Deficit Bugetar Final

8/16/2019 Deficit Bugetar Final

1/21

UNIVERSITATEA DIN BUCURE TIȘ

FACULTATEA DE ADMINISTRA IE I AFACERIȚ Ș

MASTER – ADMINISTRAREA RELA IILOR PUBLICE I ASISTEN Ă MANAGERIALĂȚ Ș Ț

DEFICITUL BUGETAR

Masterande: Tunaru Ana-Mara

er!an Ana MaraȘ

Bu"etu# de stat


2/21

Bugetul de stat constituie principala componentă a sistemului bugetar.Din punct de vedere juridic, bugetul de stat este definit ca o lege, un act normativ, cu

caracter previzional (prevăzut pentru o perioadă de timp în viitor) şi obligatoriu, care prevede şiautorizează veniturile şi cheltuielile statului, pe durata unui an.

Din punct de vedere economic, bugetul de stat exprimă relaii economice, care iau naştere

în procesul repartiiei produsului intern brut, în legătură cu îndeplinirea funciilor statului. !cesterelaii se manifestă în dublu sens" pe de o parte ca relaii prin care se prelevează resurse băneşti ladispoziia statului, pe de altă parte, ca relaii prin care se repartizează aceste resurse.

Din punct de vedere material , bugetul de stat poate fi definit ca un fond centralizat demi#loace băneşti la dispoziia statului, în care se încasează veniturile şi din care se efectueazăcheltuieli din partea statului.

$n economia modernă, bugetul de stat nu mai constituie un simplu document în care seînscriu veniturile şi cheltuielile probabile ale statului pe o perioadă de un an, ci este un planfinanciar la nivel macroeconomic.

%eniturile şi cheltuielile publice nu sunt simpli indicatori ai bugetului de stat, ciîndeplinesc rolul unor pîrghii folosite de stat pentru stimularea dezvoltării sau restrîngerii unor activităi, a produciei şi consumului anumitor produse, pentru influenarea anumitor categoriisociale în realizarea aciunilor în care statul este direct interesat.

$n bugetul de stat sunt reflectate resursele financiare mobilizate la dispoziia statului,repartizate în principal pentru realizarea aciunilor social&culturale, apărarea ării, asigurareaordinei publice, autoritatea publică, pentru finanarea unor investiii şi activităi de interesstrategic, asigurarea proteciei şi refacerea mediului încon#urător, asigurarea măsurilor de protecie socială a populaiei şi realizarea programelor de cercetare. 'heltuielile sunt structurate pe domenii economice, iar în cadrul acestora pe cheltuieli curente şi de capital. %eniturile sunt

evideniate pe surse de provenienă în venituri curente (fiscale şi nefiscale), venituri dinoperaiuni de capital şi din transferuri de capital, granturi.

olul bugetului de stat este pus în evidenă de modalităile de exercitare a funciilor finanelor publice. Bugetul este considerat astfel un instrument prin care se realizează alocarea şiredistribuirea resurselor şi care prezintă utilitate în procesul reglării activităii economice şisociale.

Re"#e$entare: rincipiile, cadrul general şi procedurile privind formarea, administrarea,anga#area şi utilizarea fondurilor publice, precum şi responsabilităile instituiilor publiceimplicate în procesul bugetar sunt reglementate în om*nia de Legea Finan elor Publice nr.ț 500/2002, cu modificările i completările ulterioareș .

Prn%&#e !u"etare

2


3/21

Bugetul se prezintă ca un act de previziune administrativă şi, în acelaş timp, este untablou comparativ al veniturilor şi cheltuielilor publice aferente perioadei la care se referă.!stfel, bugetul trebuie să reflecte c*t mai real posibil resursele ce pot fi mobilizate şi destinaiaacestora, să permită compararea la finele exerciiului bugetar a veniturilor încasate şi acheltuielilor efectuate şi să ofere posibilitatea analizării veniturilor pe surse de provenienă şi a

cheltuielilor pe destinaii. !ceste cerine sunt specifice principiilor bugetare + anualitatea bugetului, unitatea bugetară, neafectarea veniturilor bugetare, universalitatea şi specializarea bugetului, echilibrul bugetar, publicitatea bugetului.

Anualitatea bugetului. $n virtutea principiului anualităii, puterea legislativă a fiecărei ăritrebuie să se pronune anual în legătură cu toate veniturile şi cheltuielile înscrise în bugetul pentru anul următor. xaminarea în fiecare an a proiectului de buget permite şi analiza moduluide realizare a veniturilor şi efectuarea cheltuielilor în perioada precedentă.

!nualitatea bugetului are două semnificaii distincte" prima se referă la perioada de timp pentru care se întocmeşte şi se aprobă bugetul, iar cea de&a doua, la perioada de timp în care se

încasează veniturile şi se efectuează cheltuielile înscrise în autorizaia dată -uvernului de cătrearlament.Unitatea bugetară rincipiul unităii bugetare presupune înscrierea tuturor veniturilor şi

cheltuielilor statului, în sumele lor globale, într&un singur document. espectarea acestei cerineconduce la elaborarea unui buget clar, care oferă informaii de ansamblu privind resursele publice şi utilizarea lor, permite aprecierea importanei relative a diverselor categorii de veniturişi cheltuieli şi facilitează nivelul soldului general al bugetului prevăzut pentru anul următor.

Neafectarea veniturilor bugetare 'erina acestui principiu rezidă în faptul că veniturileîncasate la buget se depersonalizează, astfel încît veniturile în totalitatea lor se utilizează pentruacoperirea tuturor cheltuielilor. !cest principiu interzice ca un anumit venit bugetar să fie afectat

acoperirii unei anumite cheltuieli. !ceasta, deoarece nu se poate realiza o concordană deplinăîntre mărimea unui venit şi nivelul cheltuielilor ce urmează a fi finanate pe seama venituluispecial afectat.

Universalitatea bugetului ste principiul potrivit căruia veniturile şi cheltuielile publicetrebuie să fie înscrise în buget în sumele lor totale, fără omisiuni şi fără compensări reciproce + regula bugetului brut (înscrierea în buget a veniturilor şi cheltuielilor statului în sume brute sautotale).

Specializarea bugetară ste principiul potrivit căruia veniturile bugetare trebuie să fieînscrise în buget şi aprobate de către arlament pe surse de provenienă, iar creditele bugetare pecategorii de cheltuieli. rin credit bugetar se înelege suma limită, înscrisă în bugetul de stat şiaprobată de puterea legislativă, pînă la care se pot efectua plăi în contul fiecărei cheltuieli publice.

Publicitatea bugetului otrivit acestui principiu, bugetul de stat după ce este aprobat decătre arlament, trebuie adus la cunoştina opiniei publice.

u în ultimul r*nd, echilibrul bugetar presupune păstrarea egalită ii dintre veniturile iț șcheltuielile bugetare, at*t la întocmirea planului financiar centralizat anual, c*t i pe perioada deșexecu ie a acestuia.ț

3


4/21

De'%tu# !u"etar

$n accep iunea clasică a principiilor gestiunii bugetare,ț echilibrul anual al bugetului esteconsiderat ca fiind / principiul de aur /.

xecuia bugetară, într&o perioadă sau alta, se poate prezenta în una din următoarele treisituaii"

a) excedentară, cînd veniturile realizate în perioada respectivă sunt mai mari cacheltuielile0

b) echilibrată, atunci cînd cheltuielile sunt egale cu veniturile prevăzute0c) deficitară, în cazul în care cheltuielile depăşesc veniturile sau încasările bugetare

realizate.$n general, execuia bugetară corespunde funcionării echilibrate a economiei naionale

consider*ndu&se că realizarea echilibrului finanelor publice constituie un criteriu de bunăgestiune economică.'a urmare a creşterii mai rapide a cheltuielilor comparativ cu sporirea veniturilor publice,

bugetele, chiar în ările dezvoltate, se întocmesc şi se încheie tot mai frecvent cu deficit, care esteopusul excedentului bugetar (surplus bugetar) + c*nd suma veniturilor publice depăşeşte valoareacheltuielilor publice. $n situaiile în care, încă din faza de elaborare a bugetului, se constată căsoldul acestuia este negativ, este vorba despre un deficit bugetar .

otrivit dicionarului de economie, deficitul bugetar este soldul negativ al bugetului public între veniturile încasate şi cheltuielile efectuate p*nă la încheierea execuiei bugetare('olectivul 'atedrei de conomie şi olitici conomice, 1223, p. 344).

5unt ări în care legislaia financiară nu permite întocmirea de bugete dezechilibrate(-ermania). $n alte ări, cum ar fi 6rana, se recurge sistematic la 7debugetizare/ ca mi#loc fictivde asigurare a echilibrului bugetar. rin debugetizare se înelege operaiunea de scoatere a unor venituri şi cheltuieli în afara bugetului de stat.

$n măsură în care statul ar putea finana el însuşi aceste cheltuieli, prin realizarea unor venituri ordinare suplimentare sau prin restructurarea nivelului cheltuielilor, deci fără a se apelala împrumuturi şi emisiune, debugetizarea ar prezenta numai o diversificare a tehnologiilor definanare.

!lte ări, de pildă 5uedia au renunat definitiv la aplicarea în practică a principiuluiechilibrării bugetare, elabor*nd şi prezentînd arlamentului spre aprobare bugete deficitare.

! adar, deficitul bugetar a devenit un fenomen caracteristic lumii contemporane, fiindșcaracteristic at*t ărilor dezvoltate, c*t şi ărilor în curs de dezvoltare.

$n legătură cu execuia bugetară există şi opinia potrivit căreia disciplina bugetuluiechilibrat este o doctrină desuetă" se consideră că politica financiară a unui guvern trebuie să fie #udecată după rezultatele obinute, după efectele pe care le are asupra cererii şi nu după echilibrulsau dezechilibrul bugetului de stat. $n această viziune, mărimea deficitului bugetar ar avea unefect de relansare asupra activităii economice, deoarece trecerea de la starea de echilibru la

4


5/21

starea de dezechilibru este însoită de distribuire de putere de cumpărare suplimentară care, larîndul ei, antrenează un consum suplimentar, duc*nd la mărimea ritmului de dezvoltare. 5eafirmă că deficitele bugetare sunt instrumentele de politică financiară prin care poate promova prosperitatea.

8i totuşi, nu trebuie desprinsă concluzia că deficitele bugetare sunt binevenite oric*nd şi că

ar trebui tolerată succesiunea lor la nesf*rşit0 aceasta, cu atît mai mult, dacă se ia în considerareşi faptul că perioada fiscală nu se identifică cu durata ciclului de afaceri. 9neori efectul pozitiv aldeficitului bugetar poate fi anulat de deficitul balanei de plăi externe sau de creşterea preurilor,ori de către ambele. 5tatul poate să acioneze asupra nivelului activităii economice şi fără sădezichilibreze bugetul0 fiind astfel preferată starea de echilibru bugetar.

C#as'%area de'%tu#u !u"etar

Deficitul care se bazează pe diferena dintre suma cheltuielilor publice ocazionate cu

plăile prin transferuri şi cele pentru cumpărare de bunuri şi servicii publice şi suma veniturilor fiscale este considerat deficit primar .Dacă la deficitul primar se adaugă plăile de dob*nzi aferente împrumutului de stat,

înscrise în buget sub formă de cheltuială publică, se obine deficitul total .Deficitul total înregistrat într&un an poate fi divizat în dou: componente"() de'%tu# structural , care are loc atunci c*nd bugetul a#ustat în mod ciclic este în

deficit. Bugetul a#ustat în mod ciclic se referă la o economie care asigură folosirea deplină aforei de muncă şi reprezintă deficitul;surplusul bugetar care va exista dacă economia asigurăfolosirea deplină a forei de muncă (c*nd venitul naional obinut este egal cu venitul naional potenial)0

*) de'%tu# ciclic, care este definit ca deficitul bugetar total minus deficitul structural.Deficitele bugetare au devenit, în societatea modernă, un fenomen cvasi obişnuit, pe

fundalul amplificării cheltuielelor publice şi deteriorării situaiei financiare a multor state, maimult sau mai puin dezvoltate.

Cau+e#e a&ar,e de'%tu#u !u"etar

5istemul economiei de piaă aduce cu sine probleme ale deficitului bugetar împreun: cualtele, cum ar fi" rata inflaiei sau şoma#ul.

xistena deficitului bugetar se datorează mai multor cauze, dintre care pot fi enumerateurmătoarele"

() s%derea &r.du%er de !unur / ser0% 1n e%.n.$e2 &e ansa$!#u3*) %re/terea %4e#tue##.r 1n s%.&u# rea#+r anu$t.r &r."ra$e s.%a#e35) %re/terea a%t0t, se%t.ru#u .!s%ur a# e%.n.$e36) %re/terea %4e#tue##.r $ar"na#e a#e &r.du%,e s.%a#e37) e$sunea $.netar 1n e8%es / %are s nu 9ust'%e . %re/tere e%.n.$%)

5


6/21

< importană deosebită dintre cele enumerate o au scăderea ratei de producere aeconomiei şi creşterea sectorului =invizibil=. xistena acestor motive duce la micşorarea bazeide impozitare.

$n primul caz are loc micşorarea producerii de bunuri în cadrul ării, scad venituriledirecte ale persoanelor fizice şi #uridice, iar, în consecină, scad veniturile la bugetul de stat.

Deci, planul prevăzut pentru bugetul de stat nu se îndeplineşte. $n al doilea caz întreprinderileînceteaz: să mai plătească impozitele datorate statului. conomia =tenebră= se deosebeşte de ceaobişnuit:, =legală=, prin faptul că firmele şi întreprinderile care funcioneaz: în cadrul acesteieconomii nu sunt înregistrate, deci nu plătesc impozite.

>endina de creştere a ratei datoriei externe semnalizează aproape cu certitudine apariiaunei crize de lichiditate, deoarece nici o ară nu poate înregistra modificări structurale at*t derapide înc*t nivelul critic al ratei datoriei externe să se schimbe în mod substanial în fiecare an.

Dac: echilibrul bugetar public se prezintă ca egalitate între impozite şi taxe (>!) pe de o

parte, iar pe de altă parte, cheltuielile guvemamentale (-) şi transferurile (>), atunci"BS TA – G – TR ;E8%edentu# !u"etar Ta8e $&.+te – C4e#tue#ș"u0erna$enta#e – Trans'erur<

BD - BS G = TR – TA ;De'%tu# !u"etar C4e#tue# "u0erna$enta#e =Trans'erur – Ta8e $&.+te


7/21

& în condiiile în care împrumutul public este contractat de o generaie şi este achitat de oalta, apare o distribuire între generaii a beneficiilor şi costurilor acestuia, care poate ficonsiderată ca fiind inechitabilă, în funcie de scopul iniial al creditului public.

Met.de de $surare a de'%tu#u !u"etar

Dezechilibrul financiar public este rezultatul cererii prea mari de resurse financiare publice, în comparaie cu fondurile ce se pot constitui la nivelul statului. !stfel, pentru a exprimavaloric acest decala#, se utilizează cel mai frecvent conceptul de deficit bugetar. $n om*nia, pentru măsurarea dezechilibrului financiar public se folosesc metode diferite, în funcie de carese identifică un anumit tip de deficit bugetar.

!stfel, vorbim de"@ deficitul;surplusul bugetului general consolidat0@ deficitul;surplusul convenional0

@ deficitul;surplusul primar0@ deficitul;surplusul operaional0@ deficitul;surplusul structural0@ deficitul;surplusul cvasi&fiscal.

eficitul!surplusul bugetului general consolidatDeficitul bugetului general consolidat exprimă dezechilibrul existent la nivelul bugetelor

componente ale sistemului bugetar, agregate şi consolidate, pentru a forma un întreg. steexpresia cea mai utilizată în analizele privind dezechilibrul între resursele şi nevoile sectorului public. 5e determină prin diferena dintre veniturile şi cheltuielile bugetului general consolidat.

$n cazul în care această diferenă este pozitivă, atunci vorbim de surplus al bugetului generalconsolidat.

"etode moderne de măsurare a deficitului bugetar. #ipuri de deficit!surplus9tilizarea metodelor moderne pentru dimensionarea c*t mai corectă a dezechilibrului

financiar public a condus la apariia de noi tipuri de deficite;surplusuri ale sectorului public.!stfel, putem vorbi de deficit;surplus convenional, primar, operaional, structural şi cvasi&fiscal.

eficitul!surplusul conven$ional , calculat ca diferenă între încasările şi plăile efective,reprezintă necesarul de finanare a sectorului public. $n metoda de măsurare a acestui tip dedezechilibru public, veniturile nu includ împrumuturile interne şi externe. ?a nivelul cheltuielilor nu sunt luate în considerare rambursările datoriei publice din acel an, însă se regăsesc dob*nzilela datoria publică.

eficitul!surplusul primar exclude din deficitul convenional cheltuielile reprezent*nddob*nzile la datoria publică. !cest indicator este utilizat în analiza a#ustărilor ce trebuie realizatela nivelul politicii fiscale.

eficitul!surplusul opera$ional include deficitul primar şi dob*nda reală plătită în contuldatoriei publice interne.

7


8/21

eficitul!surplusul structural exclude din deficitul convenional încasările din privatizare, ce sunt considerate surse de finanare şi nu de venituri.

eficitul cvasi%fiscal evideniază deficitul convenional şi operaiunile cvasifiscale ce iauforma"

@ subveniilor pentru dob*nzile la împrumuturile acordate de Banca aională a om*niei

şi de băncile comerciale societăilor cu capital de stat din sectoarele agricultură şi energie0@ subveniilor pentru cursul de schimb de care beneficiază sectorul energetic0@ împrumuturilor preluate de stat pe bază de legi speciale0@ împrumuturilor garantate de stat0@ arieratelor faă de buget a agenilor economici.Deficitele cvasi&fiscale pot apăsa mult asupra bugetului general consolidat mărind

deficitul şi împing*nd guvernul să se împrumute de pe piaa externă tot mai mult. >eoretic, întredatoria externă şi deficitele cvasi&fiscale, precum şi cel operaional, există o legătură pozitivă,evoluînd în acelaşi sens, at*ta vreme c*t investiiile directe sunt reduse, iar exporturile sunt prea

mici în comparaie cu importurile. Deficitele cvasi&fiscale se referă la pierderile întreprinderilor din sectorul public. '*nd aceste pierderi nu mai sunt tolerate de sistemul economic, ele setransformă într&o povară efectivă asupra bugetului public, prin preluarea la datoria publică, ceeace suplimentează cheltuielile cu refinanarea acesteia. De exemplu, obligaiile B!'


9/21

@ în lei, prin subscrierea la emisiunile de titluri de stat denominate în lei (certificate detrezorerie în lei0 obligaiuni de stat în lei) lansate de inisterul 6inanelor ublice cu scadene petermen scurt (sub 3 an), mediu sau lung0

@ în valută, prin subscrierea la emisiunile de titluri de stat denominate în valută(certificate de trezorerie sau obligaiuni de stat în dolari, euro) lansate de inisterul 6inanelor

ublice cu scadena pe un an, un an şi #umătate.misiunile de titluri de stat sunt individualizate, în sensul că distingem emisiuni adresate

fie numai populaiei, fie numai persoanelor #uridice bancare sau nebancare.!< $mprumuturile de stat pe &a,a e8tern sunt reprezentate de"@ împrumuturile din echivalentul în lei al creditelor externe guvernamentale0@ obligaiunile de tezaur cu dob*ndă exprimate în valută.

%< Sus,nerea te$&.rar dn resurse#e %.ntu#u "enera# a# Tre+.rere Statu#u îmbracă formaîmprumuturilor din disponibilităile existente temporar în contul curent general al >rezorerieideschis la Banca aională. ata dob*nzii pentru aceste împrumuturi se determină la nivelul ratei

medii lunare a dob*nzilor plătite de trezoreria statului la disponibilităile pe termen constituitedin disponibilităi păstrate în trezoreria statului.

$n om*nia, finanarea deficitului bugetar s&a realizat în cea mai mare parte princontractarea împrumuturilor de stat, at*t din resurse de provenienă externă, c*t şi internă,respectiv prin împrumuturi de pe piaa internă, de pe piaa externă şi prin susinerea temporarădin resursele contului general al >rezoreriei 5tatului. e piaa internă, furnizorii de resurse pentrufinanarea deficitului bugetar sunt sectorul bancar şi nebancar, precum şi populaia, prinsubscrierea la emisiunile de titluri de stat, cum ar fi certificate de trezorerie, obligaiuni de stat înlei sau valută, emise de inisterul 6inanelor ublice.

M.net+area de'%tu#u !u"etar / $&a%tu# a%estea

rocesul emisiunii monetare, adică v*nzarea de active lichide băncilor comerciale, estenumit $.net+area de'%tu#u şi are un pronunat caracter inflationist. $n mod practic,fenomenul se produce astfel" inisterul 6inanelor poate vinde titluri de stat (bonuri de tezaur sau alte instrumente specifice) Băncii aionale, care în acest mod =acordă împrumut=inisterului 6inanelor (statului), determin*nd astfel scăderea volumului valoric al titlurilor destat obinute de public.

e măsură ce Banca aională cumpără titluri de stat, ea oferă băncilor comercialerezerve suplimentare de active lichide şi astfel creşte cantitatea de bani din economie. Banca aională poate cumpăra titluri de stat de pe piaa secundară pentru determinarea v*nzărilor deastfel de titluri, ceea ce constituie un echivalent modem al emisiunii monetare.

onetizarea deficitului afectează economia cresc*nd cheltuielile totale datorit: creşteriicheltuielilor publice şi a celor private, ca urmare a creşterii ofertei monetare. e de altă parte, unnivel ridicat al venitului naional va conduce la creşterea nevoii de bani pentru tranzacii şi în

9


10/21

scopuri de precauie. Deşi se poate prognoza cu certitudine că venitul naional va creşte, efectulmonetizării deficitului asupra ratei dob*nzii este incert, deoarece are loc o creştere at*t a ofertei,c*t şi a cererii de monedă.

onetizarea deficitului bugetar este în mod clar inflaionistă p*nă în momentul în careeconomia se îndreaptă spre un nou echilibru pe termen lung, cu un nivel ridicat al preurilor. ai

mult, dacă guvernul decide să urmeze această politică an de an, va rezulta o creşterecorespunzătoare a ofertei monetare, adică o continuare a inflaiei.

$n ara noastr:, legiuitorul interzice acoperirea cheltuielilor bugetului de stat prinrecurgerea la emisiunea monetară sau prin finanare directă de către bănci, în acest mod,om*nia se înscrie în procesul modernizării financiare, ea apropiindu&se de =economia pieelor financiare= caracteristică ărilor anglo&saxone.

6inanarea inisterului 6inanelor pe piaa financiară permite deci limitarea recurgerii lacreaie monetară.

?egea prevede totuşi posibilitatea ca B să poată acorda împrumut fără dob*ndă,

pentru acoperirea decala#ului temporar dintre veniturile şi cheltuielile bugetului de stat, pe seamaresurselor de creditare ale acesteia, împrumut ce nu poate depăşi într&un an financiar 32C dintotalul cheltuielilor bugetului aprobat, precum şi dublul capitalului B şi al fondului de rezervăconstituit. !ceastă prevedere permite deci creaia limitată de monedă pentru finanareadecala#ului temporar dintre veniturile şi cheltuielile bugetare din cursul anului fiscal.

rin aceeaşi lege se admite refinanarea datoriei publice interne şi finanarea deficitului bugetului de stat prin împrumuturi de stat, în condiiile legii.

6inanarea deficitului bugetar pe calea emisiunii monetare afectează negativ economia,contra efectului pozitiv iniial de acoperire a cheltuielilor publice mari, prin creşterea maseimonetare în circulaie şi, implicit, prin creşterea inflaiei şi a preurilor. $n practică este necesară

gestionarea raională a resurselor financiare procurate prin împrumut public, deoarece,=finanarea prin împrumuturi a unor cheltuieli publice neraionale, amplificate de platadob*nzilor şi a comisioanelor, poate duce la folosirea implicită sau explicită a emisiuniiinflaioniste de monedă, cu tot cortegiul de urmări nefaste pe care aceasta le antrenează./

Fnan,area ne$.netar a de'%tu#u !u"etar– 1$&ru$utu# &u!#%

efini ia &mprumutului publicț

10


11/21

5ub aspect #uridic, împrumutul de stat apare ca o înelegere intervenită între o persoanăfizică sau #uridică, pe de o parte, şi statul, pe de alta, prin care prima consimte să pună ladispoziia statului o sumă de bani, sub formă de împrumut, pe o perioadă determinată, iar aceastadin urmă se anga#ează să o ramburseze la termenul stabilit şi să achite dob*nda şi alte costuriaferente.

$mprumutul public presupune acceptarea unor condiii de acordare a creditului. eferitor la dob*ndă, în cazul împrumuturilor publice cu destinaie neproductivă aceasta este platită dinimpozite şi taxe, pe c*nd în cazul împrumuturilor cu destinaie productivă dob*nda se va suporta,în ultimă instană, din valoarea nou creată în urma utilizării productive a împrumuturilor.

'orme ale &mprumuturilor de stat $mprumutul de stat este rezultatul at*t a împrumuturilor contractate direct de către stat,

c*t şi a împrumuturilor garantate de stat.Deci, distingem următoarele forme ale împrumuturilor de stat"

>$&ru$utur#e an"a9ate dre%t de %tre aut.rt,#e ad$nstra,e &u!#%e %entra#e/ #.%a#e sunt contractate pe bază de"@ Titluri de stat (denominate în lei şi în valută, în formă materializată sau dematerializată,

respectiv cu dob*ndă sau cu discont plasate at*t pe piaa internă, c*t şi pe piaa externă) emise deinisterul 6inanelor ublice şi de autorităile publice locale (direct sau prin intermediul unor agenii sau al unor instituii specializate) şi plasate pe piaa internă sau externă. $n aceastăcategorie includem" certificatele de trezorerie, obligaiunile municipale, obligaiunile pentrufinanarea deficitului bugetar, obligaiunile emise în baza unor legi speciale0

@ Conen!ii "nc#eiate cu $anca %a!ională a &om'niei, precum (i cu institu!ii speciali)atecare dob'ndesc calitatea de agent al statului.

@ *corduri cu guernele altor !ări (i cu institu!iile financiare interna!ionale. Deasemenea, inisterul 6inanelor ublice, c*t şi autorităile administraiei publice locale('onsiliile locale, #udeene şi 'onsiliul -eneral al municipiului Bucureşti) pot anga#aîmprumuturi şi din disponibilităile existente în contul general al trezoreriei statului, în vedereaacoperirii golurilor temporare de casă, ca urmare a decala#ului dintre veniturile şi cheltuielile bugetului de stat, respectiv a bugetelor locale.

>$&ru$utur#e "arantate de stat sau de aut.rt,#e ad$nstra,e &u!#%e #.%a#esunt contractate de societăi comerciale, regii autonome, companii;societăi naionale, unităiadministrativteritoriale şi instituii publice de interes local, în scopul finanării unor proiecte deinvestiii, pe baza scrisorilor de garanie emise de inisterul 6inanelor ublice, în numele şi încontul statului, sau de către autorităi ale administraiei publice locale. 5crisorile de garaniereprezintă documentul ce exprimă anga#ametul asumat, în contul şi în numele statului, de către-uvern prin inisterul 6inanelor ublice sau de către autorităile administraiei publice locale,în calitate de garani, faă de instituiile creditoare de a plăti la scadenă obligaiile neonorate alegarantatului. $n practică, înt*lnim şi situaii în care un împrumut de stat este schimbat cu un altîmprumut de stat, în anumii termeni.


12/21

memorandum prin care sunt propuse astfel de operaiuni. 'onversiunea este o operaiune deschimbare a unui împrumut de stat anga#at în condiiile legii, în anumii termeni, cu un altîmprumut de stat, cu o dob*ndă mai mică şi;sau cu un termen mai mare de rambursare. 5copulurmărit prin conversiune este de a se reduce costurile împrumutului de stat iniial, de a se uşuraserviciul datoriei publice a statului, prin ma#orarea termenului de rambursare a ratelor de capital

şi de plată a dob*nzilor şi a altor costuri aferente împrumutului de stat.

(aracteristici $mprumuturile de stat prezintă urmatoarele trstur %ara%terst%e"

$mprumutul de stat are caracter contractual. 5pre deosebire de impozit, care constituie o

prelevare obligatorie, stabilită în mod unilateral de către stat în sarcina unei persoane fizice sau #uridice, împrumutul exprimă acordul de voină al părilor. 'ondiiile de emisiune şi derambursare a împrumutului, forma si mărimea venitu lui pe care îl asigură, precum şi alteeventuale avanta#e acordate împrumutatorilor se stabilesc de organele de decizie competente ale

statului, fără consultarea prealabilă a subscriitorilor poteniali. ersoanele interesate pot săaccepte sau să refuze condiiile stabilite de stat, dar nu pot pretinde un tratament preferenial faăde ceilali subscriitori.

$mprumutul are un caracter rambursabil. 'a mi#loc de procurare a resurselor băneşti de care

statul are nevoie, împrumutul se caracterizează prin aceea că se restituie, la termenul fixat, persoanelor fizice şi #uridice care l&au acordat, spre deosebire de impozit, care constituie o prelevare, la dispoziia statului, definitivă şi nerambursabilă.

?a plasarea unui împrumut, statul stabileşte termenul de rambursare a acestuia care poatefi mai apropiat sau mai îndepărtat, în funcie de evoluia previzibilă a veniturilor şi a cheltuielilor publice. De la această regulă, fac excepie "mprumuturile perpetue, la emiterea cărora

anga#amentul statului se limitează la plata unei anumite dob*nzi creditorilor săi, pe o perioadă detimp nedeterminată, fără să se stabilească un termen de restituire a împrumutului propriu zis.

$mprumutul de stat asigură deinătorilor de înscrisuri publice, pe langă rambursare asumei împrumutate, şi o anumită contrapresta!ie. entru a putea intra în posesia sumei de banicare îi lipseşte şi a o folosi potrivit trebuinelor sale, statul se anga#ează să achite sistematic,deinătorilor de înscrisuri publice =preul= acestei folosine. =reul= la care ne referim îmbracăforma dob*nzii, forma c*ştigului ori ambele forme, după caz, la care se adaugă adesea şi alteavanta#e materiale.

5tatul apelează la împrumuturi fie din necesită!i de tre)orerie, fie din necesită!i deec#ilibru bugetar . $n primul caz, veniturile bugetare ordinare prevăzute a se realiza în anulconsiderat acoperă integral cheltuielile bugetare. Deşi pe întregul an bugetul de stat se prezintăechilibrat, totuşi pe parcursul acestuia, şi mai ales în primele luni ale anului, poate să nu existe oconcordană deplină între termenele la care se încasează veniturile şi cele la care se efectueazăcheltuielile. 'a urmare, în unele perioade plăile devansează încasarile, ceea ce provoacă un gol

12


13/21

de casă, adică o insuficienă temporară de resurse, în timp ce în altele se înregistrează un plus deresurse faă de ritmul normal al plăilor.

$n cazul în care disponibilităile de resurse ale unor instituii publice păstrate la trezoreriastatului nu acoperă golul din casă al bugetului de stat, atunci se solicită împrumuturi pe termenscurt la ali deinători de resurse băneşti de pe piaă. $n ultimă instană se face apel la banca

centrală a ării, sub forma unui avans în contul veniturilor bugetare viitoare, în limitele şicondiiile prevăzute de lege. esursele băneşti împrumutate de la diverşi deinători publici sau privai nu măresc masa monetară din circulaie, ci numai o redistribuie0 în schimb, resurseleîmprumutate de la banca centrală reprezintă o emisiune de bani fără acoperire materială. !pelulla împrumuturi din necesităi de trezorerie poate avea consecine nefaste asupra circulaiei băneşti ori de c*te ori vorbim despre sume importante şi nu se rambursează la termenele prevăzute. De aceea numărul ărilor care interzic astfel de credite este în creştere.

$n cazul în care veniturile fiscale şi nefiscale ordinare nu acoperă integral cheltuielile bugetare pe întregul an, pentru finanarea deficitului rezultat, statul se împrumută pe piaa internă

sau în stăinătate.entru împrumuturile contractate pe piaa internă, inclusiv la banca centrală, pe termenscurt, se emit bonuri de tezaur, certificate de trezorerie sau înscrisuri altfel denumite. $n unele ăriemisiunea de astfel de înscrisuri este plafonată prin lege, în timp ce în altele aceasta estenelimitată. $n acest caz, emisiunea de înscrisuri publice pe termen scurt, din instrument detrezorerie ( de acoperire a golurilor temporare de casă), se transformă în mi#loc de echilibrare a bugetului de stat ( de acoperie a deficitului bugetar).

$mprumuturile de stat pentru acoperirea deficitelor bugetare se încheie, de regulă, petermene mi#locii şi lungi. ambursarea ratelor scadente şi achitarea dob*nzi lor aferente au dreptconsecină sporirea cheltuielilor bugetare, ceea ce atrage după sine ma#orarea impozitelor, iar în

caz de insuficienă a acestora la contractarea de noi împrumuturi.

(lasificarea &mprumuturilor de stat $mprumuturile publice pot fi clasificate după mai multe criterii. +n func!ie de durata pentru care se contractea)ă, împrumuturile pot fi" pe termen scurt de

p*nă la un an, pe termen mi#lociu între 1&4 ani şi pe termen lung, de peste 4 ani. >ermenele suntconvenionale, ele fiind interpretate diferit în diferite ări.

upă forma enitului ce se poate ob!ine pe seama "mprumuturilor de stat , se disting" $mprumuturi cu dob*ndă0 $mprumuturi cu c*ştiguri0 $mprumuturi cu dob*ndă şi c*ştiguri.


14/21


15/21

stipulate drepturile şi obligaiile părilor semnatare, inclusiv cele referitoare la plata comisionuluide risc.

$n baza acestei convenii, inisterul 6inanelor emite în favoarea instituiei creditoarescrisoarea de garanie, în care se menionează termenii şi condiiile de acordare a garaniei.

$n cazul în care beneficiarul împrumutului nu&şi îndeplineşte obligaia de plată prevazută

în contractul de împrumut şi instituia creditoare a întreprins toate măsurile prevăzute în contract,în lege şi în scrisoarea de garanie pentru a acoperi plăile care&i sunt datorate, atunci instituiacreditoare poate prezenta inisterului 6inanelor o cerere de plată, prin care să&i solicite acestuiasă plătească potrivit garaniei de stat acordate pentru împrumutul intern.

-arania de stat pentru împrumuturi interne încetează în următoarele cazuri" $mprumutul acoperit de garanie a fost achitat în totalitate de beneficiarul acestuia0 inisterul 6inanelor a efectuat plata sau plăile, în totalitate, instituiei creditoare în

numele debitorului0 >ermenul de valabilitate prevăzut în scrisoarea de garanie a expirat.

mprumuturi +xterne$mprumuturile de stat externe se pot contracta direct de către guvern sau de către

societăile comerciale, companiile naionale şi autorităile publice locale, cu garania statului.$mprumuturile externe se obin pe baza unor acorduri internaionale şi prin plasarea de titluri devaloare pe pieele financiare internaionale.

-uvernul este autorizat să anga#eze, potrivit legii, împrumuturi externe pe termen mediusau lung, pentru"

ealizarea unor programe de dezvoltare economico&sociaă0 5usinerea şi echilibrarea balanei de plăi externe0

6inanarea deficitului bugetului de stat0 efinanarea datoriei publice,etc.

lafonul de îndatorare publică externă se stabileşte ca sumă maximă a împrumuturilor externe pe care le poate contracta şi garanta statul în decursul unui an calendaristic. ?adeterminarea acestui plafon se ine seama de " ponderea datoriei exteme în produsul naional brut, raportul dintre serviciul datoriei publice externe şi volumul exporturilor de bunuri şiservicii, raportul dintre deficitul balanei comerciale şi produsul naional brut, valoareaexporturilor de bunuri şi servicii şi rezerva valutară.

E'e%te#e 'nan,r ne$.netare a de'%tu#u !u"etar

6inanarea nemonetară a deficitului bugetar reprezintă o modalitate acceptată, de regulă,în prezent. rin preluarea cu împrumut de către stat a unei pări din aceste rezerve băneşti, este

15


16/21

posibilă redistribuirea de putere de cumpărare, inclusiv sub forma împrumuturilor, de ladeinătorii de resurse libere, la dispoziia statului, pentru a fmana cheltuieli publice, fără a sporimasa monetară, în mod ne#ustificat, ceea ce înseamna că raportul dintre cererea şi ofertă demonedă se menine constant şi în consecină această finanare poate fi neinf3aionistă.

6inanarea prin împrumuturi nu antrenează, în principiu, efecte dereglatoare, iar dacă se

folosesc resurse împrumutate de la banca de emisiune, impactul poate fi şi pozitiv deoarece princomparaie cu impozitele sau împrumuturile obligatare împrumutul nu diminuează pe ansambludisponibilităile băneşti de fmanare a investiiilor şi consumului. 9n alt efect este vizibil lanivelul creşterii produciei sau B şi a nivelului preurilor. !stfel, dacă -uvernul apelează laîmprumuturi pentru fmanarea deficitului, posibilitatea de creştere intlaionistă a preurilor estemult mai mică dec*t în cazul apelului la banca de emisiune.

e fundalul contractării împrumuturilor publice se manifestă şi mecanismul de producerea efectului de eviciune, care ma#orează cererea în raport cu oferta de capitaluri de împrumutexistentă anterior. fectul de eviciune reprezintă, în concepia monetaristă, un punct de vedere

opus finanării deficitului bugetar prin fmanarea din împrumuturi.?imitată la sfera investiiilor, acest efect semnifică o reducere a investiiilor private înfavoarea creşterii celor publice. 'a o consecină directă, ar urma creşterea ratei dob*nzii pe piaafinanciară, iar aceasta la r*ndul său, provoacă fuga capitalurilor băneşti private către sectorul public, deoarece plasarea acestora în titluri de stat ar putea asigura o rentabilitate mai mare dec*tinvestiia privată.

!naliza produceri efectului de eviciune trebuie să aibă $n vedere starea reală $n care seaflă economia. Dacă aceasta funcionează la întregul potenial, efectul de eviciune poate fi mareşi va anihila impactul pozitiv pe care $l are creşterea cheltuielilor publice exprimată prinmultiplicatorul lor. Dar, o asemenea situaie apare mai rar şi nu ar mai #ustifica un deficit bugetar

finanat din împrumuturi.$n schimb dacă economia funcionează normal, promovarea deficitului bugetar finanat

prin împrumuturi, apare ca o soluie utilă at*t pentru relansarea economiei c*t şi pentru atragerea$n circuitul economic a unor capitaluri private disponibile, care nu sunt investite deîntreprinzătorii privai.

misiune de titluri ale $mprumutului public în contextul finanării deficitului bugetar nuexclude şi un impact negativ asupra evoluiei masei monetare în circulaie şi a puterii decumpărare a monedei. fectele negative se amplifică atunci c*nd, pe seama acestora, suntacoperite cheltuielile publice cu caracter de consum fmal sau pierderi ale întreprinderilor cucapital de stat.

$n plus, este de luat în considerare şi feed&bacE&ul ce se reflectă în creşterea deficitului bugetar, ca urmare a cheltuielilor suplimentare cu plata dob*nzilor şi a comisioanelor aferentedatoriei publice rezultate din aplicarea fmanării nemonetare a deficitelor bugetare.

R.$?na de'%tu# !u"etarș

16


17/21

$n perioada 122F + 1233, om*nia a înregistrat cele mai mari deficite bugetare ca urmarea consecinelor crizei economico&financiare şi a politicii fiscale pro&ciclice din anii de dinainteacrizei, ceea ce a generat riscuri importante pentru creşterea şi stabilitatea economică.

mplementarea măsurilor de consolidare fiscală au vizat reducerea deficitului bugetar şiîmbunătăirea situaiei finanelor publice.

$n anul 123G, în om*nia, B a crescut cu 1,HC, fiind al patrulea an de creştere, ceea ceconsolidează tendina de revenire din criza economică şi financiară care a afectat şi om*nia înanii 122F şi 1232. 'reşterea din 123G s&a datorat, în principal, contribuiei pozitive a cereriiinterne. rincipalul factor al acestei creşteri, consumul privat, a fost susinut de o creştere puternică a salariului real şi de rate ale dob*nzii ce au atins niveluri minime record.

$n perioada 1231&123G, prin politica bugetară caracterizată de un management prudent alcheltuielilor publice şi de îmbunătăire semnificativă a managementului datoriei publice, s&auînregistrat progrese importante în vederea reducerii riscurilor"

& $n anul 123I, om*nia a ieşit din procedura de deficit excesiv.

& Deficitul bugetar calculat conform metodologiei europene s&a redus cu I,H puncte procentuale în perioada 1233&123G, respectiv de la 4,IC în anul 1233, la 3,4C din B în anul123G, în condiiile în care creşterea economică a fost relativ modestă comparativ cu ratele decreştere de dinaintea crizei, fapt ce confirmă continuarea procesului de consolidare fiscală şiîncadrarea în parametrii stabilii, ca urmare a unei politici bugetare prudente şi sustenabile.

Deficitul bugetar aferent anului 123G reprezintă 3,4C din B, situ*ndu&se astfel mult submedia deficitului bugetar pentru zona euro de 1,GC din B şi pentru 91H de 1,FC din B,fiind a treia ară cu cel mai mic deficit.ț

Pr.e%tu# de !u"et &entru *@(

eficitul bugetar estimat pentru anul -/

'onstrucia bugetară pentru anul 123J se bazează pe prognoza indicatorilor macroeconomici şi ia în considerare toate actele normative, cu impact asupra veniturilor şicheltuielilor bugetare, adoptate în ultima perioadă.

De'%t !u"etar ;%as4< &e anu# *@( se est$ea+ #a *2 din B, ceea ce corespundeunui de'%t ESA de *27 din B şi unui de'%t stru%tura# de *25 dn PIB)

(heltuielile bugetului general consolidat & sunt în sumă de 141 de miliarde lei reprezent*ndII,HC din B.

17


18/21

?a estimarea cheltuielilor s&au avut în vedere măsurile care au fost adoptate at*t de cătrearlament c*t şi de către -uvern în anul 1234 care au ca efect în anul 123J $a9.rarea%4e#tue##.r !u"etare %u %%a) (5 $#arde #e)

Dintre măsurile cu impact asupra cheltuielilor bugetului general consolidat pe anul 123J,

e8e$'%$:

• dublarea aloca iei de stat pentru copii (3,H miliarde lei),ț

• ma#orarea indemniza iilor veteranilor de război şi ale persoanelor persecutate din motiveț

etnice şi politice (2,J miliarde lei),

• ma#orarea cu 14C a salariilor pentru personalul din unită ile sanitare (3,H miliarde lei),ț

• ma#orarea cu 34C a salariilor pentru personalul din sistemul de învă ăm*nt (3,K miliardeț

lei),

• ma#orarea cu 31C a salariilor pentru personalul din instituiile publice de subordonare

locală (3,I miliarde lei),

• ma#orarea cu 14C a salariilor pentru personalul din sistemul de asistenă socială (44J

milioane lei) inclusiv a indemnizaiilor persoanelor cu handicap (1G2,J milioane lei),

• ma#orarea cu 32C a salariilor pentru restul personalului bugetar (I.21J milioane lei),

• actualizare normă de hrană şi echipament pentru militari şi poliişti (3 miliard lei),

• instituire pensii de serviciu pentru grefieri, personal navigant, personal diplomatic şi

consular, funcionari publici parlamentari (2,I miliarde lei).

De asemenea, la estimarea cheltuielilor bugetare s&a avut în vedere ma#orarea pensiilor cu4C faă de anul curent.

?a construcia bugetului general consolidat s&au avut în vedere cheltuieli"

• &entru sntate de I3,1 miliarde lei, reprezent*nd G,1C din B, cu I,3 miliarde lei maimult dec*t în anul 1234 şi cu G,4 miliarde lei mai mult dec*t în anul 123G0

18


19/21

• &entru 1n0,$?nt 1K miliarde lei, reprezent*nd I,JC din B, cu 1,G miliarde lei maimult dec*t în anul 1234 (exclusiv sumele aferente titlurilor executorii) şi cu J miliarde leimai mult dec*t în anul 123G (exclusiv sumele aferente titlurilor executorii)0

• pentru as"urr / assten, s.%a# HI,I miliarde lei, reprezent*nd 33,3C din B, cuI,1 miliarde lei mai mult dec*t în anul 1234 şi cu K,F miliarde lei mai mult dec*t în anul123G.

C4e#tue##e %u n0est, cuprinse în bugetul general consolidat sunt în sumă de IK,Kmiliarde lei reprezent*nd 4,3C din B. ste o creştere faă de estimatul pentru 1234 de peste Gmiliarde de lei. 5umele suplimentare sunt alocate în special pentru '!D, !părare şi pentrufinalizarea proiectelor din cadrul programelor cu finanare nerambursabilă de la 9.. afererentăexerciiului financiar 122K + 123I.

entru A&rare s&au alocat (*2 miliarde lei, 3,KC din B, cu 1,G miliarde lei mai multdec*t în anul 1234.

?a construcia bugetară s&au avut în vedere "

& men inerea i în anul 123J a unor măsuri adoptate în anii anteriori, precum"ț șneacordarea pentru personalul bugetar de tichete de masă (3,4 miliarde lei),tichete;vouchere de vacan ă (H,4 miliarde lei), premii i ore suplimentare (3,4 miliardeț șlei), tichete cadou ( 1,F miliarde lei) i indemniza ii la ie irea la pensie;trecere înș ț șrezervă (2,1 miliarde lei)0

& meninerea şi în anul 123J a măsurilor de impozitare a resurselor naturale aplicate înanii 123G&12340

& ma#orarea vărsămintelor pentru ilonul de pensii cu 2,3 puncte procentuale în anul123J0

0eniturile bugetului general consolidat & sunt în sumă de 1I3,3 miliarde lei reprezent*ndI3C din B.

oul 'od fiscal aprobat prin ?egea nr. 11K;1234 îşi va produce principalele efecte destimulare a economiei în anul 123J. rin măsurile de relaxare fiscală din noul 'od fiscal, ageniieconomici sunt stimulai, pe de o parte să ma#oreze c*ştigurile salariale sau să creeze noi locuride muncă, iar pe de altă parte să facă noi investiii. $n condiiile reducerii preurilor ca urmare amăsurii de scădere a cotei de >%!, populaia va putea cumpăra mărfuri mai multe. $n timp, pentru asigurarea cererii suplimentare, agenii economici se vor preocupa pentru creşterea produciei inclusiv prin noi capacităi de producie.

19


20/21

'a urmare, într&un scenariu moderat, evoluia economică estimată pentru anul 123J, încondiiile acestui 'od fiscal, se va caracteriza printr&o %re/tere e%.n.$% de 62(, bazată pecreşterea consumului şi a investiiilor.

Cererea ntern se 0a $a9.ra %u 62 reprezent*nd motorul creşterii economice, cu un

ritm de creştere a formării brute de capital fix de J,1C, bazat, îndeosebi pe ma#orarea investiiilor private interne (ale populaiei şi agenilor economici) şi a intrărilor de investiii străine.

entru 123J se estimează o %re/tere rea# a %.nsu$u#u &.&u#a,e de %r%a 626)

Nu$ru# $edu de sa#ara, dn e%.n.$a .'%a# se 0a $a9.ra %u 527 , rezult*ndun us net de #.%ur de $un% de (@ $ faă de anul 1234. $n acelaşi timp, numărulşomerilor înregistrai se va reduce, astfel că rata /.$a9u#u înregistrat se 0a d$nua de #a72( #a s'?r/tu# anu#u *@(7 #a 62 #a s'?r/tu# anu#u *@()

C?/t"u# sa#ara# $edu !rut &e e%.n.$e este estimat s %reas% %u 2*, ceea cecreează premisele de $a9.rare a %?/t"u#u sa#ara# rea# &e e%.n.$e %u 2 )

De asemenea, pentru anul 123J, la estimarea veniturilor s&a avut în vedere un impactestimat într&o manieră precaută al


21/21

Prn%&a#e#e &r.e%t $a%r.e%.n.$%e:

• deficit 5! 1,F4C• deficit cash de 1,HC• deficit structural 1,KI• crestere economica G,3C• B" KGJ,J mld lei• bugetul pentru asistenta sociala ramane constant• cheltuielile salariale" crestere de la K,IC din B la K,KC din B• cheltuielile pentru investitii" de la G,K din B (estimat 1234) la 4,3C in 123J. n

valori absolute, o crestere de la II miliarde lei la IK,K miliarde de lei 123J

21

Documents

Deficit Bugetar Final