Proces Bugetar Public-Barlad

Desfăsurarea procesului bugetar la Primăria Municipiului Bârlad

Cap 1. Organizarea şi funcţionarea Primăriei Municipiului Bârlad

1.1. Istoricul municipiului Bârlad

Bârladul reprezintă un nume şi o aşezare cu adânci rezonante în istoria poporului

român, existenţa sa pierzându-se în negura vremurilor apuse şi împărţite de istorie în epoci de

mii şi zeci de mii de ani.

Numeroase mărturii scoase la iveală de către arheologi, atât în perimetrul aşezării

actuale, cât şi în împrejurimi, confirma existenta milenară a strămoşilor noştri pe aproape

întreaga scara evolutivă a istoriei.

Înţelegerea şi interpretarea unor factori şi a unor fenomene istorico-geografice, au creat

adesea controverse în rândul cercetătorilor care, însă, n-au putut contesta existenta milenară a

aşezării. Aşadar, putem spune că Barladul face parte din categoria aşezărilor omeneşti prin care

istoria şi-a creat un drum pe care l-a marcat cu destule şi veridice repere şi mărturii materiale,

drum al cărui început îl putem localiza, cu siguranţă, în epoca neolitică, ba putem spune, chiar în

preistorie (paleolitic). Bine evidenţiate prin culturi materiale sunt epocile: neolitic (cultura

Starcevo-Cris) din mileniul V – IV în. H); sfârşitul epocii bronzului (Cultură Noua); prima

perioadă a fierului (Hallstatt) şi a doua perioadă a fierului (La Téne); epoca prefeudală (sec. IV-

V. D.H. – Cultura Sântana de Mureş).

Din punct de vedere economic şi geografic, municipiul Bârlad se situează aproape de

intersecţia unor importante cai rutiere şi feroviare, pe traseul dintre nordul şi sudul Moldovei,

dintre Valea Prutului şi Valea Şiretului, la DN 24 (DE 581), care asigură legătura între centrul şi

sudul României cu Republica Moldova, prin punctul de frontieră Albita. Prin Bârlad se face

legătura între Bucureşti şi Iaşi.1

1.2. Obiect de activitate

Obiectul de activitate al acestei instituţii îl reprezintă soluţionarea problemelor

Colectivităţii locale. Aceasta se realizează prin:

- elaborarea şi aprobarea bugetelor locale la termenele stabilite;

- stabilirea, încasarea şi urmărirea impozitelor şi taxelor locale;

1 http://www.primariabarlad.ro/

1

http://www.primariabarlad.ro/


- stabilirea şi urmărirea modului de prestare a serviciilor publice locale;

- administrarea bunurilor din proprietate publică sau privataangajarea de

împrumuturi pe termen scurt, mediu şi lung;

- administrarea resurselor financiare;

- elaborarea, aprobarea, modificarea şi urmărirea realizării programelor de

dezvoltare;

- asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale;

- cooperarea pe plan intern şi internaţional.

Primăria Bârlad, are ca viziune satisfacţia permanentă a clienţilor (persoane fizice şi

juridice), a angajaţilor, apreciaţi că şi colaboratori şi a societăţii civile, urmărind să devină un

lider regional şi naţional. Misiunea Primărie Bârlad constă în oferirea de servicii publice de

calitate în domeniul administraţiei publice locale. Pentru a duce la îndeplinire, cu cât mai mult

profesionalism, a obiectului sau de activitate Primăria Bârlad urmăreşte câteva perspective:

- perspectiva clientului - cu obiectivul de a exista permanent în preajma clientului

actual şi potenţial, cu perceperea dorinţelor, necesitaţilor lui şi creşterea gradului de

responsabilitate; satisfacerea aşteptărilor clienţilor, referitor la serviciile oferite.

- perspectiva proceselor interne – Primăria Bârlad este integrate în cadrul

administraţiei publice locale şi foloseşte în permanenţă efectul sinergetic, cooperând în acelaşi

timp în sistem de parteneriat cu clienţii săi – personae fizice şi juridice, încercând să obţină

avantaje din perspicacitate serviciilor acestora.

- perspectiva financiară – care constă în optimizarea utilizării resurselor financiare

având la baza taxele şi impozitele locale şi furnizarea de servicii, clar definite, precum şi

asigurarea pe termen lung a fondurilor de investiţii necesare îmbunatăţirii acestora.

- perspectiva învăţării – Primăria Bârlad a demarat dezvoltarea undei strategii de

formare, educare şi responsabilizare a personalului municipiului, în idea atragerii permanente

spre interesele societăţii.

Politica organizaţiei este de a stabili şi transpune în fapt obiectivele strategice şi

operaţionale, cu toată răspunderea şi competenţă, având orientarea clară înspre nevoile clientului,

punând accentul pe îmbunătăţirea continuă. De fapt, se urmăreşte:

- rapiditate şi concreteţe în faza decizională,

- extinderea orizontului cunoştinţelor pentru soluţiile cele mai bune,

2


- urmărirea responsabilităţii în fazele de execuţie a proceselor desfăşurate.

- rezolvarea tuturor problemelor prin îmbunătăţirea continuă a activităţii în toate

domeniile şi la toate nivelurile.

Se doreşte obţinerea unui echilibru între aşteptările clientului (calitatea serviciilor),

necesităţile colaboratorilor (calitatea organizaţiei) şi exigentele societăţii civile locale, naţionale

şi internaţionale.

1.3. Organizare şi funcţionare

Aparatul propriu al Primăriei Municipiului Bârlad este organizat în conformitate cu

dispoziţiile Legii nr. 273/29 iunie 2006 (actualizată până la data de 22 aprilie 2011) privind

finanţele publice locale. Este organizată şi funcţionează pe principiile unei instituţii publice

locale, fiind condusă de primar care are calitatea de ordonator principal de credite bugetare.

Conform dispoziţiilor Legii finanţelor publice locale nr. 273/2006 “instituţiile publice

locale” reprezintă o denumire generică ce include comunele, oraşele, municipiile, sectoarele

municipiului Bucureşti, judeţele, municipiul Bucureşti, instituţiile şi serviciile publice din

subordinea acestora, cu personalitate juridică, indifferent de modul de finanţare a activităţii

acestora.

Din punct de vedere al Finanţelor publice, instituţiile publice sunt definite prin

următoarele trăsături:

- Sunt instituţii de drept ale statului, care desfăşoară activitate politică sau

executivă, reprezentând puterea şi administraţia d estat în societate:

- Sunt instituţii care compun, la nivel central sau local, aparatul puterii şi

administraţiei de stat;

- Sunt instituţii de stat care îşi desfăşoară activitatea în strânsă legătură cu bugetul

public privin resursele financiare constituite în cadrul acestuia, la nivel central sau local sau prin

fonduri speciale, pentru acoperirea cheltuielilor pe destinaţii specifice prin clasificaţie bugetară.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, institutiiile

publice care au competenţe şi responsabilităţi în procesul bugetar din România sunt:2

2 Legii nr. 500/2002

3


- Parlamentul care adopta legile bugetare anuale şi legile de rectificare elaborate de

Guvern potrivit cu strategia macroeconomică asumată de acesta, având competenţe şi în

aprobarea legilor contului general annual de execuţie.

- Guvernul care asigura realizarea politicii fiscal-bugetare ce ia în considerare

perspectivele economice şi priorităţile politice cuprinse în Programul de guvernare acceptat de

Parlament.

- Ministerul Finanţelor Publice care acţionează în numele Guvernului ca o

componentă instituţionalizată şi specializată cu atribuţii importante în procesul bugetar, dintre

care amintim: coordonarea acţiunilor care sunt în responsabilitatea Guvernul cu privire la

sistemul bugetar, dispunerea măsurilor necesare pentru aplicarea politicii fiscal-bugetare,

emiterea de norme metodologice, instrucţiuni şi precizări prin care se stabilesc practicile şi

procedurile pentru încasarea veniturilor, angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielior,

controlul cheltuirii acestora, încheierea exerciţiului bugetar anual, contabilizarea şi raportarea.

- Ordonatorii principali de credite – sunt conducătorii instituţiilor şi unităţilor care

folosesc mijloace băneşti din bugetele publice, cu titlu de credite bugetare, în vederea acoperirii

cheltuielor aprobate prin bugetele lor de venituri şi cheltuieli. Calitatea de ordonatori principali

de credite bugetare o au miniştrii, conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei

publice centrale, conducătorii altor autorităţi publice şi conducătorii instituţiilor publice

autonome. Ordonatorii principali de credite bugetare repartizează creditele bugetare aprobate

pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice subordonate, ai căror conducători

sunt ordinatori terţiari de credite în raport cu prevederile din bugetele aprobate în condiţiile

stabilite prin dispoziţiile legale.

- Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate

numai pentru realizarea sacrcinilor unităţilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele

aprobate şi în condiţiile stabilite prin dispoziţii legale.

Ordonatorii de credite bugetare răspund, potrivit legii, de: elaborarea şi fundamentarea

proiectului de buget propriu; angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita

creditelor bugetare repartizate şi aprobate; angajarea şi utilizarea creditelor bugetare pebaza

bunei gestiuni financiare; intergitatea bunurilor încredinţate instituţiei pe care o conduc;

organizarea şi tinera la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a sitiatiilor financiare asupra

patrimoniului aflat în administrare şi execuţie bugetară; organizarea sistemului de monitorizare a

4


programului de achiziţii publice şi a programului de lucrări de investiţii publice; organizarea

evidentei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenţi acestora; organizarea şi ţinerea la zi a

evidentei patrimoniului.

Angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor din fonduri publice se aprobă de

ordonatorul de credite bugetare, iar plata acestora se efectuează de către contabil. Angajarea şi

ordonanţarea cheltuielilor se efectuează numai cu viza prealabilă de control financiar preventiv.

O altă modalitate de a defini instititutiile publice este aceea legată de caracteristicile

bunurilor produse de către acestea şi modul de valorificare sau, altfel spus, de modul de

distribuire a acestora către beneficiari. Din acest punct de vedere, se poate spune ca instituţiile

publice produc bunuri publice care se distribuie, de regulă, în mod gratuit, urmărind satisfăcea la

un nivel maxim posibil a cerinţelor consumatorilor, sau la preţuri accesibile consumatorilor.

Bunurile publice corespund în mod direct cerinţelor stării de optim social. Producerea de bunuri

publice este, de regulă, obiectul de activitate al unei instituţii publice. De aceea, fiind legate din

punct de vedere financiar de bugetul public, instituţiile publice sunt organizate după principiul

“nonprofit”.

Pentru producerea de bunuri în afara celor care definesc obiectul de activitate şi pentru

care primesc finanţare bugetară, instituţiile respective pot stabili preţuri, tarife, deci încasează

venituri denumite venituri extrabugetare sau venituri proprii, dar care nu conduc la obţinerea de

profit. Cu alte cuvinte, o instituţie publică nu poate să obţină profit, iar dacă obţine, acesta

trebuie cheltuit în scopuri investiţionale în fiecare an financiar.

Deşi atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale, expres prevăzute în lege, sunt

diferite, au drept scop soluţionarea problemelor colectivităţii locale, care se realizează de obicei

prin: elaborarea şi aprobarea bugetelor locale la termenele stabilite; stabilirea, încasarea şi

urmărirea impozitelor şi taxelor locale; stabilirea şi urmărirea modului de prestare a serviciilor

publice locale; administrarea bunurilor din proprietatea publică sau privată a municipiului

Bârlad; angajarea de împrumuturi pe termen scurt, mediu şi lung; administrarea resurselor

financiare; elaborarea, aprobarea, modificarea şi urmărirea realizării programelor de dezvoltare;

asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale; cooperarea pe plan intern şi

internaţional.

5


1.3.1. Organizarea internă pe compartimente de specialitate şi structura de personal

Aparatul propriu al Primăriei Municipiului Bârlad este organizat în conformitate cu

dispoziţiile Legii nr. 215/2001 privind administraţiile locale, modificată şi completată prin Legea

286/2006.3

Aşadar, primarul, ca autoritate publică locală, este şeful administraţiei publice locale şi al

aparatului propriu de specialitate al Primăriei, pe care îl conduce. Aparatul de specialitate al

primarului este structurat pe compartimente funcţionale, în condiţiile legii. Compartimentele

funcţionale ale acestuia sunt încadrate cu funcţionarii publici şi personal contractual.

Conform cu Regulamentul de Organizare şi funcţionare a instituţiei, Primăria Bârlad are

următorul personal:

Personal de conducere:

1 primar

1 viceprimar

1 secretar

Posturi în aparatul propriu:

100 funcţii publice

12 funcţii contractuale

Primarul asigura respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a

prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor

Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonatelor de Guvern, a hotărârilor consiliului

local, dispune măsurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu

caracter normativ ale miniştrilor, ale celorlalţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice

centrale, ale prefectului, precum şi a hotărârilor consiliului judeţean în condiţiile legii.

Primarul Constantin Constantinescu are în subordine pe viceprimar şi pe secretar,

precum şi următoarele Direcţii şi Servicii:4

- Direcţia economică:

o Serviciul Impozite şi Taxe de la Persoane Fizice

o Serviciul Impozite şi Taxe de la Persoane Juridice 3 Legii nr. 215/20014 http://www.primariabarlad.ro/

6



o Serviciul Contracte de concesionare, Închiriere şi vânzare, Autorizare Libera

Iniţiativă şi Control Comercial

o Serviciul Buget şi Contabilitatea Veniturilor şi Cheltuielilor

o Compartimentul Administrativ – Gospodăresc

- Serviciul Resurse Umane, Protecţia Muncii şi Relaţii cu Publicul

- Compartimentul Audit Public Intern

- Serviciul Urbanism şi Amenajarea Teritoriului

Viceprimarul Adrian Solomon are în subordine următoarele direcţii:

- Serviciul Tehnic Investiţii, Licitaţii şi Contracte de Achiziţii Publice

- Serviciul Gospodărie Comunală şi Locativa şi Asociaţii de Proprietari

- Biroul Programe Comunitare, Management Proiecte, Informatică şi Imagine-

Publicitate

Secretarul Cătălin Haret are în subordine următoarele servicii:

- Compartimentul Administraţie Publică Locală, Secretariat, Juridic contencios

- Serviciul CadastruImobiliar-Edilitar, banca de Date şi Registrul Agricol

- Compartimentul Protecţie Civilă

1.4. Structura de personal

În conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001 privind adminstratia publică locală,

completată şi modificată prin Legea nr. 286/2006, la care se adăugă datele cuprinse în

Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a serviciilor administraţiei publice din cadrul

Primăriei Municipiului Bârlad precum şi organigrama instituţiei, primăria Bârlad are un număr

de 112 angajaţi împărţit în:

Personal de conducere:

- 1 primar

- 1 viceprimar

- 1 secretar

Posturi în aparatul propriu:

- 100 funcţii publice

- 12 funcţii contractuale

7


Dintre compartimentele primăriei care au competenţe şi responsabilităţi în gestiunea

financiară a instituţiei sunt: Serviciul Buget şi Contabilitatea Veniturilor şi Cheltuielilor,

Serviciul Resurse Umane şi Biroul Informatică. Acestea au următoarea strcutura de personal:

Serviciul Buget şi Contabilitatea Veniturilor şi Cheltuielilor – 1 post de conducere

şi 9 posturi de execuţie;

Serviciul Resurse Umane – 1 post de conducere şi 8 de execuţie;

Biroul Informatică – 1 post de conducere şi 5 de execuţie.

Organigramă Primăriei Municipiului Bârlad conform Anexei nr.1 este una piramidala,

specifică unei structuri organizatorice de tip ierarhic – funcţional. Organizarea este evidenţiata în

documentele de formalizare a structurii organizatorice, respective Regulamentul de organizare şi

funcţionare, organigrama şi fişele de post.

Aparatul tehnic de specialitate al Municipiului Bârlad cu responsabilităţi şi competente în

ceea ce priveşte gestiunea financiară a instituţiei este format din: Serviciul Buget şi contabilitatea

veniturilor şi cheltuielilor şi Serviciul Resurse Umane şi Biroul Informatică.

Primarul

În calitatea sa de ordonator principal de credite, primarul are următoarele atribuţii, şi

competente care rezultă din Legea finanţelor publice locale nr. 273/2006: analizează modul de

utilizare a creditelor bugetare aprobate prin bugetul local şi prin bugetele instituţiilor publice, ai

căror conducători sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite, şi aprobă efectuarea

cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispoziţiilor legale; are obligaţia de a angaja şi

de a utilize creditele bugetare numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru

cheltuielile strict legate de activitatea Primăriei cu respectarea dispoziţiilor legale. De asemenea

primarul răspunde de:

elaborarea şi fundamentarea proiectului de buget propriu, precum şi a contului de

încheiere a exerciţiului bugetar;

Integritatea bunurilor aflate în proprietatea sau în administrarea Primăriei Bârlad;

Urmărirea modului de realizare a a veniturilor;

8


Angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare şi

a veniturilor bugetare posibil de încasat;

Organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a situaţiilor

financiare asupra situaţiei patrimoniului aflta în adminstrare şi a execuţiei bugetare;

Organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziţii publice şi a

programului de investiţii publice;

Organizarea evidentei programelor, incluşi a indicatorilor aferenţi acestora;

Organizarea şi ţinerea la zi a evidentei patrimoniului, conform prevederilor legale.

Primarul, în calitate sa de ordonator principal de credite, repartizează creditele bugetare

după reţinerea a 10% din prevederile acestuia, pentru asigurarea unei execuţii bugetare prudente,

cu excepţia cheltuielilor de personal şi a celor care decurg din obligaţii internaţionale, care sunt

repartizate integral. Repartizarea sumelor reţinute în proporţie de 10% se face în semestrul II,

după examinarea de către Guvern a execuţiei bugetare pe primul semestru.

Direcţia Economică

Direcţia economică este serviciul care asigură, în principal, finanţarea activităţilor

primăriei, a aparatului propriu al Consiliului local al municipiul Bârlad, a instituţiilor publice

aflate sub autoritatea Consiliului local, a patrimoniului public şi privat al municipiul Bârlad,

întocmirea şi executarea bugetului local.

Direcţia economică în principal are următoarele atribuţii:

- face propuneri de fundamentare a impozitelor şi taxelor locale ce se constituie

venituri la bugetul local datorate de contribuabili persoane fizice, persoane juridice, asociaţii

familiale, etc.;

- fundamentează instituirea de taxe speciale pentru serviciile publice create la

nivelul oasului Bârlad în scopul satisfacerii unor nevoi ale cetăţenilor colaborând în acest sens cu

celelalte servicii din primărie;

- face propuneri pentru acordarea eşalonării şi amânărilor la plata până la sfârşitul

anului calendaristic, precum şi reduceri de majorări de întârziere pentru impozitele şi taxele

9


locale neachitate, pentru cazuri şi motive temeinic justificate în vederea aprobării acestora de

către Consiliul local;

- face propuneri pentru majorarea sau diminuarea impozitelor şi taxelor locale

stabilite în suma fixă în limitele prevăzute de lege;

- fundamentează propunerile privind indexarea anuală a impozitelor şi taxelor

locale, pr ecum şi amenzilor potrivit legii;

- răspunde de recuperarea sumelor restante datorate de agenţii economici pe cale de

decontare bancară, titlu executoriu sau prin executare silită, potrivit legii, asupra elementelor

patrimoniale ale debitorilor, în c azul neachitării la termen a impozitelor şi taxelor locale stabilite

de Consiliul local;

- stabileşte şi răspunde de aplicarea măsurilor legale ce se impun pentru respectarea

disciplinei financiare şi bugetare, în scopul identificării, impunerii şi s anctionarii evaziunii

fiscale şi atragerea de venituri suplimentare la bugetul local;

- aplica viză de control financiar preventiv şi stabileşte normele necesare pentru

respectarea prevederilor cuprinse în Legea contabilităţii;

- întocmeşte proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al municipiul Bârlad;

Întocmeşte raportul privind contul de execuţie al bugetului local;

- urmăreşte execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli;

- asigura şi răspunde de încasarea ven iturilor bugetului local şi utilizarea acestora

conform prevederilor bugetare;

- asigura respectarea normelor legale cu privire la inventarierea anuală a bunurilor,

integritatea, păstrarea şi pază bunurilor şi valorilor de orice fel şi deţinute cu or ice titlu,

utilizarea valorilor materiale de orice fel, declararea şi casarea de bunuri, efectuarea în numerar

sau în cont a încasărilor şi plăţilor în lei şi în valută de orice natură;

Activitatea Direcţiei economice se realizează prin următoarele servicii, între care există

raporturi de colaborare:

A) Compartimentul buget, finanţe, contabilitate;

B) Compartimentul impozite şi taxe – personae fizice şi personae juridice.

Serviciul buget, finanţe, contabilitate, are următoarele atribuţii:

10


- organizează şi asigură urmărirea execuţiei bugetare pentru toate activităţile

finanţate din bugetul local, precum şi pentru activităţile finanţate din surse extrabugetare;

Întocmeşte proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al municipiul Bârlad;

- întocmeşte raportul privind contul de execuţie a bugetului local;

- urmăreşte execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli;

- centralizează propunerile de virări de credite de la instituţiile finanţate din bugetul

local, le analizeaz a şi dacă nu contravin dispoziţiilor legale, întocmeşte referate de specialitate

privind aprobarea acestor virări de credite ordonatorului principal;

- analizează solicitările de subvenţii care se acordă din bugetul local;

- trimestrial primeşte dările de seamă contabile de la instituţiile care sunt finanţate

din bugetul local, le verifică dacă sunt în concordanţă cu cifrele aprobate şi nu există depăşiri de

credite, dacă sunt completate conform instrucţiunilor Ministerului Finanţelor; asigură

centralizarea acestora şi întocmirea darii de seamă proprii, pe care le depune la termenele fixate

la Direcţia Generală a Finanţelor Publice, împreună cu referatul explicativ asupra bilanţului

contabil;

- pe baza bugetului aprobat, întocmeşte cererea deschiderii de credite şi dispoziţii

bugetare pentru repartizarea creditelor bugetare activităţilor cuprinse în bugetul local;

Întocmeşte documentul pentru modificarea repartizării creditelor bugetare;

În concordanţă cu prevederile bugetare întocmeşte lunar cererile de sume defalcate şi transferuri

din bugetul de stat (pentru investiţii, acoperirea diferenţelor de tarif la energia termică furnizată

populaţiei, fonduri speciale) pe care le supune avizării Direcţiei Generale a Finanţelor Publice şi

Controlului Financiar de Stat;

- asigura onorarea la timp şi corectă a obligaţiilor financiare ale instituţiei către terţi

şi a acestora faţă de instituţie, cu respectarea priorităţilor, potrivit legii;

- asigura documentele şi sumele ne cesare pentru deplasările efectuate de

personalul propriu în interes de serviciu, în ţară şi străinătate;

- asigura condiţiile pentru buna funcţionare a instituţiilor de sub autoritatea

primăriei pe care le finanţează, total sau parţial - învăţământ, sănătate, asistenta socială, cultură;

Asigură evidenta contabilă, sintetică şi analitică a mijloacelor fixe, pe locuri de folosinţă, a

obiectelor de inventar în magazii şi în folosinţă, precum şi a materialelor pe gestiuni şi pe feluri

11


de material e în scopul păstrării integrităţii patrimoniului unităţii, a mijloacelor băneşti, a

decontărilor interne cu terţii debitori, cu terţii creditori;

- înregistrarea fondurilor, cheltuielilor, veniturilor, alte operaţii economice;

- efectuarea operaţiilor de punctaj între informaţiile înregistrate în contabilitatea

sintetică şi informaţiile înregistrate în contabilitatea analitică;

- organizează efectuarea plăţilor reprezentând drepturile salariale ale personalului

aparatului propriu al Consiliului local al municipiului Bârlad şi altor activităţi organizate în

cadrul Primăriei municipiului Bârlad, precum şi orice alte încasări şi plăţi în baza

- documentelor legal întocmite de serviciile primăriei şi vizate de cei în drept;

În tocmeşte ordinele de plată pentru efectuarea viramentelor privind impozitul pe salarii,

contribuţia pentru pensia suplimentară, contribuţia pentru constituirea fondului pentru plata

ajutorului de şomaj, contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de aş igurari de sănătate;

- întocmeşte dispoziţii de plată către casierie în vederea acordării de avansuri şi a

dispoziţiilor de încasare către casierie în vederea achitării de către angajat a avansurilor

neconsumate, debitelor datorate, penalităţi la deconturi;

- verifica încadrarea tuturor plăţilor efectuate în fondurile prevăzute cu această

destinaţie;

- întocmeşte situaţiile statistice;

- organizează evidenta analitică a debitorilor şi creditorilor şi a furnizorilor unităţii,

în aşa fel încât să se cunoască în permanenţă situaţia reală a acestora;

- organizează evidenta analitică a cheltuielilor de investiţii pe obiective în

conformitate cu listele de investiţii, anexe la bugetul de venituri şi cheltuieli;

- operează în reg istrul de venituri „debite - încasări" borderourile de debite şi

scăderi, cererile de restituire din venituri, borderourile de încasări, întocmeşte trimestrial contul

de debite-incasari pe care le depune în termenele fixate la D.G.F.P.C.F.S. Bârlad;

- asigura plata indemnizaţiilor de naştere întocmite de Compartimentul stare civilă,

autoritate tutelară, a ajutoarelor sociale ce se acorda categoriilor de persoane prevăzute de lege,

pe baza documentelor întocmite de biroul de asistenţă socială, precum şi plata asistenţilor

personali ai persoanelor cu handicap grav;

- asigură conducerea evidentei zilnice a registrului de casă şi depunerea

documentelor justificative, în vederea verificării şi înregistrării în evidenţele contabile; în acest

12


scop încă seaza sumele datorate bugetului local provenite din chirii, taxe de concesionari, taxe de

participări la licitaţie şi le depune zilnic la Trezoreria Bârlad;

- asigură respectarea normelor şi instrucţiunilor specifice privind operaţiunile de

casă;

- organizează pregătirea şi desfăşurarea lucrărilor de inventariere, efectuează

valorificarea inventarelor şi face propuneri pentru recuperarea pagubelor constatate, după caz;

- duce la îndeplinire hotărârile Consiliului local legate de dome niul de activitate al

Serviciului buget, finanţe, contabilitate, salarizare;

- participa la efectuarea inventarierii şi administrării bunurilor aparţinând

municipiului;

B) Compartimentul taxe şi impozite are următoarele atribuţii:

- organizează, îndruma şi controlează acţiunea de constatare şi stabilire a

impozitelor şi taxelor de la persoane fizice, precum şi cele de la persoane juridice, care se fac

venit la bugetul local;

- constata şi stabileşte toate categoriile de impozite şi taxe directe şi indirecte

datorate de persoane fizice, precum şi impozitele şi taxele datorate de agenţii economici,

persoane juridice, care se fac venit la bugetul local;

- face propuneri motivate privind stabilirea impozitelor şi taxelor local e, a taxelor

speciale şi a altor obligaţii fiscale, în temeiul legii;

- întocmeşte borderourile de debite şi scăderi pentru toate impozitele şi taxele de

debit datorate de persoane fizice şi juridice;

- verifica agenţii economici, persoane juri dice, asupra determinării materiei

impozabile, precum şi asupra calculului impozitelor şi taxelor datorate bugetului local;

Urmăreşte întocmirea şi depunerea, în termenele cerute de lege, a declaraţiilor de impunere de

către contribuabili persoane fizice şi juridice;

- gestionează toate documentele referitoare la impunerea fiecărui contribuabil,

regrupate într-un dosar fiscal unic;

- verifica, periodic, persoanele fizice şi juridice aflate în evidenţele fiscale

posesoare de bunuri impoza bile sau care desfăşoară activităţi producătoare de venit, asupra

sincerităţii declaraţiilor de impunere, asupra modificărilor intervenite, corectează, acolo unde

13


este cazul, impunerile iniţiale luând măsuri pentru încasarea diferenţelor stabilite, sanctio nează

nedeclararea în termenul legal a bunurilor şi veniturilor impozabile;

- verifica fiecare persoană fizică şi juridică asupra legalităţii funcţionarii fiscale, a

materiei impozabile, a conducerii evidentelor impuse de actele normative în vigoare;

Desfăşoară activitatea de încasare a impozitelor şi taxelor pe teren;

- ţine evidenţa tuturor persoanelor juridice supuse impozitelor şi taxelor locale pe

fiecare categorie de impozit în parte;

- aplică sancţiuni prevăzute în actele no rmative tuturor persoanelor fizice şi

juridice care încalcă legea fiscală şi ia toate măsurile ce se impun pentru înlăturarea deficientelor

constatate;

- identifica, impune şi sancţionează persoanele fizice ce desfăşoară activităţi

clandestine, infor meaza directorul Direcţiei economice asupra cauzelor care generează

evaziunea fiscală propunând măsurile necesare pentru înlăturarea acesteia;

Ţine evidenţa debitelor din impozite şi taxe stabilite de organele de constatare, modificarea

debitelor i nitiale, analizează fenomenele şi aspectele rezultate din aplicarea legislaţiei fiscale şi

informează operativ conducerea Direcţiei economice asupra problemelor deosebite, luând sau

propunând măsurile ce se impun;

- asigura aplicarea unitară a legisl atiei cu privire la impozitele şi taxele locale;

Pune în executare toate impozitele şi taxele ce se fac venit la bugetul local prin emiterea şi

înaintarea borderourilor de debite, asigurând totodată înmânarea înştiinţărilor de plată către

contribuabili;

- verifica modul în care agenţii economici, persoane juridice ţin evidenţa,

calculează şi virează la temenele legale sumele cuvenite bugetului local cu titlul de impozite şi

taxe;

- la solicitarea scrisă a contribuabililor, analizează, ce rceteaza şi prezintă

Primarului referate cu propuneri de amânări, eşalonări, reduceri, scutiri, restituiri de impozite şi

taxe şi majorări de întârziere, în vederea aprobării lor de către Consiliul local;

- desfăşoară activitatea de control fiscal la persoane juridice şi întocmeşte procese-

verbale cu rezultatele constatărilor;

- efectuează analize şi întocmesc informări în legătură cu verificarea, constatarea şi

stabilirea impozitelor şi taxelor în sarcina persoanelor fizice şi juridice, rezulta tele acţiunilor de

14


verificare şi impunere, măsurile luate pentru nerespectarea legislaţiei fiscale, cauzele care

generează fenomenele de evaziune fiscală şi luarea de măsuri pentru îmbunătăţirea legislaţiei de

impozite şi taxe;

- centralizează toate datele statistice privind activitatea serviciului, pe baza cărora

întocmeşte şi transmite informările şi raportările periodice la termenele stabilite prin acte

normative;

- asigura aplicarea unitară a legislaţiei referitoare la constatarea şi impunerea

contribuabililor bugetului local;

- asigura difuzarea actelor normative şi imprimatelor necesare aplicării legislaţiei în

domeniul întregului aparat din cadrul serviciului;

- întocmeşte situaţii statistice şi dările de seamă anuale cu privire la rezultatele

impunerii pe care le comunica conducerii Direcţiei economice la termenele stabilite;

Organizează şi îndruma activitatea de urmărire şi încasare la timp şi vărsarea la buget a

veniturilor fiscale şi nefiscale, în urma constatărilor de la termenele de plată, calculează, acolo

unde este cazul, majorări de întârziere şi dispune măsuri de executare silită, inclusiv prin

întocmirea formelor de retragere din conturile agenţilor economici a impozitelor, taxelor şi a

altor vărsăminte obligatorii bugetului local;

- organizează, executa şi verifică activitatea de urmărire silită a bunurilor şi

veniturilor persoanelor fizice, pentru realizarea impozitelor şi taxelor neachitate în termen şi a

creanţelor băneşti constatate prin titluri execu torii ce intră în competenţa organelor fiscale;

- verifica respectarea condiţiilor de iniţiere a popririlor pe veniturile realizate de

debitorii bugetului local de la agenţii economici şi instituţiile publice, urmăreşte respectarea

popririlor infiint aţe de către unităţile creditoare asupra drepturilor băneşti după care ia măsurile

legale pentru executarea acestora;

- asigura încasarea taxelor speciale stabilite prin hotărârea Consiliului local Bârlad;

Asigura şi îndruma activitatea aparatului fiscal de urmărire şi încasare a impozitelor şi taxelor şi

altor venituri, efectuează controlul asupra modului cum aparatul respectiv îndeplineşte sarcinile

cu privire la încasarea şi lichidarea debitelor restante, precum şi conducerea evidente lor;

- verifica respectarea condiţiilor şi prevederilor legale privind identificarea

debitorilor, confirmarea şi debitarea amenzilor, imputaţiilor, despăgubirilor şi a altor venituri ale

bugetului local primite de la alte organe;

15


- urmăreşte în casarea veniturilor fiscale şi nefiscale în termen şi stabileşte măsuri

de recuperare a debitelor prescrise din culpă organelor de urmărire şi încasare;

Verifică documentaţiile şi propunerile privind debitori insolvabili şi dispăruţi şi dacă le gas este

întemeiate le avizează favorabil şi le prezintă spre aprobare Consiliului local Bârlad.

- asigura aplicarea gradelor de urmărire silită a veniturilor şi bunurilor debitorilor

care nu şi-au achitat în termen obligaţiile fiscale;

- identifica pe raza de activitate persoanele care exercita diverse activităţi

producătoare d e venit sau poseda bunuri supuse impozitării (taxării) nedeclarate şi sesizează

organele de constatare şi impunere prin note de constatare proprii, în vederea stabilirii

impozitelor şi taxelor şi a sancţiunilor contravenţionale;

- asigura aplicarea u nitara a legislaţiei referitoare la urmărirea contribuabililor şi

încasarea taxelor la bugetul local; primeşte şi rezolva corespondenta cu privire la urmărirea şi

încasarea debitelor neachitate în termen luând notă şi urmărind îndeaproape cazurile mai

importante date spre executarea organelor fiscale din subordine;

- întocmeşte certificatele de atestare fiscală atât pentru persoane fizice cât şi pentru

persoane juridice;

- întocmeşte şi înaintează directorului economic al Direcţiei economice

centralizatorul listelor de rămăşiţe şi de suprasolviri pe feluri de impozite şi taxe;

Asigură cu imprimatele necesare aplicarea legislaţiei de urmărire şi încasare a impozitelor,

taxelor şi altor venituri şi organizează evidenta imprimatelor respective, potrivit prevederilor

legale;

- repartizează sumele realizate din valorificarea bunurilor sechestrate potrivit

ordinii de preferinţă prevăzute de lege, în cazul în care, la urmărirea silită participa mai mulţi

creditori şi reprezintă impr euna cu Serviciul administraţie publică din cadrul Primăriei

municipiul Bârlad interesele Consiliului local ca subiect de drepturi şi obligaţii în fata instanţelor

judecătoreşti şi a organelor de urmărire penală referitoare la contestaţiile la exec utare şi alte

litigii prevăzute de lege care au ca obiect realizarea unor creanţe ale bugetului;

- întocmeşte referate privind restituirile de impozite şi taxe locale aflate în

suprasolvire şi le înaintează spre aprobare conducerii instituţiei în vederea punerii în aplicare.

16


Grafic nr.1.4.1 Diagrama de relaţii a compartimentului Buget şi contabilitatea veniturilor şi

cheltuielilor

Serviciul Resurse Umane

Acest serviciu este direct subordonat primarului şi are următoarele atribuţii:

Elaborează proiectul de organigrama, statul de funcţii şi regulamnetul de

organizare şi funcţionare şi le supune spre aprobare Consiliului Local;

Întocmeşte şi actualizează statele de funcţii pentru aparatul propriu al

administraţiei publice locale;

Organizează concursuri pentru posturile vacanţe, primeşte şi verifică dosarele de

prezentare la concurs şi toate documentele necesare bunei desfăşurări a concursurilor conform

H.G. nr 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unităţile bugetare;

Ţine evidenţa şi eliberează legitimaţii de împuternicit al Primarului;

Executa lucrări privind evidentă şi mişcarea personalului, întocmeşte,

completează şi păstrează cărţile de muncă ale personalului din paratul propriu din administraţia

publică locală;

Calculează drepturile privind premiile ce se acorda conform legii;

Elaborează planul annual de ocupare a funcţiilor publice şi îl înaintează Agenţiei

Naţionale a Funcţionarilor Publici;

Întocmeşte documentele necesare de încadrare în munca – contracte de muncă,

adrese de transfer, etc;

Întocmeşte statul de funcţii pe grupe de funcţii şi număr de posturi pentru

personalul aparatului propriu al administraţiei publice şi direcţiile subordinate;

17


Verifică şi vizează pontajele primate în cadrul serviciului pentru acordarea

salariului lunar;

Întocmeşte documentele legate de transferarea, detaşarea, pensionarea sau

încetarea activităţii pentru personalul administraţiei publice;

Întocmeşte şi înaintează lucrar statistice lunare, trimestriale, semestriale şi anuale

către diractia Judeţeana de Statistică, Direcţia Generală a Finanţelor Publice;

Întocmeşte programarea concediilor de odihnă şi ţine evidenţa efectuării acestora;

Ţine evidenţa funcţionarilor publici din cadrul aparatului propriu;

Asigura participarea salariaţilor la cursuri de formare şi perfecţionare organizate

de instituţii abilitate;

Asigura întocmirea şi gestionarea fiselor de post pentru salariaţii din cadrul

aparatului propriu şi ţine evidenţa concediilor medicale ale salariaţilor Primăriei;

Coordonează evaluarea funcţionarilor publici conform H.G nr 1209/2003 şi a

personalului contractual conform H.G.nr 775/1998 modificată şi completată prin H.G. nr

157/1999;

Biroul informatică

În era în care trăim toate informaţiile sunt informatizate, fiind create multiple programe,

specifice anumitor operaţii, gestiunea financiară a unei instituţii fiiind condiţionată de existenţa

unei tehnici informaţionale. Responsabil de îndeplinirea acestei condiţii este Biroul Informatică

care are următoarele atribuţii: realizează activitatea de administrare baze de date şi aplicaţii

informatice, asigura consultanţă de specialitate pentru exploatarea aplicaţiilor informatice,

realizează testarea aplicaţiilor informatice din punct de vedere funcţional, întocmeşte instrucţiuni

de lucru şi procedurile pentru testarea şi administrarea bazelor de date şi ale aplicaţiilor

informatice, realizează instruirea personalului Primăriei în utilizarea aplicaţiilor informatice

implementate.

1.5. Relaţii externe

18

PREFECTURAINSTITUTII PUBLICE LOCALE TREZORERIE BANCI

BENEFICIARI(POPULATIA)

PRIMARIA BARLAD

TREZORERIECONTRIBUABILIP.F. SI P.J.


Între departamentele Primăriei Municipiului Bârlad există mai multe legături determinate

de circulaţia documentelor în cadrul instituţiei. De asemenea între departamente există raporturi

de colaborare ce conduc la buna funcţionare a activităţii şi au ca scop satisfacerea problemelor

cetăţenilor în condiţiile prevăzute de lege.

Relaţiile Primăriei Municipiului Bârlad cu exteriorul

Primăria Municipiului Bârlad este autoritate administrative autonomă locală. Ea are

dreptul şi capacitatea de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţii locale

pe care le reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii.

Autonomia locală este numai administrative şi financiară, fiind exercitată pe baza în

limitele prevăzute de lege, şi priveşte organizarea, funcţionarea, competentele şi atribuţiile

autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi gestionarea resurselor care, potrivit legii,

aparţin municipiului.

Grafic 1.5.1 Relațiile primăriei Bârlad cu exteriorul

Relaţiile cu instituţiile ierarhic superioare

19


În relaţiile dintre autorităţile administraţiei publice locale şi consiliul judeţean, pe de o

parte, precum şi între consiliul local şi primar, pe de altă parte, nu există raporturi d subordonare.

Raporturile dintre autorităţile administraţiei publice locale şi autorităţile administraţiei publice de

la nivel judeţean se bazează pe principiile autonomiei, legalităţii, responsabilităţii, cooperării şi

solidarităţii. Autonomia locală conferă autorităţilor adminstratiei publice locale dreptul că, în

limitele legii, să aibă iniţiative în toate domeniile, cu excepţia celorcare sunt date în mod expres

în competenţa altor autorităţi publice.

Relaţiile cu Prefectura – Conform Constituţiei, Guvernul exertita conducerea generală a

administraţiei publice, legalitatea activităţii autorităţilor publice locale fiind supravegheta de

reprezentantul acestuia - prefectul. Acesta reprezintă Guvernul atât la nivel de judeţ cât şi în

fiecare localitate a judeţului şi poate ataca actele autorităţilor administraţiei publice locale, în

cazul în care le consideră ilegale.

Relaţiile cu alte instituţii sunt de colaborare în vederea ducerii la îndeplinire a sarcinilor

de serviciu, în vedrea satisfacerii intereselor cetăţenilor: Agenţia pentru protecţia copilului,

Direcţia de sănătate, Corpul gardienilor publici, Poliţia, Pompierii, etc.

Primăria Bârlad, în calitate de ordonator principal de credite, repartizează creditele

bugetare unităţilor ierarhic inferioare, în raport cu sarcinile şi veniturile cuprinse în bugetele

acestora. Ordonatorul principal de credite aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetul propriu, în

conformitate cu dispoziţiile legale.

Instituţiile subordonate Primăriei Bârlad sunt:

Direcţia de Asistenţă Socială

Serviciul Comunitar Public - Compartiment Stare Civilă

S.C. Compania de Utilităţi Publice S.A.

S.C. Compania de Utilităţi Publice S.A. are sediul în municipiul Bârlad, str. Republicii

nr. 287, judeţul Vaslui şi se organizează şi funcţionează în conformitate cu Legea nr. 31/1990

republicata, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţa de urgenţă 30/1997 privind

reorganizarea regiilor autonome. Societatea Comercială Compania de Utilităţi Publice S.A.

Bârlad este persoana juridică romana, cu forma juridică de societate comercială pe acţiuni

20


închisă având drept acţionar unic consiliul local al Municipiului Bârlad, şi îşi desfăşoară

activitatea în conformitate cu legile romane şi prezentul stătut.

S.C. Compania de Utilităţi Publice S.A. Bârlad are ca obiect de activitate eliminarea

deşeurilor şi a apelor uzate; asanare, salubritate şi activităţi similare; colectarea şi tratarea altor

reziduri şi desfăşoară activităţi de prestări servicii în vederea obţinerii de profit în baza

contractelor încheiate cu beneficiarii persoane fizice, comercianţi şi persoane juridice, activităţi

comerciale în conformitate cu prevederile prezentului stătut şi a legislaţiei în vigoare.

Relaţiile cu furnizorii

Relaţiile cu furnizorii se referă la firmele care oferă primăriei diverse mijloace fixe,

obiecte de inventar, etc. Spre achiziţionare urmând ca aceasta să selecteze pe cele mai

avantajoase dinpunct de vedere al raportului calitate-pret.

Relaţiile cu beneficiarii

Relaţiile cu beneficiarii constau în bunurile publice pe care Primăria Bârlad le pune la

dispoziţia acestora, de obicei gratuit, excepţie facnd cele pentru care nu primeşte finanţare

bugetare şi pentru care stabileşte preţuri şi tarife. Relaţiile cu contribuabilii, persoane fizice şi

juridice din Bârlad, se concretizează în impozitele şi taxele stabilite în conformitate cu

prevederile în vigoare pe care aceştia trebuie să le plătească.

Relaţiile cu Trezoreria Publică

Orice instituţie publică, pentru a putea exista şi pentru a-şi putea desfăşura activitatea

intra în relaţii cu alte unităţi, atât publice cât şi private în legătură cu realizarea, aprobarea şi

execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli.

În ceea ce priveşte relaţia instituţiei cu Trezoreria Bârlad, către această se trimit

următoarele situaţii: centralizatorul statelor pentru plata salariilor – până la data de 8 a lunii,

21


declarii pentru ridicarea salariilor de la Trezorerie – până pe 5 a lunii, necesarul numerarului la

trezorerie pentru salarii, cheltuieli materiale – până pe 10 a lunii, centralizatorul statelor de

funcţii – trimestrial; urmărirea, evidentă şi redactarea documentelor de reţinere şi virare ratelor,

proprililor şi imputaţiilor din salarii – până pe 5 a lunii, întocmirea şi predarea foilor de

vărsământ se realizează zilnic sau ori de câte ori este nevoie; întocmirea şi predarea ordinelor de

plată către diverşi furnizori sau beneficiari se realizează zilnic sau când e cazul.

Trezoreria statului este structurata asemănător băncilor, având o unitate centrală

subordonată Ministerului Finanţelor şi unităţi teritoriale amplasate în funcţie de structură

administrativ-teritoriala a ţării. Funcţiile tradiţionale ale Trezoreriei sunt cele atribuite de către

finanţele clasice care consideră trezoreria statului ca fiind pe de o parte casieria unde sunt depuse

fondurile publice adminstrate: partea bancară cu activitate de creditare pe termen care este

însărcinată să echilibreze în orice moment, încasările cu plăţile de natură bugetară. Vărsămintele

către trezorerie, ca şi plăţile dispuse de către ordonatorii de credite, prin dinamica şi integritatea

lor, joacă un rol esenţial, în funcţionarea sistemului financiar.

Relaţiile cu băncile, iau naştere prin faptul că Trezoreria joacă un rol intermediar în

relaţiile Primăriei Bârlad cu fiferiti furnizori. Prin urmare, din contul deschis de Primăria Bârlad

la Trezoreria Bârlad, suma aferenta platii bunurilor achiziţionate este transmisă în contul

furnizorului deschis la trezorerie, iar de aici în contul aceluiaşi furnizor deschis la bancă la care

este arondat. Astfel, relaţiile bancare sunt indirecte. Prin sistemul de deschidere şi modificare a

conturilor de venituri se asigura urmărirea în cadrul fiecărei trezoreii a veniturilor pe capitole şi

subcapitole de venituri şi plătitori.

Cheltuielile primăriei se efectuează în limta prevederilor din bugetul local cu

repartizarera pe trimestre care se acoperă cu veniturile proprii şi transferurile din bugetul de stat

pentru echilibrarea bugetului local respectiv. Plăţile dispuse de ordonatorii de credite se

efectuează prin trezorerie numai după dechiderea creditelor bugetare din bugetul local respectiv.

Ordonatorii principali de credite vor stabili lunar cheltuielile ce urmează să se efectueze

din bugetul local, avându-se în vedere prevederile de cheltuieli probate prin bugetul de stat. În

limita volumului de credite bugetare urmează să se efctueze plăţi prin trezorerie din mijloacele

bugetului local, atât pentru activitatea proprie, cât şi pentru instituţiile publice subordonate.

Organele trezoreriei şi organele fiscale induma şi recomandă Primăriei Bârlad să

folosească formă de plată prin cont a sumelor datorate bugetului, prevenindu-se întârzieri în

22


achitarea obligaţiilor către buget. Dispoziţia de plată completată cu toate elementele se depune de

plătitor la unitatea bancară la care îşi are contul aceasta, prin tehnici publice locale. Formarea şi

utilizarea resurselor financiare publice locale şi contul de execuţie a bugetelor locale sunt supuse

controlului Curţii de Conturi, care transmite dispoziţia de plată după înregistrarea preluării din

cont a sumei către trezorerie.

De asemena Primăria Bârlad are relarii şi cu organisme financiar – bancare – B.C.R.,

B.R.D. G.S.G. şi Bancpost S.A., prin intermediul cărora îşi realizează plăti către furnizorii ce au

conturi deschise la acestea, dar şi către proprii salariaţi prin intermediul cardurilor şi alte instituţii

sau societăţi cu care lucrează.

1.6. Structura şi evoluţia principalelor indicatori bugetari în perioada 2009-2011 -

tabel comentat cu identificarea factorilor de influenţă

Tabel nr 1.7.1 Structura si evolutia veniturilor proprii la Primaria Municipiului Barlad in

perioada 2011-2013:

DENUMIRE VENITURI

CONTBUGETAR

REALIZAT2011

REALIZAT2012

REALIZAT2013

0 1 2 3 4

TOTAL VENITURI

00.01 64.678.456 73.897.901 82.392.246

I. VENITURI CURENTE

00.02 34.456.232 53.457.963 63.156.511

II. VENITURI DIN CAPITAL

00.15 897.457 1.200.890 1.513.400

III. OPERATIUNIFINANCIARE

00.16 245.469 319.780 359.000

IV. SUBVENTII 00.17 1.203.503 1.900.890 2.135.335

Sursa : Contul de executie a Municipiului Bârlad

23


Observăm o creștere a veniturilor totale faţă de anul 2012 cu 8.494.345 mii RON care s-a

bazat, în special, pe creșterea impozitelor și taxelor pe clădiri, teren, mijloacele de transport atât

la persoanele fizice, cât și la cele juridice.

Cheltuielile din bugetele locale exprima eforturile financiare realizate de autorităţile

administraţiei publice locale pentru acoperirea centelor sociale. Cheltuielile din bugetele locale

se grupează după clasificaţia funcţională pe următoarele părţi – servicii publice generale, apărare,

ordine publică şi siguranţă, Cheltuieli social-culturale, Servicii şi dezvoltare publică, locuinţe,

mediu şi ape, Acţiune economice, Alte acţiuni, Plăti, dobânzi şi comisioane. Părţile de cheltuieli

din bugetele locale, la rândul lor, se împart pe capitole şi subcapitole.

În ceea ce priveşte cheltuielile publice, este necesară şi o grupare a acestora după natura l

or, adică: salarii, contribuţii pentru asigurări sociale de stat, contribuţii la bugetul asigurărilor

pentru şomaj, contribuţii pentru asigurările sociale de sănătate, deplasări, detaşări, transferări,

hrana, medicamente şi materiale sanitare, reparaţii curente etc. Gruparea cheltuielilor şi după

felul lor este impusă de faptul că nu este sufficient să se cunoască doar cât s-a cheltuit pentru

fiecare din destinaţiile principale (servicii publice generale, apărare, ordine publică şi securitate

naţională, învăţământ, sănătate, cultura, religie şi acţiuni privind activitatea sportive şi de tineret,

asistenta socială, alocaţii, pensii, ajutoare şi indemnizaţii, acţiuni economice etc). Este necesar să

se ştie care a fost structura cheltuielilor (natura acestora) pentru fiecare actune din cele

menţionate. Această grupare se realizează cu ajutorul clasificaţiei economice a cheltuielilor.

Detalierea cheltuielilor publice după natura acestora se materializează cu ajutorul

titlurilor, articolelor şi alineatelor, a căror simbolizare şi denumire sunt stabilite, de asemenea,

prin clasificaţia indicatorilor privind finanţele publice. Fiecare cheltuială din cele grupate pe

destinaţii principale este divizată, din punct de vedere al structurii economice, pe alte grupe de

cheltuieli, precum: cheltuieli curente; cheltuieli de capital; împrumuturi acordate; rambursări de

credite, plăti de dobânzi şi comisioane la credite. Acest mod de evidenţiere permite cunoaşterea

cheltuielilor cuprinse în bugete şi din punct de vedere al naturii acestora.

Datorită grupării cheltuielilor şi după natura acestora, se poate cunoaşte detaliat cuprinsul

fiecărui buget, pe de o parte, şi se pot centraliza cheltuielile de acelaşi fel (salarii, contibutii

pentru asigurările sociale de stat, hrana, burse, medicamente şi materiale sanitare, cheltuieli

pentru întreţinere şi gospodărire etc.) pe ordonatori de credite, pe de altă parte.

24


Natura cheltuielilor curente (A), cheltuielilor de capital (B) şi a cheltuielilor reprezentând

operaţiuni financiare (C) este specificată, în clasificaţia economică a cheltuielilor, cu ajutorul

titlurilor, în cadrul cărora chltuielile se desfăşoară pe articole şi alienate. Aceasta clasificaţie se

aplică tuturor autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de importanţa lor şi de felul activităţii

pe care o desfăşoară.

Titlul de cheltuieli este redat printr-o denumire şi printr-un cod format din două cifre; este

divizat în unul sau mai multe articole care, la rândul lor, se subdivide, de regulă, în alienate.

Acestea sunt reprezentate prin denumire şi codificate în cadrul articolelor prin patru cifre.

Tabel nr 1.7.2 Structura si evolutia cheltuielilor proprii la Primaria Municipiului Bârlad

în perioada 2011-2013

DENUMIRE CHELTUIELI

CONTBUGETAR

REALIZAT2011

REALIZAT2012

REALIZAT2013

0 1 2 3 4

TOTAL CHELTUIELI

3.567.900 3.900.678 5.710.190

I. CHELTUIELI CURENTE

00.01 2.900.789 3.890.900 5.518.190

II. CHELTUIELI DE CAPITAL

70 90.900 120.900 192.000

III. ASISTENTA SOCIALA

57 650.469 790.780 896.000

IV.ACTIVE NEFINANCIARE

71 134.503 169.890 192.000

Sursa: Contul de execuţie a Municipiului Bârlad

25


Cap 2. Elaborarea şi aprobarea proiectului bugetului local

Elaborarea proiectului de buget - În mod practic, operaţiile de elaborare a proiectului de

buget se desfăşoară sub coordonarea Ministerului Finanţelor Publice, mai exact cu coordonarea

Direcţiilor Generale ale Finanţelor Publice şi ale Controlului Financiar de Stat. Normele folosite

pentru înscrierea de indicatori financiari în bugetele locale sunt elaborate de către Ministerul

Finanţelor Publice. Fluxul informaţional referitor la consemnarea indicatorilor de venituri şi de

cheltuieli prin documente specifice, ne indică un caracter ascendent, pornind de la ordonatorii

terţiari de credite bugetare până la ordonatorii principali. Sunt implicaţi deci în întocmirea

bugetului de venituri şi cheltuieli al Primăriei Municipiului Iaşi: ordonatorii terţiari de credite

bugetare (conducătorii instituţiilor publice subordonate consiliului local); agenţii economici;

instituţiile publice care varsă venituri la bugetul local şi populaţia.

În continuare, în cadrul unităţilor administrativ-teritoriale, şi deci şi în cadrul Primăriei

Municipiului Iaşi, se centralizează datele referitoare la indicatorii de înscris în bugetul local pe

baza datelor care se primesc prin proiectele bugetelor proprii de venituri şi cheltuieli ale

instituţiilor publice din subordine, precum şi proiectul bugetului propriu.

Aprobarea (adoptarea) proiectelor bugetelor locale - Şi în această etapă a procesului

bugetar, instituţiile de administraţie publică au o implicare directă. Această implicare a

instituţiilor de administraţie publică este prezentă pe două planuri: primul plan este reprezentat

de organele administraţiei centrale, şi anume Ministerul Finanţelor Publice cu organul său din

teritoriu, Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi a Controlului Financiar de Stat; cel de-al

doilea plan este reprezentat de consiliul local, adică de organul administraţiei publice locale, care

va aproba proiectul bugetului local.

Proiectele bugetelor locale se prezintă spre aprobare consiliilor locale, în termen de

maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului de stat. Pe parcursul exerciţiului

bugetar, consiliile locale pot aproba rectificarea bugetelor locale, în termen de 30 de zile de la

intrarea în vigoare a rectificării bugetului de stat, precum şi ca urmare a unor propuneri

fundamentate ale ordonatorilor principali de credite.

26


Proiectul bugetului local se publică în presa locală sau se afişează la sediul primăriei,

după care, în termen de 15 zile, este supus aprobării consiliului local. El este însoţit de raportul

primarului precum şi de contestaţiile depuse de către locuitori, în termen de 15 zile de la data

publicării sau afişării proiectului. Consiliul local, se pronunţă asupra contestaţiilor şi adoptă

proiectul bugetului local, după ce acesta a fost votat pe capitole, subcapitole articole şi anexe.

2.1. Tehnici utilizate în fundamentarea indicatorilor de venituri ai bugetului local

La baza întocmirii părţii de venituri a bugetului de venituri şi cheltuieli stau următoarele

criterii:

1. Bază legală a veniturilor – veniturile nu se înscriu în bugetul de venituri şi cheltuieli si

nu se încasează decât dacă sunt reglementate expres printr-un acte normative şi se cuvin unităţii

respective;

2. Execuţia preliminată pentru anul de bază reprezintă execuţia cert ape o anumită

perioadă de timp şi execuţia probabilă până la sfârşitul anului, corelată cu eventualele influenţe;

3. Analiza şi studierea comparative a veniturilor realizate pe total, pe structura şi în

dinamică. Se realizează analiza şi studiul privind evoluţia veniturilor pe intervale mai mari de

timp;

4. Evoluţia volumului în funcţie de factorii producători de venituri – se fac calcule

analitice pentru fiecare sursă de venit sau se utilizează o serie de indicatori privitori la veniturile

medii realizate sau preliminate, corectat cu influenţele ce vor apărea în anul de plan.

2.1.2 Categorii de venituri

Veniturile bugetelor locale sunt grupate pe următoarele categorii:

- venituri proprii: -venituri curente

- venituri de capital

- venituri cu destinaţie specială

27


- sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat

- subvenţii primate de la bugetul de stat şi de alte bugete

- donaţii şi sponsorizări

Pincipala sursa de finanţare a bugetului local sunt impozitele şi taxele pe care populaţia şi

agenţii economici trebuie să plătească.

Aşezarea impozitelor consta în determinarea şi evaluarea materiei impozabile, în vederea

stabilirii bazei de impozitare asuopra căreia se va aplica cota de impozitare. Pentru aşezarea

impozitelor este necesară derularea succesivă a următoarelor operaţiuni:

- stabilirea mărimii obiectului impozabil;

- determinarea cuantumului impozitului;

- perceperea (încasarea) impozitului.

Veniturile proprii – care se prevăd şi se încasează prin bugetele comunelor, oraşelor,

municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti sunt structurate în: venituri curente, venituri din

capital şi venituri cu destinaţie specială.

Veniturile instituite şi mobilizate la buget în mod obişnuit sunt considerate venituri

curente sau ordinare, Aceste venituri se încasează cu regularitate la bugetul de stat, bugetele

locale, bugetul asigurărilor sociale de stat etc., în cadrul fiecărui exerciţiu financiar, pe baza unor

prevederi legale, constituind o sursă permanentă. Din această categorie fac parte veniturile

fiscale şi veniturile nefiscale.

Veniturile curente sunt definite ca fiind impozitele şi taxele pe care primăria le colectează

de la populaţie.

Veniturile fiscale din taxe şi impozite au suferit sub aspectu modului de fundamentare

următoarele modificări: impozitele şi taxele locale au fost actualizate în funcţie de inflaţia

ultimilor ani; autorităţile locale actualizează permanent, în funcţie de inflaţia anuală, impozitele

şi taxele în suma fixă şi anexe pe baza căreia se calculează impozitul pe clădiri la persoanele

fizice.

Actualizarea se realizează pe baza ultimilor 12 indici lunari ai inflaţiei cunoscuţi şi este

permisă dacă rata anuală a inflaţiei este mai mare de 5%. Rata anuală a inflaţiei este produsul

celor 12 rate lunare ale inflaţiei.

Autorităţile locale au dreptul de a stabili unle impozite locale între anumite limite şi de a

reduce sau de a creşte toate impozitele locale cu 50% faţă de prevederile legii.

28


Veniturile curente fiscale – impozitele directe cuprind: impozitul pe profit, impozite sit

axe de la populaţie; taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, folosite în alte scopuri

decât pentru agricultură şi silvicultura, ; impozitul pe clădiri şi terenuri de la personae juridice;

taxa asupra mijloacelorde transport deţinute de persoane juridice precum şi alte impozite directe.

Impozitele şi taxele de la populaţie sunt următoarele: impozitul pe veniturile liber-

profesionistilor, meseriaşilor şi a altor persoane independente şi asociaţii faniliale; impozitul pe

clădiri şi terenuri de la persoane fizice; taxa asupra mijloacelor de transport deţinute de persoane

fizice; impozitul pe veniturile din închirieri de immobile; alte impozite şi taxe de la populaţie.

Veniturile bugetelor locale se formează din impozite, taxe şi alte venituri stabilite de

Legea bugetară anuală.

Veniturile totale cuprind: venituri proprii, sume defalcate din impozitul pe venit pentru

susţinerea sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap, cultura, culte şi echilibrarea

bugetelor locale, sume defalcate din impozitul pe venit pentru ajutor social şi ajutor pentru

încălzirea locuinţei cu lemne, cărbuni şi combustibili petrolieri, sume defalcate din T.V.A pentru

bugetele locale, subvenţii, donaţii şi sponsorizări, încasări din rambursarea împrumuturilor

acordate.

Veniturile proprii se compun din: venituri curente, venituri din capital, cote defalcate din

impozitul pe venit, sume alocate de Consiliul Judeţean pentru echilibrarea bugetelor locale, cote

şi sume defalcate din impozitul pe salarii.

Veniturile curente provin din venituri fiscale şi venituri nefiscale.

Cele mai semnificative venituri curente fiscale cuprind cu precădere următoarele

categorii: impozite directe, impozitul pe profit, impozite şi taxe de la populaţie, impozitul pe

clădiri de la persoane fizice, taxe asupra mijloacelor de transport deţinute de persoane fizice, alte

impozite şi taxe de la populaţie, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat utilizate în

alte scopuri decât pentru agricultură şi silvicultura, impozitul pe clădiri şi terenuri de la persoane

juridice, taxe asupra mijloacelor de transport deţinute de persoane juridice, alte impozite directe

şi impozite indirecte: impozitul pe spectacole, taxe şi tarife pentru eliberarea de licenţe şi

autorizaţii de funcţionare, taxe judiciare de timbru, taxe de timbru pentru activitatea notarială,

taxe extrajudiciare de timbru, alte încasări din impozite indirecte. Veniturile bugetului local al

29


comunei Bârlad propuse pentru anul 2011 sunt în suma de 15.000 mii lei, pe ansamblu situaţia

prezentându-se astfel:5

Tab. nr.2.1.2.1. Veniturile prevăzute în bugetul local pentru anul 2011

Nr. ctr. Indicatori Prevederi 2011

0 1 2

Venituri – total din care: 8.2392.246

I. Venituri curente 63.156.511

II. Venituri din capital 1.513.400

III. Prelevări din bugetul de stat 12.520

III.

A)

Cote şi sume defalcate din impozitul

pe venit total, din care:

15.799.800

1. Cote defalcate din impozitul pe venit 15.008.800

2. Sume defalcate din impozitul pe venit

pentru susţinerea sistemului de protecţie a

persoanelor cu handicap şi echilibrarea

bugetelor locale

791.000

3. Sume alocate de Consiliul Judeţean

pentru echilibrarea bugetelor locale

1.816.000

4. Sume defalcate din impozitul pe venit

pentru ajutor social şi ajutor pentru încălzirea

locuinţei

331

III.

B)

Sume defalcta din TVA pentru

bugetele locale

8.800

Veniturile fiscale au cea mai mare pondere în bugetul local. Această categorie de

impozite se achita semestrial, având ca termene de plată: 31 martie, 30 septembrie, ale anului

fiscal curent. Ca urmare, aceste termene de plată reprezintă totodată şi puncte culminante ale 5 http://www.primariabarlad.ro/

30



încasărilor la bugetul local, deşi cheltuielile administraţiei publice locale sunt regulate, iar cele

de investiţii sunt programate de regulă, pentru ultimele 6 luni ale anului fiscal. Astfel se poate

observa o necorelare a veniturilor şi cheltuielilor înregistrate la bugetul local, cu consecinţe

directe asupra execuţiei bugetare.

Veniturile curente nefiscale includ: vărsăminte din profitul net al regiilor autonome;

vărsăminte de la instituţiile publice; vărsăminte din disponibilităţile instituţiilor publice; diverse

venituri: din recuperarea cheltuielilor de judecată, imputaţii şi despăgubiri din amenzi şi

sancţiuni aplicate de organele proprii, din concesiuni şi închirieri, restituiri de fonduri din

finanţarea bugetară a anilor precedenţi, încasări din valorificarea bunurilor confiscate, venituri

din privatizare, încasări din alte surse, cu o pondere mai redusă în bugetul local.

Vărsămintele de la instituţiile publice includ: venituri privind circulaţia pe drumurile

publice, venituri din încasarea contravalorii lucrărilor de combatere a dăunătorilor şi a bolilor în

sectorul vegetal-servicii publice de protecţie a plantelor, veniturile circumscripţiilor sanitar-

veterinare, vărsăminte din disponibilităţile instituţiilor publice şi activităţilor autofinantate,

contribuţii pentru întreţinerea copiilor în creşe, taxe din activităţi cadastrale şi agricultură,

venituri din prestări servicii, alte venituri de la instituţiile publice. Diverse venituri includ:

venituri din recuperarea cheltuielilor de judecată, imputaţii şi despăgubiri, restituiri de fonduri

din finanţarea anilor precedenţi, venituri din concesiuni şi închirieri, încasări din valorificarea

bunurilor confiscate, penalităţi pentru nedepunerea la termen a declaraţiei din impozitare şi taxe

locale, venituri realizate din administrarea sau valorificarea bunurilor fostelor C.AP., venituri din

privatizare, încasări din alte surse.

Veniturile din capital au pondere destul de redusă în bugetul local şi cuprind următoarele

categorii: venituri din valorificarea unor bunuri ale instituţiilor publice, venituri din vânzarea

locuinţelor construite din fondurile statului, venituri din vânzarea bunurilor private, venituri din

privatizare.

Nivelul pentru anul 2011 al impozitelor şi taxelor locale

În cazul persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de

impozitare de 0,1% la valoarea impozabilă a clădirii. Atunci când o clădire care are pereţii

exteriori din materiale diferite, pentru stabilirea valorii impozabile a clădirii se identifică în

tabelul nr. valoarea impozabilă cea mai mare corespunzătoare tipului clădirii respective.

31


Valoarea impozabilă a clădirii, exprimată în lei, se determină prin înmulţirea suprafeţei

construite desfăşurate a acesteia, exprimate în metri pătraţi, cu valoarea impozabilă

corespunzătoare, exprimată în lei/mp, din tabelul următor6:

Tab.nr.2.1.2.2. Nivelul valorii impozabile funcţie de tipul clădirii

VALORILE IMPOZABILE

Pe metru pătrat de suprafaţă construită desfăşurată la clădiri, în cazul

Persoanelor fizice

Tipul clădirii Valoarea impozabilă

- Lei/m2 -

Cu

instalaţii de apă,

canalizare,

electrice şi

încălzire (condiţii

cumulative)

Fără

instalaţiide

apă, canalizare,

electrice

sau încălzire

A. Clădire cu cadre din beton armat sau cu

pereţi exteriori din cărămidă arsă sau din orice alte

materiale rezultate în urma unui tratament termic

şi/sau chimic

806 478

B. Clădire cu pereţii exteriori din lemn, din

piatră naturală, din cărămidă nearsă, din vălătuci sau

din orice alte materiale nesupuse unui tratament

termic şi/sau chimic

219 137

C. Clădire-anexă cu cadre din beton armat sau

cu pereţi exteriori din cărămidă arsă sau din orice alte

materiale rezultate în urma unui tratament termic

şi/sau chimic

137 123

6 Codul fiscal art. 251

32


D. Clădire-anexă cu pereţii exteriori din lemn,

din piatră naturală, din cărămidă nearsă, din vălătuci

sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament

termic şi/sau chimic

82 54

E. În cazul contribuabilului care deţine la

aceeaşi adresă încăperi amplasate la subsol, demisol

şi/sau la mansardă, utilizate ca locuinţă, în oricare

dintre tipurile de clădiri prevăzute la lit. A - D

75% din

suma care s-ar

aplica clădirii

75%

din suma care

s-ar aplica

clădirii

F. În cazul contribuabilului care deţine la

aceeaşi adresă încăperi amplasate la subsol, la

demisol şi/sau la mansardă, utilizate în alte scopuri

decât cel de locuinţă, în oricare dintre tipurile de

clădiri prevăzute la lit. A - D

50% din

suma care s-ar

aplica clădirii

50%

din suma care

s-ar aplica

clădirii

Suprafaţa construită desfăşurata a unei clădiri se determina prin însumarea suprafeţelor

secţiunilor tuturor nivelurilor clădirii, inclusiv ale balcoanelor sau a celor situate la subsol,

exceptând suprafeţele podurilor care nu sunt utilizate ca locuinţa şi suprafeţele scărilor şi

teraselor neacoperite. Valoarea impozabilă a clădirii se ajustează în funcţie de amplasarea

clădirii, prin înmulţirea sumei determinate cu coeficientul de corecţie corespunzător, prevăzut în

tabelul următor:7

Tab.nr.2.1.2.3. Valorile coeficientului de corecţie funcţie de rangul localităţii

Zona în cadrul localităţii

Rangul localităţii

0 I II III IV V

A 2.6 2.5 2.4 2.3 1.1 1.0

5

B 2.5 2.4 2.3 2.2 1.0 1.0


33


5 0

C 2.4 2.3 2.2 2.1 1.0

0

0.9

5

D 2.3 2.2 2.1 2.0 0.9

5

0.9

În cazul unui apartament amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri şi 8

apartamente, coeficientul de corecţie prevăzut în tabelul anterior se reduce cu 0,10. Astfel

valoarea impozabilă a clădirii, determinată în urma aplicării coeficienților corespunzători, se

reduce în funcţie de anul terminării acesteia, după cum urmează:

- Cu 20%, pentru clădirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a

anului fiscal de referinţă;

- Cu 10%, pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 30 de ani şi 50 de ani

inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă.

În cazul clădirii utilizate ca locuinţă, a cărei suprafaţă construită depăşeşte 150 de metri

pătraţi, valoarea impozabilă a acestei, se majorează cu câte 5% pentru fiecare 50 metri pătraţi sau

fracţiune din aceştia.

Dacă la clădirile la care au fost executate lucrări de reconstruire, consolidare,

modernizare, modificare sau extindere, din punct de vedere fiscal, atunci anul terminării se

actualizează, astfel că acesta se consideră că fiind cel în care au fost terminate aceste ultime

lucrări. Iar Dacă dimensiunile exterioare ale unei clădiri nu pot fi efectiv măsurate pe conturul

exterior, atunci suprafaţa construită desfăşurată a clădirii se determină prin înmulţirea suprafeţei

utile a clădirii cu un coeficient de transformare de 1,20.

Impozitului pe clădiri datorat de persoanele fizice pentru întregul an până la 30.09.2011 a

fost de 2.714.038.

Fundamentarea taxei asupra mijloacelor de transport deţinute de persoanele fizice, se

realizează în funcție de mijlocul de transport deținut de persoana respectivă fiind percepută de la

persoanele fizice care deţin vehicule cu tracţiune mecanică şi mijloace de transport pe apă.

Pentru anul 2011 s-a aprobat în Hotărârea Consiliului Local că nivelul veniturilor ce se

vor încasa din taxa asupra mijloacelor de transport să fie în suma de 1.257.000 mii lei.

34


Tab nr. 2.1.2.4. Taxa asupra mijloacelor de transport

Nr. crt. Tipuri de autovehicule lei/200 cmc sau fracţiune din această

1 Motorete, scutere, motociclete şi autoturisme cu capacitatea cilindrică de până

la 1600 cmc inclusiv

8

2 Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 1601 cmc şi 2000 cmc inclusiv 18



5 Autoturisme cu capacitatea cilindrică de peste 3.001 cmc 290

6 Autobuze, autocare, microbuze 24

7 Alte autovehicule cu masa totală maximă autorizată de până la 12 tone inclusiv 30

8 Tractoare înmatriculate 18

Impozitul pe teren se constată şi stabileşte pe baza declaraţiei de impunere depusă de

proprietarul terenului la serviciul de specialitate al Consiliului Local.

Impozitul se calculează prin aplicarea sumelor fixe în lei/m² stabilite de Consiliul Local

pe zone la suprafaţă de teren şi se plăteşte semestrial în două raţe egale până la data de 31 martie

şi 30 septembrie anul în curs.

Impozitul pe teren se stabileşte luând în calcul numărul de metri pătraţi de teren, rangul

localităţii în care este amplasat terenul şi zona şi/sau categoria de folosinţă a terenului, conform

încadrării făcute de consiliul local.

În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la categoria de

folosinţă terenuri cu construcţii, impozitul pe teren se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei

terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută în următorul tabel:

Tab nr.2.1.2.5. Taxa pe teren aflat în intavilan

_______________________________________________________________________

|Zona din cadrul localităţii| Rangul localităţii (lei [vechi]/mp) |

35


|___________________________|___________________________________________|

| | O | I | ÎI | III | IV | V |

|___________________________|_______|_______|_______|_______|_____|_____|

| A | 5.900 | 4.900 | 4.300 | 3.700 | 500 | 400 |

|___________________________|_______|_______|_______|_______|_____|_____|

| B | 4.900 | 3.700 | 3.000 | 2.500 | 400 | 300 |

|___________________________|_______|_______|_______|_______|_____|_____|

| C | 3.700 | 2.500 | 1.900 | 1.200 | 300 | 200 |

|___________________________|_______|_______|_______|_______|_____|_____|

| D | 2.500 | 1.200 | 1.000 | 700 | 200 | 100 |

|___________________________|_______|_______|_______|_______|_____|_____|

În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă categorie

de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii, impozitul pe teren se stabileşte prin înmulţirea

suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută la tabelul (4), iar

acest rezultat se înmulţeşte cu coeficientul de corecţie corespunzător prevăzut la tabelul (5).

Pentru stabilirea impozitului pe teren, potrivit tabelul (3), se folosesc sumele din tabelul

următor:8

Tab nr.2.1.2.6. Taxa pe teren aflat în intavilan,în registrul agricol

_____________________________________________________________________

Nr. Zona (lei/ha)

Crt. _________________

A B C D

_____________________________________________________________________

1 Teren arabil 15 13 11

2 Păşune 15 13 11 9

3 Fâneaţă 15 13 11 9

4 Vie 33 25 20 13

5 Livadă 38 33 25 20


36


6 Pădure sau alt teren

Cu vegetaţie forestieră 20 15 13 11

7 Teren cu apă 11 9 6 x

8 Drumuri şi căi ferate x x x x

9 Teren neproductiv x x x x

_____________________________________________________________________

Suma stabilită conform tabelului nr.2.1.2.6. se înmulţeşte cu coeficientul de corecţie

corespunzător prevăzut în următorul tabel:

Tab nr. 2.1.2.7.

Rangul localităţii Coeficientul de corecţie

0 8,00

I 5,00

II 4,00

III 3,00

IV 1,10

V 1,00

Impozitul pe teren datorat de persoane fizice s-a stabilit conform bugetului local la

nivelul sumei de 991.799.

În cazul unui teren amplasat în extravilan, impozitul pe teren se stabileşte prin înmulţirea

suprafeţei terenului, exprimată în ha, cu suma corespunzătoare prevăzută în următorul tabel,

înmulţită cu coeficientul de corecţie corespunzător tabelului nr. 2.1.2.7.

Tabel nr.2.1.2.8. Taxa pe teren aflat în extravilan

37


Nr. Categoria de folosinţă Zona

Crt. [lei (RON)/ha]

________________________________________________________________________

0 1 A B C D

________________________________________________________________________

1. Teren cu construcţii 22 20 18 16

2. Arabil 36 34 32 30

3. Păşune 20 18 16 14

4. Fâneaţă 20 18 16 14

5. Vie pe rod, alta decât cea prevăzută la nr. crt 5.1 40 38 36 34

5.1. Vie până la intrarea pe rod x x x x

6. Livadă pe rod, alta decât cea prevăzută la nr. crt.6.1 40 38 36 34

6.1. Livadă până la intrarea pe rod x x x x

7. Pădure sau alt teren cu vegetaţie forestieră, cu

Excepţia celui prevăzut la nr. crt. 7.1 12 10 8 6

7.1. Pădure în vârstă de până la 20 de ani şi pădure cu rol

De protecţie x x x x

8. Teren cu apă, altul decât cel cu amenajări piscicole 4 3 2 1

8.1. Teren cu amenajări piscicole 24 22 20 18

9. Drumuri şi căi ferate x x x x

10. Teren neproductiv x x x x

________________________________________________________________________

Impozitul pe terenurile situate în extravilanul localităţii pentru anul 2011 s-a situat la

suma de 2000lei.

Taxele pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor în domeniul

construcţiilor se constituie în principal din sume datorate de persoane fizice şi fac parte din

categoria alte impozite şi taxe de la populaţie.

38


Certificatele, avizele şi autorizaţiile în domeniul construcţiilor eliberate contribuabililor

sunt supuse unor taxe diferenţiate în funcţie de valoarea construcţiilor sau instalaţiilor, de

suprafaţa terenurilor şi de natura serviciilor prestate. Taxele se plătesc înainte de eliberarea

certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor. Valoarea autorizată a lucrărilor pentru care se percep taxe

se stabileşte pe baza datelor declarate de solicitant în cererea formulată.

Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi a autorizaţiilor

Orice persoană care trebuie să obţină un certificat, aviz sau altă autorizaţie prevăzută în

prezentul capitol trebuie să plătească taxa menţionată în acest capitol la compartimentul de

specialitate al autorităţii administraţiei publice locale înainte de a i se eliberă certificatul, avizul

sau autorizaţia necesară.

Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism, în mediul urban, este egală cu suma

stabilită de consiliul local, Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau consiliul judeţean,

după caz, în limitele prevăzute în tabelul următor*):

Tabel nr.2.1.2.9. Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism în mediul urban

Suprafaţa pentru care se obţine certificatul de urbanism

Taxa (lei [vechi])

a) Până la 150 mp inclusiv | 25.000 - 35.000

b) Între 151 mp şi 250 mp inclusiv 37.000 - 47.000

c) Între 251 mp şi 500 mp inclusiv 48.000 - 60.000

d) Între 501 mp şi 750 mp inclusiv 61.000 - 72.000

e) Între 751 mp şi 1.000 mp inclusiv 73.000 - 85.000

f) Peste 1.000 mp 85.000 + 130 pentru fiecare Mp care depăşeşte 1.000 mp

2.2. Tehnici utilizate în fundamentarea indicatorilor de cheltuieli ai

bugetului local

39


Cheltuielile din bugetele locale sunt expresia eforturilor financiare realizate de

organele administraţiei publice locale pentru acoperirea cerinţelor sociale, culturale, economice,

a serviciilor de dezvoltare publică şi a altor cerinţe ale locuitorilor din unităţile administrativ

teritoriale care sunt de competenta autorităţilor administraţiei publice locale.

În determinarea cheltuielilor bugetare locale se pleacă de la principiul consacrat

potrivit căruia “nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetul local şi nici nu poate fi angajată şi

efectuată din acest buget dacă nu exista bază legală pentru respectiva cheltuiala “. Potrivit

metodologiei elaborate de Ministerul Finanţelor Publice, autorităţile publice locale, în colaborare

cu Inspectoratele Şcolare, Direcţiile Sanitare, Direcţia pentru Protecţia Copilului, Direcţiile

Judeţene de Drumuri şi altele, cu sprijinul Direcţiilor Generale ale Finanţelor Publice,

procedează în fiecare an la stabilirea cheltuielilor care, potrivit legii, se suportă din bugetul local

propriu al unităţii administrativ teritoriale unde se afla unitatea respectivă. Astfel, ordonatorul

principal, secundar şi terţiar de credite determina necesarul de cheltuieli pe baza unor indicatori

fizici şi a unor norme specifice fiecărei acţiuni în parte, în domeniul respectiv. Stabilirea

cheltuielilor bugetare reprezintă rezultatul procesului de fundamentare a cheltuielilor.

Fundamentarea, dimensionarea şi repartizarea cheltuielilor bugetelor locale, pe

ordonatori de credite, pe destinaţii, respectiv pe acţiuni, programe, proiecte, obiective, se

efectuează în concordanţă cu atribuţiile care revin autorităţilor administrative publice locale, cu

priorităţile stabilite de acestea, în vederea funcţionarii lor şi în interesul colectivităţilor locale

respective. În ceea ce priveşte metodologia de fundamentare a cheltuielilor, acesta are un

caracter corelativ, rezultat din normele privind cheltuielile bugetare elaborate în numele

Guvernului, de către Ministerul Finanţelor Publice şi instrucţiunile cu caracter complementar ale

Consiliului Local, prin care se subliniază specificul obligaţiilor lucrative pentru toate institutiiile

de administraţie publică. La dimensionarea cheltuielilor reflectate în bugetele locale se pot aplica

mai multe metode şi tehnici care, în literatura de specialitate sunt grupate în metode clasice şi

metode moderne. Metodele clasice de dimensionare a cheltuielilor bugetare sunt folosite în mod

obişnuit, mai ales în cadrul bugetelor locale, fiind uşor de aplicat, iar dintre acestea se disting:

metoda automată, metoda majorării sau a diminuării, metoda evaluării directe.

40


În cazul metodei automate, fundamentarea indicatorilor bugetari pentru an bugetar « n »

se realizează pe baza cheltuielilor anului « n-2 », al cărui exerciţiu a fost încheiat, întrucât nu se

cunosc realizările anului în curs. Avantajele metodei constau în faptul că este uşor de aplicat şi

nu necesită un volum mare de lucrări, iar ca dezavantaj, prevederile noului an nu corespund cu

realitatea, pentru că nu sunt luate în considerare modificările condiţiilor economico-sociale,

politice, ce intervin între timp.

Folosind metoda majorării (diminuării), fundamentarea bugetului pe anul « n » se

realizează prin aplicarea ritmului mediu anual de creştere sau de descreştere a indicatorilor

bugetari la cheltuielile bugetare ale anului în curs « n-1 ». Ritmul mediu se calculează pe baza

rezultatelor execuţiei bugetare într-un interval de cinci sau mai mulţi ani consecutivi. Metoda nu

este foarte eficientă întrucât necesita un volum foarte mare de lucrări, iar prevederile noului an

bugetar nu corespunde cu realitatea pentru că noii factori nu sunt luaţi în considerare.

Metoda evaluării directe. Fundamentarea bugetului pe anul « n » se bazează pe baza

execuţiei preliminare a bugetului pe anul în curs « n-1 » şi a previziunilor economico-sociale

pentru anul « n ».

Metodă este uşor de aplicat, dar necesită un volum mare de lucrări legale de

formularea previziunilor pentru anul « n ».

În România, principiul de funcţionare a bugetelor este cel al metodei automate. Astfel

orice buget este compus din: denumire indicator, cod indicator, realizări ale anului « n-2 »,

programul anului « n-1 », propuneri anul « n », estimări ale anului « n+1 », estimări ale anului

« n+2 », estimări ale anului « n+3 ». Această structură se impune deoarece prezintă situaţiile

veniturilor şi cheltuielilor realizate în anul « n-2 » (ultimul an care are finalizata execuţia

bugetară), situaţia anului « n-1 » (anul în care se elaborează bugetul şi când nu se ştie situaţia

execuţiei bugetare decât până în acel moment). Propunerile anului « n » vizează creditele

bugetare preconizate a fi alocate, iar estimările anilor « n+1 », « n+2 », şi « n+3 » sunt

transpunerea valorică a obiectivelor stabilite în Documentul de politica, strategie şi performanţă

pe următorii trei ani. În vederea înţelegerii mecanismului de fundamentare a indicatorilor

bugetari prin metoda evaluării directe, se poate folosi următorul exemplu: se considera n-1 şi n-2

anii bugetari premergători elaborării bugetului pe anul n. Determinarea nivelului cheltuielilor

bugetare se face pe baza evoluţiei PIB.

41


Datorită dezavantajelor metodelor clasice de fundamentare a indicatorilor bugetari ce se

bazează pe un volum limitat de informaţii şi nu vizează eficienta acţiunilor, s-au elaborat noi

metode care să pună accent pe eficienta utilizării banului public.

Astfel s-a renunţat la metodele tradiţionale în favoarea celor moderne de fundamentare

a veniturilor şi cheltuielilor bugetare, cum ar fi: analiza cost-beneficiu (cost-avantaj),

planificarea, programarea şi bugetarea, bugetele de programe (bugetele bazate pe programe),

bugetele cu baza zero şi raţionalizarea opţiunilor bugetare-vizeaza studiul, decizia, execuţia

deciziei, controlul.

Mecanismele şi etapele procesului decizional descrise în metode moderne presupune

recurgerea la metoda iteraţiilor, care impune o colaborare frecvenţă şi un dialog între anliza de

sistem şi decidentul politic. Analiştii folosesc variante pe care le supun aprobării decidentului.

Programele pot fi acceptate, modificate sau adăpate, conform evoluţiei obiectivelor.

Departamentul (direcţia) de previziune din cadrul Ministerului Finanţelor Publice

propune o serie de grafuri decizionale ce cuprind patru faze fundamentale, respectiv: studiu, ce

consta în formularea problemei, analiza de sistem, identificarea mijloacelor existente şi definirea

obiectivelor de realizat; decizia ce vizează opţiunea asupra problemelor, determinarea creditelor

bugetare; acţiunea şi gestiunea; observarea şi controlul.

Evaluarea cheltuielilor publice locale se efectuează pe baza structurii clasificaţiei

privind finanţele publice, elaborată de Ministerul Finanţelor Publice. Aceasta grupează într-o

ordine obligatorie şi după criterii unitare, precis determinate, atât veniturile, cât şi cheltuielile,

într-o fază de elaborare şi aprobare a bugetelor respective, precum şi în faza de execuţie

bugetară. Clasificaţia bugetară îndeplineşte rolul de schema organizatorică privită prin prisma

previzionării şi execuţiei bugetare, fiind utilizată în mod obligatoriu pentru gruparea sistematică

a cheltuielilor pe toate verigile sistemului bugetar. La baza aşezării indicatorilor din clasificaţia

veniturilor şi cheltuielilor bugetelor locale, se afla clasificaţia indicatorilor finanţelor publice,

care individualizează grupul de relaţii bugetare exprimat la nivelul unităţii administrativ-

teritoriale. La cheltuieli clasificaţia urmează două linii principale: obiectul sau funcţia pentru

care cheltuiala este destinată (clasificaţia funcţională) şi natura cheltuielilor sau efectul economic

al acesteia (clasificaţia funcţională) şi natura cheltuielilor sau efectul economic al acesteia

(clasificaţia economică).

42


Cheltuielile publice sunt planificate pe funcţii: educaţie, sănătate, apărare şi pe

categorii economice: cheltuieli publice curente şi cheltuieli publice de capital. La planificarea lor

se are în vedere atât conjunctura economică naţională, la care se adauga obiectivele strategice

privind politica financiară a statului. Se ajunge astfel la o proiecţie a cheltuielilor publice, care

vine din partea Guvernului în cadrul politicii financiare a acestuia. Gruparea cheltuielilor la

bugetul local se face potrivit criteriului financiar. Clasificarea funcţională grupează cheltuielile

pe capitole şi subcapitole, iar clasificaţia economică le grupează pe articole şi alineate.

Necesitatea grupării cheltuielilor pe capitole, adică pe acţiunile şi instrucţiunile cuprinse într-un

capitol, rezulta din faptul că fiecare acţiune are o anumită particularitate în ceea ce priveşte

sarcinile fizice, precum şi nevoile bugetare. Totalul cheltuielilor pe capitole rezulta din

însumarea cheltuielilor pe toate subcapitolele componente.

Repartizarea pe articole şi alienate să se facă cu respectarea anumitor priorităţi,

asigurând în primul rând, acoperirea cheltuielilor cum sunt cele privind retribuţiile, reparaţiile

capitale etc. În funcţie de necesitatea şi urgenţă lor se repartizează celelalte cheltuieli de

întreţinere şi funcţionare, destinate procurării de materiale, obiecte de inventar de mică valoare

sau scurtă durată.

Primăria municipiului Bârlad procedează la cuantificări, determinări de dimensiune ale

cheltuielilor privind activitatea proprie şi cea bugetară, potrivit cu metodologia existenta,

elaborată în numele Guvernului de Ministerul Finanţelor Publice şi completată pe latura specifică

de activitate de Consiliul Local. În acţiunea de fundamentare a indicatorilor financiari se au în

vedere mai multe repere.

Un prim reper este dat de identificarea şi individualizarea indicatorilor fizici specifici

pe categorii de contribuabili şi pe categorii de venituri, pe categorii de ordonatori de credite şi

categorii de cheltuieli. Faptic, indicatorii fizici reprezentativi sunt stabiliţi, fixaţi în sensul

susţinerii unei metodologii comune, folosite în cuantificarea mijloacelor băneşti de repartizat în

bugetul local. În administraţia publică locală, indicatorii fizici specifici sunt: numărul kw energie

electrică pentru iluminatul public, tarif – lei/kw, număr om – zile deplasare pe un an, în unităţile

administraţiei publice, în ţara sau în străinătate, număr maşini aflate în dotarea unităţii

administraţiei publice, cheltuiala medie anuală pe un autovehicul din dotarea unităţii

administraţiei publice cu retribuţii şi combustibil, număr abonaţi la cantinele restaurant ale

unităţilor administraţiei publice locale cu retribuţiile, regia şi alte cheltuieli. Nivelul, situaţia

43


indicatorilor din anul de bază, continuitatea activităţii şi acţiunilor prin instituţii cu o anumită

organizare şi funcţionare, potrivit cu derularea în timp a acţiunii de fundamentare. Este folosită

efectiv la determinarea a două categorii de limite asupra execuţiei indicatorilor financiari şi

anume: execuţia certa şi execuţia preliminară. Într-o mai mare măsură, determinarea previzională

a cheltuielilor impune folosirea tuturor reperelor pentru fundamentarea acestora, normele şi

normativele financiare în dimensionarea cheltuielilor bugetare cu caracter general şi obligatoriu

cu dimensiuni fixe său limite variabile într-un interval de timp. Cadrul general şi specific vizează

categorii de acte normative cu caracter direct sau indirect, ca de exemplu actele normative de

organizare a instituţiei. În cadrul activităţii proprii a unei primarii, acţiunea de fundamentare a

indicatorilor vizează calcule potrivit cu subdiviziunile clasificaţiei bugetare, folosind anumite

formule, relaţii de lucru, evidenţiind specificul activităţilor sau acţiunilor, a locului de unde vin

principalele venituri şi locul de consum a cheltuielilor cu destinaţie. Potrivit metodologiei

bugetare şi a Consiliului Local, a fundamentării indicatorilor financiari, forma finală este

sintetizată în bugetul local.

Metodologia prezenta în fundamentarea cheltuielilor la instituţiile publice are repere

comune cu cea bugetară, elaborată de Ministerul Finanţelor Publice şi completată în sensul

obiectului de activitate cu specificul activităţilor la nivel de capitol şi subcapitol de cheltuieli.

Cheltuielile pentru administraţia publică se dimensionează pornind de la execuţia anului

precedent şi ţinând seama de obiectivele din anul de execuţie. Prin folosirea execuţiei bugetare

din anul precedent, se pot lua în considerare şi unele cheltuieli nejustificate din perioadă

anterioară. Nivelul cheltuielilor efectuate în perioada precedentă, constituie un criteriu în

fundamentarea priorităţilor, dar nu înseamnă că trebuie să transpună şi cheltuieli nejustificate.

Cheltuielile bugetare destinate administraţiei publice se stabilesc în principal pe baza normelor şi

normativelor financiare, contribuind la simplificarea muncii în etapa de elaborare a bugetului.

Prin folosirea normelor de cheltuieli, se asigura o legătură organică intre planul de activitate şi

nivelul fondurilor şi se exercita controlul utilizării acestora. În planificarea de perspectiva, foarte

importantă este determinarea cheltuielilor medii pe un indicator de activitate sau determinarea

normativelor financiare, cu ajutorul cărora să se poată stabili nivelul total al cheltuielilor

prevăzute pe un an Dimensionarea reală a cheltuielilor este foarte importantă, deoarece are

influenţă hotărâtoare asupra evoluţiei social-economice a comunităţii locale.

44


Pe baza analizei evoluţiei anterioare a resurselor şi cheltuielilor, se poate stabili

modificarea viitoare a acestora, deşi în perioada cu schimbări esenţiale faţă de trecut, aceste

calcule nu sunt edificatoare.

Alături de indicatorii de fundamentare prevăzuţi prin normele metodologice, în

elaborarea propunerilor de cheltuieli mai pot fi folosite norme şi normative cantitative şi

valorice. Normele de cheltuieli prezintă volumul maxim de mijloace băneşti sau materiale care se

pot consuma pe o unitate de calcul-indicator. Normele de cheltuieli folosite în planificarea

financiară pot fi clasificate după mai multe criterii.

Din punct de vedere al caracterului se întâlnesc norme obligatorii şi norme indicative

sau orientative. Normele obligatorii sunt stabilite prin acte normative, fără a putea fi modificate

de ordonatorii de credite. Normele indicative, facultative sau orientative reprezintă medii ale

consumatorilor de materiale, ale cheltuielilor efectuate de unităţile bugetare de acelaşi fel.

Acestea pot fi materiale, financiare sau combinate. Normele indicative combinate se calculează

prin două procedee – pe bază de medii valorice (determinarea normei prin raportarea creditelor

bugetare consumate de o unitate la numărul mediu al indicatorilor realizaţi) şi prin însumarea

normelor individuale financiare (pentru fiecare articol şi alineat de cheltuieli în parte). Planul tip

de cheltuieli cuprinde aceleaşi date ca şi norma combinată, doar că se referă la cheltuieli totale

ale unei instituţii pe articol şi alineat în parte. Planul tip de cheltuieli cuprinde aceleaşi date ca şi

norma combinată, doar că se referă la cheltuieli totale ale unei instituţii şi nu un singur indicator.

În practică şi teorie s-a acordat atenţie metodei normative în dimensionarea

cheltuielilor pentru care nu sunt stabilite norme obligatorii. Datorită verietatii instituţiilor în

teritoriu, folosirea metodei normative crează dificultăţi, ca urmare este folosită metoda stabilirii

cheltuielilor în funcţie de condiţiile specifice fiecărei instituţii pe baza execuţie din anul

precedent şi a influenţei diferitelor modificări pentru perioada următoare. Determinarea

indicatorilor financiari privind cheltuielile pe baza unor criterii stabilite prin norme metodologice

sau decurgând din practica planificării financiare nu prezintă suficiente elemente de

fundamentare ştiinţifică, impunându-se noi modalităţi de acţiune, precum calculele statistico-

matematice. În planificarea de perspectiva se pot folosi, după caz, metode statistico-matematice

precum: metoda ritmului sau a ratelor medii de creştere, metoda mediilor glisante, metoda

lanţurilor Markov, exploatarea cu ajutorul unei funcţii de tendinţa sau regresiei intuitivă a

creditelor bugetare în anul de plan, în raport cu evoluţia seriilor statistice din dările de seamă pe

45


o perioadă anterioară. Folosirea, după caz, a acestor metode depinde de configuraţia evolutivă a

cheltuielilor medii totale sau de structură, de evoluţie a factorilor care le condiţionează, de

indicatorii concreţi care trebuie determinaţi. În cele mai multe situaţii, pentru a avea garanţia că

datele prognosticale vor fi bune, trebuie folosite mai multe metode, iar rezultatele trebuie

comparate prin prisma unor indicatori precum abaterea medie pătratica, coeficientul de corelaţie

sau coeficientul de inegalitate al lui Theil. Funcţia evoluţiei seriilor statistice cu privire la

creditele bugetare se poate obţine cu ajutorul metodei celor mai mici pătrate, prin mai multe

etape de calcul. O primă etapă presupune tratarea graficului datelor privind evoluţia creditelor

bugetare pe o perioadă anterioară, cu o funcţie corespunzătoare (liniara, parabolica, hiperbolică).

Prin alegerea ajustărilor corespunzătoare tendinţei fenomenului constant, se obţin parametrii

funcţiei de ajustare, astfel încât suma pătratelor acestor erori să fie minimă. Pentru determinarea

valorilor parametrilor care minimalizează erorile, se rezolva sistemul derivatelor parţiale, iar

datele sunt sistematizate într-un tabel cu coloanele sumelor necesare calculării parametrilor. În

final se extrapolează valoarea funcţiei pentru unul din anii situaţi în afara perioadei analizate pe

baza funcţiei de ajustare. Aplicarea în practică a acestei metode presupune luarea în considerare

a unei perioade de timp de cel puţin 5 ani şi având ca exprimare cifrică date privind mărimea

articolelor bugetare pentru fiecare an.

În repartizarea cheltuielilor acţionează principiul specificităţii locale, conform căruia

administraţiile teritoriale nu se pot ocupa decât de cheltuieli ce vizează propria comunitate.

Cheltuielile bugetare reprezintă un consum de mijloace materiale sau de muncă, în scopul

desfăşurării activităţii şi pentru satisfacerea trebuinţelor unităţii administrativ teritoriale. Ca

urmare, stabilirea cheltuielilor bugetare reprezintă rezultatul procesului de fundamentare a

cheltuielilor. Fundamentarea cheltuielilor în cadrul primăriilor prezintă o serie de particularităţi

date de structurile şi denumirile specifice acestui domeniu. Se remarcă o tendinţă a creşterii

cheltuielilor autorităţilor locale, având în vedere gradul de dezvoltare economică a unităţilor

administrativ-teritoriale, dinamică structurilor administraţiei locale, ciclul social-economic, ceea

ce deformează relaţia dintre cheltuielile bugetare, centrale şi locale. Fundamentarea cheltuielilor

pentru unităţile administrativ –teritoriale se realizează pe baza calculelor iniţiale la nivel de

capitole bugatare potrivit cadrului general de clasificaţie. Conform clasificaţiei economice,

46


cheltuielile bugetelor locale cuprind: cheltuieli de personal, cheltuieli materiale şi servicii,

subvenţii, transferuri, dobânzi, cheltuieli de capital, rambursări de împrumuturi, rezerve.

Potrivit legii bugetare anuale, cheltuielile care se prevăd în bugetul local se referă

la:

- Autoritati executive.

- Invatamant, sănătate, cultura, religie şi acţiuni privind activitatea sportivă şi de tineret.

- Asistenta socială, alocaţii, pensii, ajutoare, indemnizaţii.

- Servicii de dezvoltare publică şi locuinţe.

- Agricultura şi silvicultura.

- Transport şi telecomunicaţii.

- Prevenirea şi combaterea inundaţiilor şi îngheţurilor.

- Alte acţiuni;

- Fondul pentru garantarea împrumuturilor externe, dobânzilor şi comisioanelor aferente;

transferuri către alte bugete;

- Dobanzi aferente datoriei publice şi alte cheltuieli;

- Plati de dobânzi, dobânzi aferente împrumuturilor din fondul de tezaur.

- Dobanzi datorate trezoreriei statului în cadrul planului de redresare;

- Rambursări de împrumuturi acordate.

- Rambursari de împrumuturi acordate din fondul de tezaur.

- Rambursari de împrumuturi acordate din trezoreria statului.

- Rambursari de împrumuturi interne pentru investiţii.

- Rambursari de împrumuturi externe pentru investiţii;

- Fondul de rezervă bugetară

Cheltuielile bugetare pot fi clasificate conform clasificaţiei economice în:

A) CHELTUIELI CURENTE ce cuprind:

- Cheltuieli de personal

- Cheltuieli materiale şi servicii

B) SUBVENŢII

C) TRANSFERURI

D) CHELTUIELI DE CAPITAL

47


2.2.1. Cheltuielile de personal

Cheltuielile de personal reprezintă o componentă importantă a cheltuielilor unei instituţii

publice. Pentru fundamentarea acestora se pleacă de la organigrama instituţiei care cuprinde

numărul de posturi precum şi gradul lor de ocupare cu personal. Numărul maxim de posturi care

poate fi prins în organigramă este reglementat prin legislaţie. Cheltuielile de personal vizează

plata drepturilor salariale ale personalului angajat precum şi ale colaboratorilor şi obligaţiile

aferente faţă de bugetul statului şi al asigurărilor sociale, ca şi drepturile de delegare şi detaşare.

Cheltuielile de personal se stabilesc ţinând seama de dimensionarea personalului de specialitate,

administrativ şi auxiliar finanţat de la buget, în concordanţă cu programele şi atributiiile pe care

le are de realizat fiecare compartiment funcţional, prin aplicarea corespunzătoare a legislaţiei în

domeniul salarizării. Indicatorii de calcul pentru cheltuielile de personal sunt: salariul de bază,

salariul tarifar de încadrare, salariul de merit, indemnizaţia de conducere, sporul de vechime,

sporuri pentru condiţii de muncă, plăti pentru ore suplimentare, fond de premiere, alte drepturi

salariale acordate personalului încadrat cu contract de muncă, drepturi salariale acordate

personalului încadrat pe bază de contracte conform codului civil.

La fundamentarea cheltuielilor cu salariile necesare realizării obiectivelor, proiectelor sau

programelor, ordonatorii principali de credite sunt obligaţi să previzioneze: volumul de muncă,

perioadele de realizare, numărul de personal care se impune a fi utilizat la realizarea acestora,

salariile individuale corespunzătoare personalului. Pentru salariaţii antrenaţi în realizarea

proiectelor şi programelor nu se prevede prin lege la ce nivel sunt stabilite salariile, permiţându-i

astfel fiecărui ordonator principal de credite o analiza detaliată a complexităţii şi efortului ce

urmează a fi depus pentru atingerea obiectivelor şi indicativelor de eficienta stabiliţi. Salariile de

bază în sectorul bugetar, se stabilesc pe baza următoarelor elemente: valoarea de referinţă

universală în lei, care este bază unică de determinare a valorii de referinţă proprie fiecărui sector

de activitate bugetară; indicatorii de prioritate intersectorială în procente, diferenţiaţi pe domenii

de activitate; valori de referinţă sectorială în lei, rezultate din înmulţirea valorii de referinţă

universală cu indicatorii de prioritate sectoriali; grila de intervale pentru satabilirea salariilor de

bază, pentru funcţiile specifice fiecărui sector de activitate. Pentru personalul cu funcţii de

conducere, salariul de bază este cel corespunzător funcţiei de execuţie, gradului său treptei

profesionale, la care se adăuga o indemnizaţie de conducere diferenţiat în raport cu

48


complexitatea şi răspunderea care revin funcţiei de conducere, care face parte din salariul de

bază..

Salariile de bază reprezintă necesarul de fonduri pentru salarizarea angajaţilor primăriei şi

se determina pe baza următoarelor elemente: numărul mediu de salariaţi (N) salariul mediu din

anul de bază, modificat sub influenţa majorărilor de salarii previzionate pentru anul de plan.

Salariile de bază care se determina după formula:

Sb=N * Smb * 12luni

Unde: Sb= salariu de bază

N= numărul de salariaţi

Smb=salariu mediu din anul de bază

Indemnizaţia de conducere reprezintă drepturile băneşti cuvenite persoanelor care

îndeplinesc funcţii de conducere în cadrul primăriei, calculându-se în funcţie de: numărul

persoanelor cu funcţii de conducere (Ne); indemnizaţia medie de conducere realizată în anul de

bază, influenţată de eventualele modificări prevăzute în anul în curs (Imc)

Relaţia de calcul este dată de formula: IC = Ne x Imc x 12 luni.

Unde: I.C=indemnizaţia de conducere care poate avea valori de:50%; 40%; 30%; 20%

Nc=numărul salariaţilor care beneficiază de indemnizaţie de conducere

Spor de vechime: pentru vechimea în munca salariaţii beneficiază de un spor de vechime

calculat procentual, la salariul de bază, proporţional cu numărul de ani de vechime. Sporul de

vechime se raportează la salariul de bază + indemnizaţia de conducere + salariul de merit, fiind

cuprins între 5 şi 25 %.

Sporul de vechime (Spv). Pentru vecimea în munca salariaţii beneficiază de un

Spor de vechime cuprins intre 3-5 ani = 5%

5-10 ani = 10%

10-15 ani = 15%

15-20 ani = 20%

Peste 20 de ani = 25%

49


Fond de premii cuprinde premiile cuvenite salariaţilor sub formă de gratificaţii anuale,

determinate în funcţie de cheltuielile cu salariile aferente angajaţilor şi cotele de acordare a

gratificaţiilor. În bugetul local suma aferenta fondului de premiere este de 35.000 lei

Fondul de premii (Fp) cuprinde premiile cuvenite salariaţilor sub formă de

Gratificaţii se calculează după formula:

Fp=FSb * C%

Fp=fond de premii

FSb=salariile tarifare salariaţilor

C%= cotele de acordare a gratificaţiilor

Alte drepturi salariale, cuprinde sumele cuvenite consilierilor primăriei sub formă de

indemnizaţii. Indemnizaţia cuvenită unui consilier se stabileşte în mod diferit, deoarece mandatul

de consilier nu este salarizat, în condiţiile în care consilierii nu au contract individual de munca

încheiat cu primăria. Indemnizaţia lor are doar un caracter de renumerare a unei activităţi

legitime. Prin urmare, nu pot fi raportate la durata normală a unei zile de lucru, prin indemnizaţie

înţelegându-se suma de bani care se acorda consilierului în intervalul de timp al unei luni

calendaristice.

Indemnizaţia trebuie să se raporteze la nişte elemente concrete, care să conducă la un

echilibru la activitatea propriu-zisă din timpul şedinţelor, ca formă unică de lucru a consiliilor

locale şi comisiile de specialitate şi nivelul renumeratiei. Aceste elemente sunt: numărul total al

şedinţelor organizate; numărul de participări ale consilierului la şedinţe; nivelul indemnizaţiei

lunare maxime care rezultă din înmulţirea valorii sectoriale de referinţă cu coeficientul de

multiplicare aferent funcţiei îndeplinite.

Contribuţia pentru asigurări sociale de stat, reprezintă contribuţia salariaţilor primăriei la

constituirea fondului pentru asigurări sociale şi se determina în funcţie de cheltuielile cu salariile

(Chs) şi cota de CAŞ de 22%.

Formula de calcul este: CAŞ = Chs x 22%.

50


Cheltuieli pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de şomaj (Cfd), reprezintă

contribuţia salariaţilor primăriei la constituirea fondului de şomaj şi se determina în funcţie de:

cheltuielile cu salariile şi cota de 3%, reprezentând contribuţia la fondul de şomaj.

Se utilizează următoarea formula de calcul: Cfd = Cfs x 3%.

Contribuţia pentru constituirea fondului de asigurări sociale de sănătate (CASS) se

formează din contribuţia datorată şi vărsata de angajatori şi din contribuţia datorată şi suportată

de asiguraţi. Angajatorii au obligaţia să participe la constituirea fondului de asigurări sociale de

sănătate, în cota de 7%, aplicată asupra fondului de salarii şi suportata din cheltuieli.

Această contribuţie se calculează pe baza următoarei formule:

CASS = VENIT SALARIAL X 7%.

Asiguraţii contribuie cu o cotă de 6,5% asupra veniturilor salariale brute realizate lunar

de angajaţii cu contract de muncă, pe o durată determinată sau nedeterminată. Aceasta cota se

evaluează tot potrivit relaţiei precedente şi se suportă de asigurat din veniturile salariale.

2.2.2. Cheltuielile materiale şi de servicii

Cheltuielile materiale şi de servicii sunt în special cheltuieli de întreţinere şi gospodărire

a sediilor şi spatiilor unde îşi desfăşoară activitatea primăria, instituţiile publice subordonate şi

alte instituţii ale căror cheltuieli de acest tip se finanţează din bugetul local (iluminat, încălzire,

apa canal, salubritate, poştă, telefon, telex, furnituri de birou, materiale de curăţenie, diverse

prestări de servicii, obiecte de inventar, reparaţii curente, cărţi, publicaţii şi altele), dar şi alte

cheltuieli specifice (calificare – specializare personal, protocol, protecţia muncii, alte cheltuieli

autorizate de lege, hrana, reparaţii străzi, drumuri şi poduri). Alocaţiile pentru instituţiile publice,

ale căror cheltuieli materiale şi de servicii se asigura potrivit legii din venituri extrabugetare sau

bugete locale, se vor fundamenta în funcţie de programul de activitate al acestora, analizându-se

necesitatea, oportunitatea şi eficientă fiecărei cheltuieli.

Încălzit, cuprinde fondurile băneşti necesare achitării furnizorilor de energie termică,

gaze naturale şi combustibil, care se evaluează potrivit devizului întocmit în preţuri curente.

Acesta se determina pe baza cantităţii de combustibil necesară şi a preţului pe unitate de măsură.

51


În cadrul cheltuielilor cu încălzirea se cuprind fondurile băneşti necesare achitării

furnizorilor de energie termică, gaze naturale şi combustibil. Încălzirea sediului primăriei se face

printr-o centrală termică; consumul de combustibil este de 9 mii lei/lună x 6 luni = 54 mii lei/an

Iluminat şi forţa motrică cuprinde cheltuielile cu plata energiei electice.

Chelt. Energie electrică = Kwh * tarif/Kwh

Apa, canal, salubritate cuprinde fonduri băneşti necesare pentru plata furnizorilor de apă,

achitarea taxelor de canalizare şi gunoi

Chelt. Apa = m3 * tarif/m3

Poştă, telefon, radoi cuprinde cheltuielile necesare pentru plata abonamentelor telefonice,

radio şi a cheltuielilor pentru corespondenţă ce se evaluează potrivit devizului.

a. cheltuieli cu corespondenţa (internă şi externă)

Nr. Plicuri corespondenţă x tarif/plic

b. cheltuieli pentru abonamente radio şi tv

Nr. aparate radio/tv x costul abonamentului/1lună x nr. de luni

c. cheltuieli cu abonamentele telefonice:

Nr. posturi telefonice x costul abonamentului/lună x nr. Luni

Poştă, telefon, telex, radio, televizor, telefax, cuprinde fondurile băneşti necesare achitării

abonamentelor telefonice de radio şi televiziune şi a cheltuielilor pentru corespondenţă, care sunt

previzionate pentru a se efectua în anul de plan.

2.2.3. Cheltuielile de capital

Cheltuielile de capital sunt cele care permit achiziţionarea sau construirea de bunuri

publice de folosinţa îndelungată, contribuind la îmbogăţirea şi modernizarea sectorului public,

cum ar fi construirea de autostrăzi, porturi, aeroporturi, baraje, sisteme de irigaţii, şcoli, spitale.

Sumele ce se prevăd a fi alocate pentru această destinaţie se vor stabili după luarea în calcul a

tuturor posibilităţilor de finanţare din surse proprii sau atrase. Sursele atrase se constituie din

asocieri cu investitorii romani sau străini, interesaţi să participe la realizarea obiectivelor de

investiţii, din împrumuturi de la instituţii financiar-bancare, cofinanţări ale Consiliilor Locale sau

52


Judeţene. Cheltuielile de capital se diferenţiază de celelalte categorii de cheltuieli prin faptul că:

sunt utilizate în scopuri foarte bine determinate; conduc la creşterea patrimoniului public al

colectivităţii; favorizează dezvoltarea economică locală; au ca rezultat realizări tehnico-edilitare

fără constrângeri în ceea ce priveşte rentabilitatea financiară (ex. Construcţia şi modernizarea

şcolilor, instituţiilor de cultura sau asistenta socială, baze sportive, etc.); au un mare impact

asupra cheltuielilor bugetare, necesitând sume cu ponderi mari în buget; implica financiar, de

regulă, nu numai anul bugetar de debut, dar chiar şi mandatul electoral în care s-a luat decizia, au

efecte sociale şi economice propagate. Cheltuielile pentru investiţiile municipiilor şi ale

instituţiilor subordonate se înscriu în programul de investiţii al unităţii administrativ – teritoriale.

Obiectivele de investiţii şi celelalte cheltuieli asimilate investiţiilor se înscriu în acest program

numai dacă, în prealabil, documentaţia tehnico – economică (notele de fundamentare privind

necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor de investiţii a fost elaborată şi aprobată

potrivit dispoziţiilor legale) Este periculos să se utilizeze sau chiar să se previzioneze pentru

finanţarea investiţiilor surse mai mult sau mai puţin speculative (de exemplu, cofinanţări cu

firme neverificate suficient).

2.3. Fluxuri informaţionale generate de elaborarea şi aprobarea proiectului

bugetului local

53


54


• În perioada 15 mai - 1 iunie, direcţiile generale ale finanţelor publice şi de la nivel

Judeţean centralizează proiectele de bugete locale primite şi care cuprind propunerile de cote şi

sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi propunerile de transferuri cu destinaţie

specială, şi depun la Ministerul Finanţelor Publice situaţia acestora pe ansamblul judeţelor,

pentru corelarea cu proiectul bugetului de stat. Proiectele de buget pe ansamblul judeţelor se

prezintă Ministerului Finanţelor Publice însoţite de situaţia unităţilor administrativ-teritoriale

componente la care se propun cote, sume defalcate şi transferuri precum şi de note de

fundamentare a necesităţii, oportunităţii, eficienţei şi eficacităţii acestora.

• Ministerul Finanţelor Publice examinează propunerile de sume defalcate şi de

transferuri cu destinaţie specială cuprinse în proiectele de bugete locale pe ansamblul fiecărui

judeţ şi, având situaţia generală a veniturilor şi cheltuielilor previzionate pentru bugetul de stat,

stabileşte, cu acordul Guvernului, limitele acestor sume, precum şi criteriile de repartizare a

acestora pe unităţi administrativ-teritoriale. Ministerul Finanţelor Publice are obligaţia ca pană la

data de 1 iulie să comunice direcţiilor generale ale finanţelor publice şi ale controlului financiar

de stat limitele maxime pentru sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi pentru

transferurile cu destinaţie specială, precum şi criteriile de repartizare a acestora. În plus judeţele

primesc o notă de fundamentare a deciziei luate de minister.

• Direcţiile generale ale finanţelor publice şi transmit limitele sumelor defalcate şi

transferurilor cu destinaţie specială consiliilor judeţene şi Consiliului General al Municipiului

Bucureşti, urmând ca acestea să informeze ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale

Asupra limitelor în discuţie.

• Pană la data de 20 iulie, ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale elaborează

şi depun la direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat noile

propuneri pentru proiectele de bugete locale, întocmite cu luarea în considerare a limitelor

maxime de sume defalcate şi transferuri cu destinaţie specială stabilite de Ministerul Finanţelor

Publice.

• Urmează o nouă centralizarea a proiectelor de bugete locale pe ansamblul judeţelor,

centralizare care se realizează de către direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului

financiar de stat şi se transmite de către acestea la Ministerul Finanţelor Publice pană la data

De 1 august a fiecărui an.

55


• Ministerului Finanţelor Publice, pe baza proiectelor de buget ale ministerelor şi ale

celorlalte autorităţi ale administraţiei publice centrale cu bugete proprii, a proiectelor bugetelor

locale pe ansamblul judeţelor şi a bugetului propriu, întocmeşte proiectul bugetului de stat,

proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat şi proiectele fondurilor speciale, pe care le depune

la Guvern, pană la data de 25 septembrie, însoţite de proiectele legilor bugetare.

• Guvernul îşi însuşeşte proiectele de bugete menţionate şi le depune spre aprobare la

Parlament, cel mai târziu pană la data de 10 octombrie, însoţite de un raport privind situaţia

economico-financiară a ţării şi proiecţia acesteia pentru anul care urmează, precum şi de

proiectele legilor bugetare.

• Parlamentul aprobă bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetul

fondurilor speciale. Cotele şi sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi

transferurile cu destinaţie specială, evidenţiate pe judeţe, se cuprind în anexe la bugetul de stat.

Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, aprobate prin legea bugetului de

stat, o cotă de pană la 25% se alocă bugetului propriu al judeţelor (limita maximă a acestei cote

se stabileşte tot prin legea bugetului de stat), diferenţa pană la suma totală aprobată pentru fiecare

judeţ revenind comunelor, oraşelor şi municipiilor din judeţ.

• Repartizarea efectivă a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pe

comune, oraşe şi municipii se realizează de fiecare consiliul judeţean, prin hotărâre, cu prioritate

acelor unităţi adminitrativ-teritoriale care înregistrează venituri proprii insuficiente, după

consultarea primarilor şi cu asistenţa tehnică de specialitate a direcţiilor finanţelor publice, în

funcţie de criteriile de repartizare aprobate prin legea bugetului de stat.

• În termen de maxim 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului de stat (care

are loc la data publicării ei în Monitorul oficial al României, Partea I), ordonatorii principali de

credite ai bugetelor locale prezintă proiectele de bugete locale spre aprobare consiliilor locale,

consiliilor judeţene şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Proiectul de buget local se

publică în presa locală sau se afişează la sediul primăriei, după care, în termen de 15 zile, este

supus aprobării consiliului local, judeţean. Proiectul bugetului local va fi însoţit de raportul

primarului, al preşedintelui consiliului judeţean, după caz, precum şi de eventualele contestaţii

depuse de locuitori, în termenul de 15 zile de la publicarea/afişarea proiectului. Consiliul local,

judeţean se pronunţă asupra contestaţiilor, după care adoptă proiectul bugetului local.

56


• Veniturile şi cheltuielile prevăzute în bugetele locale se repartizează pe trimestre, în

funcţie de termenele legale de încasare a veniturilor şi de perioada în care este necesară

efectuarea cheltuielilor, şi se aprobă, pentru sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de

stat şi pentru transferuri de la acest buget, de către Ministerul Finanţelor Publice, în termen de 20

de zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului de stat. Aprobarea pentru aceste sume se face pe

baza propunerilor ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, transmise la Ministerul

Finanţelor Publice de către direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar

57


Cap 3. Execuţia şi încheierea execuţiei bugetului local

Execuţia şi încheierea execuţiei bugetelor locale- Execuţia bugetară este echivalentă cu anul

calendaristic (1 ianuarie- 31 decembrie). Responsabilitatea execuţiei revine primarului în plan teoretic,

dar în practică, gestiunea bugetelor locale revine compartimentului de specialitate Buget Finanţe şi

Direcţiei Impozite şi Taxe, dar şi altor compartimente din cadrul primăriei cu competenţe în acest sens.

Execuţia bugetului local presupune finanţarea activităţilor, adică efectuarea cheltuielilor

publice locale. Execuţia bugetului presupune un complex de operaţiuni care se referă la

încasarea, păstrarea şi eliberarea de resurse financiare, pentru efectuarea cheltuielilor publice

locale.

Execuţia bugetului, la partea de cheltuieli, în limita sumelor aprobate ce se pun la dispoziţia

beneficiarului de credite bugetare, presupune o procedură specifică, cu operaţiuni corespunzătoare

următoarelor etape distinctive: angajarea; lichidarea; ordonanţarea; plata.

Angajarea unei cheltuieli publice bugetare se concretizează prin actul în baza căruia o entitate

publică îşi asumă obligaţia de a plăti o sumă de bani către o altă persoană fizică sau juridică, în condiţii

prevăzute de lege. Deciziile prin care are loc angajarea cheltuielilor bugetare pot fi luate numai de către

persoanele care au prin lege competenta de a angaja plăţi din resurse financiare publice, în limita

sumelor aprobate prin buget. Asemenea persoană este, în cazul administraţiei publice locale, ordonatorul

principal de credite, adică primarul.

Conducătorii instituţiilor sau serviciilor publice cu personalitate juridică din subordinea fiecărui

consiliu local, judeţean şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sunt, după caz, ordonatori de

credite secundari sau terţiari.

Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare, aprobate prin bugetele locale, pe

unităţile ierarhic inferioare, în raport cu sarcinile acestora, cuprinse în bugetele respective, şi aprobă

efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispoziţiilor legale. Ordonatorii secundari de

credite repartizează creditele bugetare aprobate pe unităţi ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt

ordonatori terţiari de credite, şi aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea

dispoziţiilor legale. Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate,

58


numai pentru nevoile unităţilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate şi în

condiţiile stabilite prin dispoziţiile legale.

Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare numai în limita

prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor sau

serviciilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale. Ordonatorii de credite pot delega

dreptul de a aproba folosirea creditelor bugetare.

Angajarea şi efectuarea cheltuielilor din creditele bugetare aprobate în buget se aprobă de

ordonatorul de credite şi se efectuează numai cu viza prealabilă de control financiar preventiv intern,

care atestă respectarea dispoziţiilor legale, încadrarea în creditele bugetare aprobate şi destinaţia

acestora.

Lichidarea cheltuielilor publice bugetare presupune constatarea îndeplinirii condiţiilor legale sau

obligaţiilor care reveneau beneficiarului sumei ce urmează a se plăti de către autoritatea publică locală,

prin persoane autorizate care o reprezintă pe aceasta. Ea se întemeiază pe constatări faptice privind

serviciile prestate, lucrări executate, cât şi pe acte justificative legal întocmite.

Ordonanţarea cheltuielilor publice bugetare se concretizează în emiterea unei dispoziţii, de către

instituţia publică pentru efectuarea plăţii sumei datorate.

Plata propriu-zisă este operaţiunea care finalizează o cheltuială publică bugetară şi presupune

transmiterea efectivă a sumei de bani datorate de persoana juridică sau unitatea căreia i se cuvine. Ea se

poate efectua, fie prin virament în contul beneficiarului descris la o bancă, fie în numerar, prin casieria

unităţii. Fiind vorba de bani publici, pentru a preveni operaţiuni incorecte, ordonatorii de credite aproba

toate plăţile numai cu viza prealabilă de control preventiv intern, care atestă respectarea dispoziţiilor

legale, încadrarea în creditele bugetare aprobate şi destinaţia acestora.

La rândul său, execuţia părţii de venituri bugetare, pornind de la principiul că pentru acestea

prevederile din bugetul aprobat reprezintă limite minime ale încasărilor şi având că principală

componentă încasarea impozitelor implică mai multe tipuri de operaţiuni eşalonate în timp, şi anume:

aşezarea; lichidarea; emiterea titlurilor de încasare; perceperea (încasarea) propriu-zisă venitului.

Aşezarea ca operaţiune specifică impozitelor (principalul venit bugetar), presupune identificarea şi

evaluarea materiei impozabile, pe de o parte şi stabilirea sumei de încasat pe categorii de impozite, pe de

altă parte.

Lichidarea se concretizează prin determinarea sumelor de încasat la diferite termene de plată ce

trebuie cunoscute şi de contribuabili şi deschiderea de evidenţe la organul fiscal pentru fiecare plătitor

59


care devine astfel un debitor al administraţiei publice locale. „Deschiderea de rol” pentru evidenţierea

obligaţiei de plată şi urmărirea încasării impozitelor datorate de persoanele fizice şi juridice, anticipează

operaţiunea următoare de emitere a titlurilor de încasare în sarcina contribuabilului.

Perceperea impozitelor este operaţiunea finală în execuţia bugetului la partea de venituri şi se

concretizează în transferarea efectivă a sumei datorate de la contribuabil la dispoziţia bugetului local, fie

în numerar, fie prin virament.

Derularea fluxurilor bugetare de încasări şi plăţi şi efectuarea operaţiunilor respective, fie prin

viramente între conturi deschise la Trezorerie, fie prin numerar prin casierie, constituie o componentă a

activităţii bugetare, denumită execuţia de casă a bugetului. Organizarea judicioasă a execuţiei de casă

trebuie să asigure cunoaşterea permanentă a evoluţiei încasărilor şi plăţilor bugetare, respectiv a măsurii

în care se realizează sincronizarea acestora, să permită gestiunea soldului operaţiunilor de casă, inclusiv

analiză comparativă faţă de prevederi.

Administraţia publică locală îşi organizează execuţia de casă a bugetului prin Trezoreria statului,

evidenţiindu-se în conturi distincte:

- Veniturile, pe structura clasificaţiei bugetare;

- Cheltuielile, în limita creditelor aprobate şi destinaţiei stabilite;

- Alte operaţiuni ale ordonatorilor de credite dispuse de aceştia;

- Venituri extrabugetare şi cheltuielile dispuse de acestea, pe instituţii publice locale şi categorii

de resurse.

Urmărirea încasării veniturilor şi efectuării cheltuielilor în cadrul administraţiei locale se

realizează având la baza „Contul de execuţie”, pe care Trezoreria îl eliberează zilnic şi în care sunt

evidenţiate, pe de o parte veniturile, iar pe de altă parte cheltuielile la şi de la bugetul local. În acelaşi

timp, pe baza extraselor de cont pe surse, se eliberează viramentele, notele contabile, foile de

vărsământ, prin care se justifica încasările la bugetul local. În cadrul serviciului Buget Finanţe

Contabilitate s-a organizat un sistem de urmărire a încasării fiecărei surse de venit în programul stabilit

pentru fiecare perioadă. Analiza zilnică este prezentată sub forma unei machete, ordonatorului

principal de credite, după ce a fost vizată de directorul economic, oferind o imagine asupra încasărilor

realizate, atât în numerar, cât şi prin viramente.

Ordonatorii principali de credite întocmesc şi prezintă spre aprobare consiliilor locale, după caz,

până la data de 31 mai a anului următor, conturile anuale de execuţie a bugetelor locale, în structura

60


următoare: la venituri - prevederi bugetare aprobate iniţial; prevederi bugetare definitive; încasări

realizate; la cheltuieli - credite aprobate iniţial; credite definitive; plăţi efectuate.

3.1. Încasarea venituilor bugetare (modalităţi tehnice, termene de plată, fluxuri

informaţionale)

Creanţele bugetare locale se sting prin plată, compensare, executare silită, prescripţie,

precum şi prin alte modalităţi. În cazul în care un contribuabil datorează mai multe tipuri de

impozite, taxe, contribuţii şi alte sume reprezentând obligaţii fiscale, iar suma nu este suficientă

pentru a stinge toate datoriile, atunci se disting datoriile acelui tip de creanţă fiscală principal pe

care îl stabileşte contribuabilul.

În cadrul tipului de impozit, taxă, contribuţie sau sumă reprezentând creanţă fiscală

stabilit de contribuabil plata se efectuează în următoarea ordine:

Plata obligaţiilor fiscale se efectuează de către debitori, prin intermediul băncilor

distinct pe fiecare impozit, taxă locală, contribuţie şi alte sume datorate bugetelor locale, inclusiv

dobânzi şi penalităţi de orice fel, în următoarea ordine:

A) sume datorate în contul ratelor din graficele de plată a obligaţiilor fiscale, pentru care

s-au acordat eşalonări şi/sau amânări de plată, precum şi dobânzile datorate pe perioada

eşalonării şi/sau amânării;

B) obligaţii fiscale principale cu termene de plată în anul curent, precum şi accesoriile

acestora în ordinea vechimii;

C) obligaţii fiscale datorate şi neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent, în

ordinea vechimii, pană la stingerea integrală a acestora;

D) dobânzi, penalităţi de întârziere şi alte penalităţi aferente obligaţiilor către bugetul

local;

E) obligaţii fiscale cu termene de plată viitoare, la solicitarea debitorului.

Compensarea reprezintă o formă de stingere a creanţelor bugetului local cu creanţele

debitorului, reprezentând sume de restituit de la bugetul local, pană la concurenţa celei mai mici

sume, când ambele părţi dobândesc reciproc atât calitatea de creditor, cât şi cea de debitor.

61


Compensarea obligaţiilor la bugetul local datorate de debitor cu creanţele acestuia se face

de autoritatea competentă, la cererea debitorului sau din oficiu, la data constatării sumelor virate

în plus sau de restituit de la bugetul local. Compensarea se va efectua cu obligaţii la bugetul local

datorate aceluiaşi creditor bugetar local, indiferent de natura lor.

Compensarea se efectuează astfel:

A) cu obligaţii la bugetul local cu termene de plată în anul curent, expirate;

B) cu obligaţii la bugetul local reprezentând impozite, taxe locale, chirii, redevenţe,

contribuţii şi alte venituri ale bugetului local datorate şi neachitate la data de 31 decembrie a

anului precedent, în ordinea vechimii, pană la stingerea integrală a acestora;

C) cu dobânzi, penalităţi de întârziere şi alte penalităţi aferente obligaţiilor la bugetul

local;

D) cu obligaţii la bugetul local cu termene de plată viitoare, numai la cererea plătitorului.

În situaţia în care debitorul nu îşi plăteşte de bunăvoie obligaţiile fiscale datorate,

organele fiscale vor întreprinde acţiuni de executare silită pentru stingerea lor.

Executarea silită se desfăşoară pană la stingerea creanţelor bugetului local înscrise în

titlul executoriu, inclusiv a dobânzilor, penalităţilor de întârziere şi altor penalităţi ori alte sume,

datorate sau acordate potrivit legii, precum şi a cheltuielilor de executare.

Trecerea la stingerea creanţelor bugetelor locale prin executare silită este precedată de

comunicarea unei somaţii, în care i se notifică debitorului obligaţia de a plăti sumele datorate

bugetului local în termen de 15 zile sau să facă dovada stingerii obligaţiei către bugetul local,

altfel se va trece la executarea silită.

Somaţia de plată prevede: organul de executare emitent; datele de identificare a

debitorului; data emiterii; numărul dosarului de executare; suma pentru care se începe executarea

silită; termenul în care cel somat urmează să plătească obligaţia; indicarea consecinţelor

nerespectării acesteia; semnătura şi ştampila organului de executare.

Executarea silită se poate întinde asupra tuturor veniturilor şi bunurilor proprietate a

debitorului, urmăribile potrivit legii, iar valorificarea acestora se efectuează numai în măsura

necesară pentru realizarea creanţelor fiscale şi a cheltuielilor de executare.

Sechestrul aplicat asupra bunurilor mobile determină dobândirea de către creditorul

bugetar local a dreptului de gaj, iar sechestrul aplicat asupra bunurilor imobile îi conferă

creditorului bugetar local, dreptul de gaj.

62


Executarea silită se poate suspenda în următoarele cazuri:

- Cand suspendarea a fost dispusă de instanţa de judecată sau de reprezentantul legal al

Creditorului bugetar local;

- De la data comunicării aprobării înlesnirii la plată;

- În alte cazuri.

Executarea silită se întrerupe astfel:

- La data declarării stării de insolvabilitate a debitorului;

- În alte cazuri.

Executarea silită încetează la următoarele momente:

- Dacă s-au stins integral creanţele bugetului local prevăzute în titluri executorii, inclusiv

Dobânzile, penalităţile de orice fel, cheltuielile de executare, precum şi orice alte sume stabilite

în sarcina debitorului;

- Dacă a fost desfiinţat titlul executoriu;

- In alte cazuri prevăzute de lege.

Executarea silită a creanţelor bugetelor locale se efectuează numai în termenul unui titlu

executoriu emis, de organul de executare competent în a cărui rază teritorială îşi are sediul sau

domiciliul debitorul persoană fizică sau juridică, ori unde acesta este luat în evidenţa fiscală.

Creditorii bugetari locali, prin organele proprii sau alte organe ale administraţiei

publice locale, sunt abilitaţi să ducă la îndeplinire măsurile asigurătorii şi să efectueze procedura

de executare silită. Creanţele fiscale locale care se încasează, se administrează, se contabilizează

şi se utilizează de instituţiile publice de interes local, provenite din venituri proprii, precum şi

cele rezultate din raporturi juridice contractuale se execută prin organe proprii care sunt abilitate

să ducă la îndeplinire măsurile asigurătorii şi să efectueze procedura de executare silită.

Persoanele din cadrul organelor de executare abilitate să ducă la îndeplinire măsurile asigurătorii

şi să efectueze procedura de executare silită sunt denumite executori bugetari locali.

În vederea efectuării procedurii de executare silită este competent organul de executare în

a cărui rază teritorială se află bunurile urmăribile. Coordonarea întregii executări revine

organului în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul ori unde este luat în evidenţă

fiscală debitorul. În cazul în care executarea silită se face prin poprire, organul de executare

coordonator poate proceda la aplicarea acestei măsuri de executare asupra terţului poprit,

indiferent de locul unde îşi are sediul sau domiciliul. În situaţia în care se constată că există

63


pericolul evident de înstrăinare, substituire sau de sustragere de la executare silită a bunurilor şi

veniturilor urmăribile ale debitorului, organul de executare coordonator poate proceda la

indisponibilizarea şi executarea silită a acestora, indiferent de locul în care se găsesc bunurile.

Cheltuielile de orice fel ocazionate de efectuarea procedurii de executare silită sunt în

Sarcina debitorului urmărit.

Executarea silită a creanţelor fiscale de la persoanele fizice prin poprire este

reglementată şi aplicată în domeniul fiscal pe posibilitatea de a recupera o creanţă bănească

restanta din sumele de bani pe care debitorul urmărit le are de primit da la terţe persoane.

Poprirea este un procedeu preferenţial de executare silită, atunci când debitorul are

venituri sau drepturi băneşti urmăribile, din care creanţa fiscală poate fi recuperată în timp de un

an. Aceasta mai reprezintă şi un procedeu obligatoriu de executare a creanţelor fiscale restante în

cazul în care debitorul are calitate de salariat, pensionar.

Sub incidenţa propririi se încadrează drepturile băneşti ale debitorilor obţinute din:

salarii, premii, plati ore suplimentare, pensii, etc. Dintre acestea, pot fi urmărite numai sume cu

echivalentul 1/5 din cuantumul bănesc net. Apar cu caracter de excepţie de la poprire: ajutoarele

de asigurări sociale, desfacerea contractelor de muncă, diurnele.

Procedura executării silite prin poprire cuprinde 2 etape: înfiinţarea şi îndeplinirea

popririi.

Prima etapă reprezintă de fapt, pornirea executării silite de către organul fiscal urmăritor

printr-o adresă scrisă ce se trimite terţei persoane care datorează debitorului urmărit sume de bani

probabile şi de la care se pot recupera creanţele fiscale restante. Împotriva executării silite a

creanţelor bugetare se pot depune contestaţii atât din partea debitorilor statului, cât şi din partea

terţului poprit numai împotriva actelor de înfiinţare şi îndeplinire a popririi.

Executarea silită a creanţelor bugetare prin urmărirea bunurilor mobile este prezentă

în practică fiscala când persoanele fizice debitoare nu au salarii sau alte drepturi băneşti posibile,

însă poseda bunuri mobile urmăribile, din a căror valorificare se pot recupera creanţe fiscale

restante.

Procedura urmăririi silite a bunurilor mobile pt recuperarea creanţelor fiscale restante

Cuprinde la rândul ei, mai multe etape: somaţia de plată (se face verbal cu precizarea

timpului până la următoarea etapă), aplicarea sechestrului (prin proces verbal cu interdicţia de

64


îndepărtare ori sustragere a bunurilor menţionate), valorificarea bunurilor mobile sechestrate (se

face de regulă prin licitaţie publică locală), recuperarea creanţelor fiscale.

Competenţa pornirii şi desfăşurării urmăririi silite a bunurilor mobile este în sarcina

organului fiscal din localitatea de domiciliu a debitorului.

Executarea silită a creanţelor fiscale prin urmărirea bunurilor imobile este necesară pt

recuperarea unor sume mai mari de bani de la debitorul urmărit. Procedura, înainte de declanşare

presupune o selecţie a bunurilor imobile (clădiri, terenuri) şi luarea în considerare a unor excepţii

(casa de locuit folosită de debitor şi familie potrivit cu anumite norme). Etapele parcurse sunt

înştiinţarea de plată scrisă, aplicarea sechestrului, valorificarea bunurilor mobile sechestrate şi

recuperarea creanţelor fiscale sechestrate. Adresarea către contribuabilul datornic se face în

scris.

3.2. Finanţarea cheltuielilor din bugetele locale (modalităţi tehnice, fluxuri

informaţionale)

Pentru a-şi desfăşura activitatea şi a servi cât mai bine interesele locale Primăria are

nevoie de fonduri pe care şi le procura din diverse surse de finanţare. Principala sursă de

finanţare a acestei instituţii o constituie veniturile proprii. În cazul primăriei Bârlad aceste

fonduri nu sunt suficiente, instituţia având nevoie şi de alte surse de finanţare.

Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale instituţiilor publice se asigura în felul

următor:

- Integral din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, după caz;

- Din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale destat, bugetele

fondurilor speciale, după caz;

- Integral din venituri proprii;

- Integral din bugetul local;

- Din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul local;

- Integral din venituri proprii;

- Atât din bugetul de stat, cât şi din bugetele locale, indiferent de subordonare, numai în cazurile în care,

prin legea bugetară anuală, se stabilesc categoriile de cheltuieli care se finanţează prin fiecare buget.

65


Finanţarea oricărei instituţii publice se realizează astfel: integral din bugetul local, în

funcţie de subordonare; din venituri extrabugetare şi din subvenţii acordate de la bugetul local;

integral din venituri extrabugetare.

Din punct de vedere tehnic, finanţarea bugetară se derulează diferit la bugetele statului faţă

de bugetele locale. De aici, metode, proceduri şi operaţiuni care generează fluxuri informaţionale diferite în

sensul implicării de responsabilităţi, competente, documente, etc. În plan procedural, finanţarea cheltuielilor

bugetare are drept susţinere metodologică normele Ministerului Finanţelor Publice privind organizarea şi

funcţionarea trezoreriei.

Din punct de vedere tematic în aceste norme este prezentată finanţarea cheltuielilor pe

categorii de bugete, pe bază de proceduri şi operaţiuni cu însoţirea de documente specifice. De asemenea,

sunt prezentate dispoziţiile generale şi cele speciale privind efectuarea plăţilor prin trezorerie.

Instituţiile publice întocmesc anual un buget de venituri şi cheltuieli ca instrument de

lucru şi de conducere a întregii activităţi economico-financiare. Prin intermediul bugetului se

proiectează toate fluxurile în lei ce vor fi ocazionate în cursul anului în vederea cunoaşterii şi

tinerii sub control a intrărilor şi ieşirilor de bani şi a realizării capacităţii de plată. Scopul

întocmirii acestui instrument financiar este de a reflecta toate veniturile şi cheltuielile prevăzute a

avea loc în vederea optimizării activităţilor propuse.

În cadrul bugetului se cuprind, în mod detaliat, toate resursele de care dispun instituţiile

publice, în cazul nostru Primăria Bârlad, pentru finanţarea acţiunilor propuse.

Luate în ansamblul lor, resursele financiare publice constituite la nivelul bugetului de stat

se repartizează pentru gestionare prin două categorii de unităţi:

1. Regii autonome sau societăţi comerciale, prin acordarea de subvenţii stabilite prin

legea anuală de aprobare a bugetului de stat cu destinaţie precisă şi limitată, în scopul dezvoltării

şi retehnologizării acestora, combaterii poluării, sau pentru asigurarea protecţiei sociale a

populaţiei. Aceste subvenţii se acordă în completarea resurselor proprii ale agenţilor economici

respectivi pentru acoperirea cheltuielilor necesare unor nevoi temporare în vederea realizării

scopului propus.

2. Instituţiile publice, cărora li se pun la dispoziţie fondurile bugetare sub forma

creditelor nerambursabile acordate pentru acoperirea unor nevoi permanente, cu respectarea

normelor legale de cheltuieli. Potrivit procedurilor Legii finanţelor publice, veniturile încasate de

instituţiile publice se varsa integral la buget, dacă normele legale nu prevăd altfel.

66


Finanţarea cheltuielilor prevăzute în bugetul de stat se efectuează pe baza creditelor

bugetare deschise de Ministerul Finanţelor, la cererea ordonatorilor principali de credite.

Creditul bugetar (sumă aprobată prin buget) reprezintă limita maximă pană la care se pot

ordonanţa şi efectuă plăţi în cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate în cursul

Exerciţiului bugetar şi/sau din exerciţii anterioare pentru acţiuni multianuale, respectiv se pot

angaja, ordonanţa şi efectuă plăţi din buget pentru celelalte acţiuni.

Elementele pe baza cărora se stabileşte volumului creditelor bugetare sunt:

- Gradul de utilizare a creditelor acordate anterior;

- Disponibilităţile rămase la finele anului la cheltuielile curente şi de capital;

- Cheltuielile necesare ce urmează a se efectua în perioada următoare pentru activitatea

curentă şi pentru investiţii;

- Veniturile proprii prevăzute a se realiza şi care potrivit legii se folosesc la acoperirea

cheltuielilor aprobate ordonatorilor principali de credite stabilite pentru unităţile subordonate,

termenele la care să prezinte cererile de fonduri şi modul de justificare a solicitării creditelor

bugetare, cereri care urmează a fi analizate de către aceştia.

Creditele bugetare privind cheltuielile aprobate pe capitole în buget, se deschid trimestrial

în două tranşe:

- Prima tranşă intre 20-25 din ultima lună a trimestrului în curs pentru primele două luni

ale trimestrului următor, fără a depăşi 65% din prevederea trimestrului;

- A doua tranşă, pentru diferenţă, intre 20-25 din a doua lună a trimestrului în curs pentru

creditele bugetare aferente ultimei luni a trimestrului.

Pentru deschiderea de credite bugetare ordonatorii principali de credite procedează astfel:

- Intocmesc o cerere de deschidere de credite bugetare pentru fiecare capitol de cheltuieli

aprobat, cu defalcarea pe categorii de cheltuieli (3 exemplare)

- Creditele se solicită pentru necesarul de cheltuieli pe un trimestru.

- Cererea se prezintă pană pe 20 din ultima lună a trimestrului, împreună cu o notă de

fundamentare către Direcţia Generală a Trezoreriei.

Direcţia Generală a Trezoreriei după analiza şi verificarea cererii, aprobă deschiderea

creditelor, după care procedează astfel:

67


- Exemplarul 1 se transmite Trezoreriei Centrale, prin care se comunică deschiderea

creditelor solicitate de ordonatorul principal de credite.

- Exemplarul 2 rămâne la direcţia generală a trezoreriei.

- Exemplarul 3 se restituie ordonatorului principal de credite, prin care se confirmă

deschiderea creditelor bugetare pe trimestrul respectiv.

Odată cu cererile pentru deschiderea de credite, ordonatorii principali prezintă

Ministerului Finanţelor o notă justificativă, precum şi Dispoziţiile bugetare pentru repartizarea

creditelor pentru următoarele tipuri de cheltuieli:

- Cheltuieli proprii

- Cheltuielile ordonatorilor secundari din subordine

- Cheltuielile ordonatorilor de credite terţiari direct subordonaţi;

Principale elemente pe care trebuie să le conţină o cerere pentru deschiderea de credite

sunt:

- Incadrarea sumelor solicitate în volumul creditelor aprobate şi neconsumate pe prima

perioadă pentru care se solicită creditele respective;

- Codificarea conturilor corespunzătoare clasificaţiei bugetare şi planului de conturi

pentru activitatea Trezoreriei;

- Corectitudinea notelor justificative, pentru categoriile de cheltuieli menţionate în

cererile pentru deschiderea creditelor bugetare, în scopul stabilirii nivelului disponibilităţilor a

cheltuielilor preliminare şi pe această bază, a determinării mărimii creditelor ce pot fi deschise;

- Incadrarea valorii totale a dispoziţiilor bugetare pentru repartizarea creditelor în totalul

creditului bugetar cât şi pe subdiviziunile acestuia.

După primirea şi verificarea documentaţiei, Direcţia Generală a Trezoreriei înregistrează

în contabilitatea proprie, în conturile corespunzătoare din afara bilanţului creditele repartizate de

către ordonatorii principali de credite.

Direcţia judeţeană de trezorerie procedează astfel:

- Grupează dispoziţiile bugetare pe localităţi în care îşi au sediul instituţiile respective.

- Intocmesc un borderou în dublu exemplar pentru dispoziţiile bugetare aferente fiecărei

localităţi din judeţ;

- Expediază trezoreriilor municipale, orăşeneşti dispoziţiile bugetare împreună cu

borderoul pentru instituţiile care au deschise conturi la acestea;

68


- Reţine dispoziţiile bugetare ale instituţiilor publice care au deschise conturi la ea;

Trezoreria verifică dacă datele din dispoziţiile bugetare corespund cu datele din borderou după

care exemplarul 2 se restituie Direcţiei judeţene a Trezoreriei pentru confirmarea primirii

dispoziţiei bugetare, iar borderoul se păstrează împreună cu exemplarul1.

Creditele deschise se înregistrează în contabilitatea Trezoreriei la toate nivelurile pe baza

cererilor de deschidere a creditelor şi a dispoziţiilor bugetare, în contul în afara bilanţului 01”

credite deschise şi repartizate pe seama ordonatorilor de credite finanţaţi de la bugetul de stat”.

Primăria poate efectua plăţi de casă numai după primirea dispoziţiei bugetare de la Ministerul

Finanţelor privind deschiderea de credite bugetare pe capitole de cheltuieli şi clasificaţie

economică, respectiv pentru cheltuieli de personal, cheltuieli materiale, prestări de servicii,

investiţii. Efectuarea cheltuielilor se poate face numai pe bază de acte justificative, întocmite în

conformitate cu dispoziţiile legale.

Direcţia Generală a Trezoreriei Statului, după primirea şi verificarea documentelor,

procedează astfel: GRAFIC

Etape privind deschiderea creditelor bugetare realizate de Direcţia Generală a

Trezoreriei Statului

Documentele se transmit cu un borderou întocmit în dublu exemplar, din care exemplarul

2 se restituie Trezoreriei Centrale pentru confirmarea primirii documentelor respective.

La primirea dispoziţiilor bugetare, Direcţia Judeţeană de Trezorerie verifică existenţa

tuturor documentelor înscrise m borderou, semnează de primire exemplarul 2 al borderoului pe

care îl înapoiază Trezoreriei Centrale. În cazul în care se constată unele nereguli intre documente

şi borderou se sesizează telefonic Trezoreriei Centrale pentru clarificare şi se procedează potrivit

celor stabilite de Trezoreria Centrală.

În continuare, Direcţia Trezoreriei Judeţene procedează astfel:

- Grupează dispoziţiile bugetare pe localităţile în care îşi au sediu instituţiile respective

(judeţ, municipiu, oraşe, comune);

- Intocmeşte borderoul în dublu exemplar pentru dispoziţiile bugetare aferente fiecărei

Localităţi din judeţ;

69


- Expediază prin poştă sau curier, după caz, Trezoreriei municipale, orăşeneşti şi

percepţiilor comunale dispoziţiile bugetare împreună cu borderoul întocmit pentru instituţiile

publice care au la acestea conturi deschise;

- Reţine dispoziţiile bugetare pentru instituţiile publice care au conturi deschise la

Direcţia Trezoreriei Judeţene.

Trezoreriile municipale, orăşeneşti şi percepţiile verifică dispoziţiile bugetare transmise în baza

borderoului, semnează exemplarul 2 al borderoului după care îl transmit înapoi la Direcţia

Generală a Trezorerie Statului

Direcţia Trezoreriei Judeţene pentru confirmarea dispoziţiilor bugetare. În cazul în care

au fost repartizate de către ministere credite bugetare ordonatorilor secundari de credite

(inspectorate şcolare judeţene, direcţii sanitare), aceştia au obligaţia că, în termen de 2 zile, să

prezinte dispoziţiile bugetare pentru repartizarea creditelor instituţiilor din subordine aflate în

localitatea din judeţul respectiv cât şi pentru nevoile proprii.

Ordonatorii principali, după primirea comunicării privind deschiderea creditelor,

procedează la repartizarea creditelor la instituţiile din subordine. Repartizarea are loc pe baza

următoarelor elemente de fundamentare:

- Necesarul de finanţat în limita creditelor aprobate şi repartizate pe trimestre;

- Disponibilul de credite rămas din perioadele precedente

Fluxul informaţional privind finanţarea din bugetele locale

Finanţarea din bugetele locale are drept expresie de tehnica bugetară alimentarea cu

mijloace băneşti sau alocarea de fonduri. Particularitatea, în acest caz, derivă din faptul că

acoperirea cheltuielilor se face în limita disponibilităţii existente în cont. Altfel spus, pentru

unităţile administrativ-teritoriale sunt deschise la trezorerie conturi de disponibil în care se

consemnează încasările din venituri proprii şi cele provenite pe seama veniturilor de echilibrare

(sume defalcate din unele venituri ale bugetelor de stat şi transferului din acelaşi buget în

completare). În cazul celorlalte bugete publice (ale statului), conturile deschise la trezorerie sunt

separate pe venituri şi pe cheltuieli, existând aici un anume, autoturism” în circuitul banului

public, în sensul că acoperirea cheltuielilor nu este condiţionată imediat de încasarea veniturilor

în acelaşi buget.

70


Iniţiativa în finanţarea din bugetele locale o au ordonatorii principali de credite bugetare

(preşedinţii consiliilor judeţene şi, respectiv, primarii, la localităţi). Aceştia stabilesc lunar

cheltuielile ce urmează a se efectua din bugetul propriu, avându-se în vedere propunerile de

cheltuieli aprobate prin bugetul local, necesarul de cheltuieli, veniturile proprii şi transferurile

din bugetul de stat pentru echilibrare, din care se acoperă plăţile respective.

Ordonatorul pricipal de credite determina cuantumul creditelor bugetare, în limita cărora

urmează a se deschide pentru luna respectivă pe baza unei, note privind determinarea necesarului

de credite bugetare”, luând în calcul o serie de elemente ca: soldul la începutul anului; veniturile

încasate de la începutul anului; cheltuieli efectuate de la începutul anului; cheltuieli ce urmează a

se efectua în luna de referinţa; credite bugetare deschise de la începutul anului; disponibilităţi din

credite bugetare; credite bugetare solicitate a fi deschise.

Documentul cu necesarul de credite se întocmeşte în două exemplare la nivelul fiecărui

capitol de cheltuieli aprobat în bugetul local şi se prezintă compartimentului specializat în

gestiunea respectivului buget, unde se verifică în legătura cu:

- Încadrarea creditelor bugetare deschise pe ansamblul bugetului local în prevederile

bugetelor aprobate anual cu repartizarea pe trimeste cu acoperire din venituri proprii (sau de la

începutul lunii, venituri ce urmează a se încasa în luna respectivă) şi subvenţiile ce urmează a fi

alocate de la bugetul de stat în completarea veniturilor proprii pentru luna respectivă;

- Credite bugetare deshise pe capitole se încadrează în prevederile corespunzătoare

aprobate prin bugetul local;

- Completarea documentului cu toate elementele şi însemnarea acestuia de către

ordonatorul principal de credite şi şeful compartimentului financiar-contabil (sau înlocuitorul de

drept).

Potrivit cu verificările asupra determinării necesarului de credite bugetare, ordonatorul

principal întocmeşte către unitatea operativă a trezoreriei din localitate o « comunicare de

deschidere de credite » în care se precizează următoarele:

· lună în care se solicita deschiderea de credite bugetare;

· instituţia de administraţie publică pe seama căreia se face deschiderea decredite

· suma solicitată;

· capitolul de cheltuieli

· contul în care urmează să apară suma;

71


· structura cheltuielilor (curente, de personal, materiale, de capital)

Din creditele bugetare deschise (aprobate ca limite în alimentarea mijloacelor băneşti a

conturilor de disponibil), ordonatorul de credite bugetare repartizează creditele bugetare pe

seama instituţiilor subordonate, finanţate din bugetul local. Repartizarea creditelor bugetare se

efectuaza prin "dispoziţia bugetară" care se întocmeşte pe capitolul de cheltuieli cu defalcare pe

categorii de cheltuieli şi se prezintă o dată cu "comunicarea de deschidere a creditelor".

Operaţiunilor legate de finanţarea la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale se efectuază

prin unităţile operative ale trezoreriei din teritoriu.

72


Graficul nr.3.2.1Fluxul informaţional privind finanţarea din bugetele locale:

Solicitare de fonduri

Comunicare de deschidere credite

Informare asupra deschiderii credituluibugetar

Dispozitii bugetare de repartizare

Informare

73

Ordonatorul principal de credite Compartiment

financiar contabil

Trezorerie

Cont buget local

Cont ordonator principal

Cont ordonator tertiar

TREZORERIE

ordonatori tertiari de credite


3.3. Lucrări generate de încheierea execuţiei bugetare9

(1) Execuţia bugetară se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui an.

(2) Orice venit neîncasat şi orice cheltuială angajată, lichidata şi ordonanţata, în cadrul

Prevederilor bugetare, şi neplătita până la data de 31 decembrie se vor încasa sau se vor plăti,

După caz, în contul bugetului pe anul următor.

(3) Creditele bugetare neutilizate până la închiderea anului sunt anulate de drept.

(4) Disponibilităţile din fondurile externe nerambursabile şi cele din fondurile publice

destinate cofinanţării contribuţiei financiare a Comunităţii Europene, rămase la finele exerciţiului

bugetar în conturile structurilor de implementare, se reportează în anul următor.

(5) Fondurile prevăzute la alin. (4) se utilizează în condiţiile prevederilor prezenţei legi şi

Potrivit acordurilor încheiate cu partenerii externi.

(6) În cazul bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale

echilibrate prin subvenţii de la bugetul de stat, sub forma transferurilor consolidabile,

excedentele rezultate din execuţia acestora se regularizează la sfârşitul exerciţiului bugetar cu

bugetul de stat, în limita subvenţiilor primite.

(7) Prevederile legilor bugetare anuale şi ale celor de rectificare acţionează numai pentru

anul bugetar respectiv.

3.4. Fluxuri informaţionale generate de execuţia bugetului local

Circuitul mijloacelor băneşti pe seama relaţiilor bugetare poate fi vizualizat ca un parcurs

cu mai multe momente definitorii, care declanşează în execuţia bugetelor publice, ca balante

financiare operative, modalităţi tehnice distincte în realizarea acesteia, cu consemnări

informaţionale separate la cei implicaţi în acţiune. În acest sens, relevante sunt: aşezarea şi

calculul veniturilor bugetare, vărsarea şi plata acestora, încasarea lor propriu-zisă,

depersonalizarea ca efect al manifestării principiului bugetar al neafectării veniturilor; credite

bugetare aprobate; plăti de casă; cheltuieli efective. Suita de momente tehnice mai sus

menţionate este încadrată de fundamentarea indicatorilor financiari (care precede elaborarea

9 Legea nr 500/2002 privind finanţele publice

74


proiectelor de bugete publice) şi rezultatul execuţiei lor bugetare (prin contul general de

încheiere a exerciţiului bugetar).

Finalitatea execuţiei financiare la instituţiile publice este exprimată cu ajutorul conturilor

de execuţie bugetară, la bugetele publice prin contul general de încheiere a exerciţiului bugetar.

75


Bibliografie

1.Stefura, Gabriel, Procesul bugetar în România, Editia a II – a, Editura Junimea, Iasi,

2004.

2.Iulian Văcărel, Finanţe publice, Ediţia a V-a, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti

3. Legea nr.500/2002 privind finantele publice, M.O. al României, nr.597/13.08.2002.

4. Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal din 22/12/2003 Publicat în Monitorul Oficial,

Partea I nr. 927 din 23/12/2003, art. 252.

5.Codul Fiscal

6. http://www.primariabarlad.ro/

76


Documents

Proces Bugetar Public-Barlad