Embed Size (px)
Citation preview
27
Evaluarea procesului de bugetare a sectorului de
securitate şi rolul Comisiei Securitate Naţională,
Apărare şi Ordine Publică
Chişinău 2011
Prezentul document a fost elaborat în cadrul Programului comun al Consiliului Europei şi Uniunii Europene privind susţinerea democraţiei în Republica Moldova.
Afirmaţiile şi concluziile din acest document aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia sau opiniile finanţatorului.
1
CUPRINS
INTRODUCERE_______________________________________________________________2
PROCESUL BUGETAR ÎN REPUBLICA MOLDOVA________________________________2
I. Etapa de elaborare a proiectului legii anuale a bugetului__________________________________2
II. Etapa de examinare şi aprobare a proiectului legii bugetului de stat_________________________2
III. Etapa de executare a bugetului____________________________________________________2
IV. Controlul executării bugetului____________________________________________________2
V. Rectificarea legii bugetare anuale____________________________________________________2
ROLUL PARLAMENTULUI ÎN PROCESUL BUGETAR______________________________2
PRACTICA PROCESULUI BUGETAR ŞI ROLUL COMISIEI ÎN PROCESUL DE ELABORARE ŞI APROBARE____________________________________________________2
I. Etapa de elaborare a proiectului legii bugetare anuale____________________________________2
II. Etapa de examinare şi aprobare în Parlament___________________________________________2
III.Controlul executării legii anuale a bugetului_____________________________________________2
CONSTATĂRI_________________________________________________________________2
RECOMANDĂRI______________________________________________________________2
ANEXE_______________________________________________________________________2
Anexa 1.Planul de acţiuni pentru elaborarea Cadrului Bugetar pe Termen Mediu şi a proiectului de buget______________________________________________________________________________2
Anexa 2. Prezentarea schematică a planului de acţiuni pentru elaborarea Cadrului Bugetar pe Termen Mediu şi a proiectului de buget_________________________________________________________27
2
INTRODUCERE
Dezvoltarea unei ţări depinde de mulţi factori, însă un factor important care stă la baza asigurării dezvoltării unei ţări este asigurarea securităţii cetăţenilor.
După actul de terorism din 11 septembrie 2001, ţările au fost nevoite să acorde mai multă atenţie acestei ameninţări pe lângă multe altele existente până la acel moment. Astfel, asigurarea securităţii cetăţenilor a devenit prioritatea numărul unu pentru toate ţările.
Nivelul de asigurare a securităţii şi integrităţii variază de la ţară la ţară, fiind în dependenţă directă de nivelul de finanţare a organelor care au această misiune.
În pofida reformelor iniţiate, nivelul de finanţare a organelor din sectorul se securitate, ordine publică şi apărare se află mult sub nivelul necesar. Spre exemplu, pentru finanţarea Forţelor Armate, în anul 2012 sunt necesare 637mil.lei, în timp ce în proiectul bugetului de stat este planificată doar a treia parte din necesarul de resurse financiare (264 mil.lei). În graficul de mai jos este prezentată finanţarea Forţelor Armate din Republica Moldova. Este necesar de menţionat că nivelul de finanţare a Forţelor Armate din ţările Europei de Est care nu sunt membre NATO este minimum de 1% în raport cu Produsul Intern Brut (PIB).
Figura1.Nivelul de finanţare a Forţelor Armate din Republica Moldova în raport cu PIB
Sursă: Elaborat de autor în baza datelor Biroului Naţional de Statistică şi Ministerului Finanţelor.
Se poate cu certitudine de spus că în sectoarele securitatea naţională şi ordinea publică situaţia nu este mult mai bună.
Un rol aparte în nivelul de finanţare al sectorului securitatea naţională, ordine publică şi apărare îl are Parlamentul prin organele sale de lucru, Comisiile permanente. În cadrul Parlamentului, comisia de specialitate responsabilă de securitate, ordine publică şi apărare este Comisia securitate naţională, apărare şi
3
ordine publică (CSNAOP). Ţinând cont de rolul important al instituţiilor din sectorul respectiv, CSNAOP îi revine,de asemenea, un rol nu mai puţin important în consolidarea sectoarelor patronate. Dacă e să vorbim despre procesul bugetar, Comisia este pe de o parte ultima speranţă a autorităţilor centrale de specialitate de a obţine finanţare suplimentară faţă de cea propusă în proiectul bugetului prezentat în Parlament, iar pe de altă parte aceasta este organul Parlamentului ce ar trebui să asigure controlul executării bugetului de stat în conformitate cu interesele cetăţenilor.
În acest context, pentru o examinare eficientã a propunerilor bugetare parvenite din partea autoritãþilor patronate, este necesar dea identificaºi instituþionaliza unele standarde aferente procesului bugetar, pârghii posibile de aplicare de cãtre membrii CSNAOP în vederea examinãrii eficiente ºi promovãrii justificate a intereselor autoritãþilor nominalizate.
Acest studiu a fost condiþionat ºi de complexitatea procesului bugetar, care este un domeniu specific la care urmeazã de atras o atenþie deosebitã. Bugetul autoritãþii este o punte în dezvoltarea activitãþii sale ºi în cele din urmã a asigurãrii unui grad înalt de securitate, ºi, dacã acest buget nu este aprobat în mãrimea ºi cu componentele necesare, dezvoltarea sectorului de securitate pe termen mediu ºi lung poate fi afectat considerabil.
4
I categorie Puterea executivă (Guvernul)Etapele procesului bugetar:
Elaborarea proiectului bugetului de stat.Executarea bugetului de stat.
Controlul executării bugetului de stat.
II categorie Puterea legislativă (Parlamentul)Etapele procesului bugetar:
Aprobarea proiectului bugetului de stat.Controlul executării bugetului de stat.
Aprobarea executării bugetului de stat.
PROCESUL BUGETAR ÎN REPUBLICA MOLDOVA
Procesul bugetar reprezintă ansamblul măsurilor şi acţiunilor întreprinse de autoritatea statală competentă cu privire la etapele consecutive ale procedurii bugetare, care sunt:
elaborarea proiectului bugetului de stat; aprobarea; executarea; încheierea; controlul; aprobarea executării bugetare.
Conform articolul 3 din Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar1, „Procesul bugetar reprezintă etape consecutive de elaborare, aprobare, executare şi raportarea executării bugetului”. Astfel, din definiţie rezultă că procesul bugetar este format din mai multe etape consecutive. Din punct de vedere al puterii în stat (puterea legislativă şi puterea executivă), etapele procesului bugetar pot fi grupate în două categorii, după cum se prezintă în fig.1.Figura2. Repartizarea etapelor procesului bugetar pe responsabilităţi ale puterii în stat (legislativă şi executivă)
Sursă: Elaborat de autor în baza Legii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar.
Figura de mai sus prezintă procesul bugetar într-o formă succintă, acesta fiind un proces mult mai complex şi implică participarea mai multor actori.
Reieşind din scopul analizei, în continuare vor fi prezentate în detalii etapele procesului bugetar din perspectiva autorităţilor ce fac parte din sectoarele Securitatea Naţională, Apărare şi Ordine Publică, cu identificarea momentului în care CSNAOP intervine în procesul de elaborare a bugetului de stat.
1Legea nr.847-XIII din 24.05.1996 „Privind sistemul bugetar şi procesul bugetar”5
I. Etapa de elaborare a proiectului legii anuale a bugetului
Este necesar de menţionat că procesul bugetar este reglementat în fond de două acte normative: Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar (nr.847-XIII din 24.05.1996)şi Hotărârea Guvernului nr.82 din 21.01.2006 „Cu privire la elaborarea cadrului de Cheltuieli pe termen mediu şi a proiectului de buget”. Dacă legea descrie toate etapele procesului de elaborare a proiectului bugetului, atunci Hotărârea Guvernului respectivă se axează doar pe etapa de elaborare a proiectului legii bugetare anuale până la prezentarea Guvernului.
Începând cu anul 2002, Guvernul Republicii Moldova a început planificarea bugetului anual într-o perspectivă pe termen mediu. Acest instrument de planificare a obţinut denumirea de Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu, care ulterior a fost redenumit Cadrul Bugetar pe Termen Mediu (CBTM). În esenţă, CBTM este un document de planificare a bugetului pe o perioadă de trei ani: anul bugetar următor şi încă doi ani după acesta. Planificarea şi elaborarea următorului CBTM începe în decembrie (cu 13 luni înainte de perioada pentru care se elaborează CBTM) şi continuă până la prezentarea proiectului bugetului de stat la Parlament. CBTM se actualizează concomitent cu elaborarea proiectului bugetului de stat şi se include în materialele la proiectul legii bugetare anuale ca parte a notei informative. Acesta permite o mai bună corelare dintre politicile guvernamentale şi alocările de resurse publice. CBTM este aprobat de Guvern nu mai târziu de 1 mai şi, după publicarea în Monitorul Oficial, este prezentat Parlamentului în scop de informare. Odată ce CBTM a fost aprobat, acesta devine punctul de pornire pentru elaborarea proiectului legii anuale a bugetului.
Conform atribuţiilor stipulate în Regulamentul Ministerului Finanţelor2, acesta este organul central de specialitate al administraţiei publice care este responsabil de elaborarea şi promovarea proiectului legii anuale a bugetului de stat şi proiectelor de legi pentru modificarea şi completarea legii anuale a bugetului de stat. Ministerul Finanţelor elaborează proiectul bugetului de stat bazat pe:
1. Scopurile bugetului de stat:a) implementarea strategiilor şi obiectivelor economice, sociale şi de altă
natură ale Guvernului;b) formarea fondurilor băneşti necesare pentru finanţarea acţiunilor
Guvernului;c) asigurarea echilibrului bugetar necesar pentru menţinerea unei situaţii
macroeconomice stabile a statului;d) asigurarea administrării efective, calitative şi responsabile a finanţelor aflate
la dispoziţia Guvernului; e) expunerea în mod explicit a strategiilor şi obiectivelor Guvernului, care vor
fi realizate de buget. 2. Sursele de venituri şi destinaţia cheltuielilor.3. Propunerile de cheltuieli detaliate ale autorităţilor publice.4. Propunerile de venituri ale autorităţilor publice locale.
2Hotărârea Guvernului nr.1265 din 14 noiembrie 2008 „Cu privire la reglementarea activităţii Ministerului Finanţelor”
6
5. Propunerile privind finanţarea deficitului bugetar, dacă cheltuielile depăşesc veniturile.
6. Propunerile privind utilizarea excedentului bugetar.
În conformitate cu Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar (nr.847-XIII din 24.05.1996)şi Hotărârea Guvernului nr.82 din 21.01.2006 „Cu privire la elaborarea cadrului de Cheltuieli pe termen mediu şi a proiectului de buget”, Ministerul Finanţelor, în comun cu alte autorităţi centrale de specialitate întreprind un şir de acţiuni în procesul de elaborare a proiectului de buget anual. Cele mai esenţiale sunt:
1. Ministerul Finanţelor elaborează estimările preliminare de venituri şi cheltuieli în baza prognozei indicatorilor macroeconomici pusă la dispoziţie de Ministerul Economiei.
2. Până la data de 5 februarie Ministerul Finanţelor prezintă ajustările preliminare de cheltuieli pe sectoare organelor centrale de specialitate. Aceste ajustări sunt efectuate anual în CBTM.
3. Din 5 februarie până pe 20 martie organele centrale de specialitate, de comun cu Ministerul Finanţelor, definitivează plafoanele de cheltuieli pe sectoare şi pe autorităţi publice centrale.
4. Către data de 20 aprilie Ministerul Finanţelor urmează să emită organelor centrale de specialitate note metodologice privind elaborarea şi prezentarea propunerilor de buget.
5. La data de 1 iunie, organele centrale de specialitate urmează să prezinte propunerile sale cu privire la buget Ministerului Finanţelor.
6. Către data de 20 iulie are loc procesul de coordonare a estimărilor bugetului şi a proiectului de lege a bugetului de stat cu autorităţile administraţiei publice centrale.
7. La data de 25 august Ministerul Finanţelor emite proiectul de lege a bugetului de stat în atenţia Guvernului.
Guvernul este obligat, prin lege, ca până la data de 1 octombrie să prezinte proiectul legii bugetului în Parlament. Astfel, către această dată, Guvernul urmează să înlăture toate neînţelegerile ce au apărut în procesul de elaborare a proiectului bugetului între Ministerul Finanţelor şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale.
Acţiunile de elaborare a proiectului legii bugetului anual este redat schematic în Anexa 2. Prezentarea schematică a planului de acţiuni pentru elaborareaCadrului Bugetar pe Termen Mediu şi a proiectului de buget”la prezentul raport.
II. Etapa de examinare şi aprobare a proiectului legii bugetului de stat
Parlamentul are prerogativa de a aproba proiectul legii bugetului prezentat de Guvern. Odată ce proiectul legii bugetului a fost prezentat Parlamentului, acesta este remis comisiilor permanente ale Parlamentului, inclusiv CSNAOP. Acesta e momentul în care CSNAOP se implică în definitivarea proiectului legii bugetului de stat, având posibilitatea de a interveni cu propuneri de amendamente ce ţin de
7
Guvernul
Parlamentul
Comisia economie, buget şi finanţe
Comisiile parlamentare permanente (CSNAOP)
Proiectului legii bugetului spre
examinare
Avize la proiectului legii
bugetului
Prezentarea pentru lectura I
Aprobare/respingere, pregătirea
pentru lectura II
Prezentarea pentru lectura II
Prezentarea proiectului legii bugetului de stat (1
octombrie)
Aprobare/respingere, pregătirea
pentru lectura III
Prezentarea pentru lectura III
şi aprobare
Legea aprobată şi transmisă spre promulgare
(5 decembrie)
Legea promulgată şi transmisă spre executare
sectorul de care este responsabil. În continuare este prezentat schematic procesul de examinare şi aprobare a proiectului legii bugetului de stat.
Figura3.Reprezentarea schematică a etapei de aprobare a proiectului de lege a bugetului
Sursă: Elaborat de autor în baza Legii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar.
În cadrul acestei etape distingem următoarele faze: dezbaterea la nivelul comisiilor de specialitate, la care are loc avizarea
proiectului; întocmirea Raportului; votarea legii bugetului de stat; promulgarea legii bugetului de stat de către Preşedintele ţării; publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial.
Acţiunile examinării şi aprobării proiectului legii anuale a bugetului.
Prezentarea proiectului legii bugetului de stat în Parlament. În conformitate cu legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, Guvernul este obligat să prezinte Parlamentului proiectul legii bugetare anuale până la data de 1 octombrie. Proiectul legii bugetare anuale include următoarele anexe:
a) sinteza bugetului de stat;b) limitele de cheltuieli pe autorităţi publice finanţate de la bugetul de stat; c) alte anexe relevante.
8
Anexele la proiectul legii bugetare anuale includ indicatorii propuşi spre aprobare pentru anul bugetar respectiv şi prognozele pe cel puţin 2 ani următori (CBTM). La fel, proiectul legii este însoţit de o Notă informativă, care cuprinde descrierea situaţiei economice şi financiare a ţării.
Examinarea proiectului legii bugetare anuale în cadrul comisiilor permanente ale Parlamentului. Examinarea proiectului legii bugetare anuale se face în cadrul tuturor comisiilor parlamentare de specialitate. Reieşind din atribuţiile comisiilor3, comisia responsabilă de acest proiect este Comisia economie, buget şi finanţe, aceasta prezentând în plenul Parlamentului raportul cu privire la proiectul legii bugetare anuale. În cadrul acestei comisii se examinează politica fiscală pentru anul următor, nivelul prognozat al veniturilor, repartizarea cheltuielilor etc. De asemenea, Comisia este responsabilă de examinarea avizelor parvenite de la comisiile de specialitate, cu includerea/respingerea propunerilor în măsura în care nu este afectat deficitul bugetar prestabilit. Comisiile de specialitate analizează, la rândul lor, nivelurile de finanţare ale sectoarelor de care sunt responsabile,având dreptul de a propune amendamente în cadrul sectoarelor în măsura în care nu este afectat cadrul macrobugetar. Toate propunerile sale sunt prezentate în aviz către Comisia economie, buget şi finanţe. Comisiile de specialitate sunt obligate să prezinte avize în termenul de 30 zile.
Aprobarea proiectului legii bugetare anuale. În şedinţele plenare ale Parlamentului are loc dezbaterea atât a proiectului bugetului de stat, cât şi a raportului comun prezentat de Comisia economie, buget şi finanţe privind amendamentele parvenite de la Comisii şi deputaţi. Dezbaterea proiectului de buget se realizează pe ansamblu, pe părţi, capitole, subcapitole, titluri, articole, alineate etc. La această dezbatere generală participă primul-ministru şi ministrul finanţelor, care expun motivele ce au condus la elaborarea proiectului bugetului de stat. Adoptarea Legii bugetului de stat se efectuează în trei lecturi pe baza votului de ansamblu al legii.
Promulgarea legii bugetului de stat. Reprezintă dreptul Preşedintelui ţării de a se expune asupra legii bugetului de stat. În cazul în care legea este promulgată, ea se publică în Monitorul Oficial şi Guvernul este în drept să purceadă la executarea bugetului de stat. În cazul în care legea nu este promulgată, ea este întoarsă în Parlament pentru a fi definitivată ţinând cont de comentariile Preşedintelui ţării. Nu trebuie să uităm că Preşedintele ţării este Comandantul suprem al Forţelor armate, precum şi preşedintele al Consiliului suprem de securitate.
III. Etapa de executare a bugetului
Responsabilitatea generală de executare a legii bugetare anuale revine Guvernului, iar autorităţile administraţiei publice centrale (inclusiv instituţiile aflate în subordonare) sunt responsabile de realizarea indicatorilor bugetelor acestora.
3Hotărârea Parlamentului nr.48-XVIII din 29.10.2009 „Privind domeniile de activitate ale comisiilor permanente ale Parlamentului”
9
În termen de 10 zile după adoptarea legii bugetare anuale, Ministerul Finanţelor solicită autorităţilor publice centrale elaborarea şi prezentarea planurilor de finanţare şi întocmeşte repartizarea lunară a veniturilor şi cheltuielilor. În termen de 45 zile de la aprobarea legii bugetare anuale, Ministerul Finanţelor urmează să aprobe repartizarea lunară.
Etapa de executare a bugetului se încheie odată cu încheierea anului bugetar, care este 31 decembrie. Până la data de 1 mai, Ministerul Finanţelor întocmeşte şi prezintă Guvernului spre examinare şi aprobare raportul anual privind executarea bugetului de stat pe anul bugetar încheiat, iar Guvernul îl aprobă şi îl prezintă, până la data de 1 iunie, Parlamentului. Structura raportului anual se stabileşte de către ministrul finanţelor. Raportul privind executarea bugetului de stat pe anul bugetar încheiat se examinează şi se aprobă prin hotărâre de Parlament până la data de 15 iulie. Raportul anual privind executarea bugetului de stat se examinează în comisiile permanente ale Parlamentului, cu participarea obligatorie a autorităţilor publice centrale de specialitate. După aprobarea de către Parlament, raportul anual privind executarea bugetului de stat se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
IV. Controlul executării bugetului
Controlul executării legii bugetare anuale se face prin audierea rapoartelor de executare a bugetului de stat. Raportul privind executarea legii bugetare anuale se face atât la nivel de Guvern, cât şi la nivel de Parlament.
La nivel de Guvern, controlul executării bugetului prevede elaborarea şi prezentarea lunară de către Ministerul Finanţelor a unui raport analitic privind executarea bugetului de stat. Suplimentar, Guvernul, la necesitate, poate cere autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate să prezinte informaţii despre executarea bugetelor administrate şi performanţele realizate.
La nivel de Parlament,controlul executării bugetului se face prin intermediul Controlului parlamentar,care reprezintă o funcţie esenţială a instituţiei, o expresie a forţei juridice a mandatului reprezentativ, una dintre marele prerogative ale puterii legislative.
Cadrul legal existent permite Parlamentului să-şi exercite funcţia de control parlamentar asupra executării bugetului prin următoarele metode:
- Control exercitat prin examinarea şi audierea raportului cu privire la mersul executării bugetului de stat.
- Control exercitat prin comisiile parlamentare. - Control exercitat prin întrebări şi interpelări.- Ancheta parlamentară.
O descriere mai detaliată a acestor metode este prezentată în capitolul ce urmează.
10
Toate aceste pârghii Parlamentul le poate utiliza în procesul de executare a legii bugetare anuale. Dar, la încheierea anului bugetar, în cadrul verificării legalităţii executării bugetului,Parlamentul Republicii Moldova implică permanent Curtea de Conturi. Aceasta are rolul de a verifica modul de utilizare a sumelor de bani destinate prin buget autorităţilor administraţiei publice. Instituţionalizarea Curţii de Conturi este determinată de prevederile constituţionale de la art.133 care o împuterniceşte cu atribuţii de control asupra modului de formare, administrare şi utilizare a resurselor financiare publice, precum şi cu prezentarea unui raport anual Parlamentului asupra administrării şi utilizării resurselor financiare publice. Ţinând cont de faptul că autoritatea dată este subordonată Parlamentului, acesta îşi exercită funcţia controlului parlamentar asupra finanţelor publice indirect, prin intermediul Curţii de Conturi.
V. Rectificarea legii bugetare anuale
În decursul procesului de executare a legii bugetare anuale, apar un şir de factori interni şi externi care influenţează nivelul de executare a bugetului aprobat. În scopul efectuării amendamentelor la buget, acesta este supus rectificării. De facto, bugetul poate fi rectificat de atâtea ori de câte ori apare necesitatea. Însă, practica internaţională, precum şi Instituţiile Financiare Internaţionale (cum este FMI, spre exemplu), ne demonstrează/recomandă ca bugetul să fie supus rectificării nu mai mult de două ori pe an bugetar: prima - la jumătate de an şi a două la finele anului bugetar.
11
ROLUL PARLAMENTULUI ÎN PROCESUL BUGETAR
Experienţa internaţională arată că Parlamentul poate influenţa procesul bugetar la diferite etape, însă cea mai larg utilizată practică de a influenţa viitorul buget este cea de la etapa de examinare şi aprobare a legii bugetare anuale.
Etapa de elaborarea proiectului legii bugetului anuale. Parlamentul nu are prea multe pârghii de a interveni direct la această etapă, după cum elaborarea proiectului legii anuale a bugetului este prerogativa Executivului. Totuşi, în practica internaţională sunt cunoscute unele practici utilizate pentru a influenţa viitorul buget începând de la această etapă. Prima constă în examinarea rapoartelor cu privire la executarea bugetelor din anii precedenţi şi anul curent şi elaborarea recomandărilor cu privire la bugetele pentru anii viitori. Utilizarea acestei pârghii presupune existenţa în cadrul comisiilor parlamentare permanente a experţilor calificaţi în bugetare şi voinţa politică şi de a le utiliza. O a doua pârghie constă în participarea reprezentanţilor Parlamentului în cadrul grupurilor de lucru responsabile de elaborarea CBTM. Această pârghie necesită, de asemenea, existenţa în cadrul comisiilor parlamentare permanente a experţilor calificaţi în bugetare.
Etapa de aprobare a proiectului bugetului. Aprobarea bugetului este prerogativa exclusivă a Parlamentului. În cadrul acestei etape, Parlamentul poate să intervină cu modificări în proiectul legii. Cel mai bun indicator al implicării Parlamentului în stabilirea bugetului este măsura în care acesta poate influenţa conţinutul bugetului prin introducerea de amendamente. În termeni generali, există trei modele de a-şi exercita puterea şi voinţa:
1. Fără restricţii. Acest model presupune puterea sau atribuţia Parlamentului de a amenda sau respinge proiectul bugetului elaborat de Executiv şi a elabora propriul său proiect. Parlamentele care formulează bugetul pot amenda sau respinge proiectul de buget, precum şi formula propriile lor proiecte alternative. De exemplu, asemenea atribuţii şi practici pot fi observate în cazul Congresului SUA. Proiectul de buget al Executivului serveşte doar ca o propunere în sensul cel mai strict al cuvântului, fără a avea vreo putere angajantă. Acest model necesită o substanţială infrastructură de sprijin, precum şi un personal numeros.
2. Cu restricţii. Acest model presupune că Parlamentele pot să influenţeze bugetul prin amendamente, dar în limitele deficitului sau surplusului bugetului propus de Guvern. Restricţia de a menţine deficitul/surplusul bugetar nemodificat este justificată de necesitatea de a respecta disciplina fiscală şi indicatorii macroeconomici. Prin urmare, dacă comisiile parlamentare permanente vin cu o iniţiativă de majorare a cheltuielilor pentru sectorul patronat, aceasta urmează în mod obligatoriu să identifice şi sursa de finanţare a cheltuielilor suplimentare. De exemplu, parlamentele Republicii Cehia, Franţei, Poloniei, Spaniei şi României fac parte din acest model.
3. Limitată. Parlamentele cu slabă influenţă în formularea bugetului pot doar să îşi dea consimţământul în ce priveşte veniturile şi cheltuielile globale propuse de
12
Guvern. Conform acestui sistem, Parlamentul poate doar să reducă unele din capitolele existente, fără a putea include altele noi sau a mări pe cele existente. În unele ţări, orice amendamente ale bugetului, dacă sunt adoptate, sunt considerate echivalente cu un vot de neîncredere în Executiv şi acesta poate fi nevoit să demisioneze. Acest model de Parlament se întâlneşte în Canada, Marea Britanie, Australia, India, Noua Zelandă, Africa de Sud, etc.
Executarea legii bugetare anuale. Legea bugetului este pusă în aplicare de Executiv, în general, cu o minimă implicare din partea Parlamentului, deşi poate fi necesar ca acesta să autorizeze suplimentarea fondurilor pentru anumite operaţii. Această autorizare se face, de regulă, la rectificarea bugetului cu condiţia de a nu afecta nivelul deficitului bugetar aprobat iniţial.
Controlul executării legii bugetare anuale. În timp ce pregătirea şi aprobarea bugetului se referă în principal la planificare, executarea bugetară implică în primul rând modul de gestionare a veniturilor şi cheltuielilor. Parlamentul monitorizează aplicarea în practică a bugetului la nivelul plenului, al comisiilor, precum şi la nivel individual.
1. Nivelul plenului. Controlul parlamentar cu privire la mersul executării bugetului de stat poate fi efectuat prin audierea rapoartelor şi a altor documente similare prezentate în plenul Parlamentului. Exemplu de astfel de rapoarte pot servi:
- Raportul Guvernului asupra executării bugetului de stat. Cel puţin o dată în jumătate de an, Primul-ministru vine în Parlament şi prezintă raportul cu privire la executarea bugetului de stat. Suplimentar, Parlamentul poate organiza audierea Guvernului în probleme ce ţin de activitatea acestuia, îndeosebi asupra procesului bugetar.
- Raportul anual asupra administrării şi utilizării resurselor financiare publice prezentat Parlamentului de Curtea de Conturi;
2. Nivelul comisiilor. Activitatea în comisii este cel mai frecvent axată mai degrabă pe soluţionarea unor probleme specifice decât pe discutarea unor principii generale. Printre problemele care ţin de competenţa comisiilor se numără:
• discutarea şi modificarea propunerilor de buget;• solicitarea de rapoarte de la Executiv;• organizarea de audieri şi anchete pentru a asigura transparenţa şi eficienţa
execuţiei bugetare şi a investiga acuzaţiile de proastă administrare sau de corupţie;
• adunarea de probe de la surse externe.
3. Nivelul individual. Parlamentarii, cu titlu individual, pot adresa întrebări şi interpelări Guvernului, care are obligaţia de a răspunde fie oral, fie în scris, în funcţie de sistem.
13
PRACTICA PROCESULUI BUGETAR ŞI ROLUL COMISIEI ÎN PROCESUL DE ELABORARE ŞI APROBARE
Art. 111 din Regulamentul Parlamentului stipulează că controlul asupra executării legii (publicarea în termenele stabilite, organizarea studierii prevederilor legii, etc.) de către organele şi persoanele competente, precum şi determinarea eficienţei acţiunii legii revin, de regulă, comisiei permanente de profil, asistată de alte comisii, create în acest scop de Parlament. Prin norma respectivă se constată dreptul deplin al Comisiei parlamentare de profil de a exercita controlul parlamentar, iar în cazul nostru de studiu, asupra executării legii bugetare anuale. În cadrul procesului bugetar aferent sectorului de securitate, apărare şi ordine publică un rol deosebit în cadrul Legislativului îl deţine CSNAOP.
I. Etapa de elaborare a proiectului legii bugetare anuale.
După cum a fost menţionat anterior, proiectul legii bugetului de stat se elaborează în baza CBTM. Astfel, priorităţile şi necesităţile de finanţare ce urmează a fi reflectate în proiectul legii bugetare anuale sunt stabilite în procesul de elaborare a CBTM, astfel, la elaborarea legii bugetare anuale, acestea fiind doar actualizate şi definitivate.
La momentul actual, Parlamentul participă foarte limitat la elaborarea CBTM, acesta fiind reprezentat de un reprezentant al Comisiei economie, buget şi finanţe în cadrul Grupului coordonator de elaborare a CBTM, iar la finele exerciţiului după ce CBTM este aprobat, acesta este remis Parlamentului pentru informare.
În urma discuţiilor avute cu reprezentanţii responsabili de elaborarea bugetului din cadrul autorităţilor centrale de specialitate ce fac parte din sectorul securitate, apărare şi ordine publică, s-a constatat că procesul de elaborare a proiectului legii bugetului începe odată cu primirea din partea Ministerului Finanţelor a „Normei metodologice privind elaborarea şi prezentarea de către autorităţile publice centrale a propunerilor la proiectul bugetului de stat”. Paralel cu această normă, fiecare autoritate publică centrală primeşte şi nota informativă cu privire la particularităţile specifice ale sectorului ce urmează a fi luate în consideraţie la elaborarea propunerilor de buget.
Această normă metodologică urmează a fi remisă autorităţilor centrale de specialitate până la data de 20 aprilie. În realitate, aceasta este remisă în prima jumătate a lunii iunie. Ţinând cont de termenul de prezentare la Guvern a proiectului legii bugetului, Ministerul Finanţelor solicită prezentarea informaţiei timp de o lună. În timpul stabilit de Ministerul Finanţelor, autorităţile centrale de specialitate prezintă propunerile sale de buget. Aceste propuneri urmează să se încadreze în limitele de cheltuieli prestabilite de Ministerul Finanţelor.
Aici este important de menţionat, că aceste limite sunt actualizate având ca bază limitele aprobate pentru fiecare sector din CBTM deja aprobat de Guvern. În cazul în care o autoritate prezintă propuneri de buget ce depăşesc limitele prestabilite, atunci aceasta remite în adresa Ministerului Finanţelor şi o notă informativă cu necesarul suplimentar de mijloace financiare şi argumentele de rigoare. Mai multe detalii sunt
14
discutate în cadrul şedinţelor comune dintre Ministerul Finanţelor şi autoritatea publică centrală de specialitate. Data organizării acestor şedinţe este stabilită de Ministerul Finanţelor. La această etapă, etapa iniţială de elaborare a proiectului legii bugetului, ultimul cuvânt revine Ministerului Finanţelor. Această instituţie decide până la urmă să fie sau nu incluse cheltuielile suplimentare în proiectul legii bugetului ce va fi remis spre aprobare la Guvern. Astfel, în cazul în care reprezentanţii Ministerului Finanţelor şi ai autorităţii centrale de specialitate nu au ajuns la un numitor comun, ultimilor nu le rămâne decât să ridice problema şi să încerce să o soluţioneze în cadrul şedinţei cabinetului de miniştri.
Şedinţele cabinetului de miniştri este etapa intermediară de elaborare a proiectului legii anuale a bugetului. Ideal ar fi ca la această etapă toate divergenţele ce ţin de proiectului legii bugetului să fie înlăturate, pentru a asigura votul unanim al membrilor cabinetului de miniştri şi, respectiv, aprobarea acestuia de Guvern. În realitate, din discuţiile avute, unele propuneri ale autorităţilor centrale de specialitate nu sunt reflectate în proiectul legii bugetului aprobat de Guvern. Astfel, autoritatea respectivă mai are o şansă, care este ultima (etapa finală), de a include solicitările prin intermediul CSNAOP, când proiectul legii ajunge la Parlament.
II. Etapa de examinare şi aprobare în Parlament.
După înregistrarea proiectului legii bugetului de stat în Parlament, CSNAOP se angajează în rolul de examinare şi amendare a bugetului autorităţilor publice din sectorul de securitate, apărare şi ordine publică, acestea fiind: Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, Departamentul Instituţiilor Penitenciare.
Odată ce această etapă a demarat, CSNAOP iniţiază audierea autorităţilor din sectorul de securitate, apărare şi ordine publică. În cadrul acestor audieri, autorităţile respective prezintă în cadrul şedinţelor CSNAOP o informaţie aferentă bugetului autorităţii pe anul respectiv. Informaţia dată cuprinde diverse analize, comparaţii faţă de anii precedenţi, indicatorii macroeconomici etc. De asemenea, în cadrul audierilor autorităţile date prezintă şi nemulţumirile faţă de bugetul aprobat de Guvern şi propunerile de rigoare în partea ce ţine de majorarea bugetului.
Este important de menţionat că audierile se bazează pe informaţia obţinută de la autorităţile centrale de specialitate, fiind lipsă analiza proprie a Comisiei. Comisia nu face o analiză proprie a bugetelor din anii precedenţi ai instituţiilor audiate şi a rapoartelor Curţii de Conturi. Plus la aceasta, având proiectul legii bugetului, Comisia nu face o analiză pentru a vedea în ce măsură proiectul bugetului reflectă priorităţile stipulate în CBTM şi în documentele de politici sectoriale. În aceste condiţii, membrilor Comisiei nu le rămâne altceva decât să creadă celor spuse de reprezentanţii autorităţilor de specialitate audiate.
Toată informaţia pe care Comisia trebuie să o asimileze este prezentată în formate diferite, neexistând un format unic de prezentare a acesteia. Aceasta
15
îngreunează perceperea informaţiei de către membrii Comisiei, cu atât mai mult că nu toţi din ei cunosc în detalii aspectele sectoarele patronate.
Reieşind din cele expuse anterior, nu este de mirare că Comisia acordă un timp foarte scurt pentru audierea fiecărei autorităţi din sectoarele nominalizate. În cele din urmă, în marea majoritatea cazurilor, examinarea bugetului devine o formalitate. Conform unor date statistice, s-a constat că în perioada anilor 2008-2010 bugetul de stat aferent autorităţilor din sectorul de securitate, apărare şi ordine publică a fost examinat doar într-o singură şedinţă. De asemenea, se constată că timpul acordat audierilor autorităţilor respective este de cca. 20-30 minute pentru fiecare autoritate. Astfel, în acest timp redus acordat, este evident că nu pot fi supuse unor dezbateri minuţioase fiecare componentă a bugetului autorităţii respective.
La finalul şedinţelor de examinare a bugetului autorităţilor de specialitate, Comisia elaborează un aviz în care sunt reflectate propunerile de modificare a bugetelor autorităţilor şi îl prezintă în atenţia Comisiei economie, buget şi finanţe. Aceasta din urmă analizează propunerile date şi decide asupra acceptării sau respingerii acestora. În majoritatea cazurilor, propunerile CSNAOP sunt respinse din motivul că nu au acoperire financiară.
Ultimul pas al etapei de examinare şi aprobare a proiectului legii este examinarea în cadrul şedinţelor plenare. Prezentarea raportului cu privire la proiectul legii bugetului de stat se face doar de Comisia economie, buget şi finanţe. În aceste condiţii,CSNAOP nu are posibilitatea de a-şi expune punctul de vedere în cadrul plenului Parlamentului, deoarece nu este inclusă ca comisie coraportoare.
III. Controlul executării legii anuale a bugetului.
Controlul parlamentar, alături de funcţia de legiferare, trebuie privită drept una din funcţiile esenţiale ale Parlamentului. Deoarece numai astfel este posibil ca Parlamentul, în calitate de exponent al voinţei poporului, să verifice dacă autorităţile executive îşi exercită atribuţiile în concordanţă cu prevederile legale.
În capitolele precedente am menţionat un şir de posibilităţi de care dispune Parlamentul pentru a exercita pe deplin funcţia de control parlamentar. În pofida acestor posibilităţi legale oferite comisiilor parlamentare, CSNAOP nu foloseşte deplin oportunităţile constituţionale şi legale pentru a exercita un control parlamentar veritabil asupra Executivului cu privire la mersul executării bugetului.
Pe parcursul anului bugetar, reprezentanţii autorităţilor centrale de specialitate sunt invitate la audiere în cadrul Comisiei doar când este vorba de aprobarea proiectului legii bugetare anuale. În ce priveşte controlul executării bugetului, Comisia deloc nu îl efectuează. În prezent în cadrul CSNAOP nu există un plan de audieri al autorităţilor centrale de specialitate în care să fie prezentate rezultatele activităţii, inclusiv mersul executării bugetului. Pe parcursul unui an bugetar Comisia intervine doar în momentul când legea bugetului urmează să fie
16
rectificată. Dar şi în acest moment intervenţia Comisiei este superficială similară celei din etapa de examinare şi aprobare.
17
CONSTATĂRI
1. Parlamentul Republicii Moldova face parte din modelul de parlament cu restricţii. Aceasta înseamnă că toate propunerile ale CSNAOP trebuie să conţină nu doar solicitări suplimentare de finanţare, dar şi sursa de acoperire a acestor solicitări, pentru a menţine deficitul bugetar în limitele stabilite.
2. De fond, procesul de elaborare a legii bugetare anuale este iniţiat odată cu elaborarea CBTM. Anume reieşind din premisele acestui document autorităţile centrale de specialitate înaintează anual propunerile de buget.
3. CBTM este aprobat doar la nivel de Guvern, Parlamentul (comisiile permanente) fiind astfel exclus din procesul de stabilire a cadrului macro-bugetar. Aceasta duce la situaţia când Guvernul prezintă proiectul de buget în Parlament în condiţiile când limitele de cheltuieli pe fiecare program, autoritate etc. sunt deja stabilite în CBMT.
4. La etapa când CSNAOP examinează proiectul legii anuale a bugetului, aceasta nu examinează rapoartele de executare a bugetului autorităţilor patronate pe anii precedenţi. Ca urmare, aceasta nu permite monitorizarea executării bugetului autorităţii examinate, constatarea justificării acestuia, precum şi de a pune în dezbateri solicitările autorităţilor de a majora bugetul etc.
5. De asemenea, la etapa de examinare CSNAOP nu face o suprapunere dintre propunerile din buget cu obiectivele asumate de autoritate şi descrise în documentele de politici sectoriale. Este de menţionat că această acţiune este foarte importantă la această etapă, iar ignorarea acesteia de către CSNAOP duce la o examinare formală a bugetelor autorităţilor publice din sectorul de securitate, apărare şi ordine publică.
6. CSNAOP nu examinează rapoartele Curţii de Conturi, în special rapoartele ce vizează instituţiile monitorizate de comisie. Lipsa acestei acţiuni este un impediment esenţial la avizarea cât mai corectă a bugetelor autorităţilor din sectoarele patronate de CSNAOP.
7. Din lipsa unei informaţii cu privire la elaborarea proiectului legii bugetare anuale, a unei analize mai minuţioase şi a timpului limitat ce se acordă CSNAOP pentru a interveni cu propuneri, aceasta nu este competentă de a lua o decizie fermă asupra susţinerii sau respingerii propunerilor proiectului de buget. Decizia Comisiei se bazează doar pe informaţia obţinută din cadrul şedinţei, precum şi în bază de încredere.
8. CSNAOP nu dispune de un format unic de prezentare a informaţiei de către autorităţile centrale de specialitate, fiecare instituţie prezentând informaţia în formatul în care îi convine.
18
9. CSNAOP nu elaborează rapoarte analitice cu privire la situaţia din sectoarele patronate, cu prezentarea acestora în plenul Parlamentului pentru a sensibiliza deputaţii.
10. Propunerile CSNAOP se examinează de către Comisia economie, buget şi finanţe, fără participarea CSNAOP.
11. CSNAOP nu este inclusă ca comisie coraportoare la raportul Comisiei economie, buget şi finanţe cu privire la proiectul legii bugetului. Aceasta reprezintă un impediment pentru prezentarea argumentată a viziunii CSNAOP cu privire la legea anuală a bugetului de stat aferent sectorului de securitate, apărare şi ordine publică.
12. CSNAOP practic nu efectuează un control al executării bugetului instituţiilor aflate sub patronarea Comisiei. În acest sens, Comisia nu dispune de un plan al audierilor al instituţiilor cu privire la mersul executării bugetului.
13. Nu există o abordare standardizată (Ghid) cum CSNAOP ar trebui să se implice în procesul de examinare a proiectului legii bugetare anuale şi asupra controlului de executare a bugetului.
19
RECOMANDĂRI
1. Fortificarea capacităţilor analitico-financiare ale CSNAOP. O alternativă ar fi ca anual, până la prezentarea în Parlament a proiectului de buget, CSNAOP să solicite o expertiză externă a sectoarelor. Realizarea acestei recomandări ar permite ca deciziile finale ale Comisiei să se bazeze nu doar pe estimările Guvernului, dar şi pe estimările proprii sau ale expertizei externe. Astfel, Comisia ar avea argumente bazate pe date concrete cu privire la deciziile sale pentru solicitarea de fonduri suplimentare la etapa de adoptare a proiectului legii bugetului.
2. Participarea Parlamentului şi, respectiv, a CSNAOP la etapele de elaborare a CBTM. Cu privire la această propunere este necesar de menţionat că pe data de 12 octombrie 2011, în cadrul şedinţei Guvernului, a fost prezentat proiectul Legii privind finanţele publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale. Acest proiect prevede, printre multe alte modificări ce ţin de procesul bugetar, o acţiune nouă, şi anume prezentarea de către Guvern spre aprobare Parlamentului proiectul legii privind limitele macrobugetare pe termen mediu, exprimate în valoare nominală şi raportate la Produsul Intern Brut (PIB). Acestea vor cuprinde:
a. veniturile totale ale bugetului public naţional; b. cheltuielile totale ale bugetului public naţional; c. cheltuielile de personal ale bugetului public naţional; d. soldul bugetului public naţional.
Odată ce aceste limite, exprimate în valoare nominală şi în raport cu PIB pentru anul bugetar următor şi cele exprimate în raport cu PIB pentru următorii doi ani bugetari vor fi aprobate de către Parlament, acestea nu vor putea fi depăşite. Astfel, în cazul aprobării acestei prevederi în forma menţionată, comisiile permanente ale Parlamentului vor participa la stabilirea acestor limite, însă aceasta presupune realizarea necondiţionată a primei recomandări.
Suplimentar, se propune participarea unui reprezentant al CSNAOP în cadrul Grupurilor de lucru sectoriale responsabile de politica de cheltuieli în domeniul apărării naţionale şi de politica de cheltuieli pentru sectorul justiţiei. Participarea acestuia în cadrul şedinţelor de lucru ale grupurilor ar permite Comisiei, cel puţin, să fie la curent cu priorităţile de finanţare şi la momentul prezentării proiectului legii bugetului de stat, ar cunoaşte deja situaţia per ansamblu.
3. Utilizarea de către CSNAOP a rapoartelor Curţii de Conturi în procesul de aprobare a proiectului legii anuale a bugetului. Examinarea acestor rapoarte va permite identificarea acelor nejustificări asupra utilizării finanţelor publice şi altor încălcări aferente executării bugetului autorităţii publice respective.
4. Utilizarea documentelor de politici sectoriale la finalizarea legii bugetare anuale. Această acţiune ar permite Comisiei de a evalua performanţele
20
autorităţilor publice ce ţin de realizarea obiectivelor stipulate în documentele de politici.
5. Examinarea rapoartelor de executare a bugetului autorităţilor respective pe anii precedenţi. Această măsură este necesară pentru a constata justificarea bugetului autorităţii date pe anul ce se examinează, de constatat lacunele din exerciţiul bugetar şi alocaţiile financiare nejustificate ce au avut loc etc.
6. Organizarea şedinţelor comune. CSNAOP, de comun cu Comisia economie, buget şi finanţe, urmează să organizeze şedinţe comune cu dezbaterea bugetului de stat foarte minuţios, cu deţinerea tuturor argumentelor justificate.
7. Prezentarea în plenul Parlamentului al unui raport analitic. CSNAOP, ştiind care este termenul de prezentare a proiectului legii bugetului, ar putea ca cu puţin timp înainte de prezentare a proiectului legii bugetului în plenul Parlamentului, să prezinte la fel, în plenul parlamentului, un raport analitic cu privire la situaţia în sectoarele patronate axat în special pe finanţare. Aceasta ar permite sensibilizarea deputaţilor înainte ca aceştia să pună în discuţie proiectul bugetului.
8. Discutarea bugetului în cadrul Consiliului Suprem de Securitate. Ar fi oportun ca bugetul organelor de forţă, să fie discutat şi în cadrul Consiliului Suprem de Securitate, ţinând cont şi de faptul că Preşedintele ţării este şi Comandantul superior al forţelor armate.
9. Organizarea audierilor şi al şedinţelor de lucru cu stabilirea unui orar al audierilor. Implementarea practicii de organizare a audierilor şi şedinţelor de lucru a CSNAOP direct în cadrul autorităţilor publice din sectorul de securitate, apărare şi ordine publică pe problemele aferent procesului bugetar.
10. Elaborarea unui Ghid cu privire la bunele practici de examinare şi aprobare a proiectului de buget.
21
ANEXE
Anexa 1.Planul de acţiuni pentru elaborarea Cadrului Bugetar pe Termen Mediu şi a proiectului de buget.Nr.
d/o
Denumirea acţiunii
Autoritatea responsabilă
Termenul- limită de realizare
Autoritatea beneficiară
1 2 3 4 4
I. Elaborarea Cadrului de cheltuieli pe termen mediu (pe trei ani consecutivi)
1. Cadrul macrofinanciar
1. Elaborarea pronosticului preliminar al stocului
datoriei de stat externe şi interne, precum şi al fluxurilor de resurse externe şi interne
Ministerul Finanţelor
20 ianuarie Banca Naţională a Moldovei,Ministerul Economiei şi Comerţului
2. Prezentarea datelor preliminare vizând principalii indicatori macroeconomici şi sociali pe anul precedent şi a datelor actualizate pe anul anteprecedent
Biroul Naţional de Statistică
20 ianuarie Ministerul Economiei şi Comerţului
3. Estimarea veniturilor din:a) privatizarea obiectelor în baza
planurilor individuale de privatizare (în valută naţională şi străină)
b) provenite din privatizarea şi vânzarea altui patrimoniu public
Ministerul Economiei şi Comerţului
20 ianuarie Banca Naţională a Moldovei,Ministerul Finanţelor
4. Elaborarea şi prezentarea direcţiilor orientative ale politicii în domeniul ocupării forţei de muncă
Ministerul Economiei şi Comerţului
20 ianuarie Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale
5. Elaborarea şi prezentarea direcţiilor orientative ale politicilor în domeniul protecţiei sociale de stat şi asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală
Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale
25 ianuarie Ministerul Finanţelor,Ministerul Economiei şi Comerţului,Casa Naţională de Asigurări Sociale,Compania Naţională de Asigurări în Medicină
6. Stabilirea obiectivelor pentru indicele preţurilor de consum şi ale cursului de schimb al monedei naţionale pe termen mediu şi coordonarea acestora
Banca Naţională a Moldovei în comun cu Ministerul Economiei şi Comerţului
25 ianuarie Ministerul Finanţelor
7. Analiza aspectelor ce ţin de politica fiscală şi de politica în domeniul administrării fiscale şi stabilirea direcţiilor orientative în aceste domenii
Ministerul Finanţelor 31 ianuarie Ministerul Economiei şi Comerţului
8. Elaborarea direcţiilor orientative ale politicilor în domeniul investiţiilor publice şi al dezvoltării regionale
Ministerul Economiei şi Comerţului,Agenţia pentru Dezvoltare Regională
31 ianuarie Ministerul Finanţelor
9. Actualizarea estimărilor macroeconomice pentru anul curent, elaborarea prognozei preliminare pe termen mediu şi concretizarea priorităţilor de
Ministerul Economiei şi Comerţului
7 februarie Ministerul Finanţelor,Ministerul Sănătăţii
22
dezvoltare pentru susţinerea creşterii economice şi pentru reducerea sărăciei
şi Protecţiei Sociale,Casa Naţională de Asigurări Sociale,Compania Naţională de Asigurări în Medicină,Banca Naţională a Moldovei
10. Elaborarea pronosticului indicatorilor ce caracterizează politica monetară şi valutară şi a prognozei balanţei de plăţi
Banca Naţională a Moldovei
10 februarie Ministerul Finanţelor,Ministerul Economiei şi Comerţului
11. Elaborarea prognozei indicatorilor generali ai bugetului asigurărilor sociale de stat şi a transferurilor de la bugetul de stat
Casa Naţională de Asigurări Sociale
15 februarie Ministerul Finanţelor,Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale
12. Elaborarea prognozei indicatorilor generali ai fondurilor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a transferurilor de la bugetul de stat
Compania Naţională de Asigurări în Medicină
15 februarie Ministerul Finanţelor,Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale
13. Evaluarea cadrului general de resurse, incluzând veniturile şi cheltuielile publice totale, deficitul (excedentul) bugetar şi sursele de finanţare
Ministerul Finanţelor 25 februarie Ministerul Economiei şi Comerţului
2. Analiza aspectelor intersectoriale de cheltuieli şi determinarea plafoanelor indicative
14. Analiza cheltuielilor pentru proiectele finanţate
din surse externe şi estimarea acestora pentru perioada Cadrului de cheltuieli pe termen mediu
Ministerul Finanţelor,Ministerul Economiei şi Comerţului
31 ianuarie
15. Analiza cheltuielilor pentru deservirea datoriei de stat şi estimarea acestora pentru perioada Cadrului de cheltuieli pe termen mediu
Ministerul Finanţelor 31 ianuarie
16. Analiza cheltuielilor salariale în sectorul public şi estimarea acestora pentru perioada Cadrului de cheltuieli pe termen mediu
Ministerul Finanţelor,Ministerul Economiei şi Comerţului
31 ianuarie
17. Analiza tendinţelor în finanţarea de la buget a investiţiilor capitale şi estimarea cheltuielilor pentru perioada Cadrului de cheltuieli pe termen mediu
Ministerul Finanţelor,Ministerul Economiei şi Comerţului,Agenţia pentru Dezvoltare Regională
31 ianuarie
18 Ajustarea plafoanelor preliminare de cheltuieli pe sectoare pentru primii doi ani cuprinşi de Cadrul de cheltuieli pe termen mediu şi elaborarea plafoanelor preliminare pentru al treilea an
Ministerul Finanţelor
5 februarie Organele centrale de specialitate
3. Analiza sectorială şi elaborarea planurilor strategice de cheltuieli
19. Analiza implementării planurilor strategice de
cheltuieli în sectoarele-pilot, identificarea problemelor şi acţiunilor de viitor
Organele centrale de specialitate
5 februarie Ministerul Finanţelor,Ministerul Economiei şi Comerţului
20. Evaluarea politicilor şi a impactului acestora asupra creşterii economice şi reducerii sărăciei şi înaintarea propunerilor de ajustare sau actualizare a acestora
Ministerul Economiei şi Comerţului
15 februarie Organele centrale de specialitate
21. Prezentarea politicilor sectoriale pe termen mediu în domeniile pentru care nu sunt elaborate strategii sectoriale de dezvoltare
Organele centrale de specialitate în coordonare cu
20 februarie
Ministerul Finanţelor,Ministerul
23
Ministerul Economiei şi Comerţului
Economiei şi Comerţului
22. Elaborarea şi actualizarea/revizuirea planurilor strategice de cheltuieli în sectoarele-pilot, în conformitate cu direcţiile prioritare de dezvoltare a ţării
Organele centrale de specialitate în coordonare cu Ministerul Economiei şi Comerţului
25 februarie Ministerul Finanţelor,Ministerul Economiei şi Comerţului
23. Analiza planurilor strategice de cheltuieli şi a altor politici sectoriale pe termen mediu şi a implicaţiilor financiare ale acestora
Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei şi Comerţului în comun cu organele centrale de specialitate
5 martie Organe centrale de specialitate
24. Ajustarea planurilor strategice de cheltuieli şi a politicilor sectoriale la plafoanele de resurse precizate
Organele centrale de specialitate
31 martie Ministerul Finanţelor
4. Definitivarea plafoanelor de cheltuieli şi a Cadrului de cheltuieli pe termen mediu
25. Ajustarea plafoanelor de cheltuieli pe sectoare
ca rezultat al analizei strategiilor sectoriale de cheltuieli
Ministerul Finanţelor 10 martie
26. Repartizarea plafoanelor de cheltuieli pe componente ale bugetului public naţional şi pe autorităţi publice centrale finanţate de la bugetul de stat
Ministerul Finanţelor 20 martie
Organele centrale de specialitate
27. Estimarea raporturilor interbugetare pentru perioada Cadrului de cheltuieli pe termen mediu
Ministerul Finanţelor 20 martie
28. Definitivarea documentului Cadrului de cheltuieli pe termen mediu
Ministerul Finanţelorîn coordonare cu Grupul coordonator pentru elaborarea Cadrului de cheltuieli pe termen mediu
10 aprilie
Guvernul
II. Elaborarea proiectului de buget
29. Întocmirea notelor metodologice privind
elaborarea şi prezentarea propunerilor de buget Ministerul Finanţelor 20 aprilie Organe centrale de
specialitate şi autorităţile administraţiei publice locale
30. Prezentarea indicatorilor social-economici precizaţi pe anul precedent şi ai celor estimaţi pe anul curent
Biroul Naţional de Statistică
1 mai Ministerul Economiei şi Comerţului
31. Prezentarea prognozelor de dezvoltare a sectoarelor pe termen mediu, potrivit formelor propuse de Ministerul Economiei şi Comerţului
Organele centrale de specialitate
1 mai Ministerul Economiei şi Comerţului
32. Prezentarea prognozelor de dezvoltare a teritoriilor pe termen mediu, potrivit formelor propuse de Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Autorităţile administraţiei publice locale
1 mai Agenţia pentru Dezvoltare Regională
33. Elaborarea şi prezentarea propunerilor de buget Organele centrale de specialitate şi autorităţile administraţiei publice locale
1 iunie
Ministerul Finanţelor
34. Prezentarea prognozei actualizate a principalilor indicatori macroeconomici
Ministerul Economiei şi Comerţului
1 iunie
Ministerul Finanţelor,Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale,Banca Naţională a Moldovei,
24
Casa Naţională de Asigurări Sociale,Compania Naţională de Asigurări în Medicină
35. Examinarea propunerilor de buget şi elaborarea estimărilor preliminare ale proiectului bugetului
Ministerul Finanţelor 1 iulie
36. Coordonarea estimărilor la proiectul bugetului şi a proiectului de lege a bugetului de stat cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi cu partenerii sociali
Ministerul Finanţelor
20 iulie
37. Definitivarea proiectului de lege a bugetului de stat şi prezentarea acestuia Guvernului spre examinare
Ministerul Finanţelor 25 august Guvernul
25
Anexa 2. Prezentarea schematică a planului de acţiuni pentru elaborarea Cadrului Bugetar pe Termen Mediu şi a proiectului de buget.
20-ian. 25-ian. 31-ian. 5-feb. 7-feb. 10-feb. 15-feb. 20-feb. 25-feb. 5-mar. 10-mar. 20-mar. 31-mar. 10-apr. 20-apr. 1-mai. 1-iun. 1-iul. 20-iul. 25-aug. 1-oct.
II. Elaborarea proiectului de buget
I. Elaborarea Cadrului Bugetar pe Termen Mediu (pe trei ani consecutiv)
PARL
AMEN
T
1. Cadrul macrofinanciar
2. Analiza aspectelor intersectoriale de cheltuieli şi
determinarea plafoanelor indicative
STAR
T (O
rgan
ele
cent
rale
de
spec
ialit
ate)
Data
25 26
27
28
4. Definitivarea plafoanelor de cheltuieli şi a CBTM
1
2
3
4
6
5
7
8
9
10
11
12
13
14
15
17
16
18
19 20 21 22 23 24
3. Analiza sectorială şi elaborarea planurilor strategice de cheltuieli30
29
31
32
33
34
35 36 37
Sursă: Elaborat de autor în baza HG.82 din 24.01.2006Notă:Nodurile reprezintă acţiunile, iar săgeţile reprezintă consecutivitatea acţiunilor
27
1
