Embed Size (px)
Citation preview
elearning.ro http://www.elearning.ro /metode-interactive-in-predarea-bio logiei
Metode interactive in predarea biologiei
Metode active şi tehnici interactive de grup predare în biologie1. Metode de predare-învãţare interactivã în grup sunt: metoda predãrii/ învãţãrii reciproce (Reciprocalteaching – Palinscar), metoda Jigsaw (Mozaicul), metoda cubului, ştiu/vreau sa ştiu/am învãţat, organizatorul graphic, metoda piramidei. 2. Metode de f ixare şi sistematizare a cunoştintelor şi de verif icare : harta cognitivã sau harta conceptualã(Cognitive map, Conceptual map), matricele, lanţurile cognitive, scheletul de peşte, diagrama cauzelor şi aef ectului, tehnica f lorii de nuf ãr.3. Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativitãţii : brainstorming, metoda nominalã, explozia stelarã, metoda Pãlãriilor gânditoare, studiul de caz, Phillips 6/6, tehnica6/3/5, metoda Schimbã perechea, metoda Frisco, învãţarea prin cooperare. 4. Metode de cercetare în grup : tema sau proiectul de cercetare în grup, experimentul pe echipe, investigaţia de grup. Voi prezenta în continuare cele mai interesante metode şi anume: Metoda predãrii/ învãţãrii reciproce (Reciprocal teaching – Palinscar) – este o strategie instrucţionalã deînvãţare a tehnicilor de studiere a unui text ştiinţif ic. Dupã ce sunt f amiliarizaţi cu metoda, eleviiinterpreteazã rolul prof esorului, instruindu-şi colegii. Are loc o dezvoltare a comunicãrii elev – elev.• Metoda se poate desf ãşura pe grupe sau f rontal.• Metoda predãrii- învãţãrii reciproce este centratã pe patru strategii de învãţare f olosite de oricine caref ace un studiu de text pe teme ştiinţif ice: rezumarea punerea de întrebãri clarif icarea datelor prognosticareaSe pot propune douã variante de desf ãşurare a strategiei. Varianta numarul 1 (are aplicabilitate la gimnaziu): Se of erã întregii clase, acelaşi text spre studiu. Clasa este împãrţitã în 4 grupuri corespunzãtoare celorpatru roluri, membrii unui grup cooperand în realizarea aceluiaşi rol. De exemplu grupul A este responsabil cu rezumarea textului, grupul B f ace o listã de întrebãri pe carele vor adresa în f inal tuturor colegilor, grupul C are în vedere clarif icarea termenilor noi şi grupul D dezvoltãpredicţii. În f inal f iecare grup îşi exercitã rolul asumat.Varianta numarul 2 (se utilizeaza mai mult în clasele IX-XII): Pentru textele mai mari se procedeazã în f elul urmãtor: – se împarte textul în pãrţi logice; - se organizeazã colectivul în grupe a câte 4 elevi; – aceştia au f iecare câte un rol: 1. rezumator (R); 2. întrebãtor (I); 3. clarif icator (C); 4. prezicator (P); - se distribuie pãrţile textului f iecãrui grup în parte; - echipele lucreazã pe text, f iecare membru concentrându-se asupra rolului primit. Trebuie precizat cãpentru a încuraja învãţarea prin cooperare, în cadrul unui grup mai numeros, acelaşi rol poate f i împãrţit întredoi sau trei elevi. - în f inal f iecare grap af lã de la celãlalt despre ce a cit it; membrii f iecãrui grup îşi exercitã rolurile,învãţându- i pe ceilalţ i colegi (din alte grupe) textul cit it de ei, stimulând discuţia pe temele studiate.Avantajele acestei metode sunt urmãtoarele : este o strategie de învãţare în grup, care stimuleazã şimotiveazã elevii ; ajutã elevii în învãţarea metodelor şi tehnicilor de lucru cu textul, tehnici de muncãintelectualã pe care le poate f olosi apoi şi în mod independent, dezvoltã capacitatea de exprimare, atenţia,
gândirea cu operaţiile ei (analiza, sinteza, concretizarea, generalizarea, abstractizarea) şi capacitatea deascultare activã ; stimuleazã capacitatea de concentrare asupra textului de cit it şi priceperea de aselecţiona esenţialul. Exemplu : Relaţii trof ice în ecosistem-categorii trof ice Grupa AMateriale necesare : manualul de biologie, dicţionar, imagini cu vieţuitoare dindif erite ecosisteme, atlas ecologic.Tipul activitãţii-REZUMAREACerinţe : cit iţ i cu atenţie textul de mai jos. Expuneţi ceea ce credeţi cã este mai important din ceea ce aţi cit it (se prezintã un text în care se descriu categoriile trof ice).Grupa BMateriale necesare:manualul de biologie, dicţionar, imagini cu vieţuitoare din dif erite ecosisteme, atlasecologic.Tipul activitãţii-PUNEREA DE ÎNTREBÃRICerinţe:cit iţ i cu atenţie textul de mai jos. Formulaţi apoi o serie de întrebãri despre inf ormaţiile cit ite (seprezintã acealaşi text în care se descriu categoriile trof ice).Grupa CMateriale necesare : manualul de biologie, dicţionar, imagini cu vieţuitoare din dif erite ecosisteme, atlasecologic.Tipul activitãţii-CLARIFICAREACerinţe : cit iţ i cu atenţie textul de mai jos.Gãsiţi termenii necunoscuţi apelând la diverse dicţionare (se prezintã acelaşi text).Grupa D Materiale necesare: la f el cu celelalte grupe.Tipul activitãţii-PROGNOSTICAREACerinţe : cit iţ i cu atenţie textul de mai jos. Analizaţi în grup imaginea prezentatã în f işã.Formulaţi apoi o serie de prediciţ ii ref eritoare la aplicaţiile temei în practicã.CubulCubul ca metodã este f olosit în cazul în care se doreşte explorarea unui subiect, a unei situaţii din maimulte perspective. Se of erã astf el elevilor posibilitatea de a-şi dezvoltacompetenţele necesare unor abordãri complexe şi integratoare.Metoda cubului se aplicã cu precãdere înactivitãţile de observare desf ãşurate f rontal. Prof esorul distribuie f iecãrui elev o sarcinã care sã motivezeînvãţarea. Etapele aplicãrii metodei: 1. Se realizeazã un cub pe ale cãrui f eţe se noteazã cuvintele: DESCRIE, COMPARÃ, ANALIZEAZÃ,ASOCIAZÃ, APLICÃ, ARGUMENTEAZÃ. 2. Se anunţã tema pusa în discuţie. 3. Se împarte clasa de elevi în şase subgrupuri, f iecare subgrup urmând sã examineze tema aleasã dinperspectiva cerinţei de pe una din f eţele cubului, astf el: Descrie culorile, f ormele, mãrimile, etc. Comparã: ce este asemãnãtor, ce este dif erit ? Asociazã: la ce te îndeamnã sã te gândeşti ? Analizeazã: spune din ce este alcãtuit ? Aplicã : Cum poate f i f olosit ? Argumenteazã pro sau contra şi enumerã o serie de motive care vin în sprijinul af irmaţiei tale. 4.Forma f inalã este împãrtãşitã întregului grup. 5.Lucrarea in f orma f mala poate f i desf asurata pe tabla. Metoda cubului se poate combina cu brainstormingul şi jocul de rol.
Metoda piramidei Metoda piramidei sau metoda bulgãrelui de zãpada are la bazã împletirea activitãţii individuale cu ceadesf ãşuratã în mod cooperativ, în cadrul grupurilor. Ea constã în încorporarea activitãţii f iecãrui membru alcolectivului într-un demers colectiv mai amplu, menit sã ducã la soluţionarea unei sarcini sau a uneiprobleme date.
Metoda bulgãrelui de zãpadã este o metodã activã care se aplicã prin intermediul întrebãrilor. În loc sã seînceapã lecţia cu ,,predarea prin discurs” se lanseazã o întrebare care sã conducã la inf ormaţia pe caretrebuie sã o primeasca elevul. Elevii vor primi materiale cu privire la lecţia ce urmeazã a f i studiatã precum şi f işa cu întrebãri mai vechişi cu întrebãri cu mai multe variante de rãspuns. Întrebãrile trebuie sã f ie astf el alcãtuite încât rezolvarea lorsã necesite mai mult decât copierea din materialul pus la dispoziţ ie. Se va lucra individual sau pe perechi.Câteodatã este mai bine pentru curiozitatea şi concentrarea elevilor, ca aceştia sã citeascã întâi întrebãrile. Elevii se vor grupa apoi pe perechi sau în grupuri de patru, îşi vor compararãspunsurile şi le vor combina pentru a ajunge la ,,cel mai bun rãspuns" f ãrã o recit ire textului decât dacã acest lucru este absolut necesar. Aceasta va duce la o discuţie încare elevii îşi vor susţine punctul de vedere, f apt care duce la o bunã învãţare. Eleviivor primi apoi rãspunsurile corecte şi lãmuririle necesare, dupã care ei îşi vor punesinguri note.Fazele de desf ãşurare a metodei piramidei: - f aza introductivã: prof esorul prezintã tema ce va f i pusã în discuţie; - f aza lucrului individual: elevii lucreazã pe cont propriu la soluţionarea problemei; - f aza lucrului în perechi: elevii f ormeazã grupe de doi elevi pentru a discuta rezultatele individuale lacare a ajuns f iecare; - f aza reuniunii în grupuri mai mari-de obicei se alcãtuiesc douã grupe, aproximativ egale ca numãr departicipanţi, alcãtuite din grupele mai mici existente anterior şi se discutã despre soluţiile la care s-a ajuns. - f aza raportãrii soluţiilor în colectiv; - f aza decizionalã: se alege soluţia f inalã şi se stabilesc concluziile asupra demersurilor realizate şi asupra participãrii elevilor la activitate.Avantajele metodei piramidei sunt: - stimulãrii învãţãrii prin cooperare; - al sporirii încrederii în f orţele proprii prin testarea ideilor individual, mai întâi în grupuri mici şi apoi încolectiv; - dezvoltã capacitatea de a emite soluţii inedite la problemele şi sarcinile apãrute; - dezvoltarea spiritului de echipã şi întrajutorare. Dezavantajul aplicãrii metodei este de ordin evaluativ, deoarece se poate stabili mai greu care şi cât deînsemnatã a f ost contribuţia f iecãrui participant.Aplicatie : la clasa a Vl-a la tema Artropode, elevii au ca sarcinã de învãţare sã def ineascã aceastã clasã de nevertebrate evidenţiind în acelaşi t imp caracterele generale ale acestora. Prof esorul anunţã tema şicere elevilor sã prezinte inf ormaţii ref eritoare la artropode construind în f iecare pãtrat al piramideielemente, idei care def inesc sau prezintã caracterele generale acestei clase de animale nevertebrate. Of erãindicii prin imagini care prezintã animale artropode. Elevii sunt organizaţi pe grupe. Fiecare grupãcompleteazã pãtratul piramidei desenatã pe o f oaie cartonatã .Bibliograf ie1.Lazar V., Caprarin D., Metode didactice utilizate in predarea biologiei, Ed.Arves,2008;2.Ionescu, M., Radu, L, (oord.), Didactica moderna, Cluj-Napoca, Dacia, 1995;3.Iordache Ion si colab., Metodica predarii- invatarii biologiei, Iasi, Ed.Solaris, 2004;4.Panisoara, I.O., Stiinta invatarii.Dela teorie la practica, Polirom, Iasi, 2005;5.Tudor, V., Metodica predarii biologiei la clasele V-VIII, Bucuresti, EDP, 1982.www.google.com
Prof .Cosma Camelia Veronica-Liceul de arta “Ioan Sima”, Zalãu
