14.Semilogia Chirurgicala a Peretelui Abdominal

7/30/2019 14.Semilogia Chirurgicala a Peretelui Abdominal

1/49

Semiologia chirurgicala a pereteluiabdominal :

Hernii rare abdominale

Eventratii si evisceratii


2/49


Hernii rare ale peretelui abdominal Hernii diafragmatice

Hernii abdominale interne

Hernii rare ale peretelui abdominal - functie de topografie:

Hernia ombilicala

Hernia liniei albe

Hernia ventrala laterala ( Spiegel )

Hernia dorsala a peretelui abdominal

Hernia obturatorie

Hernia perineala


3/49

Hernii rare abdominale - hernia ombilicala

Hernia ombilicala - iesirea viscerelor abdominale sub

tegument, prin orificiul ombilical, cu caracter congenital

sau dobandit

Hernia ombilicala congenitala hernia ombilicala a

nou-nascutului, omfalocel ( existente la nastere )

Etiopatogenie - determinata de aplazia congenitala a peretelui

abdominal anterior intr-un stadiu de ectazie viscerala frecvent

asociata cu malformatii congenitale cardiace, vezicale, palatine,

prezentand 2 varietati in functie de perioada de dezvoltare a

ombilicului


4/49

Hernii rare abdominale - hernia ombilicala congenitala

Hernie ombilicala embrionara inainte de luna a 3-aintrauterina, perioada de formare a inelului ombilical, caracterizataprin absenta peritoneului inaintea viscerelor herniate, careadera la punga herniara, frecvent incompatibila cu viata

Elemente descriptive anatomo-patologice :

- aplazie parietala importanta ( perete subtire fara muschi,

amorf,avascular ) cu hernierea uneori a tuturor viscerelor

intraabdominale, aderente intre ele si la sacul herniar,

invelite de o membrana pe care se implanteaza

cordonul ombilical


5/49



6/49


Hernie ombilicala fetala - dupa luna a 3-a intrauterina, dupaformarea ombilicului, caracterizata prin existenta unui sacperitoneal, in care herniaza unele viscere, ce nu sunt aderente la

punga herniara

Elemente descriptive anatomo-patologice :

aplazie parietala mai putin pronuntata, cu viscere acoperitede o membrana dublata de peritoneu, neaderente, usor

reductibile


7/49



8/49

Hernii rare abdominale - hernia ombilicala dobandita

Hernia ombilicala dobandita - la copil si la adult

Hernia ombilicala dobandita a copilului

Etiopatogenie determinata de intarzierea inchiderii inelului

ombilical, sau a destinderii acestuia produsa de subalimentatie,

rahitism, tuse, constipatie , tipat, aparand in primele 5 luni de viata Elemente descriptive anatomo-patologice se produce prin

inelul ombilical, deasupra venei ombilicale, asociindu-se frecvent

cu diastazisul dreptilor abdominali

Hernia ombilicala dobandita a adultului reprezinta a 3-a hernieca incidenta, constituind 10% din hernii

Etiopatogenie. hernie de slabiciune, avand ca teren propiceobezitatea, mai frecventa la femei prin modificarile involutive aleperetelui in urma sarcinilor repetate, sau la cirotici cudecompensare ascitica


9/49

Hernie ombilicala dobandita


10/49

Hernii rare abdominale - hernia ombilicala a adultului

Elemente descriptive anatomo-patologice

Delimitarea regiunii ombilicale 2 cm superior/inferior deombilic, 2 cm la dreapta si la stanga de ombilic

Anatomia regiunii ombilicale la adult piele si tesut adiposaderente la peritoneul parietal prin intermediul fasciei ombilicaleSachs si Richet, cu care inelul ombilical formeaza canalul

ombilical

Tipuri de hernii ombilicale in functie de raportul cu fasciaombilicala:

directe de slabiciune,in care sacul herniar se angajeaza

sub tegument prin intermediul fasciei ombilicale, printr-uninel ombilical destins cea mai frecventa

indirecta de forta, in care sacul herniar se insinueazain canalul ombilical peste marginea superioara sauinferioara a fasciei ombilicale


11/49


Componente anatomice ale herniei ombilicale: sacul herniar subtire, friabil, continutul venind

adesea in contact cu pielea, ce se poate ulcera

si infecta

coletul sacular adera strans la inelul fibros ombilical,care inextensibil predispune la strangulare

continutul sacular reprezentat de epiploon, anse

subtiri, colon transvers, stomac, cu frecventeaderente ce determina ireductibilitate


12/49


Manifestari clinice in hernia ombilicala

Simptomatologie nesemnificativa, reprezentata de dureriabdominale si tulburari digestive determinate de pensarea

filetelor nervoase din ligamentul rotund al ficatului

Examen clinic formatiune tumorala ce destinde cicatriceaombilicala, mata sau sonora la percutie (functie de continut ),

cu impulsiune si expansiune la tuse ( faza necomplicata ) sauireductibila ( faza complicata )

Complicatii evolutive ale herniei ombilicale

strangularea fie la nivelul inelului fibros, fie prin aderente

intrasaculare, cu posibila evolutie spre ocluzie sau peritonitaprin fistulizare

ireductibilitatea prin aderente inflamatorii peri si intrasaculare


13/49

Hernii rare abdominale -herniile liniei albe

Herniile liniei albe se produc prin unul din cele 4-5 orificii naturale

de pe marginea laterala a liniei albe, pe unde trec din profunzime spresuprafata pediculi vasculo-nervosi intercostali anteriori


Linia alba se formeaza prin incrucisarea pe linia mediana a

aponevrozelor de insertie anterioara a muschilor largi ai abdomenului siprezinta orificii de iesire a elementelor vasculo-nervoase i.c. anterioare

Tipuri de hernii ale liniei albe in functie de localizare:

hernia epigastrica cea mai frecventa

hernia juxta-ombilicala produsa printr-un orificiu situat cam la 2

cm deasupra si dedesubtul ombilicului hernia subombilicala exceptionala ( avand in vedere ca dreptii

abdominali sunt situatii aproape tangentii subombilical ), se produceprintr-un orificiu situat la 4 cm sub ombilic , necesitand diagnosticdiferential cu eventratiile si diastazisul


14/49

Hernii rare abdominale -herniile liniei albe

Herniile epigastrice

Elemente descriptive anatomo-patologice: localizata in 1/3 craniala a liniei xifo-ombilicale

orificiu herniar situat paramedian reprezinta un real inel fibros

sacul herniar poate lipsi fiind inlocuit de grasime properitoneala, iarcand este prezent poate fi gol sau ocupat de ligamentul rotund al

ficatului, epiploon, intestin, stomac, colon transvers

Manifestari clinice in herniile epigastrice :

forma dureroasa cu senzatie de greutate, greturi, varsaturi, dureri

iradiate spre hipocondrul drept, epigastru, legate de alimentatie,

tulburari reflexe determinate de iritarea filetelor nervoase aleligamentului rotund impun diagnostic diferential cu suferinte gastrice

forma nedureroasa diagnosticata prin simpla prezenta a tumoriiepigastrice


15/49

Hernii rare abdominale -hernia epigastrica


16/49

Hernii rare abdominale -herniile Spiegel

Hernia ventrala laterala ( Spiegel ) laparocel hernia santului

lateral al abdomenului


apare in afara tecii dreptului, pe linia semilunara a lui Spiegelcorespunde limitei de separare intre corpul carnos si aponevrozaanterioara a muschiului transvers al abdomenului

se exteriorizeaza rar sub piele, frecvent ramanand intre planurile

muschilor largi ai abdomenului sacul herniar este reprezentat de peritoneu, iar continutul de

epiploon si anse intestinale

Manifestari clinice in hernia spiegeliana

herniile mici determina tulburari dispeptice fara caracter special, sidureri cu sediul fix, accentuate la efort si atenuate in decubit dorsal,cu caracter de nevralgie

herniile mari impulsiune la tuse si expansiune, reductibile

herniile interstitiale sau nereductibile diferentiate de tumorileparietale ( fibrom, lipom ), abcese sau hematoame


17/49

Hernii rare abdominale - herniile Spiegel


18/49

Hernii rare abdominale -herniile dorsale abdominale

Herniile dorsale ale peretelui abdominal 2 varietati herniare

lombara si ischiatica

Hernia lombara

Elemente descriptive anatomo-patologice a herniei lombare, apare,mai frecvent la barbati, in spatiul cuprins intre creasta iliaca, margineaexterna a masei sacro-lombare si ultima coasta, unde se gasesc 2 zoneslabe ale peretelui abdominal

trigonul J.L.Petit delimitat de creasta iliaca, m. oblic extern, m.latissimus dorsi

patrulaterul Grynfelt- delimitat medial de mm. erectori spinali, supero-medial de mm. dintat postero-inferior, supero-lateral de coasta a XII, iarinfero-lateral de mm. oblic intern - cu planseu format numai deaponevroza posterioara a transversului

sacul herniar este de obicei mare, cu colet larg si precedat de un lipom

voluminos, sau poate lipsi , situatie in care tumora este formata de unorgan retro-subperitoneal(rinichi, colon) precedat de un voluminos lipompreherniar

Manifestari clinice in hernia lombara - aparitia unei formatiuni tumoralenedureroase, usor confundabila cu un lipom sau abces, pentru diagnosticuldiferential necesitand uneori un tranzit baritat, o irigografie sau urografie


19/49

Hernii rare abdominale -herniile dorsale abdominale


20/49

Hernii rare abdominale -herniile dorsale abdominaleHernia ischiatica cea mai rara varietate de hernie, aparand in special la femei


iesirea viscerelor din cavitatea pelvina se face prin mica si marea incizura

ischiatica, ocupate de m. piriform si obturator, pachetul VN rusinos intern sifesier superior, exteriorizandu-se in regiunea fesiera pe deasupra mareluiligament sacro-sciatic

in functie de aceste repere anatomice sunt descrise 3 varietati herniare

hernia suprapiramidala cea mai frecventa, ce se produce prinvarful marii incizuri ischiatice, deasupra muschiului piramidal, inraport cu vasele si nervii fesieri

hernia subpiramidala produsa prin baza marii incizuri ischiatice,intre muschiul piramidal si marele ligament sacro-sciatic, in raportcu vasele si nervii rusinosi interni si nervul sciatic

hernia subspinoasa ce are traseul prin mica incizura ischiatica,intre marele si micul ligament sacro-sciatic, in raport cu vaselerusinoase interne

Manifestari clinice in hernia ischiatica aparitia unei tumori sub planurile musculare ale fesei, reductibila cu

impulsiune si expansiune la tuse, cu semne clinice de lombo-sciatica

in cazul strangularii, apar semne de ocluzie intestinala asociate cu

dureri de tip sciatic si prezenta unei tumori nereductibile, dureroase



21/49


Hernia obturatorie hernie de slabiciune, mai frecventa la femei


exteriorizarea viscerelor din cavitatea abdomino-pelvina spre radacina

sau partea postero-interna a coapsei , prin canalul obturator subpubian(delimitat superior de santul osos subpubian, iar inferior de muschiiobturatori), raport in functie de care pot fi :

incomplete cand se cantoneaza intre cele 2 membrane obturatorii

complete cand se disting la radacina coapsei, in regiuneaobturatorie

sac herniar subtire, ce poate contine epiploon, intestin, ovar sau trompa

Manifestari clinice :

tumora in regiunea trigonului Scarpa cu dureri iradiate de-a lungulnervului obturator, pe fata ventro-mediala a coapsei, cu exacerbare laflexia si rotatia interna a membrului pelvin

forme complicate cu strangulare simptomatologie de ocluzie

TR si TVV constata prezenta pediculului herniar

Examenul radiologic descopera prezenta de imagini hidro-aerice incanalul obturator


22/49


Hernia perineala

Elemente descriptive anatomo-patologice ale herniilorperineale

Se produce prin planseul pelvian catre perineu

prin spatiul cuprins intre marginile interne ale muschilor ridicatorianali, prin hiatul urogenital inaintea rectului ( hernii perinealemediane hedrocel si elitrocel )

prin spatiul dintre muschii ridicatori si muschii ischiococcigieni

prin spatiul dintre muschiul ischiococcigian si coccis ( hernieperineala laterala posterioara )

printr-o fanta anormala ( hernie perineala laterala anterioara )

Hedrocelul ( proctocelul ) se formeaza impingand peretele anterioral rectului si se insoteste frecvent si de un prolaps ano-rectal

Elitrocelul se formeaza impingand peretele posterior al vaginului Hernii perineale laterale se produc prin fante musculare existente

sau rupturi in muschii ridicatorii anali

Sacul herniar format din fundul de sac Douglas si contine frecventintestin subtire, epiploon, colon sau anexe


23/49

Hernii rare abdominale - hernii diafragmatice

Hernii diafragmatice patrunderea viscerelor din cavitatea

abdominala in cea toracica printr-un orificiu normal sau patologic aldiafragmului, cu 2 varietati in functie de cauza determinanta :

Hernii netraumatice

Hernii traumatice

Herniile diafragmatice netraumatice - prezinta alte 2grupe:

Hernii diafragmatice congenitale : embrionare si fetale Hernii diafragmatice dobandite


24/49


Clasificarea herniilor diafragmatice congenitale embrionare

Agenezia sau aplazia unui diafragm grava cu tulburari cardio-

respiratorii Hernia embrionara completa persistenta larga a gaurii lui Bochdaleck,

cu viscere abdominale ce patrund in torace fara sac si adera la organelede aici

Hernia embrionara partiala persistenta partiala a gaurii Bochdaleck

In herniile embrionare complete, copilul se naste normal, dar moareodata cu invadarea masiva a viscerelor in torace la primul tipat

In herniile embrionare partiale, se instaleaza fenomene respiratorii(dispnee,tuse,asfixie)sau digestive (diaree,dureri epigastrice, suprimareatranzitului ) sugerand ascensionarea viscerelor in torace.

Herniile diafragmatice congenitale fetale apar dupasepararea celor 2 cavitati ( L III-IV ) si au un sac herniar,nedezvoltand aderente cu viscerele intratoracice, producandu-se lanivelul orificiului Bochdaleck sau a celorlalte orificii ale diafragmului.


25/49


Hernii diafragmatice dobanditecare pot fi frecvent favorizate deprezenta unui factor congenital predispozant - malformatie locala

Hernii retro-costo-xifoidiene hernii diafragmatice

anterioare produse prin fanta Morgagni-Larrey , cu sac herniarce contine frecvent colon transvers, epiploon sau grasimeextraperitoneala

Hernii diafragmatice posterioare - produse prin orificiulBochdaleck

Semnele clinice constau in durere epigastrica, retrosternala, semnede compresiune intratoracica ( dispnee, cianoza, palpitatii ),diagnosticul pozitiv bazandu-se pe investigatii radiologice


26/49



27/49



28/49


Hernii diafragmatice traumatice

Etiopatogenia herniilor diafragmatice traumatice determinatede traumatisme toraco-abdominale inchise sau deschise, ce producplagi, rupturi sau dezinsertii freno-costale sau freno-frenice, prin care seangajeaza intratoracic viscere abdominale, fie imediat, fie progresiv


Absenta sacului herniar

Aderenta organelor herniate(colon transvers, stomac, epiploon,splina, intestin subtire) la marginile orificiului

Modificari morfo-functionale ale organelor intratoracice atelectaziipulmonare, deplasari mediastinale

Manifestari clinice in herniile diafragmatice traumatice

Semne abdominale durere epigastrica si in hipocondrul stang, cutulburari digestive tip greata, varsatura, balonari, subocluzii

Semne cardio-pulmonare dispnee, sufocare, crize pseudo-anginoase, palpitatii, stari sincopale

Imediat posttraumatic prin sumatia leziunilor pot apare semne de

soc, ce necesita interventie de urgenta


29/49

Hernii rare abdominale - hernii abdominale interne

Etiopatogenie protruzia (angajarea) unui viscer intraabdominal intr-unuldintre compartimentele cavitatii peritoneale, la nivelul unui orificiu

intraperitoneal preexistent Clasificarea herniilor interne in functie de regiunea anatomica unde

se formeaza :

Paraduodenale in fosetele paraduodenale

Pericecale in fosetele ileo-cecale

Prin hiatusul Winslow la nivelul bursei omentale Intersigmoidiana la nivelul fosetei situata posterior de mezocolonul

descendent

Transmezenterice sau transmezocolice prin defecte la nivelulmezourilor

Manifestari clinice ale herniilor interne

Dureri colicative intermitente periombilicale sau epigastrice, fenomenede indigestie cronica, varsaturi

Fenomene ocluzive si subocluzive prin strangulare intestinala

Examen clinic masa palpabila a anselor herniate asociata cu dureriabdominale difuze sau izolate


30/49


31/49

Hernii rare abdominale - hernii abdominale interne

Hernie

transmezenterica


32/49

Eventratii si Evisceratii

Generalitati - Patologia chirurgicala a peretelui abdominal cuprinde3 segmente majore:

Patologia herniara

Patologia eventratiilor si a evisceratiilor

Patologia fistulelor parieto-abdominale cronice

Apendix - Fistule parieto abdominale cronice: Fistule congenitale fistule periombilicalede uraca si entero-

omfalice

Fistule postoperatorii accidentale digestive, urinare

Fistule postoperatorii terapeutice stomiile digestiveurinare


33/49


34/49

Eventratiile peretelui abdominal

Diastazisul dreptilor abdominali distantarea anormala amarginilor mediale a dreptilor abdominali determinata de slabirealiniei albe.

Eventratii laterale localizate intre ultimele coaste, arcada

inghinala, creasta iliaca, masa lombo-sacrala si marginea laterala adreptilor abdominali, determinate de hipotrofia musculaturii lateralea abdomenului.

Forme mixte abdomenul cu tripla proieminenta in care exista

o dubla eventratie laterala si diastazisul dreptilor abdominali


35/49


Etiopatogenia eventratiilor spontane factori ce afecteaza indirecttroficitatea si rezistenta parietala:

Leziuni medulo-radiculare, nevrita diabetica, degenerescenta senila,obezitatea

Hipovitaminoze-rahitism, afectiuni anemiante si hipoproteimiante,sarcini repetate

Acestea determina hipotrofia si slabirea musculaturii laterale a

abdomenului, a dreptilor abdominali si relaxarea liniei albe Manifestari clinice sunt caracterizate de :

Aparitia unei deformari parietale, in timpul contractiei musculaturiiabdominale

In special la efort pot apare dureri cu caracter de tractiune, distensie

Examen clinic: Diastazis palparea liniei mediane permite patrunderea degetelor

exploratorii intre marginile dreptilor, distantate la cativa cm

Eventratii laterale relaxare parietala intr-o zona circumscrisa in careproiemina o tumefactie acoperita de structuri musculo-aponevroticealterate calitativ.


36/49


Eventratiile posttraumatice pot fi accidentale saupostoperatorii

Eventratiile accidentale- sunt determinate de :

Contuzii abdominale cu ruptura subcutana astructurilor musculo-aponevrotice

Plagi abdominale traumatice cu pierdere desubstanta musculo-aponevrotica


37/49



38/49




39/49

p

Elemente anatomice descriptive ale eventratiilor:

orificiul de eventratie pierderea de substanta musculo-aponevrotica princare herniaza viscerele abdominale

sacul de eventratie reprezentat de peritoneul parietal ingrosat, fibrozat

continutul sacular- reprezentat de epiplon, anse intestinale, colon tegumente cu aspect normal sau cu modificari atrofice sau hipertrofice

Clasificarea eventratiilor putem folosi drept criterii de clasificare : topografia,dimensiunea orificiului parietal, gradul de reductibilitate, stadiul evolutiv

Clasificarea dupa dimensiunile orificiului parietal:

eventratii mici cu orificiu de 2-5cm, usor reductibile eventratii mari cu orificiu de 5-10cm, greu reductibile

eventratii gigante cu pierderea dreptului la domiciliu

Clasificarea dupa gradul de reductibilitate :

eventratii reductibile, eventratii greu reductibile

eventratii ireductibile( incarcerate), eventratii strangulate

Clasificarea dupa stadiul evolutiv:

eventratii simple cu orificiu si sac, cu reducere usoara

eventratii complexe cu mai multe orificii, mai multi saci, cu reducere dificila

eventratii complicate incarcerate sau strangulate

Clasificare topografica: mediane, paramediane, lombare, diafragmatice


40/49


Manifestari clinice Depistarea antecedentelor anamnestic: natura interventiei primare,

evolutia imediat p.o., momentul aparitiei in raport cu interventiaprimara

Simptomatologia : dureri, tulburari de tranzit, tulburari cardio-respiratorii

Examen clinic : marimea eventratiei si dimensiunile inelului, aspectulmarginilor si a structurilor musculo-aponevrotice de vecinatate,aprecierea reductibilitatii ( completa, partiala, ireductibila), modificaritegumentare

Complicatii in evolutia eventratiilor cele mai frecvente :

Incarcerarea ireductibilitatea eventratiei determinata de dezvoltarea

aderentelor intra/extra saculare

Pierderea dreptului la domiciliu imposibilitatea reducerii prinvolumul continutului sacular si a marimii defectului parietal

Strangularea determinata de constrictia continutului in interiorulsacului, cu aparitia semnelor de ocluzie sau peritonita

Eventratii diafragmatice


41/49


Notiunea de eventratie diafragmatica desemneaza ridicareapermanenta a unui hemidiafragm, fara sa existe o solutie decontinuitate la nivelul acestuia

Apendix - Ridicarea cupolei diafragmatice pana in spatiul IV i.c. departea dreapta, sau pana in spatiul V i.c.de partea stanga, insotitade deplasarea organelor vecine si de tulburari de kineticadiafragmatica

Clasificarea eventratiilor diafragmatice

Congenitale determinate de vicii de formare a diafragmului,afectiuni neurologice neonatale, traumatisme obstreticale

Dobandite determinate de lezari ale nervului frenic, afectiuni

medulare cervicale, compresiuni mediastinale, traumatisme toraco-abdominale

E t tii di f ti


42/49


Manifestari clinice - consecinta ridicarii anormale a cupoleidiafragmatice, ce determina deplasarea viscerelor abdominale si

mediastinale( stomac, colon, splina, ficat, inima, plaman ) tulburari respiratorii dispnee si tuse influentate de schimbarea de

pozitie, insuficienta respiratorie cronica cu cianoza

tulburari cardiace - palpitatii, tulburari de ritm, lipotimii

tulburari digestive - disfagie, regurgitatii, sialoree, dureri

retrosternale postprandiale, in pozitie de decubit semne generale - astenie, scaderea ponderala

Examenul clinic releva:

inspectia - largirea bazei toracelui, scaderea amplitudinii miscarilorrespiratorii de aceeasi parte, inversarea miscarilor diafragmului cu

ondulatii pe peretele lateral al toracelui, depresiunea abdomenului latuse

percutie- deplasarea matitatii cardiace

auscultatie - abolirea murmurului vezicular pe partea respectiva,zgomote hidro-aerice la nivelul toracelui


43/49

Eventratii diafragmatice Examenul radiologic evidentiaza ascensionarea anormala a diafragmului

In eventratiile diafragmatice stangi

cupola diafragmatica stanga se proiecteaza deasupra spatiului V-IV

intercostal si depaseste cupola diafragmatica dreapta se constata miscare paradoxala a hemidiafragmului stang ce urca

in inspir si coboara in expir

creste spatiul Quenu delimitat superior de cupola diafragmatica,infero-medial de marginea stanga a fornixului si infero-lateral decolon

In eventratiile diafragmatice drepte

apare o bombare semicirculara ,circumscrisa,a hemidiafragmuluidrept, ce se accentueaza in inspir, aparand aspectul de "briosa

Diagnosticul diferential radiologic se face cu :

hernii diafragmatice, cand exista solutii de continuitate la niveluldiafragmului (rupturi ale diafragmului)

paralizia de nerv frenic

chiste hidatice pulmonare matitati emisferice atat pe radiografii defata cat si de profil


44/49

Evisceratiile peretelui abdominal

Notiunea de evisceratie defineste exteriorizarea completa aviscerelor abdominale printr-o solutie de continuitate,aparuta postoperator sau posttraumatic

Aceste viscere NU sunt acoperite de peritoneu, ceea ce le deosebeste

esential de eventratii.

Clasificarea evisceratiilor

Evisceratii posttraumatice

Evisceratii postoperatorii


45/49


Evisceratii posttraumatice - determinate de plagileabdominale penetrante

Elemente anatomice descriptive Dimensiuni diferite in functie de agentul vulnerant si de

intinderea distrugerii musculo-aponevrotice

Viscere ce herniaza frecvent : epiploon, intestin subtire, colon

Asociate frecvent cu leziuni ale viscerelor cavitare sau

parenchimatoase


46/49


47/49

i iil l i bd i l


48/49


Clasificarea evisceratiilor postoperatorii :

Criteriu anatomo-patologic :

Evisceratii complete viscere exteriorizate printr-o dehiscenta aplagii operatorii, inclusiv a tegumentelor

Evisceratii incomplete - sutura tegumentelor se mentine, in timpce suturile planurilor profunde au cedat si viscerele ajung direct subpiele

Criteriu anatomo-clinic : Evisceratii libere ( precoce ) apar in primele 3-5 zile p.o.,

brusc dupa efort de tuse, varsatura, fiind de cauza strict mecanica,cu absenta supuratiei si reintegrare facila in cavitatea peritoneala

Evisceratii fixate ( tardive ) apar dupa 8-10 zile p.o.,progresiv, precedate de o supuratie profunda a plagii, secundaraunei interventii septice, fiind generate de o infectie proteolitica, cuviscere aglutinate si fixate la marginile bresei parietale

Criteriu evolutiv :

Evisceratii izolate, simple

Evisceratii asociate-complicate cu perforatia unei anse,

peritonita, dehiscenta anastomotica, ocluzie intestinala


49/49


Elemente anatomice descriptive sunt reprezentate de :

Dehiscenta plagii parietale totala sau partiala, cu sau fara lipsa de

substanta musculo-aponevrotica in functie de prezenta sau absentafactorului septic

Viscerele exteriorizate frecvent marele epiploon si anse intestinale, cuaspect diferit in functie de tipul evisceratiei:

In evisceratiile mecanice anse colorate normal, cu seroasa intacta,libere, reintegrabile

In evisceratii infectate viscere aglutinate, cu false membrane, cupuroi, fixate la marginile plagii

Manifestari clinice

Semne premonitorii scurgeri sero-sangvinolente la nivelul plagii,accese de tuse, varsatura insotite de dureri violente la nivelul plagii

p.o., supuratie parietala profunda Evisceratie constituita tulburari cardio-respiratorii, stare de soc (

durere vie, tractiunii de mezourii, depletii lichidiene ) ileus paralitic

Examen clinic palparea unei tumori subcutanate moi, depresibile, cuplaga deformata

Documents

14.Semilogia Chirurgicala a Peretelui Abdominal