a indicelui
remitenţelor. Factorul economic are o influenţă negativă asupra remitenţelor. Aceasta se poate
argumenta şi prin gradul înalt al transferurilor realizate prin căi neoficiale. Nu există o încredere în
stabilitatea economică a ţării şi lipseşte caracterul prognozabil al situaţiei economice de mîine, ceea
ce îi determină pe remitenţi să-şi păstreze o bună parte din banii remişi „la colţun”.
Tabelul 3.2.3 Interdependenţa între factorii analizaţi
NATINV REMITENT FACEC FACJUR FACINST NATINV 1,000 0,995 0,722 -0,833 -0,862 REMITENT 0,995 1,000 -0,687 0,788 0,823 FACEC 0,722 -0,687 1,000 -0,886 -0,739 FACJUR -0,833 0,788 -0,886 1,000 0,893 FACINST -0,862 0,823 -0,739 0,893 1,000 Sursa: calcule realizate în modelul econometric Ewies3.0
În cadrul interdependenţei factorilor analizaţi, am inclus şi volumul investiţiilor naţionale,
considerîndu-le ca un factor catalizator care conduce la creşterea volumului de remitenţe în ţară.
Creşterea volumului de investiţii naţionale conduce la o creştere a volumului de remitenţe. Influenţa
negativă a factorului economic se răsfrînge negativ şi asupra factorilor juridic şi instituţional cu o
diminuare respectiv cu 0,886 puncte şi 0,739 puncte.
115
Analiza modelelor construite în baza „ecuaţiei de gravitaţie” investiţională permit înaintarea
următoarelor concluzii:
• Pentru modelul 1, care reflectă influenţa factorilor prioritari asupra atragerii investiţiilor
străine directe, factorul cu influenţă considerabilă este cel instituţional. Factorul în cauză înglobează
gradul de dezvoltare a pieţei bancare şi pieţei valorilor mobiliare, calitatea de infrastructură,
condiţiile sociale, rata şomajului. În cazul în care investitorul ia decizia de a iniţia o activitate
investiţională, se va confrunta cu următoarele momente:
1. contractarea dificilă a creditelor pe termen lung, lipsa unor bănci investiţionale care ar co-
finanţa proiectele de lungă durată;
2. piaţa valorilor mobiliare nu s-a transformat într-un instrument adecvat de acumulare a
resurselor financiare pentru sectorul real al economiei, deservind în mare parte interesele de
stat prin asigurarea de plasamente a hîrtiilor de valoare de stat pentru acoperirea deficitului
bugetar;
3. accesul dificil în majoritatea regiunilor ţării cu o infrastructură slab dezvoltată împiedică
iniţierea activităţilor economice ce presupun construcţia uzinelor şi fabricilor de
producere/prelucrare;
4. condiţiile sociale exprimate prin ponderea înaltă a populaţiei inactive, gradul înalt de
îmbătrînire a populaţiei şi emigrarea forţei de muncă calificată, împiedică decizia
investitorului de a iniţia activităţi de producere şi mai des îi direcţionează spre activităţi
comerciale şi de agrement.
În cadrul acestui model, factorul legislativ nu este apreciat ca unul cu influenţă negativă,
ceea ce se poate explica prin acceptarea „regulilor de joc” şi adaptarea investitorilor la toate
condiţiile legislaţiei naţionale. Factorul economic este actualmente unul din cei mai reprezentativi
factori ai economiei naţionale şi atractivi pentru investitori, printre care enumerăm: ritmurile
constante şi continui de creştere a PIB-ului, stabilitatea raportului leu moldovenesc/dolar american,
creşterea volumului total al investiţiilor.
• Pentru modelul 2, care reflectă influenţa factorilor prioritari asupra atragerii investiţiilor
autohtone, factorul cu influenţă negativă este cel juridic. Impactul negativ al acestui factor este
exprimat prin confuzia în tălmăcirile actelor normative. Încrederea în sistemul juridic este
subminată de hotărîrile „juste şi corecte” luate la procesele judecătoreşti. Rezultatul cercetărilor
coincide cu estimările Băncii Mondiale în raportul „Evaluarea Climatului Investiţional al RM”
pentru anul 2005, fiind depistată influenţa negativă a factorului juridic asupra deciziei de investire.
Factorii economic şi instituţional nu reprezintă impedimente în desfăşurarea activităţii economice a
antreprenorului, deşi şi aici în contextul sondajului au fost identificate aspecte ce inhibează
116
activitatea investiţională: dificultatea contractării resurselor financiare pe termen lung în caz că
activează în cadrul întreprinderilor mici şi mijlocii, piaţa valorilor mobiliare devine inaccesibilă ca
sursă reală de completare a deficitului de capital, nivelul birocratic înalt, diminuarea exportului
vinurilor şi a produselor agricole motivate de tensiunile economice în relaţiile cu Federaţia Rusă,
etc.
• Pentru modelul 3, care reflectă influenţa factorilor prioritari asupra atragerii remitenţelor în
domeniul investiţional în cadrul economiei Republicii Moldova, factorul economic este factorul cu
impactul negativ asupra deciziei remitenţilor de a transfera totalmente disponibilităţile sale băneşti
în ţară. Datele vorbesc de la sine: (i) conform estimărilor Băncii Mondiale, ponderea remiterilor în
PIB pentru anul 2005 a fost cuprinsă între 25% şi 30%; (ii) 80% din veniturile bugetare le constituie
taxele vamale încasate de la importul mărfurilor şi serviciilor. Puţin se produce, puţin se exportă,
salarii mici, preţuri la nivel european, noi locuri de muncă nu se crează, un nivel înalt al şomajului,
asistenţă socială insuficientă – toate aceste aspecte sunt exprimate prin numărul mare de emigranţi,
care pleacă peste hotare pentru a asigura o viaţă decentă familiilor sale. Gradul înalt al transferurilor
realizate prin căi neoficiale denotă lipsa de încredere în stabilitatea economică a ţării şi în caracterul
prognozabil al situaţiei economice de mîine.
3.3 Elaborarea mecanismului de promovare a proiectelor de investiţii
Importanţa majoră şi impactul benefic al investiţiilor asupra dezvoltării durabile ale
economiei naţionale în Republica Moldova este indiscutabil, facilitînd dinamizarea ascendentă a
indicatorilor macro şi microeconomici. Alături de influxul de capital antreprenorial străin şi
investiţiile autohtone, s-a încercat abordarea unei surse alternative ce poate fi orientată în domeniul
investiţional (sub impactul anumitor măsuri şi mecanisme promovate la nivel de stat) – remitenţele.
Pentru menţinerea continuităţii şi direcţionării acestor trei surse investiţionale, autorităţile executive
şi cele de drept a Republicii Moldova trebuie să elaboreze o strategie de stimulare a antreprenorilor
care deja îşi desfăşoară activitatea investiţională şi să promoveze imaginea pozitivă a Republicii
Moldova peste hotarele ţării prin anumite tehnici.
Astfel, recurgînd la utilizarea „ecuaţiei de gravitaţie investiţională” şi în baza aplicării
marketingului teritoriului este posibilă selectarea riguroasă a ramurilor prioritare a economiei
naţionale cu identificarea factorilor determinanţi de influenţă pozitivă asupra deciziei investitorului.
Odată fiind identificaţi factorii prioritari, este posibilă elaborarea mecanismului care ar cuprinde
anumite tehnici de atragere a investiţiilor în economie şi de promovare a imaginii investiţionale a
117
ţării, acest complex de tehnici fiind direcţionat spre trei nivele: macro-, mezo- şi micronivel
(schema 3.3.1). Importanţa teoretică şi practică a mecanismului constau în identificarea unei noi
surse investiţionale – remitenţele, care fiind corect gestionate pot conduce la dezvoltarea fructuoasă,
în special, al micului business şi în setul de tehnici la micro şi mezonivel de canalizare a fluxurilor
de capital în activitatea economică a ţării.
Schema 3.3.1 Mecanismul de promovare a proiectelor de investiţii* *Sursa: elaborată de autor
Tehnici de promovare la macronivel. În cadrul acestor tehnici sunt incluse: tehnici ce
presupun formarea unei imagini corespunzătoare despre ţară, tehnici ce presupun generarea de
investiţii, tehnici ce asigură serviciile de consultanţă şi informare pentru investitori. De fapt,
tehnicile ce presupun formarea unei imagini corespunzătoare despre ţară pot fi identificate cu una
dintre „pietrele de temelie” a marketingului teritoriului – promoţia teritoriului. Toate aceste tehnici
P i a ţ a d e c a p i t a l
P i a ţ a b a n c a r ă
R e m i t e n ţ e
S u r s e i n v e s t i ţ i o n a l e
modalităţi de canalizare a fluxurilor băneşti în sistemul bancar şi piaţa de capital
macronivel
mezo nivel
micro nivel
E C O N O M I A R M
Selectarea ramurilor prioritare ale economiei naţionale prin
Aplicarea ecuaţiei de gravitaţie investiţională
Aplicarea marketingul teritoriului
Produsul – promovarea ramurilor strategice ale RM
Preţul produsului – chelt.potenţiale suportate de investitor
Amplasarea produsului – aşezarea geografică
Promoţia teritoriului – companii de publicitate
Identificarea factorilor determinanţi cu influenţă pozitivă/negativă asupra
deciziei investitorului
118
au fost identificate în Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Strategiei
Investiţionale a Republicii Moldova, aprobat în 2002. Important este caracterul continuu de
promovare a tehnicilor vizate.
Tehnici de promovare la mezonivel. În cadrul analizei comparative a investiţiilor naţionale
şi a celor străine s-a depistat că ponderea investiţiilor realizate din mijloacele proprii ale
întreprinderilor naţionale cu mult depăşesc sursele de finanţare de provenienţă străină (vezi graficul
2.1.4). Din aceste considerente, promovarea unei politici active de atragere a investiţiilor, după
părerea autorului, nu ar trebui să se limiteze doar cu atragerea capitalurilor antreprenoriale străine.
Este necesară susţinerea şi favorizarea dezvoltării business-ului autohton, creîndu-i şi acestuia
condiţii favorabile de formare, creştere şi extindere. Pentru a crea terenul favorabil dezvoltării atît a
business-ului mic şi mijlociu, cît şi a întreprinderilor strategice ale ţării, este necesară implimentarea
unui complex de tehnici şi măsuri (schema 3.3.2).
Schema 3.3.2 Oportunităţi de dezvoltare oferite investitorilor naţionali* *Sursa: Shema elaborată de autor
În scopul formării unei alternative leaderilor sectorului real, statul trebuie să întreprindă
următoarele măsuri:
• ÎMM, activitatea cărora corespunde cu interesele strategice ale statului să beneficieze de
sprijinul guvernului prin comenzile de stat,
• Volumul resurselor financiare implicate în structurile businessului mic şi mijlociu sunt mult
mai mici decît cele utilizate în cadrul întreprinderilor mari, din aceste considerente sectorul
Stimularea investiţiilornaţionale
Integrarea ÎMM în lanţul valoric centrat pe marile întreprinderi
Proiecte investiţionale în parteneriat cu investitorii străini
Încurajarea creării reprezentanţelor ÎMM peste hotarele ţării
Garantarea creditelor acordate ÎMM prin intermediul sistemului suplimentar de creditare socială
Stimularea creării alianţelor, propagînd business-ul colectiv în localităţile rurale
Accesul la participarea reprezentanţilor ÎMM în proiectele CTŞ ce ţine de elaborarea unor procese tehnologice conceptuale noi şi posibilitatea aplicării
acestora individual în cadrul fiecărei întreprinderi
Angajarea experţilor: în elaborarea business-planurilor, în domeniul legislativ
Un anumit procent al comenzilor de stat să revină ÎMM
119
financiar poate selecta proiectele de finanţare a micului business şi să beneficieze de
sprijinul băncii investiţionale de dezvoltare,
• ÎMM sunt mult mai flexibile şi mai receptive la toate modificările inovaţionale; astfel, statul
le percepe ca bază de implantare a inovaţiilor în economia ţării,
• ÎMM financiar nu sunt în stare de angajarea permanentă a avocatului sau a auditorilor, ceea
ce cu uşurinţă îşi permit întreprinderile mari. Este logică acordarea serviciilor din partea
experţilor în domeniile legislative şi financiar, direcţionaţi la înreprindere în baza unei cereri
depuse la Agenţia Micului Business,
• Propagarea businessului colectiv în localităţile rurale este unul din cele mai efective
modalităţi de mobilizare a resureslor financiare şi a factorului uman,
• Încadrarea ÎMM în lanţul valoric centrat pe marile întreprindrei în baza contractelor de tipul
contractor-executor. ÎMM realizează producerea unor piese, articole şi părţi complimentare,
după ce le direcţionează la întreprinderea-contractor în fluxul masiv de producere a
bunurilor.
Tehnici de promovare la micronivel. Cercetările efectuate au determinat că practic toate
resursele provenite de peste hotarele ţării remise de către emigranţii Republicii Moldova sunt
consumate. Sumele remitenţelor sunt enorme şi ar fi binevenit pentru economia naţională de a
atrage sau de a crea condiţii avantajoase emigranţilor şi familiilor recipiente pentru ca aceşti bani să
fie în primul rînd remişi legal, şi în al doilea rînd să fie depozitaţi în sistemul bancar. Din aceste
considerente, în continuare se vor precăuta mecanisme de mobilizare şi concentrare a acestor fluxuri
de disponibilităţi băneşti.
Mecanismul I Canalizarea fluxurilor de remitenţe în sistemul bancar
Conform constatărilor realizate în raportul Labor Migration in the Republic of Moldova
(Chisinau, Moldova: Moldova Microfinance Alliance and Soros Foundation), doar 7% din
remitenţe sunt direcţionate spre investiţii. Mecanismul canalizării fluxurilor de remitenţe în sistemul
bancar ne va permite să transformăm aceste 7% în 50% (economiile + investiţiile pasive +
investiţiile active). Posibilităţile de realizare a mecanismului în cauză sunt analizate în schema
3.3.3.
Posibilitatea de a concentra resursele emigranţilor în sistemul bancar ar permite direcţionarea
acestora în activităţi de creditare şi investiţionale. Mecanismul propus poate fi denumit economii-
credit şi poartă un caracter dual - resursele temporar libere ale familiilor recipiente sunt creditate şi
investite clienţilor ce suferă de insuficienţă de disponibilităţi băneşti, care le-ar permite dacă e vorba
de persoane juridice să-şi păstreze continuitatea afacerilor, dacă sunt persoane fizice să-şi satisfacă
120
nevoile – cumpărarea apartamentului, autovehicului, achitarea studiilor, etc. În cadrul acestor
operaţiuni intermediar este sistemul bancar, care oferă pe de o parte posibilitatea de a cîştiga
ofertanţilor de disponibilităţi băneşti (în cazul nostru – familiile recipiente) sub formă de o rată a
dobînzii specială şi pe de altă parte - de a satisface insufienţa temporară de lichidităţi a
beneficiarilor.
Schema 3.3.3. Mecanismul canalizării fluxurilor de remitenţe în sistemul bancar* *Sursa: Shema elaborată de autor
Mecanismul II Integrarea migranţilor în activitate investiţională
O bună parte din emigranţii reviniţi la patrie, necesită protecţie din partea statului exprimată
prin crearea condiţiilor favorabile de lansare a unor activităţi economice: deschiderea mini-
brutăriilor, mini-fabricilor de prelucrarea a produselor agricole, magazinelor, barurilor, etc. În
această ordine de idei, devine benefică aplicarea mecanismului de integrare a emigranţilor în
activitatea investiţională a ţării (schema 3.3.4).
Schema 3.3.4. Mecanismul integrării emigranţilor în activitatea investiţională a ţării*
*Sursa: elaborată de autor
Integrarea emigranţilor în activitatea economică a ţării poate fi realizată prin:
• Deschiderea centrelor de antrenament şi consultaţii de business – vor avea drept scop
realizarea programelor de antrenament pentru emigranţii întorşi prin re-antrenarea lor în profesii noi
Centre de antrenament şi consultaţii de business
Dezvoltarea antreprenorială
Instituirea unor microinstituţii financiarepentru acapararea remiterilor
Sprijinul statului prin co-finanţarea unor proiecte comune
Emigrantul
Transferul prin sistemul bancar
disponibilităţile băneşti alefamiliilor recipientepăstrate pe conturilebancare şi depozitele latermen
acordarea facilităţilor în formă de cursuri valutare avantajoase la schimbul valutei remise
oferirea bonurilor în valută străină, certificatelor Credite şi investiţii
acordarea creditelor cu rata dobînzii avantajoasă
acordarea serviciilor fiduciare
majorarea ratelor dobînzilor la depozitele oferite pentru familiile recipiente
ofertele sist.
bancar
121
în scopul încadrării în alte industrii sau iniţierii afacerii proprii (de ex.: lansarea programelor cu
genericul de „emigrant specific”). Centrele urmează să fie deschise în diverse regiuni cu migraţiune
înaltă. Să ofere consultaţii de business, servicii informaţionale, antrenament în domeniul
managementului business-ului mic şi susţinerea financiară a migranţilor şi a familiilor lor.
• Dezvoltarea antreprenorială – este cert, că e greu de a transforma cu succes muncitorii fără
experienţă de afacere într-un antreprenor dinamic, dar posibilitatea de a deschide o afacere în
familie întotdeauna există.
• Instituirea unor microinstituţii financiare pentru acapararea remiterilor – ideea principală ar fi
desemnarea politicilor de a transfera fondurile muncitorilor emigranţi prin intermediul
antreprenorilor. Aceasta ar putea implica elemente ale unei scheme deductive şi un mecanism al
fondului, oferind remunerări competitive şi restricţii mici de retragere. Economiile lucrătorului
emigrant ar putea fi administrate ca şi fondurile de pensii.
• Acordarea sprijinului statului prin co-finanţarea unor proiecte comune – economiile
emigranţilor pot fi implicate în activitate economică în cazul oferiri stimulentelor. Unul din
stimulente poate fi ajustarea remiterilor băneşti la fondurile guvernamentale, majorând fondul
general de bani disponibili pentru diverse proiecte. Altă stimulare este solicitarea şi încurajarea
activă a investiţiilor emigranţilor efectuate în oraşele sale natale. Proiecte oficiale: doi pentru unu –
adică, pentru fiecare dolar donat de către emigranţi, guvernele federal şi de stat, fiecare în parte,
contribuie cu câte un dolar suplimentar (aplicat în Mexica). Sau programul three-for-one, care
include şi guvernul municipal. Aceste proiecte au dat prioritate dezvoltării, de care beneficiază toată
comunitatea, cum ar fi aprovizionarea cu apă potabilă, construcţia şcolilor şi crearea facilităţilor de
recreaţie, pavarea străzilor, construirea bisericilor, pieţelor şi parcurilor.
Din cele expuse putem concluziona că, prin intermediul diferitor mecanisme guvernul ţării are
posibilitatea de a transforma economiile remitenţilor în surse investiţionale adiţionale, de care vor
profita consumatorii de capital ce temporar înregistrează insuficienţă de disponibilităţi băneşti.
Toate aceste tehnici de atragere a investiţiilor trebuie realizate în paralel. Este necesară
elaborarea unor scenarii cu variantele probabile de evoluţie a acestor proiecte, cu prezentarea
prealabilă a soluţionărilor situaţiilor de conflict sau a situaţiilor ce pot parveni în urma factorilor cu
caracter înalt al riscului. Actualmente, Guvernul Republicii Moldova a întreprins un număr mare de
măsuri, strategii şi tehnici în atragerea şi implantarea investiţiilor în economia naţională, dar după
cum se ştie, că efectele scontate ale unui proiect sau reforme nu-şi găsesc realizarea imediată, ci
doar după un anumit timp. Este important să nu se sisteze iniţiativele de dezvoltare a ţării şi să nu se
stopeze la rezultatele ce deja au fost atinse.
122
SINTEZA REZULTATELOR OBŢINUTE
Importanţa investiţiilor pentru o dezvoltare durabilă a economiei naţionale a fost menţionată
nu o dată pe parcursul lucrării. Efectul benefic al investiţiilor îşi găseşte reflectarea în dezvoltarea
continuă a interdependenţei dintre diferite ramuri economice atît la nivel macroeconomic cît şi la
nivel microeconomic. Investiţiile au un efect multiplicator asupra activităţii economice a ţării,
antrenînd şi relansînd dezvoltarea ei economică, ceea ce explică de fapt, actualitatea temei cercetate.
Cercetările realizate în cadrul lucrării au condus la obţinerea unor rezultate şi elaborarea unor
propuneri, care cuprind:
• delimitarea componentelor conceptului de atractivitate investiţională de cele a conceptului de
atragere a investiţiilor;
• identificarea unei noi surse investiţionale potenţiale apărută ca reminiscenţă a dificultăţilor
economice din Republica Moldova;
• elaborarea schemei circuitului economic de utilizare a veniturilor parvenite din transferurile
remitenţilor;
• determinarea posibilităţilor de canalizare a remitenţelor în activitatea investiţională din
Republica Moldova;
• sistematizarea şi elaborarea unui sistem integru de criterii pentru evaluarea mediului
investiţional al Republicii Moldova definiţi în cadrul a trei factori prioritari de atragere a
investiţiilor în economia naţională: factorul economic, legislativ şi instituţional;
• adaptarea „ecuaţiei gravitaţionale” la corelarea factorilor prioritari de atragere a investiţiilor la
nivelul economiei naţionale; testarea modelului elaborat;
• testarea modelului elaborat la condiţiile economiei naţionale, ceea ce va permite
eliminarea sau cel puţin atenuarea impactului negativ al factorilor cu influenţă negativă
asupra deciziilor de plasare a investiţiilor în Republica Moldova;
• identificarea ramurilor cu impactul negativ maxim al factorilor determinanţi de atragere a
investiţiilor în baza „ecuaţiei de gravitaţie investiţională" în scopul reacţionării promte a
investitorului la modificările ce survin în sectorul real al economiei naţionale;
• elaborarea mecanismului de promovare a proiectelor de investiţii în condiţiile economiei
Republicii Moldova;
123
ÎNCHEIERE
În baza cercetării factorilor determinanţi ai atragerii investiţiilor în economia naţională pot fi
concluzionate următoarele:
1. Analiza modelelor investiţionale implementate în cadrul diverselor economii ne
direcţionează spre cercetări minuţioase a potenţialelor mecanisme de redresare a economiei
naţionale, care pot fi promovate doar cu formarea premiselor şi condiţiilor prielnice de
atragere a fluxurilor investiţionale. În cea mai mare parte, fluxurile investiţionale vor fi
direcţionate în acele regiuni în care imaginea investiţională coincide cu activitatea reală de
promovare a investiţiilor. Implementarea oarbă a unui model, fără racordarea acestuia la
specificul economiei naţionale a ţării, se va sconta cu un adevărat eşec. Din aceste
considerente, în cadrul elaborării şi mai tîrziu a implementării modelului investiţional este
necesară pregătirea terenului de absorbţie a influxului de capital antreprenorial autohton şi
străin prin crearea climatului investiţional atractiv al ţării;
2. În cadrul identificării factorilor determinanţi de atragere a investiţiilor în economia naţională
este importantă cercetarea impactului procesului de globalizare internaţională, care necesită
a fi evaluat la justa sa valoare prin analiza efectelor pe care le poate genera asupra unei
economii naţionale. Sub influeţa globalizării se impune realizarea modificărilor în
perfecţionarea bazei economico-legislativ-instituţionale a ţării şi armonizarea acestora cu
activitatea investiţională a statului. În acest context, este relevantă formarea unei imagini
investiţionale favorabile şi promovarea acesteea pe plan internaţional avînd drept obiectiv
conturarea unei activităţi de promovare a investiţiilor; care mai tîrziu îşi va găsi continuarea
în selectarea proiectelor investiţionale bazate pe eficienţă şi competenţă;
3. Analiza trendului evoluţionist al situaţiei economice denotă că procesul investiţional în
Republica Moldova are loc preponderent în baza resurselor proprii ale agenţilor economici
naţionali. Însă, investiţiile în capitalul fix sunt realizate din surse străine de finanţare, ceea
ce exprimă atitudinea şi aprecierea climatului investitţional al ţării de către investitorii
străini. Relansarea economiei naţionale presupune un volum şi o structură corespunzătoare a
investiţiilor, care vor contribui la modernizarea tehnicii şi tehnologiilor învechite atît moral
cît şi fizic. În aceste scopuri este benefică aplicarea marketingului teritoriului. Strategia în
cauză cuprinde patru “pietre de temelie”: produsul teritoriului, preţul produsului teritorial,
amplasarea şi promoţia teritoriului. Se propune aplicarea marketingului teritoriului în cadrul
ramurilor prioritare ale RM: (i) informaţii şi tehnologia comunicaţiilor; (ii) sectorul agricol;
(iii) textile/confecţii; (iv) sectorul serviciilor tehnice de afaceri prestate la distanţă pentru
124
alte ţări; (v) energia durabilă. Fiecare din aceste ramuri deţine un şir de avantaje competitive
de care actualmente dispune Republica Moldova. Şi pentru ca în viitorul apropiat să nu ne
pomenim doar o simplă periferie în cadrul sistemului economic mondial este necesară
utilizarea la maximum a tuturor oportunităţilor deţinute de economia naţională. Toate
sectoarele evidenţiate necesită influxuri masive de investiţii reflectate atît prin capital
antreprenorial cît şi prin echipamente moderne, structuri organizatorice optime, management
raţional şi eficient, ieşire pe piaţa UE;
4. Pe lîngă implementarea activă a marketingului teritoriului ce promovează imaginea
investiţională pozitivă a ţării, un factor important în atragerea investiţiilor în economia
naţională îl constituie gradul de dezvoltare a sistemului financiar al ţării. Nu se poate nega
importanţa surselor de origine autohtonă de concentrare şi mobilizare a capitalurilor
temporar libere: acestea fiind piaţa bancară şi piaţa de capital. Analiza acestui binom
identifică rolul fiecăruia în procesul de acumulare şi distribuire a disponibilităţilor temporar
libere. Actualmente, piaţa bancară din RM cunoaşte o dezvoltare mul mai virtiginoasă decît
piaţa valorilor mobiliare. Lipsa unei pieţe de capital bine dezvoltate limitează accesul la
sursele suplimentare de finanţare. În acest context de idei, se identifică o sursă de finanţare
absolut nouă, care fiind corect dirijată poate fi canalizată în activitatea investiţională a ţării
prin intermediul unor instituţii financiare specializate – băncile de investiţii, fondurile de
pensii, etc.. Este vorba de fluxurile de capital provenite de peste hotarele ţării. Transferurilor
băneşti de peste hotare le putem atribui funcţiile similare fluxurilor de capital privat şi statal,
din momentul în care acestea asigură creşterea economiilor în valută străină, care ulterior
nimeresc în economie şi favorizează dezvoltarea acesteea;
5. Este insuficient în continuare a miza doar pe transferurile de bani efectuate de cetăţenii
Republicii Moldova ce activează după hotarele ţării, aceste mijloace băneşti sunt orientate în
special pentru consum şi nu au caracter investiţional spre deosebire de investiţiile
companiilor mari;
6. In cazul insuficienţei de resurse autohtone una din posibilităţile de dezvoltare continuă a
economiei este atragerea capitalurilor antreprenoriale străine. Plasarea în sfera productivă a
acestor capitaluri permite ţării crearea unor raporturi de competitivitate între întreprinderi şi
între economiile naţionale. Atragerea noilor investiţii în economia ţării vor spori
posibilităţile de dezvoltare a diferitor ramuri ale economiei naţionale însoţite de
implementarea noilor tehnologii, realizarea proceselor tehnologice avansate, know-how-uri,
trecerea la tehnologii informaţionale, sporirea exporturilor de produse autohtone, penetrarea
produselor autohtone pe pieţile ţării investitor, majorarea pieţii de desfacere, majorarea
125
volumului de producţie, micşorarea cheltuielilor de producţie, crearea noilor locuri de
muncă, creşterea nivelului de trai a cetăţenilor, creşterea defalcărilor în bugetul statului, etc;
7. Investitorii străini mari crează o concurenţă viguroasă companiilor naţionale şi le implică să
ţină cont de modificările continui şi inovaţiile ce sunt realizate în domeniul cercetărilor
tehnico-ştiinţifice;
8. Dezavantajele posibile pe care le poate aduce desfăşurarea activităţii investitorilor străini pe
teritoriul ţării gazdă pot fi controlate viguros de către stat prin intermediul organelor sale de
control;
9. În cadrul determinării factorilor ce prefigurează atractivitatea investiţională a ţării s-au
identificat: factorul economic, legislativ şi instituţional. Rolul primordial în acest sistem
factorial revine factorului economic. În topul listei factorilor economici prioritari de atragere
a investiţiilor în economia naţională este situat sistemul financiar al ţării. Dar nu s-a neglijat
faptul că situaţia economică este întotdeauna analizată în tandem cu alţi doi factori – cel
legislativ şi cel instituţional. Aceşti trei factori sunt indispensabili unul de altul şi analiza ar
fi incompletă fără de cercetări preventive în domeniile de drept şi instituţional. Deşi, în
Republica Moldova pe parcursul anului 2005 a fost promovată legea ghilotinei la nivelul
întreprinderii procesul de de-reglementare a business-ului practic nu se resimpte.
Întreprinzătorii, ca şi înainte, la diverse etape de organizare a afacerii sunt nevoiţi să viziteze
un număr mare de instituţii publice ce răpeşte timp şi surse financiare substanţiale.
Concomitent cu aceasta avem o întîrziere cronică a reformelor instituţionale. În plus, unul
dintre factorii instituţionali, ce influenţează semnificativ asupra dezvoltării economice a ţării
şi care, fără ezitare, poate fi clasificat ca aspect negativ este corupţia. Influenţa acestui factor
poartă un caracter distructiv asupra activităţii economice naţionale.
10. Modelul „ecuaţiei gravitaţionale” aplicat la analiza comerţului bilateral a fost analizat sub un
alt aspect – cel investiţional – şi a fost adaptat la condiţiile economiei naţionale din
Republica Moldova. Modelul fiind aplicat în cadrul unui sector permite identificarea
factorilor cu impact negativ, evidenţiind astfel lacunele instituţiilor sau organelor care iau
decizii de implementare a unor hotărîri, acte normative, legi. „Ecuaţia de gravitaţie
investiţională” permite identificarea gradului de corelaţie dintre investiţii ca variabilă
dependentă de factorii economic, legislativ şi instituţional ca variabile independente.
Modelele în cauză relevă factorul cu importanţă primordială şi cu influenţă considerabilă
asupra investiţiilor. Apare posibilitatea ca cu eforturi mici de a obţine efecte mari:
înlăturarea sau diminuarea consecinţelor nedorite în urma influenţei negative a factorului
semnificativ.
126
În urma investigaţiilor pot fi scoase în evidenţă anumite recomandări:
1. Este importantă aprobarea oficială a ramurilor prioritare de investire de către autorităţile
Republicii Moldova. Direcţionarea investiţiilor în sectoarele prioritare trebuie să ţină cont de
caracterul de mobilizare a fluxurilor de capital antreprenorial necesar pentru creşterea
economică a ţării, fortificînd competitivitatea RM. Dar în acest context de idei, trebuie
păstrată flexibilitatea deciziilor de canalizare a acestor capitaluri în dependenţă de cerinţele
înaintate de piaţa internaţională.Identificarea ramurilor prioritare ale economiei naţionale
facilitează direcţionarea fluxurilor de investiţii în acele sectoare care necesită primordial
capitaluri antreprenoriale pentru dezvoltarea (sectoarelor agricol şi Textile/Confecţii) şi
iniţierii afacerii (sectoarelor Informaţii şi Tehnologia Comunicaţiilor, Serviciilor tehnice
prestate la distanţă pentru alte ţări şi Energia durabilă), produsul cărora va fi competitiv pe
piaţa europeană/internaţională. Investiţiile canalizate în sectoarele menţionate vor permite
pe de o parte – promovarea tehnologiilor şi metodelor contemporane de gestiune, ceea ce la
rîndul său va facilita dezvoltarea investiţiilor naţionale, pe de altă parte – investiţiile
reprezintă o variabilă macroeconomică, care fiind realizate prolonghează ritmurile de
creştere economică;
2. Mecanismul de canalizare a fluxurilor de remitenţe în activitatea investiţională permite
aplicarea unor noi resurse de finanţare a activităţilor economice. Prin intermediul
transferurilor de peste hotare economia are posibilitate de a consuma mai mult decît
produce, să majoreze volumul importurilor comparativ cu volumul exporturilor, asigură
schimbul valutar şi creşterea economiilor naţionale şi a investiţiilor, respectiv garantează
caracterul forte al valutei în scopuri de finanţare a importului, ce la rîndul său poate înlătura
criza potenţială în realizarea plăţilor. Importanţa promovării mecanismelor de canalizare a
fluxurilor de remitenţe în economie rezidă în următoarele:
- în paralel cu fluxurile de capital public şi privat vor fi implicate suplimentar în economie
disponibilităţi băneşti semnificative generate de transferurile de peste hotarele ţării,
- implicarea în activităţi economice şi investiţionale a emigranţilor sau a familiilor recipiente,
- formarea aptitudinilor antreprenoriale; formarea noilor locuri de muncă,
- importul noilor linii tehnologice de producere, echipamentelor şi utilajelor,
- fabricarea produselor conform standardelor de calitate înaintate de piaţa
europeană/internaţională, etc.;
3. În baza aplicării „ecuaţiei de gravitaţie investiţională” devine reală identificarea factorilor
determinanţi de atragere a investiţiilor în ramurile prioritare ale economiei naţionale şi
realizarea prognozelor în baza acestei ecuaţii. Aplicabilitatea modelului constă în:
127
- permite evidenţierea acelor ramuri cărora le sunt caracteristice un număr mai mic de lacune
legislative (sau mai mare, în dependenţă de intenţiile investitorului), mai puţine bariere
instituţionale şi aspecte economice pozitive (caracterul facil de contractare a creditelor,
nivelul ratei dobînzii, stabilitatea cursului valutar, gradul de dezvoltare a pieţei de capital
abordată sub aspectul unei surse fe finanţare, în care are loc concentrarea şi mobilizarea
capitalurilor temporar libere),
- posibilitatea de a conforma şi corecta factorii determinanţi ce influenţează decizia de
investire. Investitorilor li se oferă posibilitatea de a estima capacităţile sale investiţionale în
conformitate cu tendinţele de evoluţie economico-juridico-instituţională a ţării. Aceasta le
va da posibilitate să reacţioneze promt şi fără pierderi mari la toate modificările ce survin în
economia naţională,
- modelul permite estimarea modificărilor potenţiale ale unui factor în urma caracterului
volatil al altui factor. Realizarea experimentală a modelului elaborat în condiţiile economiei
naţionale va permite eliminarea sau cel puţin atenuarea impactului negativ al factorilor cu
influenţă negativă asupra deciziilor de plasare a investiţiilor în republică.
4. Setul de propuneri în vederea înviorării activităţii întreprinderilor la mezonivel vor fi
promovate cu un succes mult mai mare în cazul cînd vor fi elaborate proiecte de investiţii de
importanţă naţională prin crearea unor societăţi pe acţiuni în scopul implementării acestor
proiecte: pachetul de control să aparţină statului, iar celelalte acţiuni să fie vîndute populaţiei
(este posibilă emiterea de obligaţiuni convertibile pe termen de 10 ani); după o anumită
perioadă de timp compania să fie în întregime vîndută acţionarilor;
5. Sprijinul statului cu privire la atragerea noilor investiţii prin intermediul lansării diferitor
programe cu scop de ameliorare a situaţiei economico-legislativ-instituţionale: simplificarea
procedurilor de înregistrare a întreprinderilor, ordonarea activităţii organelor de control,
modificarea legislaţiei fiscale, majorarea transparenţei regimului regulatoriu, aplicarea unor
legi similare ca cea a ghilotinei (aplicată în anul 2005);
6. Modelul „ecuaţiei de gravitaţie investiţională” ce determină factorii prioritari asupra
atragerii investiţiilor străine directe a identificat factorul instituţional ca unul cu influenţă
negativă. Din aceste considerente, recomandăm să fie emise obligaţiuni de stat pe un termen
de 5 ani, iar apoi pe 10 ani, în scopul finanţării unor obiective importante de infrastructură,
cu respectarea termenilor de achitare a dobînzilor aferente şi rambursarea sumelor plătite la
achiziţionarea acestor obligaţiuni. Scopul emiterii acestor instrumente financiare rezidă în
specifircul că nu toate investiţiile sunt considerate eficiente şi rentabile pentru
întreprinzători. Din aceste considerente, statul poate prelua obligaţiunea de a construi
128
drumuri strategice, care mai tîrziu vor fi răscumpărate de către întreprinderile interesate în
achiziţia lor;
7. Perfecţionarea sistemului legislativ trebuie să se bazeze pe rezultatele unor sondaje
sociologice speciale care permit evidenţierea problemelor reale ale investitorilor potenţiali.
Să se treacă de la nivelul relaţiilor guvern → întreprindere la relaţia inversă întreprindere →
guvern. Actele normative ce-şi aşteaptă aprobarea să fie aduse la cunoştinţă
întreprinzătorilor cu cel puţin o jumătate de an înainte de promolgare, să fie create site-uri
unde antreprenrii îşi pot expune opinia vizavi de aceste legi;
8. O colaborare reciprocă între CTN şi universităţile locale ale ţării-gazdă, care se poate
finaliza doar cu avantaje pentru ambele părţi: pregătirea unui personal calificat, noi proiecte
de cercetare tehnico-ştiinţifică, implimentarea rezultatelor cercetărilor, adoptarea noilor
tehnologii la condiţiile reale ale economiei naţionale, mărirea gradului de absorbţie a
inovaţiilor prin intermediul sporirii numărului personalului pregătit în domeniu,
monitorizarea tendinţelor tehnologice mondiale şi selectarea acelor tehnologii pe care le
poate asimila ţara în dependenţă de potenţailul său naţional;
9. Crearea condiţiilor atractive pentru CTN în scopul implantării unor centre de producere pe
teritoriul Republicii Moldova: folosirea forţei de muncă calificată, posibilitatea de a lărgi
piaţa de desfacere a produsului finit – prin intrarea cu produse finite nu doar pe piaţa ţării în
care s-a investit (căci potenţialul de consum al Republicii Moldova este destul de modest), ci
şi posibilitatea de export pe pieţele cu potenţial de consum mare ale ţărilor vecine (Federaţia
Rusă, Ucraina) cu care Republica Moldova poate încheia acorduri de evitare a barierelor
vamale şi tarifare.
10. Stimularea aportului ştiinţific în direcţia elaborării unor tehnologii noi, de exemplu legate de
producţia şi utilizarea biocombustibilului, a surselor alternative de energie electrică. Recent
a fost formată Organizaţia naţională pentru întreprinderi mici şi mijlocii ca fiind o instituţie
publică responsabilă de implementarea politicii de stat privind susţinerea dezvoltării ÎMM.
Se propune atribuirea următoarelor funcţii:
- funcţia de integrare a ÎMM în lanţul valoric centrat pe marile întreprinderi. Preocupările
întreprinderilor mici şi mijlocii să se axeze strict pe cercetări, invenţii, elaborări a noilor
tehnologii în domeniile radical noi pentru economia RM - producţia şi utilizarea
biocombustibilului, a surselor alternative de energie electrică;
- funcţia de asigurare cu comenzi de stat a ÎMM şi monitorizarea direcţionării în termenii
specificaţi a fluxurilor financiare de stat pentru a nu se permite întîrzieri şi întreruperi în
procesul de producere lansat.
129
Amplasarea geografică a Republicii Moldova nu-i permite să întîrzie cu dezvoltarea
economică, iar posibilităţile reale de relansare a economiei sunt atragerea investiţiilor atît prin
intermediul investitorilor străini, cît şi a celor naţionali. În principiu, în condiţiile globalizării,
expansiunii regionale continui şi dezvoltării furtunoase a tehnologiilor, investitorii străini sunt
viitorul promotor al dezvoltării economice internaţionale, dar trebuie apreciat şi potenţialul
autohton al economiei naţionale a RM – aptitudinile şi resursele financiare de care dispun
investitorii naţionali şi, nu în ultimul rînd, fluxurile de capital provenite de peste hotarele ţării.
130
BIBLIOGRAFIE
Coduri, Legi, Hotărîri
1. Codul N259-XV cu privire la Ştiinţă şi Inovare al Republicii Moldova aprobat la 15.07.2004
// Monitorul Oficial, nr.125-129 din 30.07.2004;
2. Codul Fiscal Nr.1163/XIII din 24.04.1997, articolul 49 // Monitorul Oficial, nr.14-18 din 27
iunie 2005;
3. Legea privind investiţiile străine, Legea Republicii Moldova N 998-XII din 01.04.1992 //
Monitorul Oficial, nr.4/88-1 din 30.04.1992;
4. Legea privind investiţiile străine, Legea Republicii Moldova N 81-XV din 18.03.2004 //
Monitorul Oficial, 64-66 din 23.04.2004;
5. Legea privind societăţile pe acţiuni, Legea Republicii Moldova N 1134/XIII din
02.04.1997// Monitorul Oficial, nr.38-39 din 12 iunie 1997;
6. Codul Civil al Republicii Moldova, Legea Nr.1107-XV din 06.06.2002// Monitorul Oficial,
nr.82-86 din 22 iunie 2002;
7. Legea privind susţinerea sectorului întrerinderilor mici şi mijlocii, Legea Republicii
Moldova N 206 din 07 iulie 2006// Monitorul Oficial, nr. 126 din 11 august 2006;
8. Legea cu privire la investiţii în activitatea de întreprinzător, Legea Republicii Moldova
nr.81-XV din 18.03.2004//Monitorul Oficial nr.64-66 din 23 aprilie 2004;
9. Legea cu privirea la înregistrarea de stat a întreprinderilor şi organizaţiilor, Legea Republicii
Moldova Nr.1265-XIV din 05.10.2000// Monitorul Oficial, nr.31-34 din 22 martie 2001;
10. Legea privind revizuirea şi optimizarea cadrului normativ a activităţii de întreprinzător,
Legea Republicii Moldova nr.424-XV din 16.12.2004// Monitorul Oficial, nr.1-4/16 din 17
ianuarie 2005;
11. Legea restructurării întreprinderilor nr.958-XIII din 19 iulie 1996 cu privire la aplicarea
noilor instrumente tehnico-financiare// Monitorul Oficial, nr.139-140 din 15 noiembrie
1996;
12. Legea Republicii Moldova cu privire la zonele economice libere nr.440-XV din 27.07.2004
// Monitorul Oficial, nr.25-28 din 06.09.2001;
13. Hotărîrea Guvernului privind reglementarea controalelor nr.395 din 01.04.2003// Monitorul
Oficial, nr.62-66 din 04 aprilie 2003;
14. Hotărîrea Guvernului cu privire la serviciile cu plată prestate de către autorităţile
administraţiei publice centrale şi organele cu funcţii de control nr.1475 din 10.12.2003//
Monitorul Oficial, nr.244-247 din 12 decembrie 2003;
131
15. Hotărîrea Guvernului despre reforma reglementării de stat a activităţilor suplimentare nr.141
din 17.02.2004// Monitorul Oficial, nr.35-38 din 27 februarie 2004;
16. Program de facilitarea activităţii de investiţii aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii
Moldova nr. 212 din 18 februarie 2005 „ProInvest”// Monitorul Oficial, nr.1-4/16 din 21
martie 2005;
17. Proiectul „Elaborarea mecanismelor şi metodelor de stimulare a creşterii economice, de
reducere a sărăciei şi de îmbunătăţire a calităţii vieţii în contextul SCERS”, inclus în
programul de stat „Strategia de creştere economică şi reducere a sărăciei”, Programului
Naţional „Satul Moldovenesc” şi Planului de Acţiuni „RM-UE”
18. Proiectul Viziune şi Strategie privind Investiţiile Străine Directe şi Dezvoltarea Exportului
pentru perioada 2006-2010, iunie 2006
19. Strategia Creşterii Economice şi Reducere a Sărăciei nr 398-XV din 02 decembrie
2004//Monitorul Oficial nr.5-12 din 14 ianuarie 2005, capitolul 6.4
20. Strategia de susţinere a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2006-2008
aprobată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.521 din 15 mai 2006//Monitorul
oficial nr. 83-86 din 02 iunie 2006
21. Strategia Investiţională a Republicii Moldova, aprobată prin Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr.234 din 27 februarie 2002// Monitorul oficial nr.33-35 din 07 martie
2002
Monografii
22. Buhociu Fl., Negoescu Gh., Investiţiile în economia de tranziţie, Editura EVRICA, Brăila ,
1998, p.9-22
23. Caraganciu A., Domenti O., Ciobu S., Bazele activităţii investiţionale, Editura ASEM,
Chişinău 2004, p.9
24. Ciornîi Nicolae, Tranziţia la economia de piaţă şi investiţiile străine directe în Republica
Moldova – Chişinău: Editura Prut Internaţional, 2002, p.120-135
25. Cistelecan Lazăr M., Economia, eficienţa şi finanţarea investiţiilor, Editura Economică,
Bucureşti, 2002, p.11
26. Deniţă Ioan, Investiţii Străine Directe, Editura Economică, Bucureşti,1998, p.52-61,p.106-
109,p.115-124
27. DEX, Univers Enciclopedic Academia Română, Institutul de lingvistică „Iorgu Iordan”
ediţia II-a, Bucureşti 1998, pag.617
28. Dicţionar de relaţii economice internaţionale // Bucureşti 1993
132
29. Horobeţ A., Mazilu A., Munteanu C., Marketing investiţional internaţional, Editura
Fundaţiei de Mâine, Bucureşti 2002, p. 254
30. Keynes J.M., Teoria generală a folosirii mîinii de lucru, a dobînzii şi a banilor, Editura
ştiinţifică, Bucureşti, 1970, p.183
31. Munteanu C., Vâlsan C., Investiţii internaţionale, Editura Oscar Print, Bucureşti, 1996, p.1
32. Păun C., Păun L., Riscul de ţară – Bucureşti, Ediţia Economică, 1999 – pag.256
33. Ricardo D.,”Despre principiile economiei politice”, Bucureşti 1986, p.54-63
34. Samuelson P., Economics, New York, 1989, p.204
35. Smith A., „Avuţia naţiunilor: Cercetare asupra naturii şi cauzele ei”, traducere de
A.Halunga, vol.2, Universitas, Chişinău, 1992, pag.242-244
36. Smith A., Avuţia naţiunilor: “Cercetare asupra naturii şi cauzele ei”//Antologia economiei
clasice, V-II, M.:MP ”Эконов”, pag.345-347
37. Stoian M., Gestiunea investiţiilor, Editura ASE Bucureşti, 2003, pag.23-29
38. Dawson M., Foster B. „Virtual capitalism:the Political Economz of Information
Highwaz”N.Y.1996
39. Durand, Jorge. Más allá de la línea: Patrones migratorios entre México yEstados Unidos.
Mexico City: Consejo Nacional para la Cultura y las Artes, 1994
40. Kanter R. Collaborative advantage. Boston,1994
41. Lafay G., Herzog C. Avec Stemitsiois L.& Unal D., Commerce international: la fin des
avantages acquis, Editiona Economica, Paris 1989, p.9
42. McIntyre Robert and Dallago Bruno. Small and Medium Enterprises in Transitional
Economies – Palgravel Macmillan, 2003
43. Porter Michael E., The Competitive Advantage of Nations, The Mac Millan Press Ltd.,
London 1992, p.69-131
44. Албегова И. М., Емцов Р. Г., Холопов А. В., „Государственная экономическая
политика”, Дело и Сервис, Москва, 1998 г., стр. 45
45. Гилфердинг Р., Финансовый капитал. Исследования новейшей фазы в развитии
капитализма М., Издательство социально-экономической литературы, 1959,стр.155
46. Игонина Л.Л., Инвестиции, изд.Юрист, Москва, 2002, стр.31-37
47. под ред. Ю.Н.Лапыгина „Инвестиционна политика”, Москва, Кнорус, 2005, стр.18
48. Маркс К. Капитал. „Критика политической экономии” в 4 т. – М., Политиздат,1973,
Т.3, ч.1, стр.517-518
49. Маршалл А. „Принципы экономической науки”, Т.,М., Прогресс,1993, Т.2, стр.7
133
50. Норд.Д.Ю. Институты, институциональные изменения и функционирование
экономики. Москва, 1997, стр.18
51. Подшиваленко Г.П., Киселева Н.В., „Инвестиционная деятельность”, изд.Кнорус,
Москва, 2005
52. Попков В.П., Семенов В.П., „Организация и финансирование инвестиций”, Питер,
Санкт-Петербург 2001, стр.87-100
53. Ожегов С. И. и Шведова Н. Ю. Толковый словарь русского языка. Российская АН.
Институт русского языка; Российский Фонд культуры. – М.: Азъ Ltd., 1992.– стр. 960
54. Райзберг Б. А., Лозовский Л. Ш., Стародубцева Е. Б. Современный экономический
словарь. – 2-е изд., испр. – М.: ИНФРА-М, 1999. – стр.479
Rapoarte şi cercetări ştiinţifice
55. Clichici D., Conceptul investiţiilor în condiţiile globalizării, teză de doctorat, Sibiu, 2006,
p.78
56. Michalet C.A., Strategii pentru companiile transnaţionale şi concurenţa la atragerea
Investiţiilor Străine Directe// Actul ocazional al FIAS, Washington D.C.,1997
57. Ghencea Boris, Igor Gudumac, Labor Migrationa in the Republic of Moldova (Chisinau,
Moldova:Moldova Microfinance Alliance and Soros Foundation), 2004
58. Raportul de Dezvoltare Umană 2006, „Calitatea creşterii economice şi impactul ei asupra
dezvoltării umane”, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Chişinău 2006
59. TACIS "Tendinţele în economia Moldovei" ediţie trimestrială, septembrie 2005
60. Timuş Angela. Consecinţele financiare ale deteriorării climatului investiţional. Teză de
doctor,2003, pag.135 (anexe)
61. Sinteza rezultatelor „Remitenţi şi remitenţe în contextul creşterii economice”, Chişinău
2006, pag.17-43
62. Adams, R. H., and J. Page 2003 “The impact of international migration and remittances on
poverty”, Paper presented for DFID/WB Conference on Migrant Remittances, London, 9-10
October
63. Adelman, Irma; J. Edward Taylor, and Stephen Vogel. “Life in a Mexican Village: ASAM
Perspective. The Journal of Development Studies, Oct 1998
64. Annual Bank Conference on Development Economics. Washington, D.C., 1997; Corruption
and the Global Economy. Washington,D.C.,1997
65. Athukorala, P. 1993 Enhancing Developmental Impact of Migrant Remittances: A Review
of Asian Experiences, Asian Regional Programme on International Labour Migration, ILO-
UNDP Project, New Delhi.
134
66. Black, R. 2003 Soaring Remittances Raise New Issues, Migration Policy Institute: Migration
Information Source, Washington, 1 June 2003
67. Boone, Peter (1995). Politics and the Effectiveness of Foreign Aid. National
Bureau of Economic Research. Working Paper 5308
68. Business Enviromental Risk Information, The Economist Intellegence Unit, P.R.S. Grupe
69. Connell, John, and D. Conway (2000). Migration and Remittances in Island Microstates: A
Comparative Perspective on the South Pacific and the Caribbean. International Journal of
Urban and Regional Research 24: pag.52–78
70. Cornelius, Wayne A. And Jorge A. Bustamante, (Eds.) Mexican Migration to the United
States: Origins, Consequences, and Policy Options. University of California, San Diego
Center for U.S.-Mexican Studies, 1989
71. Djajic, Slobodan (1986). International Migration, Remittances and Welfare in
a Dependent Economy. Journal of Development Economics 21: pag.229-234
72. Dunning John H., Multinational Enterprise and the Global Economy, Edison-Wsley
Publishing Company, Wokingharm, England, 1993, p.88
73. El-Sakka, M.I.T., and R. McNabb (1999). The Macroeconomic Determinants
of Emigrant Remittances. World Development27 (8): pag.1493–1502
74. Gamburd, M. R. 2000 The Kitchen Spoon’s Handle: Transnationalism and Sri Lanka’s
Migrants Housemaids, Cornell University Press, Ichaca and London
75. Gardner, K. 1995 Global Migrants, Local Lives: Travel and Transformation in Rural
Bangladesh, Clarendon Press, Oxford
76. Granovetter M. Economic Action and Social Structure: The problem of
Embeddednes//American Journal of Sociology. November 1985.Vol.91, N.9 P.451-510
77. Glytsos, N.P. (1997). Remitting Behavior of 'Temporary' and 'Permanent'
Migrants: The Case of Greeks in Germany and Australia. Labor 11 (3):
pag.409-435
78. International Business: Environments and operations/ John D.Daniels, Lee H.Radenbaugh,
Adisson-Wesley Publishing Company, Inc.1994
135
79. Kuznets S. – The Comparative Study of Economic Growth and Structures, 1959, prezentată
în Handbook of Development Economic's, vol.1 editat de H.Chenery şi T.N.Srinivasan
Elvesier Science Publishers B.V., 1988
80. Lozano Ascencio, Fernando. Migración Internacional y Remesas: Cambios en el
Quinquenio 1990-1995. Unpublished paper presented at the Coloquio internacional sobre
migración Mexicana a Estados Unidos. Guanajuato, México, 1996
81. McCormick, B., and J. Wahba (2000). Overseas Employment and Remittances to a Dual
Economy. The Economic Journal 110. (April): pag.509-534
82. Migrant Worker and Remittances, Micro-finance and the Informal Economy: Prospects and
Issues, Shivani Puri, Tineke Ritzema, International Monetary Found, februarie 2005
83. Migration and Remittances in Moldova 2004
84. Moldova Investment Climate Assessment, World Bank, International Finance
Corporation,2005
85. Quibria, M.G. (1996). International Migration, Remittances and Income Distribution in the
source country: A Synthesis. Bulletin of Economic Research 49(1): pag.29-46
86. Russell, Sharon S. (1986). Remittances from International Migration: A Review in
Perspective. World Development 14 (6): pag.677-696
87. Taylor, E.J. (1999). The New Economics of Labour Migration and the Role of Remittances
in the Migration Process. International Migration 37 (1): pag.63-88
88. Taylor,J.E.,J. Arango,G. Hugo,A. Kouaouci,D. Massey, and A. Pellegrino (1996).
International Migration and Community Development. Population Index 62 (3): p.397-418
89. The Developmental Role of Remittances in U.S.Latino Communities and in Latin American
Countries, Lindsay Lowell, Institute for the Study of International Migration Geogetown
University, 2003
90. UK Remittance Market, 2005, pag 10
91. UNCTAD – World Investment Report 2004: The Shift Towards Sevices, United Nations,
New York and Geneva 2004, pag.347
92. UNCTAD, World Investment Report 2003: Transnational Corporations and the
Internalization of R&D, United Nations, New York and Geneva 2003, pag.234
93. UNCTAD, World Investment Report 2005: FDI Policies for Development: National and
International Perspectives, United Nations, New York and Geneva 2005, pag.43
94. Wallerstein, I. The Modern World-System-III: The Second Era of Great Expansion of the
Capitalist World-Economy, 1730-1840. San Diego: Academic Press, 1989;
136
95. Асаул А.Н., Денисова И.В., Состояние инвестиционного климата региона – основы
развития строительного комплека, Доклад на Годичном 39 собрании Санкт-Петербург
Научных Советов по экономическим проблемам Росси Академия Наук, состаявшемся
3 марта 2001года в г. Санкт-Петербурге,
96. Бандурин А.В.. Управление деятельностью корпорациями в России. Диссертация на
соскание ученой степени доктора экономических наук, Москва 2002, стр.17
Articole
97. Botnari N., Investiţiile - premisa dezvoltării şi expansiunii economice// Curierul
economic, Nr. 28(63) 9 decembrie 2005
98. Bunu Corina. Deficienţe în reglementarea investiţională a Republicii Moldova//
Simpozion internaţional al tinerilor cercetători 14-15 aprilie 2006, Ediţia I, Departamentul
Editorial-Poligrafic al A.S.E.M.,pag.189-192
99. Cărare V., Globalizarea şi impactul ei asupra economiilor naţionale // Centrul Editorial al
USM, Chişinău 2001
100. Cinic Liliana. Activitatea investiţională în RM şi influenţa formelor organizatorice asupra
ei// Simpozion internaţional al tinerilor cercetători 14-15 aprilie 2006, Ediţia I,
Departamentul Editorial-Poligrafic al A.S.E.M.,pag.229-232
101. Cinic Liliana. Particularităţile cadrului legal investiţional al Republicii Moldova
Conferinţă Internaţională „Creşterea Economică în Condiţiile Internaţionalizării”,21 iunie
2006, Institutul de Economie, Finanţe şi Statisctică,p.86-89
102. Ciubotaru Maria, Eficientizarea sistemului de reglementare de stat a activităţii economice
în Republica Moldova // Conferinţa Internaţională „ Rolul ştiinţei şi învăţămîntului
economic în realizarea economiei din Republica Moldova” 25-26 septembrie 2003,
A.S.E.M., V.II,p.667-670
103. Ciubotaru Maria, Impactul disproporţional al reglementării activităţii de
antreprenoriat//Revista Economică 2006, Sibiu-Chişinău, nr.4(29)/2006, p.71-85
104. Clichici Dorina, Tăbîrţă Ema. Necesitatea companiilor multinaţionale în dezvoltarea
potenţialului industrial al Republicii Moldova//Revista Economică Nr.3(16)/2004,
Chişinău-Sibiu, pag.39-49
105. Cobzari L., Ţurcan A., Investiţiile sursă importantă de finanţare a economiei naţionale//
Analele ASEM, I, Editura ASEM, Chişinău, 2001, pag.286-290
106. Cobzari L., Halitov R., Инвестиционная политика и возможные риски при этом//
Conferinţă internaţională, Procesele investiţionale din R.Moldova, 4,5 decembrie 2002,
137
Secţia Poligrafie Operativă a Societăţii Internaţionale de Management din Moldova,
Chişinău 2002, p.48-55
107. Domenico Netti. Globalizarea şi monopolizarea: o fază obligatorie pentru ţara care vrea să
facă parte dintr-o economie de piaţă liberă//Economica Nr.4(52)/2005, pag.118-122
108. Dragoman L., Tverdun L.. Ajustarea ecuaţiei gravitaţionale la evaluarea volumului
investiţiilor străine directe //Revista Economică 2003, Sibiu-Chişinău, nr.4 (12)/2003,
p.43-50
109. Dragoman Liliana. Impactul globalizării şi economiei mondiale asupra investiţiilor //
Revista Economică 2004, Chişinău-Sibiu, nr.3 (16)/2004, p.20-26
110. Dragoman Liliana. Rolul şi locul corporaţiilor trasnaţionale în economia contemporană //
Simpozion internaţional al tinerilor cercetători 21-23 aprilie 2005, Ediţia III, Vol.I,
Departamentul Editorial-Poligrafic al A.S.E.M., p.274-277
111. Dragoman Liliana. Impactul integraţionist asupra fluxurilor financiare transnaţionale //
Conferinţa Ştiinţifică Internaţională “Politici economice de integrare europeană” 23-24
septembrie 2005, Departamentul Editorial-Poligrafic al A.S.E.M., p.437-440
112. Ghibuţiu Agnes. Investiţiile Străine Directe – reorientarea către servicii.//Tribuna
Economică Nr.34/2005, pag.81-85
113. Glod Alina Georgeta. Investiţiile străine directe – motorul revitalizării economice//
Revista Finanţe Publice şi Contabilitate. – Bucureşti, 2005, Nr.6, p.31-35
114. Hîncu R., Fluxul stabil de investiţii – rigoare a promovării cu success a reformelor
economice, “Integrarea europeană şi competitivitatea economică”Simpozion Internaţional
23-24 septembrie 2004,Vol.III,p.148-151
115. Hîncu R., Luchian Iv., Suhovici A., Drept şi Economie nr.1(11)/2007, Chişinău 2007,
pag.19-23
116. Hrişcev E.: Relaţiile economice externe ale Republicii Moldova // Economie şi Finanţe –
1996, nr.10-12
117. Iliadi Gh., Cugetări asupra fenomenului de introducere masivă a valutei străine în
Republica Moldova// Revista Economică, CICRE, Nr. 3(16), 2004, Chişinău-Sibiu
118. Fetiniuc V., Bazele metodice de evaluare a climatului investiţional// Economie şi Finanţe
– Chişinău 2000, Nr.11, p.62-67
119. Luchian I., Cinic L., Abordări conceptuale asupra atractivităţii investiţionale prin prisma
factorilor constitutivi, Revista Economică 2006, nr.5, pag.58-63,
120. Manole T., Problemele dezvoltării pieţei de capital în RM//„Economică”, Revista ştiinţifico-
didactică, An.XIV,nr.4 (decembrie) (56)/2006, ASE, Chişinău, pag.84-87
138
121. Manole T., Tendinţe în activitatea investiţională a Republicii Moldova, Revista
Economică, nr.4 (17)/2004. Sibiu - Chişinău, pag.3-12
122. Mazilu Anda. Transnaţionalele şi competitivitatea: o perspectivă est-europeană,
Bucureşti: Editura Economică, 1999, p.129
123. Olaru Liviu. Dinamica investiţiilor străine directe pe plan mondial între 1996-2000/ Liviu
Olaru, Constanţa Chiţilea // Tribuna Economică – 2002 – Nr.15
124. Pătroi Cosmina. Factorii determinanţi a Investiţiilor Străine Directe//Tribuna Economică
Nr.7/2005, pag.78-80
125. Pisaniuc Maia, Palii Natalia. Corporaţiile multinaţionale – promotoarele
globalizării//Revista Economică Nr.3(16)/2004, Chişinău-Sibiu, pag.26-35
126. Pîslaruc Viorica. Aspecte de promovare a Investiţiilor Străine Directe în Republica
Moldova // Strategii şi modele de intensificare a colaborării dintre Moldova şi România în
condiţiile extinderii UE spre Est: Simpozion Ştiinţific Internaţional – Chişinău, 2000,
pag.282-285
127. Puiu A. Management în afacerile economice internaţionale. // Bucureşti, Editura
Independenţa Economică, 1992
128. Profit. A.Tănas, “O alianţă dulce”// Profit.Bănci şi Finanţe Nr.7-8 (74-75), iulie-august,
2001, Chişinău, p.42-43
129. Secrieru A., Caraganciu A., Sistemul bancar şi dezvoltarea economică în Republica
Moldova// Revista „Revista Economică”, Chişinău-Sibiu, nr.1 (9)/2003, pag.43-51
130. Tcaci Adrian. Modelarea climatului investiţional prin crearea unui cadru legislativ
facvorabil//Simpozionul Internaţional al tinerilo cercetători. Vol.I, Ediţia aIII-a, 21-22
aprilie 2005, Chişinău 2005, pag.79-81
131. Beeman W.J., Frank I., “New Dinamics in the Global Economy”, New York 1988, p.1-10
132. Bergstrand, J.H.: The gravity Equation in International Trade: Some Microeconomic
Foundations and Empirical Evidence // Review of Economics and Statistics 67, 1985 pp.
474-481
133. Bergstrand, J.H.: The Generalized Gravity Equation, Monopolistic Competition, and the
Factor Proportions Theory in International Trade // Review of Economics and Statistics
71, 1989, pp. 143-153
134. Bergstrand H. Jeffrey: The gravity equation in international trade: some
microeconomicfoundations and empiricalevidence // The review of Economics and
Statstics, Harvard College, Vol. LXVII, No.3, August 1985
139
135. Orlova Nina and Ronas Per: The Crippling Cost of an Incomplete Transformation: The
case of Moldova // Post-communist economies, vol. II, no. 3, September 1999, pp.373-399
136. Абалкин Л.И. Роль государства в становлении и регулировании рыночной
экономики// Вопросы экономики, N6,1997,с.7
137. Глазьев С., Пути преодоления инвестиционного кризиса // Вопросы экономики
Nr.11, 2000, стр.13-21
138. Гофман А.Б. От «малого» общества к «большому»: классические теории
социального роста и их современное значение // Новое и старое в теоретической
социологии. Москва: Ин-т социологии РАН, 1999;
139. Загородников С. Регулирование прямых иностранных инвестиций в странах
Центральной и Восточной Европы// Банковское дело. – М.,2004 – Nr.5, стр.46-47
140. Завгородняя М., Тенденции развития банковской деятельности// Международная
Экономика Международных Отношений 10/2003, стр.17-20
141. Карбовский В.Ф., Токун Л.В., Проблемы привлечения инвестиций на российском
рынке ценных бумаг// Финансы и кредит 12 (84)2001, стр. 12-19
142. Макинтайр Роберт Дж.. Прямые иностранные инвестиции в малом
предпринимательстве в рамках экономической политики // Проблемы теории и
практики управления. – М.,2004, - Nr4, стр.71-75
143. Михали Шимали: Государство и транснациональные компании // Международный
журнал "Проблемы Теории и Практики Управления" №1, 1997
144. Михали Шимали: Роль и влияние транснациональных корпораций в глобальных
сдвигах в конце XX столетия // Международный журнал "Проблемы Теории и
Практики Управления", №1, 1997
145. Райская Н., Сергиенко Я., Френкель А., Государство, инновации и развития
экономики// Международная Экономика Международных Отношений 10/2003,
стр.17-20
146. Целищев И., Японская модель роста: сбережение, кредитование, инвестирование
//Мировая экономика и международные отношения, Nr.6,2001, стр.87-96
147. Экономическое обозрение: Logos Press, „Испанцы не успели испугаться”, Chişinău,
N12 (508) din 4 aprilie 2003
Statistică
148. Anuarul Statistic al Moldovei 2000,2002,2004,2006
149. Buletin informativ Nr.1 (107) ianuarie 2006
150. Buletin informativ Nr.8 (114) august 2006
140
151. Buletin trimestrial al BNM Nr.4,2004
152. Biroul Naţional de Statistică a Republicii Moldova, 1998,2001,2003,2006
153. Departamentul Statistică şi Sociologie al RM 1996,2000,2004,2006
154. Raportul Anual al Băncii Naţionale a Moldovei 2004
155. Euromoney, august 1996, p.29
Internet
156. Михали Шимали „Глобализация как источник конкуренции, конфликтов и
возможностей”; www.encyclopedia.com/articles/06348.html
157. Панкрухин А.П., Маркетинг територий, www.koism.rags.ru
158. Панкрухин А.П., Маркетинг територий, www.marketing.spb.ru
159. htpp://www.unctad .org
160. http://or-rsv.narod.ru/Book/Book_0_1.htm
161. http://www.ckp.ru/biblio/texts_okpr/16_151.htm
162. www. logos-press.md
163. www.bnm.org
164. www.logos-press.md
165. http:/www.cfin.ru/pres/2002-1/07.shml
166. www.encyclopedia.com/articles/06348.html
167. http://www.cfin.ru/management/strategy-process.shtml
168. www.polpred.ru
169. www.window.edu.ru
141
Anexe
Anexa 1
*Sursa: Под ред.Подшиваленко Г.П., Киселевой Н.В., «Инвестиционная деятельность»,
Кнорус, Москва, 2005,
PARAMETRII CLIMATULUI INVESTIŢIONAL*
Resursele naturale şi starea ecologică
Nivelul de dezvoltare şi accesibilitatea obiectelor de infrastructră
Calitatea resurselor umane
Nivelul respectării legislaţiei şi a ordinei publice, a corupţiei şi criminalităţii
Legislaţia şi calitatea reglementării activităţii economice, nivelul liberalizării
Starea bugetului, a balanţei de plăţi, a datoriei de stat
Stabilitatea macroeconomică
Calitatea conducerii statului, politica autorităţilor centrale şi locale
Stabilitatea şi previziunea politică
Calitatra conducerii sttului, politica autorităţilor centrale şi locale
Onorarea angajamentelor contractuale de către parrteneri
Sistemul fiscal şi gradul poverii fiscale
Sistemul bancar şi alte instituţii financiare
Accesibilitatea creditării
Barierile administrative, tehnice, informaţionale (bariere de pătrundere pe piaţă)
Caracterul deschis al economiei, regulile comerţului cu alte ţări
Gradul de monopolizare a economiei
Anexa 2 Criteriile pentru evaluarea situaţiei mediului investiţional în Republica Moldova*
Criterii pentru evaluarea situaţiei economice Criterii pentru evaluarea situaţiei legislative Criterii pentru evaluarea situaţiei instituţionale
1. continuitatea politicii economice guvernamentale 1. stabilitatea sistemului legal 1. stabilitatea politică a ţării 2. creşterea economică reală 2. elaborarea şi aprobarea unor legi „aspre” 2. fragmentarea arenei politice şi importanţa fiecărei
grupări 3. convertibilitatea monetară 3. lipsa de transparenţă a legislaţiei 3. fragmentarea lingvistică, etnică sau religioasă 4. credite pe termen scurt 4. funcţionalitatea legilor 4. măsurile coercitive necesare pentru menţinerea
puterii politice 5. împrumuturi pe termen lung şi capital investit 5. gradul de nedesăvîrşire între actele legislative
aprobate 5. comportamentul populaţiei (xenofobie, corupţie,
naţionalism) 6. costul muncii 6. gradul de concordanţă şi complimentare a legilor,
regulamentelor şi hotărîrilor luate 6. gradul de oeganizare şi importanţă politică a
grupurilor care doresc instaurarea unui regim radical
7. inflaţia 7. posibilităţi de evitare a legislaţiei 7. dependenţa de o putere străină ostilă şi importanţa acestei puteri
8. balanţa de plăţi 8. sistemul de facilităţi şi stimulente pentru investiţii străine
8. atitudinea autorităţilor locale faţă de investiţiile străine şi transferul de beneficii
9. deficitul bugetar 9. practice de arbitraj 9. constrîngeri birocratice 10. naţionalizarea 10. procedura de apel 10. calitatea de infrastructură 11. volumul total al investiţiilor 11. condiţiile sociale 12. atitudinea faţă de investiţii străine 12. gradul de ocupare 13. nivelul ratei dobînzii la creditele bancare 13. rata şomajului 14. modificarea sistemului bancar 14. indicele de salariu 15. volumul tranzacţiilor bursiere 15. nivelul educaţional
*Sursa: [26,p.115-126; 32,p.256; 60,p.135; 96, p.17; 98;118,p.62-67; 124,p.78-80]
Anexa 3 Interacţiunea atractivităţii investiţionale a economiei şi a atragerii investiţiilor*
*Sursa: Luchian Iv., Cinic L., „Abordări conceptuale asupra atractivităţii investiţionale prin prisma factorilor constitutivi”, Revista Economică, nr.5/2006, p.58-63
Atractivitate investiţională
Oportunităţi investiţionale
Atragerea investiţiilor
Factorii climatului investiţional
Aspecte financiare
Aspecte juridice
Aspecte tehnice şi tehnologice
Aspecte economice
Factorii climatului investiţional la
micronivel
Factorii climatului investiţional la
macronivel
Riscul de ţară
Gestiunea imaginii investiţionale
Activitatea de promoţie investiţională
Stimularea investiţională directă
Anexa 4 Experienţa realizării proiectelor investiţionale în ţările ex-socialiste din Europa Centrală*
• predominarea proprietăţii de stat; • supremaţia industriei grele asupra altor ramuri ale economiei naţionale; • subdezvoltarea producerii bunurilor şi serviciilor; • limitarea sectorului de servicii; • nivel înalt de concentrare şi monopolizare a producerii; • lipsa concurenţei; • prezenţa unei atrofii a spiritului de antreprenor; • structura deformată a preţurilor de stta; • finanţarea neraţională a întreprinderilor de stat; • exapnasiunea nelimitată a cheltuielilor de producere şi investiţionale; • lipsa investiţiilor inovaţionale; • lipsa relaţiilor de producere cu lumea externă, etc
*Sursa: elaborată de autor în baza surselor 136,p.7; 137,p.13-21; 139,p.46-47
Mecanism denaturat de funcţionare economică
• creşterea semnificativă ainvestiţiilor în ramurileînalt tehnologizate înscopuri de a forma opoziţie competitivă pepiaţa internaţională;
• formarea “greenfield-urilor”;
• crearea zoneloreconomice specialedevenite attractive prinacordarea sprijinuluifinanciar şi a facilităţilorfiscale;
• creşterea fluxului deinvestiţii în ramurileindustriei prelucrătoare;
• micşorarea nivelului deimpozitare;
• tratarea identică ainvestitorilor străini şi acelor autohtoni;
• programe de privatizaredeschise investitorilorstrăini etc
• Ponderea înaltă a investiţiilorstrăine directe realizate deCTN;
• Crearea parcurilor industrialeşi a business-parcurilor;
• Înlăturarea divirgenţilorapărute între companiileatrăine orientate spre exportşi întreprinderile mici şimijlocii autohtone ceactivează pe piaţa naţională;
• Includerea în mod obligatoriua cheltuielilor de susţinere abusiness-ului autohton prinprograme concrete în bugetulde stat;
• Elaborarea unor strategiidedezvoltare şi susţinere amicului business cu evaluareaconsecinţelor probabile şi amăsurilor pentru înlăturareaconsecinţelor negative;
• Programe de privatizaredeschise pentru investitoriistrăini, etc
• creşterea semnificativă ainvestiţiilor în ramurileînalt tehnologizate înscopuri de a forma opoziţie competitivă pepiaţa internaţională;
• crearea zoneloreconomice specialedevenite attractive prinacordarea sprijinuluifinanciar şi a facilităţilorfiscale;
• creşterea fluxului deinvestiţii în ramurileindustriei constructoarede maşini;
• programe de privatizaredeschise investitorilorstrăini,
• modificarea legislaţiei încorespundere cucerinţele legislaţieiinternaţionale etc.
1- experienţa Poloniei prin aplicarea planului Baltserovici
2- experienţa Ungariei prin aplicarea planului Seceni
3- experienţa Cehiei prin aplicarea planului de dezvoltare economică
Anexa 5 Structura investiţiilor de capital fix pe surse de finanţare în Republic Moldova
1999-2005 (în % faţă de total)*
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Investiţii în capital fix - TOTAL
987,4 1202 1444 1592 1759 2315 2804 3622 5140 6548,3
Inclusiv finanţate din: - resurse bugetare de stat 143,5 84,3 72,3 60,5 57,3 94,5 56,9 75,9 153,7 342,7
în % faţă de total 14,53 7,01 5,01 3,80 3,26 4,08 2,03 2,10 2,99 5,23 - resurse bugetare locale 20,2 20,5 75,3 32,8 86,5 103,4 118,7 125,2 288,3 223,3
în % faţă de total 2,05 1,71 5,21 2,06 4,92 4,47 4,23 3,46 5,61 3,41
- resurse proprii ale întreprinderilor
653,8 755,9 807,1 758,8 992,5 1321 2000 2542 3152 4512,6
în % faţă de total 66,21 62,88 55,88 47,67 56,41 57,04 71,32 70,18 61,32 68,91 - mijloacele populaţiei 104,7 122,2 113,9 93,6 66,9 91,7 105,3 131,1 125,4 -
în % faţă de total 10,60 10,16 7,89 5,88 3,80 3,96 3,76 3,62 2,44 -
- resursele investitorilor străini 60,5 171,1 283,7 591,8 445,3 450,2 332,7 535,2 1057 1244,2
în % faţă de total 6,13 14,23 19,64 37,18 25,31 19,45 11,86 14,78 20,56 19,0 - alre resurse 4,7 48,2 92,1 54,3 110,8 254,8 190,6 212,2 363,8 225,5
în % faţă de total 0,48 4,01 6,38 3,41 6,30 11,01 6,80 5,86 7,08 3,44*Sursa: elaborat de autor în baza datelor prezentate de Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova, Buletin Statistic 2001,2003,2006/1, publicate în anuarul «2005. Moldova in figures. Short statistical book»
Anexa 6 Avantajele şi dezavantajele experienţelor internaţionale în direcţionarea
remitenţelor spre investiţii*
*Sursa: elaborată în baza Proiectului Proiectul „Elaborarea mecanismelor şi metodelor de stimulare a creşterii economice, de reducere a sărăciei şi de îmbunătăţire a calităţii vieţii în contextul SCERS”, inclus în programul de stat „Strategia de creştere economică şi reducere a sărăciei”, Programului Naţional „Satul Moldovenesc” şi Planului de Acţiuni „RM-UE”
Orientarea remitenţelor în sisteme formale de transfer – posibilităţi de efectuare:��Politici bazate pe constrîngeri şi obligativităţi:
• Eliberarea permiselor de transfer a banilor în condiţii speciale • Vânzarea obligatorie a valutei încasate (cca 50-80%)
��Politici bazate pe stimulente financiare: • Negocierea cu firme în vederea diminuării taxelor de transfer • Crearea sucursalelor băncilor autohtone în străinătate • Formarea unor cursuri preferenţiale de vânzare a valutei • Stabilirea unor dobânzi mai mari decât în ţara de încasare a veniturilor • Posibilităţi de tragere a cecurilor asupra conturilor de remiteri
Orientarea remitenţelor prin sisteme formale de transfer •Avantaje –Stocarea banilor în sistem bancar –Posibilităţi de monitorizare a fluxurilor băneşti din străinătate –Corectarea politicilor monetare sub incidenţa remitenţelor
•Dezavantaje –Costuri înalte pentru sistemul bancar –Necesitatea corectării politicii valutare –Posibilităţi de utilizare doar pentru migranţii legali
Reorientarea remitenţelor din sfera de consum spre investiţii: Modalităţi de efectuare:
•facilităţi privind import de maşini şi utilaje •antrenamente şi consultări de business;
•programe de antreprenoriat Avantaje •Diminuarea consumului şi implicit a presiunii inflaţioniste •Creşterea investiţiilor în economie cu beneficiile asociate acestui proces Dezavantaje •Chetuieli pentru business-traning,majoritatea fiind neacoperite •Necesitatea de finanţarea suplimetară a proiectelor •Diminuarea incasărilor în buget din contul înlesnirilor acordate •Posibilităţi de aplicare asupra unui număr restrâns de migranţi
Anexa 7 Circuitul economic de utilizare al veniturilor provenite din transferurile remitenţilor în RM*
*Sursa: elaborată de autor
Transferurile remitenţilor
achitarea datoriilor provenitedin costul migrării
completarea bugetutlui familiei recipiente
Economii 21%
Consum 72%
Investiţii 7%
În caz cînd procesul de producerea se desfăşoară în cadrul întreprinderii autohtone: vînzareastocurilor de producţie conduce la majorarea volumului de producţie se mărescrealizările cresc veniturile întreprinderilor credc salariile se formează noilocuri de lucru cresc defalcările în buget se măresc posibilităţile de a finanţa dinbuget proiecte investiţionale cu obiective social-economice, se majorează pensiile,contribuţiile şi compensaţiile orientate spre susţinerea financiară a păturilor vulnerabilecontribuie la realizarea
produselor şi achitarea impozitelor indirecte
(accizelor) În caz cînd produsele sunt importate de către întreprindere: creşte volumul importului cresc plăţile de achitare a taxelor vamale la importul acestor produse se mărescrealizările cresc veniturile întreprinderilor credc salariile se formează noilocuri de lucru cresc defalcările în buget se măresc posibilităţile de a finanţa dinbuget proiecte investiţionale cu obiective social-economice, se majorează pensiile,contribuţiile şi compensaţiile orientate spre susţinerea financiară a păturilor vulnerabile
Economii în valută străină în formă de depozite bancare
Economii în valută străină „la colţun”
Banca comercială, în care sunt plasate depozitele, le utilizează credintînd agenţii economici şi
Creditîndu-se, agenţii economici au posibilităţi de a iniţia, extinde sau menţine afacerea pe care o au
Împrumutul rudelor, cunoscuţilor,pregătirea următorului membru al familieicătre migrare (achitarea costurilor aferentenigrării)
Migrarea
Anexa 8 Lista selectivă ţărilor-investitori mari în economia Republicii Moldova*
(mii dolari) Nr. Ţări-
investitori
2000 2001 2002 2003 2004 2005
1 Belorusia 2,952534 0,43512 0,73692 0,351506 1,9221 0,8492062 Belgia 82,40547 173,6908 497,8482 1449,555 267,78 405,773 Franta 2873,894 1864,965 77,92189 616,8651 954,68 82,047624 Germania 3348,061 4052,284 1769,882 2170,717 5582,8 10617,135 Italia 415,173 2719,068 1760,155 714,7418 3641,4 3215,9926 Kazahstan 0,000322 0,10878 0,0004 0,0003 242,68 0,7539687 Polonia 2,405471 0,17871 0,198968 144,1535 1,8248 250,49218 Romania 2873,837 2811,88 1837,612 7328,745 9063,1 1304,1759 Rusia 834,0869 204,2036 586,8902 1121,09 4680,4 12285,8710 SUA 11683,31 6522,448 3047,767 3397,267 9669 9903,0611 Turcia 106,9268 9,052059 67,01548 221,6069 1084 2591,45212 Ucraina 13,9099 104,2813 50,51584 770,3587 721,39 1869,36513 Ungaria 131,2872 0,002035 0,397937 0,215208 0,9732 103,952414 Сhina 0,201126 1,010101 0,397937 1,549498 949,7 1298,92115 Сipr 2170,941 799,3629 1105,549 554,2826 3559,3 3710,59516 Marea
Britanie 1396,372 2043,52 546,0501 362,2238 1702812960,59
17 Olanda 900,7401 8467,801 25978,54 494,01 4171,4 51799,7218 Lieсhtenstein 574,3765 315,6177 34,50258 862,1521 2750,3 3189,079 *Sursa: Biroul Naţional de Statistică, Raport anula 2000-2005
Anexa 9 Avantajele şi dezavantajele activităţii întreprinderilor mixte*
Avantajele Dezavantajele
1.atragerea investiţiilor străine în economia ţării;
2.reunirea proprietăţii partenerilor (mijloace băneşti, clădirilor şi construcţiilor, maşinilor, proprietăţii intelectuale ş.a.) pentru atingerea obiectivelor economice comune;
3.utilizarea complexă a capacităţilor partenerilor în colaborare în domeniile de producere şi realizare;
4.reunirea elementelor complementare şi a forţelor partenerilor;
5. atingerea efectului sinergetic; 6.acumularea experienţei necesare pentru
activitatea de lungă durată; 7.diminuarea cheltuelilor în procesul de
producţie; 8.Completarea insuficienţelor în potenţialul de
producere din contul partenerului; 9.riscul comun şi răspunderea limitată a
partenerilor.
1.căutări îndelungate în selectarea partenerului potrivit, cu coordonare bilaterală a variantelor de soluţionare şi cu calcule complicate; 2. apare necesitatea de coordonare şi atingerea acordului comun în elaborarea unui concept, care poate conduce la pierderea timpului şi cauzează conflicte între partneri; 3. distribuţia profitului (tendinţa de a obţine dividende poate fi scopul principal al unui partener, dezvoltarea continuă a întreprinderii poate fi obiectivul primordial al altui partener, sau eliminarea unuia din parteneri, de asemenea, poate provoca conflicte şi stare de criză, etc.); 4. aplicarea inegală a potenţialului partenerilor; 5.tendinţa agresivă spre participare în gestiunea întreprinderii mixte, de asemenea, pot conduce la fiasco.
*Sursa: elaborată de autor în baza „Legii privind investiţiile străine” Nr. 81-XV din 18 martie 2004
Anexa 10 Avantajele şi dezavantajele activităţii întreprinderilor cu capital străin*
Avantajele Dezavantajele
1. este facilitat procesul de monitorizare asupra cativelor comopaniei
2. decade necesitatea de a împărţi beneficiul 3. cu cît mai puţini proprietari cu atît gestiunea
este mai flexibilă în luarea deciziilor rapide 4. selectarea şi excluderea soluţiilor neoptimale 5. deţinătorii pachetului de control iau decizii în
interesul companiei, este evitată problema cu acţionarii naţionali opinia cărora vizavi de gestiunea corporaţiei diferă de cea a acţionarilor mari
6. În scopuri de raţionalitate, persoanele juridice pot transmite total sau parţial drepturile de gestiune a activităţii companiei organizaţiilor aderente din ţara-gazdă. (outsorsing), întocmind cu acestea un şir de contracte cu privire la transmiterea şi executarea unor funcţii de gestiune
1. mărimea dividendelor se stabileşte în dependenţă de cota parte a fiecărui acţionar
2. repartizarea unei părţi a profitului între acţionari
3. lipsa transparenţei activităţii corporaţiei în mass-media
4. conflicte ce apar cu diferite instituţii ale statului
5. este, de regulă, unul din cele mai costisitoare metode de constituire a unei afaceri
6. un risc mare, ce apare în urma desfăşurării activităţii într-un mediu necunoscut
7. necesitatea informaţiei simetrice (condiţiile naţionale de desfăşurare a activităţii, particularităţile pieţei, condiţiile concurenţiale)
*Sursa: elaborată de autor în baza „Legii privind investiţiile străine” Nr. 81-XV din 18 martie 2004
Avantajele şi dezavantajele reprezentanţelor, filialelor ale persoanelor juridice străine* Avantajele Dezavantajele
1. controlul absolut asupra activităţii reprezentanţei (filialei)
2. este înzestrată cu proprietatea companiei care a înfiinţat-o, evidenţa activelor este ţinută într-un bilanţ separat şi este inclusă în bilanţul întregii companii
1. imposibilitatea atragerii partenerilor naţionali 2. nu este persoană juridică independentă, nu-şi are regulamentul
său propriu de activitate şi-şi desfăşoară activitatea în baza statutului aprobat de compani-mamă
3. nu are independenţă economică şi activează din numele companiei-mame
4. duce evidenţa după standardele interne de contabilitate, dar pentru includerea în bilanţul consolidat al companiei-mamă după standardele internaţionale, ceea ce necesită o evidenţă dublă şi, respectiv, cheltueli suplimentare
5. nu dispune de libertate în acţiunile sale pe pieţile străine *Sursa: elaborată de autor în baza „Legii privind investiţiile străine” Nr. 81-XV din 18 martie 2004
Anexa 11
Metoda Ghilotinei* Metoda Ghilotinei a fost utilizată în ultimul deceniu de cîteva ţări. Ea a fost elaborată şi apoi perfectată de
compania americană „Jacobs and Associates” pentru aplicarea într-un şir de ţări. • Mexic a folosit ghilotina în anii 1990 pentru eliminarea a 47% de formalităţi guvernamentale şi crearea
Registrului Federal al Formalităţii şi Serviciilor; • Ca parte a programului de redresare economică după criza financiară din 1997, Koreea a folosit
ghilotina pentru revizuirea a 11000 de reglementări de afaceri şi eliminarea a 50% din ele în decurs de un an;
• În procesul de tranziţie la economia de piaţă Ungaria a folosit cu succes ghilotina pentru revizuirea, anularea şi înlocuirea actelor normative care nu corespund principiilor democratice ale economiei de piaţă;
• Chenia a iniţiat procesul ghilotinei în anul 2005 şi în primele 8 săptămîni a revizuit 80 cele mai costisitoare licenţe, din care 26 au fost recomandate pentru eliminare.în următoarele 10 luni se planifica revizuirea a celor 600 licenţe rămase;
• În iunie 2005 în Ucraina a fost emisă hotărîrea privind „de-reglementarea rapidă”, care subînţelege aplicarea metodei ghilotinei, elaborată de„Jacobs and Associates” ;
• Prim ministrul Macedoniei a anunţat în aprilie 2005 că guvernul va adopta legea cu privire la Ghilotina Regulatorie.
În general, Ghilotina Regulatorie funcţionează în felul următor: 1. Guvernul stabileşte scopul ghilotinei. 2. Guvernul solicită tuturor organelor publice să întocmească, pînă la o anumită dată, listele tuturor
actelor normative în scopul aplicării metodei ghilotinei. 3. Includerea în această listă a oricărui document normativ trebuie motivată în formă scrisă, prin
argumentarea necesităţii acestui, legalităţii şi consistenţei economiei de piaţă. 4. Regulamentul trece prin trei expertize sau filtre: prin acei care au elaborat documentul, printr-un grup
de experţi independenţi şi prin părţile interesate, cum ar fi întreprinzătorii. 5. Orice act normativ, care nu trece testele din lista de verificare, este respins sau verificat. 6. Se întocmeşte o listă centralizată a tuturor documentelor filtrate. 7. Odată cu expirarea termenelor limită, orice act normativ care nu este inclus în listă, automat se
anulează (ghilotina cade). 8. Lista devine un registru complet a tuturor regulamentelor în vigoare, supuse ghilotinei, şi este
recunoscută în mod legal drept cadru normativ, obligatoriu pentru respectare. 9. Toate documentele noi şi amendamentele la regulamnetele existente sunt introduse în registru timp de
o zi din momentul adoptării şi/sau publicării. *Sursa: TACIS, Moldova Tendinţe în Economie, septembrie 2005
Anexa 12
Întreprinderi cu capital mixt şi cu capital străin în Republica Moldova*
Compania Ţara de provenienţă Domeniul activităţii A. Domeniul Industrial Acorex SRL United States Băuturi Alba United States Produse alimentare Balteanca SA Germany Textile Ciment SA France Producte minerale
nemetalice Coca-Cola Bottlers Chishinau SRL United States Băuturi Fabrica de Produse Lactate din Hancesti United States Produse alimentare Farmaco SA United States Produse farmaceutice FMI-Hînceşti United States Produse alimentare Glass Container Co United States Producte minerale
nemetalice Link SA United States Echipament electric Lukoil SA Russia Federation Petrol McDonald′s Republic of Moldova United States Produse alimentare Moldkarton Switzerland Produse de papetărie Neptun Nord SA Italy Produse din peşte Nefis SA Turque Produse de patiserie Orlovschii vinzavod SA Italy Băuturi Piele SA Italy Articole din piele Redeco Modlova United States Petrol Vitanta United States Băuturi Weather Wise SRL United States Maşini şi echipamente B. Domeniul Serviciilor Alfa-XP United States Producerea soft WEB Agro-Petrol SA United States Distribuitor comercial Air Moldova Germany Transport CET Chisinau, Central and South Spain Electricitate Cavelleri Ottavio Italy Construcţie Cinematograful Patria Italy Alte servicii Complexul Hotelier Palase SA Italy Servicii hoteliere Compudava Great Britain Producerea soft WEB Daac-Sistem Great Britain Producerea soft WEB DNT United States Producerea soft WEB Hotelul Chisinau SA Italy Servicii hoteliere Interforum-M United States Distribuitor comercial Metro AG Germany Distribuitor comercial Moldcell Turkey Telecomunicaţii Moldtelecoom SA Denmark Telecomunicaţii Moldova Gaz Russian Federation Gaz Moldova Tur SA Israel Alte servicii Nexui SW Italy Producerea soft WEB Redeco Moldova United States Buiness servis Roua Univers United States Dictribuitor comercial Sun TV United States Alte servicii Tirex Petrol Germany Buiness servis Voxtel France/România Telecomunicaţii C. Finanţe şi Asigurări Asito Australia Asigurări Banca Comercială Română România Domeniul bancar *Sursa: Business Information Service for the Newly Independent States, Country Commercial Guide to Moldova, FY 2002, 15 July 2001 (http://www.binis.doc.gov/bisnis/country/010725MoldCCG.htm); and the Europa World Yearbook 2000, Moldova,vol.II,41 etition (London, Europa Publications Ltd.,2000),pp.2514-2529
Anexa 13
Componente politice – sistemele inovaţionale naţionale şi ISD*
CTN
străine
Filiale
străine
Firme
locale
Guvernul Instituţii
non-profit
*Sursa: UNCTAD, World Investment Report 2005: FDI Policies for Development: National and International Perspectives, United Nations, New York and Geneva 2005, pag.237
Sistemul Inovaţional Naţional al ţării de origine
Sistemul internaţional de producţie (reţeaua globală
a CTŞ) a CTN
Sistemul Inovaţional Naţional a ţării-gazde
Politicile ţării de origine Promovarea internaţionalizării CTŞIntensificarea SIN în ţările în curs de dezvoltare
Promovarea ISD şi CTŞ Promovarea investiţiilor Necesitatea performanţelor Stimularea CTŞ Centre ştiinţifice
Majorarea benificiului din ISD şi CTŞ
Politica industrială Politică orientată spre susţinerea businessului mic şi mijlociu Incubare
ntensificarea unei structuri nstentuţionale pentru investiţii Dezvoltarea resurselor umane Capacitatea de cercetare a sectorului public Politici orientate spre susţinerea Drepturilor Proprietăţii Intelectuale Politica de concurenţă
Anexa 14
Dinamica evoluţiei populaţiei economice active, şomeri şi a populaţiei economic inactivă (mii persoane) perioada 1997-2006*
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Populaţie economic
activă 45,7 49,5 46,1 45,4 44,4 44,5 40,8 39,7 38,1 37,9
Şomeri - 4,5 5,1 3,8 3,2 3,0 3,2 3,2 3,1 3,1 Populaţie economic
inactivă 54,3 50,5 53,9 54,6 55,6 55,5 59,2 60,3 61,1 62,5
*Sursa: Anuarul Statistic al Moldovei 2005 Pentru anii 2005-2006 datele sunt culese din Situaţia social-economică a Moldovei pregătit de Departamentul de Statistică şi Sociologie
Anexa 15 Dinamica evoluţiei premiselor de creare a unui mediu instituţional eficient*
*Sursa: Бандурин А.В.. Управление деятельностью корпорациями в России. Диссертация на соскание ученой степени доктора экономических наук, Москва 2002, стр.35
Perioada de pînă la 1987. Metodele centralizate de gestiune administrativă a economiei naţionale au încetat săcorespundă cerinţelor şi situaţiei macroeconomice; înlăturarea angajaţilor de la nivelele mediu şi cel de jos de la participarea reală în gestiunea întreprinderii i-a determinat pe mulţi din ei să-şi încerce capacităţile în businessul cooperatist apărut sau să înfiinţeze o întreprindere individuală; dar lipsa unei baze legislative clare şi a cunoştinţelor practice în economie au condus la bancrutizarea rapidă a multora din iniţiatori şi la lichidarea de facto a business-ului independent.
Corporativitatea ca sistem de gestiune a procesului de producere se identifica cu tradiţiile afacerilor economice sovietice, administrative, şi nicidecum nu cu reglarea litigiilor prin dezbateri judiciare, ceea ce crea atitudinea contradictoriea antreprenorilor începători.
Mediul instituţional al acestei perioade era asemănător sistemului activelor economice de partid: toate posturile cheie la întreprinderi erau repartizate nu conform calităţilor profesionale ale administratorilor, ci în baza relaţiilor denomenclatură şi de partid. Baza acestor repartizări au constituit-o trei motive:
1. lipsa pe piaţa muncii a managerilor naţionali de înaltă calificare; 2. lipsa acordului întreprinderilor de a remunera adecvat munca calificată a managerilor străini; 3. rămăşiţe ale viziunii totalitariste şi lipsa consimţămîntului de a face schimb cu experienţa acumulată între statele cu
economia de piaţă dezvoltată şi ţările fostului lagăr socialist. Perioada 1987-1991. Forţa centripetă conducea cu fermitate spre dezintegrarea organizaţiei economice
monopolizate şi centralizate. Stimularea independenţei şi posibilitatea în arenda întreprinderilor au determinat corpul administrativ către crearea unor subordonări a grupelor de angajaţi care împărtăşeau viziunea acestora, astfel corporativitateacăpăta nuanţa unei puteri loiale. Normele legislative în care se prevedeau participările colectivelor în gestiunea întreprinderilor prin intermediul Adunărilor Colective n-au avut amploare, din simplele motive – lipsa de pregătire a muncitorilor către o participare eficientă în gestiune şi lipsa de dorinţă a conducătorilor de a se împărţi cu puterea.
În acesată perioadă s-au fundamentat bazele corporativităţii şi a structurilor asemănătoare cu organele de gestiune denomenclatură şi deja au apărut primii vlăstari ai mediului instituţional.
Perioada 1991-1994 – perioada unei privatizări active pe bonuri, pe parcursul căreea a avut loc prima redistribuire a proprietăţii între corpurile administrative şi structurile financiar-bancare recent formate. În Republica Moldova, în această perioadă, cea mai mare parte a întreprinderilor dirijate de specialiştii sovietici au transferat mijloacele băneşti şi creditele preferenţiale primite de la stat structurilor comerciale private în calitate de plată prealabilă pentru achiziţionarea mărfurilor şiprestarea serviciilor. După ce mijloacele băneşti erau utilizate pe deplin, ele reveneau devalorizate la întreprinderi. În aceastăperioadă în lipsa mijloacelor băneşti necesare pentru procurarea materiei prime aceleaşi întreprinderi îşi reduceau activitateaeconomică la zero. În urma privatizării întreprinderilor mari de stat se creau societăţi pe acţiuni (din păcate, acţionariiacestora necunoscînd toate drepturile sale) care deja puteau fi atribuite la companii mari („Lukoil” şi „Gazprom” care s-au creat în această perioadă). Dar subevaluarea patrimoniului şi pregătirea insuficientă a personalului acestor întreprinderi conduceau gestiunea corporaţiei la metodele tradiţionale centralizate, care în mîinile managerilor neprofesionali deveneauneeficiente. Concomitent cu aceste procese se crea un stil corporativ în relaţiile anumitor structuri, aşa ca capitalul bancar, întreprinderile petroliere şi gaz şi altele, cînd în locul organelor de gestiune ale statului vin companiile cu autoadministrare.Înstrăinarea populaţiei de la participarea activă în procesele de gestiune a proprietăţii, pierderea locurilor de muncă şi analfabetismul economic au creat atitudine negativă către toate procesele economice reformiste.
Dar, anume în această perioadă au fost puse bazele unor adevărate relaţii corporative a noilor structuriantreprenoriale, create de întreprinzători tineri, care la acel moment au avut doar două posibilităţi: sau să coopereze custructurile de stat sau să le contrapună businessul „civilizat” bazat pe experienţa companiilor străine [106]. În plus, asupra deciziilor luate în corporaţii au început să influenţeze studiile calitative primite peste hotarele ţării în domeniile economicenoi pentru Republica Moldova: pe pieţile financiară şi bursieră, pe piaţa obligaţiunilor, în marketing, în management.
Perioada 1994-august 1998 – s-a caracterizat prin privatizarea parţială pe bonuri şi parţială pe bani. Acesteiperioade îi atribuim formarea activă a infrastructurii pieţii: companii de investiţii şi fonduri, depozitariile şi registratorii,companiile de asigurare, companii de audit şi consulting, fonduri de pensii, ş.a.
Perioada august 1998-pînă în prezent – situaţie de insuficienţă financiară. Guvernul Republicii Moldova este încăutare de noi instrumente financiare şi noi mecanisme de utilizare a „vechilor” active. Situaţia tensionată pe piaţa valutară însoţită de o lipsă totală a unei pieţi de hîrtii de valoare corporative a condus la o politică restrictivă din partea BănciiNaţionale a Moldovei. Acestei perioade îi este caracteristică şi o emigrare activă peste hotare a forţei de muncă calificată din Republica Moldova.
Anexa 16
Aspecte generalizatoare ale evaluării calităţii mediului de afaceri în Republica Moldova* (2005)
- s-au redus costurile de desfăşurare a busines-ului, inclusiv a plăţilor neoficiale;
- reducerea numărului de controluri din partea organelor de control;
- accelerarea şi ieftinirea procesului de înregistrare a noilor întreprinderi;
- adaptarea întreprinzătorilor naţionali şi străini la „regulile de joc” naţionale;
- nemulţumiri privind practica administrării taxei pe valoarea adăugată;
- complexitatea amortizării utilajului în legătură cu modificarea termenilor utilizării lor;
- necesitatea certificării suplimentare a mărfurilor importate;
- corupţia în organele vamale rămîne cel mai problematic factor pentru dezvoltarea mediului
de afaceri;
- concurenţa neloială ca urmare a promovării anumitor interese ale cercurilor de afaceri;
- influenţa mare a funcţionarilor de stat asupra activităţii antreprenoriale;
- sistemul judiciar negativ. *Sursa: Moldova Investment Climate Assessment, World Bank, International Finance Corporation,2005
Anexa 17
Ecuaţia modelului de gravitaţie al comerţului bilateral*
În anul 1687 englezul Newton face o descoperire, care fără doar şi poate în acea perioadă, a răsturnat multe concepte greşite şi a dat explicaţie logică la multe procese ale naturii, aceasta fiind “ecuaţia gravitaţională”, ideea căreia este că forţa atracţiei universale este direct proporţională cu produsul dintre masele corpurilor şi invers proporţională cu patratul distanţei dintre ele. Desigur, această descoperire, a constituit o adevărată revoluţie, legea atracţiei universale avînd menirea să explice multe fenomene fizice şi mecanice.
Aproape cu trei secole mai tîrziu, savantul Tinbergen[65,66], în 1962, analizînd legea atracţiei universale a lui Newton a încercat să traseze o paralelă între procesele fizicii şi fenomenele economice. Savantul a aplicat modelarea matematică a ecuaţiei gravitaţionale la comerţul bilateral al două ţări.
Conform opiniei lui Tinbergen ecuaţia modelului de gravitaţie al comerţului bilateral este următoarea: Mij = β0YI
β1YJβ2Dij
β3 (AIJ)β4 uIJ (1)
unde Mij este valoarea actuală a vânzărilor din ţara i către ţara j, Yi şi Yj Yj sunt PIB-urile ale i şi j, Dij este distanţa dintre centrele economice ale ţării i şi j, A este o variabilă, şi uij este o eroare aleatoare normală.
În 1966 Linnemann a propus că mărimea fluxului comercial internaţional bilateral depinde de trei factori: cererea importatorului, oferta exportatorului şi costul afacerii în cauză.
Modelul de gravitaţie prezentat de el descrie fluxul comercial dintr-un punct de origine (i) într-o destinaţie (j) în condiţiile dictate de factorii de ofertă din origine, factorii de cerere în punctul de destinaţie şi factorii de stimulare sau stopare legaţi de acest flux specific.
Ecuaţia modelului de gravitaţie este următoarea: Mij = AYI
β1YJβ2Li
β3Ljβ4Dij
β5euij (2)
unde Mij este valoarea actuală a vânzărilor din ţara i către ţara j, A este o constantă, Li şi Lj sunt populaţiile ţărilor i şi j, Yi şi Yj sunt veniturile lor, Dij este distanţa dintre ele şi uij este o eroare aleatoare normală. Principalul neajuns al acestui model constă în analiza comerţului bilateral la un nivel foarte global. Aceasta duce la irealitatea rezultatelor obţinute, şi ca rezultat, în cazul aplicării modelului în practică, la abateri mari în comerţul internaţional bilateral al ţării. În 1989 Jeffery H. Bergstrand completează ecuaţia comerţului ponderat cu noi factori: cerere de consum şi cerere de producere [64,65,66]. Reieşind din faptul că ţările cu venitul egal pe cap de locuitor vor avea aceiaşi cerere, cerere de consum are următoare formulă: n HAn 1/θA δ n HBn 1/θB 1-δ Uij = Σn=1Σh=1 X
θAAhnjl x Σn=1Σh=1 X
θBBhnjl - XB (3)
- ∞ < θA, θB < 1; 0 < δ < 1 unde X Ahnjl (XBhnjl) este valoarea produselor manufacturale (non-manufacturale) produse în ramurile A şi B de firme h în ţara n cerute de consumatori-muncitori l în ţara j, XB este cererea minimă de bunul B cerută de un consumator. Mărimea consumurilor este limitată de venitul nominal al consumatorilor calculat pe baza consumurilor agregate (Yjl)>
Yjl = Σ a=A,B ΣNn=1 ΣHan
h=1 (Panj Tanj / Enj) Xahnjl (4)
unde Tanj este tariful la export de la ţara n la j, Enj este rata de schimb, se determină ca raportul între moneda din ţara n contra moneda din ţara j, Panj este preţul F.O.B. prezentat de firma h din ramura a care exportă din ţara n în ţara j, pentru simplificarea se presupune că toate firme dintr-o ramura din ţara n prestează mărfurile pe piaţa j cu acelaşi preţ. Luând în consideraţie că consumatori din ambele ţări sunt identici, noi putem obţine o ecuaţia cererii agregate:
Paij = δ1/δA X-1/δAAagij (Yj)1/δA (1-y-1
j)1/δA T-1Aij Eij x
Σn ΣAh (Panj Tanj / Enj)1-δA 1/δA (5)
i = 1, ...., N
unde δA = 1/(1 - θA), Yj este PIB din ţara j, yj este PIB pe cap de locuitor.
Anexa 17 (continuare)
Alt factor - cererea de producţie – se modulează reieşind din faptul că firmele existente în ţara i tind să se
maximizeze profiturile. Fiecare firma h în fiecare din două ramuri foloseşte două factori de producţie munca (L) şi capital (K). Atunci funcţia de producţia are forma liniară.
Lagi = α La + βLaXagi (6)
Kagi = αKa + βKaXagi
g = 1;....; Hai; a = A, B; i = 1,...., N (7)
unde Lagi (Kagi) munca (capital) cerută de firme g în ramura a în ţara i pentru producerea Xagi, α sunt cheltuieli constante, β sunt inputuri constante necesare pentru producerea a unei unităţi de produs. Toate firmele şi ţările utilizează aceiaşi tehnologie. Astfel funcţia cheltuielilor pentru firma g din ramura a:
Sagi(Wi, Ri, Xagi) = WiLagi + RiKagi = (WiαLa + RiαKa) + WiβLaXagi + RiβLaXagi g = 1, ..., Hai; a = A, B; i = 1, ..., N (8)
unde Wi şi Ri sunt salariile şi renta, respectiv. Presupunem că oferta de muncă şi capital este fixă în fiecare ţară i: Li = ΣA
hLAhi + ΣBhLBhi (9a)
Ki = ΣAhKAhi + ΣB
hKBhi (9b) De asemenea se presupune că toată producţia firmelor se distribuie pe piaţa internă şi pe cea externă, în conformitate cu funcţia elasticităţii constante a transformării:
Xagi = [Σn(Cain Xagin)φa]1/φa
1<φa<∞; g = 1, …, Hai a = A, B; i = 1, …, N (10)
unde, Cain exportul produselor industriei a din ţara i în ţara n. Pentru φa > 1, curba tranformaţională, care arată distribuirea produselor fabricate între piaţa internă şi cea externă, şi între diferite pieţe externe, este concavă. Astfel încât funcţia maximizării profitului are următoare formă:
πagi = Σn PainXagin – (WiαLa + RiαKa) - WiβLa[Σn(Cain Xagin)φa]1/φa – RiβKa[Σn(Cain Xagin)φa]1/φa
g = 1, …, Hai a = A, B; i = 1, …, N (11) Utilizând toate ecuaţiile, prezentate mai sus, putem formula ecuaţia gravitaţională.
PXAij = δ(γA+1)/(γA+δA) (YKj)(δA-1)/(γA+δA) x (βKAβLB - βKBβLA)-1 x
[βLB - βKB(Ki*/Li
*)-1](δA-1)/(γA+δA) x (Yj)(γA+1)/ (γA+δA) x (1-y-1j)(γA+1)/ (γA+δA) x
CAij-(δA-1)(γA+δA)/(γA+δA) x TAij
-δA(γA+1)/(γA+δA) x EijδA(γA+1)/(γA+δA) x
Σn (PAin/CAin)γA+1 1/(γA+1) -γA(δA-1)/(γA+δA) x
Σn ΣAh (Panj Tanj / Enj)1-δA (γA+1)/ (γA+δA) (12)
unde PXAij este valoarea actuală a vânzărilor din ţara i către ţara j între ramuri A, YKj este producerea naţională în
unităţile capitalului (YKj = Ki
* = ΣAhβKAXAhi + ΣB
hβKBXBhi). [134] Un alt model, propus de Wang şi Winters (1994), a încercat se corecteze neajunsurile modelelor precedente şi arată în felul următor.
Xij = aYib1Ni
b2Yjb3Nj
b4Aijb6ΠkPijk
γk (13) Aici Xij este valoarea comercială din ţara i către ţara j, Yi şi Yj sunt PIB-urile ale i şi j, Dij este distanţa dintre ele, Ni şi Nj sunt populaţiile, Aij este o variabilă înlocuitoare reprezentând vecinătatea geografică, Pij sunt variabile înlocuitoare reprezentând preferinţele dintre ţările i şi j, b şi γk sunt parametri şi Π denotă produsul. *Sursa: Bergstrand, J.H.: The gravity Equation in International Trade: Some Microeconomic Foundations and Empirical Evidence // Review of Economics and Statistics 67, 1985 pp. 474-481; Bergstrand, J.H.: The Generalized Gravity Equation, Monopolistic Competition, and the Factor Proportions Theory in International Trade // Review of Economics and Statistics 71, 1989, pp. 143-153; Bergstrand H. Jeffrey: The gravity equation in international trade: some microeconomicfoundations and empiricalevidence // The review of Economics and Statstics, Harvard College, Vol. LXVII, No.3, August 1985
Anexa 18 Volumul investiţiilor reale efectuate în economia Republicii Moldova perioada 2000-2005*
Tabelul 3.1.1
Investiţii străine realizate în Republica Moldova
(mii dolari) Nr. Ţări-investitori 2000 2001 2002 2003 2004 2005
1 Belorusia 2,952534 0,43512 0,73692 0,351506 1,9221 0,849206 2 Belgia 82,40547 173,6908 497,8482 1449,555 267,78 405,77 3 Franta 2873,894 1864,965 77,92189 616,8651 954,68 82,04762 4 Germania 3348,061 4052,284 1769,882 2170,717 5582,8 10617,13 5 Italia 415,173 2719,068 1760,155 714,7418 3641,4 3215,992 6 Kazahstan 0,000322 0,10878 0,0004 0,0003 242,68 0,753968 7 Polonia 2,405471 0,17871 0,198968 144,1535 1,8248 250,4921 8 Romania 2873,837 2811,88 1837,612 7328,745 9063,1 1304,175 9 Rusia 834,0869 204,2036 586,8902 1121,09 4680,4 12285,87 10 SUA 11683,31 6522,448 3047,767 3397,267 9669 9903,06 11 Turcia 106,9268 9,052059 67,01548 221,6069 1084 2591,452 12 Ucraina 13,9099 104,2813 50,51584 770,3587 721,39 1869,365 13 Ungaria 131,2872 0,002035 0,397937 0,215208 0,9732 103,9524 14 Сhina 0,201126 1,010101 0,397937 1,549498 949,7 1298,921 15 Сipr 2170,941 799,3629 1105,549 554,2826 3559,3 3710,595 16 Marea Britanie 1396,372 2043,52 546,0501 362,2238 17028 12960,59 17 Olanda 900,7401 8467,801 25978,54 494,01 4171,4 51799,72 18 Lieсhtenstein 574,3765 315,6177 34,50258 862,1521 2750,3 3189,079 *Sursa: Biroul Naţional de Statistică a Republicii Moldova, 2006
Tabelul 3.1.2
Investiţiile naţionale realizate în Republica Moldova
Perioada 2000-2006, mii dolari 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Investiţii autohtone 1759,3 2315,1 2804,2 3621,7 5140,0
5285,3
*Sursa: Biroul Naţional de Statistică a Republicii Moldova, 2006
Tabelul 3.1.3
Volumul remitenţelor transferate prin sistemul bancar în Republica Moldova
Perioada 2000-2006, mil dolari 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Remitenţe 159 223 268 332 480 520 *Sursa: Banca Naţională a Moldovei, 2002,2004,2006 (primul semestru)
Anexa 19
PIB-ul ţărilor-investitori în economia Republicii Moldova (mln dolari)
Nr. Ţări-
partenere
2000 2001 2002 2003 2004 2005
1 Belorusia 12,758 12,421 14,654 17,823 23,141 29,566 2 Belgia 232,425 231,931 252,721 310,521 357,447 372,091 3 Franta 1332,724 1341,561 1464,204 1794,389 2045,581 2105,864 4 Germania 1905,795 1892,595 2025,798 2446,432 2754,727 2797,343 5 Italia 1077,937 1118,341 1223,272 1511,141 1724,953 1766,16 6 Kazahstan 18,275 22,135 24,599 30,86 43,152 56,088 7 Polonia 171,314 190,332 198,039 216,539 252,369 300,533 8 Romania 37,06 40,188 45,825 59,506 75,487 98,566 9 Rusia 259,702 306,583 345,071 431,429 590,705 766,18 10 SUA 9816,975 10127,95 10469,6 10971,25 11734,3 12485,73 11 Turcia 198,23 143,096 182,973 240,596 302,561 362,461 12 Ucraina 31,262 38,009 42,393 50,133 65,039 81,664 13 Ungaria 47,019 52,314 65,562 83,1 100,742 109,483 14 Сhina 1801,728 1175,716 1270,664 1416,593 1649,4 1779,73 15 Сipru 9,124 9,491 10,431 13,145 15,331 16,55 16 Marea Britanie 1438,216 1431,371 1564,911 1797,867 2124,5 2309,4 17 Olanda 370,638 384,198 418,954 512,707 579,01 615,3 18 Lieсhtenstein 75,583 75,2 82,37 94,532 101,65 105,41
Sursa: UNCTAD, 2006
PIB-ul Republicii Moldova*
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Produsul Intern Brut 15459.5 17459.8 21345.7 27296.9 31991,7 323789.7 *Sursa: raportul anual al BNM 2000,2001,2002,2003,2004
Anexa 20 Metodologia sondajului care a stat la baza evaluării criteriilor pentru determinarea situaţiei
economice în Republica Moldova
• În scopul realiării sondajului au fost chestionaţi: pentru evaluarea climatului investiţional prin prisma investitorilor autohtoni şi străini – 100 persoane juridice; pentru evaluarea situaţiei economice din Republica Moldova prin prisma familiilor beneficiare de remitenţe – 100 persoane fizice
• Au fost aplicate două modalităţi de acumulare a datelor: - 2 grupe de respondenţi – specialişti în domeniul jurisprudenţei şi specialişti în domeniul
economic, ce activează în Chişinău - Intervievarea directă la ghişeele sistemelor de transfer rapid al banilor: Western Union, Anelik,
Money Gramm, Unistream etc. • Chestionarea celor 2 grupe de respondenţi a fost efectuată în baza chestionarului cu criteriile de evaluare a
situaţiei economice din Republica Moldova. În cadrul sondajului au participat 52 specialişti din domeciuleconomiei (economişti, bancheri, contabili din sectoarele bancar, financiar, industrial) care aurăspuns la 30 întrebări (criterii de evaluare a situaţiei economice şi a cadrului instituţional) din chestionarşi 48 specialişti din domeniul jurisprudenţei (jurişi, avocaţi, coordonatori şi consultanţi în domeniuljuridic) care au răspuns la 25 întrebări din chestionar (criterii de evaluare a legislaţiei şi a cadruluiinstituţional)
• Intervievarea directă la ghişeele sistemelor de transfer rapid al banilor a fost efectuat în baza a 18întrebări, numărul persoanelor intervievate – 100.
• Informaţia colectată a fost prelucrată manual şi sistematizată într-o bază de date. • Perioada realizării sondajului este de patru săptămîni, începînd de la 29 mai 2006. sondajul s-a efectuat în
tre etape: chestionarea specialiştilor din domeniul economiei, chestionarea specialiştilor din domeniuljuridic, intervievarea beneficiarilor de remitenţe. 100 chestionare completate au fost colectate din 23puncte de cercetare.
Anexa 21 Evaluarea medie a factorului economic*
anul
Criteriu
2000 2001 2002 2003 2004 2005
1. continuitatea politicii economice guvernamentale
0,55 0,45 0,45 0,4025 0,3515 0,35
2. creşterea economică reală 0,1 0,085 0,075 0,04 0,045 0,044
3. convertibilitatea monetară 1,0 0,97025 0,9515 0,6528 0,6613 0,6405
4. credite pe termen scurt 1,0 1,0 1,0 0,75 0,72 0,6955
5. împrumuturi pe termen lung şi capital investit
-1,0 -0,95 -0,45 -0,2547 -0,2451 -0,15
6. costul muncii -1,0 -0,8545 -0,6505 -0,68 -0,65 -0,582
7. inflaţia 0,5114 0,54 0,3206 0,1519 0,1014 0,10
8. balanţa de plăţi 0,2312 0,2035 -0,31527 -0,55 -0,54 -0,49
9. deficitul bugetar -1,0 -0,8432 -0,7328 -0,4835 -0,35 -0,3010. naţionalizarea 0,4215 0,25 -0,85 -0,6512 -0,68 -0,587511. volumul total al investiţiilor 0,3775 0,4815 0,5795 0,2634 0,37585 0,351712. atitudinea faţă de investiţii străine 0,5148 0,42 0,6436 0,35 0,406 0,5513. nivelul ratei dobînzii la creditele
bancare -0,95 -0,64 -0,27 0,10 0,15 0,26
14. modificarea sistemului bancar 1,0 0,75 0,6548 0,65 0,65 0,6415. volumul tranzacţiilor bursiere -0,537 -0,8562 -0,6550 -0,2096 -0,4601 -0,68
Total 1.2194 1.00625 0.75138 0.5516 0.53585 0.44275
*Sursa: calcule efectuate în baza respondenţilor
Evaluarea medie a factorului legislativ*
anul
Criteriu
2000 2001 2002 2003 2004 2005
1. stabilitatea sistemului legal 0.5375 0.3875 0.3625 0.3125 0.2525 0.23752. elaborarea şi aprobarea unor legi „aspre” 0.27 0.43 0.2125 0.1375 0.175 0.08753. lipsa de transparenţă a legislaţiei 0.2625 0.215 0.11 0.0375 0.03 -0.0054. funcţionalitatea legilor 0.1875 0.175 0.29 0.25 0.23 0.16255. gradul de nedesăvîrşire între actele legislative
aprobate 0.2875 0.1375 0.15 0.0875 0.03 -0.005
6. gradul de concordanţă şi complimentare a legilor, regulamentelor şi hotărîrilor luate
0.3375 0.27 0.2875 0.2675 0.25 0.32
7. posibilităţi de evitare a legislaţiei 0.24 0.2875 0.155 0.015 0.1725 0.11258. sistemul de facilităţi şi stimulente pentru
investiţii străine 0.25 0.255 0.2175 0.2325 0.215 0.195
9. practice de arbitraj -0.068 -0.1 -0.113 -0.088 -0.025 -0.03810. procedura de apel -0.045 -0.065 -0.075 -0.063 -0.05 -0.075
Total 2.26 1.993 1.598 1.19 1.28 0.993*Sursa: calcule efectuate în baza respondenţilor
Anexa 22
Evaluarea medie a factorului instituţional*
anul
Criteriu
2000 2001 2002 2003 2004 2005
1. stabilitatea politică a ţării 0.675 0.375 0.3725 0.345 0.3 0.182. fragmentarea arenei politice şi
importanţa fiecărei grupări -0.045 0.1375 0.2475 0.24 -0.138 0.1375
3. fragmentarea lingvistică, etnică sau religioasă
0.55 0.5175 0.5525 0.57 0.46 0.485
4. măsurile coercitive necesare pentru menţinerea puterii politice
0.4375 0.2575 0.1825 0.1 0.125 0.05
5. comportamentul populaţiei (xenofobie, corupţie, naţionalism)
-0.1 0.001 0.0025 0.05 0.0475 0.035
6. gradul de organizare şi importanţă politică a grupurilor care doresc instaurarea unui regim radical
-0.155 -0.27 -0.24 -0.293 -0.353 -0.37
7. dependenţa de o putere străină ostilă şi importanţa acestei puteri
-0.188 -0.213 -0.248 -0.488 -0.575 -0.713
8. atitudinea autorităţilor locale faţă de investiţiile străine şi transferul de beneficii
0.675 0.325 0.255 0.1775 0.145 0.125
9. constrîngeri birocratice 0.875 0.38 0.1 0.0725 0.05 0.012510. calitatea de infrastructură 0.4625 0.4925 0.5125 0.5675 0.48 0.5111. condiţiile sociale 0.49 0.5125 0.435 0.41 0.375 0.3512. gradul de ocupare -0.3 -0.288 -0.263 -0.253 -0.288 -0.31313. rata şomajului 0.18 0.2125 0.26 0.2975 0.33 0.362514. indicele de salariu 0.495 0.545 0.5775 0.6125 0.68 0.712515. nivelul educaţional 0.2175 0.2725 0.3425 0.3975 0.445 0.4625
Total 4.27 3.258 3.09 2.808 2.085 2.028
*Sursa: calcule efectuate în baza respondenţilor
Anexa 23
Metodologia programului Eviews 3.0
Panel Data din programul Eviews 3.0 (construcţia modeleleor econometrice în baza datelor depanel) permite soluţionarea problemei insuficienţei numărului de observaţii, adică pentru a primiargumentări întemeiate nu este nevoie de un interval temporal larg. Analiza de panel micşorează problemaapariţiei colinearităţii, aplicînd efectele variabilelor individuale.
Modelul de panel al regresiei lineare de bază are următoarea formă:
ititit uXY ++= βα i =1, …N t = 1, …, T (1) Modelul de regresie al datelor de panel se deosebeşte de regresia simplă a datelor temporale sau de
regresia în spaţiu prin faptul că variabilele acestea au indicele de jos dublu, i – numărului obiectului (ţării),t – timpul, α - termen liber, β - vectorul coeficienţilor de regresie, Xit - matricea k a variabilelor descriptive,ui t – eroare aleatoare.
Majoritatea aplicărilor a datelor de panel utilizează modelul unicomponenţial al erorii aleatoare uit.Eroarea uit constă din mai multe componente: ittiitu ελµ ++= , unde efectele individuale µi, efecteletemporaleλt şi εit sunt componente aleatoare şi reciproc independente.
Efectele individuale µi (uneori cele temporale) pot fi tratate ca fixate şi aleatoare. În primul caz peprivim ca constantă aleatoare, dar care sunt determinate în afara modelului în cauză, adică valoarea lorpoatefi determinată. În al doilea caz variabilele standarde, care de fapt sunt realizări ale constantelor aleatoare. Modelul cu efecte fixate
Efectele fixate pot fi constante pentru toate cazurile luate împreună şi se pot modifica pentrufiecare caz în parte. În cazul cînd nu putem considera ipoteza omogenităţii comune a efectelor individuale,se aplică modelele cu termenul liber variabil (variable-intercept models):
ititiit XY εβµ ++= (2)
itittit XY εβλ ++= (3)
itititit XY εβγ ++= (4) Presupunerea de bază a acestor modele constă în faptul că efectele variabilelor neevidenţiate se
reflectă în trei tipuri a efectelor individuale: µi, λt и γit . Efectul µi este fixat pentru cazul i şi nu se modificăîn timp, dar pentru diferite cazuri va lua diferite valori, şi poate reflecta caracteristicile individuale ale ţării(distanţa, adică se poate depista dependenţa realizării investiţiilor de distanţă).
Efectul λt se modifică în timp şi este acelaşi pentru toate variabilele la un anumit moment de timp,care de fapt este PIB-ul. Efectul γit se modifică şi în timp şi în spaţiu pentru fiecare caz în parte (ţări),aplicînd pe el restricţii se pot obţine diferite tipuri de modele (3-5), dar trebuie să ţinem cont că construcţiaunui număr mare de modele este principial ireală, deoarece vom avea mai multe variabile decît ecuaţii.
ADNOTARE
la teza pentru conferirea titlului ştiinţific de doctor în ştiinţe economice cu tema:
“Factorii determinanţi ai atragerii investiţiilor în economia naţională”
Teza de doctor este dedicată studierii factorilor determinanţi ai atragerii investiţiilor în
economia naţională, impactul acestora asupra deciziei de investire în scopul elaborării
mecanismului de promovare a proiectelor de investiţii în condiţiile economiei Republicii Moldova.
În lucrare a fost dezvoltat conceptul de atractivitate investiţională şi conceptul de atragere a
investiţiilor prin delimitarea şi precizarea componentelor constitutive ale acestora.
Pornind de la idea necesităţii stridente a resurselor investiţionale pentru continuitatea
dezvoltării economice a Republicii Moldova a fost efectuată analiza atractivităţii investiţionale şi
determinarea gradului de influenţă a acestuia asupra deciziei investitorului.
În cercetare a fost propusă spre analiză o nouă sursă investiţională potenţială apărută ca
reminiscenţă a dificultăţilor economice din Republica Moldova – remitenţele. În cadrul
investigaţiilor realizate a fost elaborată schema circuitului economic de utilizare a veniturilor
generate de transferurile remitenţilor. Cercetările s-au soldat cu recomandări practice în ceea ce
priveşte canalizarea acestor fluxuri în activitatea investiţională.
Teza conţine o analiză amplă a factorilor determinanţi de atragere ai investiţiilor în
economia naţională în baza unei sistematizări a factorilor importanţi ce influenţează asupra atragerii
investiţiilor. A fost elaborat un sistem integru de criterii pentru evaluarea mediului investiţional al
Republicii Moldova în baza căruia a fost estimat climatul investiţional al ţării.
Pentru estimarea climatului investiţional în cadrul Republicii Moldova este propus modelul
„ecuaţiei gravitaţionale” investiţionale şi realizarea experimentală a modelului. Modelul în cauză
consolidează parametrii cercetaţi, ceea ce a permis identificarea factorilor cu influenţă considerabilă
asupra atragerii investiţiilor în economia naţională. Cercetările pot fi aplicate în sectorul real: prin
estimarea modificărilor potenţiale ale unui factor în urma caracterului volatil al altui factor şi
includerea lor ulterioară în modelele investiţionale în scopul aplicării acestora la elaborarea
politicilor economice. Lucrarea este finisată cu elaborarea mecanismului de promovare a proiectelor
de investiţii.
Recomandările înaintate poartă un character practic, avînd o însemnată valoare ştiinţifico-
practică şi pot fi utilizate în cadrul strategiilor investiţionale promovate în economia Republicii
Moldova.
ANNOTATION
of the thesis for awarding the scientific degree of doctor in economic sciences on the theme:
“The determinant factors of investments attracting in national economy”
The PHD thesis is dedicated to the research of determinant factors of investments’ attraction
in national economy, their impact over investment decision in purpose of elaboration of investments
projects promotion mechanism in case of the economy of Republic of Moldova.
In the thesis it was shown that the concepts of investments attraction and investment
attractiveness, which are often confused, are different. The distinction was done by emphasizing the
component elements of these two notions.
Beginning from the idea of acute necessity of investment resources for the sustainable
economic development of the Republic of Moldova, it was done the analysis of investment
attractiveness and determination of the level of its influence over the investor’s decision.
The thesis proposes for the analysis a potential investment source created as a result of
economic problems from the Republic of Moldova – remittances. In the framework of realized
investigations, it was elaborated an economic circuit scheme of revenues usage as a result of
remittances’ transfers. The researches finalized with practical recommendations regarding the
directionning of these flows towards investment activity.
The thesis contains a detailed analysis of determinant factors of investments’ attraction in
national economy in base of systemizing important factors which influence over the investments’
attraction. A unique criteria system was elaborated, for the estimation of investment medium of the
Republic of Moldova, according to which the country’s investment climate was characterized.
For the estimation of investment climate of the Republic of Moldova, it is proposed „gravity
equation” investment model and its testing. This working model consolidates the factors with the
considerate impact over investments decision. The research can be use in real sector of economy
and permit to identification the potential modifications in one factor in the result of other factor.
The work is finalized with the elaboration of a mechanism of investments projects’ promotion.
The proposed recommendations have a practical character, having a high practical and
scientifical degree and can be applied in the frame of investment strategies promoted in the
economy of the Republic of Moldova.
АННОТАЦИЯ
к диссертации на соискание ученой степени доктора экономических наук
на тему: «Приоритетные факторы привлечения инвестиций в национальную
экономику»
Докторская диссертация посвящена изучению приоритетных факторов привлечения
инвестиций в национальную экономику, влияние этих факторов на инвестиционное решение
национальных и иностранных инвесторов о вложении своих капиталов в целях разработки
механизма стимулирования инвестиционных проэктах в экономических условиях
Республики Молдова.
В работе была расмотрена концептуальная разница между понятиями инвестиционная
привлекательность и привлечение инвестиций. Помимо определений были приведены и
составляющие элементы этих понятий.
Исходя из острой необходимости в финансовых ресурсах и общего дефицита
инвестиционного потока в данной работе были расмотрены инвестиционная
привлекательность и ее влияние на инвестиционное решение инвестора.
В диссертации был осуществлен анализ потенциально нового источника
финансирования инвестиций – поток финансовых переводов гастарбайтеров Республики
Молдова. Автор сформулировал схему экономического цикла использования доходов
полученых в результате финансовых переводов гастарбайтеров. На основе этого анализа
автор предлогает определенный механизм привлечения этих финансовых переводов в
инвестиционную деятельность страны.
Диссертация содержит комплесный анализ всех приоритетных факторов привлечения
инвестиций в национальную экономику. Автор разработал интегрированную таблицу в
которой были выделены приоритетные факторы привлечения инвестиций и на основе
которой была произведена оценка инвестиционного климата страны.
Для оценки инвестиционного климата Республики Молдова была адаптирована и
разработана гравитационная модель инвестиций. Данная модель обьединяет все
факториальные параметры которые влияют на инвестиционное решение. Иследование может
быть использовано в реальном секторе экономики. Было произведено эксперементальная
оценка модели. В работе представлен механизм по реализации инвестиционных проектов.
Разработанные рекомендации имеют научно-практическое значение и могут быть
использованы в инвестиционных стратегиях проводимых в Республике Молдова.
Cuvintele cheie:
atractivitatea investiţională, atragerea investiţiilor, oportunităţi investiţionale, activitate de
promoţie a investiţiei, marketing teritorial, investiţii străine directe, transferurile remitenţilor,
mediul investiţional
Ключевые термины:
инвестиционная деятельность, привлечение инвестиций, инвестиционные перспективы,
деятельность по поощрению инвестиций, териториальный маркетинг, прямые
инностранные инвестиции, переводы мигрантов, инвестиционный климат,
Key words:
investments activities, investments attraction, investments opportunities, investments
promotions activities, territorial marketing, foreign direct investments, remittances’ transfers,
investments climate.
LISTA ABREVIERILOR
ITC - Informaţii şi Tehnologia Comunicaţiilor
PR – public relation
UE – Uniunea Europeană
PIB –produs intern brut
ÎMM – întreprinderile mici şi mijlocii
CNVM – Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare
BNM – Banca Naţională a Moldovei
CNT –capital normativ total
BCR – Banca Comercială Română
CTN – corporaţii transnaţionale
ISD – investiţii străine directe
UNCTAD – United Nations Conference of Trade and Development
ZEL – zonele economice libere
CSI – Comunitataea Statelor Independente
BPO – business process outsourcing