AUTOCAD DESIGN
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIALwww.worlddesign.host28.net
CURS
Curs desen tehnic. World DesignTM. Versiunea 1.0 - 2009
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL
Table of ContentsCuvant inainte .3 1. Notiuni
introductive...................................................................................................................................
4 1.1 Clasificarea desenelor
tehnice...............................................................................................................
4 1.2 Formate de desen tehnic
......................................................................................................................
5 1.3 Linii si cote in desenul
tehnic.................................................................................................................
9 1.4 Tolerante
............................................................................................................................................
13 1.5 Scari
....................................................................................................................................................
15 2. Reprezentare
...........................................................................................................................................
16 2.1 Reprezentarea in vedere
.....................................................................................................................
16 2.2 Reprezentarea in
sectiune...................................................................................................................
17 3. Cotarea
....................................................................................................................................................
20 3.1 Clasificare
cote....................................................................................................................................
20 3.2 Elemente si reguli de cotare
................................................................................................................
21 3.3 Metode de cotare
...............................................................................................................................
22 www.worlddesign.host28.net 3.4 Cotatii
speciale....................................................................................................................................
23
2 din 25
Cuvnt nainte
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL
In primul rand cine ar trebui sa citeasca aceast curs? Toti
aceia care vor sa isi consolideze cunostiintele despre desenul
tehnic, sa isi reaminteasca cateva no iuni de baza sau pur si
simplu, cei care iau contact pentru prima data cu desenul tehnic si
sa vor sa inteleaga cateva notiuni de baza. De ce am scris acest
curs? Pentru ca este mai simplu sa explici cuiva prin cuvinte
scrise si imagini, pentru ca atunci cand scrii iti sintetizezi mai
bine gandurile si actiunile, deci prelegerea ta are mai mult efect
si pentru ca, de ce nu, trebuie sa ne aducem cu totii aportul la
dezvoltarea acestei lumi. Unii fac agricultura, altii lanseaza
navete in spatiu, iar altii scriu cursuri dupa care vor invata cei
care fac agricultura si lanseaza navete. Stiu! Unii ar putea sa
zambeasca dar acest curs nu este pentru ei. Cursul este structurat
pe trei capitole, si acopera numai notiuni introductive din desenul
tehnic industrial. Intr-o editie viitoare vor fi prezentate si alte
notiuni: arcuri elicoidale, rulmenti, filete, roti dintate etc.
Spor la lucru!www.worlddesign.host28.net
Autorul
3 din 25
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL1. NOTIUNI INTRODUCTIVE1.1
Clasificarea desenelor tehniceReprezentarea grafica plana, supusa
anumitor reguli si conventii in prealabil stabilite, cu scopul de a
infatisa obiecte si suprafete si de a transmite detalii privitoare
la structura, rolul functional si modul de executare ale acestora,
se numeste desen tehnic. Taxonomizarea desenelor tehnice se
realizeaza in functie de: a) domeniul de apartenenta; b) dupa modul
de reprezentare; c) dupa gradul de detaliere; d) dupa continut; e)
dupa destinatie; Astfel: a) Dupa domeniul de apartenenta:
industrial; constructii; de arhitectura; cartografic; in proiectie
ortogonala; in perspectiva; www.worlddesign.host28.net 4 din 25 de
ansamblu; de detaliu; releveu; epura; schema; desenul de gabarit;
desenul de montaj; desenul de executie;
b) Dupa modul de reprezentare:
c) Dupa gradul de detaliere:
d) Dupa continut:
e) Dupa destinatie:
-
desenul de studiu;
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL
desenul de prospect.
1.2 Formate de desen tehnic Realizarea unui desen tehnic se
executa, in functie de complexitatea lui, de numarul de detalii, de
scara aleasa etc., pe diverse tipuri de formate de hartie. Ce
inseamna format in desenul tehnic? Prin definitie este spatiul
delimitat de coala de desen prin conturul de decupare si are
dimensiunile a x b . Se simbolizeaza cu linie subtire.
Sa definim in continuare elementele unui chenar. Asa cum se vede
in figura de mai sus, acestea sunt: zona neutra; chenarul;
5 din 25
www.worlddesign.host28.net
-
fasia de indosariere;
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL
indicatorul desenului; gradatia de referinta; sistemul de
coordonate; reperele de orientare; reperele de centrare; simbolul
formatului. formatele preferentiale sau de baza; (vezi tabelul 1)
formatele alungite special, se obtin din formatele de baza prin
multiplicarea dimensiunii a, astfel incat b sa fie multiplu intreg
de a. (vezi tabelul 2) formate alungite exceptional. Atat lungimea
a, cat si latimea b, sunt multiplu intreg de a. (vezi tabelul
3).
Dupa SR ISO5457 1994 exista urmatoarele tipuri de formate:
Formatul A4 (210 x 297 mm = 0.0625 m2) este considerat drept
modul, formatele derivate obtinandu-se prin multiplcarea acestui
modul. Astfel A3 va fi 2x A4, A2 va fi 4x A4, A1 va fi 8x A4, iar
A0 va fi 16x A4. Formatul A0 are dimensiunile 841 x 1189 mm, avand
suprafata de 1.0 m2. Tabelul 1. Formatele preferentiale sau de
bazaSIMBOL A0 A1 A2 A3 A4 A5 DIMENSIUNI 841 x 1189 594 x 841 420 x
594 297 x 420 210 x 297 148 x 210 SUPRAFATA m2 1 0.5 0.25 0.125
0.0625 0.03125
6 din 25
www.worlddesign.host28.net
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIALTabelul 2. Formatele alungite
specialSIMBOL A 3x3 A 3x4 A 4x3 A 4x4 A 4x5 DIMENSIUNI 420 x 891
420 x 1189 297 x 630 297 x 841 297 x 1051 SUPRAFATA m2 0.375 0.5
0.20 0.25 0.3125
Tabelul 3. Formate alungite exceptionalSIMBOL A 0x2 A 0x3 A 1x3
A 1x4 A 2x3 A 2x4 A 2x5 DIMENSIUNI 1189 x 1682 1189 x 2523 841 x
1783 841 x 2378 594 x 1261 594 x 1682 594 x 2102 SUPRAFATA m2 2 3
1.5 2 0.75 1 1.250
Un alt element important in desenul tehnic este indicatorul.
Conform SR ISO 7200-1994, continutul acestuia. Astfel ca fiecare
organizatie poate sa isi construiasca propriul indicator daca
respecta aceste reguli sau principii recomandate. Dupa SR ISO
7200-1994 indicatorul trebuie sa contina doua zone mari (care la
randul lor pot fi subdivizate): una este zona de identificare si
cealalta zona de informatii suplimentare. In toate exemplele din
acest curs voi folosi indicatorul in forma sa dupa STAS 282 77. Sa
vedem in continuare cum arata un indicator cu toate dimensiunile
sale dupa STAS 282 77.www.worlddesign.host28.net
formatul indicatorului nu mai este impus, dar se bazeaza pe
cateva principii generale cu privire la
7 din 25
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL
Fig. Formatul indicatorului dupa STAS 282 77
POZITIA (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10) (11) (12) (13)
(14) (15) (16) (17) (18) Scara la care s-a executat desenul Data
finalizarii desenului Denumirea ansamblului
DESCRIERE ELEMENTE Denumirea organizatiei care a realizat
desenul, proiectarea
Functia, numele si semnatura celor care au contribuit la
realizarea desenului
Masa neta a produsului Numarul desenului Numarul plansei, daca
aceasta face parte dintr-o suita de mai multe astfel de desene
Numarul desenului inlocuit Numarul de inventar Eventualele
modificari efectuate; se realizeaza printr-un simbol literal
Numarul de astfel de modificari Numarul centralizatorului in care
sunt trecute aceste modificari Data efectuarii modificari (lor),
numele si semnatura celui care a efectuat aceste modificari.
8 din 25
www.worlddesign.host28.net
Denumirea materialului din care este executat desenul, inclusiv
standardul referitor la material
1.3 Linii si cote in desenul tehnic
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL
Inainte de a incepe desenul propriu-zis trebuie sa cunoastem
cateva notiuni fundamentale despre desenul tehnic, precum tipurile
de linii si cote utilizate, tipurile de formate ale colii de
hartie, cartuse. Toate aceste elemente sunt standardizate. Liniile,
de exemplu, sunt impartite dupa tipuri (linie continua, linie
intrerupta, linie punct si linie doua puncte) si clase de grosime
(linie groasa si linie subtire). Exista si alte tipuri de linii
care sunt utilizate la desenarea unor scheme sau semne
conventionale. Utilizarea lor implica construirea unei legende in
care acestea sunt reprezentate si explicate. Simbolizarea liniilor
utilizate in desenul tehnic, indiferent de tipul acestora sau de
clasa de apartenenta, se realizeaza astfel: cu litera A, se
simbolizeaz linia continu groas, avnd grosimea b = 0.18 2.0 mm
(unde b este grosimea de baza a liniilor utilizate intr-un desen);
cu litera B, linia continu subire, avnd grosimea egal cu b/3; cu
litera C, linia continu subire ondulat; cu litera D, linia continu
subire trasat n zig-zag; cu litera F, linia ntrerupt subire; cu
litera G, linia-punct subire; cu litere H, linia-punct mixt; cu
litera I, linia-punct groas; cu litera K, linia-dou puncte subire.
Sa vedem in continuare cateva tipuri de linii si cateva exemple de
utilizare a liniilor in desenul tehnic
industrial:www.worlddesign.host28.net
cu litera E, linia ntrerupt groas;
9 din 25
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL
Fig. Tipuri de linii utilizate in desenul tehnic industrial
(tipurile de linii de mai sus sunt preluate din AutoCAD 2009
LT)
Fig. Utilizarea liniilor in desenul tehnic industrial Referitor
la utilizarea liniilor in desenul tehnic exista cateva reguli care
trebuiesc respectate. In primul rand se stabileste grosimea liniei
continue groase. Sa o notam cu b. Stabilirea grosimii acesteia se
face in functie de marimea desenului si multitudinea de linii care
vor fi trasate (complexitatea desenului). Din practica, va pot
spune ca cel mai bine este sa utilizati pentru linie groasa g =
0.30 mm, iar pentru linie continua subtire gs = 0.09 mm. De ce?
Pentru ca la printarea unui desen, distinctia dintre cele 2 tipuri
de cote, subtire si groasa, sa fie evidenta. Chiar in lucrarile de
specialitate este recomandat ca raportul dintre g/gs = 3.
10 din 25
www.worlddesign.host28.net
Alte reguli sunt: pentru linia intrerupta, linia-punct si linia
doua puncte, lungimea segmentelor si intervalelor dintre ele
trebuie sa fie egale. Am amintit aceasta regula pentru desenatorul
din fata plansetei. In cazul lucrului cu PC-ul reglarea
intervalelor si a segmentilor, facandu-se automat. O alta regula,
valabila in ambele cazuri, planseta si PC, este ca distanta dintre
2 linii paralele sa fie de minim 1 mm, altfel exista riscul
aparitiei unor confuzii sau a unei intelegeri gresite a desenului.
Referitor la liniile de cota, acestea se realizeaza cu linie
subtire continua, la capete avand sageti. Asemenea liniilor
standard, liniile de cota urmaresc si ele anumite reguli. Impunerea
regulilor se realizeaza in functie de elementul cotat. Nu vom
insista asupra regulilor care trebuiesc mentinute de desenatorul
din fata plansetei, multe dintre acestea realizandu-se automat in
AutoCAD. Dar vom aminti pe acelea care trebuiesc respectate atunci
cand desenam cu calculatorul. Sa vedem asadar ce nu se realizeaza
automat de catre PC: a) distanta dintre 2 linii de cota paralele
(trebuie sa fie de minimum 7 mm); b) distanta dintre linia de cota
si elementul cotat (la fel de minimum 7 mm); c) evitarea
intersectiei dintre liniile de cota, precum si a intersectiei
dintre liniile de cota si elemente ale desenului; d) la inscrierea
cotelor se va respecta tipul si marimea fontului; e) trasarea
liniilor de cota se va realiza astfel incat inscrierea si citirea
cotelor sa se faca de sus in jos sau de la dreapta la stanga (a nu
se confunda cu modul de scriere). Pentru exemplificare sa vedem
figura de mai jos:www.worlddesign.host28.net
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL
11 din 25
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL
Fig. Realizarea unei cotari corecte / incorecte Se poate vedea
in ceea de-a doua figura cum linia de cota este prea aproape de
elementul cotat sau cum cota inscrisa este peste una dintre liniile
desenului. In practica se pot intalni cazuri cand aceste reguli nu
pot fi respectate. De aceea ele se constituie in recomandari.
Clasificarea cotelor se realizeaza in functie de importanta
acestora in definirea elementului desenat, astfel ca pot fi: cote
functionale (sunt determinante pentru functionarea unui obiect),
cote la cote care au caracter informativ). De exemplu putem numi
cota functionala lungimea filetului unui surub, iar nefunctionala
lungimea capatului surubului (daca aceasta nu este importanta in
functionarea surubului). Cam atat despre linii si cote. Pentru
aceia care sunt interesati de acest domeniu pot consulata
literatura de specialitate.www.worlddesign.host28.net
nefunctionale (nu sunt determinante pentru functionarea
obiectului) si cote auxiliare (care se refera
12 din 25
1.4 Tolerante
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL
Utilizarea tolerantelor in desenul tehnic se realizeaza pe scara
larga, acestea fiind esentiale pentru multe dintre lucrarile ce
urmeaza a fi executate. Tolerantele sunt si ele clasificate in mai
multe tipuri: tolerante la dimensiuni liniare si tolerante de forma
si de pozitie. Tolerantele liniare: notarea si inscrierea lor este,
de asemenea, standardizata si poate fi indicata prin: simbolul
campului de toleranta;
-
valorile abaterilor limita;
-
combinat: simbolul campului de toleranta si valorile abaterilor
limita.
Tolerante de forma. TIPUL TOLERANTEI La rectiliniaritate La
planeitate La circularitate La cilindricitate La forma data a
profilului La forma data a suprafetei SIMBOL
13 din 25
www.worlddesign.host28.net
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIALTolerante de pozitie.
TIPUL TOLERANTEILa parelelism La perpendicularitate La inclinare
Bataii radiale si a bataii frontale La coaxialitate si la
concentritate La simetrie La intersectare La pozitie nominala
SIMBOL
In continuare sa vedem cateva exemple de inscriere a datelor
privind tolerantele de forma si pozitie. Pentru o informare
completa, urmariti alte lucrari, de specialitate. imparte, in
functie de necesitati, in doua sau trei casute, unde se trec
urmatoarele date: simbolul tolerantei; valoarea tolerantei (in
milimetri); litera de identitate a bazei de referinta, atunci cand
este cazul.www.worlddesign.host28.net
Toate datele privind tolerantele de forma si de pozitie se
inscriu intr-un dreptunghi, care se
14 din 25
1.5 Scari
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL
Ce este o scara in desenul tehnic? Este raportul dintre
dimensiunile la care se alege a se reprezenta un desen pe o coala
de hartie si dimensiunile sale reale. Pentru alegerea unei scari
vezi tabelul de mai jos: Scara de marime naturala 2:1 Scara de
marire 1:2 Scara de micsorare 1:5 1:10 5:1 10:1 1:20 1:50 1:100
1:200 1:500 1:1000 1:1 20:1 50:1 100:1 1:2000 1:5000 1:10000
1:20000 1:50000
Fig. Scari utilizate in desenul tehnic
15 din 25
www.worlddesign.host28.net
2. REPREZENTARE
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL
2.1 Reprezentarea in vedere Reprezentarea unui obiect in
sistemul tridimensional se realizeaza prin proiectia sa dupa cele 6
directii perpendiculare, corespunzatoare spatiului cu 3 dimensiuni.
Modelarea spatiului se poate realiza sub forma unui cub, ca in
figura:
Prin vedere se intelege reprezentarea in proiectie ortogonala pe
un plan a unei piese nesectionate. Exista astfel 6 vederi ale
obiectului, dupa cum urmeaza: vederea din fata (dupa directia A);
vederea de sus (dupa directia B); vederea din stanga (dupa directia
C); vederea de jos (dupa directia E); vederea din spate (dupa
directia F).www.worlddesign.host28.net
vederea din dreapta (dupa directia D);
Dispunerea proiectilor pe plansa de desen se realizeaza ca in
figura urmatoare:
16 din 25
Nu intotdeauna este necesar sa se realizeze toate vederile unui
obiect. Daca avem de desenat un obiect simplu, fara prea multe
detalii, se vor trasa numai acele vederi care descriu in totalitate
detaliile obiectului respectiv, celelalte vederi fiind redundante.
Reprezentarea pieselor in vedere tine cont de cateva reguli de
trasare. In continuare vor fi descrise, prin exemple aceste reguli:
muchiile vizibile si conturul aparent se vor trasa cu linie
continua groasa, iar cele acoperite, inclusiv golurile din piesa de
desenat, se vor trasa cu linie subtire intrerupta;
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL
-
in cazul reprezentarii unor trunchiuri de piramida sau a unor
obiecte de tip poliedru, se vor trasa diagonalele acestor
suprafete, cu linie continua subtire, pentru a scoate in evidenta
suprafetele plane ale acestora;
2.2 Reprezentarea in sectiune
Reprezentarea in sectiune a pieselor reprezinta o completare a
reprezentarii in vedere. Ea este necesara atunci cand prin
reprezentarea in vedere a unui obiect nu se pot infatisa toate
detaliile acestuia sau nu se pot pune clar in evidenta.
17 din 25
www.worlddesign.host28.net
Pentru a intelege mai exact ce este reprezentarea in sectiune sa
vedem ce inseamna sectiune si cum este definit traseul de
sectionare. Astfel, sectiunea este proiectia ortogonala a unei
piese, detaliata asa cum ar arata ea daca ar fi sectionata cu un
plan de sectionare, iar portiunea dintre observatorul uman si
planul de sectionare ar fi indepartata. Traseul de sectionare
reprezinta urma planului de sectionare pe planul de proiectie. In
desenul tehnic, traseul de sectionare se noteaza cu litere mari,
pastrand aceeasi litera pentru un singur traseu. Pentru
exemplificarea celor de mai sus, urmariti figura:
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL
In functie de necesitati, in desenul tehnic sectiunile se
clasifica astfel: a) dupa modul de reprezentare pe desen: sectiune
cu vedere; sectiune propriu-zisa. sectiune orizontala; sectiune
verticala; sectiune inclinata.
b) dupa unghiul dintre planul de sectionare si planul orizontal
de proiectie:
18 din 25
www.worlddesign.host28.net
c) dupa paralelismul dintre axa de simetrie a piesei de desenat
si planul de sectionare: sectiune longitudinala; sectiune
transversala. sectiune in trepte; sectiune franta; sectiune plana;
sectiune cilindica. sectiune completa; sectiune partiala (ruptura).
sectiune obisnuita; sectiune deplasata; sectiune suprapusa;
sectiune intercalata.www.worlddesign.host28.net 19 din 25
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL
d) dupa profilul traseului de sectionare:
e) dupa procentul in care se realizeaza sectionarea:
f) dupa pozitia pe desen:
3. COTAREA
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL
Cotarea desenelor tehnice este stipulata prin normele tehnice
prevazute in SR ISO 129:1994 Desene tehnice. Cotare. Principii
generale, definitii, meode de executare si indicatii speciale 3.1
Clasificare cote Exista doua criterii dupa care se clasifica cotele
intr-un desen tehnic: dupa importanta functionala: o cote
functionale: contin informatii referitoare la stricta functionare a
elementului de executat; o cote nefunctionale: aceste dimensiuni nu
sunt strict necesare si contin informatii aditionale (gen masa
reperului executat); o cote auxiliare: au de asemenea un caracter
informativ si redundant.
-
dupa geometria piesei: o cote de pozitie: precizeaza pozitia
unui element dintr-un reper fata de o baza de referinta aleasa; o
cote de forma: se refera la forma geometrica a unui element; o cote
de gabarit: in general sunt utilizate pentru a descrie o dimensiune
maxima a unui reper.
20 din 25
www.worlddesign.host28.net
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL
3.2 Elemente si reguli de cotare In vederea realizarii cotarii
se utilizeaza urmatoarele elemente: liniile de cota; liniile
ajutatoare de cota; liniile de indicatie; cota propriu zisa sau
valoarea numerica.
Liniile de cota. Se traseaza cu linie subtire si se delimiteaza
prin sageti sau punct, amplasate la cele doua capete ale acesteia.
Sagetile trebuie sa aiba un unghi la varf de aproximativ 150, iar
lungimea lor sa fie de 68 ori mai mare decat grosimea liniei
continue groase utilizate in desen. Exista si cazuri cand sageata
delimiteaza linia de cota numai la unul dintre capete: cotarea
razelor de curbura;
21 din 25
www.worlddesign.host28.net
-
cotarea diametrului cand circumferinta nu este reprezentata in
totalitate
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL
Liniile ajutatoare de cota. De asemenea se traseaza cu linie
continua subtire si rolul lor este de a delimita suprafetele sau
planele intre care se face masurarea. In general, ele sunt
perpendiculare pe liniile de cota. Se recomanda ca liniile de cota
si cele ajutatoare sa nu se intersecteze intre ele, dar daca acest
lucru nu este posibil, acestea nu trebuie sa fie intrerupte. De
asemenea liniile de cota nu trebuie sa intersecteze nici alte linii
ale desenului. Liniile de indicatie. Acestea se traseza cu linie
continua subtire. Ele au rolul de a furniza informatii despre
reperul desenat si se pot termina printr-un punct (daca se sprijina
pe o suprafata) sau sageata (daca se refera la o muchie / linie de
contur in cazul tratamentelor termice, protectiei anticorozive
etc.) Cotele se insccriu cu cifre arabe. 3.3 Metode de cotare
Cotarea se poate realiza in urmatoarele moduri: cotarea in serie
sau in lant: in acest caz cotele se dispun una in continuarea
celeilalte;www.worlddesign.host28.net
Cota propriu-zisa reprezinta valoarea numerica a dimensiunilor
elementelor unui reper.
22 din 25
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL
-
cotarea in paralel (fata de un element comun): realizarea
cotarii se face utilizand o baza de cotare, ca in figura
urmatoare.
-
cotarea mixta sau combinata: atunci cand cele doua moduri de
cotare de mai sus se utilizeaza in acelasi timp; cotarea cu cote
suprapuse: se utilizeaza atunci cand spatiul pentru cotare este
insuficient;
3.4 Cotatii speciale Cateva dintre cotatiile speciale utilizate
in desenul tehnic industrial sunt prezentate in sectiunile ce
urmeaza.
23 din 25
www.worlddesign.host28.net
-
cotarea coardelor, a aecelor si unghiurilor
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL
-
cotarea elementelor echidistante
-
cotarea suprafetelor conice
Raportul 1:25 se calculeaza astfel: se face diferenta celor doua
diametre (in acest caz 30). Rezultatul se imparte la 2 (se obtine
15). Apoi 15 se imparte la lungimea totala a conului si se obtine
0.25. Deci, pe o distanta de 60 (mm), conicitatea este de 1 la
0.25.
-
cotarea tesiturilor si adanciturilor
24 din 25
www.worlddesign.host28.net
CURS DESEN TEHNIC INDUSTRIAL
-
cotarea elementelor simetrice pe un cerc
25 din 25
www.worlddesign.host28.net
