of 35/35
Profilul participării civice în procesul decizional în satul Tohatin Studiu sociologic Tohatin 2020

Profilul participării civice în procesul decizional în

  • View
    1

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of Profilul participării civice în procesul decizional în

Profilul participrii civice în procesul decizional în satul Tohatindecizional în satul Tohatin
Profilul participrii civice în procesul decizional în satul Tohatin
Acest studiu a fost elaborat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene în cadrul proiectului
Sporirea participrii civice în procesul decizional în satul Tohatin. Coninutul acestuia
este responsabilitatea exclusiv a Proiectului i nu reflect neaprat opinia oficial a Uniunii
Europene.
Mulumiri se aduc tuturor participanilor la acest studiu i celor care au oferit suportul necesar pentru completarea chestionarului.
Datele i constatrile prezentului raport de evaluare iniial reflect opinia participanilor la studiu, autorul asumându-i responsabilitatea pentru interpretrile i concluziile studiului.
Profilul participrii civice în procesul decizional în satul Tohatin
CUPRINS
Contiin i comportament civic în satul Tohatin .................................................. 7
Procesul decizional: percepii i atitudini ale populaiei ........................................... 13
Comunicarea dinte Autoritatea Public Local i populaie ...................................... 17
Transparena Administraiei Publice Locale din perspectiva populaiei ..................... 25
Modele, tendine i bariere în participarea civic la procesul decizional .................... 27
Concluzii ............................................................................................................. 31
Recomandri ....................................................................................................... 32
Anexe ................................................................................................................. 33
LISTA FIGURILOR
Figura 2: Structura eantionului dup nivelul de instruire i ocupaie, %
Figura 3: Semnificaia valorilor universale, %
Figura 4: Indicele mediu de apreciere a valorilor
Figura 5: Importana valorilor civice dup vârst, %
Figura 6: Importana valorilor civice dup statutul economic, %
Figura 7: Frecvena confruntrii cu problemele din comunitate, %
Figura 8: Indicele mediu al frecvenei problemelor din comunitate
Figura 9: Actorii cu care localnicii discut despre problemele comunitii,% Figura 10: Implicarea localnicilor în soluionarea problemelor comunitare,
segregat pe sex i vârst, % Figura 11: Implicarea localnicilor în soluionarea problemelor comunitare,
segregat pe statut economic, % Figura 12: Modaliti de implicare, justificri ale neimplicrii în rezolvarea problemelor, % Figura 13: Satisfacia fa de traiul din localitate, dup sex i vârst, % Figura 14: Importana participrii la procesul decizional în percepia localnicilor, % Figura 15: Importana participrii la procesul decizional per sex i vârst, % Figura 16: Frecvena implicrii în procesul decizional per sex i vârst, % Figura 17: Frecvena implicrii în diverse evenimente legate de procesul decizional, % Figura 18: Modaliti de implicare a localnicilor în procesul decizional, % Figura 19: Percepia respondenilor despre msura lurii în consideraie a opiniei lor, % Figura 20: Nivelul de interes al localnicilor despre activitile APL-ului, % Figura 21: Nivelul de interes al localnicilor despre activitile APL-ului, dup sex i vârst Figura 22: Nivelul de informare al localnicilor despre activitile APL-ului, dup sex i
vârst, % Figura 23: Sursele de informare despre activitile APL, % Figura 24: Sursele de informare a localnicilor, % Figura 25: Sursele de informare despre activitile APL, per grup de vârst, % Figura 26: Timpul anunrii despre activitile demarate în cadrul APL,% Figura 27: Timpul anunrii despre activitile din cadrul APL, per sex i vârst, % Figura 28: Locul anunrii despre activitile din cadrul APL, per sex i vârst, % Figura 29: Reacia localnicilor la invitaia APL, per sex i vârst % Figura 30: Interesul personal despre activitile APL, per sex i vârst % Figura 31: Interesul personal despre activitile APL, dup statutul ocupaional, % Figura 32: Frecvena consultrii unor acte ale APL, % Figura 33: Reacia APL la solicitrile localnicilor, % Figura 34: Opinia respondenilor despre transparena procesului decizional, % Figura 35: Opinia respondenilor despre transparena procesului de adoptare a
deciziilor,% Figura 36: Avantajele transparenei procesului decizional în viziunea respondenilor,% Figura 37: Imaginea „ideal” a APL-ului în contiina respondenilor, %
Profilul participrii civice în procesul decizional în satul Tohatin
INTRODUCERE
Manifestarea spiritului civic în diverse circumstane sociale constituie pentru epoca
contemporan un subiect destul de discutat. Interesul modest i slaba motivaie a populaiei de
a se implica în viaa „cetii” a devenit o calitate intrinsec naturii umane, dei lipsa implicrii
civice este antitetic democraiei pe care o experimentm. S-ar prea, i pe bun dreptate,
dac ne referim la filosofia platonian, c tendina neparticiprii civice la viaa social din
comunitate are rdcini ontologice –„nu toi cetenii vor i nu toi cetenii pot” s se implice
civic. Probabil c perioadele precedente, care au fcut o divizare clar între clasele sociale, au
inculcat în contiina colectiv rolul i atribuia fiecrei clase, astfel încât, actualmente, este
dificil de a responsabiliza ceteanul pentru o atribuie pe care nu i-o poate însui prin natura
firii.
Experimentarea ideologiei comuniste timp de cinci decenii a transformat populaia
Republicii Moldova, destul de subtil, în dou tabere cu filosofii de via diferite: ideologii i
proletariatul. Dac în rândul primilor implicarea civic era esena ideologiei lor, atunci
proletariatul a fost obinuit s primeasc cu obedien imperativele conductorilor, fiind convini
c acetia tiau ce trebuie s fac, când s fac i cum s fac. Deposedarea populaiei de
dreptul de a se implica i a participa la viaa comunitii a transferat ctre clasa conductoare
responsabilitatea de a decide asupra viitorului lor. În consecin avem, acum contemporani,
generaii care substituie statului atributul de a le decide viitorul, chiar dac epoca comunismului
s-a consumat deja.
Aceste evenimente ale realitii istorice au format contextul i modul de a gândi a
populaiei moldoveneti. Din acest considerent, problema implicrii civice în diferite procese
decizionale a moldovenilor nu cade sub incidena unei raiuni intenionate, ci ea deriv din
contiina social colectiv motenit. Prin urmare, pentru a activiza i a responsabiliza
populaia Republicii Moldova se impune schimbarea reprezentrilor i a percepiilor colective
prin contientizarea i înlocuirea vechilor pattern-uri comportamen-tale cu drepturile i
îndatoririle reieite din statutul de cetean.
Schimbarea contiinei colective este un proces destul de laborios care presupune mult
tact i conlucrarea deopotriv a formatorilor de opinie i a populaiei. Îns pentru a interveni
eficient în acest demers este necesar de a se studia: percepia populaiei despre implicarea
civic i participarea la actul decizional; nivelul de responsabilitate i motivaia pentru implicare;
cauzele neimplicrii; experiena iniiativelor de implicare în procesul decizional cu reuitele i
dificultile aferente. Stabilirea particularitilor percepiei implicrii în procesul decizional de
ctre populaiei permite proiectarea modului de intervenie prin sensibilizare, informare,
responsabilizarea, simulare, experimentare, care sunt, de altfel, elemente eseniale în cultivarea
spiritului i a culturii civice.
În aceast perspectiv a fost conceput proiectul Sporirea participrii civice în procesul
decizional în satul Tohatin; iar ca un prim pas a fost demarat un studiu sociologic care s releve
profilul înelegerii actului de participare civic la procesele decizionale din comunitate în rândul
localnicilor.
percepiile, atitudinile i comportamentul civic al populaiei satului Tohatin cu referire la
implicarea în procesele decizionale la nivel comunitar.
Profilul participrii civice în procesul decizional în satul Tohatin
METODOLOGIA STUDIULUI
Scopul studiului const în analiza i evaluarea comportamentului civic al populaiei din
satul Tohatin prin determinarea nivelului de cunotine despre problemele din comunitate i
frecvena implicrii în soluionarea lor, conlucrarea cu factorii decizionali reprezentativi din
comunitate, gradul de informare despre deciziile i evenimentele administrative din comunitate,
experiena implicrii civice i necesitile inerente unei bune prticipri civice la actul decizional.
Obiectivele pe care s-a focusat studiul în vederea realizrii scopului propus sunt:
Cunoaterea setului valoric al populaiei din satul Tohatin pentru a determina nivelul
contiinei civice;
în soluionarea problemelor i motivaia acestei conduite;
Stabilirea nivelului de interes i importana actului decizional pentru populaia satului
Tohatin;
Evaluarea gradului de informare al localnicilor despre deciziile luate de factorii decideni
din localitate;
Analiza percepiei populaiei despre transparena actului decizional la nivel de
administraie;
Identificarea explicaiei pe care o au localnicii vizavi de implicarea civic redus în
procesul decizional din localitate;
Explorarea i determinarea msurilor de motivarea populaiei în vederea sporirii gradului
de participare civic la actul decizional din localitate.
Metodologia aplicat. Elucidarea subiectului vizat de acest studiu a fost posibil prin
aplicarea unei metodologii mixte, adic au fost combinate metodele cantitative cu cele
calitative. Astfel, pentru estimarea nivelului de cunotine, implicare, informare i atitudini, a
fost utilizat metoda anchetei sociologice în baz de chestionar (Anexa 2), iar pentru
înelegerea semnificaiei, acordat de ctre populaie, implicrii în procesul decizional din
comunitate s-a recurs la metoda calitativ focus-grup (Anexa 1), din considerentul economiei de
resurse pe care le permite i posibilitii de a surprinde o gam mai larg de opinii ale populaiei
referitor la subiectul discutat.
Profilul eantionului. Studiul cantitativ a fost realizat pe un eantion neprobabilist
constituit din 500 respondeni, dintre care: 38% au fost reprezentai de brbai i 62% - de
femei. Pe criteriul de vârst, menionm c în eantion au fost cuprinse principalele grupuri de
vârst: tinerii (14-35 ani) - 52%; adulii (36-55 ani) – 33% i vârstnicii (peste 55 ani) -15 %.
(Fig. 1)
Conform variabilei starea civil eantionul a inclus în 55% respondeni cstorii, în 33% -
celibatari, divorai – în 6%, vduvi – 4% i 2% - respondeni care se afl în uniuni
consensuale.
Fig. 1: Structura eantionului dup vârst i sex, %
În funcie de variabila nivelul de instruire eantionul a inclus respondeni cu studii
superioare în 40%, cu studii vocaionale i profesionale – 27% i elevi – 33%. Dup profilul
ocupaional, cei mai muli participani la studiu au fost angajaii din sectorul de stat -27%; elevii
-20%; angajaii din sectorul privat – 16%; pensionarii, lucrtorii pe cont propriu, casnicii i
studenii au fost reprezentai sub 10%; celelalte ocupaii nu au fost semnificativ reprezentate în
eantionul cantitativ. (Fig .2).
Fig. 2: Structura eantionului dup nivelul de instruire i ocupaie, %
Studiul calitativ s-a bazat pe 3 focus-grupuri realizate pe cele trei categorii de vârst
reprezentative: tineri, aduli i vârstinici. Fiecare focus-grup a cuprins între 8-10 persoane i s-a
extins pe o durat de 90-100 minute. În componena grupurilor au intrat persoane cu
experiene profesionale diferite, din diferite domenii, cu diferite funcii, tocmai pentru a se
asigura eterogenitatea i diversitatea opiniilor.
Limitri ale studiului: Datorit declarrii Strii de Urgen în 11 martie 2020 în
contextul pandemiei de CoVid-19 cercetarea de teren a fost înlocuit cu cercetarea prin
intermediul internetul. Astfel o parte din chestionare au fost realizate online prin procedeul
autoadministrrii, ceea ce a sczut nivelul de reprezentativitate al eantionului. Studiul calitativ
a fost i el transferat pe platforma ZOOM i a fost adaptat în funcie de disponibilitile i
competenele intervievailor. Astfel, concluziile i opiniile participanilor la studiu nu trebuie
extinse în afara satului Tohatin.
elev/licean 19,9
student 6,2
antreprenor 1,4
CONTIINA I COMPORTAMENTUL CIVIC ÎN SATUL TOHATIN
Participarea civic reprezint o simbioz între aciunea de implicare i de integrare
individual în raport cu aciunea colectiv; adic implic atât o dimensiune subiectiv - aspiraii,
cunotine, atitudini, convingeri, cât i o dimensiune obiectiv – prin dinamica proceselor de
aciune. Pe aceast logic putem afirma c participarea civic face apel la contiina civic i la
conduita civic.
Ce presupune contiina i conduita/comportamentul civic? Într-o accepiunea larg,
contiina civic reprezint capacitatea intelectual, afectiv i atitudinal de raportare la
semnificaia pe care o au evenimentele, faptele i aciunile din societate. Prin urmare, este de la
sine îneles c contiina civic nu este un dat înnscut ci este finalitatea unui proces de
dezvoltare a sferei cognitive, afective, volitive i sociale, deopotriv. Cunotinele, pe care le
achiziioneaz individul, îi deschid orizontul i îi direcioneaz conduita, iar strile afective îl
mobilizeaz pentru a urma aceast conduit. Îns, toate acestea pot fi zadarnice dac individul
nu simte nevoia de a aciona sau nu tie cum s-i integreze propriile intenii în aciuni. De aici
apare necesitatea exersrii unor competene, deprinderi i obinuine de comportare civic.
Astfel, comportamentul/conduita civic reprezint forma plasticizat a contiinei civice în
relaiile civico-sociale.
Pentru a explica tendinele din comportamentul civic al populaiei satului Tohatin, mun.
Chiinu, am recurs la explorarea semnificaiei acordate unor valori universale (Fig. 3).
Rezultatele obinute au relevat tendina localnicilor de a distinge între valorile propuse, astfel
încât s-a conturat 3 clase de valori: valori individuale (familia i sntatea); valori de afirmare
social i relaionale (studii, locul de munc, condiiile de trai, sigurana social) i valori civice
(implicarea în procesul decizional din comunitate i comunicarea dinte APL i populaie). Logica
de ierarhizare a importanei valorilor dovedete a avea ca i raionament distana social, adic
– cu cât valorile privesc direct persoana în cauz cu atât sunt mai importante i, respectiv,
invers.
Fig. 3: Semnificaia valorilor universale, %
Calculând Indicele mediu1 al aprecierii fiecrei valori pe diapazonul 1-5, unde valoarea
minim este egal cu 1, iar cea maxim cu 5, remarcm faptul c valorile civice, dei sunt pe
ultimul loc în aprecierea localnicilor – 4,1 i 3,9 (Fig. 3), totui sunt dispuse, simetric, pe linia de
demarcaie dintre „foarte important” i „important”. Acest fapt conduce spre ideea c localnicii
contientizeaz importana valorilor i contiinei civice, îns acestea nu primeaz din cauza
nesiguranei personale atât pe plan individual cât i social.
1 Indicele mediu de apreciere se calculeaz prin media ponderat a valorilor scalei de msurare.
Importana valorilor foarte important important parial important neimportant deloc important
familia 93 6,3 0,7
sntatea 83,5 12,9 3,6
implicarea în deciziile din localitate 24,6 51,5 17,9 3 3
comunicarea dintre autoriti i localnici 34,4 48,1 14,5 1,5 1,5
Profilul participrii civice în procesul decizional în satul Tohatin
Fig. 4: Indicele mediu de apreciere a valorilor
În ceea ce privete strict importana „implicrii comunitii în procesul decizional din
localitate”, conform datelor socio-demografice, se creioneaz urmtorul tablou:
i) nu se remarc diferene pe sexe;
ii) pe categoriile de vârst se înregistreaz o tendin sub form de curb sinusoidal, adic
spiritul civic este important pentru 3 din 4 tineri, pentru 4 aduli din 5 i pentru 3
vârstnici din 5 (Fig. 5). Aceast tendin nu este altceva decât reflexia fidel a
angajamentului, activismului i utilitii sociale a fiecrei categorii de vârst.
iii) nivelul de instruire nu este semnificativ pentru implicarea civic;
iv) statutul economic, conform ocupaiei, evideniaz 4 categorii de populaie, pentru care
implicarea în procesul decizional din localitate este important „sut la sut”; este vorba
de antreprenori, angajaii din ONG-uri, migrani i pensionari. (Fig. 6) Aceasta se explic
prin faptul c mediul în care funcioneaz aceste categorii este unul dinamic, cu un nivel
semnificativ de incertitudine, ceea ce determin planificarea traseelor de aciune pentru
a reduce sau diminua riscul incertitudinii. La polul opus sunt lucrtorii pe cont propriu,
pentru care incertitudinea mediului/ contextului social se substituie hazardului, care le
caracterizeaz ocupaia.
Fig. 6: Importana valorilor civice dup statutul economic, %
Profilul participrii civice în procesul decizional în satul Tohatin
Mergând pe logica tradiional care susine c ceteanul este mai puternic implicat civic
cu cât este mai ancorat în problemele comunitii creia îi aparine, am decis s identificm
aspectele problematice din viaa social a localnicilor. Ideea este c frecvena confruntrii cu
problemele comunitii îi motiveaz pe localnici s-i conjuge eforturile i s ia o decizie în
vederea soluionrii problemei, iar în consecin se consolideaz spiritul civic.
Rezultatele studiului, pe acest subiect, indic faptul c serviciile medicale (42%),
drumurile (39%) i corupia (30%) sunt primele 3 aspecte problematice ale vieii sociale cu care
loalnicii se confrunt permanent. Deseori creaz situaii problematice lipsa locurilor de munc în
localitate (43%), transportul public (41%) i, din nou, drumurile (40%). Rareori se întâmpl ca
localnicii s aib probleme legate de furt sau vandalism (49%), violen (46%) i criminalitate
(44%). (Fig. 7)
Estimând Indicele mediu al frecvenei problemelor localnicilor pe diapazonul 1-4, unde 1
este punctul cel mai sczut al intensitii problemei, iar 4 – punctul de maxim intensitate, - se
atest existena a 2 categorii de probleme i anume: cele cu intensitate sporit (poziionate pe
segmentul 3-4) i cele cu intensitate medie (poziionate pe segmentul 2-3). În prima categorie
de probleme se includ serviciile medicale din localitate i drumurile – ambele cu valoarea
Indicelui mediu de 3,2; iar în categoria a 2-a se înscriu restul problemelor. Poziionarea în
apropierea punctelor de demarcaie (2 sau 3) ofer indicii despre tendina vectorului problemei
– accentuat sau moderat. Astfel, din setul de probleme din categoria a doua, cele ce in de
devian i delincven sunt destul de moderate. (Fig. 8)
Profilul participrii civice în procesul decizional în satul Tohatin
Fig. 8: Indicele mediu al frecvenei problemelor din comunitate
Dei intensitatea frecvenei confruntrii cu problemele din comunitate este destul de
accentuat, discutarea i analizarea acestor probleme se realizeaz de ctre localnici în cercurile
private sau din imediata apropiere – întâi în familie, apoi cu vecinii i prietenii. (Fig. 9) Ipoteza
care se contureaz din aceast tendin presupune faptul c spiritul civic exist i se manifest
în cadrul anumitor grupuri, vizate direct de problema în cauz. Aa se explic i se justific cele
61% ale localnicilor care afirm c s-au implicat mcar o dat în soluionarea problemelor din
comunitate. (Fig. 10)
Fig. 9: Actorii cu care localnicii discut despre problemele comunitii,%
Analizând implicarea populaiei din eantion în rezolvarea problemelor comunitare pe
diverse tipuri de grupuri, s-a constatat c: brbaii cu 6% mai mult decât femeile obinuiesc s
se implice în soluionarea problemelor; tinerii mai puin cu 15% decât adulii i vârstnicii fac
acest lucru; antreprenorii i angajaii ONG-urilor se implic în rezolvarea problemelor ori de câte
Profilul participrii civice în procesul decizional în satul Tohatin
ori acestea apar, fiind urmai de persoanele casnice i de ctre angajaii din sectorul de stat.
(Fig. 10; Fig. 11)
segregat pe sex i vârst, %
Fig. 11: Implicarea localnicilor în soluionarea problemelor comunitare,
segregat pe statut economic, %
Referitor la modalitile prin care cei 61% din localnici au încercat s rezolve problemele
comunitare - acestea sunt: sesizarea APL-ului în 20% dintre cazuri; iniierea soluionrii
problemei – în 15% din cazuri; organizarea discuiilor cu scopul mobilizrii localnicilor -13%;
semnarea petiiilor, elaborarea unor proiecte cu scopul de a soluiona problema, participarea la
edine, donaii sau prestarea unor munci – s-a realizat, practic, de fiecare a 10 persoan
implicat. (Fig. 12)
Analizând modalitile de implicare a celor mai active grupuri ocupaionale în soluionarea
problemelor se atest c antreprenorii, cel mai des, fac sesizri APL-ului i presteaz diverse
munci; angajaii ONG-urilor obinuiesc s participe la toate edinele organizate de APL i s
iniieze soluii; angajaii din sectorul de stat, dar i cel privat se implic prin sesizarea instituiilor
competente referitor la problema în cauz.
Profilul participrii civice în procesul decizional în satul Tohatin
Fig. 12: Modaliti de implicare i justificri ale neimplicrii în rezolvarea problemelor, %
Cealalt categorie de locuitori care nu s-a implicat niciodat în rezolvarea probleme-lor
comunitare îi justific comportamentul prin faptul c: nu cunosc bine situaia pentru ca s
intervin eficient (23%); nu au timp pentru activiti civice (17%); nu le mai permite vârsta
(13%); trebuie s se implice în rezolvarea problemelor doar persoanele competente (11%);
rezolvarea problemelor nu depinde de localnici (11%); sunt delegate persoane în APL crora le
revine misiunea de a rezolva problemele comunitii (9%). Neimplicarea mai este determinat i
de discreditarea persoanei care dorete s se implice (9%), motiv pentru care aceste persoane
îi gsesc alte lucruri mai importante de fcut. (Fig. 12)
Indiferent de problemele cu care se confrunt localnicii, raportul cumulat al celor care
sunt mulumii i foarte mulumii de traiul din localitatea natal este de 4 persoane din 5.
Segregat pe variabila sexul respondentului nu se înregistreaz diferene semnificative, îns dup
criteriul vârstei se constat c cei mai mulumii de traiul din comunitate sunt persoanele
vârstnice - aproximativ în totalitate (91%), apoi tineretul – în 86%; adulii sunt mulumii în
raport de 2 din 3. (Fig. 13)
Fig. 13: Satisfacia fa de traiul din localitate, dup sex i vârst, %
Din constatrile realizate, în urma analizei informaiilor oferite de respondeni, putem
afirma c localnicii din satul Tohatin posed spirit civic, îns nu la nivelul de a se implica i de a-
Modaliti de implicare în rezolvarea
problemelor a celor 61% dintre localnici:
Motivele evitrii implicrii în rezolvarea
problemelor a celor 39% dintre localnici:
Profilul participrii civice în procesul decizional în satul Tohatin
l manifesta în aciunele lor. Din aceast cauz se impune dezvoltarea i fortificarea/consolidarea
contiinei civice i stimularea implicrii civice. i acest lucru cu atât mai mult, cu cât contiina
civic este un atribut, o calitate care poate fi modelat de cei din jurul persoanei i mai puin de
ea însi, adic are o probabilitate destul de mare de a fi pervertit sau anihilat. Spre exemplu
- familia, coala, comunitatea, politicienii, mass media îi poate forma i cultiva contiina civic
i, prin urmare, conduita civic; sau îi poate manipula i distruge contiina civic.
PROCESUL DECIZIONAL: PERCEPII I ATITUDINI ALE POPULAIEI
COMUNICAREA DINTE AUTORITATEA PUBLIC LOCAL I POPULAIE
Procesul decizional reprezint demersul prin care se pregtete, se adopt i se evalueaz
o decizie. Acesta este net diferit de actul decizional care presupune situaii decizionale de
complexitate redus sau situaii, care au un caracter repetitiv, a cror variabile sunt foarte
cunoscute de ctre decident i nu este necesar culegerea i analizarea informaiilor privitor la
problema asupra creia trebuie s se decid.
Decizia, în general, se refer la rezultatul unor activiti contiente de alegere a unei
direcii de aciune i angajrii în aceasta, fapt care implic, de obicei, i alocarea unor resurse.
Decizia rezult ca urmare a prelucrrii unor informaii/cunotine i aparine unei persoane sau
unui grup de persoane care dispun de autoritatea necesar i rspund pentru folosirea eficace a
resurselor în anumite situaii date. O decizie eficient i pertinent este rezultatul muncii în
echip pe un traseu care pornete de la identificarea problemei, identificarea soluiilor sau
alternativelor, analiza i evaluarea fiecrei soluii sau alternative, selectarea soluiei optime
(decizia), implementarea acesteia, pân la evaluarea rezultatelor.
Dac vizm deciziile la nivel de localitate, atunci menionm c populaia comunitii
împreun cu factorii decideni legali trebuie s colaboreze ca o echip întreag în procesul
decizional. Acum, în funcie de tipul de decizie, localnicii pot fi implicai progresiv în acest proces
începând cu informarea i apoi cu consultarea, dialogul i parteneriatul. Aceste niveluri de
participare a localnicilor pot fi aplicate la orice pas în procesul de luare a deciziilor, dar sunt, de
multe ori, deosebit de relevante în anumite puncte din procesul decizional, tocmai pentru a
responsabiliza localnicii i a descentraliza asumarea rezultatelor deciziilor.
Având în vedere c factorii decideni de la nivelul local cunosc despre aspectele
menionate, problema rmâne la capitolul contientizrii acestui fapt de ctre ceteni. Din
datele furnizate prin intermediul chestionarul constatm c populaia satului Tohatin acord în
86% (cumulate) importan, destul de mare, participrii la procesul decizional. (Fig. 14) Acelai
lucru îl demonstreaz i valoarea Indicelui mediu care este egal cu 4, pe diapazonul 1-5 (unde
1 = deloc important, iar 5 = foarte important).
Fig. 14: Importana participrii la procesul decizional în percepia localnicilor, %
Profilul participrii civice în procesul decizional în satul Tohatin
Segregarea opiniei localnicilor referitor la importana participrii la procesul decizional din
comunitate pe variabilele demografice sex i vârst - nu demonstreaz diferene semnificative;
îns se poate observa pe itemii scalei important i foarte important deosebiri între brbai i
femei i între grupurile de vârst. (Fig. 15) Tendina e c brbaii consider mai mult decât
femeile cu 5% c implicarea în procesul decizional este foarte important, iar tinerii cu vârstnicii
cred în acest lucru mai mult cu 12% i, respectiv 11%, decât adulii.
Fig. 15: Importana participrii la procesul decizional per sex i vârst, %
Analizând frecvena implicrii localnicilor în procesul decizional, atunci când e cazul, i
raportându-o la importana pe care o acord actului decizional - se remarc o diferen
considerabil între ceea ce percep (opinia lor) i atitudinea propriu-zis. Dac 86% dintre
respondeni menioneaz c participarea la procesul decizional din comunitatea este important
i foarte important, atunci numai 21% dintre ei acioneaz în consecin - se implic deseori
sau întotdeauna în procesul de luare a deciziilor. (Fig. 16) O treime din respondeni - niciodat
nu au participat la procesul decizional, iar jumtate dintre ei - câteodat.
Evaluând comportamentul participativ al respondenilor pe variabila sex se observ c
brbaii (25%) se implic mai frecvent în procesul decizional decât femeile (18%). Altfel spus –
un brbat din patru i o femeia din ase se implic în procesul decizional la nivel de comunitate.
Raportat la grupurile de vârst se remarc activismul mai mare din partea vârstnicilor (37%)
comparativ cu tinerii i adulii, care sunt activi decizional în 19%. (Fig. 16).
Fig. 16: Frecvena implicrii în procesul decizional per sex i vârst, %
Profilul participrii civice în procesul decizional în satul Tohatin
Un obiectiv al studiului l-a constituit evaluarea frecvenei participrii localnicilor la anumite
evenimente din contextul elaborrii, adoptrii i evalurii deciziilor administrativ comunitare.
inând cont de frecvena destul de slab a implicrii în actul decizional am decis s realizm un
clasament al evenimentelor la care localnicii particip întotdeauna i la care nu particip
niciodat. Astfel, primele 3 evenimente/aciuni la care particip întotdea-una comunitatea sunt:
adunrile comunitare, întâlnirile consultative cu localnicii organizate de reprezentanii Primriei
i Drile de seam publice ale primarului (Fig. 17). Niciodat respondenii, în marea lor
majoritate, n-au participat la: repartizarea bugetului localitii, crearea condiiilor pentru
bussines, atragerea investiiilor, edinele Consiliului Local, consultarea bugetului localitii. (Fig.
17)
Fig. 17: Frecvena implicrii în diverse evenimente legate de procesul decizional, %
Dac ne referim la rolul pe care i-l atribuie sau i-l asum respondenii, atunci când
particip la unele evenimente din cadrul procesului decizional, constatm o situaie modest,
deoarece 40% dintre cei care particip nu au niciun rol i, prin urmare, nu-i asum
responsabiliti. Dintre cei 60% care sunt activi: 25% propun sau vin cu soluii; 15% -
mobilizeaz masele în vederea soluionrii problemelor; 15% - vin cu critici constructive, iar 6%
- particip activ la edinele APL-ului. (Fig.18)
Analiza modalitii de implicare în procesul decizional al respondenilor prin prisma
variabilelor demografice, ofer urmtorul tablou:
• Dintre cei care sunt pasivi în procesul decizional cei mai muli dintre respondeni sunt
femeile (49%) i tinerii (48%).
• Cei care vin cu soluii, indiferent de sex, cei mai muli sunt adulii (34%), urmai apoi de
tineri (21%) i vârstnici (16%).
• Respondenii care vin cel mai des cu critici constructive sunt brbaii (17%) i vârstnicii
(20%).
• Persoanele care mobilizeaz constenii pentru a-i conjuga eforturile în vederea
soluionrii problemelor sunt brbaii (20%) i adulii (21%).
• Cei care particip activ la edinele Consiliului Local sunt brbaii (9%) i vârstnicii (8%).
Implicarea în diverse evenimente Întotdeauna Câteodat Niciodat
Consultarea bugetului localitii 9 13 78 Repartizarea bugetului localitii 5 15 81 Atragerea investiiilor 5 16 79 Elaborarea planului strategic al localitii 7 18 75 Câtigarea de granturi pentru localitate 5 19 76 Elaborarea proiectelor comunitare 6 18 76 Adunri comunitare (teti) 12 34 54 Crearea condiiilor pentru bussines 5 13 81 edinele Consiliului Local 6 16 79 Audieri publice 4 31 65 Dezbateri publice 2 26 72 Drile de seam publice ale primarului 11 18 72 Întâlniri consultative cu localnicii 11 31 58
Profilul participrii civice în procesul decizional în satul Tohatin
Din acest tablou putem sesiza c brbaii sunt mai implicai civic comparativ cu femeile,
iar în funcie de vârst se constat faptul c modalitatea de implicare are loc dup atu-ul
fiecrei categorii de vârst: adulii cu ingeniozitatea propun soluii i mobilizeaz constenii, iar
vârstnicii particip activ la edinele Consiliul Local venin cu propuneri i critici pozitive.
Fig. 18: Modaliti de implicare a localnicilor în procesul decizional, %
Explicarea atitudinii pasive în participarea la procesul decizional din comunitate a fost
posibil în urma analizei percepiei respondenilor despre msur în care ei cred c este luat în
consideraie opinia lor de ctre autoritile din localitate. Invocând aici teoria lui Charles Horton
Cooley despre Sinele în oglind care susine c „suntem ceea ce credem c alii cred despre noi
c suntem” constatm c localnicii nu prea doresc s se implice (Fig. 19) pentru c insinueaz
c opinia lor nu va conta, iar însi participarea va fi doar un „timp pierdut”. Indicele mediu al
opiniei respondenilor indic valoarea de 2.3 pe diapazonul 1-5 [unde 1 este valoarea minim,
iar 5- valoarea maxim], ceea ce înseamn c respondenii tind s cread c autoritile publice
iau în consideraie într-o msur mic opiniile lor. Aceasta justific i motivaia a numai 37% din
respondeni de a se implica în procesul decizional din comunitate.
Profilul participrii civice în procesul decizional în satul Tohatin
Fig. 19: Percepia respondenilor despre msura lurii în consideraie a opiniei lor, %
Examinând valorile indicatorilor investigai în acest paragraf conchidem c nepartici-parea
localnicilor în procesul decizional se datoreaz ideii „cumva încetenite” c opinia lor nu
conteaz, pentru c nu este luat în consideraie de ctre factorii decideni. E o percepia mai
mult sau mai puin subiectiv, dac nu eronat, având în vedere rata modest de implicare în
procesul decizional i rolul asumat. Dup logica simpl – nu poi constata, dac nu te implici, nu
poi afirma dac n-ai experimentat. Iar acest argument este mai puternic cu cât formarea
opiniei presupune câteva faze: acumularea de cunotine, acumularea de experiene i
evaluarea acestora.
COMUNICAREA DINTE AUTORITATEA PUBLIC LOCAL I POPULAIE
În situaia în care din partea localnicilor exist un slab interes i o modest implicare în
procesul decizional, APL-ului îi revine misiunea de a crea o strategia de comunicare cu cetenii
cu scopul de a-i informa i a-i interesa despre evenimentele i deciziile luate pentru comunitate.
Aceast strategie ar putea avea succes doar în cazul în care localnicii îi doresc s fie informai
despre viaa public a comunitii; fapt care ne-a interesat s-l aflm de la localnici. Din datele
furnizate de ei s-a constatat c 3 respondeni din 4 îi doresc mult i foarte mult s fie informai
despre ceea ce se petrece în comunitate. O perspectiv de ansamblu o ofer i valoarea
Indicelui mediu egal cu 3,9 pe intervalul de 1-5 [unde 1 este valoarea minim, iar 5 – valoarea
maxim], care indic tendina spre mult interes .
Fig. 20: Nivelul de interes al localnicilor despre activitile APL-ului, %
Profilul participrii civice în procesul decizional în satul Tohatin
Analiza segregat pe variabilele demografice suprinde interesul mai mare cu 5% al
brbailor comparativ cu al femeilor în ceea ce privete deciziile care se iau la nivel de
comunitate, i interesul mai mare al adulilor (85%) i vârstnicilor (70%) fa de tineret (67%).
(Fig. 21)
Fig. 21: Nivelul de interes al localnicilor despre activitile APL-ului, dup sex i vârst, %
Dei nivelul de interes din partea localnicilor privitor la activitile APL-ului este destul de
mare, constatm c acesta nu corespunde gradului de informare, corespunztor. 41% din
respondeni calific nivelul lor de informare despre activitile APL-ului ca fiind mic i foarte mic;
acelai procentaj de populaie consider c cunoate la un nivel mediu ceea ce se întâmpl la
Primrie i doar 18% sunt la curent cu tot ce realizeaz APL-ul. (Fig.22) Indicele mediu cu
valoarea de 2.6, pe intervalul 1-5, indic nivelul de informare ca fiind situat pe segmentul dintre
mic i mediu.
Studiind nivelul de informare al populaiei în funcie de variabilele demografice nu se
înregistreaz diferene marcante, dar se observ c exist o tendin uoar de întâietate a
brbailor i a vârstnicilor în defavoarea femeilor i a celorlalte grupuri de vârst. (Fig.22)
Fig. 22: Nivelul de informare al localnicilor despre activitile APL-ului, dup sex i vârst, %
Aceast imagine a nivelului de informare despre activitile APL-ului, care este unul
mediu, corelat cu comportamentul personal de a fi informat (68% dintre respondeni susin c
se intereseaz despre ce fac funcionarii publici la Primrie) creaz o dilem comprehensibil,
deoarece, conform atitudinii pe care au enunat-o respondenii, nivelul de informare ar trebui s
Profilul participrii civice în procesul decizional în satul Tohatin
fie unul înalt. O explicaie plauzibil în acest caz ar putea fi calitatea informrii i pertinena sau
relevana surselor de informare despre activitatea APL-ului.
Dac examinm comparativ sursele din care se informeaz localnicii de obicei cu cele din
care se informeaz despre activitile APL-ului nu se înregistreaz deosebiri marcante. (Fig. 23
i Fig.24) i-ntrun caz i într-altul primeaz internetul ca surs de informare, urmat de
informaiile de pe panouri i apoi de grupurile de socializare - prieteni sau vecini. Interesant
este urmtorul aspect c numai o persoan din 10 se informeaz direct de la consilierii locali,
care îi reprezint, de fapt, legal în APL. De aici putem intui c informarea din „a 2-a sau a 3-a
mân” nu ofer informaiile corecte i relevante, care ar contribui la o informare adecvat a
localniclor despre activitile APL.
Fig. 24: Sursele de informare a localnicilor, %
Dac elaborm un clasament al surselor de informare despre activitile APL-ului per
categorie de vârst, atunci vom avea urmtoarea situaie (Fig.25):
• Tinerii obinuiesc s se informeze mai mult despre activitile APL-ului din mediul online
(31%), apoi de la panourile informative (14%) i de la consilierii locali (14%), dup care
de la vecini (12%) i de la ali consteni (8%) sau din afie (8%).
• Adulii folosesc i ei internetul ca prim surs de informare (35%), apoi se informeaz
de la vecini (14%) despre activitile demarate în cadrul Primriei, de la panourile
informative (12%) i de la ali consteni sau consilieri locali (10%).
• Vârstnicii de regul se informeaz despre activitile APL-ului de la panourile informative
(28%), din internet (19%), de la vecini (14%) i ali consteni (10%), apoi din
transportul public (9%) i de la consilierii locali (7%).
Profilul participrii civice în procesul decizional în satul Tohatin
Fig. 25: Sursele de informare despre activitile APL, per grup de vârst, %
Un alt aspect, legat de eficiena procesului de comunicare dintre APL i localnici, const în
anunarea la timp oportun a populaiei despre evenimentele organizate în cadrul APL. Din cele
menionate de respondeni, putem deduce faptul c în funcie de interesul pe care-l manifest -
ei pot afla înainte, dup sau niciodat despre activitile APL-ului. Conform distribuiei scorurilor
pe variantele de rspuns nu se poate sesiza vreo oarecare tendin. (Fig. 26)
Fig. 26: Timpul anunrii despre activitile demarate în cadrul APL,%
În urma analizei segregate pe variabilele demografice se atest c brbaii cunosc, de
regul, despre activitile APL-ului înainte de a fi întreprinse (29%) sau în momentul derulrii lor
Profilul participrii civice în procesul decizional în satul Tohatin
(27%), pe când femeile afl despre aceste evenimente dup consumarea lor (31%) i numai
una din cinci pre factum. (Fig. 27)
Pe categoria de vârst se observ c vârstnicii sunt cel mai bine informai despre ce se
petrece în cadrul APL, pentru c fiecare al 3-lea vârstnic cunoate de dinainte despre ce
eveniment urmeaz s se desfoare în incinta APL i tot unul din trei afl despre eveniment
chiar în momentul derulrii lui. Numai un vârstnic din 5 susine c nu este informat i unul din
10 – c afl dup ce s-a finalizat evenimentul. Adulii, în raport de 1 la 3 cunosc dinainte despre
eveniment, în raport de 1 la 5 – dup ce evenimentul s-a consumat, iar în raport de 1 la 4 – îi
dau seama dup efectele sau consecinele evenimen-tului. Tinerii afl despre evenimente, cel
mai des, dup ce sunt întreprinse (36%), cu toate c în raport de 1 la 5 cunosc despre
eveniment i pre factum i in factum. (Fig. 27)
Fig. 27: Timpul anunrii despre activitile din cadrul APL, per sex i vârst, %
Despre anunarea edinelor publice care urmeaz s fie realizate de ctre APL, localnicii
menioneaz c acestea sunt publicate pe site-ul Primriei (29%) sau sunt anunate la panoul
informativ (28%). 14% din respondeni afirm c se anun localnicii între ei, 8% - c sunt
anunai de consilieri, 8% - afl cu ocazia altor manifestri, i tot 8% -nu sunt anunai deloc.
(Fig.28)
Profilul participrii civice în procesul decizional în satul Tohatin
Fig. 28: Locul anunrii despre activitile din cadrul APL, per sex i vârst, %
Îns, chiar dac localnicii sunt informai despre evenimentele, edinele, dezbaterile
publice numai 9% dau curs invitaiei întotdeauna, unul din 5 (22%) – deseori, unul din 3 (31%)
– rareori i aproximativ 2 din 5 (38%) – niciodat. Comparând scorurile înregistrate de fiecare
grup de variabile, constatm c brbaii dau curs invitaiei mai des decât femeile i vârstnicii
mai frecvent decât adulii i tinerii. (Fig.29)
Fig. 29: Reacia localnicilor la invitaia APL, per sex i vârst %
Profilul participrii civice în procesul decizional în satul Tohatin
Fig. 30: Interesul personal despre activitile APL, per sex i vârst %
Ce se întâmpl la edinele sau evenimentele organizate de APL, îi intereseaz personal
pe 2 din 3 localnici, adic pe 69%. Raportat la variabila gender, se observ c brbaii sunt mai
curioi cu 15% decât femeile despre ce se întreprinde în cadrul APL, iar pe variabila grup de
vârst – adulii sunt cei mai interesai, urmai fiind de vârstnici i apoi de tineri. (Fig.30)
Dup statutul ocupaional se constat c interesai în totalitate, adic 100%, de ceea ce
se petrece în incinta APL sunt angajaii ONG-urilor, antreprenorii i migranii. Acetia sunt
urmai de pensionari i angajaii din sectorul de stat i cel privat. În ordine descresctoare
urmeaz casnicii, studenii, lucrtorii pe cont propriu i elevii. Ideea care reiese de aici confirm
afirmaia lansat anterior – persoanele care activeaz într-un mediu organizaional dinamic i
numai, unde starea de incertitudine este sporit, vor avea un spirit participativ cu mult mai
dezvoltat i responsabil. (Fig.31)
Fig. 31: Interesul personal despre activitile APL, dup statutul ocupaional, %
Un alt element, care evideniaz nivelul de participare civic i interesul fa de activitile
APL-ului, este frecvena consultrii unor acte de impact pentru activitatea Primriei: Raportul
Profilul participrii civice în procesul decizional în satul Tohatin
anual de transparen al APL, Raportul anual de activitate al primriei, Planul strategic al
primriei i Bugetul primriei. Din rspunsurile acordate de respondeni s-a obinut urmtorul
tablou: aproximativ fiecare a 10-a persoan consult întotdeauna aceste acte, între 22% i 33%
- le consult câteodat, iar restul –niciodat nu le rsfoiete. (Fig. 32)
Fig. 32: Frecvena consultrii unor acte ale APL, %
Despre experiena direct cu funcionarii publici ai APL, 46% dintre localnici au menionat
c avut-o în momentul solicitrii unor acte sau informaii. Reacia funcionarilor publici la
solicitarea respondenilor a fost în jumtate dintre cazuri promt, în 34% - întârziat, în 6% -
tergiversat pân la infinit, în 3% din cazuri – s-a refuzat solicitarea sau au fost luai în
derâdere (2%). (Fig.33)
Frecvena consultrii documentului Întotdeauna Câteodat Niciodat
Raportul anual de transparen al APL 10 25 65
Raportul anual de activitate al primriei 9 33 58
Planul strategic al primriei 12 31 57
Bugetul 11 22 67
TRANSPARENA ADMINISTRAIEI PUBLICE LOCALE DIN PERSPECTIVA POPULAIEI
În societile democratice, transparena reprezint o caracteristic esenial de
administrare a chestiunilor publice. Transparena în activitatea administraiei publice presupune
poziionarea ceteanului în centrul preocuprilor sectorului public. Acesta nu mai este un
simplu guvernat, dar are dreptul s fie informat despre modul de desfurare a activitilor
administrative i s participe la administrarea treburilor publice.
În acest context, un obiectiv al studiului l-a constituit estimanarea nivelului de
transparen a APL-ului, atât pe dimensiunea procesului de elaborare a deciziilor, cât i pe
dimensiunea de adoptare a lor. Ipoteza invocat aici presupune c dac localnicii apreciaz înalt
nivelul de transparen al APL-ului atunci sunt activi civic i invers, pentru c trasparena i
implicarea civic sunt variabile interdependente.
Din evaluarea aprecierilor acordate transparenei procesului de elaborare a deciziilor de
ctre respondeni, per amsamblu se constat un nivel aproape de mediu – Indicele mediu
general fiind egal cu 2.9 pe diapazonul 1-5, unde 1 indic valoarea minim, iar 5 – valoarea
maxim. La o analiz detaliat se atest urmtoarele:
• Într-o msur mare i foarte mare localnicii apreciaz mai întâi trasparena la nivelul de
asigurare a accesului la informare cu proiectul de decizie – 38% (valoarea cumulat);
apoi informarea localnicilor cu privire la iniierea elaborrii unei decizii – 33% (valoarea
cumulat); consultarea localnicilor – 29% (valoarea cumulat) i examinarea
propunerilor localnicilor – 25% (valoarea cumulat). (Fig. 34)
• Calificativul modest pentru transparen este acordat mai des de ctre localnici
examinrii propunerilor lor - 30% de ctre APL, apoi informrii despre iniierea unor
decizii – 27%; consultarea opiniei localnicilor -25% i asigurarea accesului la informare
despre proiectul de decizie – 23%. (Fig. 34)
• Estimând indicele mediu pe fiecare aspect/indicator al transparenei procesului de
elaborare a deciziei de ctre APL se atest un nivel mediu (Im=3) în ceea ce privete
informarea localnicilor despre iniierea proiectului de decizie i asigurarea participrii lor;
i un nivel mic (Im=2.8), sub medie, în ceea ce privete consultarea localnicilor i
examinarea propunerilor venite din partea lor.
Fig. 34: Opinia respondenilor despre transparena procesului decizional, %
Acelai nivel de apreciere al trasparenei s-a înregistrat i pe dimensiunea de adoptare a
deciziilor de ctre APL. Valorile indicelui mediu, dei foarte aproape ca valoare, permit totui o
difereniere: localnicii consider c asigurarea participrii tuturor persoanelor la edine se
Profilul participrii civice în procesul decizional în satul Tohatin
realizeaz într-o mai mare msur (Im=3) decât informarea despre deciziile nou adoptate
(Im=2.9) i întocamirea rapoartelor despre deciziile luate (Im=2.8).
Fig. 35: Opinia respondenilor despre transparena procesului de adoptare a deciziilor,%
Concluzia, reieit din acest tablou al aprecierilor date de respondeni, sugereaz c APL-
ul are un stil mai mult informativ decât participativ-consultativ, atunci când e vorba de procesul
decizional comunitar. Acest lucru este certificat i de faptul c numai 17% dintre localnici
menioneaz c pot „monitoriza” precesul de luare a deciziilor de ctre APL-ul din comunitate.
Fig. 36: Avantajele transparenei procesului decizional în viziunea respondenilor,%
Dac este s ne referim la avantajele pe care le ofer trasparena procesului decizional
din comunitate, atunci menionm c, din totalul eantionului, mai mult de jumtate dintre
respondeni consider c acest lucru: ar demonstra i garanta respectarea dreptului
ceteanului de a fi informat despre aciunile i deciziile aleilor locali (60%); ar spori
credibilitatea cetenilor în deciziile adoptate de ctre APL (58%); ar eficientiza comunicarea
dintre APL i ceteni (52%) i ar contribui la reducerea corupiei sau ineficienei APL-ului
(52%). Dou persoane din cinci consider c transparena procesului decizional la nivel local ar
contribui la sporirea responsabilizrii aleilor locali, iar pentru o persoan din cinci –
Profilul participrii civice în procesul decizional în satul Tohatin
transparena procesului decizional reprezint mai mult o modalitate de reformare a sistemului
de autoritate public local. (Fig. 36)
Fig. 37: Imaginea „ideal„ a APL-ului în contiina respondenilor,%
Nu în ultimul rând, trebuie s amintim despre faptul c implicarea civic a populaiei i
conclucrarea cu APL se va realiza atunci când imaginea acestuia din urm se va apropia de tipul
ideal pe care îl are populaia despre APL. Incompatibilitatea dintre imaginea pe care o deine de
facto APL-ul i reprezentarea ideal a acestuia în contiina colectiv poate conduce la
neîncrederea populaiei, la distanare i inactivism civic; dei poate prea neveridic aceast
raiune, totui pe plan psihologic – aceasta poate avea impact considerabil. Acest fapt ne-a
determinat s identificm imaginea sau tipul ideal al APL-ului în contiina localnicilor satului
Tohatin. Astfel, APL-ul ar trebui s manifeste deschidere fa de localnici, s fie eficient în
aciunile sale, s fie responsabil i apoi transparent i s implice i localnicii în deciziile pe care
le iau. Cel mai puin, în aceast tablou, conteaz coerena aciunilor. (Fig.37)
MODELE, TENDINE I BARIERE ÎN PARTICIPAREA CIVIC LA PROCESUL
DECIZIONAL
Dincolo de estimrile efectuate asupra atitudinii civice a populaiei din satul Tohatin, un al
obiectiv al studiului a prevzut stabilirea modelului actual de participare în procesul decizional la
nivel de comunitate al localnicilor. Din analiza datelor calitative furnizate de participani la
discuiile de focus-grup s-a creionat urmtorul tablou al tendinelor de implicare civic a
populaiei din satul Tohatin:
Per ansamblu în comunitate „nu prea exist cultura implicrii civice”. Aproximativ „60%
din populaia comunei are un stil de via individualist”. Pentru ei „exist doar goana dup a
supravieui”. Restul populaiei, chiar dac manifest un spirit civic sporit, de cele mai multe ori
acesta este ineficient datorit suspiciunilor nefondate dintre ceteni.
Astfel, din relatrile participanilor s-a atestat c exist dou grupri ale populaiei active
civic pe care le putem denumi ca: grupul de iniiativ i grupul contestatarilor. Logica e
urmtoarea: grupul de iniiativ înainteaz ctre autoritile publice locale anumite propuneri
sau vine cu anumite idei, iar grupul contestatarilor începe a suspecta aceste iniiative c ar avea
în spate alte interese meschine – „unii vd doar interese în orice propui i de aceea unele
iniiative se stopeaz chiar, cum s zic, de la natere”. Grupul contestatarilor, din informaiile
Profilul participrii civice în procesul decizional în satul Tohatin
furnizate, întrunete persoane cu niveluri de studii diferite, de vârste diferite, cu experiene
diferite, ceea ce face dificil stabilirea unor caracteristici socio-demografice. Unicul atribut, pe
care toi îl întrunesc, este afilierea politic la un anumit partid, care se afl în opoziie .
Participanii la discuii percep aceast situaie ca travaliul opoziiei pentru a câtiga
încrederea cetenilor prin analiza critic, monitorizarea i evaluarea fiecrei decizii luate de
ctre APL. Dei vd un lucru pozitiv în acest sens, totui ei menioneaz faptul c criticarea i
suspectarea fiecrei aciuni civice ale oponenilor politici sau a localnicilor de bun credin,
dus în deriv, obstrucioneaz implementarea unor propuneri. În general, interlocutorii nu au
condamnat aceast situaie argumentând c „cum e nivelul politic din Republic, aa este i în
comune”, când ajung în funcie – „funcia parc le ia gândurile i se schimb”.
Referitor la participarea civic a actorilor sociali i a agenilor economici, participanii la
focus-grup o percep ca fiind una egoist i oportunist – „nu se implic la nivelul dorit”,
„implicarea lor ine de strictul lor interes”. Iar ca dovad invoc munca dus de reprezentanii
Primriei Tohatin în vederea amenajrii spaiului din incinta imobilului pe care-l dein.
O alt modalitate de implicare civic, considerat de localnicii satului Tohatin, este
participarea specialitilor la volant, unde pot s-i expun i s-i exprime opiniile referitor la
diverse probleme sau aspecte ce in de viaa social din localitate. Îns rmâne deja la discreia
Consiliului local dac le promoveaz mai departe pe ordinea de zi a edinelor APL.
În ceea ce privete transparena decizional a APL-ului, interlocutorii au subliniat c
aceasta este vizibil acum deoarece „edinele sunt deschise i se transmit live; se pun i
înregistrrile edinelor, adic sunt accesibile pentru toi”. Oricine care dorete i este interesat
se poate informa despre activitile APL-ului. În general, „Primria public pe pagina Web toate
activitile sale – pentru c exist reglementare prin lege, - adic se practic transparena”. O
dolean a participanilor în acest context a fost ca informaia s fie mai vizibil – „legea spune
s fie plasat informaia i pe pagina Web i pe panou, astfel încât s fie accesibil pentru toate
pturile sociale”.
Slaba implicare civic a populaiei în procesul decizional, în opinia intervievailor, este
condiionat de dezinteresul, atât în rândul reprezentanilor APL, cât i a localnicilor. Adic,
consilierii locali sunt activi doar pe perioada electoral, apoi „funcia parc le ia gândurile” i
acetia nu mai consult prerea localnicilor. Îns ei sunt obligai s-i „consulte pe oameni,
pentru c îi reprezint, i deciziile luate de ctre ei trebuie s fie în folosul localnicilor”.
De cealalt parte sunt localnicii, care chiar dac se prezint la edine sau dezbateri
publice sunt „sceptici în comunicare”, „nu sunt dornici s afle informaii utile din prima surs”.
Explicaia oferit const în primul rând în „activismul i interesul fiecrui cetean. Dac îl
intereseaz, singur se informeaz despre deciziile luate i apoi caut explicaii de la consilieri,
dac nu sunt de acord cu poziia respectiv”, „se intereseaz de argumentele care au stat la
baza deciziei luate”. În al doilea rând, se constat în rândul localnicilor „lipsa de curaj de a-i
expune opinia în public”, teama de a nu fi discriminat datorit unei opinii contrare sau pentru
„punerea unei întrebri incomode pentru autoriti”, teama de a nu-i fi desconsiderat opinia,
datorit statusului modest deinut.
O alt interpretare a modestei implicri civice, dat de ctre participanii la focus-grup,
relev specificul fiecrei generaii în ceea ce privete deinerea contiinei civice. Astfel
participanii – aduli au subliniat c populaia de vârst'a treia, datorit faptului c au activat în
perioada comunist, i-au însuit ideologia sovietic când „cineva trebuia s le fac, s le dea i
ei doar s savureze”, „cineva s-i bat capul pentru ei”, „nu-s obinuii s-i asume nite
responsabiliti, ei sunt doar cei care critic i arat cu degetul”. Din acest considerent,
Profilul participrii civice în procesul decizional în satul Tohatin
interlocutorii cred c cei care se implic cel mai mult civic sunt adulii din „clasa de mijloc”, cei
care prin propriul efort i-au creat viitorul. Experienele pe care le-au acumulat de-a lungul
timpului sunt împrtite i diseminate acum prietenilor, aa încât acetia s aib un model de
soluionare a unei probleme sau de iniiere a unei aciuni, cci „cel mai important nu este s
doreti s faci, ci cum s faci. Ce folos este s doreti s faci, dac nu tii cum s faci?”
Tinerii sunt i ei demotivai de a se implica într-o majoritate substanial în procesul
decizional. Cauza invocat ar fi nesigurana zilei de mâine. Din acest motiv, în rândul tinerilor
exist dou grupri: unii care mizeaz pe plecarea peste hotarele rii pentru a se realiza i
acetia evit s se implice în aciunile civice din localitate; iar alii care vor s munceasc i s-i
construiasc viitorul în ar - sunt cei activi civic. Îns, aceast din urm categorie, oricât de
motivat nu ar fi de a rmâne în ar, datorit impedimentelor create de politicile statului i de
legislaia fiscal, nu va rezista i va migra acolo unde statul ofer condiii de a se realiza.
„Tinerii au dou opiuni: ori pleci peste hotare (cei lenei), ori munceti mult ca s schimbi ceva
acas; ei încearc i dac vd c e greu, renun i se duc pe o cale mai uoar – pleac peste
hotare.” Inactivismul civic în rândul tinerilor este explicat de ctre acetia prin faptul c:
• Unii tineri au fric;
• Alii se complexeaz;
• Adolescenii nu au niciun interes în ceea ce privete activitile din Tohatin, au alte
interese – s petreac cu prietenii sau s-i satisfac unele vicii;
• Lipsa comunicrii dintre APL i tineri;
• Lipsa informaiilor referitor la cine trebuie s se adreseze într-o situaie de criz;
• Întreinerea i promovarea unei concurene oarbe în locul conlucrrii i colaborrii dintre
tineri;
• Tinerii nu sunt motivai s se implice pentru c nu sunt nici invitai ca s se implice;
• APL-ul nu se implic în dezvoltarea tinerilor, pentru c nu prea are încredere în ei;
• Lipsa oportunitilor pentru tineri la nivel local.
Pentru a spori nivelul de implicare civic al localnicilor satului Tohatin i de a eficientiza
conclucrarea dintre APL i btinai, participanii la discuiile de focus-grup au sugerat 3 modele
de implicare civic în procesul decizional, pe care le-am denumit în felul urmtor: modelul
cooperrii intergeneraionale; modelul pragmatic; modelul colaborativ.
Modelul cooperrii intergeneraionale. Acest model presupune recunoaterea valorii
fiecrei generaii în parte i valorificarea acesteia prin conjugarea eforturilor în vederea realizrii
a diverse lucruri pentru comunitate i nu numai. Generaia celor de vârsta a treia, „chiar dac
nu se prea implic”, dispune totui de mult experien i cunotine, care trebuiesc
„exploatate”. Generaia adulilor este cea care „vrea s fac totul într-un timp foarte scurt”. Cel
mai bun stimulator pentru ei este „crearea condiilor i capacitii de a se manifesta, de a se
evidenia i a se descoperi pe sine”. Generaia tinerilor este constituit din „persoane
începtoare” crora le este caracteristic elanul de a se implica în diverse activiti – „le cunosc
pe toate, le pot pe toate i d-le voie c ei singuri se descurc”. Prin urmare, cooperarea
intergeneraional presupune întrunirea la un loc a experienei vârstnicilor, a entuziasmului
tinereii i a dorinei adulilor – condiiile de baz în procesul de elaborare i realizare a diverse
lucruri. Din acest considerent, autoritile publice locale ar trebui s beneficieze pe deplin de
aceste resurse, care se pot completa i susine reciproc, i s le creeze mediul optim de
implicare civic. Pe lâng acest fapt, modelul de cooperare intergeneraional va crea i
„armonia dintre generaii” evitând, astfel, conflictul intergeneraional.
Profilul participrii civice în procesul decizional în satul Tohatin
Modelul pragmatic. Acest model este considerat a fi cel mai eficient i presupune
munca efectiv în teren. Adic satul s fie împrit în câteva sectoare, care s fie tutelate de
câte un reprezentant al autoritilor publice locale / consilier. Acesta, mcar o dat la jumtate
de an s mearg i s investigheze situaia în teren organizând edine directe cu localnicii, prin
care s se informeze despre problemele existente din sector, precum i soluiile pe care le vd
i le propun oamenii, pentru c „la întrunirile comune se cunosc mai bine problemele i apar i
soluii”. În aa mod, se poate crea premise ale stimulrii participrii civice a localnicilor la
procesul decizional.
Modelul colaborativ. Acesta presupune colaborarea de comun acord a autoritilor
publice locale cu localnicii i diverse structuri existente în comunitate. Ideea este c localnicii
cunosc cel mai bine problemele comunitare, pentru c se confrunt frecvent cu ele i uneori
dein i soluia acestor probleme. Autoritatea public local este delegat i investit cu putere
de ctre populaie pentru a o reprezenta legal. Ea este cea care cunoate resursele bugetare
disponibile i cum ar trebui s le utilizeze. În momentul în care se constat c exist deficit de
resurse pentru a rezolva o problem din comunitate, ar trebui s fie implicate i alte structuri,
organizaii i actori din comunitate pentru a suplimenta bugetul. În acest fel, modelul
colaborativ îi aduce la o mas comun pe APL, localnici i ali actori/structuri din comunitate,
asigurând implicarea civic a tuturor.
Cu toate acestea, participanii au subliniat c aceste modele vor fi eficiente numai în cazul
în care cetenilor/localnicilor le vor fi asigurate necesitile de baz (nevoile fiziologice primare)
i nevoia de siguran i securitate personal. În caz contrar - va fi un eec total, pentru c
omul care triete cu „frica zilei de mâine” nu are absolut nicio motivaie i niciun interes de a
se implica civic, pentru comunitate.
CONCLUZII
Republica Moldova, dei împlinete trei decenii de la proclamarea independeei i a
suveranitii sale, mai este înc tributar vechilor ideologii comuniste. Contiin colectiv se
mai afl înc în perioada de tranziie de la executarea obedient a unor imprerative la asumarea
rolului de a decide singur viitorul. Tergiversarea acestei perioade depinde foarte mult i de alte
evenimente politice, economice i sociale, care precipit lucrurile nu în favoarea unei atitudini
civice contiente, responsabile i asumate. Aceast concluzie deriv din rezultatele studiului
efectuat asupra profilului participrii civice în procesul decizional al populaiei din satul Tohatin,
municipiul Chiinu. Ca i argumente justificative servesc realitile identificate din cercetarea
cantitativ i calitativ. Astfel:
Valorile civice, dei sunt apreciate ca fiind importante, totui nu primeaz, întâietate
având valorile individuale i cele de afirmare social;
Implicarea civic i dialogul cu APL este mai important pentru persoanele care triesc i
funcioneaz într-un mediu dinamic, dac nu instabil, deoarece aceasta este unica
soluie viabil pentru reducerea nivelului de incertitudine i risc pe care-l
experimenteaz;
Analiza problemelor comunitare în vederea soluionrii lor nu depete cercurile private
(familia) sau de proximitate (vecinii i prietenii) ale localnicilor, ceea ce demonstreaz
lipsa activismului civic;
Mai mult de jumtate dintre localnici (61%) au avut ocazia, mcar o dat, ca s se
implice în rezolvarea unor probleme din comunitate. Modalitile de implicare cele mai
Profilul participrii civice în procesul decizional în satul Tohatin
frecvente au fost: sesizarea APL-ului, iniierea soluionrii problemei, organizarea
discuiilor cu scopul mobilizrii localnicilor.
Ceilali localnici, care sunt pasivi civic, îi motiveaz conduita prin faptul c: nu cunosc
bine situaia pentru ca s intervin eficient; nu au timp pentru activiti civice; nu le mai
permite vârsta; trebuie s se implice în rezolvarea problemelor doar persoanele
competente; rezolvarea problemelor nu depinde de localnici; sunt delegate persoane în
APL crora le revine misiunea de a rezolva problemele comunitii.
Analizând frecvena implicrii localnicilor în procesul decizional se remarc o diferen
considerabil între ceea ce percep localnicii c trebuie s fac i atitudinea propriu-zis.
Dac 86% menioneaz c participarea la procesul decizional din comunitatea este
important, atunci numai 21% dintre ei acioneaz în consecin.
De obicei, persoanele cele mai active civic sunt reprezentate de brbai - un brbat din
patru i o femeia din ase - din considerentul c funciile de conducere sunt în marea
majoritate ocupate de brbai.
Având în vedere c edinele Consiliului Local sunt publice i se transmit online,
participarea localnicilor este foarte modest - particip doar cei pe care îi intereseaz
viaa social din comunitate. Neparticiparea la edine este motivat de lipsa de curaj de
a-i expune public opinia, de a adresa întrebri, de insinuarea discreditrii sau
desconsiderrii opiniei personale.
Interesul de a fi bine informat despre activitile demarate în cadrul APL s-a regsit la
majoritatea localnicilor. Cu toate acestea populaia nu se informeaz din prima surs
(consilierii locali) ci de la tere persoane, care nu dein informaii despre motivaia
deciziilor luate.
Opinia localnicilor despre trasparena modest a APL-ului în procesul de elaborare a
deciziilor nu poate fi verosimil din motivul dezinteresului populaiei în ceea ce privete
implicarea civic.
În general, populaia din Tohatin are un stil de via individualist. Fiecare se focuseaz
doar pe bunstarea personal, neacordând atenie vieii sociale din comunitate. Motivul
invocat în acest caz este lipsa culturii civice, din care ar deriva i responsabilitatea civic.
Organizarea i conducerea vieii sociale din comunitate cade de multe ori sub incidena
politicului, ceea ce induce neîncrederea localnicilor de a se implica civic.
Cauza major în participarea modest la actul decizional din comunitate este pus în
seama lipsei de securitate i siguran în viitorul proxim, dar i a modalitii de educarea
a noilor generaii, care înc mai insist pe ideea de conformare la realitile existente i
nu pe schimbare i dezvoltare.
inând cont de realitile vieii sociale din satul Tohatin, participanii la cercetare au
propus prin trei modele viabile pentru sporirea implicrii civice a populaiei în procesul
decizional, pe care APL-ul le-ar putea prelua i transpune în practic.
Profilul participrii civice în procesul decizional în satul Tohatin
RECOMANDRI
În vederea sporirii contiinei civice colective, care ar motiva atitudinea i conduita civic
de implicare în viaa social din comunitate i în procesul decizional, propunem:
Consilierii locali s organizeze edine directe cu localnicii pe fiecare sector separat
pentru a vedea situaia de facto, opinia localnicilor – fapt care ar consolida încrederea
dintre populaie i APL i ar spori iniiativa localnicilor de a se implica în viaa social din
comunitate.
seminarii publice.
i lipsei de implicare civic.
Motivarea populaiei de a se implica civic prin împrtirea i diseminarea unor istorii de
succes ale constenilor lor.
Cultivarea valorilor culturii civice în coal prin sporirea numrului de ore pe aceast
tematic în curricula disciplinei Educaia civic.
Organizarea unor concursuri pentru tineri în care s fie valorificate cele mai frumoase i
ingenioase iniiative civice.
Iniierea unor cursuri de scurt durat, cu acces liber pentru populaie, pe tematica
dezvoltrii personale, sporirea încrederii în sine, dezvoltarea abilitii de leadersheep,
advocacy, lobby, scrierea de proiecte i fundraiser.
Stimularea implicrii civice a tinerilor din coal prin recunoaterea i valorificarea,
mcar simbolic, a rezultatelor obinute din munca de voluntar.
Profilul participrii civice în procesul decizional în satul Tohatin
ANEXE
Etape Tehnic
In tr
o d
„greite” sau „corecte”) Prezentarea fiecrui participant: nume, vîrst, studii, profesie, naionalitate.
P ro
b le
m e
le p
ri o
ri ta
re a
in
Povestii-ne despre situaia din localitate la momentul actual, cu ce probleme se confrunt: la nivel de infrastructur local, angajarea în câmpul muncii, evenimente culturale, etc.
În opinia dvs. care este cauza acestor probleme? Cine ar trebui s le rezolve? Ce se întreprinde pentru a fi soluionate? De ctre cine? i cum se face? Cât de mult se implic oamenii în soluionarea problemelor locale? i cum se
implic – donaii, presteaz servicii, scriu petiii, anun primria etc.? Cât de cooperani sunt locuitorii privind implicarea rezolvarea unor probleme (dac
se organizeaz în grupuri pentru a rezolva problemele)? Povestii-ne despre cazuri când localnicii s-au organizat pentru a rezolva o
problem. Dvs. personal, cum credei, cine ar trebui s depisteze problemele din comunitate
i cine ar trebui s le soluioneze? De ce? Argumentai rspunsul. Cât de mulumii suntei fa de localitatea în care locuii? De ce, argumentai.
Im p
in
La general vorbind, în comunitatea dvs. cine ia deciziile – instituii, persoane? Care este modalitatea de a se lua decizii în comunitate? Povestii procesul: sesizarea problemei, anunarea populaiei, dezbateri, decizia luat, informarea populaiei despre decizia luat, transparena în procesul decizional.
Dup prerea dvs. este normal de a se lua deciziile în aa format? De ce? Argumentai?
Ar exista i alte modaliti de luare a deciziilor? Care sunt acestea i care este procedura lor?
Din cunotinele i experiena dvs. populaia este implicat în procesul decizional? Dac da, cum? Dac nu, de ce? Care ar fi cauza pentru care populaia nu se implic la maximum în procesul decizional: lipsa de motivaie a localnicilor (de ce nu exist motivaie de implicare în rândul lor) sau impedimente din partea APL? Povestii care sunt acestea.
Ce categorii de vârst se implic mai mult în procesul decizional i de ce? Care grupuri de populaie (antreprenori, profesori, bussinesman, politicieni etc) se implic mai mult? i cine - brbaii sau femeile? Cum v explicai?
Profilul participrii civice în procesul decizional în satul Tohatin
M o
d a
li t
i d
e s
p o
ri re
in
Ce înelegei dvs. prin proces decizional? Dar prin factori de decizie? Cine credei c ar trebui s ia decizii în localitatea dvs.? De ce? Argumentai.
Cum apreciai dvs. nivelul sau disponibilitatea localnicilor de a se implica în procesul decizional din comunitate? Argumentai. Dvs. personal cât de deschis suntei de a v implica în procesul decizional din comunitate?
Cum ar putea fi motivai/ce i-ar putea motiva pe localnici pentru a se implica în procesul decizional sau în rezolvarea anumitor probleme din localitate? Cum anume? Pe categorii de vârst, grupuri sociale, genuri?
Care sunt avantajele participrii localnicilor în procesul decizional i sunt dezavantajele, în opinia dvs.?
În c h
in .
Ce ateptri/doleane avei Dvs de la factorii de decizie? Ce ai dori ca s se schimbe în comunitatea dvs.? Credei c va exista o schimbare? Care ar fi aceast? Cum vedei comunitatea dvs. în urmtorii 5 ani, dar peste 10 ani? Care ar fi nivelul de implicare al localnicilor în procesul decizional i în
rezolvarea problemelor localitii? Explicai.