CURRICULUM Educaia plastic clasele a V-a – a VII-aChiinu, 2019
ARIA CURRICULAR
Aprobat la Consiliul Naional pentru Curriculum, proces-verbal nr. 22 din 05.07.2019
2
PRELIMINARII
Curriculumul la disciplina „Educaie plastic” pentru clasele V-VII (în continuare –
Curriculumul), alturi de manuale, ghiduri metodologice, softuri educaionale etc., face parte din
ansamblul de produse/ documente curriculare i reprezint o component esenial a Curriculumului
Naional.
Elaborat în conformitate cu prevederile Codului Educaiei al Republicii Moldova (2014),
Cadrului de referin al Curriculumului Naional (2017), Curriculumului de baz: sistem de
competene pentru învmântul generale (2018), dar i cu Recomandrile Parlamentului
European i ale Consiliului Uniunii Europene privind competeneele-cheie din perspectiva
învrii pe parcursul întregii viei (Bruxelles, 2018), Curriculumul reprezint un document reglator,
care are în vedere prezentarea interconex a demersurilor conceptuale, teleologice, coninutale i
metodologice, accentul fiind pus pe sistemul de competene ca un nou cadru de referin al
finalitilor educaionale.
Curriculumul face parte din a doua generaie de curricula centrate pe competene. Necesitatea
schimbrilor a fost determinat de realiti diverse, precum:
• funcionarea curriculumului anterior [4] mai mult de un ciclu curricular: 2010-2019;
• promovarea unor noi politici educaionale, precum: implementarea evalurii criteriale prin
descriptori (ECD) la disciplina „Educaie plastic” în ciclul gimnazial, conceptualizarea unui
sistem al managementului curriculumului etc.;
• aspectele vulnerabile, identificate în procesul monitorizrii curriculumului anterior.
Dezvoltarea curricular a fost reperat printr-un proces de evaluare sistemic i holistic a
curriculumului anterior, în baza unei metodologii aprobate [12, 13]. Demersul dezvoltativ a fost bazat
pe paradigma dat de Cadrul de Referin al Curriculumului Naional, 2017 [1] i s-a realizat inând
cont de:
• abordrile postmoderne i tendinele dezvoltrii curriculare pe plan naional i cel
internaional;
dar i la tradiiile colii naionale;
• valenele disciplinei în formarea competenelor transversale, transdisiplinare i a celor
specifice;
învmântului general: educaia timpurie, învmântul primar, învmântul gimnazial i
învmântul liceal.
integrate:
- fundamentarea Curriculumului pe atributele viitorilor ceteni definite de Profilul de formare
a absolventului ciclului gimnazial de învmânt [1, p. 27-32]: evidenierea în cadrul
competenelor specifice a valorilor i atitudinilor formate preponderent prin disciplin;
- promovarea activitilor centrate pe elev, de învare (inter)activ, experienial, prin sarcini
de lucru, prin proiecte, studii de caz, în combinare judicioas cu tipuri de activiti specifice
educaiei plastice a elevilor de vârsta respectiv;
- corelarea cu procesele globale de tehnologizare prin propunerea unor activiti de învare i
produse evaluabile care valorific TIC – în cheia implementrii Strategiei „Moldova Digital
2020” [10];
muzicale” (din aceeai arie curricular „Arte”);
3
- modernizarea educaiei plastice în cheia educaiei vizuale, pentru a asigura alfabetizarea
vizual - abilitate recunoscut ca necesar pentru a supravieui i a comunica în era
informaional;
pe uniti de învare, pe clase;
- ealonarea sistemelor de finaliti preconizate pentru sfâritul fiecreia dintre clasele V-VII,
care vor conduce progresiv elevii spre dobândirea competenelor specifice disciplinei;
- reconfigurri, optimizri, descongestionri judicioase ale coninuturilor;
- evidenierea termenilor specifici disciplinei care trebuie s intre în vocabularul activ al
elevului în cadrul fiecrei uniti de coninut;
- listarea produselor colare evaluabile în fiecare unitate de învare;
- asigurarea numrului de ore necesar pentru un parcurs eficient de predare-învare-evaluare:
dobândirea, înelegerea, aplicarea, analiza-sinteza achiziiilor; realizarea ECD.
Curriculumul cuprinde urmtoarele componente structurale: Preliminarii; Repere
conceptuale; Administrarea disciplinei; Competenele specifice disciplinei; Uniti de învare;
Repere metodologice de predare-învare-evaluare; Bibliografie.
Curriculumul are urmtoarele funcii:
• de conceptualizare a demersului curricular specific disciplinei „Educaie plastic”;
• de reglementare i asigurare a coerenei dintre disciplina data i alte discipline, dintre predare,
învare i evaluare, dintre produsele curriculare specifice disciplinei, dintre componentele
structurale ale curriculumului disciplinar, dintre standardele i finalitile curriculare;
• de proiectare a demersului educaional/ contextual (la nivel de clas concret);
• de evaluare a rezultatelor învrii etc.
Realizarea acestor funcii determin categoriile de beneficiari: cadre didactice, autori de
manuale/ suporturi didactice, manageri în educaie, alte persoane interesate, inclusiv prini.
Beneficiarul principal al acestui document este elevul (având un statut specific în acest sens).
• Curriculumul fundamenteaz i ghideaz activitatea cadrului didactic, faciliteaz abordarea
creativ a demersurilor de proiectare didactic de lung i de scurt durat, dar i de realizare
propriu-zis a procesului de predare-învare-evaluare. Profesorul, în funcie de specificul
resurselor umane i materiale, are dreptul:
- s modifice timpul efectiv pentru parcurgerea coninuturilor;
- s utilizeze în mod personalizat i s completeze activitile de învare i produsele colare
recomandate;
- s proiecteze i s realizeze strategii originale de predare-învare i evaluare, optând pentru
tehnici i metode variate;
- s elaboreze planuri educaionale individualizate pentru elevii cu CES [11].
• Autorii manualelor i ai altor suporturi didactice au obligaiunea de a respecta integral cerinele
i recomandrile Curriculumului în elaborarea coninuturilor i activitilor de predare-
învare-evaluare. Autorii de manuale au dreptul:
- s schimbe ordinea parcurgerii coninuturilor, dac nu este afectat logica tiinific sau
didactic;
- s grupeze în diverse moduri elementele de coninut în uniti de învare, cu respectarea logicii
interne de dezvoltare a conceptelor specifice disciplinei.
• Managerii în educaie vor utiliza Curriculumul pentru monitorizarea calitii procesului
educaional.
1 STEAM (Science, Technology, Engineering, Arts and Mathematics) este o abordare educaional ce încorporeaz artele în modelul mai familiar STEM,
care include tiinele, tehnologia, ingineria i matematica. Programele STEAM pot include oricare dintre artele vizuale, inclusiv cele plastice.
4
I.1. Curriculumul la disciplina „Educaie plastic” pentru clasele V-VII: abordare
sistemic
Fiind parte component a Curriculumului Naional, Curriculumul reprezint un sistem de
concepte, procese, produse i finaliti care, în integritatea sa, asigur toate experienele planificate
riguros pentru a fi formate elevilor în cadrul disciplinei „Educaie plastic”, spre a atinge finalitile
învrii la cele mai înalte standarde de performan permise de posibilitile lor individuale.
• Ca i concept, Curriculumul „confer” rolul
prioritar finalitilor exprimate în termeni de
competene, care devin i criterii pentru selectarea i
organizarea coninuturilor, alegerea strategiilor de
instruire i de evaluare.
Curriculum se structureaz pe trei niveluri.
A. Competenele-cheie/transversale/
progresiv i gradual pe niveluri i cicluri de
învmânt. Competenele-cheie constituie o categorie curricular esenial, fiind definite la un nivel
înalt de abstractizare i generalizare (v. Codul Educaiei al Republicii Moldova, Art. 11(2)).
Transversalitatea i transdisciplinaritatea pot fi evideniate drept caracteristici importante ale
competeneelor-cheie, deoarece acestea traverseaz diferitele sfere ale vieii sociale, precum i
frontierele disciplinare.
transversale/ transdisciplinare, se formeaz i se dezvolt progresiv i gradual pe întreg parcursul
studierii disciplinei, din clasa a V-a pân la finele clasei a VII-a.
C. Unitile de competene sunt constituente ale competenelor i faciliteaz formarea
competenelor specifice, reprezentând etape/ pietre de temelie în achiziionarea/ construirea acestora.
Unitile de competene se formeaz i se dezvolt pe parcursul unitilor de învare, anilor de studii.
Curriculumul include i sisteme de uniti de competene prezentate la sfâritul fiecreia dintre
clasele V-VII, care reprezint competenele specifice disciplinei, manifestate gradual la etapa dat de
învare. Aceste finaliti au i funcia de stabilire a obiectivelor de evaluare final.
• În concepia Curriculumului, coninuturile constituie un mijloc de formare a competenelor,
devin mobile, flexibile i ofer profesorului libertatea i responsabilitatea de a decide msura i
modalitatea de a le valorifica în procesul educaional, în funcie de diveri factori de impact
(specificul elevilor, al localitii sau zonei geografice etc.).
• În sens larg, sistemul de coninuturi ale Curriculumului reflect cele patru domenii
intercorelate, specifice disciplinei „Educaie plastic”: Receptare, Exprimare, Apreciere, Transfer.
În sens îngust, coninuturile de învare includ cunotine (declarative i procedurale) i valori umane.
• Activitile i produsele de învare recomandate în Curriculum prezint liste deschise de
contexte semnificative de manifestare a unitilor de competene proiectate pentru formare/
dezvoltare (activiti de învare) i pentru evaluare (produse evaluabile) în contextul unitii
respective de coninut. Cadrul didactic are libertatea i responsabilitatea s valorifice aceste liste în
mod personalizat, dar i s le completeze în funcie de specificul clasei concrete de elevi, de resursele
disponibile etc.
corelate între ele, generând unitile de învare, ealonate pe parcursul temporal al anului colar.
Unitatea de învare reprezint o structur didactic deschis i flexibil cu urmtoarele caracteristici:
este unitar din punct de vedere tematic, determin la elevi un comportament generat prin integrarea
unitilor de competen i a competenelor specifice, se realizeaz în mod sistematic i continuu pe o
„Competena colar este un sistem integrat
de cunotine, abiliti, atitudini i valori,
dobândite, formate i dezvoltate prin
învare, a cror mobilizare permite
identificarea i rezolvarea diferitor
Cadrul de Referin
al Curricuculumului Naional
5
perioad de timp i se finalizeaz prin evaluare. Curriculumul propune cinci uniti de învare în
fiecare clas: 1. Alfabetizare vizual; 2. Limbajul vizual-plastic; 3. Compoziie i design; 4. Istoria
artelor plastice; 5. Valorizarea artelor vizual-plastice. Experiene pozitive.
• Din punct punct de vedere procesual, Curriculumul se axeaz pe urmtoarele aspecte generale:
- promovarea concepiei constructiviste i interactive: centrarea pe cel ce înva, interaciunea
elevului cu ali elevi/ cadre didactice;
- realizarea intra-, inter- i transdisciplinaritii în contexte autentice de învare, asigurând formarea
eficient a competenelor;
asigurarea eficient a incluziunii colare;
- crearea mediilor de învare cu eficien înalt;
- redimensionarea evalurii rezultatelor colare, axându-se pe evaluarea nivelului de manifestare a
competenelor elevilor în contextul evalurii criteriale prin descriptori.
I.2. Curriculumul la disciplina „Educaie plastic” pentru clasele V-VII: de la instruire în arte
– la educaie prin i pentru valorile artei
Disciplina „Educaie plastic” prezentat/ valorificat în plan pedagogic în Curriculum, are un
rol important în formarea/ dezvoltarea personalitii elevilor, în formarea unor competene necesare
pentru învarea pe tot parcursul vieii, dar i integrarea într-o societate bazat pe cunoatere.
Concepia Curriculumului are la baz schimbarea accentului de pe instruirea artistico-plastic –
pe educaie prin i pentru artele vizual-plastice, în contextul educaiei artistico-estetice a
elevilor.
Tradiional, educaia plastic permite a dezvolt la elevi capacitatea de a discerne între
frumosul operei de art i dezgustul kitsch-lui, le formeaz abiliti vizuale i manuale, dezvolt
gustul artistic si imaginaia creativ, dar i elementele de gândire si comunicare artistico-plastic (a
înelege i a realiza o imagine, o schi, un proiect, a comunica în limbaj plastic ceea ce simte,
gândete si triete). Totodata se favorizeaz perceperea i creaia artistico-plastic prin explorarea de
mijloace materiale i artistice de reprezentare vizual, conducând la perfectarea modalitilor de
interaciune a comportamentului motor i controlului vizual.
Ca o component a educaiei artistico-estetice, educatia plastic implic o educaie pentru
sensibilitate prin sensibilizare, cultivarea gustului estetic, a spiritului de invenie i creativitate,
permite valorificarea experienelor de învare activ prin accentuarea dimensiunilor afectiv-
atitudinale i acionale ale formrii personalitii elevului.
Curriculumul conceptualizeaz modernizarea educaiei plastice în cheia educaiei vizuale,
pentru a asigura alfabetizarea vizual - abilitatea de percepere, explorare, interpretare i evaluare
estetic a imaginilor vizuale în cadrul interaciuniii cu mediul natural, mediul vital, mediul operelor
de art. Alfabetizarea vizual lrgete semnificaia tradiional a alfabetizrii (abilitate de a extrage
sensuri din informaia scris sau oral) i este recunoscut ca necesar pentru a supravieui i a
comunica în era informaional.
Artele vizuale includ artele plastice, iar tehnicile i tehnologiile lrgesc astzi spectrul acestora
astfel încât pot cuprinde mai multe domenii: pictur, desen, grafic, art decorativ (tapiserie,
scenografie, ceramic, vestimentaie, design, arta bijuteriilor etc.), fotografie artistic, arta tiparului,
sculptur, arhitectur, instalaii, art monumental, artele spectacolului, animaia, arta video, tatuaj
(arta corpului), tehnici mixte (mixed media) etc. Toate acestea sunt prezente în cotidian i omul
contemporan se raporteaz la ele. Abordarea doar a artelor plastice limiteaz sfera preocuprilor i
intereselor, dar i a nevoilor elevilor. În secolul pe care îl traversm, acetia sunt expui la o
multitudine de informaii i influene, cele mai multe venind pe cale vizual.
Armonizând i echilibrând tradiia i modernitatea, concepia curricular a disciplinei „Educaie
plastic” se axeaz pe urmtoarele principii.
6
• Principiul unitii dintre senzorial i raional vizeaz necesitatea observrilor în mediul natural,
vital i cel al operelor de art plastic/vizual prin intermediul simurilor; astfel cunoaterea
senzorial a mediului natural, a imaginilor vizual-plastice repereaz curiozitatea i admiraia
pentru frumosul din via i art, cunoaterea logic i raional a acestora.
• Principiul conexiunii teoriei cu practica asigur îmbinarea actului de însuire a cunotinelor
teoretice cu actul de formare a abilitilor practice în baza cunotinelor teoretice.
• Principiul perceperii globale, unitare a formei i coninutului operei de art se refer la
perceperea operei de art plastic în integritatea formei i a mesajului, formarea capacitii de
ptrundere în mesajul operei prin intermediul formei; indic necesitatea conexiunii aspectelor
formale i de coninut în receptarea operei de art plastic.
• Principiul educaiei artistice în baza valorilor autentice presupune valorificarea educaional a
operelor valoroase din cultura naional i universal; pentru cultivarea unei atitudini corecte fa
de valorile artistice, este necesar ca elevii s vad, prin comparaie, i opere false, kitsch-uri.
• Principiul unitii perceperii i creaiei prevede conexiunea mai multor genuri de activitate:
receptarea mediului natural i a operelor de art, examinarea materialului didactic, audierea
muzicii, lectura corespunztoare subiectului sau perioadei istorice studiate, formularea ideii
plastice, executarea lucrului practic, analiza colectiv i individual a lucrrilor – toate grupate
optimal, în fiecare caz, pentru formarea/dezvoltarea competenelor.
• Principiul unitii dintre autoexprimarea elevului i dezvoltarea creativitii plastice se refer la
exprimarea liber a viziunilor, sentimentelor elevului, ceea ce dinamizeaz imaginaia i
stimuleaz activitatea de creare a noilor valori (formelor noi) i, de regul, se desfoar în
contexte de colaborare dintre pedagog i elev.
Unitatea principiilor specifice determin unitatea abordrilor curriculare ale creaiei elevului ca
finalitate proiectat, coninut de învare, activitate de învare i produs evaluat, implicând
integrarea de cunotine, abiliti, atitudini i valori (fig. 1).
Figura 1. Valene formative ale creaiei elevului
în cadrul curricular al disciplinei „Educaie plastic” în clasele V-VII
7
V 1. Alfabetizare vizual 6
2. Limbajul vizual-plastic 9
5. Valorizarea artelor vizual-plastice. Experiene pozitive 3
Ore la discreia cadrului didactic 2
VI 1. Alfabetizare vizual 6
2. Limbajul vizual-plastic 9
5. Valorizarea artelor vizual-plastice. Experiene pozitive 3
Ore la discreia cadrului didactic 2
VII 1. Alfabetizare vizual 6
2. Limbajul vizual-plastic 9
5. Valorizarea artelor vizual-plastice. Experiene pozitive 3
Ore la discreia cadrului didactic 2
III. COMPETENELE SPECIFICE DISCIPLINEI
pentru frumosul din via i art.
2. Exprimarea de sine prin creaii vizual-plastice, demonstrând creativitate i gust estetic.
3. Aprecierea creaiilor de art plastic în limbaj specific, manifestând spirit critic i respect f de
valorile naionale i cele ale altor culturi.
4. Transferarea abilitilor artistico-plastice în contexte educaionale/sociale/culturale, demonstrând
deschidere pentru valorizarea experienelor artistice.
2Poate varia în funcie de structura anului colar i datele calendaristice.
Statutul disciplinei Aria curricular Clasa Nr. de ore pe sptmân Nr. ore pe an2
Obligatorie Arte
CLASA a V-a
Uniti de competene Uniti de coninut Activiti i produse de învare
recomandate
structurilor i fenomenelor
creaiile vizual-plastice.
Varietatea imaginilor vizual-plastice: creaii plastice ale
copiilor i artitilor; design grafic; materiale publicitare;
imagini digitale, foto, video etc.
• Comunicarea prin imagine.
vizual-plastice:
• fenomene ale naturii.
în imagini vizual-plastice.
Materiale, instrumente i tehnici de art plastic:
• materiale grafice/ picturale/ sculpturale: creioane, carioci,
cret, acuarel, gua, pastel, plastilin, lut, hârtie etc.;
• instrumente: peni, pensul, palet, ebooar etc.;
• tehnici: imagini liniare, haurare, fuzionare, imprimare,
modelare etc.
transformare artistic; mesaj plastic.
- contemplarea, observarea ghidat, analiza
- discuii dirijate, dezbateri: argumentarea
plastice propuse: decuparea, reorganizarea,
- exersarea procedeelor de reprezentare a diverselor
forme i texturi;
vegetale (frunze, flori, copaci, fructe, etc.) i
animale (psri, insecte, etc.); fenomene naturale
(ploaie, soare, curcubeu, cea, furtun etc.).
Proiect STEAM:
florilor.
- portofoliu tematic: natura în variate imagini
vizual-plastice (eventual, în form digital).
2. Limbajul vizual-plastic
de art.
redare a strilor afective în
creaii vizual-plastice.
i universal.
punct, linie, form.
plastic. Imagini desenate, pictate, digitale; obiecte
modelate, sculptate, construite etc.
configuraii:
- linii orizontale, verticale, oblice;
- forme elaborate i spontane;
• Spectrul culorilor cromatice.
• materiale grafice/ picturale/ sculpturale: creioane,
carioci, cret, acuarel, gua, pastel, plastilin, lut,
pietre, nisip, zpad, polisterol, sârm, crengi etc.;
• instrumente: peni, pensul, palet, ebooar, foarfece
etc.;
Termeni noi de limbaj specific disciplinei:
forme elaborate/ spontane; spectru de culori, culori
complementare; tehnica „glasiu”.
limbaj vizual-plastic în art, mediul real, virtual:
- observarea i descrierea proprietilor;
- distingerea proceselor de obinere.
limbaj vizual-plastic prin diverse procedee,
folosind instrumente i materiale artistice/
nonartistice/ tehnologii digitale, pentru a obine:
• puncte mari i mici, cromatice i acromatice
etc.;
• forme: amprentate, fuzionate, modelate;
• amestecuri de culori/ nonculori;
Proiect STEAM:
preferai/ Aventura liniei/ Titirezul culorilor.
Produse evaluabile:
vizual-plastic;
design.
spaiul plastic.
- compunerea: aproape/ departe;
- proporionarea: mare/ mic;
• Concept realist/ abstract în compoziia vizual-plastic:
- compoziie figurativ;
procedeelor artistice de amplasare a elementelor în
spaiul plastic/ virtual în art realist/ abstract,
compoziii figurative/ nonfigurative:
centrului compoziional prin form, dimensiuni,
culoare, contur, subordonare a elementelor etc.
10
inspiraie/ creaie.
Materiale, instrumente i tehnici de art plastic:
• materiale grafice/ picturale/ sculpturale: creioane, carioci,
cret, acuarel, gua, pastel, plastilin, lut, hârtie, carton
etc.;
• tehnici: haurare, amprentare, fuzionare, „glasiu”,
monotipie, stropire, modelarea etc.
imagine realist, abstract, figurativ, nonfigurativ;
centru de interes.
Aplicaii practice:
funcie de: mrimea obiectelor/ formelor
reprezentate; amplasarea ritmic a elementelor
compoziionale;
plastice;
compoziii.
Pictura magnetic.
Produse evaluabile:
vizual-plastic;
carte potal.
arte plastice din antichitate.
4.3.Valorizarea istoriei artelor antice
în diverse proiecte creative.
• Noiuni de art plastic. Ramuri, genuri ale artelor
plastice.
Activiti de explorare-investigare:
istoriei artelor antice;
grafic, sculptur, arhitectur, art decorativ
aplicat;
de operele artistico-plastice;
- studiu de caz: conexiuni interdisciplinare ale
artelor plastice cu istoria.
artitilor plastici.
Proiect STEAM:
antichitate.
5.1. Aranjarea unor creaii vizual-
plastice în expoziii, vernisaje.
5.2. Colaborarea în cadrul
• Expoziii, vernisaje: selecie, vernisare, premiere.
Activiti antreprenoriale:
expoziiilor/vernisajelor: organizator de expoziie,
imaginilor vizual-plastice (eventual, digitale).
viitor/ S mai dm o ans lucrurilor.
Produse evaluabile:
La sfâritul clasei a V-a, elevul poate:
• recunoate varietile imaginilor vizual-plastice în contextul comunicrii cu mediul înconjurtor i opere de art;
• utiliza materiale, instrumente, tehnici de art i elemente de design în realizarea unor lucrri/ compoziii plastice;
• organiza spaiul plastic prin aplicarea mijloacelor i procedeelor artistice;
• valorifica creaiile de art vizual-plastic în contexte educaionale/ sociale/ culturale,
manifestând ca atitudini i valori specifice predominante:
• sensibilitate pentru frumosul din via i art;
• creativitate i gust estetic;
• spirit critic i respect f de valorile naionale i cele ale altor culturi;
• interes i deschidere pentru valorizarea artei în via.
12
CLASA a VI-a
Uniti de competene Uniti de coninut Activiti i produse de învare
recomandate
naturii statice.
vizual-plastice.
obiectelor în mediul înconjurtor.
procedee plastice, digitale.
stilizat.
• perspectiva liniar;
• perspectiva aerian.
de art.
• materiale grafice, picturale, sculpturale, decorative;
• instrumente: pensul, palet, ebooar, pseudoinstrumente
etc.;
perspectiva aerian; unghi de vedere.
Activiti comunicative cu sprijin în observare:
- observarea ghidat, analiza obiectelor
statice tematice;
mediului rural, urban;
Aplicaii practice:
reprezentarea mediului, a omului în spaiu;
- exersarea procedeelor de realizare a diverselor
peisaje, naturi statice (vaz cu flori/ frunze,
diverse obiecte);
perspectivei liniare (drum de ar, râu, cale ferat
etc.) i a perspectivei aeriene: culori deschise/
închise – aproape/departe; culori calde/ reci –
aproape/ departe; procedeul sfumato etc.);
fenomene naturale (ploaie, soare, cea, furtun
etc.);
micorrii formelor în funcie de deprtare.
Proiect STEAM:
Produse evaluabile:
- lapbook: peisaj/ natur static în diverse genuri
13
creaii de art.
procesul crerii imaginilor vizual-
imaginii.
• Comunicarea mesajelor artistice prin expresia
elementelor de limbaj vizual.
• Gradaia valoric a culorii.
Dominanta cromatic.
vizuale. Imaginea simbol.
- gama acromatic.
tratrii decorative a imaginii:
- stilizarea formelor: cald, rece;
obiectelor pe suprafa plan.
• materiale grafice/ picturale/ sculpturale: creioane,
creioane colorate, carioci, acuarel, gua, culori
acrilice, pastel, plastilin, lut, carton, hârtie colorat etc.;
• instrumente: pix, pensul, palet, ebooar, foarfece etc.;
• tehnici: haurare, pictare, fuzionare, monotipie, stropire,
modelare, asamblare, colaj-aplicaie etc.
formei; acord cromatic, clarobscur.
cromatice în funcie de ideile creative ale artistului
plastic:
plastici autohtoni;
vizual-plastic în natur i creaii de art.
Aplicaii practice:
plastic prin asocierea cu diverse stri afective:
bucurie, tristee, fericire, melancolie etc.;
- realizarea diverselor subiecte în gam cald/ rece/
acromatic;
- experimente de reprezentare a elementelor de
limbaj vizual-plastic prin diverse procedee,
folosint instrumente i materiale artistice/
nonartistice/ tehnologii digitale, pentru a obine:
a) linii: modulate, modelate, cromatice, duct
continuu, haur; b) forme: elaborate plane,
spaiale; c) amestecuri de culori/ nonculori;
nuane, game cromatice/ acromatice;
reprezentarea volumului.
Proiect STEAM:
Culoarea schimb viaa.
vizual-plastic;
- portofoliu;
compoziiei vizual-plastice.
3.3. Explorarea materialelor,
subiect.
compoziiei:
- scheme compoziionale: în patrat, în cerc etc.;
- proporia i proporionarea în reprezentarea
portretului i a corpului uman.
• Subiectul lucrrii plastice. Relaia subiect – material -
tehnic.
Materiale, instrumente i tehnici de art plastic:
• materiale grafice/ picturale/ sculpturale: creioane,
carioci, acuarel, gua, culori acrilice, pastel, crbune,
plastilin, lut, hârtie, carton etc.;
• instrumente: pensul, palet, ebooar, foarfece,
dispozitiv digital etc.;
pictur pe foaie umed, modelare, etc.
Termeni noi de limbaj specific disciplinei:
proporie, proporionare.
spaiul plastic/ virtual:
- compoziia închis, deschis;
chipurilor personalitilor marcante,
- proporiile portretului clasic;
modern.
proprii, opere de art;
spaial;
plastic în scheme compoziionale;
corpului uman (copil, adult);
- experimente de proporionare, construire,
plastice;
afie cu imagini/ compoziii/ colaje.
Proiect STEAM:
Produse evaluabile:
reflect valori umane (eventual, în format
digital).
în diverse contexte educaionale
Renatere.
• Stiluri de art: bizantin, romanic, gotic.
• Arta Renaterii:
vitraliu, fresc, mozaic, canon.
diverse epoci;
de operele artistico-plastice din diferite stiluri;
- explorarea site-urilor de popularizare a artelor i a
diverselor surse pentru selectarea de informaii,
date, idei relevante din domeniul istoriei artelor
medievale i renascentiste;
- prezentarea unei epoci a artei/ unui gen de art
plastic în limbaj specific, cu utilizarea TIC;
- descoperirea conexiunilor interdisciplinare ale
i alte arte.
ateliere ale artitilor plastici.
Produse evaluabile:
5.1 Organizarea unor expoziii,
vernisaje de creaii vizual-plastice.
unor evenimente colare/
• Expoziii, vernisaje: selecie, vernisare, premiere.
Activiti antreprenoriale:
vernisajelor: organizator de expoziie, ghid,
spectator, critic de art, reporter;
- elaborarea de materiale publicitare (booklet,
agend, mape, calendar de perete sau de birou)
despre valori general-umane, cu folosirea
imaginilor vizual-plastice (eventual, digitale).
16
• recepta global mediul înconjurtor i reprezentarea acestuia în creaii vizual-plastice;
• aplica legitile de reprezentare a spaiului în imagini vizual-plastice;
• valorifica creativ mijloacele i procedeele artistice în compoziii plastice;
• aprecia expresia elementelor de limbaj vizual în creaii proprii i opere de art,
manifestând ca atitudini i valori specifice predominante:
• sensibilitate pentru frumosul din via i art;
• creativitate i gust estetic;
• spirit critic i respect f de valorile naionale i cele ale altor culturi;
• interes i deschidere pentru valorizarea artei în via.
CLASA a VII-a
Uniti de competene Uniti de coninut Activiti i produse de învare
recomandate
visual-plastice.
a chipului uman în imagini artistico-
plastice i digitale.
reprezentri expresive, creative ale
diverse proiecte creative.
artificiale, în contexte sociale, culturale.
• Reprezentarea corpul uman: în micare, în poziie
static, în diferite ambiane etc.
• Portretul: particulariti de vârst, stri afective,
caracter etc.
• Portretul-simbol. Portretul digital.
• materiale grafice, picturale, sculpturale: crbune,
creion simplu, radier, hârtie, guae, culori acrilice,
acuarele, hârtie cretat, carton, lut, plastilin, lemn,
sârm, clei, hârtie colorat;
Activiti de explorare-investigare:
imagine plastic; peisaj-landaft; peisaj-
reprezentarea chipului uman;
figurative/ nonfigurative) variate dup stil, gen i
manier de realizare.
plastice/ video/ foto / sculpturi, art-instalaii:
- explorarea creativ a unor imagini vizual-
plastice propuse: decuparea, reorganizarea,
proporiilor portretului/ corpului uman;
modelare, instalaii, desenare/vopsire folosind medii
digitale etc.
portret, bust.
în diverse materiale i tehnici de art, inclusiv
digitale.
Produse evaluabile:
- compoziie plastic,
etc) cu chipul omului în muzic, literatur i art
plastic;
limbajului vizual-plastic în lucrri
2.2 Diferenierea mijloacelor artistice în
imagini plastice/ vizuale/ digitale.
creaii proprii pentru transmiterea
a mesajelor artistice.
în reprezentarea elementelor de limbaj vizual-
plastic.
vizual-plastic.
imaginilor/ compoziiilor vizual-plastice.
• Armonia imaginii vizual-plastice.
mediul înconjurtor.
• Contrastul formelor.
cantitate, de ton (clarobscur – închis - deschis),
complementar.
• materiale grafice/ picturale/ sculpturale: creioane,
carioci, acuarel, gua, pastel, plastilin, hârtie
colorat, carton etc.;
foarfece etc.;
„glasiu”, pictur decorativ, pictur pe foaie
Activiti de explorare/investigare a expresivitii
elementelor de limbaj vizual-plastic (puncte, linii,
culoare, forme, contraste) în comunicarea
mesajelor artistice:
- modularea/ modelarea liniilor;
- identificarea contrastelor în opere de art i
mediul înconjurtor;
Aplicaii practice cu imagini plastice/ video/ foto/
sculpturale:
reprezentare a elementelor de limbaj vizual-
plastic: puncte, linii, culoare, forme;
- exersarea procedeelor de reprezentare a
contrastelor de forme;
(reprezentarea efectului termodinamic al
18
cantitate (cantitatea, suprafaa unei culori
dominante), de ton (divergenele de valoare/
luminozitate), complementare (juxtapunerea
vizual-plastic;
colaj/ imprimare;
- compoziie plastic.
statice/ dinamice în artele vizuale i
design.
motivelor decorative.
artistice pe baza simetriei i asimetriei.
3.4. Aplicarea principiului echilibrului în
organizarea spaiului plastic.
specifice ornamentului.
compoziiei:
- simetria i asimetria în art i natur; simetria
bilateral, radial;
produse. Crearea de produse artistice.
Materiale, instrumente i tehnici de art plastic:
• materiale grafice/ picturale/ sculpturale: crbune,
creioane ceracolor, pestel, acuarel, gua,
temper, plastilin, lut, hârtie, carton etc.;
• instrumente: pensul, palet, ebooar, foarfece
etc.;
Activiti de explorare/investigare a mijloacelor i
procedeelor artistice de amplasare a elementelor în
spaiul plastic/ virtual, compoziia static/ dinamic:
- observarea simetriei bilaterale (fluturi, corpul
uman etc.), radiale (fulg) i asimetriei în natur;
- identificarea simetriei i asimetriei în art
(reproduceri de art, imagini plastice,
monumente de arhitectur etc.);
principiu de organizare a compoziiilor plastice;
- explicarea procedeelor de stilizare, a tipurilor de
stilizare (cald/rece), a modalitilor de obinere
i aplicare a expresivitii, tipuri i semnificaii
ale ornamentului;
artistice:
modaliti de aranjare compoziional;
19
legiti compoziionale: static, dinamic, stilizare,
echilibru; motiv ornamental.
golurilor în spaiul plastic;
- crearea compoziiilor decorative cu
determinarea motivelor ornamentale i
ornamente.
noastre/ Inspiraii artistice.
fotografie.
opere artistico-plastice din cultura
plastic contemporan i modern în
aspect multicultural.
proiecte creative.
• Stiluri artistice: baroc, realism, impresionism,
cubism, abstracionism etc.
Pictura. Sculptura. Arhitectura.
baroc, realism, impresionism, cubism,
informaiilor;
istoriei artelor contemporane i moderne;
- studii de caz, referate despre creaia unor artiti
plastici, opere de art plastic;
- compararea operelor de art plastic create în
diferite perioade istorice i variate ca stil;
- joc de rol: critici i artiti;
- analiza lucrrilor plastice/ opere de art în baza
unor algoritmi.
Aplicaii practice:
20
perioade (stil, materiale, tehnic, schem
compoziional, colorit etc.);
Excursii/ vizite la muzee, expoziii, galerii de art,
ateliere ale artitilor plastici.
imagini/ Arta ce ne unete/ Timp, legende i
locuri imaginare.
Produse evaluabile:
proiect (dansul/muzica în creaia artitilor
plastici); colaborarea în echip.
creaii vizual-plastice.
realizrii unor evenimente
extracolare.
Activiti antreprenoriale:
/vernisajelor: organizator de expoziie, ghid,
spectator, critic de art, reporter;
- elaborarea de materiale publicitare (carti de
vizita, wobblere, afie, bannere, mesh, roll-up)
despre valori general-umane, cu folosirea
imaginilor vizual-plastice (eventual, digitale).
Produse evaluabile:
La sfâritul clasei a VII-a, elevul poate:
• distinge trsturile specifice mediului natural i artificial, chipului uman i particularitile de reprezentare ale acestora în creaii vizual-plastice;
• explora mijloacele artistice de realizare a imaginilor/ compoziiilor vizual-plastice în creaii proprii i de grup;
• aprecia în limbaj specific disciplinei valorile artelor plastice naionale i universale;
• implementa experiene artistice pozitive prin proiecte educaionale/ sociale/ culturale de valorizare a artelor vizual-plastice,
manifestând ca atitudini i valori specifice predominante:
• sensibilitate pentru frumosul din via i art;
21
• creativitate i gust estetic;
• spirit critic i respect f de valorile naionale i cele ale altor culturi;
• interes i deschidere pentru valorizarea artei în via.
22
Curriculumul fixeaz urmtoarele precepte privind metodologia predrii-învrii-evalurii
disciplinei „Educaie plastic” în clasele V-VII:
• asigurarea accesului egal la educaie a tuturor copiilor, inclusiv a celor cu cerine educative
speciale (CES), promovând individualizarea i diferenierea în procesul educaional;
• centrarea pe elev i nu pe coninuturile de învare, acestea constituind mijloc de realizare a
finalitilor;
• unitatea abordrilor psiho- i sociocentriste: fiecare copil este valoros prin unicitatea sa i
prin aceasta confer valoare societii; totodat, însuirea valorilor societii susine valoarea
personalitii copilului.
Orientarea general este determinata de accentul pus pe învare, iar predarea i evaluarea
se orienteaz pentru activizarea învrii.
Proiectarea strategiilor didactice este determinat de Curriculum, dar se realizeaz în mod
personalizat, în raport de factori multipli: necesitile de instruire ale elevilor; specificul
disciplinei; personalitatea didactic a profesorului; cultura organizaional a colii; accesul la
mijloacele comunicaionale i informaionale moderne etc. Promovând diversificarea i
personalizarea strategiilor didactice, Curriculumul accentueaz: orientarea spre învarea activ;
orientarea spre a înva s învei; orientarea spre formarea de competene; orientarea spre
dezvoltarea creativitii elevilor. Se va da prioritate strategiilor interactive i celor activ-
participative, asigurând astfel valorificarea creativitii elevilor i a profesorilor în cadrul
activitilor didactice.
Curriculumul direcioneaz metodologia disciplinei „Educaie plastic” spre crearea
situaiilor de învare care îi pot oferi elevului experiene în cunoaterea de sine i a lumii prin
artele plastice/vizuale, exprimarea de sine prin limbajul specific artelor plastice/vizuale, însuirea
valorilor aferente acestor arte. Aici se încadreaz realizarea creaiilor artistico-plastice/vizuale
i comunicarea artistic în domeniul artelor plastice, dar nu numai. Procesul educaional trebuie
organizat astfel încât elevii s aib oportuniti de a dobândi experien artistic nu doar în clas,
ci i în afara ei: la concursuri de art plastic, excursii la muzee, vizite la expoziii etc. Astfel,
elevii vor transfera achiziiile artistico-plastice în contexte educaionale/sociale/culturale, fiind
învai s lucreze cu diferite simboluri vizuale i spaiale, s gândeasc în termeni de imagini
(cum pot fi create, ce reprezint, ce emoii provoac diverse forme plastice, s compare lucrrile
lor cu alte lucrri pe care le vd i le studiaz, s aplice variate modaliti de expresie: pictur,
grafic, sculpur, art decorativ, fotografie etc.), demonstrând respect fa de valorile
naionale i cele ale altor culturi.
Asigurarea strii de bine la ore este o condiie indispensabil pentru succesul învrii
disciplinei „Educaie plastic”. Inseria unor elemente distractive, alternarea tipurilor de
activitate, diversificarea mediilor i a mijloacelor folosite – acestea i alte modaliti pot face ca
elevul s vin i s învee cu plcere la lecii, s dobândeasc experiene artistice pozitive i s le
valorizeze în alte domenii i contexte.
Evaluarea rezultatelor colare la disciplina „Educaie plastic” este o component
funcional important a procesului educaional. Strategiile de evaluare se concep astfel încât s
solicite elevilor eforturi intelectuale, practic-acionale i s îi ajute s se dezvolte i s se
modeleze în plan cognitiv, spiritual, psihomotor i afectiv-motivaional.
Evaluarea se va axa pe msurarea-aprecierea competenelor disciplinare, care sunt
concepute ca finaliti de baz ale procesului de învmânt i ca rezultate autentice ale învrii
necesare elevului în viaa de adult. Astfel, scopul evalurii vizeaz stimularea evoluiei
experienelor plastice i a gradului de formare a finalitilor disciplinei.
23
În funcie de momentul unui act evaluativ într-un parcurs de învare, la disciplina
„Educaie plastic” se vor realiza: evaluarea iniial – predictiv; evaluarea formativ – continu;
evaluarea sumativ – final.
• Evaluarea iniial (EI) este binevenit la început de an colar/semestru/unitate de învare,
pentru a determina gradul de formare la elevi a preachiziiilor necesare studierii cu succes a
noii uniti de învare. Nu are rol de control, iar rezultatele se valorific în scopul
eficientizrii procesului ulterior de predare-învare-evaluare. Poate fi atât instrumental (pe
baza unor instrumente de evaluare elaborate) cât i noninstrumental.
• Evaluarea formativ (EF) se proiecteaz i se realizeaz, de regul, la finele unitilor de
învare (modulelor). Are ca obiectiv cunoaterea sistematic i continu a rezultatelor
curente i a progresului elevilor. Ofer profesorului posibilitatea interveniei imediate, permite
aplicarea în timp optim a unor msuri corective, care s modifice rezultatele elevilor în sensul
dorit. Se raporteaz la unitile de competene i unitile de coninut parcurse în perioada
vizat. Este instrumental i se realizeaz pe baz de produse recomandate, prin conceperea
unor subiecte relevante.
• Evaluarea sumativ (ES) se proiecteaz i se realizeaz la finele unui parcurs de învare
semnificativ: semestru, an colar. Se raporteaz la unitile de competene i unitile de
coninut proiectate pentru semestrul dat, respectiv – la finalitile stipulate la sfâritul clasei
date. Este instrumental i se realizeaz pe baz de produse recomandate, prin conceperea
unor subiecte care s acopere întreaga arie tematic abordat.
Pentru a elabora instrumente de evaluare, profesorul trebuie s selecteze i, eventual, s
îmbine produse relevante din lista celor recomandate, urmrind unitile de competene supuse
evalurii i coninutul parcurs, în contextul respectivei strategii de evaluare:
Lista
produselor
recomandate
modelare/ asamblare;
pliant, carte potal/poster;
EI, EF, ES
Produse axate
pe explorare-
P8. Lapbook EF
P10. Referat (scris/în format digital); EF
P11. Prezentare (oral/electronic). EF, ES
Produse
cumulative
grup
ES
24
Rezultatele colare ale elevilor la disciplina „Educaie plastic” vor fi apreciate în baz de
criterii i descriptori, fr note. La evalurile formative proiectate i la evalurile sumative, în
baz de criterii i descriptori se acord calificative: foarte bine, bine, suficient (fig. 2).
ELEVUL
Figura 2. Aprecierea rezultatelor colare la disciplina „Educaie plastic” în clasele V-VII,
în contextul ECD
autocontrolului i autoreglrii, în ideea acceptrii elevilor ca parteneri în actul evalurii.
Evideniem condiiile necesare pentru realizarea eficient a autoevalurii:
• prezentarea sarcinii de lucru (produsului) i a criteriilor de succes;
• încurajarea elevilor pentru a-i pune întrebri legate de modul de realizare a sarcinii
(contienizarea criteriilor);
• încurajarea evalurii în cadrul grupului sau al clasei (evaluarea reciproc);
• completarea unei fie de autoevaluare la finalizarea unei sarcini de lucru relevante.
Orientrile metodologice de predare-învare-evaluare, enunate mai sus, genereaz
necesitatea crerii unor medii de învare cu eficien înalt i favorabile învrii centrat
pe elev, caracterizate prin urmtoarele:
• întrebrile elevilor sunt preuite mai mult decât rspunsurile lor;
• ideile vin din surse diferite;
• sunt utilizate o mare varietate de tipuri de învare: învarea bazat pe lucrri practice, pe
cercetare, pe proiecte, pe sarcini de lucru; instruirea direct; învarea reciproc; învarea
prin excursii; învarea în muzee; învarea online (e-learning); învarea ludic etc.;
• învarea din clas „se descarc” într-o comunitate conectat: pentru a avea sens în lumea
real, învarea trebuie s înceap i s se sfâreasc acolo;
• învarea este personalizat dintr-o varietate de aspecte implicate;
• evaluarea este persistent, autentic, transparent i niciodat represiv;
• criteriile de succes sunt echilibrate i trasparente;
• experienele pozitive de învare sunt valorizate în permanen [22].
25
BIBLIOGRAFIE
Cadrul legal i normativ
1. Cadrul de referin al al curriculumului national, aprobat prin Ordinul Ministerului
Educaiei, Culturii i Cercetrii nr. 432 din 29 mai 2017.
2. Codul Educaiei al Republicii Moldova, modificat LP138 din 17.06.16, MO184-
192/01.07.16 art.401, intrat în vigoare 01.07.16.
3. Concepia educaiei în Republica Moldova, 2000.
4. Curriculum la disciplina Educaia plastic: Chiinu, ME, 2010.
5. Curriculum pentru învmântul primar, aprobat la Consiliul Naional pentru Curriculum,
Ordinul Ministerului Educaiei, Culturii i Cercetrii nr. 1124 din 20 iulie 2018.
6. Legea Republicii Moldova cu privire la Drepturile Copilului, nr. 338-XIII din 15
decembrie 1994.
7. Metodologia de evaluare criterial prin descriptori la disciplinele Educaia muzical,
Educaia plastic, Educaia tehnologic i Educaia fizic, clasa a V-a aprobat la
Consiliul Naional pentru Curriculum, Ordinul Ministerului Educaiei, Culturii i Cercetrii
nr. 1324 din 08 septembrie 2018.
8. Standarde de eficien a învrii, Ministerul Educaiei al Republicii Moldova, 2012.
9. Strategia de dezvoltare a educaiei pentru anii 2014-2020 ,,Educaia 2020”, publicat:
21.11.2014 în Monitorul Oficial Nr. 345-351; art Nr : 1014.
10. Strategia Moldova Digital 2020, publicat: 08.11.2013 în Monitorul Oficial Nr. 252-257,
art Nr : 963.
11. Strategia Naional Educaie pentru toi, publicat: 15.04.2003 în Monitorul Oficial Nr.
070, art Nr : 441.
2018.
13. Bucun, N.; Guu, V.; Ghicov A. [et al.] Evaluarea curriculumului colar. Ghid
metodologic. Chiinu: IE, 2017.
Literatur în domeniu
14. Arnheim, R. Arta i percepia vizual: o psihologie a vzului creator. Iai: Polirom, 2011.
15. Ausubel, D. Învarea semnificativ. Iai: Polirom, 2001.
16. Boco, M. Instruirea interactiv. Iai: Polirom, 2013.
17. Cartaleanu, T.; Cosovan O. .a. Formarea de competene prin strategii didactice
interactive. Chiinu: C. E. Pro didactica, 2008.
18. Ciolan, L. Învarea integrat. Iai: Polirom, 2008.
19. Gagné, R.M. Condiiile învrii. Bucureti: EDP, 1975.
20. Guu V. Curriculum educaional. Chiinu: CEP USM, 2014.
21. Guu, Vl. (coord.), Chicu, V., Dandara, O., [et. al.]. Psihopedagogia centrat pe copil.
Chiinu: CEP USM, 2008.
22. Heick, T. The characteristics of a highly effective learning environment https://www.teachthought.com/learning/10-characteristics-of-a-highly-effective-learning-environment/
23. Houart, M. Evaluer des compétence... Oui mais comment? Département Éducation et
technologie (UNamur), 2001.
24. Joia E. (coord.), Profesorul i alternativa constructivist a instruirii. Craiova:
Universitaria, 2007.
învmântul preuniversitar. Materialele Conferinei Republicane, 8-9 decembrie 2001,
Comisia Naional a RM pentru UNESCO, Ministerul Învmântului din RM.- Chiinu:
Grafema Libris, 2002.
colar. Chiinu: IE, 2011.