Desfășurarea procesului bugetar la Primăria comunei Rădășeni

Prof. Coordonatori:

Lector dr.: Mircea Soroceanu

Prof. Univ. Dr.: Gabriel Ștefura

Studentă: Dominte Gabriela Diana

Specializare: A.P. an III gr. 2.2

-Iași 2011-

Cuprins:

1. Organizare și funcționalitate la Primăria Comunei Rădășeni............................................3

1.1 Scurt istoric...................................................................................................................3

1.2 Domeniu de activitate....................................................................................................3

1.3 Organizare internă.........................................................................................................5

1.4 Funcționalitate...............................................................................................................5

1.5 Structura de personal....................................................................................................12

1.6 Relații cu exteriorul......................................................................................................13

1.7 Structura și evoluția veniturilor realizate de Primăria Rădășeni 2008-2010............16

2. Elaborarea și aprobarea proiectului bugetului local...........................................................22

2.1 Tehnici utilizate în fundamentarea indicatorilor de venituri ai bugetului local.......22

2.2 Tehnici utilizate în fundamentarea indicatorilor de cheltuieli ai bugetului local.....27

2.3 Fluxuri informaționale generate de elaborarea și aprobarea proiectului bugetului...40

3. Execuția și încheierea execuției bugetului local................................................................42

3.1 Încasarea veniturilor bugetare ....................................................................................42

3.2 Finanțarea cheltuielilor din bugetele locale.................................................................46

3.3Lucrări generate de încheierea execuției bugetare.......................................................54

3.4.Fluxuri informaționale generate de execuția bugetului local.....................................59

4. Bibliografie....................................................................................................................62

2

1. Organizare și funcționalitate la Primăria Comunei Rădășeni

1.1 Scurt istoric

Localitatea Rădășeni se află amplasată în partea de nord a Moldovei în sudul jud.

Suceava, pe zona fostei granițe ce delimita Bucovina de Regat, la 3 km departare de municipiul

Fălticeni și 30 km de reședința de județ Suceava.

Alături de satul Rădășeni care este și reședința de comună în componența sa mai fac parte și

satele Lămășeni și Pocoleni.

Până în vara acestui an sediul Primăriei Rădășeni funcționa într-o veche clădire, în care nu era

spațiu suficient pentru desfășurarea în bune condiții a activității funcționarilor din primărie. Însă

din vara acestui an primăria funcționează într-o clădire nouă, birourile sunt despărțite între ele,

iar spațiul în care angajații primăriei își desfășoară activitatea este mult mai mare.

1.2 Domeniu de activitate

Primaria comunei Rădășeni este o instituție publică din sectorul administrației publice locale.

Primăria nu se subordonează nici unui minster. Ea este condusă de consiliul local și de

primar.Este organizată și funcționează potrivit prevederilor Legii administrației publice locale

nr. 215/2001 și în conformitate cu hotărîrile Consiliului Județean Suceava privind aprobarea

organigramei și a numărului de posturi ale aparatului propriu de specialitate.

Astfel, legea administraţiei publice locale este cea care stabileşte principalele elemente

definitorii ale autonomiei locale:

primăria are ca principală atribuţie, gestionarea resurselor care aparţin comunei. Pentru

aceasta anual se elaborează şi se aprobă bugetele de venituri şi cheltuieli şi se stabilesc

impozitele, taxele locale şi taxele speciale;

administraţiile publice locale au dreptul ca în limitele legii să aibă iniţiativă în toate

domeniile cu excepţia celor care sunt date în competenţa altor autorităţi publice;

primăria este instituţia publică care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi

soluţionează problemele curente ale comunităţilor umane în care funcţionează;

Primarul și viceprimarul exercita funcția de conducere în cadrul primariei fiind aleși de

cetațenii din comuna Rădășeni pe baza votului uninominal în conformitate cu prevederile Legii

67/2004 privind alegerea autoritaților administrației publice locale, modificată.

3

Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale, expres prevăzute în lege, sunt diferite, au

drept scop soluţionarea problemelor colectivităţii locale.

Această soluţionare a problemelor colectivităţii locale se realizează prin:

elaborarea şi aprobarea bugetelor locale la termenele şi potrivit prevederilor stabilite prin

lege;

stabilirea, constatarea, controlul, urmărirea şi încasarea impozitelor şi taxelor locale,

stabilirea şi urmărirea modului de prestare a serviciilor publice locale;

administrarea bunurilor din proprietate publică sau privată a comunei Rădășeni;

angajarea de împrumuturi pe termen scurt, mediu şi lung şi urmărirea achitării, la

scadenţă, a obligaţiilor de plată rezultate din acestea;

administrarea resurselor financiare;

elaborarea, aprobarea, modificarea şi urmărirea realizării programelor de dezvoltare;

asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale;

cooperarea pe plan intern şi internaţional.

Primarul este, potrivit legii, şeful administraţiei publice locale şi al aparatului propriu de

specialitate al autorităţii administraţiei publice locale, pe care îl conduce şi îl controlează.

Primarul conduce serviciile publice de specialitate ale Consiliului Local al Comunei Rădășeni,

propunând acestuia, spre aprobare, în condiţiile legii, organigrama, statul de funcţii, numărul de

personal şi regulamentul de organizare şi funcţionare al aparatului propriu.

Serviciile publice ale aparatului propriu de specialitate se organizează de către Consiliul

Local, în principalele domenii de activitate, potrivit specificului şi cerinţelor, la propunerea

Primarului. Prin serviciu public se înţelege o structură organizatorică înfiinţată pe baza legii

având atribuţii exercitate de către personalul de specialitate încadrat, structură înzestrată cu

mijloace materiale în scopul satisfacerii în mod continuu şi permanent a unor interese comune

colectivităţii şi prin care consiliul local îşi îndeplineşte o parte determinantă din scopul său.

Prin serviciile de administrare a domeniului public se înţelege totalitatea acţiunilor şi activităţilor

edilitar-gospodăreşti prin care se asigură administrarea, gestionarea şi exploatarea bunurilor din

domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale, altele decât cele date, potrivit legii, în

administrarea altor servicii publice locale.

4

1.3 Organizare internă

În cadrul Primăriei Rădășeni între Consiliul Local și Primar există relații de colaborare.

Primarul este ordonator principal de credite el ocupându-se de distribuirea banilor în interiorul

primăriei, având în subordine Compartimentul buget, finanțe, contabilitate, audit public intern și

Poliție Comunitară.

În subordinea primarului se afla secretara și viceprimarul, viceprimarul fiind și

înlocuitorul de drept al primarului. Secretara este șef peste Compartimentul jurdic de stare civilă

și autoritate tutelară, urbanism, amenajarea teritoriului și mediu, agricol și cadastru.

Viceprimarul raspunde de Compartimentul gospodărire, întreținere și reparații, agricol și

cadastru.

1.4 Funcționalitate

Primăria comunei Rădășeni este organizată și funcționează potrivit prevederilor Legii nr.

215/2001 privind administraţia publică locală, republicată şi în conformitate cu hotărârile

Consiliului Local Rădășeni privind aprobarea organigramei, a numărului de posturi şi a statului

de funcţii ale aparatului de specialitate al Primarului şi serviciilor publice.

Primarul, Viceprimarul, Secretarul, împreună cu aparatul de specialitate al Primarului

constituie o structură funcţionala cu activitate permanentă, denumit Primaria Rădășeni, care

aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local si dispoziţiile Primarului comunei Rădășeni,

soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale.

Primarul este şeful administraţiei publice locale a comunei Rădășeni și al aparatului de

specialitate, pe care îl conduce și controlează. Primarul reprezintă autoritatea executivă în

realizarea autonomiei locale, răspunde de buna funcţionare a administraţiei publice a comunei,

în condiţiile legii, reprezintă comuna Rădășeni în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu

persoanele fizice sau juridice române sau străine, precum şi în justiţie.

Asigură întocmirea proiectului bugetului anual de venituri şi cheltuieli şi al activităţilor

autofinanţate, pe care le supune spre aprobare Consiliului Local. Asigură prin Compartimentul

de Specialitate, stabilirea, urmărirea şi încasarea impozitelor, ale taxelor locale, ale taxelor

speciale şi ale altor venituri ale bugetului local şi răspunde de cheltuirea sumelor alocate conform

5

prevederilor bugetare. Asigură şi răspunde, în limita prevederilor bugetare, de realizarea

investiţiilor şi lucrărilor publice. Exercită funcţia de ordonator principal de credite, potrivit Legii

finanţelor publice locale.

Viceprimarul are următoarele atribuţii: exercită controlul asupra activităţilor gospodărești și asigură buna funcţionare a

acestora;

răspunde de inventarierea şi administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi

privat al comunei;

organizează evidenţa lucrărilor de construcţii din comună.

Secretarul are următoarele atribuţii: participă în mod obligatoriu la şedinţele consiliului local;

coordonează compartimentele şi activităţile cu caracter juridic, de stare civilă,

autoritate tutelară şi asistenţă socială din cadrul aparatului propriu de specialitate

al consiliului local;

avizează proiectele de hotărâre ale consiliului local, asumându-şi răspunderea

pentru legalitatea acestora, contrasemnând hotărârile pe care le consideră legale;

avizează pentru legalitate dispoziţiile primarului;

urmăreşte rezolvarea corespondenţei în termenul legal;

asigură îndeplinirea procedurilor de convocare a consiliului local şi efectuarea

lucrărilor de secretariat;

pregăteşte lucrările supuse dezbaterii consiliului local;

asigură comunicarea către autorităţile, instituţiile şi persoanele interesate a actelor

emise de consiliul local sau de primar, în termen de cel mult 10 zile, dacă legea nu

prevede altfel;

asigură aducerea la cunoştinţa publică a hotărârilor şi dispoziţiilor cu caracter

normativ;

eliberează extrase sau copii de pe orice act din arhiva consiliului local, în afara

celor cu caracter secret, stabilit potrivit legii;

legalizează semnături de pe înscrisurile prezentate de părţi şi confirmă

autenticitatea copiilor cu actele originale, în condiţiile legii.

Secretarul îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege sau însărcinări date de

consiliul local ori de primar.

6

Angajaţii instituţiei au obligația de a asigura un serviciu public de calitate în beneficiul

cetăţenilor, prin participarea activă la luarea deciziilor și la transpunerea lor în practică, în scopul

realizării competenţelor instituţiei publice. Funcționarii publici au obligația de a avea un

comportament profesionist, precum și de a asigura, în condițiile legii, transparenţa

administrativă, pentru a câştiga si a menţine încrederea publicului în integritatea, imparţialitatea

și eficacitatea autorităţilor și instituţiilor publice. Funcționarii publici au obligația de a apara în

mod loial prestigiul Primariei comunei Rădășeni, precum şi de a se abţine de la orice act ori fapt

care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acesteia. Funcționarilor publici le

este interzis să exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legătură cu activitatea

Primăriei comunei Rădășeni, cu politicile și strategiile acesteia ori cu proiectele de acte cu

caracter normativ sau individual, să dezvăluie informaţii care nu au caracter public, să dezvăluie

informaţiile la care au acces în exercitarea funcţiei publice.

Compartimentul Buget, Finanţe, Impozite şi Taxe-Contabilitate are următoarele atribuţii

pe partea de buget:

anual, pentru întocmirea bugetului comunei şi de câte ori au loc corecţii şi

rectificări de buget, întocmeşte proiectul de buget;

întocmeşte detalierile la buget pentru capitolele bugetare;

întocmeşte zilnic situaţia denumită la zi a veniturilor încasate şi a plăţilor

efectuate;

redactează la calculator, ori de câte ori este nevoie, proiecte de hotărâri, expuneri

de motive precum şi rapoarte ale direcţiei financiare;

participă la acţiuni de inventariere a mijloacelor fixe, materialelor, obiectelor de

inventar, mijloacelor băneşti ori de câte ori este nevoie;

elaborează şi redactează corespondenţa specifică repartizată biroului.

Atribuţii legate de activitatea financiar-contabilă:

efectuarea de încasări şi plăţi în numerar pentru persoane fizice şi juridice pe baza

de documente legal întocmite;

întocmirea statelor de plată pentru salariaţi şi consilieri locali, pe baza pontajelor

de prezenţă şi a referatelor de ore suplimentare şi a altor drepturi salariale, în

conformitate cu prevederile legale;

7

calculul drepturilor băneşti aferente concediilor de odihnă şi a concediilor de

boală pentru salariaţi, ori de câte ori este nevoie;

întocmirea statelor de plată şi virarea lor către direcţia de poşta şi telecomunicaţii,

în vederea achitării prin mandat poştal a salariilor cuvenite asistenţilor

persoanelor cu handicap;

întocmirea ordinelor de plată pentru virarea la buget a impozitului pe salariu,

CAS, fond şomaj, fond de sănătate, etc. atât pentru salariaţii instituţiei cât şi

pentru asistenţii persoanelor cu handicap;

eliberarea de adeverinţe privind salarizarea angajaţilor instituţiei, la cererea

acestora;

constituirea, reţinerea şi eliberarea garanţiilor materiale pentru salariaţii care au

calitatea de gestionari;

întocmirea şi predarea declaraţiilor privind virarea CAS-lui, fondului de sănătate,

şomaj şi impozit pe salarii.

întocmirea şi verificarea, pe baza datelor prezentate de către serviciul de asistenţă

şi protecţie socială, a statelor de plată pentru acordarea ajutorului social şi a

îndemnizaţiilor de naştere, conform legii 416/2001 privind venitul minim

garantat;

evidenţa analitică şi sintetică a tuturor conturilor, conform Legii contabilităţii

nr.82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

înregistrarea în contabilitate a documentelor care au stat la baza operaţiunilor

contabile, în mod sistematic şi cronologic.

întocmirea şi verificarea balanţei de verificări lunare, avându-se în vedere

concordanţa dintre conturile analitice şi sintetice;

întocmirea şi înaintarea către D.G.F.P.L. a bilanţului trimestrial şi anual privind

activitatea instituţiei;

participarea la acţiuni de inventariere a mijloacelor fixe, materialelor, obiectelor

de inventar şi a mijloacelor băneşti ori de câte ori este nevoie;

elaborarea şi redactarea corespondenţei specifice, repartizată serviciului.

asigură condiţiile necesare pentru încasarea impozitelor si taxelor locale;

realizează evidenţa la zi a încasărilor din impozite şi taxe;

8

încasează restanţele la plata obligaţiilor faţă de bugetul local.

Acest compartiment colaborează şi cu celelalte compartimente din cadrul Primăriei şi, nu în

ultimul rând, se află în relaţii de subordonare faţă de Primar.

În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, în cadrul Primăriei Rădășeni, în ceea ce priveşte activitatea

economică, Serviciul colaborează cu următoarele instituţii: Trezoreria Municipiului Fălticeni;

Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Suceava; Instituţii de învăţământ; Instituţii de

cultură; Instituţii sanitare; Culte religioase. În acelaşi timp, în vederea îndeplinirii sarcinilor de

serviciu ce decurg din urmărirea şi încasarea creanţelor bugetare, precum şi din aplicarea

modalităţilor de executare silită, efectuează deplasări în teren la contribuabili, terţi, instituţii

bancare, alte instituţii publice (Oficiul Registrului Comerţului, Serviciul de Evidenţa

Informatizată a Persoanei, Biroul de Carte Funciară, alte instituţii).

Atribuţiile Compartimentului de secretariat

La nivelul acestui compartiment, se înregistrează toate actele, documentele (sesizări, cereri,

dispoziţii, corespondenţă etc.) care intră şi ies din instituţie, în registrul de intrări-ieşiri a

documentelor. Compartimentul asigură la cerere informaţii privind acordarea serviciilor,

măsurilor şi prestaţiilor; colaborează cu alte instituţii responsabile pentru a facilita accesul

persoanelor la aceste drepturi, triază adresele şi sesizările primite de la instituţiile cu care

colaborează, întocmeşte răspuns la diverse adrese primite de Primăria comunei Rădășeni;

Modul de funcţionare a compartimentului

Toate adresele primite sau întocmite sunt înregistrate în registrul de

intrări-ieşiri/corespondenţă. Şefilor de compartimente sau de birou le sunt înaintate actele care

ţin de partea economică, urbanism, servicii sociale, registrului agricol, caserie.

În ceea ce priveşte documentele întocmite în cadrul compartimentului, acestea poartă

semnătura primarului comunei a secretarului şi după caz a şefului de serviciu sau birou. Toate

documentele sunt arhivate conform legislaţiei în vigoare.

Atribuţii Compartimentul urbanism amenajarea teritoriului şi gospodărire comunală

Principalele activitãți desfãşurate în cadrul compartimentului de urbanism și amenajarea

teritoriului, au în vedere: elaborarea, cu consultarea conducãtorului unitãtii, a programului anual

al achizițiilor publice, pe baza necesitãților și prioritãților comunicate de celelalte compartimente

din cadrul autoritãții, elaborarea, sau dupã caz, coordonarea activitãții de elaborare a

documentaţiei de atribuire ori, în cazul organizãrii unui concurs de soluţii, a documentaţiei de

9

concurs; fundamentarea, elaborarea, aprobarea și realizarea programelor de organizare și de

dezvoltare urbanistică a comunei ( plan urbanistic zonal, plan urbanistic de detaliu, studii de

specialitate );

Principalele activităţi desfăşurate de compartimentul urbanism amenajarea teritoriului şi

gospodărire comunală sunt:

întocmeşte documentaţia tehnică pentru amenajarea zonelor verzi, drumurilor,

pieţelor, târgurilor;

gestionează procesul emiterii certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de

construire/desfiinţare;

se preocupă de obţinerea acordurilor şi avizelor, conform legislaţiei în vigoare;

întocmeşte şi supune spre aprobare studiile şi detaliile de urbanism;

organizează concursuri locale pentru elaborarea proiectelor de urbanism;

asigură întocmirea documentaţiilor necesare atribuirii şi schimbării de denumiri de

străzi;

avizează documentaţiile de urbanism şi de amenajare a teritoriului şi eliberează

certificatele de urbanism;

obţinerea avizelor solicitate prin certificatul de urbanism, necesare în vederea emiterii

acordului unic;

redactarea şi prezentarea spre semnare a certificatelor de urbanism şi autorizaţiilor de

construire/desfiinţare;

face propuneri pentru închirierea şi concesionarea terenurilor pentru construcţii;

eliberează avize pentru lucrările de construire ce se autorizează de către consiliul

local;

Compartimentul de asistenţa Socială

Principalele atribuții:

primirea şi înregistrarea cererilor pentru acordarea ajutorului social, alocaţiei

pentru copiii nou-născuţi în baza Legii 416/2001 privind venitul minim garantat şi

a H.G. 1099/2001 de aplicare a prevederilor Legii 416/2001, care stabilesc

criteriile de acordare a ajutorului social, a ajutorului pentru încalzirea locuinţei, a

alocaţiei pentru copiii nou-născuti, a ajutorului social pentru soţiile celor care

satisfac serviciul militar obligatoriu precum şi a ajutoarelor de urgenţă;

10

primirea şi înregistrarea cererilor şi documentaţiei în vederea angajării asistenţilor

personali ai bolnavilor cu handicap grav, în conformitate cu prevederile O.U.G.

102/1999 modificată prin O.U.G. 40/2000 si ale H.G. 427/2001;

efectuarea anchetelor sociale pentru soluţionarea cererilor adresate serviciului;

întocmirea referatelor cu propuneri în vederea soluţionării cererilor;

asumarea răspunderii pentru corectitudinea primirii documentaţiilor, pentru

respectarea normelor legale în vigoare şi pentru corectitudinea şi veridicitatea

celor constatate în cursul anchetelor sociale;

elaborarea de rapoarte lunare către Direcţia de Muncă şi Solidaritate Socială cu

situaţia ajutorului social şi plăţile efectuate.

Principalele tipuri de relaţii funcţionale în cadrul Primăriei comunei Rădășeni si modul de

stabilire al acestora:

A. Relatii de autoritate ierarhice:

a) subordonarea Viceprimarului fata de Primar;

b) subordonarea, șefilor serviciilor şi compartimentelor independente față de Primar și dupa caz,

față de Viceprimar sau față de Secretarul comunei Rădășeni în limita competențelor stabilite de

legislația în vigoare, a dispozițiilor Primarului și a structurii organizatorice;

c) subordonarea directorilor executivi adjuncți, șefilor de servicii și șefilor de birouri față de,

directorii sau directorii executivi, dupa caz;

d) subordonarea personalului de execuție față de directorul, directorul executiv, directorul

executiv adjunct, șeful de serviciu sau șeful de birou, după caz;

B. Relații de autoritate funcționale

Se stabilesc de către compartimentele din structura organizatorică a Primăriei comunei Rădășeni

cu serviciile publice și instituțiile publice din subordinea Consiliului Local, precum și cu regiile

autonome și societățile comerciale din subordinea Consiliului Local, în conformitate cu obiectul

de activitate, atribuțiile specifice fiecărui compartiment sau competențele acordate, dispoziția

Primarului și în limitele prevederilor legale;

C. Relații de cooperare

a) Se stabilesc între compartimentele din structura organizatorică a Primariei comunei Rădășeni

sau între acestea și compartimentele corespondente din cadrul unităților subordonate Consiliului

Local Rădășeni;

11

b) Se stabilesc între compartimentele din structura organizatorică a Primariei comunei Rădășeni

și compartimente similare din celelalte structuri ale administrației centrale sau locale, O.N.G.- uri

etc. din țara sau din străinătate. Aceste relații de cooperare exterioară se stabilesc numai în

limitele atribuțiilor compartimentului sau a competențelor acordate prin dispoziția Primarului sau

hotărarea Consiliului Local Rădășeni

D. Relații de reprezentare

În limitele legislației în vigoare și a mandatului acordat de Primar (prin dispoziție), Secretarul,

Viceprimarul sau personalul compartimentelor din structura organizatorică reprezintă Primaria

comunei Rădășeni în relațiile cu celelalte structuri ale administrației centrale sau locale,

organisme, O.N.G.-uri, etc., din țară sau străinatate;

Funcționarii publici care reprezintă autoritatea sau instituția publică în cadrul unor organizații

internaționale, instituții de învățământ, conferințe, seminarii și alte activități cu caracter

internațional au obligația să promoveze o imagine favorabilă țării și Primăriei comunei Rădășeni.

E. Relații de inspecție și control

Se stabilesc între compartimentele specializate în inspecție și control ( Compartimentul de Audit

Public Intern, Direcția Economicã, Serviciul Siguranţa Cetãţeanului si Ordine Publica şi

Serviciul Public de Evidenţa a Persoanelor), compartimentele sau personalul mandatat prin

dispoziția Primarului și unitățile subordonate Consiliului Local sau care desfașoară activități

supuse inspecției și controlului, conform competențelor stabilite prin legi și alte acte normative

în vigoare.

1.5 Structura de personal

În conformitate cu prevederile art. 38, aliniat (3) lit.”b” din legea 215/2001 privind

administraţia publică locală repubilcată, organigrama şi numărul de personal din Aparatul de

specialitate al Primarului comunei Rădășeni, judeţul Suceava, are în prezent următoarea

componenţă:

Funcții publice 15

Funcții contractuale 2

Funcții de demnitate publică 2

Numărul total de angajați ai Primăriei Rădășeni este de 19 posturi.

12

În cadrul Primăriei Rădășeni între Consiliul Local și Primar există relații de colaborare.

Primarul este ordonator principal de credite el ocupându-se de distribuirea banilor în interiorul

primăriei, având în subordine Compartimentul buget, finanțe, contabilitate, audit public intern

și Poliție Comunitară.

În subordinea primarului se află secretara și viceprimarul, viceprimarul fiind și înlocuitorul de

drept al primarului. Secretara este șef peste Compartimentul jurdic de stare civilă și autoritate

tutelară, urbanism, amenajarea teritoriului și mediu, agricol și cadastru.Viceprimarul răspunde de

Compartimentul gospodărire, întreținere și reparații, agricol și cadastru.

1.6 Relații cu exteriorul

Orice instituţie publică, pentru a putea exista şi pentru a-şi putea desfăşura activitatea intră în

relaţii cu alte unităţi, atât publice cât şi private în legătură cu realizarea, aprobarea şi execuţia

bugetului de venituri şi cheltuieli.

Fig1:Relații externe cu caracter financiar

13

Primăria Rădășeni

Trezoreria Fălticeni

D.G.F.P. Fălticeni

Consiliul Județean Suceava

Furnizorii Contribuabili persoane fizice și

juridice

În ceea ce priveşte relaţia instituţiei cu Trezoreria Municipiului Fălticeni, către aceasta se

trimit următoarele situaţii:

Centralizatorul statelor pentru plata salariilor – întocmit până la data de 4 a fiecărei luni şi

predat până pe 8;

Declaraţii pentru ridicarea salariilor de la Trezorerie – întocmite şi predate până pe data

de 5 a fiecărei luni;

Necesarul numerarului la trezorerie pentru salarii, cheltuieli materiale – se întocmesc

până la data de 8 a fiecărei luni şi se predau cel târziu pe data de 10;

Centralizatorul statelor de funcţii – trimestrial sau ori de câte ori este cazul;

Urmărirea, evidenţa şi redactarea documentelor de reţinere şi virarea ratelor, imputaţiilor

din salarii – se întocmesc între 1 şi 5 a lunii şi se predau până pe data de 5;

Întocmirea şi predarea foilor de vărsământ se realizează zilnic sau ori de câte ori este

cazul;

Întocmirea şi predarea ordinelor de plată către diverşi furnizori sau beneficiari se

realizează tot zilnic sau când este cazul;

Către Direcţia de Finanţe Publice Locale Suceava se trimite darea de seamă privind fondul de

salarii şi numărul de personal, centralizatoare. Aceasta se întocmeşte între 3-5 ianuarie, 1-5 iulie

şi se predă în datele de 15 ianuarie şi 15 iulie.

La Primăria Rădășeni se întocmeşte lunar între data de 10-20 şi depune pe data de 20 la Casa

Judeţeană de Pensii Suceava „Declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor

de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat”. Tot în acelaşi interval, departamentul financiar

contabil, calculează contribuţiile datorate de către unitate şi angajaţi şi întocmeşte „Declaraţia

privind obligaţiile de plată la fondul de asigurări sociale de sănătate” care este trimisă la Casa

Judeţeană de Asigurări de Sănătate Suceava. Către Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de

Muncă se trimite „Declaraţia privind obligaţiile de plată către bugetul fondului pentru plata

ajutorului de şomaj”.

14

Solicitare de sume de echilibrare

Informări asupra deschiderii de credite

bugetarePlăţi efectuate

Următoarea figură ilustrează relaţiile externe ale Primăriei:

Plata impozitelor

şi taxelor datorate

Transmiterea Achitarea

facturilor obligaţiilor de plată

Relațiile cu Consiliul Județean Suceava

Prin intermediul Consiliului Județean Suceava are loc transmiterea sumelor reprezentând

sume pentru echilibrarea bugetelor locale. De asemenea, anual, Primăria Rădășeni transmite spre

aprobare bugetul de venituri şi cheltuieli şi rectificările operate în cadrul acestuia.

Relațiile cu D.G.F.P. Fălticeni

15

Compartimentul Buget, Finanţe-

Contabilitate

Furnizori

CASSPrimarie

Trezorerie

Ministerul Finanţelor Publice

Direcţia de Sănătate Publică Fălticeni

Primăria Rădășeni depune la DGFP Fălticeni situațiile contabile respectiv bugetul de

venituri și cheltuieli. La rândul său, DGFP Fălticeni emite aprobări ale diverselor situaţii

financiare.

Relațiile cu contribuabilii persoane fizice și juridice

Primăria colectează de la persoanele fizice şi juridice impozitele şi taxele locale datorate,

rezolvând diversele solicitări şi cereri provenite din partea acestora. De aesmenea, persoanele

fizice şi juridice beneficiază din partea statului de diverse ajutoare, servicii publice, precum şi de

informări cu privire la noile reglementări legale şi proceduri de operare ale acestora.

Relațiile cu frunizorii

Furnizorii reprezintă o altă categorie de parteneri externi ai Primăriei. Aceştia prestează

servicii în favoarea primăriei, iar facturile pe care le emit sunt înregistrate la compartimentul

financiar – contabil.

1.7 Structura principalelor venituri realizate de Primăria Comunei

Rădășeni 2008-2010

Indicatorii care conturează activităţi şi acţiuni în instituţiile publice care se regăsesc iniţial în

fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli au corespondenţă directă sau indirectă cu cei

prezenţi prin clasificaţia indicatorilor finanţelor publice corelată cu clasificaţia în profil

administrativ.

Veniturile bugetului local al comunei Rădășeni sunt formate din venituri proprii (curente, de

capital, cu destinaţie specială), prelevări din bugetul de stat (cote defalcate din impozitul pe

venit, sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor

locale) şi subvenţii (primite de la bugetul de stat şi subvenţii primite de la alte nivele ale

administraţiei publice).

Veniturile curente cuprind două categorii de venituri, şi anume: fiscale şi nefiscale.

Veniturile fiscale sunt formate din impozite directe şi impozite indirecte. Din prima categorie

fac parte: impozitul pe profit, impozite şi taxe de la populaţie; taxa pentru folosirea terenurilor

proprietate de stat, folosite în alte scopuri decât pentru agricultură sau silvicultură; impozitul pe

clădiri şi terenuri de la persoane juridice precum şi alte impozite directe. Impozitele indirecte

sunt alcătuite din impozitul pe spectacol şi din alte impozite indirecte(taxele de timbru pentru

16

activitate notarială, taxe extrajudiciare de timbru, taxe şi tarife pentru eliberare licenţe, autorizaţii

de funcţionare, taxe judiciare de timbru şi alte încasări din impozite indirecte. Încasarea se

realizează prin aplicarea de timbre fiscale, fie ad-valorem, fie în sume fixe.

Veniturile nefiscale au o pondere mult mai redusă în bugetul local şi cuprind vărsăminte din

profitul net al regiilor autonome, vărsăminte de la instituţiile publice şi diverse alte venituri. La

categoria alte venituri, pot fi menţionate contribuţia lunară a părinţilor sau susţinătorilor legali

pentru întreţinerea copiilor în creşe; precum şi taxele din activităţi cadastrale.

Veniturile de capital cuprind venituri din valorificarea unor bunuri ale statului. În această

categorie se încadrează: sumele încasate din vânzarea ca atare sau din valorificarea materialelor

rezultate în urma demolării, dezmembrării sau dezafectării unor mijloace fixe sau din vânzarea

unor bunuri materiale care aparţin instituţiilor şi serviciilor publice, finanţate integral din

bugetele locale, după deducerea cheltuielilor efectuate pentru aceste operaţiuni; sumele încasate

din concesionarea sau din închirierea unor bunuri aparţinând domeniului public sau privat, de

interes local.

Veniturile cu destinaţie specială pot fi clasificate, din punct de vedere al provenienţei, în

două mari categorii: din surse proprii(taxe speciale) şi din surse atrase cum ar fi donaţii,

sponsorizări.

Subvenţiile primite de la bugetul de stat sau de la alte nivele ale administraţiei publice sunt:

subvenţii primite de bugetul local pentru susţinerea sistemului de protecţie a copilului; subvenţii

primite de bugetul local pentru finanţarea elaborării şi actualizării planurilor urbanistice.

Principalele categorii de impozite ce vor deveni venituri ale bugetului local sunt: impozitul

pe proprietatea privată (impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri, taxa asupra mijloacelor de

transport); impozitul pe venitul personal (impozitul pe veniturile din închirieri, locaţii de

gestiune, arendări, cesiuni, cesiuni; impozitul pe veniturile obţinute din drepturile de autor;

impozitul pe veniturile provenite din premii şi câştiguri în bani şi în natură; impozitul pe

veniturile persoanelor fizice nesalariate); impozitul asupra societăţilor comerciale, impozitul pe

profesie. Taxele locale generează încasări fiscale modeste, iar costurile colectării şi administrării

lor sunt importante. În cadrul acestei categorii se poate vorbi de taxa pentru folosirea terenurilor

proprietate de stat, taxa pentru ocuparea domeniului public şi privat, taxa de publicitate, taxa

pentru şederea în staţiunile turistic.

17

lei

Nr.

Crt.

Denumire indicator Structura și evoluția principalelor venituri

2008 2009 2010

1 Total venituri buget local 2,987,678 3,578,897 3,397,883

Venituri proprii 1,098,789 1,567,456 1,214,200

2 Venituri curente 3,078,345 3,345,890 3,108,533

3 Venituri fiscale 2,786,908 3,024,789 2,940,233

4 Impozit pe venit, profit şi

câştiguri din capital

582,124 598.678 573,700

5 IMPOZIT PE VENIT, PROFIT, SI CASTIGURI DINCAPITAL DE LA PERSOANE FIZICE

557,908 597,890 573,700

6 Impozit pe venit 1,000 1,200 1,000

7 Impozit pe transfer proprietăți

imobiliare

1,000 1,560 1,000

8 Cote și sume defalcate din

impozitul pe venit

145,456 596,589 572,700

9 Cote defalcate din impozitul pe

venit

200,734 250,059 233,354

10 Sume alocate de consiliul

județean pentru echilibrarea

bugetelor locale

300,789 356,678 339,346

11 IMPOZITE ȘI TAXE PE

PROPRIETATE

213,990 255,600 244,200

12 Impozite și taxe pe proprietate 213,990 255,600 244,200

Impozit și taxa pe cladiri 56,100 69,800 68,700

Impozitul pe cladiri de la

persoane fizice

50,234 56,156 54,500

Impozit și taxa pe cladiri de la

persoane juridice

10,700 15,000 14,200

Impozit și taxa pe terenuri 155,789 185,908 175,500

18

Impozitul pe terenuri de la persoane

fizice

70,000 75,000 73,000

Impozit și taxa pe teren de la

persoane juridice

2,671 2,890 2,500

Impozitul pe terenul extravilan 987,657 123,789 100,000

IMPOZITE ȘI TAXE PE BUNURI

ȘI SERVICII

2,098,143 2,509,456 2,122,333

Sume defalcate din TVA 1,567,345 2,090,123 1,924,333

Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentrufinanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor,orașelor, municipiilor,sectoarelor și Municipiului Bucuresti

1,345,567 1,456,289 1,421,400

Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentruechilibrarea bugetelor locale

345,987 546,234 502,933

Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor saupe desfășurarea de activități

145,789 201,345 198,000

Impozit pe mijloacele de trasport 98,990 126,734 102,000

Impozit pe mijloacele de transport detinute de persoane fizice

65,000 90,000 95,000

Impozit pe mijloacele de transport deținute de persoanejuridice

4900 7300 7,000

Taxe și tarife pentru eliberarea de licențe și autorizații defuncționare

90,000 96,000 94,000

Alte taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilorsau pe desfășurare de activități

2340 2500 2,000

VENITURI NEFISCALE 134,567 190,498 168,300

VENITURI DIN PROPRIETATE 24,000 36,000 30,000

Venituri din proprietate 24,000 36,000 30,000

Venituri din concesiuni și inchirieri 24,000 36,000 30,000

VANZĂRI DE BUNURI SI SERVICII

167,980 170,000 138,300

Venituri din prestări de servicii și alte activități

4,500 4,700 4,200

Venituri din recuperarea 4,500 4,700 4,200

19

cheltuielilor de judecată, imputații șidespăgubiriVenituri din taxe administrative, eliberări permise

5,800 6,000 5,000

Taxe extrajudiciare de timbru 5,800 6,000 5,000

Amenzi, penalități si confiscări 80,000 85,000 75,000

Venituri din amenzi și alte sancțiuni aplicate potrivitdispozițiilor legale

80,000 85,000 75,000

Diverse venituri 56,400 58,500 54,100

Alte venituri 56,400 58,500 54,100

VENITURI DIN CAPITAL 35,000 39,000 30,000

Venituri din valorificarea unor bunuri

35,000 39,000 30,000

Venituri din valorificarea unor bunuri ale instituțiilor publice

18,000 20,000 15,000

Venituri din vânzarea unor bunuri apartinând domeniuluiprivat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale

18,000 20,000 15,000

SUBVENȚII 298,490 302,345 259,350

SUBVENȚII DE LA ALTE NIVELE ALE ADMINISTRAȚIEIPUBLICE

298,490 302,345 259,350

Subvenții de la bugetul de stat 278,294 298,567 241,550

Sprijin financiar la constituirea familiei

9,700 9,500 9,300

Subvenții pentru acordarea ajutorului pentru încalzirealocuinței cu lemne, cărbuni și combustibil petrolier

280,000 300,000 230,000

Subventii pentru acordarea trusoului pentru nou-nascuți

2,679 2,890 2,250

Subvenții de la alte administrații 18,990 20,000 17,800

Subvenții de la bugetul asigurărilor pentru somaj cătrebugetele locale, pentru finanțarea programelor pentruocuparea temporară a forței de muncă

18,990 20,000 17,800

Structura principalelor venituri realizate de Primăria comunei Rădășeni în perioada 2008-2010.

20

Din analiza veniturilor colectate la bugetul local Rădășeni constatăm o evoluție oscilantă a

veniturilor proprii: în anul 2009 s-a înregistrat o creștere a veniturilor la buget comparativ cu

anul 2008, iar în 2010 veniturile colectate au înregistrat o scădere comparativ cu anii anteriori.

Evoluţia anilor 2008-2010 se datorează atât factorilor de natură politică, de natură social-

economică, influenţa inflaţiei, creşterea veniturilor nominale ale populaţiei, cât şi a crizei

economice resimţită şi la nivelul serviciilor publice.

2. Elaborarea și aprobarea proiectului bugetului local

2.1. Tehnici utilizate în fundamentarea indicatorilor de venituri ai bugetului local

Elaborarea proiectelor bugetelor locale e supusă cerinţelor de dimensionare a cheltuielilor

bugetare, în funcţie de priorităţile şi necesităţile reale corelat cu resursele bugetare posibil de

mobilizat ale tuturor serviciilor şi instituţiilor publice locale şi autorităţilor . Decizia de

stabilire a bugetului de venituri si cheltuieli este reglementată de Legea Finanţelor publice

locale, având caracter limitativ pentru unele categorii de venituri.

Pentru fundamentarea indicatorilor de venituri ai bugetului local trebuie să se aibă în

vedere: nivelul cheltuielilor propuse a se finanţa, prevederile actelor normative, posibilităţile

concrete ale comunităţii, creditele alocate prin legea anuală bugetară.

Decizia de stabilire a veniturilor bugetului local presupune ca aceasta să fie însoţită de

cunoaşterea de la începutul anului a nivelului veniturilor care să aibă la bază un calcul real,

corect, posibil de realizat al veniturilor propuse însoţită continuu de un control al realizării

creditelor propuse.

Veniturile bugetelor locale sunt formate din venituri proprii, veniturile din cote si sume

defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si ale bugetelor locale, transferuri cu destinatie

speciala, imprumuturi.

Veniturile bugetului local al comunei Rădășeni sunt formate din venituri proprii (curente,

de capital, cu destinaţie specială), prelevări din bugetul de stat (cote defalcate din impozitul pe

venit, sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor

21

locale) şi subvenţii (primite de la bugetul de stat şi subvenţii primite de la alte nivele ale

administraţiei publice).

1. Veniturile curente cuprind de două categorii de venituri, şi anume:

Veniturile fiscale sunt formate din impozite directe şi impozite indirecte. Din prima

categorie fac parte: impozitul pe profit, impozite şi taxe de la populaţie; taxa pentru folosirea

terenurilor proprietate de stat, folosite în alte scopuri decât pentru agricultură sau silvicultură;

impozitul pe clădiri şi terenuri de la persoane juridice precum şi alte impozite directe. Impozitele

indirecte sunt alcătuite din impozitul pe spectacol şi din alte impozite indirecte(taxele de timbru

pentru activitate notarială, taxe extrajudiciare de timbru, taxe şi tarife pentru eliberare licenţe,

autorizaţii de funcţionare, taxe judiciare de timbru şi alte încasări din impozite indirecte.

Încasarea se realizează prin aplicarea de timbre fiscale, fie ad-valorem, fie în sume fixe.

Veniturile nefiscale au o pondere mult mai redusă în bugetul local şi cuprind vărsăminte

din profitul net al regiilor autonome, vărsăminte de la instituţiile publice şi diverse alte venituri.

2. Veniturile de capital cuprind venituri din valorificarea unor bunuri ale statului. În

această categorie se încadrează: sumele încasate din vânzarea ca atare sau din valorificarea

materialelor rezultate în urma demolării, dezmembrării sau dezafectării unor mijloace fixe sau

din vânzarea unor bunuri materiale care aparţin instituţiilor şi serviciilor publice, finanţate

integral din bugetele locale, după deducerea cheltuielilor efectuate pentru aceste operaţiuni;

sumele încasate din concesionarea sau din închirierea unor bunuri aparţinând domeniului public

sau privat, de interes local.

3. Veniturile cu destinaţie specială pot fi clasificate, din punct de vedere al provenienţei, în

două mari categorii: din surse proprii(taxe speciale) şi din surse atrase cum ar fi donaţii,

sponsorizări.

4. Subvenţiile primite de la bugetul de stat sau de la alte nivele ale administraţiei publice

sunt: subvenţii primite de bugetul local pentru susţinerea sistemului de protecţie a copilului;

subvenţii primite de bugetul local pentru finanţarea elaborării şi actualizării planurilor

urbanistice.

Principalele categorii de impozite ce vor deveni venituri ale bugetului local sunt: impozitul

pe proprietatea privată (impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri, taxa asupra mijloacelor de

transport); impozitul pe venitul personal (impozitul pe veniturile din închirieri, locaţii de

gestiune, arendări, cesiuni; impozitul pe veniturile obţinute din drepturile de autor; impozitul pe

22

veniturile provenite din premii şi câştiguri în bani şi în natură; impozitul pe veniturile

persoanelor fizice nesalariate); impozitul asupra societăţilor comerciale, impozitul pe profesie.

Taxele locale generează încasări fiscale modeste, iar costurile colectării şi administrării lor sunt

importante. În cadrul acestei categorii se poate vorbi de taxa pentru folosirea terenurilor

proprietate de stat, taxa pentru ocuparea domeniului public şi privat, taxa de publicitate.

La nivelul comunei Rădășeni valorile impozitelor şi taxelor locale s-au stabilit conform

legii 273/2006 privind finanţele publice locale, legea nr. 500/2007 privind finanţele publice,

precum şi legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu modificările ulterioare .

Impozitul pe clădiri

Este anual şi se datorează de către contribuabili pentru clădirile aflate în proprietatea

acestora, indiferent de locul unde acestea sunt situate şi de destinaţia acestora. El constituie sursa

principală de venit.

Impozitul pe clădirile proprietatea persoanelor fizice se calculează prin aplicarea cotei de

0,2% asupra valorii clădirii determinată pe bază de norme stabilite prin lege.

Impozitul pe clădirile proprietatea persoanelor juridice se calculează prin aplicarea cotei

stabilită de consiliul local, care este de 1% asupra valorii de inventar a clădirii, înregistrată în

contabilitatea acestora, conform prevederilor legale în vigoare.

Dacă persoanele juridice nu au efectuat nici o reevaluare a clădirilor incepând cu anul 1998

cota de impozit este de 3% aplicată la valoarea de inventar a clădirii inregistrată în contabilitatea

acestora.

Valoarea de inventar a clădirilor poate să reprezinte :

costul de achiziţie pentru clădirile procurate cu titlu oneros ;

costul de producţie la clădirile construite în regie proprie ;

valoarea actuală în funcţie de valoarea clădirilor care au caracteristici tehnice şi economice

similare sau apropiate de clădirile dobândite cu titlu gratuit;

valoarea de aport acceptată de părţi la clădirile intrate în patrimoniul unor societăţi

comerciale cu ocazia fuziunii conform statutelor şi contractelor ;

valoare rezultată în urma reevaluării conform unor prevederi legale.

În cazul clădirilor proprietate publică şi privată a statului sau a unităţilor adminstrativ-

teritoriale, aflate în administrarea sau în folosinţa,după caz, a contribuabililor, impozitul pe

clădiri se datorează de către cei care le au în adminstrare sau în folosinţă.

23

Pentru clădirile care fac obiectul contractelor de leasing financiar acest impozit se determină

asupra valorii negociate între părţi şi înscrise în contract şi se datorează de către proprietar.

Pentru contribuabilii persoane fizice, care deţin mai mult de 1 clădire cu destinație de

locuinţă, impozitul pe clădiri se majorează după cum urmează :

cu 25% pentru prima clădire(în afara celei de la adresa de domiciliu) ;

cu 50% pentru cea de-a doua clădire ;

cu 75% pentru a treia clădire ;

cu 100% pentru a patra clădire şi următoarele.

Exemplu de calcul pentru impozitul pe clădiri-persoane fizice :

Valoare clădire total = 375561000lei

Impozit pe clădire = 0,2% Impozitul pe clădiri = 751122

Fundamentare impozit pe clădiri = Valoare clădire x Impozit pe clădiri

Plata impozitului se face în 4 rate egale astfel : până la 15 martie : 187781lei, 15 iunie :

187780lei, 15 septembrie : 187780lei, 15 decembrie : 187780lei.

Clădirile instituţiilor publice, cu excepţia incintelor acestora folosite pentru activităţi

economice, nu se impozitează.

Fundamentarea impozit pe clădiri persoane juridice = valoare de inventar x cota de impozit

Fundamentarea impozitului pe clădiri persoane fizice = Suprafaţa utilă(mp) x Valoarea clădirii

supusă impunerii(lei/mp) x Coeficient de grosime a pereţilor

Impozitul pe terenuri

Se stabileşte anual, în sumă fixă pe mp de teren, şi diferenţiat pe categorii de localităţi, iar în

cadrul localităţilor pe zone de intravilan.

Impozitul pe terenuri se constată şi se stabileşte pe baza declaraţiei de impunere depusă de

proprietarul terenului persoană fizică la serviciile de specialitate ale Consiliului Local. Se

plăteşte la bugetul local trimestrial în 4 rate egale până la data de 15 a ultimei luni din fiecare

trimestru.

Conform O.G. 36/2002 se plăteşte impozit pe teren atât pentru terenurile situate în

intravilanul comunei cât şi pentru cele situate în extravilan.

Terenurile aflate în administrarea sau în folosinţa instituţiilor publice nu se impozitează.

24

Impozitul pe teren se stabileşte în cazul în contribuabililor persoane fizice pe baza

declaraţiei de impunere la organul fiscal teritorial, însoţită de copie după actul de dobândire a

terenului.

Pentru persoanele juridice declaraţia de impunere este « Declaraţia pentru stabilirea

impozitului pe clădiri, pe teren şi a taxei pentru folosirea terenului proprietate de stat în cazul

persoanelor juridice-B ».

Impozit pe terenuri = Suprafaţa(mp) x Suma fixă(lei/mp)

Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat

A fost instituită de necesitatea folosirii cât mai eficiente a terenurilor proprietate de stat şi

înlăturării posibilităţilor de degradare a acestora.

Taxa se stabileşte în funcţie de situaţia terenului la începutul fiecărui an pe bază de

declaraţie depusă de contribuabil.

Taxa asupra mijloacelor de transport

Se stabileşte asupra mijloacelor de transport cu tracţiune mecanică, în funcţie de capacitatea

cilindrică a motorului. Pentru remorci, semiremorci, rulote-se stabileşte în funcţie de capacitatea

de transport.

Si aceasta taxă este anuală, fiind datorată atât de persoanele fizice, cât şi de cele juridice care

deţin în proprietate astfel de mijloace.

Resursele băneşti provenite din taxa asupra mijloacelor de trasport se vor utiliza în

exclusivitate pentru lucrări de întreţinere, modernizare, reabilitare şi construcţie a drumurilor de

interes local şi judeţean şi constituie venit în proporţie de 55% la bugetul local şi 45% la bugetul

judeţean.

Capacitatea cilindrică a motorului şi capacitatea remorcilor se dovedesc cu cartea de

identitate a autovehiculului, respectiv a remorcii, cu factura de cumpărare sau cu alte documente

legale din c are să rezulte acestea.

Pentru mijloacele de transport care fac obiectul contractelor de leasing taxa se datorează de

către proprietar.

Taxa se calculează pe baza « declaraţiei de impunere depuse la compartimentele de

specialitate » ale autorităţilor administraţiei publice locale.

Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor în domeniul

construcţiilor

25

Pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor contribuabililor se concep taxe

diferenţiate.

În domeniul construcţiilor, aceste taxe sunt diferenţiate în funcţie de valoarea construcţiilor

sau a instalaţiilor, de suprafaţa terenurilor şi de natura serviciilor prestate. Această taxă este

percepută de autorităţile adminstrative pentru eliberarea acestor documente, obligatoriu pentru

începerea lucrărilor de construcţie.

Conform legii aceste taxe se diferenţiază în funcţie de fiecare document eliberat şi anume :

Certificat de urbanism(baza de calcul-suprafaţa în mp)

Autorizaţie de construcţie(baza de calcul=1% din valoarea autorizată) ; poate fi şi

0,5% pentru lucrări de peste 1 mld ;

Autorizarea construcţiilor provizorii(baza de calcul=suprafata mp)

Taxa pentru prelungirea certificatului de urbanism şi a autorizaţiilor(50% din

valoarea taxei iniţiale)

Autorizaţii pentru lucrări de racordări şi branşamente(baza de calcul=suma fixă pe

instalaţie) ; taxa2009 = 125000lei pentru fiecare instalaţie

Taxele menţionate se achită înainte de eliberarea certificatelor, avizelor sau autorizaţiilor,

iar dovada plăţii taxei se păstrează de către organul care a eliberat documentele respective.

Fluxuri informaţionale

Impozitul pe clădiri, pe terenuri şi taxa pentru terenurile proprietate de stat, în cazul în care

contribuabilii sunt persoane juridice se calculează prin declaraţia de impunere.

Declaraţia se întocmeşte în 2 exemplare, unul se păstrează de către contribuabil, iar celălalt

se depune la Compartimentul Financiar-Contabilitate, unde urmează a fi verificată.

Contribuabilii emit apoi un OP băncii unde îşi au contul pentru plata impozitului către

Trezorerie. Astfel, suma este virată în contul Bugetului Local. Plata se poate face şi la casierie.

2.2 Tehnici utilizate în fundamentarea indicatorilor de cheltuieli ai

bugetului local

Fundamentarea cheltuielilor la Primăria Rădășeni se realizează pe următorii indicatori:

cheltuieli de personal, cheltuieli materiale şi servicii, cheltuieli de întreţinere şi gospodărire, alte

cheltuieli, cheltuieli de capital, investiţii ale instituţiilor publice.

26

Cheltuielile de personal de la orice Autoritate publică, de tipul celui studiate sunt evidenţiate

prin următoarele articole şi aliniate din clasificaţia bugetară:

Autorităţi publice:

Articol Aliniat Denumire02 CHELTUIELI DE PERSONAL

10 Cheltuieli cu salariile10.01 Fond aferent salarii de baza10.02 Salarii de merit10.03 Indemnizaţii de conducere10.04 Spor de vechime10.05 Sporuri pentru condiţii de muncă10.06 Alte sporuri10.07 Ore suplimentare10,08 Fond de premii10.09 Prima de vacanţă10.10 Fond pentru posturi ocupate prin cumul10.11 Fond aferent plăţii cu ora10.12 Fond pentru convenţii civile10.13 Indemnizaţii plătite unor persoane din afara unităţii10.14 Alte drepturi salariale

Contribuţii pentru asigurări sociale de stat Cheltuieli pentru asigurările de şomaj Contribuţii pentru asigurările sociale de sănătate

Bugetele de venituri şi cheltuieli publice se elaborează şi se execută având drept coordonată

esențială respectarea principiilor bugetare. Astfel bugetul de venituri și cheltuieli constituit la

nivelul Primăriei Rădășeni este un buget autonom care beneficiază de o largă autonomie

funcțională şi de gestionare a resurselor publice.

Elaborarea bugetului se bazează pe un sistem informațional adecvat, fundamentat pe date

reale şi care reflectă situația financiară reală deținută de instituția publică. Evaluarea cheltuielilor

şi veniturilor precum şi fundamentarea lor se realizează ținând cont de posibilitățile existente.

Asigurarea realității bugetului presupune colectarea şi prelucrarea unui volum de informatii,

apelând la modele econometrice bazate pe determinări obiective dintre variabilele implicate şi

conținând ecuații cu o serie de necunoscute, rezolvate cu ajutorul tehnicii electronice de calcul.

Dacă apar însă fenomene cu acțiuni aleatoare sau imprevizibile care necesită reevaluarea sau

redimensionarea veniturilor şi cheltuielilor aprobate ducând la efectuarea de rectificări.

27

În ceea ce priveşte cheltuielile publice, este necesară şi o grupare a acestora după natura lor,

adică: salarii, contributii, deplasări, detaşări, transferări, materiale, reparații curente, apă, energie

electrică, etc. Gruparea cheltuielilor după felul lor este impusă de faptul că nu este suficient să se

cunoască doar cât s-a cheltuit pentru fiecare dintre destinațiile principale (servicii publice

generale; apărare, ordine publică și securitate națională; învatământ; sănatate; cultură,religie şi

acțiuni privind activitatea sportivă şi de tineret; asistență socială; acțiuni economice etc). Este

necesar să se ştie și care a fost structura cheltuielilor pentru fiecare din acțiunile menționate,

precum şi cea aferentă desfăşurării activității aparatului propriu a Primăriei Rădășeni. Această

grupare se realizează cu ajutorul clasificației economice a cheltuielilor.

Detalierea cheltuielilor publice după natura acestora se materializează cu ajutorul titlurilor,

articolelor şi alineatelor, a căror simbolizare şi denumire sunt stabilite deasemenea prin

clasificația indicatorilor privind finanțele publice. Fiecare cheltuială din cele grupate pe destinații

principale este divizată, din punct de vedere al structurii economice, pe alte grupe de cheltuieli,

precum : cheltuieli curente, cheltuieli de capital, împrumuturi acordate, rambursări de credite,

plăti de dobânzi şi comisioane la credite. Acest mod de evidențiere permite cunoaşterea

cheltuielilor cuprinse în buget și din punct de vedere al naturii acestora.

Natura cheltuielilor curente, cheltuielilor de capital, şi a cheltuielilor reprezentând operațiuni

financiare este specificată în clasificația economică a cheltuielilor, cu ajutorul titlurilor, în cadrul

cărora cheltuielile se desfăşoară pe articole şi alineate. Această clasificație se aplică tuturor

autorităților şi instituțiilor publice, indiferent de importanța lor şi de felul activității pe care o

desfăşoară.

Titlul de cheltuieli este redat printr-o denumire şi un cod format din două cifre; este divizat

în unul sau mai multe articole care, la rândul lor, se subdivid, de regulă, în alineate. Acestea sunt

reprezentate prin denumire şi codificate în cadrul articolelor prin patru cifre.

Cheltuielile efectuate în cursul perioadei de gestiune pentru funcționarea instituțiilor publice

sunt cunoscute şi sub denumirea de cheltuieli curente. Acestea apar sub forma cheltuielilor de

personal, cheltuielilor materiale şi pentru servicii, subvențiilor, primelor, transferurilor,

dobânzilor aferente datoriei publice, altor cheltuieli, precum şi a cheltuielilor reprezentând

rezerve.

Unele cheltuieli curente sunt comune tuturor instituțiilor publice, indiferent de activitatea pe

care o desfăşoară. Altele sunt specifice numai unor instituții publice. Primele au în vedere

28

salariile de bază, indemnizațiile de conducere, sporul de vechime și alte drepturi salariale.

Acestora li se adaugă contribuția pentru asigurările sociale de stat, contribuția pentru asigurările

de sănătate, cheltuieli pentru întretinere şi gospodărie.

În fundamentarea cheltuielilor bugetare apar ca importante următoarele patru repere:

identificarea şi individualizarea indicatorilor specifici fiecărei acțiuni;

situația anului de bază;

norme şi normative folosite în dimensionarea unor categorii de cheltuieli;

cadrul juridic de actiune cu caracter general şi specific.

a) Dimensionarea cheltuielilor de personal

Ca la orice institutie publică şi la Primăria Rădășeni dimensionarea cheltuielilor de personal

se face pe baza normelor legale şi în raport cu numărul de personal aprobat.

Baza legală este reprezentată de Lege cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a

personalului plătit din fonduri publice.

De asemenea se iau în calcul :

statul de functii la data respectivă, care cuprinde:

- nume şi prenume;

- functia de conducere sau de executie;

- nivelul de studii ( superioare sau medii);

- salariul de bază;

- indemnizatii de conducere, dacă e cazul;

- spor de vechime;

- sporuri suplimentare;

- total salarii.

fondul de salarii;

contribuția la asigurările sociale şi la fondul asigurăririlor sociale de sănătate;

contribuția unității şi a personalului la constituirea fondului de şomaj;

fondul de premii;

cheltuieli de deplasare, transfer, detaşări.

Cheltuielile de personal vizează plata drepturilor salariale ale personalului angajat, salariile

pentru personalul de execuție şi pentru cei din conducere. De asemenea aceste cheltuieli vizează

şi plata drepturilor salariale ale persoanelor ce desfăşoară activități pe bază de puncte, programe

29

sau obiective. La aceste cheltuieli se adaugă obligațiile aferente către diferitele bugete, drepturile

de delegare, detaşare şi transfer în interesul serviciului.

Cheltuielile de personal se vor stabili ținând cont de dimensionarea la strictul necesar al

personalului de specialitate, administrativ şi auxiliar finanțat de la buget în concordanță cu

programele şi atribuțiile pe care le are de realizat fiecare compartiment.

Cheltuieli cu salariile cuprinde următoarele alineate:

1. Fond de salarii de bază (FdSb) – reprezintă necesarul de fonduri pentru salarizarea

angajatilor Primăriei Rădășeni şi se determină pe baza următoarelor elemente :

- Numărul mediu de salariati (N);

- Salariul mediu din anul de bază modificat cu influența majorărilor de salarii

previzionate pentru anul de plan (Smb);

Fundamentarea acestor cheltuieli se face potrivit relatiei:

FdSb = N x Smb x 12luni

Exemplu: FdSb = 30 salariati x 370RON x 12 luni = 133200RON

2. Salarii de merit (Sm) . Se acordă pentru rezultatele deosebite obtinute în activitatea

desfăşurată. Ordonatorul de credite poate acorda in limita a 20% din numărul total al

personalului contractual prevăzut în statutul de funcții, un salariu de merit lunar de pâna la 15%

din salariul de bază. Personalul care beneficiază de salariu de merit se stabileşte o dată pe an pe

baza rezultatelor obținute în activitatea desfăşurată în anul precedent.

În fundamentarea acestor cheltuieli se ține cont de următoarele elemente:

- numărul salariaților care beneficiază de salariu de merit (Nb);

- sporul aferent salariului mediu de bază din anul luat ca bază de calcul pentru previzionări

(15% x Smb).

FdSm = Nb x (15% x Smb) x 12 luni

Exemplu: FdSm = 65 salariati x (15% x 370RON) x 12 luni = 4329 RON

3. Indemnizatii de conducere (IC) reprezintă drepturile băneşti cuvenite persoanelor care

îndeplinesc functii de conducere în cadrul Primăriei Rădășeni şi se calculează în funcție de :

- numărul persoanelor cu funcții de conducere (Nc);

- indemnizația medie de conducere realizată în anul de bază influențată de eventualele

modificări prevăzute în anul în curs (Imc);

IC = Imc x Nc x 12 luni

30

Exemplu: IC = 50RON x 3 persoane x 12 luni =1800RON

4. Spor de vechime (Spv). Pentru vechimea in muncă salariatii beneficiază de un spor de

vechime de până la 25%, calculat la salariul de bază. Cheltuielile ocazionate de sporul de

vechime sunt în funcție de vechimea personalului angajat (minim 3 ani vechime pentru a

beneficia de acest spor) și de cuantumul sporului de vechime aferent acestuia.

Tranşele de vechime în muncă sunt:

Nr. de ani Spor de vechime3-5 ani 5%5-10 ani 10%10-15 ani 15%15-20 ani 20%peste 20 ani 25%

În determinarea sporului de vechime pe ansamblul instituției pentru fundamentarea

cheltuielii se ține cont de :

- numărul de salariați care benficiază de spor (Ns);

- sporul mediu de vechime (Smv);

- salariul mediu de bază din anul luat ca bază de calcul (Smb).

Spv = Ns x (Spmv x Smb) x 12luni

Exemplu: vechimea medie este de 9 ani cota medie este de 10%

Spv = 10 salariati x (10% x 370RON) x 12 luni = 4.440RON

5. Ore suplimentare . În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă

în luna următoare, munca suplimentară se va salariza cu un spor din salariul de bază

corespunzător duratei acesteia. Sporul pentru munca suplimentară stabilită in contractul colectiv

de muncă în cadrul Primăriei Rădășeni este de 100%. Fundamentarea cheltuielilor aferente plății

orelor suplimentare se realizează luând în calcul cheltuielile de acest tip aferente orelor

suplimentare lucrate în anul de bază.

6. Fond de premii (Fdp). Cuprinde premiile ce se achită lunar în limita a 2% din

cheltuielile salariale aferente personalului contractual, premiul anual şi alte premii ce se acordă

salariatilor care au realizat sau au participat direct la obținerea unor rezultate în activitate

apreciate ca valoare.

Fondul de premii se determină în funcție de :

- salariile tarifare aferente salariaților (Fdsb);

31

- cotele de acordare a gratificațiilor (C%).

Fdp = FdSb x C%

Exemplu: Fdp = 133200RONx 2%= 2664RON

7. Alte drepturi salariale cuprinde sumele cuvenite consilierilor primăriei sub formă de

indemnizaţii.

Dimensionarea cheltuielilor cu salariile se face în cadrul primăriei Rădășeni prin cumularea

cheltuielilor aferente fiecărui alineat din cadrul articolului.

Total cheltuieli cu salariile = fondul aferent salariilor de bază + salariile de merit +

indemnizaţiile de conducere + spor vechime + ore suplimentare + fondul de premii + alte

drepturi salariale.

Contribuţia unităţii la fondul de şomaj este de 0,5% asupra fondului de salarii. Relaţia de

calcul este următoarea:

ContribFd. somaj angajator = Fdsalarii * 0,5%

Contribuţia angajatului la fondul de şomaj este de 0,5% asupra fondului de salarii. Relaţia de

calcul este următoarea:

ContribFd. somaj angajat = Fdsalarii * 0,5%

Contribuţia unităţii la fondul asigurărilor sociale este de 20,8% (pentru condiţii normale

de muncă) aplicat la fondul total de salarii.

CASangajator = Fd. Salarii * 20,8%

Contribuţia angajatului la fondul asigurărilor sociale este de 10,5% (pentru condiţii

normale de muncă) aplicat la fondul total de salarii.

CASangajat = Fd. Salarii * 10,5%

Contribuţia la asigurările sociale de sănătate este în procent de 5,2% aplicat la fondul de

salarii.

CASSangajator = Fd. Salarii * 5,2%

Contribuţia la asigurările sociale de sănătate este în procent de 5,5% aplicat la fondul de

salarii.

CASSangajat = 5,5% * Fd. Salarii

Contribuţia primăriei la fondul pentru accidente de muncă reprezintă 0,85% din fondul

de salarii.

Contribfd. accidente angajator= Fd. salarii * 0,85%

32

Biroul contabilitate financiar taxe şi impozite3

1

2

Trezoreria Fălticeni

4

5

Casierie

6

7

Contribuţia primăriei la fondul pentru accidente de muncă reprezintă 0,85% din fondul

de salarii.

Contribfd. accidente angajat= Fd. salarii * 0,85%

Contribuţia datorată de angajator la Fondul de garantare pentru plata creanţelor

salariale: 0.25%

Flux informaţional generat de fundamentarea cheltuielilor de personal

1 – lunar întocmeşte foile colective de prezenţă pe care le trimite spre aprobare directorului;

2 – după verificarea datelor din foile colective de prezenţă directorul le aprobă şi le

returnează Dep. Contabilitate;

3 - pe baza foilor colective de prezenţă contabilul întocmeşte statele de plată salariale;

- întocmeşte o situaţia recapitulativă privind plata salariilor pe luna în curs, întocmită

separat pentru fiecare capitol bugetar;

- o Notă Justificativă pentru cheltuielile salariale, întocmită pe capitole de cheltuieli;

- emite un CEC pentru ridicarea din cont a sumelor nete de plată pentru salarii;

4 – înainte cu o zi de plata salariilor contabilul prezintă trezoreriei situaţia recapitulativă,

cecul şi nota justificativa pentru controlul corectitudinii acestora;

5- extras de cont;

33

Primarul (OTC)

6- după aprobarea documentelor înaintate de direcție operează plata salariilor, sume ridicate

de casierul direcției;

7- casierul direcției efectuează plata salariilor, întocmeşte registrul de casă şi îl trimite spre

verificare Dep. Contabilitate, care îl şi arhivează.

b) Dimensionarea cheltuielilor materiale şi de servicii

Fundamentarea cheltuielilor materiale se realizează ca și la cheltuielile de personal tot în

conformitate cu clasificația bugetară, după execuția anului precedent, actualizată prin indicele de

inflație.

Pentru fundamentarea acestui tip de cheltuieli se au în vedere:

b1) Cheltuieli pentru întreținere și gospodărire:

Încălzit

1. Iluminat şi forță motrică

2. Apă, canal şi salubritate

3. Poştă, telefon, telex, radio, televizor

4. Furnituri de birou

5. Materiale pentru curațenie

6. Alte materiale şi prestări servicii

Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată și echipament

Reparații curente

Reparații capitale

Cărți şi publicații

Alte cheltuieli:

- calificarea, perfecționarea şi specializarea profesională a salariaților

- protocol

- protecția muncii

Alte cheltuieli autorizate prin dispoziții legale

Combustibil

Cheltuieli specifice fiecărui an

Fundamentarea acestor tipuri de cheltuieli se face în raport cu indicatorii specifici fiecărei

acțiuni utilizându-se şi de această dată formulare întocmite de către Ministerul Finanțelor

Publice, dar şi orice date din baza proprie de date.

34

b2)Cheltuieli pentru întreținere şi gospodărire cuprinde fondurile băneşti necesare pentru

buna funcționare a aparatului propriu a Primăriei Rădășeni reprezentând plățile pentru încălzit,

iluminat şi forță motrică, apă, canal, salubritate, poştă, telefon, furnituri de birou, materiale

pentru curătenie, alte materiale şi prestări servicii necesare Primăriei.

Încălzit cuprinde fondurile băneşti necesare achitării furnizorilor de energie termică, gaze

naturale şi combustibil, care se evaluează pe baza devizului întocmit în prețuri curente.

Cheltuieli cu încălzirea = Cantitatea de agent termic x preţ unitar/ gigacal x nr. luni

Iluminat şi fortă motrică cuprinde cheltuieli care se vor efectua pentru plata energiei

electrice. Formula de calcul a cheltuielilor cu furnituri de birou este:

Cheltuieli cu iluminat şi forţă motrică = Consum de energie x tarif/1kwh x nr. luni

Apă, canal, salubritate cuprinde fondurile băneşti necesare pentru plata furnizorilor de apă

rece menajeră, achitarea taxelor de canalizare şi gunoi.

Cheltuieli cu apă, canal, salubritate = Consum apă/ lună * Tarif/ m3+ Tarif canalizare

+ Tarif servicii de salubritate.

Poştă, telefon, radio, internet cuprinde cheltuielile necesare pentru plata abonamentelor

telefonice, radio, şi a cheltuielilor pentru corespondențe.

Mod de calcul:

a. cheltuieli cu corespondenţa (internă şi externă) = Nr. Plicuri corespondenţă x tarif/plic

b. cheltuieli pentru abonamente radio şi tv = Nr. aparate radio / tv x costul

abonamentului / 1lună x nr. de luni

c. cheltuieli cu abonamentele telefonice = Nr. posturi telefonice x costul abonamentului /

lună x nr. luni

Furnituri de birou cuprinde fondurile băneşti necesare achiziționării rechizitelor de birou şi se

evaluează conform borderoului.

Cheltuieli cu furnituri de birou = Cantitate x preţ estimat

Materiale pentru curățenie cuprinde fondurile băneşti necesare achiziționării de materiale

pentru curățenie.

Cheltuieli materiale pentru curăţenie = cantitate x preţ unitar

Alte materiale şi prestări de servicii cuprinde costul serviciilor de deratizare şi dezinsectie,

materiale pentru apărarea locală antiaeriană şi prevenirea incendiilor, materiale şi plata lucrărilor

pentru întretinere şi amenajarea spatiilor verzi, serviciile prestate de gardienii publici şi alte

35

cheltuieli de întretinere a maşinilor de calcul de birou, de multiplicat, a maşinilor de scris, care se

evaluează conform devizului:

b3) Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcțional cuprinde fondurile băneşti

necesare pentru achizitionarea carburanților şi lubrefianților pentru autovehicule, piese de

schimb şi diverse alte materiale pentru întreținerea mijloacelor de transport şi a utilajelor,

conform devizului:

Alte cheltuieli cuprinde fondurile necesare desfăşurării unor acțiuni pentru calificarea,

perfecționarea şi specializarea profesională a salariaților, cheltuielile de protocol, cheltuielile

ocazionate de protecția muncii şi alte cheltuieli autorizate prin dispoziții legale .

Fluxul informaţional al cheltuielilor materiale şi de servicii

11

36

Compartiment de specialitate

Bon consum

1 8

2

3 8 116

14 4 5 7

12 910

13

Fig. Nr. 5. Fluxul informaţional al cheltuielilor materiale şi servicii

1 – Compartimentul de specialitate face un referat de necesitate prin care solicită

materiale/obiecte de inventar;

2 – Referatul de necesitate este înaintat spre avizare primarului sau viceprimarului;

3 – Primarul repartizează referatul responsabilului cu achiziţii publice;

4 – Responsabilul cu achiziţii publice trebuie să obţină viza compartimentului financiar, care

trebuie să confirme existenţa creditelor necesare pentru acoperirea achiziţiei;

5 – Referatul de necesitate se întoarce la responsabilul cu achiziţii publice;

6 –Responsabilul cu achiziţii publice face demersurile către furnizor;

7 – Mărfurile sunt livrate către magazie;

8 – Furnizorul emite factură care este trimisă la compartimentul financiar;

37

Referat de necesitate

Primar / Viceprimar

Responsabil achiziţii publice

Compartiment financiar

Ordin de plată

Trezorerie

N.I.R.

Magazin

Furnizor

Factură

9 – Gestionarul întocmeşte nota de intrare recepţie

10 – N.I.R – ul este depus la compartimentul financiar contabil, anexă la factură;

11 – Se întocmeşte bonul de consum/dare de consum;

12 – Compartimentul financiar contabil întocmeşte ordinul de plată ;

13 – Ordinul de plată este prezentat trezoreriei;

14 – Trezoreria efectuează plata.

c)Dimensionarea cheltuielilor de capital

Se efectueaza în funcție de dotările necesare a se realiza în anul respectiv. Se completează

lista cu obiectivele de investiții care va fi aprobată odată cu aprobarea bugetului.

Operațiunile privind cheltuielile de capital se derulează prin BRB .

Fată de celelalte categorii de cheltuieli, cheltuielile de capital se caracterizează prin faptul că:

sunt utilizate în scopuri foarte bine determinate;

conduc la creşterea patrimoniului public al colectivității;

favorizează dezvoltarea locală;

au ca rezultat realizări tehnico-edilitare fără constrângeri în ceea ce priveşte rentabilitatea

financiară;

au un impact mare asupra cheltuielilor bugetare, necesitând sume cu ponderi mari în

buget;

au efecte economice şi sociale propagate;

implică financiar perioade ce depăşesc nu numai anul bugetar de debut dar chiar mandatul

electoral în care s-a luat decizia.

Cheltuielile pentru investitii ale comunei se finanțează din bugetele locale şi din

împrumuturi, şi se înscriu în programul de investiții al Primăriei. Obiectivele de investiții şi

celelalte cheltuieli asimilate investițiilor se înscriu în programul de investiții, numai dacă, în

prealabil, documentațiile tehnico-economice, respectiv notele de fundamentare privind

necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor de investitii, au fost elaborate şi aprobate

conform dispozițiilor legale.

Consiliul local stabileşte prioritățile în repartizarea sumelor pe fiecare obiectiv înscris în

programul de investiții, în limita fondurilor cuprinse în proiectul de buget cu această destinație,

asigurând, totodată, utilizarea rațională şi eficientă a acestor fonduri, precum şi realizarea

obiectivelor de investiții în cadrul duratelor de execuție aprobate.

38

În programul de investiții se nominalizează obiectivele de investiții în continuare, precum şi

obiectivele de investiții noi. În programele de investiții se cuprind într-o poziție globală, sub

denumirea de ”alte cheltuieli de investiții” : achizițiile de imobile; dotările independente;

cheltuielile de proiectare pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate şi a studiilor de

fezabilitate aferente obiectivelor de investiții noi; cheltuielile de proiectare şi execuție privind

consolidările şi intervențiile pentru prevenirea sau înlăturarea efectelor produse de acțiuni

accidentale şi calamități naturale (cutremure, inundații, alunecări, prăbuşiri şi tasări de teren,

incendii, accidente tehnice), precum şi alte cheltuieli legate de realizarea investițiilor (lucrări de

foraj, cartarea terenului, determinări seismologice, consultantă, asistentă tehnică şi alte cheltuieli

asimilate investițiilor), potrivit legii.

În programul de investiții se vor înscrie cheltuieli pe ani şi etape de execuție pentru

investițiile în continuare şi pentru cele noi. În liste se vor înscrie cu prioritate obiectivele de

investiții începute în anii precedenți şi neterminate pentru care există condiții de finanțare până la

încheierea exercițiului bugetar al anului în curs, precum şi investiții de natura consolidărilor şi

intervențiilor pentru prevenirea sau combaterea efectelor produse de acțiuni accidentale. Acestea

sunt aprobate însă la poziția globală ”alte cheltuieli de investiții”.

Sumele care vor fi luate în considerare spre a fi alocate pentru această destinație se vor stabili

după luarea în considerare a tuturor posibilităților de finanțare: surse proprii sau diverse surse

atrase.

2.3. Fluxuri informaţionale generate de elaborarea şi aprobarea proiectului

bugetului local

Elaborarea proiectului bugetului local al Primăriei comunei Rădășeni revine, potrivit legii

Consiliului local Rădășeni. Consiliul local aprobă proiectul de buget de venituri şi cheltuieili

şi un raport de prezentare a acesuia. În continuare, secretarul Consiliului local transmite un

exemplar din proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat, către Direcţia Generală a

Finanţelor Publice. De aici proiectul de buget ajunge la Ministerul Finanțelor. Toate aceste

acţiuni au loc în luna mai a anului in curs.

39

La Ministerul Finanţelor se fac recalculări şi modificări și rezultă un proiect de buget

modificat care urmează aceeaşi cale, de data aceasta în sens descendent (de la centru spre

teritoriu).

În cazul în care dupa ce a fost aprobat bugetul de venituri si cheltuieli al primăriei, sunt

necesare transferuri de credite de la un capitol la altul, acestea trebuie aprobate de Consiliul

local.

În scopul elaborarii unui buget de venituri si cheltuieli cât mai apropiat de realitate la

nivelul PMI, se au in vedere urmatoarele:

respectarea normelor metodologice emise de Ministerul Finanţelor în legatură cu

elaborarea proiectului de buget;

dimensionarea corectă și reală a cheltuielilor conform normativelor legale în vigoare;

evaluarea veniturilor in mod discret, ca venituri bugetare și extrabugetare.

Flux informational privind aprobarea bugetului local al Primăriei comunei Rădășeni

6 4

2

1 1

5 3

7

1) MFP transmite DGFP pâna la 01.06 a fiecărui an scrisoarea – cadru, aceasta transmițând

în continuare scrisoarea cadru ordonatorilor principali de credite;

2) Ordonatorii principali de credite eleborează și depun la DGFP, până la 01.07, proiectele

bugetelor locale echilibrate şi anexele acestora;

3) DGFP transmite MFP propunerile de proiecte pentru bugetele locale consalidate;

40

Ordonator principal

de credite

Primarul comunei

Rădășeni

Direcţia Generală

a Finanţelor

Publice

Ministerul Finanţelor

Publice

4) MFP transmite DGFP sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi

transferurile consolidabile;

5) DGFP transmite ordonatorilor de credite limitele sumelor defalcate.

Pe baza veniturilor proprii şi a sumelor repartizate de Consiliul Judetean Suceava, Primarul

în calitatea sa de ordonator principal de credite, în termen de 15 zile de la publicarea legii

bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, definitivează proiectul bugetului local, care

se publică în presa locală sau se afişează la sediul Primăriei . Locuitorii pot depune contestații în

termen de 15 zile de la data publicării sau afişării acestuia. Consiliul local aprobă proiectul de

buget.

6) Ordonatorul principal de credite – primarul, transmite DGFP, bugetul local aprobat

7) DGFP în termen de 10 zile de la primirea bugetelor locale, întocmeşte şi transmite MFP,

bugetele pe ansamblul fiecărui județ.

3.Execuția și încheierea execuției bugetului local

3.1 Încasarea veniturilor bugetare

Realizarea veniturilor la bugetul local se face pe baza declaraţiilor de impunere

sau deconturilor de impunere, denumite declaraţii de impozite şi taxe depuse de plătitori,

persoane fizice şi juridice, romane sau stăine.

Prin declaraţiile de impunere se declară impozitele şi taxele datorate, în cazul în care,

potrivit legii, obligaţia calculării impozitelor şi taxelor revine plătitorului, bunurile şi

veniturile impozabile, în cazul în care, potrivit legii, stabilirea impozitelor şi taxelor locale se

face de oragnul fiscal, sau, dupa caz, de serviciile de specialitate ale unităţii administartiv-

teritoriale, impozitele colectate prin stopaj la sursă, în cazul în care plătitorul are obligaţia de a

calcula, reţine şi vărsa impozite şi taxe.

Activitatea de colectare constă în exercitarea funcţiei administrative care conduce la

stingerea creanţelor bugetare şi a creanţelor debitorului. Stingerea creanţelor bugetare se

realizează prin plata voluntară efectuată de către debitor, prin executare silită, presscripţie ori

prin alte modalităţi legale întreprinse de către creditorul bugetar.

41

Mijloace de plată: plata obligaţiilor bugetare se efectuează de către debitori, distinct, pe

fiecare impozit, taxă, contribuţie sau alte venituri bugetare , inclusiv majorările de întârziere

Vechimea obligaţiilor fiscale de plată se stabileşte astfel:

a) în funcţie de scadenţă, pentru obligaţiile fiscale principale;

b) în funcţie de data comunicării, pentru diferenţele de obligaţii fiscale principale stabilite de

organele competente, precum şi pentru obligaţiile fiscale accesorii;

c) în funcţie de data depunerii la organul fiscal a declaraţiilor fiscale rectificative, pentru

diferenţele de obligaţii fiscale principale stabilite de contribuabil.

Plata obligaţiilor bugetare se face prin decontare bancară, mandat poştal, în numerar sau prin

anulări de timbre fiscale.

Data plăţii : în cazul plăţilor în numerar obligaţia bugetară se consideră plătită la data

înscrisă în documentul de plată eliberat de organele sau persoanele abilitate de creditorii

bugetari.

În cazul plăţii efectuate prin decontare bancară sau prin mandat poştal, pentru obligaţii cu

termene de plată fix sau stabilit sub formal de interval, obligaţia bugetară se consideră plătită la

data creditării contului bugetar corespunzător.

Compensarea : Prin compensare se sting creanţe bugetare cu creanţele debitorului,

reprezentând sume de rambursat sau de restituit de la buget, până la concurenţa celei mai mici

sume, când ambele părţi dobândesc reciproc atat calitatea de creditor, cât şi de debitor la acelaşi

buget. Compensarea se face de organul fiscal competent la cererea debitorului sau înainte de

restituirea ori rambursarea sumelor cuvenite acestuia, după caz ţinând cont de ordinea stingerii

datoriilor .

Organul fiscal poate efectua compensare din oficiu ori de câte ori constată existenţa unor

creanţe reciproce.

La cererea temeinic justificată a contribuabililor, organul fiscal competent poate acorda

pentru obligaţiile fiscale restante, atât înaintea începerii executării silite, cât şi în timpul

efectuării acesteia, înlesniri la plată, în condiţiile legii.

Înlesniri la plata obligațiilor fiscale: La cererea temeinic justificată a debitorilor, persoane

fizice sau juridice, creditorii bugetari locali, prin autorităţile administraţiei publice locale care

administrează aceste bugete, pot acorda, pentru obligaţiile bugetare restante pe care le

administrează, următoarele înlesniri la plată:

42

a) eşalonări la plata impozitelor, taxelor, chiriilor, redevenţelor, contribuţiilor şi a altor

obligaţii la bugetul local;

b) amânări la plata impozitelor, taxelor, chiriilor, contribuţiilor şi a altor obligaţii la bugetul

local;

c) eşalonări la plata dobânzilor şi/sau a penalităţilor de orice fel, cu excepţia dobânzilor

datorate pe perioada de eşalonare;

d) amânări şi/sau scutiri ori amânări şi/sau reduceri de dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere,

cu excepţia dobânzilor datorate pe perioada de amânare;

e) scutiri sau reduceri de impozite şi taxe locale, în condiţiile legii.

Înştiinţarea de plată : Dacă debitorul nu şi-a plătit obligaţiile bugetare ori acestea nu au fost

stinse în alt mod, organul de executare îi va transmite o înştiinţare de plată, prin care i se notifică

acestuia suma datorată. În termen de 15 zile de la data comunicării înştiinţări de plată debitorul

urmează să îşi plătească obligaţiile restante sau să facă dovada stingerii acestora. Înştiinţarea de

plată este act premergător executării silite.

La organele financiare, realizarea veniturilor bugetare are mai multe momente

tehnice succesive, pentru care se folosesc termenii: aşezare, lichidare, emiterea titlului de

percepere, perceperea .

Aşezarea veniturilor (cu deosebire la impozite) are sensul de identificare a materiei

impozabile, în funcţie de care se calculează şi se percepe obligaţia bugetară potrivit cu

o anumiă mărime determinată.

Lichidarea presupune stabilirea mărimii venitului bugetar aferent materiei impozabile

folosind elemente tehnice de calcul (mărimii relative, cote) prevăzute de lege. La

organul fiscal, aceasta însemna deschiderea poziţiei în registrul de roluri pentru fiecare

subiect înscriindu-se suma datorată în debitul acestuia.

Emiterea titlului de percepere constă în înscrierea mărimii venitului bugetar într-un act pe

baza căruia organul fiscal poate proceda la perceperea lui într-un cont bugetar deschis

la Trezorerie. Titlul de percepere cu sensul de încasare indică implicarea subiectului

plătitor prin prezentarea sa la termen pentru a onora plata venitului datorat. Acelaşi titlu,

cu semnificaţia de ordin de încasare, este prezent într-o altă fază şi anume executarea silită.

Perceperea sau încasarea efectivă a veniturilor se referă la concretizarea (materializarea) prin

plată a obligaţiei bugetare. Aici se încadrează, pe lângă aspectul normal al respectării

43

termenului, şi cel al nerespectării lui, precum şi sustragerea de la plată cu o parte din obiectul

impozabil sau prin calculul eronat.

Vărsarea, plata, recalcularea şi regularizarea veniturilor la bugetul local

Veniturile bugetare se încasează în conturile Trezoreriei astfel:

1. prin virare din iniţiativa debitorului din conturile deschise la băncile comerciale în contul

Trezoreriei în baza căreia agentul economic îşi are sediul fiscal

2. plata în numerar, direct la caseria Trezoreriei, precum şi încasarea prin agenţi fiscali

Urmărirea veniturilor bugetului local se realizează cu ajutorul sistemului de deschidere şi

codificare a conturilor de venituri conform clasificaţiei bugetare.

Încasarea veniturilor bugetare de la persoane juridice

Agenţii economici, indiferent de forma de proprietate îşi achită impozitele şi taxele datorate

către bugetul local astfel:

numerar - prin depunerea la caserii a sumelor reprezentând impozite şi taxe. În acest

scop agentul economic se prezintă la Serviciul Impunere, Constatare, Control fiscal şi Executare

creanţe bugetare persoane juridice în vederea stabilirii sumelor datorate şi termenul de plată,

după care se întocmeşte nota de plată, cu care se prezintă în caserie. Casierul încasează suma şi

eliberează o chitanţă.

ordin de plată - pe baza acestora, banca comercială la care are contul descchis agentul

economic, virează suma din contul agentului economic în conturile bugetului local.

Încasarea veniturilor bugetare de la persoane fizice:

Pentru achitarea impozitelor şi taxelor datorate, persoanele fizice prezintă biroului

contabilitate înştiinţarea de plată primite de la organul fiscal, prin care li s-au comunicat debitele

din impozite, taxe, amezi, etc., care urmează a fi achitate în anul fiscal respectiv.

În lipsa acestor înştiinţări contribuabilii pot prezenta:

declaraţiile de impunere

procesele verbale de contravenţie în cazul amenzilor

alte documente din care să rezulte natura şi dimensiunea obligaţiei de plată

Biroului contabilitate în baza documentelor prezentate de contribuabili, a evidenţei analitice

nominale conduse, eliberează avizul de plată, care se transmite în caserie.

Pe baza acestuia se întocmeşte chitanţa ca document justificativ de încasare a sumelor de la

persoane juridice.

44

La termenele stabilite de prevederile legale pentru fiecare tip de de obligaţie fiscală, subiectul

plătitor va calcula şi va dispune unităţii bancare virarea din contul său la bugetul local a sumelor

datorate. Ordinul dat băncii în acest sens se constată prin dispoziţia de plată, în care se înscriu

datele din care să rezulte natura veniturilor şi destinaţia dată. La primirea dispoziţiei de plată,

unitatea bancară are obligaţia de a verifica aspectele legale de completare corectă a formularului

de către subiectul plătitor, indicarea corectă a contului bancar în care v-a fi virată suma

respectivă, precum şi respectarea termenului legal de plată, în caz contrar banca având

posibilitatea calculării majorărilor de întârziere. Băncile au obligaţia de a vira sumele

reprezentând venituri bugetare în aceeaşi zi în care au debitat contul plătitorului.

Fluxuri informaţionale

Impozitul pe clădiri, pe terenuri şi taxa pentru terenurile proprietate de stat, în cazul în care

contribuabilii sunt persoane juridice se calculează prin declaraţia de impunere.

Declaraţia se întocmeşte în 2 exemplare, unul se păstrează de către contribuabil, iar celălalt

se depune la biroul contabilitate, unde urmează a fi verificată.

Contribuabilii emit apoi un OP băncii unde îşi au contul pentru plata impozitului către

Trezorerie. Astfel, suma este virată în contul Bugetului Local. Plata se poate face şi la casierie.

3.2 Finanțarea cheltuielilor din bugetele locale

Finanţarea cheltuielilor la Primăria Comunei Rădășeni se realizează în principal din două

surse: surse proprii (venituri proprii) şi surse bugetare, veniturile de echilibrare (finanţare de la

bugetul de stat).

Sursele de formare a veniturilor bugetelor locale sunt următoarele:

impozitele şi taxele locale (impozit pe clădiri, impozit pe terenuri, taxa pe mijloace de

transport, taxa pentru servicii de reclamă şi publicitate şi taxe speciale).

Venituri atribuite: în care intră sumele defalcate din anumite sume cuvenite potrivit

legii, bugetului de stat. În mod frecvent sunt folosite sumele defalcate din impozitul

pe venit sau din atribuirea, cel puţin temporara a altor impozite pe venitul persoanelor

fizice.

Consiliile locale, consiliile judeţene şi consiliul general al municipiului Bucureşti

stabilesc impozitele şi taxele locale. Prin legea anuală a bugetului de stat se stabilesc

45

cote şi sume defalcate din impozitul pe venituri şi sume defalcate din T.V.A. pentru

bugetele locale.

autorităţile administrative sau direct instituţiile publice pot obţine sume din vânzarea

sau din valorificarea materialelor obţinute ca urmare a casării mijloacelor fixe sau a

vânzării unor bunuri materiale.

sumele încasate din vânzarea bunurilor aparţinând domeniului privat al unităţilor

administrativ teritoriale sunt venituri cu destinaţii speciale şi servesc la finanţarea

investiţiilor

sume încasate din valorificarea bunurilor confiscate;

transfer cu destinaţie specială de la bugetul de stat aprobat anual prin legea bugetului

de stat, pe ansamblul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti;

împrumuturi contractate pe piaţa financiară internă şi externă.

Din totalul veniturilor necesare, veniturile proprii reprezintă aproximativ 20%. Diferenţa

pentru completare, până la egalarea mărimii cheltuielilor o reprezintă veniturile de echilibrare ce

provin de la bugetul de stat. În ultimi ani bugetari s-a folosit ca venit de echilibrare impozitul pe

venit. Tot ca venituri de echilibrare s-au folosit în ultimul timp şi „sume defalcate din taxa pe

valoare adăugată pentru instituţiile de învăţământ preuniversitar de stat, creşe, centrele judeţene

şi locale de consultanţă agricolă, precum şi pentru susţinerea sistemului de protecţie a copilului” ,

„sume defalcate din taxa pe valoare adăugată pentru subvenţionarea sistemului de protecţie a

persoanelor cu handicap” şi „sume defalcate din taxa pe valoare adăugată pentru asigurarea

ajutorului social şi a ajutorului pentru încălzirea locuinţei cu lemne, cărbuni şi combustibili

petrolieri”. Aceste sume sunt destinate exclusiv finanţării cheltuielilor pentru care au fost alocate,

şi anume: protecţia copilului, protecţia persoanelor cu handicap, asigurarea ajutorului social

persoanelor fără venit, respectiv acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinţelor.

Dacă veniturile de echilibrare atribuite în sume absolute nu sunt suficiente în acoperirea

diferenţei dintre cheltuieli şi venituri proprii se apelează la subvenţii ce reprezintă sume de bani

fără nominalizare de surse din bugetul de stat, unde apar la cheltuieli la capitolul „Transferuri

către bugetele locale”.

În situaţia în care nici prin apelarea la Transferuri, nu se ajunge la egalitatea dintre venituri şi

cheltuieli, se procedează fie la reducerea cheltuielilor prin renunţarea la efectuarea unor dintre

acestea, fie se apelează la împrumuturi.

46

Instituţiile publice responsabile cu gestiunea bugetelor publice (Ministerul Finanţelor, pentru

bugetul de stat, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, pentru bugetul asigurărilor

sociale de stat, unele ministere sau instituţii centrale pentru fondurile speciale, Casa Naţională a

Asigurărilor de Sănătate pentru bugetul asigurărilor de sănătate) au rolul de finanţator pentru

ordonatorii de credite prevăzuţi cu cheltuieli într-unul din aceste bugete.

Trezoreria Finanţelor Publice are ca răspundere principală în materie bugetară, execuţia

cheltuielilor de casă a veniturilor şi cheltuielilor din bugetele publice. În acest sens, la nivelul

unităţilor operative (municipii, oraşe şi unele comune), pentru execuţia de casă a cheltuielilor

sunt derulate procedee şi operaţiuni privind plăţile din bugetele publice în compartimentele

(servicii sau birouri de control) şi evidenţa cheltuielilor, şi uneori casierie-tezaur ori/şi

contabilitate.

Modalități tehnice în finanțarea cheltuielilor instituției

Finanţarea cheltuielilor bugetare reprezintă alocarea de mijloace băneşti, pe baza bugetelor

publice ca balanţe financiare aprobate, la dispoziţia consumatorilor de fonduri autorizaţi

(ordonatori de credite bugetare) pentru destinaţii precise stabilite, ca expresie a nevoilor publice

recunoscute ca atare.

Creditele bugetare reprezintă limita maximă de cheltuieli pe care poate să le efectueze un

ordonator de credite; asigurarea utilizării cu eficienţă a fondurilor alocate de la buget şi numai

prin cheltuielile strict necesare îndeplinirii acţiunilor autorizate prin dispoziţiile legale în vigoare;

efectuarea cheltuielilor bugetare va avea loc numai pe baza documentelor justificative, întocmite,

avizate şi aprobate de către persoanele autorizate.

Prin prisma tehnicilor bugetare de finanţare, cu referire la componentele sistemului bugetar,

pot fi identificate două situaţii distincte în ceea ce priveşte implicarea şi fluxurile informaţionale

generate de finanţarea bugetară. Cele două tehnici de finanţare se referă la: deschiderea şi

repartizarea de credite bugetare şi alocarea de fonduri.

Finanţarea din bugetele locale are drept expresie de tehnică bugetară alimentarea cu mijloace

băneşti sau alocare de fonduri. Particularitatea aici, derivă din faptul că, acoperirea cheltuielilor

se face în limita disponibilităţilor existente în cont. Altfel spus, pentru unităţile administrativ-

teritoriale sunt deschise la trezorerie conturi de disponibil în care se consemnează încasările din

venituri proprii şi cele provenite pe seama veniturilor de echilibrare (sume defalcate din unele

47

venituri ale bugetului de stat şi transferuri din acelaşi buget în completare). În cazul celorlalte

bugete publice, conturile deschise la trezorerie sunt separate pe venituri şi pe cheltuieli, existând

aici un anume „automatism” în circuitul banului public, în sensul că acoperirea cheltuielilor nu

este condiţionată imediat de încasarea veniturilor în acelaşi buget.

Finanţarea de cheltuieli din bugetul local este condiţionată de existenţa disponibilităţilor în

cont. În lipsa acestor fonduri, cheltuielile se amână la plată, ele fiind acoperite pe măsura

apariţiei de disponibilităţi în cont şi potrivit cu o anumită ierarhizare a plăţilor stabilită prin lege.

Alimentarea cu fonduri sau alocarea de mijloace băneşti este tehnica de finanţare specifică

finanţării de la bugetul local. Instituţiile implicate în administrarea bugetelor locale şi deci în

alimentarea cu fonduri a unităţilor de învăţământ preuniversitar sunt consiliile locale.

Cheltuielile din bugetul local se efectuează în limita prevederilor locale, cu repartizarea

acestora pe trimestre. Cheltuielile pe capitole şi subcapitole sunt angajate numai dacă există

disponibilităţi în contul specific al bugetului local.

În finanţarea de la nivelul unităţilor administrativ teritoriale sunt deschise la Trezoreria din

teritoriu conturi de disponibil pentru bugetul local, ordonatorul principal de credite bugetare şi

ordonatorul secundar de credite bugetare, finanţarea din bugetul local având drept caracteristică

alimentarea cu mijloace băneşti a contului de disponibil.

Creditele bugetare aprobate au semnificaţia de limite de finanţare în care trebuie să se

încadreze ordonatorii de credite bugetare pentru efectuarea de cheltuieli aprobate.

După deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare, ordonatorii de credite au dreptul să

dispună de mijloace băneşti în limitele pentru cheltuieli înscrise în bugetele lor.

Efectuarea de cheltuieli bugetare la instituţii impune respectarea unor reguli ce derivă din

prevederile legislaţiei finanţelor publice şi anume :

utilizarea fondurilor în conformitate cu destinaţia stabilită prin bugetul de venituri şi

cheltuieli în limita creditelor bugetare aprobate pe an şi pe trimestru ;

utilizarea creditelor bugetare are loc numai pentru cheltuieli legal aprobate, cunoscut

fiind că fiecare cheltuială trebuie să aibă la bază o dispoziţie legală prin care se

autorizează suportarea ei din bugetul public;

aprobarea şi efectuarea cheltuielilor se face numai cu avizul conducătorului

compartimentului financiar-contabil.

48

1 Exemplar din cerere

Utilizarea propriu-zisă a creditelor bugetare se realizează prin plăţi în numerar şi în conturi

bancare. Plăţile în numerar constau în salarii, alocaţii, indemnizaţii, avansuri în contul

cheltuielilor de deplasare, alte drepturi cuvenite personalului. Plăţile prin conturi bancare apar, în

general, în toate cazurile în care sunt implicate persoane juridice (procurare de materiale,

achitare furnizori, plăţi către bugetele publice, etc.).

Eliberarea de sume, în numerar sau nu, din conturile instituţiei publice deschise la Trezoreria

din judeţul pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea, reprezintă din punctul de vedere al execuţiei

de casă a bugetelor, plăţi de casă, sau utilizarea creditelor bugetare aprobate pentru o anumită

perioadă de timp.

Unităţile teritoriale ale trezoreriei primesc repartizarea creditelor bugetare de către

ordonatorul principal de credite, şi eliberează extrase de cont.

Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare

49

50

Ministerul Finanţelor Publice

Trezoreria Finanţelor Publice

Bucureşti

Direcţia Generală a Finanţelor

Publice Suceava

Primăria Rădăşeni

Trezoreria Judeţului Suceava

(Contul D.G.F.P. Suceava)

Trezoreria Suceava

Cerere deschidere de credit bugetar în 3 exemplare

Înştiinţare asupra deschiderii şi

repartizării creditului bugetar

Dispoziţii bugetare de repartizare

Informarea asupra creditelor bugetare repartizate

Alimentare cont Primăriei Rădăşeni

Plan de venituri şi cheltuieli

Informarea asupra creditelor bugetare repartizate

Utilizarea creditelor bugetare și a mijloacelor banești alocate. Plăți pentru cheltuieli

Ordonatorii de credite bugetare pot dispune plăţi din creditele bugetare deschise ori

repartizate, astfel: în conturile lor, pentru efectuarea cheltuielilor aprobate prin bugetul propriu

de venituri şi cheltuieli (curente); sau în conturile instituţiilor din subordine pentru cheltuieli de

capital.

Plăţile pentru creditele bugetare aprobate se efectuează din iniţiativa ordonatorilor de credite

care poartă răspunderea utilizării mijloacelor bugetare. Ele pot fi dispuse: în numerar, prin

casieriile instituţie, prin decontarea din cont în favoarea terţilor care au livrat mărfuri, materiale,

combustibil, au prestat servicii sau au executat lucrări.

Instrumentele de plată folosite sunt: cecul pentru eliberarea numerarului; ordinul de plată prin

care ordonatorul de credite bugetare dispune efectuarea plăţilor în favoarea agenţilor economici

sau a bugetelor publice; factura cu dispoziţie de încasare întocmită potrivit convenţiei) de

furnizori pentru instituţie publică în cazul livrării mărfurilor, ş.a..

Plăţile se dispun pe destinaţiile şi în limita creditelor bugetare deschise şi repartizate,

prevăzute în bugetele de venituri şi cheltuieli pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare.

Documentele de plăţi prin trezorerie se întocmesc şi se înregistrează în conturile deschise ale

instituţiilor pe capitole de cheltuieli aprobate. La aceste documente, ordonatorul de credite are

obligaţia de a prezenta şi înscrisuri cu privire la necesitatea şi oportunitatea cheltuielilor propuse.

Instituţiile publice pot beneficia de garanţia trezoreriei, în favoarea unităţilor furnizoare care

dispun de fondurile necesare pentru achitarea cheltuielilor.

51

Flux informational privind finanțarea bugetului local

Flux informaţional privind finanţarea Primăriei Rădășeni

52

Ministerul Finanţelor

Trezorerie

Ordonatori principali de

Credite bugetare

Bugetul propriu Ordonatorii secundari de credite bugetare

Ordonatori terţiari de credite bugetare

Bugetul propriu

Bugetul propriu

3.3. Lucrări generate de încheierea execuţiei bugetare

Finalitatea execuţiei bugetare se regăseşte în documente care consemnează realizarea

indicatorilor de venituri şi cheltuieli mai întâi, la contribuabili (îndeosebi prin bilanţurile

contabile şi fiscale) precum şi ordonatori de credite bugetare( prin dările de seama contabile

bugetare , cu accent pe execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli, precum şi a conturilor de

execuţie bugetară ) , apoi la instituţiile ierarhic superioare ( dări de seamă contabile bugetare

cu caracter centralizat şi conturile lor de execuţie bugetară).În acelaşi sens mai apar oferte şi

documente întocmite de instituţiile finanţelor publice din teritoriu ( de centralizare a

indicatorilor bugetari în profil teritorial pe categorii de bugete, separat pentru venituri şi

separat pentru cheltuieli ), raportările execuţiei de casă ale unităţilor de trezorerie până la

trezoreria centrală.

În plan juridic, legislaţia finanţelor publice stipulează unele prevederi despre:

măsurile şi operaţiunile presupuse de încheierea exerciţiului financiar (cum sunt

principiile încheierii execuţiei bugetare către finele anului calendaristic şi regimul creditelor

bugetare neutilizate de ordonatorii de credite bugetare);

contului general anual de execuţie;

structura conturilor anuale de execuţie a bugetului;

contul general de execuţie a datoriei publice;

excedentul sau deficitul bugetar;

execuţia de casă a bugetelor publice.

Exerciţiul bugetar este anual şi coincide cu anul calendaristic. Toate drepturile dobândite,

operaţiunile efectuate în cursul unui an, inclusiv obligaţiile şi drepturile ce-i revin, direct sau

indirect, unui buget în perioada anului respectiv aparţin exercițiului corespunzator de execuţie

a bugetului. Pentru toţi agenţii economici, anul financiar are aceeaşi durată ca şi exerciţiul

bugetar.

Execuţia bugetară se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui an, fapt care conduce la

anumite reguli în ce priveşte problematica gestiunii fiscal-bugetare. Orice venit neîncasat şi

orice cheltuială neefectuată pînă la 31 decembrie se va încasa sau se va plăti în contul

bugetului pe anul următor.

În acelaşi timp, creditele bugetare neutilizate până la închiderea anului se anulează de

drept. Disponibilităţile din fondurile externe nerambursabile şi cele din fondurile publice

53

destinate cofinanţării contribuţiei financiare a Comunităţii Europene, rămase la finele

exerciţiului bugetar în conturile structurilor de implementare, se reportează în anul următor,cu

păstrarea destinației inițiale. În cazul bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor

fondurilor speciale echilibrate prin subvenţii de la bugetul de stat, sub forma transferurilor

consolidabile, excedentele rezultate din execuţia acestora se regularizează la sfârşitul

exerciţiului bugetar de stat, în limita subvenţiilor primite. Prevederile legilor bugetare anuale

şi ale celor de rectificare acţionează numai pentru anul bugetar respectiv.

Aceeaşi lege a finanţelor publice, pentru regimul creditelor bugetare neutilizate de

ordonatorii de credite, precizează că ordonatorii principali au obligaţia de a realiza lunar

necesitatea menţinerii unor credite bugetare pentru care, în baza unor dispoziţiuni legale sau a

altor cauze, sarcinile au fost desfiinţate sau amânate şi de a propune prin Ministerul Finanţelor

Publice anularea creditelor respective. Pentru ultima lună a anului bugetar termenul limită

pentru transmiterea propunerilor ordonatorilor principali de credite mai sus menţionaţi este 10

decembrie. Creditele bugetare anuale conduc la majorarea Fondului de rezervă bugetară de la

dispoziţia Guvernului.

Încheierea exerciţiului bugetar reprezintă un ansamblu de măsuri, operaţiuni, proceduri şi

atitudini care potrivit legislaţiei finanţelor publice au menirea să contureze cu exactitate

nivelul realizării indicatorilor de venituri şi cheltuieli la toţi participanţii la relaţiile bugetare.

Ministerul Finanţelor Publice stabileşte prin norme ori instrucţiuni, pentru cei implicaţi în

relaţiile bugetare, o serie de măsuri în legătură cu închiderea execuţiei bugetare şi anume:

realizarea veniturilor pe total, în structură şi pe titulari concomitent cu orientarea

controlului fiscal în acest sens;

utilizarea cu maximă eficienţă şi în regim sever de economii a fondurilor bugetare;

efectuarea operaţiunilor de tehnică bugetară privind încheierea exerciţiului bugetar

etc.

În luna decembrie se au în vedere acţiuni mai precise în legătură cu încheierea exerciţiului

bugetar în sensul intensificării încasării şi efectuării cheltuielilor. Dintre acestea, remarcăm:

Identificarea imobilizărilor de credite bugetare deschise şi repartizate respectiv, de

disponibilităţi în conturi şi retragerea lor în vederea redistribuirii pentru acoperirea

unor eventuale suplimentări solicitate de unele activităţi sau acţiuni;

Întreprinderea demersurilor necesare pentru încasarea debitelor;

54

Transmiterea în timp util a instrucţiunilor metodologice şi formularelor pentru

realizarea lucrărilor de încheiere a exerciţiului bugetar;

Pregătirea operaţiunilor de inventariere la toate nivelele etc.

Încheierea propriu-zisă a exerciţiului bugetar presupune şi acţiuni concrete de genul:

retragerea mijloacelor băneşti neutilizate şi anularea creditelor bugetare deschise şi

repartizate;

prelungirea termenelor de decontare a unor lucrări de investiţii;

întocmirea de dări seamă asupra execuţiei financiare etc.

Ministerul Finanţelor Publice are obligaţia de a urmări şi supraveghea în permanenţă

mersul execuţiei bugetului şi de a prezenta rapoarte periodice pentru informarea Guvernului

cu privire la starea de echilibru a bugetului.

La încheierea exerciţiului bugetar, Ministerul Finanţelor Publice trebuie să întocmească

contul general anual de execuţie a bugetului de stat şi, respectiv, contul de execuţie a

bugetului asigurărilor sociale de stat, care au ca anexe conturile anuale de execuţie a bugetelor

fondurilor speciale şi bugetele ordonatorilor principali de credite, inclusiv anexele la acestea.

Momentul întocmirii depinde de metoda folosită în realizarea exerciţiului bugetar.

Dacă se foloseşte metoda de gestiune, atunci conturile bugetului se închid în ultima zi a

anului bugetar, astfel că în contul general anual de execuţie se vor reflecta veniturile efectiv

încasate şi cheltuielile efectuate până la sfârşitul anului. În acest caz, veniturile cuvenite

bugetului şi neîncasate şi cheltuielile angajate, dar neefectuate până la sfârşitul anului se

transmit în bugetul următor şi se vor reflecta în contul anual al exerciţiului următor.

Dacă se aplică metoda de exerciţiu, atunci contul general anual se va întocmi după

expirarea perioadei de prelungire a execuţiei pentru bugetul anului încheiat, el reflectând

veniturile şi cheltuielile anului expirat, chiar dacă unele dintre ele s-au realizat după încheierea

exerciţiului bugetar.

Conturile anuale de execuţie ale bugetelor publice, inclusiv cele ale ordonatorilor de

credite bugetare (plus anexele) au în structura lor următoarele:

La venituri: prevederi bugetare iniţiale; proceduri bugetare definitive; încasări realizate;

La cheltuieli: credite bugetare iniţiale; credite bugetare definitive; plaţi efectuate.

55

Prin compararea încasărilor realizate cu plăţile efectuate se poate aprecia starea de

echilibru a bugetului încheiat, diferenţa favorabilă apărând ca excedent definitiv, iar cea

nefavorabilă ca deficit al bugetului.

Conturile generale întocmite de către Ministerul Finanţelor Publice se prezintă Guvernului

spre analiză şi însuşire. Odată însuşite de Guvern, se înaintează până la data de 1 iulie a anului

următor Parlamentului spre aprobare.

Ministerul Finanţelor Publice este obligat să întocmească şi să anexeze la contul general

de execuţie a bugetului de stat şi contul general al datoriei publice. Acesta cuprinde conturile

datoriei publice interne şi datoriei publice externe directe a statului şi situaţiile garanţiilor

guvernamentale pentru credite interne şi pentru credite externe primite de către alte persoane

juridice.

Rezumativ, încheierea exerciţiului financiar bugetar constă, în sensul implicării

Trezoreriei Finanţelor Publice pe următoarele coordonate de acţiune:

- măsuri ce se iau de către ordonatorii de credite bugetare;

- măsuri aplicate de trezorerii;

- operaţii contabile privind încheierea exerciţiului bugetului de stat;

- operaţii contabile privind încheierea exerciţiului bugetului asigurărilor sociale de stat;

- operaţii finale ale încheiereii conturilor.

Încheierea exerciţiului bugetului de stat presupune la Trezorerie ca toate operaţiile

privind încasarea veniturilor şi efectuarea plăţilor să se înregistreze în conturile sintetice şi

analitice în ultima zi lucrătoare a anului.

Unităţile operative ale Trezoreriei ( de la municipii, oraşe, comune) transmit veniturile şi

cheltuielile bugetului de stat în contul trezoreriei judeţene până la data de 8 ianuarie, anul

următor.

În contabilitate, se virează soldul creditor al contului „veniturile bugetului de stat”în

„contul de corespondent al trezoreriei” . În paralel se preia din „ contul de corespondent al

trezoreriei” judeţene soldul debitor al contului „ cheltuielile bugetului de stat”.

Documentele cu privire la operaţiile contabile menţionate se transmit trezoreriei judeţene

care la rândul ei( până la 10 ianuarie anul următor) virează soldul total al contului”veniturile

bugetului de stat”, în ultima zi lucrătoare a anului, din contul de corespondent al trezoreriei în

contul curent al trezoreriei deschis la Banca Naţională . Totodată, la trezoreria judeţeană, se

56

preia totalul cheltuielilor bugetului de stat pe anul expirat neînregistrându-se disponibilul din

contul curent al trezoreriei deschis la Banca Naţională.

Sucursalele Băncii Naţionale transmit în mod operativ veniturile bugetului de stat şi preiau

cheltuielile aceluiaşi buget în şi din contul „deficitul bugetului de stat” deschis la Centrala

Băncii Naţionale.

Încheierea execțtiei bugetelor locale este axată pe două categorii de operațiuni: de

regularizare a soldului și de inregistrare în contabilitate.

Regularizarea soldului bugetelor locale presupune ca operaţiuni urmatoarele: rambursarea

împrumutului temporar din fondul de tezaur al consiliului judeţean, precum şi a împrumutului

din fondul de rulment, regularizarea cu bugetul de stat a subvenţiilor primite pentru asigurarea

protecţiei sociale a pupulaţiei pentru energia termică, precum şi a celor pentru invesţii;

întocmirea în primele zile ale lunii ianuarie a anului urmator, a situaţiei privind executarea

fiecărui buget local, pe baza soldului creditului de venituri şi a contului de cheltuieli din

contabilitatea trezoreriei. Contul de execuţie astfel întocmit cuprinde: venituri proprii pe capitole

şi subcapitole; sumele dealcate din impozitul pe salarii; subvenţii primite de la bugetul de stat;

cheltuielile pe capitole şi titluri; soldul fiecărui buget local reprezentând diferențe între încasări şi

plăţi la care se regularizează potrivit precizărilor instrucţiunilor Ministerului Finanţelor Publice.

După efectuarea operaţiunilor de regularizare a bugetului de stat, precum, şi în cazul bugetelor

locale care şi-au acoperit cheltuielile din venituri proprii şi din sume defalcate din impozitul pe

salarii, se procedeaza la încheierea execuţiei fiecărui buget local. În contabilitate , Încheierea

execuţiei bugetelor locale presupune: încheierea contului de venituri prin contul ‘ soldul

bugetului local) ; încheierea contului de cheltuieli (prin soldul bugetului local); repartizarea

soldului excendentar al bugetelor locale (dacă există) între fondul de tezaur al consiliului

judeţean şi fondul de rulment al fiecarui buget local aferent anului financiar încheiat.

57

3.4. Fluxuri informaţionale generate de execuţia bugetului local

Flux informaţional generat de finanţarea Primăriei Rădășeni.

58

Ministerul Finanţelor

Trezorerie

Ordonatori principali de

Credite bugetare

Bugetul propriu Ordonatorii secundari de credite bugetare

Ordonatori terţiari de credite bugetare

Bugetul propriu

Bugetul propriu

Trezorerie, serviciul control şi evidenţă veniturilor

Caserie

Docu mente

Documente de încasare

Primeşte chitanţa

Depune sumele

depun

înştiinţare

Birou impunere

verifică

Referat întocmit de inspector

director

aprobare

operator

contribuabili

Flux informaţional generat de plata impozitelor în numerar de către contribuabili.

Flux informaţional generat de solicitarea de compensare.

Flux informaţional generat de relaţiile dintre ordonatorii de credite bugetare.

59

2

Ordonatori terţiari de credite bugetare

Ordonatori secundari de credite bugetare

Ordonatori principali de credite bugetare

1

1

Verifică şi stabileşte suma de plată

Contribuabil

Flux informaţional generat de aşezarea şi perceperea impozitului pe salarii.

Impozitul pe salarii

Flux informaţional generat de aşezarea şi perceperea impozitului pe profit, respectiv taxa pe

valoarea adăugată

Impozitul pe profit

Taxa pe valoarea adaugată (TVA)

4.Bibliografie

60

Subiecte de venit bugetar

(salariații)

Resurse umane

Stat de plată a salariilor

Compart.

Financiar contabil

Ordin de plată

Subiect

Compart. Financiar contabil

Alte compart.

Ordin de plată

1. Legea finanțelor publice locale nr.273/2006

2. Codul fiscal

3. Legea finanțelor publice

4. Gabriel Ștefura ”Proces bugetar public” Ediția a II-a Editura Universității Al. I. Cuza, Iași

2010

61