UNIVERSITATEA GEORGE BARITIU din BRASOV
Dezvoltari privind contabilitatea afacerilor Curs 6Dezvoltri
privind contabilitatea afacerilor Curs 6
Curs 6CONTROLUL PERFORMANEI AFACERILOR PRIN COSTURILE STANDARD1.
Prezentarea metodei
2. Calculatiile standard pe produs
3. Abaterile de la costurile standard
1. Prezentarea metodei
Metoda standard cost este o metoda de tip integral sau absorbant
de determinare a costurilor/cheltuielilor
prestabilite/bugetate/antecalculate.
Structurarea cheltuielilor in cadrul metodei se face dupa doua
critetii:
a. Dupa separarea cheltuielilor in directe si indirecte
b. Dupa separarea cheltuielilor in variabile si fixe
Acesta dubla clasificare a cheltuielilor da posibilitatea atat a
stabilirii legaturii intre cheltuieli si purtatorul de cost
/sectorul de activitate, respectiv intre cheltuieli si evolutia
volumului fizic al productiei.
Cheltuielile indirecte de impart in :
- cheltuieli variabile pe produs
- cheltueili fixe pe centru de responsabilitate
Acesta structurare va determina si articolele de calculatie
specifice metodei, respectiv:
* materii prime si materiale directe
* manopera directa
* regie ( cheltuieli indirecte de productie si cheltuieli
generale si de administratie)
Definitie: Standardele sunt marimi cu caracter de etalon
stabilite pe baza de studii, analize sau pornind de la unele
masuratori precedente si corijate pe parcurs.
Standardele pot fi cantitative si valorice .
In raport cu modul de calcul si cu conditiile la care se refera
standardele pot fi :
- ideale;- normale;- reale.
2. Elaborarea calculatiei costurilor standard pe produs
Aceasta presupune elaborarea calculatiilor standard pe structura
articolelor de calculatie specifice metodei respective:
- calculul costurilor standard pentru materiale
- calculul costurilor standard pentru manopera
- calculul costurilor de regie standard.
a. Calculul costurilor standard pentru materiale (directe)
Se stabileste pentru materiile prime si materialele directe care
pot fi identificate pe produs si implicit au o legatura directa cu
realizarea produsului.
Pentru stabilirea costurilor standard cu materialele, trebuie
cunoscute doua elemente :
- norma de consum ( consumul standard )
- pretul standard.
Norma de consum este determinata prin studii, devize,
masuratori, proiecte, etc.
Pretul standard este pretul din contractele principale incheiate
cu furnizorii pentru acele materiale.
Relatia de calcul este:
unde : Cs consumul standard si Ps - pretul standard
Cheltuielile standard pentru materiale se stabilesc pe unitatea
de produs indiferent care este cantitatea previzionata ce se va
fabrica. Cheltuielile standard pentru materiale se determina pentru
fiecare material care intra in componenta unui produs.
Exemplu: Pentru a obtine o unitate de produs A se folosesc 3
materii prime si materiale directe.
Cantitatile standard si preturile standard sunt redate de
jos:
Calculul costului standard pentru materiale pentru produsul
A
Fel materialUMCsPsValoare
(standard valoric) cost standard pt materiale
Material XKg101.00010.000
YBuc520.000100.000
Zml280.000160.000
Total 270.000
b. Calculul costurilor standard pentru monopera ( directa )
Se stabilesc pentru manopera directa identificabila pe
purtatorul de cost in momentul identificarii.
Pentru aceasta calculatie se impune a se cunoaste:
- timpul standard ( norma de timp) acesta se stabileste prin
devize, antemasuratori pentru fiecare categorie de operatie care
trebuie efectuata, intru-cat pentru o anumita operatie este
necesara o anumita calificare sau specializare;
- tariful de salarizare standard - acesta se regaseste de regula
in contractul colectiv de munca, unde tarifele sunt stabilite pe
specializari sau categorii.
Costul standard pentru manopera se stabileste pe unitatea de
produs pentru fiecare operatie in parte.
Relatia de calcul este:
unde:
ts - timpul standard ( norma de timp)
Tss tariful de salarizare standard
Exemplu: Pentru obtinerea aceleiasi unitati de produs A se
efectueaza trei operatiuni, Tss si ts regasindu-se in tabelul de
mai jos.
Calculul costului standard pentru manopera pentru produsul A
Fel materialUMCsPsValoare
(standard valoric) cost standard pt materiale
Operatia KOre1,520.00030.000
LOre230.00060.000
More535.000175.000
Total 265.000
Calculul costurilor de regie standard Costurile de regie se
refera la :
- regia centrului de responsabilitate ( cheltuieli indirecte de
productie );
- regia intreprinderii ( cheltuieli generale si de
administratie).
Pentru determinarea calculatiilor standard de pleaca de la :
* cheltuieli de regie standard din ultimul an sunt realiste
pentru ca sunt din perioada cea mai apropriata, dar fiind pe o
singura perioada (1 an) nu dau posibilitatea stabiliarii
comportamentului cheltuielilor fata de volumul fizic al productiei
in evolutia acestora, inconvenient regasit in principal pentru
cheltuielile cu caracter mixt, respectiv au o componenta variabila
si una fixa.
* evolutia cheltuielilor de regie pe ultimii 5-10 ani, caz in
care se pot stabilii stat cheltuielile medii cat si legaturi intre
cheltuieli si productie in evolutie. Totusi, aceste cheltuieli
trebuie sa fie comparabile si reprezentative in timp, atat dpvd al
cuantificarii dar si dpdv al capacitatii de productie la care se
refera.
Indiferent de alternativa de mai sus, pentru calculul costurilor
de regie standard se folosesc doua procedee: -a) procedeul analitic
-b) procedeul global
PROCEDEUL GLOBAL
Aplicarea acestuia are la baza fie cheltuielile de regie din
anul precedent, fie o medie a cheltuielilor de regie pe mai multi
ani.
Presupunem tratarea in bloc a cheltuielilor de regie indiferent
de comportamentul acestora ( variabil, fix sau mixt).
Cheltuielile de regie standard se determina pe baza
cheltuielilor de regie din anii precedenti, cheltuieli care sunt
corectate ( corijate ) cu cresterea sau micsorarea volumului de
activitate standard fata de volumul de activitate din perioada
precedenta.
Vhs volumul de activitate standard pentru anul la care se refera
caculul chelt. de regie
- volumul mediu de activitate din perioada precedenta
Din relatia de mai sus reiese ca cheltuielile de regie sunt
dependente de volumul de activitate, dar in realitae numai
cheltuielile variabile sunt dependenta de volumul de
activitate.
Procedeul este simplu dar inexact, poate fi totusi utilizat
atunci cand in cadrul cheltuielilor de regie, cea mai mare pondere
o au cheltuielile variabile.
Exemplu:
Cheltuielile de regie ale perioadei precedente = 500.000 um
Vhs = 40.000 h
= 600.000 h
Cheltuielile medii de regie au urmatoarea structura :
- 30% - cheltuieli variabile
- 70% cheltuieli fixe.
Nota : Procedeul nu necesita structurarea cheltuielilor dupa
comportament, dar acestea sunt prezentate numai pentru a prezenta
inexactitatea procedeului.
Daca se tine seama de comportamentul cheltuielilor, vom avea
aplicarea formulei de mai sus numai pentru cheltuielile variabile
intru-cat cele fixe fiind cheltuieli de structura sau de capacitate
raman nemodificate
= 500.000 Ch var = 30% = 150.000 um
Ch fixe = 70% = 350.000 um
= 350.000 um
PROCEDEUL ANALITIC
Ia in considerare totalitatea datelor din perioada
precedenta.
Presupune tratamentul cheltuielilor in functie de caracterul
acestora, respectiv varaiabil, fix sau mixt.
In cadrul cheltuielilor d eregie la nivelul unui centru de
responsabilitate (cheltuieli indirecte de productie) intalnim
cheltuieli care au comportament variabil, fix sau mixt.
In cadrul cheltuielilor de le nivel de administratie cheltuieli
generale, toate cheltuielile au caracter fix .
Prezentarea procedeului se va face prin exemplificare pentru
prima categorie de cheltuieli de regie.
Cheltuielile de regie se impart in :
- cheltuieli de regie pe centru de responsabilitate ( variabile,
fixe, mixte)
- cheltuieli de regie generale (fixe).
Observatie: Cheltuielile de regie standard cu materialele si
manopera se determina pe unitatea de produs, in timp ce
cheltueilile de regie standard se determina pentru intregul volum
de activitate standard care la randul lui este determinat de
productia fizica tandard.
Cunoscand cheltuielile stabdard pe cele trei articole de
calculatie specifice metodei ( materiale, manopera, regie), se
determina in sinteza cheltuielile standard pe produs, pe baza fisei
cheltuielilor standard pe produs. Fisa cheltuielilor standard pe
produs/ Bugetul costului unitar - Produsul A -
Articol de calculatieUMNorma de consum Cs (ts)Ps ( TSS)Valoare
(standard)
I. Materiale directe 270.000
- mat. XKg101.00010.000
- mat. YBuc520.000100.000
- mat. ZML28.000160.000
II. Manopera directa
- operatia KOre1,520.00030.000
- operatia LOre23.00060.000
- operatia MOre535.000175.000
III. Regie productie * 12.328,60
IV. Cost standard productie 547.328,60
* cheltuielile de regie standard se determina fie pe ora de
activitate si, in mod implicit, pe produs, in functie de numarul de
ore pe produs, fie prin aplicarea unui procent la cheltuielile
directe [ ( materiale directe + manopera directa) * aplicarea de
procent numai la o anumita categorie de cheltuieli directe ].
In acest caz se impune a se determina cheltuielile directe
totale in functie de productia standard.
3. CALCULUL ABATERILOR DE LA CHELTUIELILE STANDARD
Abaterile se determin pe structura articolelor de calculatie
specifica metodei.
Astfel, vom avea:
abateri de la cheltuielile standard cu materialele
abateri de la cheltuielile standard cu manopera
abateri de regie standard.
In cadrul acestora, abaterile vor fi determinate pe cauzele care
le-au generat.
1) Abateri de la cheltuieli standard cu materialele se determin
pe cele dou cauze care le-au generat:
a) norma de consum b) preul de aprovizionare
In cadrul acestor cauze, abaterile pot fi calculate att pentru o
unitate de produs ct i pentru ntreaga cantitate fabricat (producie
efectiv i nu producie standard).
Relaii de calcul:- abateri de la norma de consum pentru
materiale
* pe produs
Ce- consum efectiv Cs- consum standard Ps- pre standard
* pe total producie fabricat
EMBED Equation.3 tp- total producie
Q- producia efectiv realizat
- abateri de pre pentru materiale
* pe produs
Pe- pre efectiv
* pe total producie
Abaterea de la cheltuielile standard cu materialele pentru
ambele cauze, se determin la rndul ei, att pe produs ct i pentru
ntreaga cantitate de produs.
- abaterea de la cheltuielile standard cu materiale
# pe produs
sau
* total producie
sau
tp total productie APLICAIE
O unitate fabric un produs A obinut din trei feluri de
materiale: x, y i z. Cantitatea fabricat este de 5000 buc.
Consumurile standard, preurile standard, datele efective i modul
de calcul al abaterilor se prezint mai jos:
Fel
materialUMConsumPreA
A
A
CsCePsPeProd.QProd.QProdQ
XKg10910001200-1000-5000000180090000008004000000
YBuc562000020000200001000000000020000100000000
ZML22800007500000-10000-50000000-10000-50000000
Total1900095000000-8200-410000001080054000000
Q=5.000 buc pentru produsul A
2) Abaterea de la cheltuielile standard cu manopera se determin
pe cele dou cauze care le-au generat:
a) abateri de la norma de timp (timpul standard)
b) abateri de la tariful de salarizare standard
Se calculeaz att pe produs ct i pe total produs, dar i pe
fiecare operaiune n parte, efectuat pentru realizarea unui
produs.
Relaii de calcul:
a) Abateri de la timpul standard cu manopera
* pe produs
- timpul efectiv - timpul standard
Tss- tariful de salarizare standard
* pe ntreaga producie
b) Abaterea de la tariful de salarizare standard cu manopera
* pe produs
Tse- tarif de salarizare efectiv
* pe ntreaga producie
Dup calculul abaterilor pe cele dou cauze, se determin i
abaterea cumulat pe cele dou cauze (abaterea total de la
cheltuielile standard cu manopera).
* pe produs
* pe inteaga productie
Exemplu: se calculeaz similar cu abaterile pentru materiale.
3) Abaterile de la cheltuielile de regie standard- se determin
pe urmtoarele cauze:
a) abateri de la bugetul nerecalculat sau calculat (abateri de
volum)
b) abateri de capacitate
c) abateri de randament
a) Abateri de la bugetul nerecalculat sau recalculat
de la bugetul nerecalculat
Pe structura bugetului cheltuieli, se compar cheltuielile
efective cu cheltuielile din bugetul iniial (nerecalculat). Datele
(abaterile) sunt mai puin relevante ntruct volumul de activitate
standard nu este comparabil ntotdeauna cu cu volumul de ac tivitate
efectiv.
Desigur c pentru cheltuielile fixe, nivelul acestora rmne
constant, dar cheltuielile variabile sunt influienate de volumul de
ac tivitate.
de la bugetul recalculat
Presupun recalcularea bugetului (construcia unui nou buget) n
funcie de volumul efectiv de activitate.n acest fel datele sunt
comparabile iar abaterile sunt relevante.
Abaterile de la bugetul recalculat sau nerecalculat mai sunt
denumite i abateri de volum.
b) Abateri de capacitate sunt determinate n funcie de gradul de
utilizare a capaciti de producie.
c) Abaterile de randament pe lng gradul de utilizare al
capaciti, se ine seama i de rentabilitatea realizat (volumul fizic
de produse realizat.
Volumul activitatii exprimat in ore :
- standard 4.000
nu avem abatere de capacitate
- efectiv 4.000
Q (buc) 1 bucata la 2 ore :
- standard2.000
abateri nefavorabile
- efectiv 1.500 RECURSUL LA COSTURILE INT N CONTABILITATEA
AFACERILORAceasta metoda este in concordanta cu intocmirea
bugetelor si previziunilor pentru o perioada mai mare de timp.
Tractic, se pleaca de la ideea ca pe intreaga durata de viata a
produssului sunt generate costuri si rezultate.
Metoda target costing este o metoda care face legatura intre
firma sau intreprindere, piata si implicit concurenta si strategia
pe termen lung a firmei, strategie la acre contribuie intr-un fel
sau altul fiecare produs (influente generate pe intreaga durata de
viata a produsului).
PRINCIPII ALE METODEI
1. Analiza se face pe intreaga durata de viata a produsului,
pentru ca este demosntrat ca circca 80% din costurile unui produs
sunt angajate inca din faza de conceptie a produsului.
2. Rezultatul este urmarit tot pe intreaga durata de viata a
produsului pentru ca, de regula, in primii ani de viata a
produsului (la lansare( sunt generate costuri mai mari si ,
implicit, rezultate mai mici sau chiar negative. Totusi trebuie sa
existe capacitatea de a finanta pierderile.
3. Costul produsului stabilit ca un cost tinta se calculeaza, se
determina pornind de la piata (pretul pietei) spre intreprindere,
luand in considerare si o marja de profit dotita sau acceptata.
Costul tinta = Pretul pietei Marja de profit
Pretul pietei este impus de piata, deci nu poate fi modificat
pentru ca este dat de concurenta.
Marja de profit este de regula o marja medie a sectirului
respectiv de activitate.
Marja poate fi diminuata dar are implicatii in strategia si
dezvoltarea ulterioara a firmei.
4. Cu toate acestea, pentru obtinerea unui produs, firma
inregistreaza anumite costuri potrivit metodelor traditionale,
respectiv se va proceda la insumarea elementelor de cost ( materii
prime, salarii, etc.) pe articole de calculatie, obtinand astfel un
cost estimat.
Costul estimat = CD + CI de productie + Ch generale si de adm. +
Ch de desfacere
(in ipoteza Costului complet comercial)
In contabilitate se inregistreaza costurile estimate, costuri
care reflecta un consum de mijloace si de bunuri.
Esenta metodei consta ca inainte de lansarea pe piata a unui
produs, sa se compare costurile estimate cu costul tinta, cautand
solutii de apropriere a acestora , si pentru a raspunde la doua
aspecte:
a). Costul tinta este, de regula, impus de piata (poate fi
modificat indirect prin acceptarea unei marje de profit);
b). Costul estimat arata consumuri de mijloace si ca atare
acestea nu pot fi evitate pentru ca trebuie inregistrate in
contabilitate.
Costul tinta este dat de calitatile, utilitatile si insusirile
produsului, iar costul estimat este dat de consumurile de mijloace
si bunuri. Inainte de lansarea pe piata a produselor se compara
cele doua costuri si se stabileste rezultatul pe intreaga durata de
viata.
La stabilirea rezultatului estimat vor concura doua elemente din
cele de mai sus:
- pretul pietei;
- costul estimat.
Rezultatul estimat = Pretul pietei Costul estimat
Rezultatul estimat total = Cifra de afaceri (Venituri)
Cheltuieli
Target costing studiu de cazO societate doreste sa lanseze pe
piata un nou produs. Estimarile initiale arata ca ciclul de viata
al produsului va fi de trei ani si va avea trei faze: Lansare,
Crestere, si Maturitate.
Capacitatea de productie maxima disponibila este de 20.000
unitati, urmand ca aceasta sa fie exploatatata in proportie de 50%
in prima faza, 80% in a doua faza si 100% in faza de
maturitate.
Pretul de vanzare estimat este de 25 $, si se prevede ca,
datorita aparitiei produselor similare pe piata , in faza de
maturitate acesta se va reduce cu 10%. Conducerea intreprinderii
doreste degajarea unei marje asupra pretului de vanzare de: 5% in
faza de lansare, 15% in faza de crestere si de 20 % in faza de
maturitate.
Cheltuielile cu publicitatea vor fi de: 5$/buc in faza de
lansare, 3,5$/buc in faza de crestere, si de 1,25$ in ultima
faza.
Costurile previzionale unitare, in faza de lansare, sunt
urmatoarele:
Materii prime:
A : 1 buc a 3,6 $/buc
B: 2 buc a 1,5 $/buc
C: 1 buc a 1.9 $/buc
Manopera: 1$/ buc
Cheltuieli de productie:
Cheltuieli de intretinere si functionare 0,5$ pe tip de materie
prima utilizata
Cheltuieli de montaj:
Cost variabil unitar 5$/buc
Cheltuieli fixe totale de montaj 64.000$
Gestiunea loturilor ( 1 lot = 400 buc): 200$/lot
Datorita contractelor incheiate cu furnizorii, costul
materialelor se va reduce cu 15% in faza de Crestere si cu 10% in
ultima faza fata de faza precedenta. Costul variabil unitar de
montaj se va reduce cu 20% in a doua faza si cu 15% in faza de
maturitate fata de faza precedenta. Celelalte cheltuieli raman
nemodificate pe toata durata de viata a produsului.
Se cere:
a) Calculati costurile tinta ale produsului pe fiecare faza a
ciclului de viata.
b) Calculati costurile estimate ale produsului pe fiecare faza a
ciclului de viata
c) Comparati rezultatele obtinute si interpretati (eventual
enumerand cateva masuri pe care managementul intreprinderii le-ar
putea adopta pentru a putea indeplini obiectivele fixate).
d) Calculati rezultatele totale estimate pe fiecare faza a
ciclului de viata.
Rezolvare:
a)
LansareCrestereMaturitate
Pret vanzare252525*90%=22,5
Marja dorita25*5%=1,2525*15%=3,7522.5*20%=4,5
Cost tinta23,7521,2518
b)
Q realizata20.000*50%=10.000 20.000*80%=16.000 20.000
Cheltuieli directe9,58,237,51
Materii prime8,57,236,51
A3,63.6*85%=3,063,06*90%=2,75
B1,5*2=32,552,3
C1,91,621,46
Manopera111
Cheltuieli indirecte18,413,59,85
Intretinere1,51,51,5
Montaj11,486,6
cost fix
unitar64.000/10.000=6,464.000/16.000=464.000/20.000=3,2
cost variabil unitar543,4
Gestiune loturi200$/400 buc=0,50,50,5
Publicitate53,51,25
Cost estimat unitar27,921,7317,36
c)
Cost tinta23,7521,2518
Cost estimat27,921,7317,36
Diferenta (Estimat - Tinta)4,150,48-0,64
d)
CA estimata250.000 400.000 450.000
Cost total estimat279.000 347.680 347.200
Rezultat estimat-29.000 52.320 102.800
Rezultatul estimat = Pretul pietei Costul estimat
Rezultatul estimat total = Cifra de afaceri (Venituri)
Cheltuieli
Costul estimat = CD + CI = 9,5 + 18,4 =27,9
Daca Costul estimat > Costul tinta pierdere
Totusi analiza trebuie facuta nu numai pe produs ci si in
corelatie cu productia totala vanduta.
d. CA1 =Q * Pretul de vanzare = 25*10.000 = 250.000
CA2 = 16.000 * 02 = 400.000
CA3 = 20.000 * 22,5 = 450.000
Cost total estimat = Costul unitar estimat * Cantitatea
Ct1 = 27,9 * 10.000 = 279.000
Ct2 = 21,73 * 16.000 = 347.680
Ct3 = 17,36 * 20.000 = 347.200
Rezultatul estimat pe intreaga durata de viata a produsului este
de 126.120 lei , ceea ce inseamna profit ( 102.800 + 52.320
-29.000), rezulta ca produsul poate fi lansat in fabricatie.
Marja de profit medie = 11,5 % ( 5+15+20)/3
EMBED Equation.DSMT4
EMBED Equation.DSMT4 de consum
(Abaterea de la consumul standard )
EMBED Equation.DSMT4 de aprovizionare
(Abaterea de la pretul standard
EMBED Equation.DSMT4 produs
EMBED Equation.DSMT4 total produse
EMBED Equation.DSMT4 produs
EMBED Equation.DSMT4 total produse
EMBED Equation.DSMT4
Abaterea de la timpul standard
Abaterea de la tariful de salarizare standard
EMBED Equation.DSMT4 produs
EMBED Equation.DSMT4 intreaga productie
EMBED Equation.DSMT4 produs
EMBED Equation.DSMT4 intreaga productie
1DEZVOLTARI PRIVIND CONTABILITATEA AFACERILORPAGE 10
_1205080943.unknown
_1205083092.unknown
_1205420124.unknown
_1207664652.unknown
_1207665128.unknown
_1207665328.unknown
_1207665390.unknown
_1207664829.unknown
_1207664879.unknown
_1207664858.unknown
_1207664767.unknown
_1207664724.unknown
_1205421028.unknown
_1206382777.unknown
_1206900349.unknown
_1205421265.unknown
_1205420613.unknown
_1205420932.unknown
_1205420253.unknown
_1205084319.unknown
_1205419898.unknown
_1205420098.unknown
_1205085516.unknown
_1205083882.unknown
_1205084134.unknown
_1205083682.unknown
_1205082054.unknown
_1205083052.unknown
_1205083070.unknown
_1205082149.unknown
_1205081579.unknown
_1205081763.unknown
_1205081098.unknown
_1204643033.unknown
_1204643159.unknown
_1205080536.unknown
_1205080754.unknown
_1205080529.unknown
_1204643099.unknown
_1204643140.unknown
_1204643047.unknown
_1204394264.unknown
_1204642848.unknown
_1204642984.unknown
_1204642724.unknown
_1204393334.unknown
_1204394169.unknown
_1204392503.unknown
