33
INTRODUCERE Între principiile gestiunii bugetare în accepţiunea clasică, echilibrul anual al bugetului este considerat drept „principiul de aur”, anualitatea şi echilibrul fiind legate indisolubil. Echilibrul bugetar se referă la păstrarea egalităţii dintre veniturile şi cheltuielile bugetare, atât la întocmirea planului financiar centralizat anual, cât şi pe perioada de execuţie a acestuia. Ca urmare a creşterii mai rapide a cheltuielilor comparativ cu sporirea veniturilor publice, bugetele se întocmesc şi se încheie tot mai frecvent cu deficit, care este opusul excedentului bugetar – când suma veniturilor publice depăşeşte valoarea cheltuielilor publice. În situaţiile în care, încă din faza de elaborare a bugetului, se constată că soldul acestuia este negativ, este vorba despre un deficit bugetar. Excedentul sau deficitul bugetar depinde, in mare parte, de venit. La nivelurile scazute ale venitului, bugetul este deficitar, deoarece platile guvemamentale sunt mai mari decat incasarile realizate din colectarea impozitului pe venit. In contrast, excedentul bugetar va fi mare, daca venitul este mare, datorita volumului impozitelor Incasate. De asemenea, aceasta formula demonstreaza ca deficitul bugetar nu depinde doar de politicile adoptate de puterea publica reflectate in cota de impozitare, cheltuieli si transferuri de sume - ci si de orice alt factor care ar putea produce oscilatia nivelului venitului. 3

Referat Deficit Bugetar

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Referat deficitul bugetar al republicii Moldova, starea bugetara actuala, surse de finantare, problemele bugetului rm

Citation preview

Page 1: Referat Deficit Bugetar

INTRODUCERE

Între principiile gestiunii bugetare în accepţiunea clasică, echilibrul anual al bugetului

este considerat drept „principiul de aur”, anualitatea şi echilibrul fiind legate indisolubil.

Echilibrul bugetar se referă la păstrarea egalităţii dintre veniturile şi cheltuielile bugetare, atât la

întocmirea planului financiar centralizat anual, cât şi pe perioada de execuţie a acestuia.

Ca urmare a creşterii mai rapide a cheltuielilor comparativ cu sporirea veniturilor publice,

bugetele se întocmesc şi se încheie tot mai frecvent cu deficit, care este opusul excedentului

bugetar – când suma veniturilor publice depăşeşte valoarea cheltuielilor publice. În situaţiile în

care, încă din faza de elaborare a bugetului, se constată că soldul acestuia este negativ, este vorba

despre un deficit bugetar.

Excedentul sau deficitul bugetar depinde, in mare parte, de venit. La nivelurile scazute

ale venitului, bugetul este deficitar, deoarece platile guvemamentale sunt mai mari decat

incasarile realizate din colectarea impozitului pe venit. In contrast, excedentul bugetar va fi

mare, daca venitul este mare, datorita volumului impozitelor Incasate. De asemenea, aceasta

formula demonstreaza ca deficitul bugetar nu depinde doar de politicile adoptate de puterea

publica reflectate in cota de impozitare, cheltuieli si transferuri de sume - ci si de orice alt factor

care ar putea produce oscilatia nivelului venitului.

3

Page 2: Referat Deficit Bugetar

I. CONCEPT, CAUZE, EFECTE ALE DEFICITULUI BUGETAR.

Bugetul statului este reflectarea situaţiei economice a ţării, de aceea constituirea,

adoptarea şi executarea acestuia se găsesc nu doar în atenţia puterii executive şi legislative, ci şi

în atenţia opiniei publice.

Problema deficitului bugetar vizează nu doar aspectele politice, dar şi cele sociale,

precum redistribuirea echitabilă a bunurilor sociale şi a distribuirea resurselor între generaţii. Nu

se poate admite ca o generaţie să-şi asume asupra sa riscuri exagerate, cauzate de generaţiile

precedente. Însă, echitatea distribuţiei deficitului bugetar între generaţii depinde de sistemul

fiscal şi sistemul de cheltuieli al statului.

Economiştii ce pledează pro deficit bugetar, explică necesitatea unei astfel de politici

pentru întărirea economiei în condiţiile dispariţiei încrederii în capacitatea guvernării. După

Keynes, economiştii susţin că în aceste cazuri deficitul bugetar este necesar pentru restabilirea

încrederii, anticipînd, astfel, recesiunea sau depresia economică.

Aceste argumente pot fi justificate, dar nu întotdeauna acceptate, în deficitul bugetar, în

condiţii actuale, îşi găsesc reflectarea problemele de lungă durată, diferite de cele pe care le

înanintează teoria keynesistă.

Astfel, problemele deficitului bugetar trebuie analizate prin prizma consecinţelor de lungă

durată, ce se pot extinde asupra cîtorva generaţii la rînd.

Odată cu trecerea Republicii Moldova la economia de piaţă, elaborarea unui sistem

eficient de relaţii bugetare la toate nivelele autorităţilor publice devine o condiţie decisivă în

realizarea reformelor. Totodată, atît în aspect teoretic cît şi în aspect practic a constituirii

bugetului, rolul şi importanţa acestuia, ca instrument activ de influenţă asupra economiei, crează

apariţia multor probleme, soluţionarea cărora ar permite intensificarea influenţei bugetului

asupra relaţiilor de piaţă şi au drept scop ieşirea ţării din criza economică îndelungată. În legătură

cu cele expuse, este logică analiza apariţiei deficitului bugetar şi posibilităţile de remediere a

acestuia.

Majoritatea guvernelor, atît în ţările dezvoltate cît şi în ţările în curs de dezvoltare, în

ultimul timp şi în ţările emergente, nu pot acoperi cheltuielile pe baza veniturilor, formînd astfel

deficitul bugetar al statului. Apare întrebarea despre dimensiunile admisibile ale deficitului,

despre impactul acestuia asupra economiei pe termen lung şi pe termen scurt, şi despre

posibilitatea de acoperire a acestuia.

Odată cu trecerea la economia de piaţă problema deficitului bugetar a devenit una din

problemele primordiale, pe care guvernul Republicii Moldova este obligat să o soluţioneze.

4

Page 3: Referat Deficit Bugetar

Statul permanent se confruntă cu soluţionarea problemelor legate de inflaţie, şomaj,

deficitului cronic al bugetului de stat.

Deficitul bugetar – depăşirea cheltuielilor bugetare asupra veniturilor bugetare – este un

fenomen financiar, cu care pe parcursul istoriei s-au confruntat absolut toate ţările lumii.

Deficitul care provine din diferenţa dintre suma cheltuielilor publice ocazionate de plăţile

prin transferuri şi cele pentru cumpărare de bunuri şi servicii publice, pe de o parte, şi suma

veniturilor publice, pe de altă parte, este considerat deficit primar. Dacă se întregesc cheltuielile

publice cu plăţile de dobânzi aferente împrumutului public, se obţine deficitul total.

Deficitul total înregistrat într-un an poate fi divizat în două componente:

- deficitul structural, care apare atunci când bugetul ajustat în mod ciclic este în deficit.

Bugetul ajustat în mod ciclic se referă la o economie care asigură folosirea deplină a forţei de

muncă ş i reprezintă deficitul/surplusul bugetar care va exista dacă economia asigură folosirea

deplină a forţei de muncă (când venitul naţional obţinut este egal cu venitul naţional potenţial);

- deficitul ciclic, care este definit ca deficitul bugetar total minus deficitul structural.

Dacă nu reuşesc să efectueze ajustarea cheltuielilor publice la nivelul veniturilor publice,

autorităţile publice trebuie să găsească soluţii pentru finanţarea deficitului bugetar creat.

Deficitul bugetar poate să apară atât în ţări cu economie dezvoltată, cât şi în ţări cu

economie în curs de dezvoltare sau în tranziţie, iar cauzele pot fi generate de propria economie

sau de conjunctura internaţională. Concret, printre aceste cauze se numără:

▪ nivelul şi fluctuaţiile produsului intern brut, care reprezintă una din cauzele interne ce

duc la apariţia sau creşterea deficitului bugetar, prin încetinirea ritmului de creştere a veniturilor

publice. În schimb, într-o economie dezvoltată, cu agenţi economici puternici, cu o pondere

ridicată a populaţiei ocupateşi cu o populaţie cu veniturişi averi ridicate, în care disciplina

financiară este respectată, veniturile publice care alimentează bugetul naţional se vor încasa în

cuantum ridicatşi la termenele prevăzute, ceea ce creează premisele acoperirii cheltuielilor

publice;

▪ gradul de redistribuire a produsului intern brut poate conduce la dezechilibre între

veniturileşi cheltuielile publice, în condiţiile în care cresc componentele privind ajutorul

deşomajşi asistenţa socială. Pe de o parte, gradul redus de ocupare a forţei de muncă implică

încasări bugetare mai scăzute din impozitul pe venit, contribuţii la asigurări sociale ş.a., iar pe de

altă parte, necesită eforturi suplimentare din partea autorităţilor publice pentru protecţie socială;

▪ creşterea cheltuielilor publice pentru înarmare a fost adesea una dintre cauzele care au

dus la depăşirea veniturilor publice de către cheltuielile publice;

▪ fenomenele conjuncturale internaţionale îşi transmit influenţa prin intermediul cursului

de schimbşi al ratei dobânzii. Astfel, în anii ’70 - ’80, numeroaseţări (dezvoltateşi în curs de

5

Page 4: Referat Deficit Bugetar

dezvoltare) s-au confruntat cu deficite bugetare puternice în urma crizei petroluluişi accentuării

cursei înarmărilor. În funcţie de gradul de dezvoltare economică, diferite state au depăşit situaţia

mai uşor sau mai greu, în unele situaţii influenţele negative fiind propagate (transferate) de la ţări

bogate spre ţări sărace.

Efectele în plan economic şi social ale deficitului bugetar sunt multiple.

Existenţa deficitului bugetar conduce la:

▪ creşterea datoriei publice şi, implicit, a serviciului acesteia, respectiv cheltuielile publice

privind rambursările, dobânzileşi comisioanele exigibile în fiecare an pentru stingerea datoriei

publice. Paralel cu sporirea cheltuielilor publice pe această cale, are loc o realocare a fondurilor

publice în detrimentul furnizării bunurilorşi serviciilor publice către populaţie;

▪ deficitul bugetar contribuie la creşterea ratei dobânzii pe piaţă, prin sporirea cererii de

credite publice necesare acoperirii deficitului. În plus, creditul public, intrând în competiţie cu

creditul particular (fenomenul de evicţiune), se opune investiţiilor private, încetinind ritmul

creşterii economice;

▪ în condiţiile în care împrumutul public este contractat de o generaţieşi este achitat de o

alta, apare o distribuire între generaţii a beneficiilorşi costurilor acestuia, care poate fi

considerată ca fiind inechitabilă, în funcţie de scopul iniţial al creditului public.

În ultimii ani s-a produs o disociere între principiile echilibrului şi anualităţii bugetare

concomitent cu accentuarea rolului de instrument de intervenţie în activitatea economică al

bugetului de stat prin venituri, cheltuieli şi prin soldul acestuia.

Astfel, s-a emis tot mai des părerea potrivit căreia deficitul bugetar voluntar devine un

mijloc de relansare a activităţii economice, în condiţiile în care conjunctura nu are deja caracter

inflaţionist.

În funcţie de nevoile perioadei, se poate acţiona asupra cererii de bunurişi servicii publice

prin utilizarea unor fonduri de acţiune conjuncturală. Astfel se realizează o politică bugetară

suplă, în cadrul căreia cheltuielile publice pot fi redimensionate în raport cu mărimea acestor

fonduri. Totodată, în condiţiile în care nu se operează modificări în reglementarea impozitelor,

veniturile fiscale pot constitui instrumente de reglare conjuncturală.

Apariţia acestuia este determinată de mai multe motive, printre care pot fi evidenţiate

următoarele:

• descreşterea producţiei sociale;

• chetuieli exagerate în realizarea programelor sociale aprobate;

• creşterea sectorului economiei tenebre;

• majorarea cheltuielilor marginale în cadrul producţiei sociale;

• emisiuni necondiţionate a banilor.

6

Page 5: Referat Deficit Bugetar

Cauzele primordiale de sporire a deficitului bugetar în Republica Moldova sunt:

1) Datoria externă constituie aproximativ 75% din PIB, pe când, conform experienţei

internaţionale, pentru funcţionarea normală a sistemului economic se permite o cotă parte a

datoriilor externe ce nu depăşeşte 40%. Statul depune eforturi enorme pentru deservirea datoriei

externe;

2) Cheltuielile de deservire a datoriei externe sunt de 10,4% din volumul exportului, în timp ce

nivelul admisibil este considerat de pînă la 5%;

3) Orientarea geografică a comerţului exterior nu este perfectă. Astfel, exportul într-o ţară şi

importul dintr-o ţară nu trebuie să depăşească corespunzător 30 şi 20% din volumul total, pe cînd

indicatorii relaţiilor noastre cu Rusia sunt corespunzător 60% şi 30%;

5) Deficitul balanţei comerciale ;

6) Indicatorul de eschivare de la plata impozitelor este foarte înalt şi prezintă un pericol pentru

siguranţa economică a statului;

7) Volumul investiţiilor străine este insuficient. Prevalează tendinţa de migrare a capitalului

peste hotarele ţării, fapt ce denotă decapitalizarea economiei.

La elaborarea strategiei de diminuare a deficitului bugetar este necesar să ne conducem de

următoarele:

1) echilibrul bugetului şi depăşirea cheltuielilor bugetare asupra veniturilor bugetare nu trebuie

analizate în calitate de componente inalienabile a unei economii cu dezvoltare dinamică.

Experienţa internaţională demonstrează că la anumite etape de dezvoltare a societăţii, în condiţii

specifice pentru fiecare stat, este justificat pe deplin deficitul bugetar.

2) mărimea deficitului bugetar, conform experienţei internaţionale, nu trebuie să depăşească

limita prestabilită în cuantum de 2-3% din produsul intern brut. Prezenţa deficitului, ce depăşeşte

limitele stabilite, necesită aplicarea anumitor măsuri care ar conduce la diminuarea, cît mai

rapidă, a deficitului;

3) pentru acoperirea deficitului bugetar se pot aplica diverse forme ale creditului de stat (atît

intern cît şi extern). Creşterea, în continuu, a masei monetare care nu corespunde cantităţii

mărfurilor şi serviciilor în circulaţie, trebuie privită ca o modalitate ce încalcă legea circulaţiei

monetare, şi, din aceste considerente, este inadmisibilă. Deficitul poate fi acoperit doar în bază

de împrumut prin lansarea pe piaţa financiară a hîrtiilor de valoare de stat;

4) pentru depăşirea deficitului bugetar este nevoie de „tratarea”economiei, căci fără de asigurarea

dinamismului în dezvoltarea acesteea şi a eficienţei reale nu va fi posibilă atingerea stabilităţii

financiare a ţării, fiind, totuşi, însoţite de cele mai progresive măsuri economice de remediere.

7

Page 6: Referat Deficit Bugetar

În programul măsurilor concrete de diminuare a deficitului bugetar trebuie incluse şi

realizate următoarele măsuri, care pe de o parte ar stimula fluxul disponibilităţilor băneşti în

fondul bugetar al ţării, pe de altă parte – ar contribui la micşorarea cheltuielilor de stat.

Practica internaţională, în ceea ce priveşte diminurea deficitului bugetar, aplică pe larg

atragerea în ţară a capitalului străin. Prin intermediul acestuia simultan se soluţionează mai multe

probleme, nu doar probleme cu caracter fiscal ci şi cele cu caracter economic:

• se extinde baza de producere a mărfurilor şi serviciilor;

• apar noi contribuabili (respectiv, se majorează fluxul veniturilor

în buget);

• se ameliorează situaţia balanţei de plăţi.

Metodele de acoperire a deficitului bugetar constituie un factor important în definirea

succesului în ceea ce ţine de eforturile direcţionate spre atingerea stabilităţii, care joacă un rol

deosebit în procesul reformelor economice. Deşi, situaţii similare se pot observa în orice structuri

economice, considerăm că este necesară o cercetare mai detaliată a legităţii în cauză aplicate în

cadrul unei economii emergente, cu scopul de a evalua alternativele pe care le are. Modelarea

situaţiei reale demonstrează că pentru dezvoltarea continuă a economiei nicidecum nu este

indiferentă alegerea pachetului de finanţare.

II. SURSE DE FINANŢARE A DEFICITULUI BUGETAR ÎN REPUBLICA MOLDOVA

O problemă foarte importantă i de mare actualitate în legătură cu deficitul bugetar o

reprezintă depistareaşi îmbinarea modalităţilor de finanţare a acestuia.

Problema finanţării deficitului bugetar are două moduri de rezolvare: emisiunea

monetară ş i împrumutul de stat.

a) Emisiunea monetară (monetizarea deficitului bugetar) constă în vânzarea de active

lichide băncilor comercialeşi are un pronunţat caracter inflaţionist. În cadrul acestui proces,

Ministerul Finanţelor Publice vinde titluri de stat Băncii Naţionale, care, pe această cale, acordă

statului un împrumut. Pe măsură ce Banca Naţională achiziţionează titluri de stat, ea oferă

băncilor comerciale rezerve suplimentare de active lichideşi astfel sporeşte masa monetară din

economie. Banca Naţională poate cumpăra titluri de stat de pe piaţa secundară, ceea ce constituie

un echivalent modern al emisiunii monetare.

Monetizarea deficitului bugetar are caracter inflaţionist până în momentul în care economia se

îndreaptă spre un nou echilibru pe termen lung, cu un nivel mai ridicat al preţurilor. De

asemenea, dacă autorităţile publice decid să continue această politică de la un an la altul, va

rezulta o creştere corespunzătoare a ofertei monetare, accentuând inflaţia.

8

Page 7: Referat Deficit Bugetar

b) Finanţarea deficitului bugetar prin credit public. În general, împrumutul generează

starea de echilibru între nevoia crescută de resurse a debitoruluişi nevoia de fructificare a

resurselor excedentare aflate la creditori. Din cauza efectelor negative ale creşterii inflaţiei în

situaţia monetizării deficitului bugetar, soluţia rămasă pentru acoperirea acestuia este recurgerea

la împrumuturi publice de pe piaţa internă sau externă. Caşi în cazul agenţilor economici, este

necesar ca „profitul” pe termen mediuşi lung al împrumutului public contractat pentru finanţarea

cheltuielilor publice să fie acoperitor pentru serviciul datoriei publice.

Cu alte cuvinte, statul trebuie să utilizeze împrumutul pentru finanţarea de bunuri publice

solicitate de piaţă în ansamblul ei, astfel încât, pe cât posibil, să nu se producă o pierdere de

utilitate din cauza alocării resurselor prin intermediul deficitului bugetar.

În cadrul economiei, în condiţiile unui anumit volum al resurselor financiare libere,

contractarea de credite publice poate să conducă la reducerea investiţiilor particulare. Pentru ca

pe ansamblu procesul investiţional să nu aibă de suferit, ar trebui ca statul să utilizeze

cheltuielile publice într-o proporţie mai accentuată pentru investiţii productive (şosele,

autostrăzi, construirea de spitale, investiţii în capital uman etc.). Atâta timp cât investiţiile

publice sunt la fel de productive caşi cele particulare, în viitor nu se vor reduce nici stocul de

capitalşi nici venitul naţional. Altfel spus, este necesar ca împrumuturile publice să fie

direcţionate către acele cheltuieli publice care finanţează bunuri de capital productive. În acest

fel, finanţarea unui deficit bugetar ridicat (politică bugetară expansio- nistă), deşi va tempera

investiţiile particulare, va conduce totuşi la o creştere economică, întrucât investiţiile totale nu

sunt afectate.

Pentru finanţarea deficitului bugetar, Ministerul Finanţelor Publice emite titluri de stat pe

care le vinde către public, obligându-se să plătească annual deţinătorilor acestor înscrisuri

(creditorilor) o anumită sumă reprezentând dobândaşi apoi să ramburseze sumele împrumutate la

scadenţă. Împrumutul public conduce la reducerea rezervelorşi ofertei de monedă din economie.

Prin împrumutul public se acoperă deficitul bugetar pe termen scurt fără să aibă loc o

creştere a fiscalităţii, dar costurile legate de rambursarea împrumutului implică o creştere în

viitor a cheltuielilor publice (nemaifiind în totalitate dedicate finanţăriişi serviciilor publice

viitoare).

În timp ce excedentul bugetar este o formă a economisirii publice, deficitul bugetar reprezintă

dezeconomisire publică (reducerea ratei de economisire la nivel guvernamental). Deficitul bugetar

este echivalent cu scăderea economisirii (economisirea naţională se situează sub nivelul celei

particulare), iar efectele ei pot fi pozitive sau negative.

9

Page 8: Referat Deficit Bugetar

Principalele surse de finanţare a deficitului bugetar în Republica Moldova sunt creditele

BNM, veniturile din realizarea hîrtiilor de valoare de stat, creditele altor instituţii financiare şi

împrumuturile externe.

Sursele externe, de asemenea, reprezintă una din resursele importante în acoperirea

deficitului bugetar. Şi în acelaşi timp, împrumuturile externe condiţionează creşterea datoriei

externe a Republicii Moldova. Astfel, rezultă că sursele de finanţare a deficitului bugetar conduc

la majorarea datoriei interne şi externe, iar creşterea acestora favorizează sporirea datoriei de

stat.

Sursele principale de acoperire a deficitului bugetar în Republica Moldova :

1. Finanţare bancară internă accelerează tempourile inflaţiei şi conduce în final la

hiperinflaţie, ca parte componentă inflaţionistă a achitării procentelor. La avantajele acestei surse

putem atribui faptul că există posibilitatea de a evita, pe termen scurt, sporirea datoriei externe şi,

totodată, dimensiunile datoriei de stat în calcule reale, apărute la începutul perioadei de

transziţie, este în continuă descreştere

Este important de menţionat că accelerarea tempourilor inflaţioniste este condiţionată, în mare

măsură, de plata dobînzii aferente la împrumuturile bancare efectuate de guvern, similar situaţiei

cu achitarea dobînzilor aferente deţinătorilor de obligaţiuni, care ar fi condus la o presiune

suplimentară asupra echilibrului bugetar.

Pentru stoparea inflaţiei, guvernul va fi nevoit să achite dobînzile nu doar în baza sistemului

bancar, ci să apeleze şi la alte surse. În acest sens, finanţarea bancară va constitui doar o sursă

temporară de acoperire a deficitului bugetar.

Finanţarea bancară internă este aplicată în cazurile când:

• datoria externă este mare;

• ratele dobînzilor pe piaţa internă sunt menţinute la un nivel înalt, şi finanţarea privilegiată din

sursele externe este exclusă (de regulă, din motivul datoriei externe);

• datoria de stat internă a atins deja limita maximă – ceea ce, deseori, serveşte ca motiv al

preţului înalt la credite;

• rezervele sunt epuizate.

2. Finanţarea internă non-bancară poate părea una din cele mai raţionale metode de

finanţare a deficitului bugetar. Similar situaţiei cu finanţarea din surse externe, această metodă

permite evitarea presiunii inflaţioniste; analogic finanţării interne bancare metoda diminuiază

presiunea asupra balanţei comerciale şi sporirea datoriei externe. Însă, principalul dezavantaj,

fără îndoială, este impactul deflaţionist asupra altor sectoare ale economiei.

În baza celor expuse mai sus înaintăm următoarea constatare: finanţarea internă non-bancară va

fi metoda cu cele mai mici cheltuieli doar în cazurile când:

10

Page 9: Referat Deficit Bugetar

• este complicat procesul monitorizării eliberării creditelor sectorului privat;

• există o elasticitate relativă a ofertei interne;

• finanţarea din sursele externe este relativ costisitoare;

• există o datorie internă neînsemnată;

• se constată un deficit al altor tipuri de active;

• inflaţia, care însoţeşte perioada de trecere la economia de piaţă, a atins tempouri înalte şi este

inevitabilă.

3.Utilizarea surselor externe de finanţare aplică în viitor o povară nesemnificativă

asupra echilibrului bugetar şi în acest sens restrîns minimizează cheltuielile aferente perioadei de

tranziţie. Însă, aceasta se întîmplă doar în cazul cînd nivelul dobînzilor de pe piaţa internă

depăşesc nivelul mondial şi există posibilitatea de a menţine un curs valutar stabil.

Deoarece finanţarea din surse externe, conform condiţiilor modelului nostru corespunde

sarcinii de atenuare a restricţiilor la resurse, ea (finanţarea) diminuiază presiunea inflaţionistă.

Deşi, în rezultatul apariţiei deficitului comercial, economia se confruntă cu problema datoriei

interne. Deoarece balanţa comercială cu timpul se înrăutăţeşte, economia va fi nevoită tot mai

mult să pună accentul şi să se bazeze pe ramurile ce sunt orientate spre export, cu scopul de a

evita apariţia crizei de îndatorare.

În acest context rezultă, că atragerea disponibilităţilor din surse externe poate fi

preferabilă pentru economia în tranziţie când: se va reuşi negocierea finanţării de concesiune; pe

piaţa internă va fi înregistrat un deficit acut de capital în condiţiile profiturilor interne înalte;

balanţa comercială va fi relativ „sănătoasă” în prezenţa perspectivelor favorabile de extindere a

pieţii; datoria internă va fi nesemnificativă; persistă probabilitatea inflaţiei, în plus tentativele de

a o evita devin sarcină primordială.

Nu este posibilă selectarea unei anumite metode de finanţare fără de a lua în calcul

diferenţa dintre ratele dobînzilor de pe piaţa internă şi de pe cea internaţională. Deficitul este

acoperit dintr-un număr egal de surse interne şi externe. Dar pentru primul caz cu dobînzi joase,

iar pentru al doilea – cu dobînzi înalte, indică că costul intern înalt al capitalului complică

esenţial problema acoperirii deficitului. În cazul ratelor dobînzilor mari deficitul bugetar se va

menţine la un înalt nivel, tempourile inflaţiei se vor accelera (deoarece o parte a cheltuielilor

aferente achitării dobînzilor este acoperită, în fine, din credite bancare), balanţa comercială se

„deteriorează” (deoarece cealaltă parte a cheltuielilor aferentă achitării dobînzilor este finanţată

din surse externe).

În cazul cînd nu este posibil de a recurge la finanţarea din surse externe, comportamentul

ratelor dobînzii de pe piaţa internă devin indicatorul primordial al capacităţii economiei de a

confrunta deficitul bugetar în perioada tranziţiei.

11

Page 10: Referat Deficit Bugetar

În cazul lipsei restricţiilor la finanţarea din surse externe, nivelul dobînzilor de pe piaţa

internă nu mai are nici o importanţă.

Rezultatele obţinute în procesul acoperirii deficitului bugetar depind, de asemenea, de tempourile

reale ale creşterii economice.

Finanţarea bancară, în cea mai mică măsură, influenţează nivelul preţurilor în virtutea

minimizării restricţiilor ce ţin de ofertă.

III. SITUAŢIA BUGETARĂ ACTUALĂ A REPUBLICII MOLDOVA.

Evoluțiile economiei se transpun direct pe bugetul public național care, la rîndul său, nu

mai poate, în deplină măsură, servi drept instrument efectiv și eficient de realizare a politicilor.

Astfel, conform estimărilor, în anul 2015 veniturile bugetului public național vor fi în creștere cu

6,3 la sută față de realizările pe 2014, pe cînd veniturile în 2014 au crescut față de realizările în

2013 cu 15,1 la sută, deficitul bugetar atingînd nivelul de 3,8% din PIB.

Bugetul public național a înregistrat în anul 2014 un deficit de 1,75% în PIB. În suma

nominală deficitul bugetului public naţional a constituit 1 947,1 mil. lei. În structura deficitului

bugetului de stat îi revine un deficit de 1 630,9 mil. lei, bugetelor unităţilor administrativ-

teritoriale - 260,5 mil. lei, fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală - 41,8 mil.lei, iar

bugetul asigurărilor sociale de stat a înregistrat un surplus de 9,3 mil. lei.

Deficitul bugetului public naţional a fost finanţat din contul surselor interne şi externe

(emisiunea VMS pe piața primară, intrări de împrumuturi externe), mijloacelor din vînzarea şi

privatizarea patrimoniului public şi din mijloace la conturi ale bugetelor respective.

Evoluția deficitului bugetului public național pe anii 2012-2014 pe componentele acestuia

se prezintă în următorul tabel. (mil lei)

2012 2013

Total BPN -1843.1 -1752.1 -1947.1ponderea in PIB (%) -2.10% -1.75% -1.75%

Bugetul de stat -1584.7 -1464.8 -1631.0ponderea in suma totala (%) 86.0% 83.6% 83.8%

Bugetele UAT -139.7 -88.9 -260.5ponderea in suma totala (%) 7.6% 5.1% 13.4%

BASS -33.6 -126.3 9.3ponderea in suma totala (%) 1.8% 7.2% -0.5%

FAOAM -81.2 -65.1 -41.8ponderea in suma totala (%) 4.4% 3.7% 2.1%

2014Executat

12

Page 11: Referat Deficit Bugetar

Evoluția surselor de finanțare a deficitului bugetului public național pe anii 2012-2014 se

prezintă în următorul tabel.

mil. lei

2012 2013 2014

Total surse de finantare 1843.1 1751.8 1947.1

Finantarea internă netă 325.4 729.5 523.0Finantarea externă netă 1215.3 516.2 1430.6Mijloacele din vînzarea şi privatizarea patrimoniului public 304.7 320.6 427.6Modificarea soldurilor la conturi -2.3 185.5 -434.1

executat

Deficitul bugetului de stat în anul 2014 a constitui 1 631,0 mil. lei. În structură, bugetul

de stat sa soldat cu deficit: la componenta de bază - 32,5 mil.lei, componenta mijloace speciale -

3,3 mil. lei, proiectele finanţate din surse externe - 1 408,6 mil. lei, componenta fondurile

speciale - 186,6 mil.lei.

Sursele de finanţare ale deficitului se constituie din:

a) la componenta de bază:

sursele interne - 399,6 mil. lei, dintre care emisiunea valorilor mobiliare de stat pe piaţa

primară în sumă de 492,7 mil. lei şi răscumpărarea valorilor mobiliare de stat emise pentru

stabilitatea financiară - în sumă de 93,1 mil. lei;

intrări de împrumuturi externe - 464,4 mil. lei împrumuturi din partea Băncii Mondiale și

IBRD, (echivalent 34,1 mil. dol. SUA, dintre care 3,82 mil. dol. SUA - reforma educației

(modernizarea școlilor de circumscripție), 30,3 mil. dol. SUA - DPO-I);

pentru onorarea obligaţiunilor faţă de creditorii externi au fost utilizate - 705,9 mil. lei

(echivalent 50,7 mil. dol. SUA);

mijloace din vânzarea şi privatizarea patrimoniului public - 191,4 mil. lei;

majorarea soldurilor mijloacelor băneşti la cont - 354,4 mil. lei.

b) la componenta mijloace speciale, deficitul a fost finanţat din contul soldurilor mijloacelor

băneşti la conturile instituţiilor bugetare în volum de 3,3 mil. lei;

c) la componenta fondurilor speciale deficitul a fost finanțat din contul soldurilor mijloacelor

bănești la conturile acestor fonduri în sumă de 186,6 mil. lei;

d) deficitul pe proiectele finanţate din surse externe a fost finanţat din împrumuturi externe,

în sumă de 1 668,9 mil. lei (echivalent a 118,9 mil. dol. SUA) și din contul altor surse - 62,6 mil.

lei. Soldul mijloacelor bănești la conturile acestor proiecte au fost majorate cu 322,9 mil. lei.

13

Page 12: Referat Deficit Bugetar

La elaborarea proiectului de buget s-a ținut cont de obiectivele politicii fiscale pe anul

2015, principalele amendamente de ordin fiscal fiind:

- majorarea tranşelor de venit impozabile, precum şi a scutirii anuale personale, scutirii

anuale personale majore şi scutirii anuale pentru persoanele întreţinute, prin ajustarea acestora la

rata inflaţiei prognozată pentru anul 2015;

- acordarea pe o perioadă nedeterminată a facilităţii fiscale privind scutirea de impozitul

pe veniturile obţinute din dobînzile aferente valorilor mobiliare de stat;

- anularea facilităţilor fiscale acordate persoanelor juridice pentru veniturile obţinute din

dobînzile de la depozitele bancare depuse pe un termen ce depăşeşte 3 ani şi valorile mobiliare

corporative sub formă de obligaţiuni emise pe un termen ce depăşeşte 3 ani;

- anularea scutirii de impozitul pe veniturile obţinute din creditele şi împrumuturile

acordate pe un termen de peste 3 ani şi în proporţie de 50% - pe venitul obţinut din creditele

acordate pe un termen de la 2 la 3 ani către băncilor comerciale şi organizaţiile de

microfinanţare;

- introducerea unui sistem revăzut de cheltuieli permise spre deducere în scopuri fiscale

în partea ce ţine de reziduuri, deşeuri şi perisabilităţi naturale, precum şi întreţinerea,

funcţionarea şi reparaţia autoturismelor folosite de directorii generali, directorii executivi şi

asimilaţi, precum şi conducătorii în domeniul administrativ, cu revederea modului de trecere în

cont a sumei TVA achitată pentru întreţinerea, funcţionarea şi reparaţia autoturismelor;

- micşorarea limitei de deducere în scopuri fiscale a donaţiilor efectuate în scopuri

filantropice sau de sponsorizare de către persoanele fizice şi juridice în favoarea autorităţilor

publice şi instituţiilor publice, organizaţiilor necomerciale, precum şi în favoarea caselor de copii

de tip familial, de la 10% la 2% din venitul impozabil;

- anularea scutirii de vărsarea la buget a sumei TVA aferente mărfurilor produse şi

serviciilor prestate de întreprinderile penitenciarelor;

- acordarea posibilităţii înregistrării benevole în calitate de contribuabil al TVA, în cazul

în care agentul economic intenţionează să efectueze livrări impozabile de mărfuri şi servicii, cu

excluderea plafonului actual de înregistrare de 100 000 lei;

- revederea facilităţii fiscale privind cota redusă a TVA de 8% pentru producţia agricolă

primară,  prin aplicarea acesteia faţă de producţia din zootehnie în formă naturală şi masă vie

destinate reproducerii, fitotehnie şi horticultură în formă naturală;

- extinderea mecanismului de restituire a TVA la investiţii (cheltuieli) capitale în clădiri

de producţie;

14

Page 13: Referat Deficit Bugetar

- extinderea cotei zero a TVA pentru livrarea biomasei lemnoase, erbacee şi din fructe,

destinată producerii energiei termice şi apei calde ca şi livrarea energiei termice şi apei calde din

surse energetice;

- ajustarea la rata inflaţiei prognozată pentru anul 2015 a cotelor accizelor stabilite în

sume fixe (băuturi alcoolice, oxigen, azot, articole de bijuterie sau de giuvaiergerie, autoturisme,

alte tutunuri şi înlocuitori de tutun fabricate), cu excepţia combustibililor (benzina, motorina şi

derivaţii acestora, gazele lichefiate şi naturale), pentru care cota accizului se indexează la

coeficientul de creştere anuală a produsului intern brut nominal prognozat pentru anul 2015;

- micşorarea cotei accizului pentru păcură prin modificarea indicatorului de ajustare a

acesteia, altul decît pentru combustibili;

- ajustarea graduală a cotelor accizelor pentru ţigarete la nivelul ţărilor din regiune, cît şi

la practica europeană;

- extinderea dreptului de restituire a sumei accizului pentru toţi agenţii economici ce

efectuează exporturi de mărfuri supuse accizelor prelucrate şi/sau fabricate în ţară, fie în mod

independent, fie în baza contractului de comision;

- extinderea bazei impozabile a taxei pentru dispozitivele publicitare prin impozitarea

agenţilor economici care utilizează în scopuri proprii panouri pentru reclamă sau publicitate în

locul în care aceştia desfăşoară activitate economică;

- majorarea cotelor taxelor rutiere pentru autovehiculele înmatriculate în Republica

Moldova, cu 50%.

Cheltuielile bugetului pe 2015 prevăd asigurarea implementării în continuare a

priorităţilor de politici, care derivă din Programul de activitate al Guvernului şi documentele de

politici naţionale şi sectoriale, aşa precum:

-reformarea sistemului educaţional;

-modernizarea sistemului şi sporirea calităţii serviciilor de sănătate;

-sustenabilitatea financiară a sistemului de pensii;

-sporirea calităţii şi eficienţei în justiţie şi combaterea corupţiei;

-dezvoltarea investiţiilor în infrastructura de drumuri;

-ameliorarea climatului de afaceri;

-alte priorităţi din cadrul sectoarelor, care fac subiectul strategiilor sectoriale de

cheltuieli.

Parametrii bugetului public naţional au fost estimaţi reieşind din obiectivele politicilor

bugetar-fiscale şi a prognozei indicatorilor macroeconomici pe anul 2015.

15

Page 14: Referat Deficit Bugetar

Veniturile globale ale bugetului public naţional se estimează în sumă de circa 45 109,9

mil. lei, cu 2 663,9 mil. lei sau cu 6,3 la sută mai mult faţă de executat în anul 2014, iar ca

pondere în PIB - la nivel de 38,1 la sută rămînînd la nivelul 2014.

Evoluţia veniturilor bugetului public naţional pe anii 2012-2015 se prezintă în diagrama

ce urmează.

Evoluţia veniturilor pe componente a bugetului public naţional, pe anii 2012-2015, se

prezintă în următorul tabel.

mil. lei

executat executat executat proiect (+;-) % (+;-) %

Bugetul Public National 35530,3 36899,2 42446,0 45109,9 8210,7 22,3% 2663,9 6,3%

Bugetul de stat 20090,7 22436,4 27716,9 30338,6 7902,2 35,2% 2621,7 9,5%

inclusiv transferuri 44,1 305,4 57,2 -305,4 -100,0% -57,2

Bugetele UAT 7880,9 9445,8 11086,9 10599,5 1153,7 12,2% -487,4 -4,4%

inclusiv transferuri 4278,1 4439,2 7106,6 7504,3 3065,1 69,0% 397,7 5,6%

Bugetul asigurărilor sociale de stat 9721,6 10589,9 12028,8 13478,3 2888,4 27,3% 1449,5 12,1%

inclusiv transferuri 2567,4 2828,1 3660,1 4390,3 1562,2 55,2% 730,2 20,0%

dintre care pentru acoperirea deficitului 1025,1 1005,6 1221,5 1162,8 157,2 15,6% -58,7 -4,8%

Fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală 3870 4161 4637,7 4907,6 746,6 17,9% 269,9 5,8%

inclusiv transferuri 2043,2 2161,2 2200,4 2319,5 158,3 7,3% 119,1 5,4%

executat 20142012 2013 2014 2015 executat 2013Proiect 2015 fata de

În structura veniturilor bugetului public naţional, partea majoră continuă să o deţină

veniturile fiscale, astfel în anul 2015 acestea vor constitui circa 86,6 la sută (39 068,9 mil. lei),

faţă de 83,9 la sută (35 630,7 mil. lei) în anul 2014 scontat.

Cheltuielile bugetului public naţional pe 2015 prevăd asigurarea implementării

priorităţilor de politici, care derivă din documentele de politici naţionale şi sectoriale,

caracteristice pentru fiecare componentă a bugetului public naţional.

16

Page 15: Referat Deficit Bugetar

Pentru anul 2015, cheltuielile bugetului public naţional se estimează în sumă de circa

49 605,4 mil. lei, cu o depăşire de 10 954,1 mil. lei faţă de rezultatele anului 2013 şi cu 5 212,3

mil. lei mai mult decît executat în anul 2014. Raportul cheltuielilor publice către PIB se

majorează de la 39,8 % - în anul 2014 pînă la 41,9 % - pe anul 2015.

În structura cheltuielilor bugetului public naţional pe componente bugetare, în anul

2015 partea majoră o reprezintă programele finanţate de la bugetul de stat, care deţin circa 69,2%

din cheltuielile publice, cu 3,0% mai mult față de executat 2014.

Evoluţia cheltuielilor bugetului public naţional pe componente bugetare în anii 2012-

2015, se prezintă în tabelul următor:

mil. lei

 

Executat

Proiect 2015

Proiect 2015 către

2012 2013 2014 executat 2013executat 2014

+,- % +,- %Bugetul public naţional, total

35 373,5

38 651,3

44 393,1

49 605,4

10 954,1

128,3

5 212,3

111,7

inclusiv:        

Bugetul de stat, total21 675,3

23 901,2

29 347,9

34 315,1

10 413,9

143,6

4 967,2

116,9

dintre care transferuri către alte bugete

8 888,6

9 428,5

12 967,1

14 214,1

4 785,6150,8

1 247,0

109,6

Bugetul asigurărilor sociale de stat

9 755,1

10 716,2

12 019,5

13 566,5

2 850,3126,6

1 547,0

112,9

Fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală

3 951,2

4 226,1

4 679,55 007,6

781,5118,5

328,1107,0

dintre care transferuri către alte bugete

12,9 1,2 28,5 -1,2 -28,5

Bugetele UAT8 920,6

9 534,7

11 347,4

10930,3

1 395,6114,6

-417,1 96,3

dintre care transferuri către alte bugete

31,2 304,2 28,7 -304,2 -28,7

Pornind de la estimările veniturilor, cheltuielilor şi surselor de finanțare a deficitului,

cadrul financiar global al bugetului public național pe anul 2015, se prezintă în următorul tabel.

Proiect2012 2013 2014 2015 (+,-) %

Venituri BPN 33530.3 36899.2 42446.0 45109.9 2663.9 6.3%

Ponderea în PIB (%) 38.0 36.7 38.1 38.1 0.1Cheltuieli BPN 35373.4 38651.3 44393.0 49605.4 5212.4 11.7%

Ponderea în PIB (%) 40.1 38.5 39.8 41.9 2.1

Deficit BPN -1843.1 -1752.1 -1947.1 -4495.5 -2548.4 130.9%

Ponderea în PIB (%) -2.1 -1.7 -1.7 -3.8 -0.4

Produsul Intern Brut 88228 100510 111501 118300

Executat Devieri 2015 pr./ 2014 exec.

17

Page 16: Referat Deficit Bugetar

Din volumul deficitului bugetului public național, estimat pentru anul 2015, bugetului de

stat îi revine - 3 976,5 mil.lei, bugetelor unităţilor administrativ teritoriale - 330,8 mil. lei, iar

bugetului asigurărilor sociale de stat - 88,2 mil. lei și fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă

medical - 100,0 mil. lei.

Conform estimărilor, bugetul de stat în anul 2015 se va solda cu un deficit în sumă de 3

976,5 mil.lei.

Pentru anul 2015, creditorul principal al Guvernului Republicii Moldova va fi Banca

Mondială, prin intermediul Agenției Internaționale de Dezvoltare (AID), care va acorda finanțare

sub formă de împrumuturi în valoare totală de 1 767,3 mil. lei (echivalentul a 91,6 mil. dolari

SUA), ceea ce reprezintă o pondere de aproximativ 49,1% din volumul total al intrărilor de

împrumuturi de stat externe, inclusiv 11,8 % vor fi destinate realizării proiectelor finanțate din

surse externe, iar 37,2% destinate susținerii bugetului. Totodată, pentru anul 2015 Banca

Mondială va fi unicul creditor care va acorda finanțare sub formă de împrumuturi de stat externe

pentru susținerea bugetului. Aceste împrumuturi de stat externe vor fi întreptate pentru operațiuni

pentru politicile de dezvoltare (DPO) - 45,0 mil. dolari SUA, reforma învățămîntului - 10,5 mil.

dol. SUA, reforma ajutorului social - 7,0 mil. dolari SUA, modernizarea sectorului sănătății - 4,3

mil. dolari SUA, suport pentru agricultura competitivă - 2,7 mil. dolari SUA).

La fel, o pondere importantă în volumul total al intrărilor de împrumuturi de stat externe

este deținută de Guvernul Japoniei, care va acorda în anul 2015 în volum de 794,3 mil. lei

(echivalentul a 41,2 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă o pondere de 22,1%, urmată de către

Banca Europeană de Investiții, care va acorda finanțare în valoare de 426,3 mil. lei (echivalentul

a 22,1 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă o pondere de 11,8%, și de Banca Europeană de

Reconstrucție și Dezvoltare, care va acorda finanțare în sumă de 285,8 mil. lei (echivalentul a

14,8 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă o pondere de 7,9% din totalul intrărilor de împrumuturi

de stat externe.

Intrările de împrumuturi externe în anul 2015 pe donatori se expune în diagrama

următoare:

18

Page 17: Referat Deficit Bugetar

Pe parcursul anului 2015 sunt planificate rambursări de împrumuturi de stat externe în

valoare totală de 777,8 mil. lei (echivalentul a 40,3 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă o

majorare cu 71,9 mil. lei sau cu 10,2% față de executat pentru anul 2014.

În 10 luni ale anului 2015, la bugetul public naţional au fost acumulate venituri în sumă

totală de 35468,3 mil. lei, cu 1056,2 mil. lei mai puțin sau la nivel de 97,1 la sută față de

sarcinile stabilite pe perioada de gestiune. În comparație cu perioada similară a anului 2014,

veniturile au înregistrat o creştere de 1230,0 mil. lei sau cu 3,6 la sută.

Partea de cheltuieli a bugetului public naţional s-a executat în sumă de 36499,4 mil. lei, cu

7671,4 mil. lei mai puțin sau la nivel de 82,6 la sută faţă de prevederile perioadei de gestiune.

Comparativ cu perioada respectivă a anului 2014, cheltuielile bugetului public naţional s-au

majorat cu 1681,1 mil. lei sau cu 4,8 la sută.

Cheltuielile bugetare au fost direcţionate pentru:

realizarea programelor cu caracter social-cultural – 70,3 la sută;

domeniul economiei naţionale – 12,0 la sută;

apărarea naţională, menţinerea ordinii publice și securitatea națională – 6,0 la sută;

servicii de stat cu destinaţie generală – 4,7 la sută;

alte domenii – 7,0 la sută.

Executarea bugetului public naţional în 10 luni ale anului 2015 s-a încheiat cu un deficit în

sumă de 1031,1 mil. lei.

Sursele de finanţare a deficitului bugetului public naţional în sumă de 1031,1 mil. lei s-au

format din:

surse externe în sumă de 1477,0 mil. lei;

surse interne (-445,9 mil. lei).

Estimările bugetului public național pentru anii 2016-2017

La baza estimărilor pe anii 2016-2017 stau prognozele indicatorilor macroeconomici,

prioritățile de politici publice ale Guvernului, strategiile sectoriale, precum și acorduri

semnate/ratificate cu partenerii externi de dezvoltare.

Reieşind din aceste premize, cadrul macro-fiscal a bugetul public naţional pe anii 2015-

2017 se estimează cu următorii parametrii generali:

19

Page 18: Referat Deficit Bugetar

mil. lei

Proiect Estimat Estimat2015 2016 2017

Venituri BPN 45109.9 46831.0 49968.6

Ponderea în PIB (%) 38.1 36.2 35.4Cheltuieli BPN 49605.4 50325.1 53218.6

Ponderea în PIB (%) 41.9 38.9 37.7Deficit BPN -4495.5 -3494.1 -3250.0

Ponderea în PIB (%) -3.8 -2.7 -2.3Produsul Intern Brut 118300 129400 141300

Evoluţia veniturilor, cheltuielilor şi deficitului bugetar pe anii 2012-2017, ca indicatori

principali care caracterizează cadrul macro-fiscal al bugetului public național, se prezintă în

următorul grafic.

Începând cu anul 2015, veniturile bugetului public național vor crește în mediu cu 5,6 la

sută și, în valoare absolută, se vor înscrie pe un trend ascendent (de la 45 109,9 mil.lei în

2015 la 49 968,6 mil.lei în 2017) în timp ce raportat la PIB vor descrește de la 38,1 la sută - 2015

la 36,2 la sută și 35,4 la sută în anii 2016 și 2017 respectiv. Această diminuare este determinată

de descreșterea ponderii granturilor pentru suport bugetar și pentru proiectele finanțate din surse

externe în PIB, de la 2,3 la sută - estimat pentru 2015 la 1,2 la sută - estimat 2017, precum și o

descreștere a impozitelor indirecte și nefiscale.

Nivelul deficitului bugetului public național pe termen mediu va avea o tendiță de

descreștere lentă, fiind limitat la nivel de 2,7% din PIB - în anul 2016 și 2,3% în PIB - în anul

2017, în scopul asigurării pe termen mediu a stabilității macroeconomice și macrofiscale.

20

Page 19: Referat Deficit Bugetar

CONCLUZII

Deși din an în an se colectează venituri tot mai mult în termeni nominali, totuși în termeni

reali această creștere este negativă. Printre cauzele acestei tendințe se numără:

Corelarea între ponderea enormă a economiei tenebre ca raport către PIB și evaziunea

fiscală;

Din cauza evaziunii fiscale povara fiscală cade asupra acelor contribuabili cinstiți,

numărul cărora este mic și în continuare descreștere;

Lobbismul unor inițiative de iertare a sancțiunilor și restanțelor la plățile în buget, fapt ce

determină comportamentul de așteptare a unor noi iertări în continuare;

Indisciplina financiară a agenților economici.

Provoacă îngrijorări situația privind cheltuielile bugetare ce țin de deservirea datoriei de stat.

Tendințle de creștere continuă a acestor cheltuieli demonstrează situația dificilă în care se află

Guvernul Republicii Moldova. Conform tendințelor stabilite în economia națională în ultimii ani,

putem constata că Moldova este afectată de așa-numitul „mecanism de autoreproducere a

datoriei” care poate fi descris prin următoarele efecte: crește deficitul bugetar primar →se

majorează volumul de noi credite → crește datoria publică → cresc cheltuielile pentru deservirea

datoriei publice → crește deficitul bugetar general → apelarea la noi credite → din nou crește

datoria publică → etc.

Cheltuielile bugetare pentru deservirea datoriei de stat enorme în mare măsură substituie

activitatea investițională a statului.

În timpul apropiat problemele bugetare se pot agrava și mai mult. Aceasta poate fi

condiționat de faptul că unele reforme economice vor necesita mijloace financiare publice

adiționale pe termen scurt în sume mari, în special pentru dezvoltarea infrastructurii economice,

finanțarea pierderilor băncilor și crearea programelor provizorii de susținere socială a șomerilor

și păturilor social-vulnerabile. Este mare probabilitatea că statul va fi nevoit să recurgă la

emiterea banilor pentru finanțarea deficitului, adică se pot crea premise pentru majorarea

inflației.

Pentru ameliorarea situației bugetare în Republica Moldova se propun următoarele măsuri:

Diminuarea rolului statului în economia națională prin crearea codițiilor favorabile de

dezvoltare a sectorului privat. Aceasta va permite reducerea considerabilă a infrastructurii

statului, finanțate de la buget, precum și vor apărea posibilități de diminuare a poverii

fiscale pentru stimularea unei creșteri economice ulterioare, acompaniată de activizarea

investițiilor;

21

Page 20: Referat Deficit Bugetar

Stabilirea principiului conform căruia modificări în legislația fiscală pot fi operate doar o

singură dată pe an – odată cu adoptarea legii bugetare anuale, fapt ce va permite

asigurarea stabilității regulilor fiscale și evitarea incertitudinii condiților de impozitare;

Diminuarea cheltuielilor pentru întreținerea administrației publice locale și centrale în

condițiile diminuării rolului statului în economia națională.

22

Page 21: Referat Deficit Bugetar

BIBLIOGRAFIE

1. Batişcev R. Factori care generează deficitul bugetar în Republica Moldova. Economica, nr. 6,

Chişinău, 2002, ASEM

2. Batişcev R. Probleme ale atragerii şi utilizării investiţiilor străine. Economica, nr. 1, Chişinău,

2003, ASEM

3. Batişcev R. Investiţii străine directe: cauze şi dificultăţi. Economica, nr. 2, Chişinău, 2003,

ASEM

4. Batişcev R. Problemele principale ale finanţării externe. Economica, nr.3.

5. Raport privind executarea bugetului public național în 10 luni ale anului 2015

<http://www.mf.gov.md/files/reports/Raport%20privind%20executarea%20BPN%20la

%2031.10.2015.pdf>

6. Notă informativă la proiectul de lege a bugetului de stat pe anul 2015

http://contabilsef.md/newsview.php?l=ro&idc=13&id=11890&t=/Noutati/Noutati-generale/

Proiectul-de-lege-a-bugetului-de-stat-pe-anul-2015

23