1
Taifasuri - Sănătate - www.taifasuri.ro Nr. 410 14-20 februarie 2013 13 DOCTOR DAN OLTEANU: „Boala de reflux gastro-esofagian nu e lipsită de pericol“ B oala de reflux gastroesofa- gian este provocată de incom- petenţa sfincterului esofagian superior, adică a inelului circular care face legătura între stomac şi esofag. Din această cauză, conţinu- tul din stomac refluează retrograd în esofag şi determină o inflamaţie a acestuia, numită esofagită de re- flux. Ea se manifestă prin durere cu caracter de arsură în epigastru şi retrosternal - în spatele osului stern. Nu-i de mirare dacă vă re- găsiţi în descrierea făcută, întrucât statisticile arată că aproximativ 30%-40% din populaţia adultă su- feră de această problemă. Profeso- rul Doctor Dan Olteanu (foto), me- dic primar medicină internă şi spe- cialist în gastroenterologie şi endo- scopie digestivă la Centrul Medical Mediclass din Bucureşti, ne-a spus mai multe despre această afecţiune. Se manifestă prin regurgitaţii şi răguşeală - Domnule doctor, care sunt simp- tomele refluxului gastro-esofagian? - Pe lângă arsurile resimţite în epi- gastru şi în spatele osului stern, mai pot apărea eructaţii, adică eliminarea aerului pe gură, şi regurgitaţii, provocate de fluidul gastric ce ajunge până în faringe. De asemenea, boala are uneori manifes- tări extraesofagiene, în special de natură respiratorie, cum ar fi răguşeala, tusea cronică sau chiar crizele de astm. - Dar cauzele bolii? - Simptomele apar mai ales după mesele copioase, la aplecarea corpului în faţă sau stând în poziţia orizontală. Risc crescut au şi pacienţii cu obezitate, stres prelungit sau cei care prezintă şi alte afecţiuni ale stomacului nediagnosticate încă, de exemplu hernia gastrică transhia- tală. Cauza iniţială este însă necunoscută. - Afecţiunea este ereditară? - Nu. Nu s-a dovedit nimic încă în acest sens. - Cât de periculoasă este boala de reflux gastro-esofagian? - Boala nu e lipsită de pericol, întrucât ea se poate complica. Principalele com- plicaţii sunt: stenoza esofagiană, hemora- giile, ulcerul esofagian şi modificarea mu- coasei esofagiene, care „se transformă” în mucoasă de tip intestinal, apărând riscul de cancer, proces denumit metaplazie. - Ce-mi puteţi spune cu privire la diagnostic? - Diagnosticul se pune prin discuţia cu pacientul, examenul clinic al acestuia şi este confirmat cu ajutorul endoscopiei di- gestive superioare sau cu cel al video- capsulei endoscopice. „Ridicaţi capul patului cu 10-15 centimetri” - Ce tratamente sunt luate în calcul? - Tratamentul constă în adoptarea de pacient a unor măsuri generale igieno-dietetice, medicamente, trata- ment endoscopic şi chiar chirurgical. Măsurile generale sunt următoarele: ridicarea capului patului cu 10-15 cen- timetri - lucru care ameliorează durerile şi regurgitaţiile, situarea trunchiului pe o pernă mai groasă şi o dietă cu cel puţin trei mese regulate pe zi, formate din cantităţi mici. Cina e bine să fie bazată pe alimente uşor de digerat, cum ar fi iaurtul sau fructele, şi consumată cu trei ore înainte de culcare. O altă regulă ar fi să evitaţi consumul lichidelor în can- tităţi mari în timpul mesei, să nu beţi alcool şi să evitaţi alimentele care scad în mare măsură tonusul sfincterului eso- fagian superior. - Îmi puteţi da câteva exemple de astfel de alimente? - Desigur. Pacienţii trebuie să evite: prăjelile, ciocolata, grăsimile, citricele, ro- şiile şi derivatele tomatelor, dar şi ceaiul negru, cafeaua sau băuturile carboga- zoase. De asemenea, dacă pacientul este gras, trebuie să slăbească şi se interzice folosirea unei serii de medicamente care fie irită esofagul - cum ar fi fierul, anti- inflamatoarele nesteroidiene (de exemplu, aspirina), tabletele cu potasiu -, fie scad tonusul sfincterului esofagian inferior, cum ar fi anticolinericele, opioidele, efedrina, epinefrina, sedativele, nitraţii, teofilina sau blocantele de calciu. - Revenind la tratamentul medi- camentos, cu ce poate fi vindecată esofagita? - E vorba despre: inhibitorii de pompă protonică, respectiv esomeprazol, panto- prazol şi omeprazol, care se administrea- ză în doze diferite, în funcţie de gradul bolii. În formă uşoară, de exemplu, se vor lua doze-standard timp de patru săptă- mâni, cu 30 de minute înainte de micul dejun. Celelalte medicamente nu rezolvă problema complet, au rezultate mult mai slabe. În ceea ce priveşte rezultatele la tratament, răspunsul poate fi unul stabil, adică un an nu vor mai apărea manifes- tări, iar în alte cazuri pot apărea recăderi la 6-12 luni, lucru care se întâmplă frec- vent în esofagitele severe. Dacă boala re- vine, sunt două soluţii: administrarea me- dicamentelor timp îndelungat, de exem- plu un an, zece ani sau chiar toată viaţa, în doze mici, sau administrarea medi- camentelor doar la nevoie, câte una-două săptămâni. Se administrează, de aseme- nea, şi prochinetice, care grăbesc golirea esofagului de conţinutul gastric refluat. „Intervenţia chirurgicală se numeşte fundoplicaţia Nilssen” - Când se apelează la celelalte metode? - Dacă afecţiunea a revenit, iar pa- cientul nu e de acord să ia pastile pe o perioadă lungă se poate apela la trata- mentul endoscopic, cu ajutorul căruia se pot face suturi submucoase sau se injectează colagen circumfenţial în jurul sfincterului esofagian. În ceea ce priveşte chirurgia clasică, această tehnică se re- comandă celor care au mai mult de trei re- căderi într-un an sau pacienţilor cu com- plicaţii ori manifestări respiratorii severe. - Ce ne puteţi spune despre in- tervenţia chirurgicală? - Operaţia se numeşte fundoplicaţia Nilssen şi se poate efectua laparoscopic, deci cu ajutorul unor „tuburi” speciale introduse în stomacul pacientului, fără a fi necesară incizia peretelui abdominal. Eficienţa este de 90%, iar mortalitatea foarte mică, de 0,2%-0,4%. - Ce mai trebuie să ştie cititorii? - Uneori, boala de reflux gastroesofa- gian se poate complica fie cu o esofagită cronică, fie cu una acută, din cauza reflu- xului de bilă şi suc pancreatic, iar în acest caz este denumită esofagită alcalină şi ne- cesită medicamente de tipul colestiramină, sucralfat sau hidroxid de aluminiu. Cătălina Tăgârţă - Vorbiţi-mi, vă rog, despre capsula endoscopică! - Videocapsula este un dispozitiv de dimensiunea unei capsule de antibiotic, care, după ce este înghiţit, „arată” pe monitorul calculatorului la care este cuplat tot ce vede în interiorul esofagu- lui. Acesta este de unică folosinţă, se elimină ulterior prin fecale şi costă în jur de 200-300 de euro. - Care sunt avantajele şi deza- vantajele acestei capsule? - Avantajul este că pacientul e lipsit de disconfort, iar dezavantajul că nu se pot face proceduri cu ajutorul ei. De exem plu, dacă se constată că există într-adevăr o problemă trebuie să se apeleze şi la aparatura clasică - respectiv endoscopia digesivă - deoarece cu ajutorul video- capsulei nu se pot recolta biopsii şi nici nu se pot „repara” leziunile. Însă, dacă nu există probleme, pacientul care a efectuat investigaţia a „scăpat” fără a fi supus unei investigaţii disconfortante. Ca psula endosco pică , metodă neinvazivă de dia gnosticare

DOCTOR DAN OLTEANU: „Boala de reflux gastro · PDF filechirurgia clasică, această tehnică se re - ... fi necesară incizia peretelui abdominal. Eficienţa este de 90%, iar mortalitatea

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: DOCTOR DAN OLTEANU: „Boala de reflux gastro · PDF filechirurgia clasică, această tehnică se re - ... fi necesară incizia peretelui abdominal. Eficienţa este de 90%, iar mortalitatea

Taifasuri- Sănătate -

www.taifasuri.ro Nr. 410 � 14-20 februarie 2013 13

DOCTOR DAN OLTEANU:„Boala de reflux

gastro-esofagian nu e lipsită de pericol“Boala de reflux gastroeso fa -

gian este provocată de in com -petenţa sfincterului esofagian

superior, adică a inelului circularcare face legătura între stomac şiesofag. Din această cauză, conţinu -tul din stomac refluează retrogradîn esofag şi determină o inflamaţie aacestuia, numită esofagită de re -flux. Ea se manifestă prin durere cucaracter de arsură în epigastru şiretrosternal - în spatele osuluistern. Nu-i de mirare dacă vă re -găsiţi în descrierea făcută, întrucâtstatisticile arată că aproximativ30%-40% din populaţia adultă su -feră de această problemă. Profe so -rul Doctor Dan Olteanu (foto), me -dic primar medicină internă şi spe -cia list în gastroenterologie şi endo -scopie digestivă la Centrul Medi calMediclass din Bucureşti, ne-a spusmai multe despre această afecţiune.

Se manifestă prinregurgitaţii şi răguşeală

- Domnule doctor, care sunt simp -tomele refluxului gastro-esofagian?

- Pe lângă arsurile resimţite în epi -gastru şi în spatele osului stern, mai potapărea eructaţii, adică eliminarea aeruluipe gură, şi regurgitaţii, provocate defluidul gastric ce ajunge până în faringe.De asemenea, boala are uneori manifes -tări extraesofagiene, în special de naturărespiratorie, cum ar fi răguşeala, tuseacronică sau chiar crizele de astm.

- Dar cauzele bolii? - Simptomele apar mai ales după

mesele copioase, la aplecarea corpului înfaţă sau stând în poziţia orizontală. Risccrescut au şi pacienţii cu obezitate, stresprelungit sau cei care prezintă şi alteafec ţiuni ale stomacului nediagnosticateîncă, de exemplu hernia gastrică tran shia -tală. Cauza iniţială este însă necunoscută.

- Afecţiunea este ereditară?- Nu. Nu s-a dovedit nimic încă în

acest sens.

- Cât de periculoasă este boalade reflux gastro-esofagian?

- Boala nu e lipsită de pericol, întrucâtea se poate complica. Principalele com -plicaţii sunt: stenoza esofagiană, hemo ra -giile, ulcerul esofagian şi modificarea mu -coasei esofagiene, care „se transfor mă” înmucoasă de tip intestinal, apărând risculde cancer, proces denumit meta plazie.

- Ce-mi puteţi spune cu privire ladiagnostic?

- Diagnosticul se pune prin discuţia cupacientul, examenul clinic al acestuia şieste confirmat cu ajutorul endoscopiei di -gestive superioare sau cu cel al video -capsulei endoscopice.

„Ridicaţi capul patuluicu 10-15 centimetri”

- Ce tratamente sunt luate în calcul?- Tratamentul constă în adoptarea

de pacient a unor măsuri generaleigieno-dietetice, medicamente, trata -ment endoscopic şi chiar chirurgical.Mă surile generale sunt următoarele:ridica rea ca pului patului cu 10-15 cen -timetri - lucru care ameliorează durerileşi re gurgitaţiile, situarea trunchiului pe opernă mai groa să şi o dietă cu cel puţintrei mese regu late pe zi, formate dincantităţi mici. Cina e bine să fie bazatăpe alimente uşor de digerat, cum ar fiiaurtul sau fructele, şi consumată cu treiore înainte de culcare. O altă regulă arfi să evitaţi consumul lichi delor în can -tităţi mari în timpul mesei, să nu beţialcool şi să evitaţi alimentele care scadîn mare măsură tonusul sfinc terului eso -fagian superior.

- Îmi puteţi da câteva exemplede astfel de alimente?

- Desigur. Pacienţii trebuie să evite:prăjelile, ciocolata, grăsimile, citricele, ro -şiile şi derivatele tomatelor, dar şi ceaiulnegru, cafeaua sau băuturile carboga -zoa se. De asemenea, dacă pacientul estegras, trebuie să slăbească şi se interzicefolosirea unei serii de medicamente carefie irită esofagul - cum ar fi fierul, anti -inflamatoarele nesteroidiene (de exem plu,aspirina), tabletele cu potasiu -, fie scadtonusul sfincterului esofagian infe rior, cumar fi anticolinericele, opioidele, efedrina,epinefrina, sedativele, nitraţii, teofilinasau blocantele de calciu.

- Revenind la tratamentul medi -camentos, cu ce poate fi vindecatăesofagita?

- E vorba despre: inhibitorii de pompăpro tonică, respectiv esomeprazol, panto -pra zol şi omeprazol, care se adminis trea -ză în doze diferite, în funcţie de gradulbolii. În formă uşoară, de exemplu, se vorlua doze-standard timp de patru săptă -mâni, cu 30 de minute înainte de miculdejun. Celelalte medicamente nu rezolvăproble ma complet, au rezultate mult maislabe. În ceea ce priveşte rezultatele latrata ment, răspunsul poate fi unul stabil,adică un an nu vor mai apărea manifes -tări, iar în alte cazuri pot apărea recăderila 6-12 luni, lucru care se întâmplă frec -vent în esofagitele severe. Dacă boala re -vine, sunt două soluţii: administrarea me -di camen telor timp îndelungat, de exem -plu un an, zece ani sau chiar toată viaţa,în doze mici, sau administrarea me di -camentelor doar la nevoie, câte una-douăsăptămâni. Se administrează, de ase me -

nea, şi pro chinetice, care grăbesc golireaesofagului de conţinutul gastric refluat.

„Intervenţiachirurgicală se numeştefundoplicaţia Nilssen”

- Când se apelează la celelaltemetode?

- Dacă afecţiunea a revenit, iar pa -cientul nu e de acord să ia pastile pe operioadă lungă se poate apela la trata -mentul endoscopic, cu ajutorul că ruia sepot face suturi submucoase sau seinjectează colagen circumfenţial în ju rulsfincterului esofagian. În ceea ce pri veştechirurgia clasică, această tehnică se re -comandă celor care au mai mult de trei re -căderi într-un an sau pacienţilor cu com -plicaţii ori manifestări respiratorii severe.

- Ce ne puteţi spune despre in -tervenţia chirurgicală?

- Operaţia se numeşte fundoplicaţiaNilssen şi se poate efectua laparoscopic,deci cu ajutorul unor „tuburi” specialeintroduse în stomacul pacientului, fără afi necesară incizia peretelui abdominal.Eficienţa este de 90%, iar mortalitateafoarte mică, de 0,2%-0,4%.

- Ce mai trebuie să ştie cititorii?- Uneori, boala de reflux gastro eso fa -

gian se poate complica fie cu o esofagităcronică, fie cu una acută, din cauza re flu -xului de bilă şi suc pancreatic, iar în acestcaz este denumită esofagită alca lină şi ne -cesită medicamente de tipul colesti ra mină,sucralfat sau hidroxid de aluminiu.

Cătălina Tăgârţă

- Vorbiţi-mi, vă rog, desprecapsula endoscopică!

- Videocapsula este un dispozitiv dedimensiunea unei capsule de antibiotic,care, după ce este înghiţit, „arată” pemo nitorul calculatorului la care estecuplat tot ce vede în interiorul esofa gu -lui. Acesta este de unică folosinţă, seelimină ulterior prin fecale şi costă în jurde 200-300 de euro.

- Care sunt avantajele şi deza -vantajele acestei capsule?

- Avantajul este că pacientul e lipsitde disconfort, iar dezavantajul că nu se potface proceduri cu ajutorul ei. De exem plu,dacă se constată că există în tr-adevăr oproblemă trebuie să se ape leze şi laaparatura clasică - respectiv endoscopiadigesivă - deoarece cu aju torul video -capsulei nu se pot recolta biop sii şi nicinu se pot „repara” leziunile. Însă, dacănu există probleme, pacientul care aefectuat investigaţia a „scăpat” fără a fisupus unei investigaţii disconfortante.

Capsula endoscopică, metodăneinvazivă de diagnosticare