of 12 /12
Anul II. Oradea, 5—20 Maiu 1926. Cenzurat No. 9 şi 10. Red. si MB .-tla: I • " A 1 1 1 A A A l 1 A 1 I Itonnfe: Scoală Ho. IV. L I I II I II VI III ÄKÄI Sír. Delavrancea ^IrUHlMljUULttnMl ! Ä S Ä Apare la 5 şi la 20 I • ^ 0 I ^ 0 ^ 0 ^ 0 WMK U M M m M I Manuscrisele nn se a f i e c ă r e i luni. | * ]'•••'• înapoiază :: :: ORGANUL OFICIAL AL REVIZORATULUI ŞCOLAR DIN BIHOR Predarea unei poezii. Ne propunem să predăm o lecţie de me- morizare la cl. IV pr. Bucata aleasă din car- tea de cetiree „Oblonita mi-a fereastra' 1 . Sub acest titlu autorul manualului a reprodus câteva strofe mai uşoare din bucata „La vatra rece" a lui Al. Vlahuţă. Lecţia de memorizare presupune două părţi distincte: una e destinată cunoaşterii conţinutului de memorat, ceealaltă e însăşi procesul desfăşurat pentru automatica repro- ducere a acelui conţinut. Cu alte cuvinte: orice lecţie de memori- zare presupune o prealabilă lecţie de cetire sau de expunere a bucăţii. Avem aface deci de fapt cu două unităţi de predare care pot fi efectuate şi separat, de pildă atunci când din cauza greutăţilor explicaţiei şi înţelegerii, prima ar absorbi toată sau aproape toată jumătatea de oră. Unitatea de predare cuprinzând lectura bucăţii nu diferă întru nimic de alte lecţii ana- loag'e: destinaţia de a fi memorizată nu schimbă nici caracterul bucăţii nici procedeul didactic. In scurt deci: se începe cu o pregătire care transpună pe copii în dispoziţia sufle- tească cea mai apropiată de acea pe care poe- tul vrea s'o sugereze prin bucata sa. Apercepţlunea rinei poezii (mai ales cu caracter liric) se efectuează numai prin inter- venţia emoţiunii corespunzătoare. Printro mică convorbire cauţi le re- deştepţi copiilor acel sentiment de oprimare sufletească şi de nelinişte pe care-l vor fi sim- ţit şi ei în nopţile de iarnă cu vânt şuerător şi viscol, şi totodată să şi închipue ' tristeţa celui care în asemenea clipe ar fi singur în toată casa şi cu vatra rece. Nu e nevoe pronunţi pentru aceasta numele sus amintitelor sentimente ci prin con- vorbire să se amintească numai, cât mai su- gestiv situaţiile. Natural, dacă bucata se predă chiar în timp de iarnă, acomodarea sentimentală e mai lesnicioasă. Efectul bucăţii alese constă în contrastul dintre tristeţa sau suferinţa situaţiei pe care poetul o prezintă ca actuală şi bucuria exu- berantă pe care o aşteaptă nerăbdător să vină odată cu sfârşitul iernii. Acel strigăt: „iarnă pustie, du-te că m'am saturat" isbucnind din în- treagă fiinţa celui apăsat acum de frig, pu- stiu şi sărăcie, acel strigăt e momentul cul- minant al poeziei, e cheea întregului efect. Dealtfel contrastul se începe din strofa pre- cedentă, atunci când o dorinţă profundă, amplă, vibrantă începe a curge fierbinte în vinele ce- lui ce sufere-. Ah, mai vin odată soare". Negreşit, dacă după o pregătire scurtă şi eficace, urmează lectura inimoasă, impre- sionantă, făcută de un propunător bine înzes- trat*) bucata aceasta e dela început binişor pătrunsă de elevi. Insă o explicare e în tot cazul necesară! A doua lectură se face de către elevi, când toţi urmăresc pe carte. Se face oprire după fiecare punct pentru a se analiza înţele- sul şi al cuvintelor în parte şi al frazei în total. Pentru analiza înţelesului nu se va re- curge atât la transformare în proză, cât la exprimarea cu „alte vorbe' 1 . Construcţiile in- verse neobicinuite vor trebui sa fie explicate prin repunerea în forma dreaptă, dacă copiii nu le'nţeleg. Astfel se vor ajuta copiii să observe fraza „oblonitu-mi-a fereastra, gerul cu a lui flori de ghiaţă", e foarte limpede, întrebându-se: — „Cine ia oblonit fereastra?" Din tonul cetirei însăşi se poate face reiasă rolul de subiect**) al vorbei „gerul". *) La prima lectură a unei poezii, copiii nu e necesar urmărească pe carte. **) E dela sine inUles că propunătorul nu se va apuca facă analiză gramaticală în cursul acestei lecţii de lectură căci nimiceşte tot efectul poetic al bucqţii.

Predarea unei poezii

  • Author
    doandan

  • View
    248

  • Download
    2

Embed Size (px)

Text of Predarea unei poezii

  • Anul II. Oradea, 520 Maiu 1926.

    Cenzurat

    No. 9 i 10.

    Red. si MB.-tla: I " A 1 1 1 A A A l 1 A 1 I I t o n n f e : S c o a l Ho. IV. L I I II I II V I I I I K I Sr. Delavrancea I r U H l M l j U U L t t n M l ! S Apare la 5 i la 20 I ^ 0 I ^ 0 ^ 0 ^ 0 WMK U M M m M I Manuscrisele nn se a f i e c r e i l u n i . | * ]'' napoiaz :: ::

    O R G A N U L O F I C I A L AL R E V I Z O R A T U L U I C O L A R D I N B I H O R

    Predarea unei poezii. Ne propunem s predm o lecie de me

    morizare la cl. IV pr. Bucata aleas din cartea de cetiree Oblonita mi-a fereastra'1. Sub acest titlu autorul manualului a reprodus cteva strofe mai uoare din bucata La vatra rece" a lui Al. Vlahu.

    Lecia de memorizare presupune dou pri distincte: una e destinat cunoaterii coninutului de memorat, ceealalt e nsi procesul desfurat pentru automatica reproducere a acelui coninut.

    Cu alte cuvinte: orice lecie de memorizare presupune o prealabil lecie de cetire sau de expunere a bucii. Avem aface deci de fapt cu dou uniti de predare care pot fi efectuate i separat, de pild atunci cnd din cauza greutilor explicaiei i nelegerii, prima ar absorbi toat sau aproape toat jumtatea de or.

    Unitatea de predare cuprinznd lectura bucii nu difer ntru nimic de alte lecii ana-loag'e: destinaia de a fi memorizat nu schimb nici caracterul bucii nici procedeul didactic. In scurt deci: se ncepe cu o pregtire care s transpun pe copii n dispoziia sufleteasc cea mai apropiat de acea pe care poetul vrea s'o sugereze prin bucata sa.

    Aperceplunea rinei poezii (mai ales cu caracter liric) se efectueaz numai prin intervenia emoiunii corespunztoare.

    Printro mic convorbire caui s le redetepi copiilor acel sentiment de oprimare sufleteasc i de nelinite pe care-l vor fi simit i ei n nopile de iarn cu vnt uertor i viscol, i totodat s i nchipue ' tristea celui care n asemenea clipe ar fi singur n toat casa i cu vatra rece.

    Nu e nevoe s pronuni pentru aceasta numele sus amintitelor sentimente ci prin convorbire s se aminteasc numai, ct mai sugestiv situaiile.

    Natural, dac bucata se pred chiar n

    timp de iarn, acomodarea sentimental e mai lesnicioas.

    Efectul bucii alese const n contrastul dintre tristea sau suferina situaiei pe care poetul o prezint ca actual i bucuria exuberant pe care o ateapt nerbdtor s vin odat cu sfritul iernii. Acel strigt: iarn pustie, du-te c m'am saturat" isbucnind din ntreag fiina celui apsat acum de frig, pustiu i srcie, acel strigt e momentul culminant al poeziei, e cheea ntregului efect. Dealtfel contrastul se ncepe din strofa precedent, atunci cnd o dorin profund, ampl, vibrant ncepe a curge fierbinte n vinele celui ce sufere-. Ah, mai vin odat soare".

    Negreit, dac dup o pregtire scurt i eficace, urmeaz lectura inimoas, impresionant, fcut de un propuntor bine nzestrat*) bucata aceasta e dela nceput binior ptruns de elevi. Ins o explicare e n tot cazul necesar!

    A doua lectur se face de ctre elevi, cnd toi urmresc pe carte. Se face oprire dup fiecare punct pentru a se analiza nelesul i al cuvintelor n parte i al frazei n total. Pentru analiza nelesului nu se va recurge att la transformare n proz, ct la exprimarea cu alte vorbe'1. Construciile inverse neobicinuite vor trebui sa fie explicate prin repunerea n forma dreapt, dac copiii nu le'neleg.

    Astfel se vor ajuta copiii s observe c fraza oblonitu-mi-a fereastra, gerul cu a lui flori de ghia", e foarte limpede, ntrebndu-se:

    Cine ia oblonit fereastra?" Din tonul cetirei nsi se poate face s

    reias rolul de subiect**) al vorbei gerul".

    *) La prima lectur a unei poezii, copiii nu e necesar s urmreasc pe carte.

    **) E dela sine inUles c propuntorul nu se va apuca s fac analiz gramatical n cursul acestei lecii de lectur cci nimicete tot efectul poetic al bucqii.

  • 2 FOAIA COLARA

    De asemenea, tot cu o ntrebere se lmurete i restul frazei:

    Cu ce i-a oblonit gerul fereastra?'1 Cu a lai flori de ghia". Da, cu ale lui flori de ghia rs

    punde nvtorul (lsnd s se vad c copilul n'a fcut ru c s'a servit de vorbele din carte ale moldoveanului Vlahu, dar c n vorbirea obicinuit e mai firesc s ntrebuinezi forma ale lui, flori de ghia").

    Dup conversaia destinat s ajute i s controleze n amnunime nelegerea poeziei de. ctre toat clasa, nvtorul ntreab:

    Cine poate s citeasc acum bucata ntreag, aa cum v'am cetit-o eu?"

    Se face astfel o a treia lectur, rentre-gitoare.

    Lecia de cetire e cu aceasta ncheiat Dac a fost fcut n vederea memorizrii, fie c se las acum o pauz recreativ, fie c se las memorizarea pentru ziua urmtoare, fie c se va trece chiar acum la a doua unitate de predare, totul e gata, pregtit n vederea acestui scop.

    Se face o oarecare anunare, de ex: Haide s 'nvm pe din afar bu

    cata asta. Sau: Aa e c v place poezia asta? Hai

    s 'nvm s'o spunem i fr carte. Sau: Acuma s 'ncercm s vedem cine-o

    poate ine minte mai repede ca s'o spun pe de rost.

    Dac unii copii, prin excepie, au nvat bucata altdat i o tiu li se v cere lor special s se abin de a ajuta pe ceilali, de a le sufla sau de-a interveni fie ct de puin.

    Se scot crile. Propuntorul face o nou lectur, bine nuanat bine intonat dar pro-nunndu-se cuvintele ct mai rspicat, aproape silabisit, iar, n acest timp dup cererea propuntorului, copiii citesc i ei textul n surdin, ct de ncet, pronunnd n cor vorb cu.vorb, ca i propuntorul i o dat cu el i silindu-se s rein totul.

    Cu cele trei lecturi fcute n partea prim a leciei i cu aceasta, s'au fcut patru lecturi ale poeziei ntregi

    Se 'nchid crile. Eu cred c voi o i tii puin. Hai s cercm s'o spunem. Cine i-aduce

    aminte cum se 'ncepe? Un copil ridic mna. Prop: Spune, Ionescu. Elev: Oblonita mi a fereastra.

    Gerul cu-a lui... (nu mai tie) Prop: Cine poate s-I ajute? (Se ridic dou-trei mini) Prop: Vasilescu. El: Gerul cu a lui flori de ghia . . . . . . (nu mai tie) Prop: Cine tie mai departe? Se ridic iar cteva mini. Unul spune

    greit, nu mai tie nimeni. Propuntorul ajut clasa avansnd cte

    un cuvnt el nsui, sau dac excepional vreun elev tie bucata de mai de mult, atunci l pune pe el s o ajute sau s o ndrepte cnd nu tie nimeni. Atta vreme ct vreunul din cei care o 'nva acum poate da un ajutor ct de mic, nu trebue neglijat. Propuntorul va cuta mai cu seam ca referindu-se la nelesul versurilor, s pun ntrebri sugestwe. De ex. cnd s'a ajuns la strofa a patra sau a cincea, un elev, sforndu-i mintea i amintete versul: i vrtejuri repezite..." i nu mai tie.

    Prop: Ei, ce fac vrtejurile repezite? Un elev: Bat, bat n u. Prop: Cum bat n u? Un elev: Mnioasei Prop: Spune tot, aa dar. i vrtejuri repezite. Elevul: Bat n u mnioase. Astfel se realizeaz ncet, treptat, greoi

    pn la sfritul poeziei aceast ntregire din memorie. De fapt cu 'ncetul elevii se animeaz. ncep a se ajut nnii pe alii fr s mai atepte s fie ndemnai de propuntor. Nu e oare pericol de dezordine? Ajutorul pe care i-l pot da n mod liber i ndrjete, i emuleaz Sub puterea emulaiei mintea lor lucreaz tocmai n vederea scopului propus: rentregirea din memorie a poeziei.

    Cnd prima rentregire din memorie s'a fcut, cnd pentru fiece vers mintea fiecruia sa frmntat s-l gseasc, receptivitatea memoriei copiilor e ridicat la maximum.

    Tensiunea ateniei numit ateptare e, dup cum o constat psicblogia, circumstana cea mai favorabil percepiunii.

    Tot o modalitate a ateniei este i sforarea ce facem pentru a ne aminti.

    Iar percepiunea care vine s ajute amintirea n timpul'acestei stri de tensiune are ca efect o puternic imprimare memorial a imaginei respective.

    De aceea, dup aceast frmntare interioar, dac poezia va fi cetit din nou ca ntr'o patra lectur de mai sus, ea va ptrunde n minile copiilor cum ptrunde apa de poae n pmntul uscat de secet.

  • FOAIA COLARA

    Se face aa dar a cincea lectur, iar dup ea, o nou aciune de rentregire din memorie cu ajutorul clasei ntregi dat fiecruia dintre elevi.

    De data aceasta reproducerea merge mai uor i rvna copiilor e cu atr mai ncurajat.

    Dup a asea lectur i dup a treia ntregire din memorie cea mai mare parte din clas tie binior bucata. E drept: n'o tie nc mai nimeni fr gre. Timpul disponibil s'a scurs ns i sunt i alte lecii de fcut. Nu face nimic. Se nchee cu aceast lecie de memorizare. Se 'nchid crile i se las copiii n recreaie, fr a li se spatie s mai repete i ei singuri poezia.

    A doua zi ns, deci la interval de 22-24 ore se reia, ocupaia lsat. Se face deci din nou o lecie de memorizare, ns scurt i pe baze gata stabilite. Introducerea constitue acum numai o simpl nodare a firului ntrerupt ieri. de ex:

    Prop: Mai tii s spui poezia de eri, Ionescu?

    Elev: Nu ne-ai dat-o s'o nvm, domnule nvtor.

    t FJrop: Nu, nu v'am dat-o, dar eu cred c

    n'ui uitat-o cu totul Spune-o dela 'nceput. La fiece ovire se procedeaz ca i la

    ntregirile anterioare, punndu-se clasa 'ntreag la contribuie.

    Dac ns cei mai muli tiu acum, i pentru a evita nceputul de dezordine prin rspunsul dat de prea muli de-o dal, e necesar s se nfrneze rspunsurile: rspunde ne-mai cine e 'ntrebat.

    Dup ce s'a ntregit din nou din memorie se face o nou lectur ca i cele precedente (adic propuntorul cu voce tare iar copiii, cor n surdin). Urmeaz a cincea ntregire din memorie.

    Experienele mele p/oprii mi-au dovedit c maximum dup aceste apte lecturi i cinci ntregiri din memorie, ealonate n dou edine la interval de 24 o're, sunt suficiente pentru ca toi copiii din clas s poat recita just i inteligent o bucat de mrimea i de greu ta tea celei luate ca exemplu.

    Condiiile principale sunt, dup cum. am artat n anterioarele articole i dup cum am rezumat n No. 5-6 al acestei reviste:

    a) Bucata s fi fost deplin neleas de elevi i s i fi impresionat.

    b) S fi fost predat global, nu fragmentar deci toat de-o dat nu mprit n pri

    c) S se fi pus la contribuie n maxim msur sforarea copiilor/de a-i aduce aminte

    singuri exact, fr carte, colobornd ntre ei, fiecare cu puterile sale.

    Aciunea de ntregire din memorie se desfur ncet aa nct nu se isprvete nainte de 10 minute pentru o poezie mai lung.

    Cnd avem aface ns cu copii mai mici i cu poezii mai scurte, putem ealona de fapt lecia de memorizare n mai mult de dou edine completnd-o cu 'ncetul n timp de trei sau patru zile i lucrna la ea cu cte-o lectur ntre dou ntregiri.

    Dar Arhitectonica" leciei? Nu iam stricat oare unitatea? Dezmembrat, frmiit ea pare c nu se mai prezint ca un tot de * sine stttor asemenea unei opere de art.

    S remarcm ns c e mai important o procedare n cele mai favorabile condiii psi-cologice dect regulele pur exterioare ale unui formalism inutil.

    Dar s remarcm totodat c ceea ce d unei lecii unitatea nu e nici spaiul nici continuitatea ntr'un aceela interval de timp ci unitatea unei lecii presupune:

    a) unitatea scopului urmrit, b) unitatea procedeului urmrit, c) unitatea coninutului predat, d) aciunea acelora faculti mintale ale

    copiilor, puse la contribuie. Sunt n unele inuturi ale lumii noastre

    unele ruri cari dup ce curg n albia lor, sub soare i sub ochii notri, dispar dela un loc sub pmnt i reapar iari la zeci de chilo' metri deprtare. In cursul lor ascuns, ele i menin unitatea i continuitatea dar cnd reapar,' apa lor e mprosptat, rcorit dar i limpezit, filtrat prin straturile interioare.

    Procesul de memorizare se continu tot . astfel i n intervalele n care nu-le urmrim n mod contient. Se continu subteran i-l descoperim, dup intervale, gata efectuat Numai desigur, cui sul subteran s nu fie prea mult prelungit cci atunci apa rului infiltrat n direcii diverse se poate mprtia se pierde i n'o mai vedem aprnd la lumin

    Prof. Dr Eugenia Sperantia

    Tipogrfia i Librria Rom n e a s c S. A. Oradea este cea mai bine aranjat i execut tot fe-+ Iul de lucrri n aceasta brane. +

  • 4 FOAIA COLARA

    Educaia ochiului pentru desemn. In articolul precedent am vorbit despre iinie ca

    element principal de exprimare in desemn i am vzut c studiul care se ocup cu redarea liniilor, dintr 'o imagine, se numete perspectiva liniar.

    Dela aceste constatri de ordin pur tehnic, vom trece la studierea mijloacelor i datelor necesare cu a-jutoruJ crora s putem lucra, adic s desemnm bine.

    Ochiul. Atta vreme ct ochiul nostru este o simpl o-

    glind moart" , nu ne va fi posibil s desemnm nimic. i'n luciul apei linitite se oglindesc att de frumos cerul i tot cuprinsul nconjurtor, dar tie apa ceva de toate acestea? Nu.

    Aa sunt i ochii multor oameni ; nite oglinzi netiutoare. Privesc fr s vad". Din toate organele omului, cel mai supus voinei l mai ales raiunei este ochiul. Cu el vedem n deosebi ceiace voim, dar mai ales ceia ce ne pr icepem sau stim s vedem. Un ochiu cluzit cu prieiepere cuprinde totul.

    Desemnul este lectura formelor**. A desemna precis, nsemneaz c trebue s vezi

    precis". Ca s desemnezi bine, trebue s vezi bine" (Be-

    llanger (Tri te usuel de penture a l 'usage de tout le monde") .

    Ce putem aterne pe hrtie dac ochiul nu ne dicteaz nimic?

    Mna este numai instrumentul de nfptuire, menit s execute ceiace se dicteaz dela centru". Ochiul t re

    bue s ptind n chipul cel mai contient poziiile a-parente i raporturile de mrime ntre diferitele pri ale unui tot .

    * * *

    La desemn, ochiul trebuie s fac o operaie foarte amnunit. Cnd citim, de pild, o pagin, ochiul trece peste toate rndurile lund cuvnt cu cuvnt i pe care le leag laolalt; o vorb nu trebue scpat. Tot aa i la desemn. Pe drept cuvnt putem zice c avem deface cu o lectur a formelor, nelegnd prin a-ceasta operaia ce trebue s fac ochiul nostru, fr s scape ceva. In plimbarea lui peste diferite forme, ochiul trebue s treac peste toate suprafeele i li-niarele s le pipe dela distan judecnd raportul aparent dintre ele, pentru obinerea unui desemn corect.

    Ins, la drept vorbind, aceast educaie uoar i repede pentru civa privilejiai de natur, este Ia cei muli nceptori o munc migloas i nceat. Cel mai adesea cere sforri ndelungate de voin i de rbdare (Bellanger).

    S dm unor nceptori s desemneze un obiect de exemplu o cldare sau un vas. Vom constata c unul 1-a fcut prea nalt, altul prea scurt sau nclinat, gata s se rstoarne. Ochiul lor nu are nc puterea s controleze greelile fcute.

    ntr'un articol viitor vom arta instrumentele ajuttoare i de control pentru ochiul desemnatorului.

    TOM A V. TEFNESCU.

    coalele de aplicaie. Dup rsboiul ntregirii neamului mai ales, s'a

    nceput i n ara noastr o lupt aprig ntre coala veche i coala nou. Cea dinti nu se d uor btut, fiind baricadat n traneu de formalismul sec care nu cere prea mare sforare; cea din urm, armat cu o cunoatere real a sufletului copilului bazat pe sntoase principii psihologice, d asalt mehren. Lupta continu i nu tim cnd stindarul coalei noui va flutura victorios pe reduta coalei vechi.

    Factorul chemat, prin rolul pe care-l are, a da asaltul decisiv asupra coalei nvechite este coala de aplicaie. Ea poate pregti pe viitorii nvtori aa fel nct atunci cnd vor fi chemai s-i ndeplineasc chemarea, armai cu cunotine solide i ca o practic bine orientat, s nu gseasc nici o greutate n a aplica cu succes principiile coalei moderne i a convinge i pe alii c greind drumul trebuie s se ntoarc pe cel adevrat, care duce la isbnd.

    Scoal de aplicaie ar trebui s fie laboratorul unde s se fac nenumrate experiene copilului, al

    cror rezultat firesc ar fi schimbare de metod; coala de aplicaie ar trebui s fie farul care s cluzeasc viaa colar a ntregei nvtorlmi dintr'un jude; ea ar trebui s fie coala de elit pentru nvmntul nostru elementar.

    i ndeplinete astzi n ntregime acest rol coala de aplicaie ? Nu. Pentruc felul cum este organizat i cum i recruteaz personalul didactic o mpiedic de a i-l ndeplini. Astzi coala de aplicaie este considerat ca o fabric de fcut situaii, ntruct mai toi cei cari nzuesc spre aceste scoale vin prea puin cu gndul de a promova invmtul nostru elementar i prea mult cu gndul de a face un stagiu de 3 ani (dac ar fi mai scurt ar fi i mai bine) ca apoi s fie naintai institutori. De aici goana dup aceste locuri, de"aici intervenii politice pela minister pentruc toi nechemaii s fie aranjai. i mai ales n timpul din urm, cnd politica a fost vrt aa de mult n coal fcnd din altarul luminii o tarab la care numai oferta electoral este luat n considerare, nu s'a mai respectat aproape nictri dispoziia c ntln

  • F O A I A SCQLAR

    mai dup3

  • 6 F1A COLAR -

    triaz, nembtiyat, se amendeaz . . ' . Ori asemenea absene nu se pot motiva, sau s zicem c i-s'ar motiva unui a)ev pe motiv c-i srac ; dar imediat vom avea 70/o cu asemenea cereri, deci dup, lege: a-m e n d ! Dar nu e un caz de for major, mncarea i mbrcmintea ? Sau poate va zice cineva c stpnul trebuie amendat pentru serv i tor : dar atunci, nu-l mai ine i rmne pe drumuri.

    Exist ns o mo t iva re : Legea colar p r ev ed e : Comitetele colare, sunt datoare s procure haine i cri elevilor sraci i s nfiine cantine colare tot pentru aceiai elevi. Ceva ntradevr ideal, pQate mai ideal dect nsui idealul , pentru satele noastre . Mrinimea legiuitorului, la alctuirea acestui articol, arat piincipiile religioase aie poporului romn n ce privete ajutorarea aproapelui.

    i neleg cnd celui srac, care i vine gol, aproape descul pe timp de iarn, i vei da mbrcminte i hran, atuci i se va putea cere regularitate. Va trce ns timp, pn s se poat ajuta cei lipsii din fondurile comitetelor colare, care nu sunt n stare s doteze coala cu material didactic i altele.

    Dar acest timp va fi prea lung; iar partea srac a satelor, va rmnea tot n ntuneric, din imposibilitate de a tri. Aici menirea colei mrimare e i mai mare. Ea trebue s formeze din sufletele tinere ce.i sunt ncredinate, grania de granit a neamului, in care fiecare pietricic trebuie s fie lefuit cum se cuvine, ca s asigure n viitor unitatea naional i religioas a neamului.

    Fiecare din aceti elevi, cari rmn n urm vor primejdui, nu din vina lor, tria acestei g-ianie sufleteti.

    Rmne ns statului, s se ngrijeasc, prin mijloacele de care dispune, de fiii si. S dea ajutor pturii srace dela sa te s urmeze cursul primar, cci e singura educaie ce o primesc.

    Iar noi, nvtorii , ne vom putea ndeplini i mai bine misiunea noastr, cnd nu vom mai avea neplceri de arest fe l : Dealtcum, nu ne poate nimeni nvinui de iregularitatea cursurilor, cnd nu vine dela noi

    C. Annstasiu nv. Pua .

    Astronomic n coala primar. Ce e drept coala primar nu are de scop s fac

    din elevii si as t ronomi; cu toate aceste unele cunotine elementare sunt a se propune chiar i n coala primar pentruc are i ea pri elementare cari le poate cuprinde cu mintea sa i un copil dela 713 ani l cari trebue s se propun pentruc se referesc mai cu seam la fenomene de toate zilele, precum la rsrirea i apu-nerea soarelui i a altor corpuri cereti, la creterea i scderea zilelor i a cldurei, la fazele lunei, la ntunecimile sau eclipsele de lun i soare etc.

    Aceste trebue s i-le tie explica i cel din urm ran, dac nu din alt motiv nci ca s nu caz prad

    sprstjtiilor, c atf ma vrtos c doar "la n ic i i ih ft|f-por din lume nu mai gseti a ttea credine deerte '^t ' atta superstiie ca i chiar la poporul nostru romnesc, dar apoi nici nu e prea demn de omul cugettor, coroana creaiunei, a nu pricepe fenomenele ce se p H rec zi de zi, sau nci an de an naintea ochilar si. Deci i din astronomie se vor propune anumite cunotine elementare, vorba e numai : care i c u m ?

    S lum prima dat fenomenul astronomic ce se petrece la 21 Decemvrie i s ne nelegem n privina aceasta mai miu ntre no i :

    tim cu toii, c n decursul anului soarele nu rsare , prin urmare niei nu apune la aceeai ora i n unul i acelai punct al orizontului La 21 Decemvrie soarele atinge punctele cele mai spre meazzi.

    Linia ce soarele a fac.e pe ceriu n ziua aceea se numete cercul tropic ceresc de meazzi san al cpi torului, mai scur t : tropicul ceresc al cpriorului. Partea cercului care se afl de asupra orizontului se zice arcul zilei, partea de sub orizont-arcul nopii. La 21 Decemvrie arcul zilei e cel mai mic, arcul nopii cel mai mare peste tot a n u l ; pentru aceea i avem atunci ziua cea mai scurt i noaptea cea mai lung din an. Un atare cerc ne putem cugeta i pe pmnt tocmai sub tropicul pmntesc al cpriorului.

    , De aici acum soarele se ntoarce iari spre meaznoapte, pentru aceea tropicele se numesc i n-torctoare.

    Cnd aruncm un obiect n sus, nainte de ce ncepe a cdea st puin locului; aa se pare a face i soarele, pentru aceea la 21 Decemvrie avem solstiiul (starea soarelui) de iarn.

    Dela 21 Decemvrie ncepnd, soarele rsare i apune tot mai spre meaznoapte, pn cnd Ia 2 l Mar tie rsare tocmai n punctul ostie i apune n punctul vestic al orizontului. Cercul ce soarele l face pe ceriu n ziua aceasta e ecvatorul c e r e s c ; sub el pe pmnt e ecvatorul pmntesc ; arcul zilele i arcul nopii, ziua i noaptea sunt e g a l e ; avem ecvinociul de primvar. De aici ncolo soarele se nal tot mai mult pn Ia 21 Iunie cnd atinge punctele cele mai spre meaznoapte. Calea soarelui din ziua aceasta se numete tropicul ceresc de meaznoapte sau tropicul racului. Arcul zilei e ce mai mare, arcul nopii cel mai mic din an, prin urmare atunci avem ziua cea mai mare i noaptea cea mai mic solstiiul de var.

    De aici soarele se ntoarce iari spre meazz i ; la 21 Septemvrie e n ecvator-ecvinociul de t o a m n ; la 21 Decemvrie e n tropicul cpriorului solstiiul de iarn. Aa un an i-a fcut deja cursul su.

    Dar aceasta e numai la vedere sau a aparifl. tim ns c altcum st lucrul n real i ta te : c nu soarele se mic n jurul pmntului, ci pmntul n jurul soarelui. Lung timp aparina era luat de realitate.

    Astronomii ns ajutai de telescopuri i alte instrumente atronomice ncepur a s e convinge ca oarele

  • gOAIA SGOLA^^ ^ - ^ . . . -

    i celelalte 5 stele nu sun aminu te ' aprinse pe ceriu, ci corpuri de mrimi i distante imense, deci nu se poate c stele att de mari s se nvrteasc n jurul unui planet att de mic precum e pmntul bunoar n a-smnare cu soarele. Drept aceea ecliptica nu nsemneaz caiea soarelui ci a pmntului.

    nvrt irea pmntului n jurul osiei sale se numete rotaiune, cea n jurul soarelui revolutiune; din rotaiune se explic ziua i noaptea, din revolutiune mrimea zilelor i a nopilor, precum i cursul ano^ipurilor.

    Se nate acum o t rebarea : cum au a fi tratare n coal fenomenele aceste precum i alte fenomene din atmosfer ?

    Un pedagog renumit z ice: Cursul care l'a fcut omenimea nti 'o tiina oarecare, are s-I fac n genere i elevul n coal. Va s zic colarul va privi fenomele primadat aa precum ele sunt n aparin; apoi dup ce va fi ajuns la maturitatea necesar n clasele superioare va fi convins sub conducerea nvtorului despre starea faptic sau realitate.

    Ce se iine n speial de fenomenul dela 21 Decemvrie la care acum revenim iari, cred c fiecare nvtor va fi n clar c ce are de fcut. Adec n ziua aceea, sau fiindc se poate ntmpla c timpul s fie noros , cu o zi dou mai nainte sau mai trziu, va p r o voca pe co la r i : s priveasc din un loc anumit d. e. din pragul sau din colul casei punctele unde dimineaa rsare i seara apune soa re te : s i nsemne bine calea pe care soarele o face pe ceriu adec arcul zilei l speial punctul n care soarele culmineaz (st mai sus la mea zri), apreciind deprtarea sa de zenit i de orizant (punctul sudic,); s-si imagineze apoi spre ntregire i calea soarelui pe sub pmnt, adec arcul nopii, carele mpreun cu arcul zilei compune un cerc, n fine s in minte c n aceea zi soarele rsare Ia 8 i apune Ia 4 oare, prin urmare c ziua are 8 i noaptea 16 oare soluiul de iarn.

    To t aa va urma nvtorul cnd soarele atinge celelalte puncte i unii cardinale adec la 21 Martie, 21 Iunie i 21 Septemvrie.

    S nu uitm ns, c numai dupce colarii cunosc n deajtins aparin numai dup aceea vor fi condui a cerceta rea' i tatea.

    Meletiu Suciu nv. iu comuna Cheriu

    Chemarea nvtorilor de la grani

    de Lzr Pop nv. Bor.

    In hoasul zilnecelor preocupri, ideia naional de consolidare luntric a rii, t rebue ca s fie forul cluzitor al tuturor acelora n minile crora sunt puse destinele noului stat unificat, pentru punerea petrii fundamentale pe care s se cldeasc un viitor sigur i fericit.

    Spre ndeplinirea acesteia i pentru nlarea su

    medeniei de piedici ce s e ^ b ] ^ , ^ ^ este acela al formrii elementelor contiente, doritoare de munc i progres i din ptura cea mai numeroas a cetenilor rii, care zace nc n ntunerecul vi t regiei negrului nostru trecut.

    Cronicarul M. Cost/n zice: Nu sunt vremile sub crma omului, Ci bietul om sub vremi"

    Subordonarea noastr fatalelor vremuri am suportat-o ndeajuns n cursul timpului, iar acum cnd prezentul ne favorizeaz, unii fiind trebue s ne i fortificm, cci cine tie ce va aduce ziua de mine.

    Fortificai f ind, conglomeratul cetenilor fiind bine cimentat, vom opune un stvilar de neclintit n calea greutilor ce vin- cu probabiliti de-a se npusti a-supra noastr.

    Cci venic s 'avem n minte poezia plin de nelepciune a Dini P . Dulfu cnd zice c din firele de nisip cari uor pot fi spulberate n aer de orice vn -tior, dac se ncheag o stnc puternic:

    Ce-i pas'atuncea stncii De-a vntului suflare? .,Din loc nici uraganul ,S'o-mite nu-i n stare!

    Temeinicia unirii, a celor dinluntrul hotarelor etnice, fcut prin jertfe de veacuri a attor martiri, t r e bue complectat i nchegat cu unirea sufleteasc spre a crei realizare se cer deasemenea jertfe mari, nespuse de mar i :

    Cuceritorii i mntuitorii cei dinti ai sufletelor sunt nvtorii capabili i'n stare de a-i da tributul sacrificiilor ca eroii n rsboiu.

    In timp de pace ei sunt lupttorii de linia nti, ei sunt cei cari dau primele exemple de vitejie i de conduit.

    Dintre nvtori aceia cari au chemare mai nalt dar i mai grea sunt cei niruii de-a lungul granielor rii constituind nite avanposturi sau mai bine zis avan-garde a unei armate de cuceriri sufleteti cci pericolul cu inamicul nu ii-se prezint, n cele mai numeroase cazuri din fat, ci el poate fi ateptat din fiecare parte deoarece tiut este aceea c n realitate grania unei ri nu este aceea deasupra creia flfe drapelul su, ci ea se ' n t inde pnla limita de difereniare a sufletelor ce tenilor rii, dupcum spune marele nostru nvat Dl N. lorga.

    Intre grania convenional i cea sufleteasc se ntinde un vast cmp sufletesc de cucerit, nsrcinare cre este dat i scris ca suprim chemare pe s teagul de'nvingere al eroului nvtor de frontier, neleg prin aceasta zonele de frontier cu cuiburi sau regiuni ntregi , populate cu locuitori minoritari.

    Vom trata deci n - mod succint dup modestele-mi preri eroic chemare a nvtorului dela grani .

    Noi cei din categoria aceasta, am fi cei dinti ndreptii de-a ne p 'nge de'nelesul opiniei Dlui Gr . Tuan , care zice :

  • motive de-a te a

    Alegei o carier pentru a avea mo $J^W%tlP,0m. a & H s f i ^ a a g a cu.. a lupttorului care lupt n timp de rzboiu cu sacrificiul sngelui pentru a cuceri terenuri naturale, noi luptn-du-ne n timp de pace cu un asemntor sacrificiu, pentru a cuceri terenuri sufleteti.

    Nu'neleg prin aceasta o cucerire, n vederea unei desnaionalizri a elementelor strine conlocuitoare cum s'a Cutat fr succes de-a ni se face nou n timpul subjugrii ci o cucerire a acestor suflete n vederea unei organizri culturale, economice i sociale in comunitatea elementului majoritar, pentru proprietatea noului stat.

    Despre acea oper de desnaionaiizare, oameni, muli de nalt concepie, spun c este chiar imposibil, cum mrturisete t D-'il N. lorga, zicnd:

    Micrile sufletului nu se pot opri" . Micrile sufletului se pot ns ndrepta pe o

    cale dorit, iar ndreptate fiind pe cile nersvrtirilor duntoare, i-a binelui naional, le vom putea atrage cu succes n mreja unui viitor fericit, cu aspi-raiuni comune, n concordan cu ale patriei noastre i-al obtescului prog es .

    Astfel cea dinti ateniune a noastr trebue s se desfoare n Jurul intelor de ndreptare i atragere a sufletelor ce ne sunt date n grij, cci aceste inte sunt antemergtoarele victorioaselor cuceriri.

    Marele egiptolog Roeder, cu ocazia unei vizite fcute rii noastre, s'a exprimat aa de frumos despre aceast atragere prin cuvintele profetice:

    Crearea unui stat romn unificat nu se poate (nchipui) nfptui fr o neleapt atragere a minoritilor.

    Mi se va aduce poate nvinuirea c ceeace spun este o problem pur politic ce necesit o deslegare, fr nici-o legtur cu coala, Care trebue s fie altarul izolat, iar nvtorul pustnicul acestui lca.

    Modesta-mi prere va z ice c nu, deoarece n activitate ce-o-va desfura nvtorul de ia frontier mnuind attea suflete strine chiar cel mai strlucit progres, admis c s'ar putea ajunge Jn coal i rezultatul cel mai satisfctor ctigat n interiorul celor patru perei va fi neutralizat progresiv de mediul nconjurtor i exterior cadrului colar.

    nceputul desfurrii acestei activiti m nelese a fost, este i va fi privit nc mult t imp de populaia ce ne'nconjoar ca un nceput al pericolului de atingere a prestigiului lor naional i de aceea ntru ndeplinirea acestui scop vom ntlni obstacole, rezistene, puse la cale de duhovnicii lor sufleteti, ns ndeprtarea lor va veni desigur, cci programul nostru nu este fondat pe principii de coninut absurd cum i-1 nchipue i cum este de ex, aceL care spune c :

    Fora primeaz dreptul" , deoarece de par tea noastr nu este numai fora ci i dreptul, dreptul istoric, dreptul naional.

    putui, la utroducerea sa, dei de o scurt furat , au fost gustate i pn'n prezent i recunoscute. D-1 insp. Tulbure spunea ntr 'o conferin:

    Dac graiul neamului, spiritul i cultura romneasc dela unire ncoace a fcut progres la frontier, acest progres , s e datore'te mai ales coalelor. Ele au fost cele dinti ateliere, unde a nceput a se ese pnza cea nou a sufletului remnesc dela grani " .

    Da coala, coala ns este nvtorul, iar nvtorul, antena premergtoare de ndreptare a sufletelor pe adevratul drum.

    Intru ndeplinirea chemrii sale, nvtorul dela grani trebue s aib n vedere o ntreag complexitate de ndatoriri, dintre cari nerespectarea uneia, aduce dup sine zdrnicirea celorlalte, iar pentru posibilitatea respectrii tuturor, el trebue s ntrupeze toate calilile de dibcie i tact pedagogice, spre a putea fi nu numai o sentinel de paz a terenului sufletesc ee-1 are dat n ngrijire, ci i un expert grdinar sufletesc, spre a Jnsemna id-ile cultural-naionale, nti 'un prielnic sol psihic, a crei glie trebuete nri i 'nti pregtit spre a fi apt de-a hrni rodul de mai trziu.

    ' Mediul mbcsit de sumedeia miazmelor rufctoare, el trebue s i curariseasc, i s-1 umple de-a nou via, de-o atmosfer uor respirabil.

    Chemarea noastr t rebue s-si restrng deci activitatea n dou direciuni nti 'un mod evideniat, i anume, nu numai n sfera de activitate din sala de nvmnt, ci i nafar.

    In termeni obinuii, formulai dup temeinicile preri a defunctului printe al coalelor rorrneti , marele Haret, chemarea nvtorului trebue s desfoare o activitate intra i extra co l a r ; cci zice acesta :

    nvtorul nti 'un sat.nu trebue s fie nu numai nvtorul copiilor, el trebue s fie i sftuitorul bun i luminat al stenilor, pilduitorul lor la cele bune i folositoare pentru dnii. Cnd nvtorul i nelege astfel, chemarea l rostul su, el este o adevrat binefacere pentru populaia n mijlocul creia trete.

    Activitatea extra-colar ce trebue executata cu inerile vlstare, n coal, este extrem de grea att pentru elev ct i nvtor.

    Elevul nenelegnd graiul n care i se comunic i i se pun ntrebrile obinuit, totul i se pare ceva s e c , searbd, lipsit de ceva atrgtor care s predispun ncordarea spontan i nu forat a ateniunei lo r ; astfel c elevul ct timp este n coal face un aproape permanent i deci plictisitor exerciiu de memorizare.

    Deci un rezultat, nu strlucit, dar ct se poate de modest, nu e posibil, dect n urma unei amnunite spicuiri a domeniului pedagogic.

    Nu s'a scris pn n prezent nici un manual didactic, nu s'a dat nicio cluz, dupcare s se poat conduce nvtorul dela grani.

  • FOAIA SCLAR

    Programul ana'itic i orariul acestor scoale ar trebui ntocmit independent de al celorlalte i dup un criteriu raional i amnunit studiat conform cu realitatea cu care avem de luptat.

    Cci att timp, ct nvtorul dela grani va cuta doar ca s nvee pe copii doze msurate, recurgnd ne'ntrerupt la facultatea sufleteasc a memoriei, spre a magazina n mintea colarilor pentru timp de scurt durat cunotlni prevzute n actualele noastre programe, trecndu-le forat prin simul auzului i ne'nso-ite de plcere i-a necesitate intern. spre a nu primi reprouri c h 'au fost contieni n aplicarea dispoziiu-nilor venite de sus , nu va fi ndreptit ca s spun c a corespuns chemrii sale.

    Programele noastre colare sunt ncrcate cu prea mult material de prisos, care se toarn n mintea colarilor progr siv, pentruc s sece fr urm chiar dup prea puin timp dela prsirea coalei.

    i dar ne gndim Ia cazul specific al regiunei unde se aplic activitatea noastr , cele expuse au o mai mare nsemntate, i-o mai imperioas necesitate de a se normaliza.

    Sufletul de elev, bazndu-ne chiar pe factorii biologici, i-se poate da o form, aproape cum dor im; dac bine'neles cei cari l au p grij spre a-1 forma cunosc proprietile de maleabilitate sufleteasc, i cunoscndu-ie tiu s se adreseze lor i s Ie mnuiasc.

    To toda t i paralel cu cele relatate ct timp nu vom putea ctiga i inimile celor cari constitue mediul n care trete i se formeaz elevul nafar de coal, el va rmne dezolat, din pricin c elevul fiin comunicativ va fi oprit i dezaprobat fi, sau prin nepsare de cei cu cari convieuete mai de-aproape. T re bue ca s tim aceea c egoismul rasei ferbe pn i'n individul cu mentalitatea cea mai redus.

    Astfel dnr, implicit i tot att de imperios se necesit i activitate extra colar, ntru ndeplinirea creia avem de strbtut un drum i mai greu, deoarece avm de-aface cu suflete mai mult sau mai puin formate i cu mentaliti n total sau n par te croite deja

    Ideia care trebue s ne conduc s fie aceea ns c o purtare omeneasc c e , le-o arai i-un ajutor ce le ntinzi, cheam dup sine o recunotin ce li-se n rdcineaz adnc n suflet.

    Cci chiar contrariul ntmplndu-se, totu descurajarea i rsbunarea nu trebue s lanseze nori asupra sufletului uostru.

    Cea mai frumoas glorie a noastr i cele mai frumoase bog i i este binele pe care l'am fcut aproapelui nostru" . G. Gruno.

    Impregnarea graiului i-a culturii noastre naionale, nsemnarea sentimentelor umanitariste n sufletele ml-dielor fragede ncredinate nvtorului dela grani, n primul rnd i ajuttoare prin sfaturi folositoare i bune exemple a celorlali ceteni, sunt mijloace cari au aciunea cea mai puternic de diluare o pojghiei de recalcitran i reavoin ce'nfoar psihicul lor.

    Pentru noi, cei cari formm generaia de astzi a nvtorilor dela frontier, este neateptat i aproape cu neputin spre u ne vedea roadele muncii noastre, dar ele vor fi vzute i gustate de generaiile cari se vor succede pe urma noast- Ei vor fi aceea cari vor cldi pe fundamentul pus de noi, ei vor fi aceea cari vor tri n mediul generailor cari sunt astzi In formaie, n devenire.

    Dai chiar n zilele noastre dac vom fi pe deplin contieni de chemarea ce avem, putem s fim siguri, c timpul va estompa cu ncetul tendinele de mpotrivire a celor din jurul nostru, iar nmolul produs prin turbu-rarea cutelor lor sufleteti, se va depune i va curge pierzndu-se.

    Ajungnd dec) la aceea, ca mentalitile ce nl nconjoar s nu vad n noi elemente cu chemare de-a drma cetatea vieii lor sufl eteti, ci din contr refacerea ei n raport cu timpul i mprejurarea ce fatalitatea vieii a pogort pes te ei, convingndu-i c idealul nostru este fericirea tuturor fr deosebire de naionalitate i religie cari sug sucul acestui scump pmnt , atunci i numai atunci vom putea zice, c chemarea neam ndeplinit'o cu prisosin.

    O nvederat parte a sumedeniei de atribuiuni ce avem, s se restrng i'n direcia de trezire la o via naional n cuget, sim i voin a acelora cari n a-cesti regiuni i-au uitat de origin i credin s trbun, i cari jertfe ale vremilor de necondamnat, au ajuns de-a se lepda chiar de numele de Romn.

    ndeplinirea cu succes a chemrii noastre depinde ns de puterea de munc ce i-o pune la contribuie fiecare, care la rndul ei depinde de nflcrarea ce-i nclzete sufletul n aces trm i de ajutorul i ncurajarea moral i rapor tndu-ne vremilor ce le trim, i cea material, ce ni se ntinde din partea celof cari trebue s vegheze asupra noastr. ,

    De acest curaj l ajutorare, avem ns estzi prea , puin parte .

    O nflcrare chiar violent ce-o nutresc muli cci idealiti ne cresc pe bncile coalei se spulber a-tunci cnd mizeria i-e pr taa zilnic, i cnd din minte i se degaj nconlinu, gnduri despre nevoia existenei de mine.

    Prea puin grije licrete ns peste cei cari dud titanica munc dela frontier; prea puini ochi se ndrept spre cei cari edific redutele cetii al crei perl-col ni-1 poate aduce orice c l ip ' aproape complect n e ' psare se aterne peste cei ce nfrunt cu resemnare, vehementele valuri care se npustesc peste ei

    Imboldurile ce le hrnim, devin palide din m o ment ce seva lor de'nviorare seac, slbind astfel toate esturile ce trebue s 'mpazeasc un suflet capabil de munc. Slbirea acestuia se resimte i se va resimi a-supra ntregei temelii pe care trebue s se propteasc un stat n plin refacere ca al nostru.

    D-ul Gh. Tulbure zice undeva :

  • 10 FOAIA COLAR

    Naionalizarea contiinelor i ndrumarea sufletelor nu poate face din seria lozincelor goale. Ea este piatra cea din capul unghiului pe care se razim cldirea noului stat romnesc".

    Timpul fiind ns a toate vindector, s ndjduim c va vindeca i aceasta.

    Demersurile spre vindecare ns tot dela noi trebue s porneasc, cci acela simte doar pe care-l doare.

    Cu cerini de scuze pentru mcile-mi digresiuni ce vi s'ar fi prut cam plictitoare n decursul expunerii a-cestei chestiuni, nchei cu cuvintele marelui H. Pestalozzi care a fost figura cea mai nalt de nvtor de pe pmnt dup Isus Cristos i care ca i cel din urm a strigat parc n pust iu:

    Cercetai totul, pstrai ce e bun i dac n suf l e t u l vostru ajunge la maturitate ceva mai bun, adug a i - ! cu iubire i adevr la ceeace am ncercat s v dau n aceste coaie n iubire i adevr ; cel puin nu asvrlii ntregul nzuinelor vieii mele, ca pe un lucru ce nu mai are nevoie de nicio cercetare fiind nchieat odat pentru totdeauna".

    D vorb cu colegii. Foaia colar este singurul organ oficial al jude

    ului Bihor. Aceast foaie este singurul nostru prieten pedagog, care dei n brcat cu o hain destul de modest, dar cu sufletul plin de dragoste colegiala, apare n fiecare lun btnd de dou ori la ua fiecrui n v tor din judeul nostru.

    Aceast foaie este menit pentru noi, nvtorii satelor, ca prin ea s putem trimite prerile, ndrumrile, observrile etc. consta ta te de noi individual i cari sunt foarte multe i diferite n fiecare regiune. Aceast foaie este singura noastr cluza, care ne pune n curent cu multe chestiuni utile pedagogice, Dac este a noastr i ne intereseaz direct pe noi, atunci pentruce nu-i dm importana cuvenit ? Da, aa est. i cu regret trebue s mrturisesc, c foarte puin este apreciat existena ei. Aa c vznd cu ochi , foaia noastr din jude este pus n pericolul de a fi sistat,! Noi nu ne putem da nici seama de greutile materiale, cu care are de luptat administraia acestei foi pentru a nu o pierde.

    Noi, parc ateptm ca tot cei dela ora s ne dea mura n gar , parc Domnialor n'ar avea greuti de intimpinat, fie personale sau familiare; eu cred c vor fi cel mai muli cari poate au mai mari chiar dect ale noastre dela sate. tim cu toii, c i nvtorii deia sate sunt ocupai, muncind n toate direciile, dar abst rgnd dela toate acestea, s ne ndreptm privirile noastre i iii alt parte, sacrificnd i pentru foaia noastr colar cel puin o or pe lun, ca s nu n e fie ruine, c foaia noastr apare odat pe lun Sub doi numeri odat, din cauz c naavnd administraia manuscrise dala nvtorii satelor, nu o pot trimite goal. 'Deci

    rmne de stabilit faptul, ce este de fcut? Trebuie s grijim de ea, s'o mrim, s apr ct mai des i ci mai bogat. Dela noi se ateapt ca s ne aternem 5p ?e hrtie toate ndreptrile i lipsurile ce ie constatm n coal, publicndu-le n foaia noastr colar, care este dedicat special pentru acest scop, astfel ca cetind toi nvtorii din jude, s mediteze asupra lor, dndu-f prerile tot n scris, pentru a-se putea face o ndreptare. Noi t rebue s muncim alturi unul de altul, fr s o -vim de greelile noastre, ci mai vrtos s ne ndreptm, ca astfel unii ntr'un gnd s putem strbate prin toate greutile, apropiindu-ne ctre idealul scop, pe care l urmrim cu toii. Noi nu suntem perfecionai n meseria noastr l nici nu putem fi nici odat, dar nu trebue s ne pierdem curajul, ci ncet-ncet s ne apropiem de de drumul perfecionrii. In primele numere ale foii noastre colare din anul curent, ceteam diferite articole ale nvtorilor dela sate, n realitate erau de fapt mici n text , dar sntoase i pline de adevr. Atunci mi-se umplea sufletul de bucurie i prindeam curaj toi nvtorii, ca s-i urmm i noi cu a-le noastre. Aceste articole nu erau altceva, dect o legtur i mai strns a corpului didactic primar din Bihor.

    Dar parc mai mult ne-ar interesa partidele i frmntarea luptelor politice.

    Astzi, cnd toi se nizuesc a-i alege,^ a-i forma i a-se njgheba n vre'un partid, fie de caracter politic, fie de alt natur noi nvtorii nu ne vom f spa rge capui cu asemenea lucruri, ci vom merge nainte pe drumul nostru deja nceput. Noi avem partid. Partidul nostru este format i stabilit. Acesta este Partidul culturei". Sub steagul acestui partid trebuie s alerge fiecare lupttor cultural. Acest partid are menirea s lupte cu braul su de oel, strpind netiina, alungnd ntunericul, iar n locul acestora s aduc lumina adevrat , cultura naional, progresnd din zi n zi, astfel ca s ne putem ridica i noi mai sus de nivelul culturei popoarelor vecine, fa de cari am rmas mult napoi.

    ndeplinind aceste condiiuni ale chemrei noastre, vom fi demni de numele frumos pe care-l purtm A-postolii neamului" , vom fi cel puin mpcai cu cunotina, c ne-am fcut datoria fa de ar i neam.

    Biharia, la 8 Maiu 1926. Filip Petru,

    nvtor.

    Cetind articolul d-lui Filip Petru, nu ne putem reine s nu spunem cteva cuvinte de complectare.' Este adevrat c revista are mari greuti, din care una e aceia artat i anume c primim puine articole spre p u b - , licre. Cea mai mare greutate pe care o avem ns este neplata abonamentelor. Pn acum, n acest al doilea an de apariie, am fost somai de 2 ori s p.'tim datoria, cci altfel suntem dai n judecat. Am fost nevoii s ne mprumutm.cu 12,000 lei la comitetul colar al coalei normale de nvtori din localitate i astfel am

  • FOAIA COLAR 11

    scpat de ruinea de a ne vedea dai In judecat. A-ceasta e situaia. Este o complect lips de interes din partea multora din colegi.

    O spunem a e a s t a cu amrciunea ce i-o provoac faptul c muli colegi dau mai uor 5 sau 2 lei deci 150 sau 60 lai lunar pe o gazet i desigur mai ales pe acelea cari au mai multe njurturi i nu pot da 10 lei pe lun pentru o susine o revist care s'a dovedit c nu poart dect gnduri curate i nu st n slujba nimnui, dect a coalei. (N. R.)

    Conservarea crnei cu ajutorul frigului.

    De I. Pogan, profesor. Intre industriile care s'au desvoltat mai mult n

    timpul rsboiului mondial se gsete industria frigului. Necesitatea de a transporta o cantitate mare de alimente n volum ct se poate de redus, a dat natere ncercrilor de tot felul pentru a putea conserva crnurile n cltoriile lor maritime, extrem de lungi n unele mprejurri nefavorabile

    Rezultatele obinute cu ajutorul industriei frigului sunt pe deplin mulumitoare. Conservarea a reuit nu numai pentru durata transportului, ci i pentru un interval de timp care poate s treac peste ase luni.

    Pentru o conservare perfect dou metode sunt uzitate a s t z i : a rcirii i a ngherii.

    La prima, carnea proaspta i cald se aeaz pentru cteva ore ntr'un curent de aer cu temperatur normal, pentru ca s piard din umidita'ea sa. Din acest curent de aer se fieaz ntr'un altul cu 78 n t imp de 1018 oare s ajung n sfrit t imp de 2526 de oare Ia o temperatur mai sczut. 21 aproximativ.

    La aceast temperatur, carnea poate fi conservat tim de trei sptmni. Ea i pstreaz toate calitile nutritive, proprietile chimice i fizice. In acela timp e o garanie pentru buna calitate a crnei t ransportate cci aceasta metod nu este aplicabil numai pentru crnurile animalelor sntoase. Intr 'adevr, temperatura la care se expune carnea nu e suficient sczut pentru ca s poat opri fermentaiunile ce ar deriva din boala animalului tiat.

    Cnd temperatura locului unde se pune carnea pentru t ransport va fi aa de sczut c toat massa crnei va deveni solid, avem metoda a doua. Rezultatul acesta nu se obine brusc ci cu scderi de temperaturi foarte lente.

    Ajungnd la 5, n timp de ase luni carnea a-ceasta este echivalent n toate provinele cu cea proaspt, numai o foarte uoar uscare se constat pe suprafaa ei.

    Ct de ncet s'a fcut nghearea tot aa de ncet se va produce i desghearea.

    In Argentina pe practic un alt procedeu. nghe

    area crnii este o lucrare grea, pentru aceia n si aseptice, aseptiznd i carnea cu vapor de formol, carnea va fi numai rcit i nu ngheat. Aceasta metod care garanteaz o bun conservare pentru un timp de trei luni are un mare desavantaj , cnd s'a folosit prea mult formol, carnea poate fi vtmtoare sntii.

    Sunt extrem de instrucnve experienele fcute n aceast direcie. Nu le putem arta aci, cci pretind cu notine serioase de chimie i explicri lungi de mecanic.

    Ne indestulim numai cu rezultatele primite. Acei care se intereseaz de aceast ramur a industriei, au la ndemn o lucrare excelenta profesorului L- Marchi.

    PARTEA OFICIALA No. 22331926

    In vederea c suntem ntr 'o perioad intensiv a muncilor agricole i c continuarea funcionarei cursurilor de aduli pn Ia finele anului colar n'ar folosi ntr 'o mare msur acestor elevi ns i-ar sustrage dela rolul lor natural de muncitori productivi, V facem cunoscut c Ministerul cu ord. No. 446881926 a dispus urmtoarele:

    Se vor suspenda cursurile d e aduli pe ziua de 30 Aprilie, iar ntre 115 Mai va avea loc examenul de finea de an a acestor cursuri.

    Oradea, la 4 Maiu 1926.

    No. 2 0 1 2 - 1 9 2 6 .

    V comunicm n copie ord. Min. Instr. No. 384691926 pentru tire,

    Domnule Inspector ef, Avem onoare a V face cunoscut c prin Decizlunea Ministerial No. 38469926 dl. Joachim Nestor, este numit inspector prin delegaie al coalelor primare minoritare pe ziua de 15 Aprilie a. c. Dir. Gen. (ss) Nae Dumitrescu".

    Oradea, la 20 Aprilie 1926.

    No. 19671926.

    Se aduce 'a cunotin On. corp. didactic de toate catigoriile c Ministerul prin deciziunea No. 382251926 cu data de 15 Aprilie a. c. a delegat pe Dl. inspector Gh. Tulbure ca inspector general al nvmntului primar din Transilvania avnd i atribuiunea de Consilier technic n chestiunele administrative i de control ale nvmntului din Ardeal.

    Oradea, la 1 Maiu 1926.

    No. 2 2 3 2 - 1 9 2 6 .

    Deoarece pn n prezent muli Dni nvtori nu au naintat Revizoratului colar Formularele Statistice cu privire la centralizare datelor pentru situaiile de finele

  • anilor colari 192324 i 19241925 cerute cu ord. No. 5641926, n urma ordinului On. Minister No. 445841926. V punem n vedere, c dac pn Ia data de 30 Maiu a. c. de nu veti nainta Formularele complectate, cu regret ne vom vedea silii s aplicm pedepsele prevzute ia art. 22, din noua lege pentru nfiinarea Institutului de statistic general a statului.

    Oradea , la 4 Maiu 1926-Dr. Aug. Caba, rev. colar.

    REVISTE. Datina T . Severin Anul IV No. 34. Flamura Craiova. Bul. Carol 69 . Anul IV. No.

    4 din Aprilie, 1926. Educaia Bucureti, str . Termopile 6. Anul

    IX No. 3 i 4 din . Mar t i e -Apr i l i e . 1926. Suflet romnesc Craiova, Str. Regina Elisa-

    beta 28 , Anul I. No. 7 din 15 Dec. 1925. Rzeul Brlad, Str. Cuza-Vod 15. Anul I.

    No. 2 - 3 din Martie i Aprilie 1926. coala Bnean 1 Caransebe .AhulV.No. 3 i 4. Cmpul Brilei Brila. Anul II No. 1 din Mar

    tie 1926. Revista Scolii Botoani, (coala Marchlan)

    Anul III. No. 6 din Martie 1926. coalo Noastr Zalu. Anul III. Martie 1926. Voina coalei Cernui , Piaa Unirii 3 . Anul

    IV. No. 6. Vestitorul Oradea, Parcul tefan cel. Mare 8

    Anul II. No. 7 din Aprilie 1926. Scnteia Gherla, Liceul Petru Maior". Anul III. coala Somean Dej. revizoraiul colar. Anul

    I. No. 2 din Febr. 1926. Dumineca Poporului Bucureti. Librria S o -

    cec" Anul X. Amicul coalei Aiud. Revizoraiul colar. Anul

    II. No. 13 din Martie 1926. Tribuna - Oradea. Ziar polit ic Cminul Focani. S r. Stamatineti. No. 15.

    Anul II. No. 34 din Martie i Aprilie 1936. Viaa colar Satu-Mare. Revizoraiul colar. Vlstarul Buzu. c . No . 1 bei Anul II.

    No. 3 din Martie 1926. Gazeta coolel Craiova. Str. Barbu Catargiu

    No. 20. Anul VII. coala i Familia Ghime-Fget , jud. C iuc

    Anul I. No. 5 din Martie 1926. Albina Bucureti, Str. Dr. Calinderu 10. coala Mehedinului T . Severin Anul I No . 8. A aprui n editura: Cartea Romneasc"

    Cunotine folositoare. Seria A. No. 3 1 . Ciupercile" de Ion Poda Cmpeanu, profesor. Preul Lei 4,

    Cunotine folositoare. Seria B. No. 44. Conjuc-tivitatea Granuloas, de Dr I. Glvan. Preul Lei 4.

    Cunotine folositoore. Seria D. No. i 14. Instalarea unei sonerii electrice" de Stelian C, Ionescu. Preul Lei 4-

    Biblioteca Minerva No. 122. Nuvele finlandeze" de Pietari Paivarinta. Preul Lei 9 .

    Prinesa din Babilon de Voltaire Preul LM 9. De vnzare Ia principatele librrii din ar.

    CORVINA LibrriePapetrie

    S'a mutat n :

    Piaa Unirii No. 10.

    Depozit de cri de coal, cri literare i de tiin; Biblioteca peentru toi". Cminul" etc. D e p o z i t de h r t i e . Furnituri de birou i recuizite :-: de tot felul pentru coli :-:

    Societate pe aciuni Oradea.

    Tipografia Romneasc" A l e e a R o m e i N r . 2 . T e l e f o n N r . 8 7 .

    Aranjat cu cele mai variate i moderne materiale. Execut promt i cu preurile cele mai moderate: Ziare, Brouri, Reviste, Afie, Bilanuri, Anunuri, Invitri, Registre, Cri de vizit i tot felul de

    lucrri n aceast bran.

    Legtorie de cri Face or ice lucrri n a c e a s t bran

    Red. resp. C. BUNEA Tipografia i Librria Romneasc S. A. Oradea.