IMPACTUL CONSTRUCTIILOR ASUPRA MEDIULUI 1. Notiuni de baza1.1 Obiectul cursului Ingineria si managementului proiectelor de constructii presupune formarea profesional complex, n vederea proiectrii i execuiei lucrrilor de construcii pentru diferite folosine. Exigenele i criteriile de performan ale inginerilor constructori, presupun dobndirea unui bagaj de cunotine n domeniul Impactului construciilor asupra mediului. Pentru aceasta studentii trebuie sa capete cunostinte generale privind factorii de mediu si tipul de impact pe care-i pot suporta acestia, in urma realizarii constructiilor dar si a exploatarii acestora pentru diferite activitati, reglementarile existente in domeniu, procedurile de evaluare a impactului si de intocmire a studiilor de impact. Cateva notiuni generale care fac obiectul cursului: Mediul, semnificand mediul nconjurtor sau mediul ambiant, este o noiune care se refer la totalitatea condiiilor naturale de pe Pmnt sau dintr-o regiune a sa, n care evolueaz fiinele sau lucrurile. Dintre aceste condiii naturale fac parte atmosfera, temperatura, lumina, relieful etc., precum i celelalte fiine vii care impreuna cu aceste elemente fizice abiotice formeaza ceea ce numim ecosistemele. Mediul natural are un rol foarte important n procesul evoluiei fiinelor vii, care, la rndul lor, sunt un factor de transformare a mediului. Sensul dat acestei noiuni n cadrul Uniunii Europene este cel al unui ansamblu de elemente care, n complexitatea relaiilor lor, constituie cadrul, mijlocul i condiiile de via ale omului, cele care sunt ori cele care nu sunt resimite. O alt definiie o gsim n Legea proteciei mediului data prin OUG 195/2005 n care mediul reprezinta ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale in interactiune, cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale si spirituale, calitatea vietii si conditiile care pot influenta bunastarea si sanatatea omului. Mediul natural, adica aerul, oceanele, marile, lacurile, apele curgatoare, solul si subsolul si formele de viata pe care aceste ecosisteme le creeaza si le sustin este imaginea cea mai comuna pe care omul obisnuit si-o face atunci cand vorbeste despre mediul inconjurator. Mediul inconjurator apare ca o realitate pluridimensionala care include nu numai mediul natural, dar si activitatea si creatiile omului, acesta ocupand o dubla pozitie: de component al mediului si de consumator, de beneficiar al mediului si putand astfel vorbi si despre un mediu artificial adica antropic , rezultat al activitatii omului ca factor de modificare al mediului natural. 1

Asadar conceptul actual de mediu inconjurator are un caracter dinamic, care cauta sa cunoasca, sa analizeze si sa urmareasca functionarea sistemelor protejate in toata complexitatea lor. O padure, o balta sau un lac, de exemplu, formeaza fiecare in parte un ecosistem care se interconditioneaza reciproc si se readapteaza continuu in cautarea unui anumit echilibru. Totalitatea factorilor naturali, determina conditiile de viata pentru regnurile vegetale, animale si pentru fiinta umana, reprezentand mediul natural. In mediul natural distingem componente fizice naturale elemente abiotice: aer, apa, substrat geologic, relief, sol cat si componentele biotice care reprezinta viata, organismele ce se dezvolta pe fundalul sportului ecologic. Ele apar sub forma vegetatiei si animalelor depinzand atat de factori terestri, cat si cosmici (radiatia solara de exemplu) ceea ce ne ajuta sa intelegem implicatiile care pot urma unor modificari fie terestre, fie cosmice, sau ambele in acelas timp. Orice activitate umana si implicit existenta individului este de neconceput in afara mediului. De aceea, calitatea in ansamblu a acestuia, precum si a fiecarei componente a sa in parte, isi pun amprenta asupra nivelului existentei si evolutiei indivizilor. Resursele naturale si exploatarea lor rationala Prin resurse naturale se inteleg: totalitatea elementelor naturale ale mediului inconjurator ce pot fi folosite in activitatea umana si care sunt de mai multe feluri: resurse neregenerabile minerale si combustibili fosili; resurse regenerabile apa, aer, sol, flora, fauna salbatica; resurse permanente energie solara, eoliana, geotermala si a valurilor. In intreaga activitate de protectie a mediului inconjurator se urmareste nu numai folosirea rationala a tuturor aceste resurse, ci si corelarea activitatii de sistematizare a teritoriului si localitatilor cu masuri de protejare a factorilor naturali, adoptarea de tehnologii de productie cat mai putin poluante si echiparea instalatiilor tehnologice si a mijloacelor de transport generatoare de poluanti cu dispozitive si instalatii care sa previna efectele daunatoare asupra mediului inconjurator, recuperarea si valorificarea optima a substantelor reziduale utilizabile. Astfel notiunea de mediu inconjurator cuprinde de fapt, toate activitatile umane in relatia om-natura, in cadrul planetei Terra. 1.2. Impactul activitatilor umane asupra mediului si protectia acestuia. Ansamblul de relatii si de schimburi ce se stabilesc intre om si natura, precum si interdependenta lor influenteaza echilibrul ecologic, determina conditiile de viata si implicit conditiile de munca pentru om, precum si perspectivele dezvoltarii societatii in ansamblu. Se poate afirma ca mediul trebuie adaptat si organizat pentru a raspunde nevoilor indivizilor, ceea ce presupune preluarea din natura a unor resurse si prelucrarea lor pentru a deservi populatia (pentru a satisface doleantele acestora). Aceasta dependenta cunoaste un mare grad de reciprocitate, datorita faptului ca nevoile umane se adapteaza intr-o masura mai mare sau mai mica mediului. Asigurarea unei calitati corespunzatoare a mediului, protejarea lui ca necesitate supravietuirii si progresului reprezinta o problema de interes major si de certa

2

actualitate pentru evolutia sociala. In acest sens, se impune pastrarea calitatii mediului, diminuarea efectelor negative ale activitatii umane cu implicatii asupra acestuia. In toate civilizatiile care s.au dezvoltat pana in secolul al XVII-lea, de natura predominant agricola,pamantul era baza economiei, vietii, culturii, structurii familiei si politicii, viata era organizata in jurul satului, economia era descentralizata, astfel ca fiecare comunitate producea aproape tot ce ii era necesar. Energia chieltuita corespundea in esenta lucrului fortei musculare, umana sau animala, rezervelor de energie solara inmagazinata in paduri, utilizarii fortei hidrauliuce a raurilor sau mareelor, fortei eoliene. Natura reusea pana la urma sa refaca padurile taiate, vantul care umfla velele, raurile care puneau in miscare rotile, deci sursele de energie utilizate de civilizatiile agricole erau regenerabile. Odata cu sporirea populatiei globului, ce a decurs paralel cu perfectionarea organizarii sociale si, in special odata cu dezvoltarea industriei, a transporturilor mecanizate din ultimele doua secole, incercarea omului de a domina in lupta aspra cu natura, de a-i smulge lacom bogatiile ascunse, incepe sa aiba tot mai mult succes. Peste un miliard si jumatate din populatia actuala a Terrei apartine civilizatiei industriale. Industrialismul a fost mai mult decat cosuri de fabrica si linii de asamblare. A fost un sistem social multilateral si bogat care a influentat fiecare aspect al vietii omenesti. Cresterea economica, enorm accelerata, se bazeaza in majoritate nu pe surse regenerabile de energie, ci pe energia cheltuita prin folosirea combustibililor fosili, neregenerabili: carbuni, titei, gaze naturale. Cand se vorbeste de progres sau de saracie, se vorbeste de fapt, in termenii cei mai globali, de mediul inconjurator care caracterizeaza planeta noastra la un moment dat, caci intre toate acestea si poluarea, degradarea apei si a aerului, amenintarea paturii de ozon, desertificarea, deseurile toxice si radioactive si multe altele, exista o stransa interdependenta. Problema reziduurilor activitatilor umane a luat proportii ingrijoratoare, prin acumularea lor provocand alterarea calitatii factorilor de mediu. Aceste alterari sunt cauza unor dezechilibre in fauna si flora si an sanatatea si bunul mers al colectivitatii umane din zonele supraaglomerate. Prin accelerarea ritmurilor de dezvoltare, bazata pe consumarea resurselor neregenerabile de energie, s-a ajuns, in unele tari industrializate, la un grad de bunastare ridicat, constatandu-se practic ca apare, cu iminenta, amenintarea consecintelor actiunii umane asupra mediului, poluarea lui la nivel global. Deteriorarea mediului ambiant este cauzata de: existenta prea multor automobile, avioane cu reactie si nave de mare tonaj, a prea multor fabrici care functioneaza dupa tehnlogii vechi, poluante, mari consumatoare de materii prime, apa si energie, fenomene care sunt determinante, in ultima instanta, de necesitati crescande ale unei populatii aflate in stare de explozie demografica si indeosebi de existenta marilor aglomerari urbane. Alvin Toffler consta pe buna dreptate: Pentru prima data o civilizatie consuma din capitalul naturii, in loc sa traiasca din dobanzile pe care le dadea acest capital!

3

Poluarea si diminuarea drastica a depozitelor de materii regenerabile in cantitati si ritmuri ce depasesc posibilitatile de refacere a acestora pe cale naturala au produs dezechilibre serioase ecosistemului planetar. Protectia mediului este o problema majora a ultimului deceniu dezbatuta la nivel mondial, fapt ce a dat nastere numeroaselor dispute intre tarile dezvoltate si cele in curs de dezvoltare. Acest lucru a impus infiintarea unor organizatii internationale ce au ca principale obiective adoptarea unor solutii de diminuare a poluarii si cresterea nivelului calitatii mediului in ansamblu. Studiile legate de calitatea mediului, de diminuarea surselor de poluare s-au concretizat prin intermediul unui ansamblu de actiuni si masuri care prevad: -cunoasterea temeinica a mediului, a interactiunii dintre sistemul economic si sistemele naturale, a consecintelor acestor interactiuni permit ca resursele naturale sa poata fi utilizate rational si cu maxim de economicitate -prevenirea si combaterea degradarii mediului provocata de om, dar si datorate unor cauze naturale -armonizarea intereselor imediate si de perspectiva ale societatii in ansamblu sau a agentilor economici privind utilizarea factorilor de mediu Pentru protejarea mediului, in primul rand trebuie identificate zonele afectate, evaluat gradul de deteriorare si stabilite cauzele care au produs dezechilibrele respective. In ceea ce privesc modalitatile de protejare trebuie solutionate trei categorii de probleme: -crearea unui sistem legislativ si institututional adecvat si eficient care sa garanteze respectarea legilor in vigoare. -evaluarea costurilor actiunilor de protejare a mediului si identificarea surselor de suportare a acestora. -elaborarea unor programe pe termen lung corelate pe plan national si international referitor la protejarea mediului. In ceea ce priveste evaluarea costurilor si stabilirea modului in care aceste sunt suportate se stie ca protejarea mediului este costisitoare si nu pot fi intotdeauna identificati cu precizie factorii poluarii. Datorita acestei situatii costurile de protejare a mediului se impart intre societatile comerciale potentiale poluatoare si stat. Fondurile alocate protejarii mediului difera de la o tara la alta in functie de nivelul de dezvoltare al fiecareia. Pentru elaborarea unor programe pentru protejarea mediului, trebuie identificati toti factorii de mediu si zonele in care pot aparea probleme de poluare a acestora. Un astfel de program presupune identificarea zonelor, evaluarea costurilor necesare si stabilirea responsabilitatilor pentru derularea proiectelor. Presiunea activitatii omului asupra mediului natural creste foarte rapid. De asemenea, se accelereaza dezvoltarea industriala, schimburile, circulatia marfurilor, spatiul ocupat, parcurs si utilizat pentru activitatile umane este din ce in ce mai vast. Un alt factor care dauneaza mediului este modernizarea transporturilor, accesibilitatea lejera in spatiile verzi Aceasta evolutie isi pune amprenta in mod nefavorabil asupra mediului si a componentelor sale. Comportamentul individului polueaza mediul intr-o masura mai mare sau mai mica, fie sub forma activitatii cotidiene, fie a consumurilor turistice. Prin dezvoltarea activitatii umane sunt afectate toate componentele mediului in proportii diferite. Dintre aceste elemente cele mai importante sunt:

4

peisajele, solul, apa, flora, fauna, monumentele, parcurile si rezervatiile, precum si biosfera. In consecinta, conservarea functiilor igienico-sanitare, recreativa si estetica ale elementelor componente ale mediului natural constituie garantia unei dezvoltari continue a societatii umane. 1.3. Dezvoltarea durabila. Mediul inconjurator privit ca resursa ce trebuie exploatata si protejata in mod corespunzator . Conceptul de dezvoltare durabil desemneaz totalitatea formelor i metodelor de dezvoltare socio-economic, al cror fundament l reprezint n primul rnd asigurarea unui echilibru ntre sistemele socio-economice i resursele naturale. Durabilitatea pleac de la ideea c activittile umane sunt dependente de mediul nconjurtor si de resurse. Sntatea,si stabilitatea economic a societtii sunt esentiale n definirea calittii vietii. Discutiile de la care s-a ajuns la dezvoltarea durabil au pornit la nceputul anilor 70. n 1972, Conferinta privind Mediul care a avut loc la Stockholm a pus pentru prima dat n mod serios problema deteriorrii mediului nconjurtor n urma activittilor umane, ceea ce pune n pericol nsusi viitorul omenirii. n 1983, si ncepe activitatea Comisia Mondial pentru Mediu i Dezvoltare (WCED), condus de Gro Bruntland. Doi ani mai trziu (n 1985), este descoperit gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii si se ncearc gsirea unor solutii pentru reducerea consumului de substante care duneaz stratului protector de ozon care nconjoar planeta. n 1986, la un an dup catastrofa de la Cernobl, apare asa-numitul, Raport Bruntland denumit "Viitorul nostru comun, unde se da cea mai cunoscut definiie a dezvoltrii durabile: dezvoltarea durabil este dezvoltarea care urmrete satisfacerea nevoile prezentului, fr a compromite posibilitatea generaiilor viitoare de a-i satisface propriile nevoi". Totodat, Raportul admitea c dezvoltarea economic nu poate fi oprit, dar c strategiile trebuie schimbate astfel nct s se potriveasc cu limitete ecologice oferite de mediul nconjurtor si de resursele planetei. n finalul raportului, comisia sustinea necesitatea organizrii unei conferinte internationale asupra dezvoltrii durabile Dezvoltarea durabil urmarete i ncearc s gseasc un cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor n orice situaie n care se regsete un raport de tipul om/mediu, fie ca e vorba de mediu nconjurtor, economic sau social Dei iniial dezvoltarea durabil s-a vrut a fi o soluie la criza ecologic determinat de intensa exploatare industriala a resurselor i degradarea continu a mediului i cauta n primul rnd prezervarea calitii mediului nconjurtor, n prezent conceptul s-a extins asupra calitii vieii n complexitatea sa, i sub aspect economic i social. Obiect al dezvoltrii durabile este acum i preocuparea pentru dreptate i echitate ntre state, nu numai ntre generaii. .Astfel, n 1992, are loc la Rio de Janeiro Summit-ul Pamntului, la care au participat reprezentanti din aproximativ 170 de state. n urma ntlnirii, au fost adoptate mai multe conventii, referitoare la schimbrile de clim (reducerea emisiilor de metan si bioxid de carbon), protejarea diversitatii biologic (conservarea speciilor) si stoparea defrisrilor masive. De asemenea, s-a stabilit un plan de sustinere a dezvoltrii durabile, Agenda 21.

5

La 10 ani de la Conferinta de la Rio, n 2002, a avut loc, la Johannesburg, Summitul privind dezvoltarea durabil. Conflictul dintre civilizatia industrial si mediul ambiant prezinta dou aspecte esentiale: tendinta de epuizare a resurselor naturale de energie, de materii prime si de hran, sau consumarea celor regenerabile ntr-un ritm superior capacittii lor de regenerare, deteriorarea fizic si poluarea factorilor de mediu: apa, aer, sol. n acest context, intelegem importanta reciclrii deseurilor atat pentru protectia mediului cat si a resurselr naturale. Fiecare dintre noi putem contribui la dezvoltarea durabil. De fapt, putem spune c avem o gndire durabil atunci cnd aruncm deseurile din plastic sau hrtie n locurile special amenajate. La nivel industrial, lucrurile s-au miscat mult mai repede. Astfel, multe fabrici folosesc deseuri drept combustibil, iar n anumite localitti se ncearc implementarea unor sisteme de nclzire casnic pe baz arderii deseurilor. Companiile sunt primele care au constientizat importanta economic (dar si ecologic) a recuperrii si refolosirii deseurilor. Putem spune ca : O societate durabil este cea care si modeleaz sistemul economic si social astfel nct resursele naturale si sistemele de suport ale vietii s fie mentinute 1.4. Clasificarea si descrierea factorilor de mediu . Prin factor de mediu se nelege un element component al mediului capabil de a produce o aciune direct sau indirect asupra altor elemente componente, provocnd reacii corespunztoare. Cu alte cuvinte factorii de mediu trebue priviti si in interactiunea lor reciproca care astfel defineste mediul ca un sistem dinamic in continua modificare. Se deosebesc mai multe categorii de factori de mediu: - factori abiotici (fizici si meteorologici): aerul, solul, apa, lumina, cldura, umiditatea, vntul. - factori geomorfologici: altitudinea reliefului, nclinarea, expunerea. - factori antropici ai climei: activiti ale omului care contribuie la modificarea climei (defriri, desecri, irigaii, poluare a atmosferei). - factori biotici: relatii si interrelatii intre regnurile vii - factori ecologici: capabili de a influena viaa organismelor Domeniile ce trebuie protejate sunt aceleasi cu cele afectate: apa, aerul, solul, biosfera, habitatul, fiecare dintre acestea cunoscand modificari si degradari care impun masuri si organizari specifice, in functie de regiune, tara, dar si de factorii care le-au provocat. 1.5. Poluarea mediului inconjurator si a factorilor de mediu. Poluarea mediului inconjurator reprezint contaminarea mediului nconjurtor cu materiale care interfereaz cu sntatea uman, calitatea vieii sau funcia natural a ecosistemelor (organismele vii i mediul n care triesc). Chiar dac uneori poluarea mediului nconjurtor este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi

6

erupiile vulcanice, cea mai mare parte a substanelor poluante provine din activitile umane. S-a dovedit c poluarea mediului nconjurtor duneaz foarte mult sntii omului Referindu-ne la poluare, in general si la efectele nocive ale acesteia asupra sanatatii si confortului omului, in special, este util sa ne oprim aici la doua notiuni multa vreme considerate sinonime si care nici astazi nu sunt acceptate de toti cercetatorii ca fiind total diferite. Este vorba despre poluarea si impurificarea mediului. Prin impurificarea mediului se intelege prezenta in mediului inconjurator a unor elemente sau componente care nu se gasesc in mod obisnuit in alcatuirea acestuia in timp ce poluarea cuprinde atat prezenta unor elemente straine, cat si modificarea componentelor naturale ale mediului. Un exemplu in acest sens il constituie cresterea concentratiei de dioxid de carbon din aer ca urmare a activitatilor industriale ale omului. Este vorba de poluare,desi dioxidul de carbon face parte din compozitia normala a aerului. Pe de alta parte, simpla prezenta a unor elemente straine fata de componenta normala a mediului inconjurator nu este de natura sa provoace efecte nocive sau nedorite decat in cazul cand prin natura lor, concentratia in care se gasesc si timpul cat actioneaza produc asemenea consecinte. Din cele aratate reiese deosebirea care se poate face intre poluare si impuritate desi asa cum am mai aratat, in vorbirea comuna cele doua notiuni se confunda frecvent. Formele de poluare sunt foarte diverse i afecteaz multe aspecte ale Terrei. Unele din efectele devastatoare ale poluanilor nu pot fi observate n momentul polurii ns, n timp, consecinele majore vor afecta ntreaga planet i n acelai timp i pe cel care d natere aceastei situaii : omul. Dei o parte din poluarea mediului este rezultatul unor fenomene naturale cum ar fi erupiile vulcanice, cea mai mare parte este cauzat de activitile umane. Din punct de vedere al caracterului sistematic poluarea antropica poate fi tehnologica, in consecinta inerenta a anor activitati anume si care se cauta a fi redusa tot prin procedee tehnologice, asa numitele cele mai bune practici si poluarea accidentala. Poluarile accidentale sunt accidente majore de mediu care se produc in toate structurile acestuia si din motive foarte complexe. Analiza acestora presupune o clasificare a lor in functie de mediul poluat, produsul poluant si cauzele producerii fenomenului. In toate cazurile urmarile acestor accidente de mediu sunt importante sub aspect social, ecologic si economic. La fel de importante sunt preocuparile omului, ale societatii, si mai ales ale specialistilor din domeniu, pentru prevenirea lor si pentru interventiile imediate in vederea reducerii si eliminarii pagubelor produse. Ele afecteaza diferit diversii factori de mediu. In anul 2000 in Romania, spre exemplu situatia privind ponderea pe factori de mediu a efectelor produse de poluarile accidentale se prezinta astfel: - factorul de mediu sol, circa 90%; - factorul de mediu apa, circa 8%; - factorul de mediu aer, circa 2 %. Poluarile accidentale pot fi: - poluari accidentale produse din cauze tehnologice si neglijente umane;

7

- poluari accidentale ale localitatilor si terenurilor, cu produse petroliere, prin spargerea conductelor de transport a acestor produse; - poluari accidentale datorate accidentelor de circulatie; - poluari accidentale cauzate de factori naturali; - poluari accidentale, cu produse petroliere, ale fluviului Dunarea. Cresterea alarmanta a poluarilor accidentale si in special a celor cu consecinte grave necesita masuri urgente de eficientizare a activitatilor de control atat prin actiuni sistematice directe, dar si printr-o mai buna cooperare intre autoritatile teritoriale de mediu si agentii economici potential poluatori. Poluarile industriale precum si cele in agricultura, sau transporturi, pot fi evitate prin intarirea disciplinei in munca, respectarea legislatiei si a normelor specifice fiecarei activitati. Paralel cu intensificarea educatiei personalului de lucru, se impune aplicarea cu strictete a principiului poluatorul plateste. Calamitatile naturale deasemenea pot fi substantial diminuate prin intarirea activitatii de supraveghere, prevedere, prognoza, pregatire de actiuni in diverse scenarii posibile si aplicarea prompta a masurilor celor mai adecvate situatii care se ivesc. Aciunea mediului poluant asupra organismului uman este foarte variat i complex. Ea poate merge de la simple incomoditi n activitatea omului, disconfortul, pn la perturbri puternice ale strii de sntate i chiar pierderea de viei omeneti. Efectele acute se datoreaz unor concentraii deosebit de mari ale poluanilor din mediu, care au repercusiuni puternice asupra organismului uman si au fost primele asupra crora s-au fcut observaii i cercetri privind influena polurii mediului asupra sntii populaiei. Efectele cronice reprezint formele de manifestare cele mai frecvente ale aciunii polurii mediului asupra sntii. Acestea se datoreaz faptului c n mod obinuit diverii poluani existeni n mediu nu ating nivele foarte ridicate pentru a produce efecte acute, dar prezena lor, continu chiar la concentraii mai sczute, nu este lipsit de consecine nedorite. Efectele cronice au ns o deosebit importan i sub aspect economic i social. ncrcarea organismului populaiei expuse cu anumii poluani cunoscui a avea caliti de depozitare n anumite organe reprezint un alt aspect important al influenei polurii mediului asupra sntii. Este vorba, n special, de plumb, de cadmiu, de pesticide organo clorurate, de unele substane radioactive i ali poluani care intr n aceast categorie. Efectele indirecte ale polurii constau ns i din nfluenele asupra faunei i florei, care uneori sunt mult mai sensibile dect organismul uman la aciunea diverilor poluani. Se tie astfel c animalele, psrile, insectele, unele organisme acvative, ca i plantele sufer nfluena poluanilor pn la dispariia sau distrugerea lor. Cunoaterea acestor efecte ale polurii mediului asupra sntii a condus la necesitatea instituirii unor msuri de protecie a mediului nconjurtor. S-a afirmat c toate efectele asupra sntii oamenilor artate mai sus sunt rezultatul ruperii echilibrului dintre organismul uman i mediuul nconjurtor. n anumite situaii de poluare s-au nregistrat numeroase cazuri de: bronhopneumopatii, bronite, cancer pulmonar (poluarea aerului), febr tifoid, dizenteria, holera, poliomelita, hepatita epidemic, amibiaza, diverse intoxicaii (poluarea apei). Se poate defini poluarea mediului ca o modificare a componentelor naturale ale acestuia prin prezena unor componente strine, numite poluani, ca urmare a activitii omului, i care provoac prin natura lor, prin concentraia n care se gsesc i prin timpul ct acioneaz, efecte nocive asupra sntii, creeaz

8

disconfort sau mpiedic folosirea unor componente ale mediului eseniale vieii. (Conferina Mondial a O.N.U., Stockholm, 1972) Din cuprinsul definiiei se poate constata clar c cea mai mare responsabilitate pentru poluarea mediului o poart omul, poluarea fiind consecina activitii mai ales social economice a acestuia. Privit istoric, poluarea mediului a aprut odat cu omul, dar s-a dezvoltat i s-a diversificat pe msura evoluiei societii umane, ajungnd astzi una dintre importantele preocupri ale specialitilor din diferite domenii ale tiinei i tehnicii, ale statelor i guvernelor, ale ntregii populaii a pmntului. Aceasta, pentru c primejdia reprezentat de poluare a crescut i crete nencetat, impunnd msuri urgente pe plan naional i internaional, n spiritul ideilor pentru combaterea polurii. Toate aceste fenomene au determinat modificari insemnate la nivelul fitosferei si zoosferei, conducand la dispariia unui mare numar de specii si, mai ales, au afectat sanatatea omului atat direct, prin consumul de aer si apa poluate, cat si indirect, dar nu mai puin daunator, prin consumul unor alimente cu caracteristici modificate. Poluarea mediului privit ndeosebi prin prisma efectelor nocive asupra sntii a mbrcat de-a lungul timpului mai maulte aspecte concretizate n diferite tipuri de poluare i anume: a. Poluarea biologic, cea mai veche i mai bine cunoscut dintre formele de poluare, este produs prin eliminarea i rspndirea n mediul nconjurtor a germenilor microbieni productori de boli. Astfel, poluarea bacterian nsoete deopotriv omul, oriunde s-ar gsi i indiferent pe ce treapt de civilizaie s-ar afla, fie la triburile nomade, fie la societile cele mai evoluate. Pericolul principal reprezentat de poluarea biologic const n declanarea de epidemii, care fac numeroase victime. Totui, putem afirma c, datorit msurilor luate n prezent, poluarea biologic bacteriologic, virusologic i parazitologic, are o frecven foarte redus. b. Poluarea chimic const n eliminarea i rspndirea n mediul nconjurtor a diverselor substane chimice. Poluarea chimic devine din ce n ce mai evident, att prin creterea nivelului de poluare, ct mai ales prin diversificarea ei. Pericolul principal al polurii chimice l reprezint potenialul toxic ridicat al acestor substane, unele inexistente, initial in natura. Se produce cu: - derivati ai carbonului si hidrocarburi lichide - derivati ai sulfului si azotului - derivati ai metalelor grele(Pb, Cr) - derivati ai fluorului - materii plastice -pesticide -materii organice fermentescibile In contrast cu factorii poluanti din mediu care merita o tratare speciala pentru a fi eliminati , exista insa si substante, numite biodegradabile, care nu polueaza natura. Un produs este numit biodegradabil atunci cand se transforma, se descompun si se elimina in mod natural. Resturile de mancare, hartie si materialele de origine vegetala sau animala, cum sunt bumbacul sau lana, sunt biodegradabile. In schimb , numeroase materiale plastice nu sunt. Rezistente la uzura, la rupere si la actiuni chimice, ele formeaza depozite dupa utilizare. Pentru aceste materiale ,

9

chimistii au inventat metode de reciclare. Unele materiale plastice sunt rupte in bucati si folosite apoi la fabricarea aglomeratelor, a materialelor de constructie sau pentru asfaltarea drumurilor. Alte materiale plastice, care nu degajeaza gaze nocive, sunt arse si folosite la incalzitul urban.Cu toate acestea, in viitor se incearca punerea la punct a unor materiale biodegradabile, care sa se descompuna tot atat de natural ca si lemnul. c. Poluarea fizic este cea mai recent i cuprinde, n primul rnd, poluarea radioactiv ca urmare a extinderii folosiri izotopilor radioactivi n tiin, industrie, agricultur, zootehnie, medicin etc.. Pericolul deosebit al substanelor radioactive n mediu i n potenialul lor nociv chiar la concentraii foarte reduse. Polurii radioactive i se adaug poluarea sonor, tot ca o component a polurii fizice. Zgomotul, ca i vibraiile i ultrasunetele sunt frecvent prezente n mediul de munc i de via al omului modern, iar intensitile polurii sonore sunt n continu cretere. Supraaglomerarea i traficul, doi mari poluani fonici, au consecine serioase asupra echilibrului psihomatic al individului. Un numr tot mai mare de persoane din oraele aglomerate recurge la specialitii psihiatri pentru a gsi un remediu pentru starea lor proast (anxietate, palpitaii, amnezii neteptate, lipsa puterii de concentrare, dureri de cap). n sfrit nu putem trece cu vederea poluarea termic, poate cea mai recent form de poluare fizic cu influene puternice asupra mediului nconjurtor, n special asupra apei i aerului, i, indirect, asupra sntii populaiei. Marea varietate a polurii fizice, ca i timpul relativ scurt de la punerea ei n eviden, o face mai puin bine cunoscut dect pe cea biologic i chimic, necesitnd eforturi deosebite de investigare i cercetare pentru a putea fi stpnit n viitorul nu prea ndeprtat. ns cele mai des ntlnite forme de poluare sunt: poluarea apei, poluarea solului, poluarea aerului (atmosferic). Aceste elemente de baz vieii omeneti se pare c sunt i cele mai afectate de aciunile iresponsabile ale fiinei omeneti. Poluarea factorilor de mediu 1. Apa In cadrul sistemului ecologic planetar, prezenta apei este conditia indispensabila vietii, iar pentru societatea umana ea reprezinta acea resursa naturala de care depinde orice domeniu al activitatii economice. Ea ndeplinete n organism multiple funcii, fr ap toate reaciile biologice devenind imposibile. Lipsa de ap sau consumul de ap poluat are multiple consecine negative asupra omului i sntii sale. Consumul de apa a crescut ca urmare a cresterii demografice, exploziei urbane, ridicarii nivelului de trai, industrializarii etc.si exista un pericol major privind degradarea surselor de apa. La poluarea apei contribuie un numr mare de surse, care sunt clasificate n: Surse organizate: - apele reziduale comunale, care rezult din utilizarea apei n locuine i instituii publice, bogate n microrganisme, dintre care multe patogene; - apele reziduale industriale, provenite din diverse procese de fabricaie sau sunt utilizate la transport, ca solvent sau separator, la purificarea i splarea materiilor prime, semifinite i finite, sau a ustensilelelor i instalaiilor, i au o compoziie heterogen. - apele reziduale agro zootehnice, provenite mai ales ca urmare a utilizrii apei n

10

scopuri agricole (irigaii), ct i pentru alimentarea animalelor i salubritatea cresctoriilor de animale. Sursele neorganizate, sunt reprezentate de apele meteorice (ploaie, zpad), reziduurile solide de tot felul, diversele utilizri necorespunztoare (topirea inului sau cnepii). Multitudinea i variabilitatea surselor de poluare a apei conduc la pluralitatea elementelor poluante, mprite n: - elemente biologice, reprezentate, n principal, de microorganismele patogene; - elemente chimice, reprezentate de substane chimice organice sau anorganice; Emisia in apa a substanelor toxice a determinat: - periclitarea condiiilor de viaa in apa ca urmare a scaderii concentraiei de oxigen dizolvat; - nitrificarea si eroziunea solului; Amenajarile hidroenergetice au determinat: - modificari ale reelei hidrografice si a reliefului local; - miscari seismice de suprafaa. Ca msuri de prevenire a polurii apei sunt: -Realizarea de instalatii industriale si tehnologii care sa micsoreze consumurile mari de apa si reintegrarea apelor epurate in circuitul productiv; - Interzicerea ndeprtrii la ntmplare a reziduurilor de orice fel care ar putea polua apa si controlul depozitrii reziduurilor solide; -Folosirea rationala a pesticidelor si ingrasamintelor chimice; abundenta acestora modifica calitatea apei; -Organizarea corect a sistemelor de canalizare ; -Tratarea apelor menajere si industriale: construirea de staii de epurare, construirea de staii sau sisteme de epurare specifice pentru apele reziduale ale ntreprinderilor industriale, instalarea de filtre antipoluante, decantoare, nzestrarea cu sisteme de reinere i colectare a substanelor radioactive din apele reziduale ale unitilor unde se produc sau se utilizeaz radionuclizi, 2. Aerul formeaz nveliul gazos al Pmntului, reprezentnd i el un element indispensabil vieii. Poluarea aerului const din modificarea compoziiei sale normale (78% N, 21% O2, 0.03 CO2, 0.01% ozonul i alte gaze, vapori de ap, pulberi) n mod deosebit prin ptrunderea n atmosfer a unor elemente strine i cu efecte nocive. Sursele de poluare a aerului sunt: Surse naturale, reprezentate de diversele procese care se petrec n natur sunt: -solul, care sufer fenomene de eroziune i mcinare cu eliberare de particule foarte fine; plantele i animalele, care pot elimina n aer diverse elemente(fulgi,polen,pr) -erupiile vulcanice, care arunc n aer mari cantiti de gaze, particule solide; Sursele artificiale, reprezentate de activitile omului: -procesele de combustie, de la nclzirea locuinelor i pn la combustibilul utilizat pentru producerea de energie n scopuri industriale; -procesele industriale, constituite din rspndirea n aer a diverilor poluani eliminai de ntreprinderile industriale; -transporturile, constnd n transporturi de tip feroviar, naval i aerian i n special rutier;

11

Ca elemente poluante principale sunt: -suspensiile, reprezentate de particulele solide sau lichide dispersate n atmosfer; -gazele sub form de poluani n stare gazoas, rspndii n atmosfer; Emisia in aer a substanelor poluante a determinat producerea unor fenomene care au un caracter global, in sensul ca se pot observa in oricare zona geografica a planetei, indiferent de gradul de dezvoltare al activitaii antropice: - ploile acide, determinate de prezena in atmosfera a compusilor de sulf, clor si azot; - efectul de sera, datorat cresterii concentraiei de CO2 provenit din procesele de ardere; - subierea stratului de ozon datorita prezenei in aer a clorofluorcarburilor, cu urmare imediata a cresterii, la nivelul solului, a dozei de radiaie ultravioleta; Msurile cele mai importante pentru mpiedicarea polurii masive a atmosferei sunt: -construirea de ntreprinderi n afara zonelor de locuit tinand seama de configuratia reliefului -folosirea de tehnologii nepoluante - tratarea prealabil a combustibilului folosit sau a unor materii prime pentru reducerea concentraiei de poluani, -asigurarea unor arderi complete a combustibililor utilizai n industrie, reglarea corespunztoare a arderilor la autovehicule pentru reducerea eliminrii poluanilor, nlocuirea combustibilului inferior cu cel superior, mai puin poluant, -nzestrarea ntreprinderilor industriale cu instalaii de reinere a poluanilor, utilizarea filtrelor; -dezafectarea intreprinderilor intens poluante -amenajarea ct mai multor spaii verzi etc. 3. Solul, ca i aerul i apa este un factor de mediu cu influen deosebit asupra sntii. De calitatea solului depinde formarea i protecia surselor de ap, att a celei de suprafa ct mai ales a celei subterane. Poluarea solului este considerat ca o consecin a unor obiceiuri neigienice sau practici necorespunztoare, datorat ndeprtrii i depozitrii la ntmplare a reziduurilor rezultate din activitatea omului, a deeurilor industriale sau utilizrii necorespunztoare a unor substane chimice n practica agricol. innd seama de proveniena lor, reziduurile pot fi clasificate n: - reziduuri menajere, rezultate din activitatea zilnic a oamenilor n locuine i localuri publice; - reziduuri industriale, provenite din diversele procese tehnologice care pot fi formate din materii brute, finite sau intermediare i au o compoziie foarte variat n funcie de ramura industrial i de tehnologia utilizat (n industria alimentar predominant componente organice, pe cnd n industria chimic, metalurgic, siderurgic, minier predominant substane chimice organice sau anorganice); - reziduuri agro zootehnice, legate ndeosebi de creterea i ngrijirea animalelor; Elementele poluante ale solului sunt de dou categorii:

12

- elemente biologice, reprezentate de organisme (bacterii, virusuri, parazii), eliminate de om i de animale, fiind n cea mai mare parte patogene. Ele fac parte integrant din diferitele reziduuri (menajere, animaliere, industriale); - elemente chimice, sunt n cea mai mare parte, de natur organic. Importana lor este multipl: ele servesc ca suport nutritiv pentru germeni, insecte i roztoare, sufer procese de descompunere cu eliberare de gaze toxice, pot fi antrenate n sursele de ap, pe care le degradeaz etc. Depozitarea pe sol a deseurilor a determinat degradarea solului ca urmare a prezenei metalelor grele si a substanelor care distrug bacteriile care fixeaza azotul; Practicarea agriculturii intensive a determinat accentuarea eroziunii solului. Prevenirea i combaterea polurii solului in vederea pastrarii nealterate a fertilitatii si evitarea degradarii, se realizeaza prin practicarea unei agriculturi adecvate, care tine seama de calitatile lui si de metodele agrotehnice, si prin urmatoarele masuri specifice: - colectarea igienic a reziduurilor menajere n recipiente speciale, ndeprtarea organizat i la perioade ct mai scurte a reziduurilor colectate n afara localitilor, depozitarea controlat sau tratarea corespunztoare a reziduurilor ndeprtate prin neutralizarea lor, - utilizarea n agricultur, ca ngrmnt natural, a reziduurilor, incinerarea reziduurilor uscate, recuperarea i reutilizarea (reciclarea) reziduurilor etc. Prevenirea degradarii solului se realizeaza prin: -combaterea inmlastinirilor si inundatiilor, prin indiguiri si desecari, canale de colectare si drenaj; -combaterea secetei, prin irigatii; -fertilizarea naturala si artificiala, cu ingasaminte in anumite proportii. Din punctul de vedere al efectelor pe care aceste fenomene le au asupra ecosistemelor naturale si antropizate, distingem trei categorii de efecte: Efecte reversibile, in care efectele datorate poluarii dispar la scurt timp dupa dispariia poluantului si organismele biosferei sau elementele ecosistemelor antropizate revin la starea iniiala. Efecte ireversibile, in care efectele datorate poluarii nu dispar dupa dispariia poluantului si organismele biosferei se imbolnavesc sau mor, iar elementele ecosistemului antropizat nu mai pot fi folosite (cazul alunecarilor de teren, al incendiilor de padure sau al accidentelor industriale) Mutaii, in care organismele biosferei isi modifica structura genetica intr-o maniera degenerativa, pana la dispariia acestora, sau iau o alta cale evolutiva. Din punct de vedere al scarii de manifestare poluarea mediului este: a) Poluare locala Fenomenele de poluare locala se manifesta in zone limitate care se intind pe arii de caiva km2 sau cateva zeci de km2 si au drept cauze atat fenomene naturale, cat si activitai antropice. in aceasta categorie se inscriu:

13

- erupiile vulcanice de intensitate mica (de exemplu, erupia vulcanului Mont Pele din 1998 care a afectat numai insula Martinica) - emisiile de gaze toxice din surse naturale (emisia de CO dintr-un lac din Ciad care in 1988 a ucis toi locuitorii unui sat de pe marginea lacului) - accidente care apar in exploatarea instalaiilor industriale (explozia unui rezervor de gaze toxice din orasul Bophal, India, din 1985 care a afectat numai zona limitrofa acestei asezari) - deversarile accidentale de petrol din tancurile marine (cazul Amocco Cadiz din zona golfului Alaska din 1994) - emisiile continue ale unitailor industriale si agricole ca si ale amenajarilor urbane, rurale si ale reelelor de transport. Daca cele mai multe din cauzele naturale care determina fenomene de poluare locala nu pot fi nici prevazute, nici inlaturate, ci, in cel mai bun caz, numai diminuate din punct de vedere al efectelor lor, in ceea ce priveste cauzele antropice, ele se datoresc, aproape intotdeauna, nerespectarii disciplinei tehnologice si faptului ca, in exploatare, nu se iau in considerare cele mai noi cunostinte stiinifice si tehnologice din domeniul respectiv. De asemenea, o activitate manageriala cu performane scazute, cum ar fi aceea in care se lucreaza pe stoc, sau cu randamente de consum mici, este in masura sa determine cresterea emisiilor poluante. Amploarea fenomenelor de poluare locala, poate fi mult diminuata de o activitate de proiectare desfasurata la limita cunoasterii stiinifice si tehnologice, de o activitate de exploatare care sa respecte riguros instruciunile si de o activitate manageriala performanta din punctul de vedere al minimizarii consumurilor si maximizarii profitului. b) Poluare regionala Fenomenele de poluare regionala au, in general vorbind, aceleasi cauze cu cele de poluare locala, dar amploarea lor este mult mai mare, motiv pentru care zonele afectate ocupa arii mult mai mari, zone insemnate dintr-o ara, pana la zone in care sunt cuprinse mai multe ari (poluarea transfrontaliera) sau pari insemnate dintr-un continent. Un astfel de caz este recentul fenomen de poluare cu cianuri a unor zone intinse din nordul Romaniei, estul Ungariei si nordul Iugoslaviei datorat ruperii unui dig de protecie al exploatarii miniere din zona Baia Mare (ianuarie 2000). in acest caz, un defect local in proiectarea pe termen lung a lacului de acumulare al exploatarii miniere a fost potenat in mod nefericit de condiiile climatice locale (nivel mare al precipitaiilor si cresterea brusca a temperaturii care a determinat topirea brusca a zapezii si, deci, cresterea rapida a nivelului lacului de acumulare, precum si de cele geografice (bazinul bogat in aflueni al Tisei). Concentraia de cianuri a crescut de cateva ori in toata reeaua

14

hidrografica, ajungand pana in Delta Dunarii. Desi efectele asupra biosferei sunt reversibile, chiar daca numai pe termen mediu (3 5 ani), pagubele pricinuite ecosistemului antropizat, pe termen scurt si mediu, sunt insemnate. O asemenea situaie ar fi putut fi evitata daca managerii firmei Esmeralda Corporation ar fi facut la timp investiia necesara pentru protejarea barajului. Pe termen scurt, s-au economisit bani, care acum s-au pierdut, impreuna cu imaginea firmei. O alta categorie de fenomene de poluare regionala este aceea a poluarii radioactive datorata exploatarii defectuoase a centralelor nuclearo electrice. Cazul cel mai recent este acela al exploziei unuia din reactoarele centralei de la Cernobal, Ucraina (fosta URSS) din 30 aprilie 1986. Poluarea radioactiva (iod, cesiu si stroniu) a cuprins zone insemnate din Europa, din Polonia pana in Bulgaria si din Rusia pana in nordul Italiei. Acest lucru s-a intamplat datorita potenarii negative a emisiilor radioactive de catre circulaia atmosferica la nivel continental. Cantitatea imensa de praf radioactiv a ajuns rapid in zonele inalte ale troposferei de unde circulaia maselor de aer le-a transportat in zone situate la mii de kilometri de locul accidentului, unde, prin intermediul ploilor, s-au depus rapid pe sol. Pe langa numarul mare de mori (cateva mii) din zona accidentului, datorat iradierii directe, milioane de oameni din ari situate la mii de kilometri distana au avut de suferit pe termen mediu si lung. De asemenea, in zone intinse din Ucraina, milioane de oameni au avut de suferit pe termen mediu si lung, efectele poluarii radioactive in aceste zone fiind ireversibile. Ca si fenomenele de poluare locala, fenomenele de poluare regionala pot fi diminuate sau chiar inlaturate, daca se desfasoara o activitate antropica corecta. c) Poluare globala. Spre deosebire de cele doua tipuri de fenomene prezentate pana acum, fenomenele de poluare globala, desi au surse punctuale, afecteaza intreaga planeta. De asemenea, cauzele antropice ale acestor fenomene nu au catusi de puin un caracter subiectiv, ci unul obiectiv, fiind determinate de activitai de mare importana ale speciei umane, producerea energiei si a hranei, care nu pot fi diminuate sau eliminate. Acest tip de poluare este produs de activitai care se desfasoara la limita cunoasterii stiinifice si tehnologice. Fenomenele de poluare globala sunt urmatoarele: 1. Ploile acide Sursele naturale si antropice care conduc la formarea ploilor acide sunt: Naturale: Erupiile vulcanice, denitrificarea solului, arderea biomasei, reacii fotochimice Antropice: Arderea combustibililor fosili, arderea biomasei, transport aerian

15

2. Subierea stratului de ozon Rolul esenial pe care il are ozonul atmosferic in meninerea vieii, datorita absorbiei radiaiei solare UV-B, a determinat studierea sistematica a fenomenelor care determina dinamica lui, incepand din anii 30 cand au fost accesibile primele masuratori cu sonde stratosferice. Tot atunci a fost creat, de catre Chapman, primul model de creare si distrugere a ozonului stratosferic. In procesele de creaie si de distrugere a ozonului participa radiaia solara din zona UV-B, sistemul hidrogenului, al azotului si al clorului, precum si o serie de sisteme regulatoare, cu rol de reacie negativa, cum este cel al metanului. Gruparea NO se poate forma si in timpul unor evenimente deosebite care au loc in stratosfera, cum este acela al existenei, accidentale, al unui nivel crescut de radiaii galactice, fluxuri de protoni, trecerea unor meteorii, etc., in general, orice eveniment energetic care poate da nastere in stratosfera la temperaturi mai mari de 2000oC. Toate procesele de creaie si de distrugere a ozonului, prezentate mai sus, au loc datorita unor cauze naturale care au fost menionate. Ponderea acestor procese in procesul de distrugere a ozonului (60% in sistemul azotului, 20% recombinarea ozonului, 10% in sistemul hidrogenului si restul in sistemul clorului si al altor elemente), este stabilita de rapoartele relative in care se afla constantele de viteza k si J ale reaciilor chimice. Starea staionara determinata de aceasta balana intre creare si distrugere are drept consecina imediata meninerea, la nivelul suprafeei terestre, a acelui nivel de radiaii UV-B care permite meninerea si dezvoltarea componentelor biosferei. Activitatea antropica intervine in procesul de distrugere al acestuia exact pe aceleasi cai ca si sistemele naturale. (I) Intervenia in sistemul hidrogenului Se realizeaza prin introducerea in stratosfera a unor cantitai suplimentare de metan, provenite din metabolismul animalelor crescute in fermele zootehnice si din exploatarea zacamintelor de petrol si gaze naturale. (II) Intervenia in sistemul azotului Se realizeaza pe una din urmatoarele cai: (a) prezena oxizilor de azot in stratosfera datorita emisiilor de gaze in transportul aerian supersonic; (b) meninerea unei temperaturi ridicate in stratosfera datorita avioanelor supersonice, (c) prezena oxizilor de azot in stratosfera datorita folosirii pe scara larga a ingrasamintelor chimice cu azot

16

(d) prezena oxizilor de azot in stratosfera datorita defrisarii padurilor care accelereaza procesul de denitrificare a solului (III) Intervenia in sistemul clorului Se realizeaza prin prezena freonului 11 (CFCl3) si a freonului 12 (CF2Cl2) in stratosfera datorita folosirii acestora in instalaiile frigorifice si in industria cosmeticelor. Datorita faptului ca intervenia antropica in procesele de distrugere a ozonului are loc pe aceleasi canale ca si in cazul ecosistemului natural, ponderile acestor canale raman nemodificate. Ceea ce este probabil sa se schimbe, este viteza de distrugere a ozonului.

3. Efectul de sera Dintre tipurile de poluare globala, efectul de sera este efectul care ar putea avea, pe termen mediu si lung, consecin e extrem de grave pentru ecosistemul antropizat si pentru biosfera, in general. Efectul de sera (green house effect) consta in incalzirea globala a atmosferei joase (troposfera) ca urmare a cresterii emisiilor de CO2 si CH4. Sursele acestui tip de poluare globala sunt in intregime antropice si anume procesele de ardere a combustibililor fosili, pentru CO2 si emisiile provenite de la dejec iile rezultate din activitatea antropica de crestere a animalelor in marile complexe zootehnice, pentru CH4. Aceste cauze sunt departe de a fi obiective, ele fiind expresia moderna a doua dintre cele mai importante activita i antropice, producerea energiei si a hranei. Prin urmare, cresterea emisiilor de bioxid de carbon si metan este direct legata de satisfacerea unor nevoi esen iale ale unei popula ii in continua crestere. Din nefericire, cuplajele numeroase si extrem de stranse dintre troposfera si celelalte subsisteme ale mezogeosistemului constituie factori agravan i pentru amplitudinea efectelor pe care efectul de sera le poate avea asupra mezogeosistemului. Daca emisiile de bioxid de carbon si metan se men in la actuala rata de crestere, temperatura medie a atmosferei ar putea creste in urmatorii 50 de ani cu 3 5oC, ceea ce ar putea da nastere, in aceasta ordine, la urmatoarele fenomene: Topirea unei par i insemnate a calotei glaciare Cresterea nivelului marilor si oceanelor cu cateva zeci de metri, ceea ce va determina inundarea tuturor armurilor unde se afla asezari umane intens populate si cu o economie infloritoare. ari ca Olanda sau Singapore vor dispare inghi ite de apele oceanului

17

2. Elemente de reglementare2.1. Legislatia de mediu 2.1.1. Ordonanta de urgenta nr. 195/2005 din 22/12/2005, privind protectia mediului si care inlocuieste : Legea mediului nr. 137/1995( http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.frame) OBS: Notele scrise cursiv sunt in completarea elementelor din lege, iar din textul integral al legii se indica doar elementele de interes. Legea in extenso poate fi gasita la: http://www.avocatnet.ro/UserFiles/articleFiles/OUG%20nr.195%20din%202005%20 actualizata%20bun_02241450.htm CAPITOLUL I Principii si dispozitii generale Art. 1. - (1) Obiectul prezentei ordonante de urgenta il constituie un ansamblu de reglementari juridice privind protectia mediului, obiectiv de interes public major, pe baza principiilor si elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabila. (2) Mediul reprezinta ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale in interactiune, cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale si spirituale, calitatea vietii si conditiile care pot influenta bunastarea si sanatatea omului. Art. 2. - In sensul prezentei ordonante de urgenta, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarea semnificatie: 1. accident ecologic - evenimentul produs ca urmare a unor neprevazute deversari/emisii de substante sau preparate periculoase/poluante, sub forma lichida, solida, gazoasa ori sub forma de vapori sau de energie, rezultate din desfasurarea unor activitati antropice necontrolate/bruste, prin care se deterioreaza ori se distrug ecosistemele naturale si antropice; 2. acte de reglementare - aviz de mediu, acord de mediu, aviz Natura 2000, autorizatie de mediu, autorizatie integrata de mediu, autorizatie privind emisiile de gaze cu efect de sera, autorizatie privind activitati cu organisme modificate genetic; 3. acord de mediu - actul administrativ emis de autoritatea competenta pentru protectia mediului, prin care sunt stabilite conditiile si, dupa caz, masurile pentru protectia mediului, care trebuie respectate in cazul realizarii unui proiect; 5. arie/sit - zona definita geografic exact delimitata; 6. arie naturala protejata - zona terestra, acvatica si/sau subterana, cu perimetru legal stabilit si avand un regim special de ocrotire si conservare, in care exista

18

specii de plante si animale salbatice, elemente si formatiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta natura, cu valoare ecologica, stiintifica sau culturala deosebita; 8. audit de mediu - instrument managerial de evaluare sistematica, documentata, periodica si obiectiva a performantei organizatiei, a sistemului de management si a proceselor destinate protectiei mediului, cu scopul: a) de a facilita controlul managementului practicilor cu posibil impact asupra mediului; b) de a evalua respectarea politicii de mediu, inclusiv realizarea obiectivelor si tintelor de mediu ale organizatiei; 9. autorizatie de mediu - actul administrativ emis de autoritatea competenta pentru protectia mediului, prin care sunt stabilite conditiile si/sau parametrii de functionare ai unei activitati existente sau ai unei activitati noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului, obligatoriu la punerea in functiune; 10. autorizatie integrata de mediu - actul administrativ emis de autoritatea competenta pentru protectia mediului, care acorda dreptul de a exploata in totalitate sau in parte o instalatie, in anumite conditii, care sa garanteze ca instalatia corespunde prevederilor privind prevenirea si controlul integrat al poluarii; autorizatia poate fi emisa pentru una sau mai multe instalatii ori parti ale acesteia, situate pe acelasi amplasament si exploatate de acelasi operator; . 13. avize de mediu emise de autoritatea competenta pentru protectia mediului: a) aviz de mediu - actul administrativ emis de autoritatea competenta pentru protectia mediului, care confirma integrarea aspectelor privind protectia mediului in planul sau programul supus adoptarii; b) avizul de mediu pentru produse de protectie a plantelor, respectiv pentru autorizarea ingrasamintelor chimice - act administrativ emis de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, necesar in procedura de omologare a produselor de protectie a plantelor si, respectiv, de autorizare a ingrasamintelor chimice; c) aviz Natura 2000 - actul administrativ emis de autoritatea competenta pentru protectia mediului, care contine concluziile evaluarii adecvate si prin care se stabilesc conditiile de realizare a planului sau proiectului din punctul de vedere al impactului asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, incluse sau care urmeaza sa fie incluse in reteaua ecologica Natura 2000; 14. bilant de mediu - lucrare elaborata de persoane fizice sau juridice care au acest drept, potrivit legii, in scopul obtinerii autorizatiei de mediu, care contine elementele analizei tehnice prin care se obtin informatii asupra cauzelor si consecintelor efectelor negative cumulate, anterioare, prezente si anticipate ale activitatii, in vederea cuantificarii impactului de mediu efectiv de pe un amplasament; in cazul in care se identifica un impact semnificativ, bilantul se completeaza cu un studiu de evaluare a riscului; 18. cele mai bune tehnici disponibile - stadiul de dezvoltare cel mai avansat si eficient inregistrat in dezvoltarea unei activitati si a modurilor de exploatare, care demonstreaza posibilitatea practica de a constitui referinta pentru stabilirea valorilor-limita de emisie in scopul prevenirii poluarii, iar in cazul in care acest fapt nu este posibil, pentru a reduce in ansamblu emisiile si impactul asupra mediului in intregul sau:

19

a) tehnicile se refera deopotriva la tehnologia utilizata si modul in care instalatia este proiectata, construita, intretinuta, exploatata, precum si la scoaterea din functiune a acesteia si remedierea amplasamentului, potrivit legislatiei in vigoare; b) disponibile se refera la acele cerinte care au inregistrat un stadiu de dezvoltare ce permite aplicarea lor in sectorul industrial respectiv, in conditii economice si tehnice viabile, luandu-se in considerare costurile si beneficiile, indiferent daca aceste tehnici sunt sau nu utilizate ori realizate la nivel national, cu conditia ca aceste tehnici sa fie accesibile operatorului; c) cele mai bune - se refera la cele mai eficiente tehnici pentru atingerea in ansamblu a unui nivel ridicat de protectie a mediului in intregul sau; 181. certificat de emisii de gaze cu efect de sera - titlul care confera dreptul de a emite o tona de dioxid de carbon echivalent intr-o perioada definita; 19. deseu - orice substanta, preparat sau orice obiect din categoriile stabilite de legislatia specifica privind regimul deseurilor, pe care detinatorul il arunca, are intentia sau are obligatia de a-l arunca; 20. deseu reciclabil - deseu care poate constitui materie prima intr-un proces de productie pentru obtinerea produsului initial sau pentru alte scopuri; 21. deseuri periculoase - deseurile incadrate generic, conform legislatiei specifice privind regimul deseurilor, in aceste tipuri sau categorii de deseuri si care au cel putin un constituent sau o proprietate care face ca acestea sa fie periculoase; 22. deteriorarea mediului - alterarea caracteristicilor fizico-chimice si structurale ale componentelor naturale si antropice ale mediului, reducerea diversitatii sau productivitatii biologice a ecosistemelor naturale si antropizate, afectarea mediului natural cu efecte asupra calitatii vietii, cauzate, in principal, de poluarea apei, atmosferei si solului, supraexploatarea resurselor, gospodarirea si valorificarea lor deficitara, ca si prin amenajarea necorespunzatoare a teritoriului; 23. dezvoltare durabila - dezvoltarea care corespunde necesitatilor prezentului, fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile necesitati; 24. echilibru ecologic - ansamblul starilor si interrelatiilor dintre elementele componente ale unui sistem ecologic, care asigura mentinerea structurii, functionarea si dinamica ideala a acestuia; 25. ecosistem - complex dinamic de comunitati de plante, animale si microorganisme si mediul abiotic, care interactioneaza intr-o unitate functionala; .. 50. poluant - orice substanta, preparat sub forma solida, lichida, gazoasa sau sub forma de vapori ori de energie, radiatie electromagnetica, ionizanta, termica, fonica sau vibratii care, introdusa in mediu, modifica echilibrul constituentilor acestuia si al organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale; 51. poluare - introducerea directa sau indirecta a unui poluant care poate aduce prejudicii sanatatii umane si/sau calitatii mediului, dauna bunurilor materiale ori cauza o deteriorare sau o impiedicare a utilizarii mediului in scop recreativ sau in alte scopuri legitime; 52. prejudiciu - efectul cuantificabil in cost al daunelor asupra sanatatii oamenilor, bunurilor sau mediului, provocat prin poluanti, activitati daunatoare ori dezastre; 53. proiect - executia lucrarilor de constructii sau alte instalatii ori amenajari, alte interventii asupra cadrului natural si peisajului, inclusiv cele care implica extragerea resurselor minerale; 54. program pentru conformare - plan de masuri necesare pentru indeplinirea cerintelor privind protectia mediului, la termenele stabilite de autoritatea

20

competenta pentru protectia mediului; programul pentru conformare face parte integranta din autorizatia de mediu; 55. program operational sectorial - document aprobat de Comisia Europeana pentru implementarea acelor prioritati sectoriale din Planul National de dezvoltare care sunt aprobate spre finantare prin cadrul de sprijin comunitar; 56. public - una sau mai multe persoane fizice sau juridice si, in concordanta cu legislatia ori cu practica nationala, asociatiile, organizatiile sau grupurile acestora; 57. raport de mediu - parte a documentatiei planurilor sau programelor, care identifica, descrie si evalueaza efectele posibile semnificative asupra mediului, ale aplicarii acestora si alternativele sale rationale, luand in considerare obiectivele si aria geografica aferenta, conform legislatiei in vigoare; 58. raport de amplasament - documentatie elaborata de persoane fizice sau juridice care au acest drept, potrivit legii, in scopul obtinerii autorizatiei integrate de mediu si care evidentiaza starea amplasamentului, situatia poluarii existente inainte de punerea in functiune a instalatiei si ofera un punct de referinta si comparatie la incetarea activitatii; 59. raport de securitate - documentatie elaborata de persoane fizice sau juridice care au acest drept, potrivit legii, necesara pentru obiective in care sunt prezente substante periculoase conform prevederilor legislatiei privind controlul activitatilor, care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase; 60. resurse naturale - totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite in activitatea umana: resurse neregenerabile - minerale si combustibili fosili, regenerabile - apa, aer, sol, flora, fauna salbatica, inclusiv cele inepuizabile energie solara, eoliana, geotermala si a valurilor; . 74. zona umeda - intindere de balti, mlastini, turbarii, de ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este statatoare sau curgatoare, dulce, salmastra sau sarata, inclusiv intinderea de apa marina a carei adancime la reflux nu depaseste 6m Art. 3. - Principiile si elementele strategice ce stau la baza prezentei ordonante de urgenta sunt: a) principiul integrarii cerintelor de mediu in celelalte politici sectoriale; b) principiul precautiei in luarea deciziei; c) principiul actiunii preventive; d) principiul retinerii poluantilor la sursa; e) principiul "poluatorul plateste"; f) principiul conservarii biodiversitatii si a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural; g) utilizarea durabila a resurselor naturale; h) informarea si participarea publicului la luarea deciziilor, precum si accesul la justitie in probleme de mediu; i) dezvoltarea colaborarii internationale pentru protectia mediului. Art. 4. - Modalitatile de implementare a principiilor si a elementelor strategice sunt: a) prevenirea si controlul integrat al poluarii prin utilizarea celor mai bune tehnici disponibile pentru activitatile cu impact semnificativ asupra mediului; b) adoptarea programelor de dezvoltare, cu respectarea cerintelor politicii de mediu;

21

c) corelarea planificarii de amenajare a teritoriului si urbanism cu cea de mediu; d) efectuarea evaluarii de mediu inaintea aprobarii planurilor si programelor care pot avea efect semnificativ asupra mediului; e) evaluarea impactului asupra mediului in faza initiala a proiectelor cu impact semnificativ asupra mediului; Art. 5. - Statul recunoaste oricarei persoane dreptul la un mediu sanatos si echilibrat ecologic, garantand in acest scop: accesul la informatia privind mediul, cu respectarea conditiilor de confidentialitate prevazute de legislatia in vigoare . e) dreptul la despagubire pentru prejudiciul suferit

CAPITOLUL II Procedura de reglementare Art 8. - 1)Autoritile competente pentru protecia mediului conduc procedura de reglementare i emit, dup caz, avize de mediu, acorduri i autorizaii/autorizaii integrate de mediu, n condiiile legii. (2)n derularea procedurilor de reglementare pentru proiecte sau activiti care pot avea efecte semnificative asupra teritoriului altor state, autoritile competente pentru protecia mediului respect prevederile conveniilor internaionale la care Romnia este parte. Art. 9. - (1) Solicitarea si obtinerea avizului de mediu pentru planuri si programe sunt obligatorii pentru adoptarea planurilor si programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului. (2) Evaluarea de mediu are ca scop integrarea obiectivelor si cerintelor de protectie a mediului in pregatirea si adoptarea planurilor si programelor. (3) Procedura de evaluare de mediu, structura raportului de mediu si conditiile de emitere a avizului de mediu pentru planuri si programe, inclusiv pentru cele cu efecte transfrontiera, sunt stabilite prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. (4) Aprobarea planurilor si programelor, la orice nivel ierarhic, este conditionata de existenta avizului de mediu pentru respectivul plan sau program. .. Art. 11. - (1) Solicitarea si obtinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiecte publice ori private sau pentru modificarea ori extinderea activitatilor existente, care pot avea impact semnificativ asupra mediului. (2) Pentru obtinerea acordului de mediu, proiectele publice sau private care pot avea impact semnificativ asupra mediului, prin natura, dimensiunea sau localizarea lor, sunt supuse, la decizia autoritatii competente pentru protectia mediului, evaluarii impactului asupra mediului. (3) Procedura-cadru de evaluare a impactului asupra mediului, inclusiv pentru proiecte cu impact transfrontiera si lista proiectelor publice sau private supuse procedurii sunt stabilite prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului.

22

In cele ce urmeaza prezentam extrase elementele esentiale din Hotararea 445 din 8 aprilie 2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului, emisa in aplicarea articolelor din lege prezentate mai sus (http://legestart.ro/Hotararea-445-2009-evaluarea-impactului-anumitor-proiectepublice-private-asupra-mediului-(MzM1MjEy).htm ) Extrase: Prevederile acestei hotarari se aplica evaluarii impactului asupra mediului a acelor proiecte publice si private ce pot avea efecte semnificative asupra mediului. Evaluarea impactului asupra mediului identifica, descrie si evalueaza, in mod corespunzator si pentru fiecare caz, in conformitate cu prevederile prezentei hotarari, efectele directe si indirecte ale unui proiect asupra urmatorilor factori: a) fiinte umane, fauna si flora; b) sol, apa, aer, clima si peisaj; c) bunuri materiale si patrimoniu cultural; d) interactiunea dintre factorii prevazuti la lit. a), b) si c). Procedura de evaluare a impactului asupra mediului se realizeaza in etape, dupa cum urmeaza: a) etapa de incadrare a proiectului in procedura de evaluare a impactului asupra mediului; b) etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului privind impactul asupra mediului; c) etapa de analiza a calitatii raportului privind impactul asupra mediului. Procedura prevazuta mai sus este precedata de o evaluare initiala a proiectului realizata de catre autoritatile publice pentru protectia mediului in care este identificata localizarea proiectului in raport cu ariile naturale protejate de interes comunitar si este condusa de catre autoritatile publice centrale sau teritoriale pentru protectia mediului, cu participarea autoritatilor publice centrale sau locale, dupa caz, care au atributii si raspunderi specifice in domeniul protectiei mediului. Participarea autoritatilor prevazute se realizeaza in cadrul unei comisii de analiza tehnica, constituita la nivel central prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, la nivelul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti, prin ordin emis de prefect, iar la nivelul Administratiei Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii", prin ordin emis de prefectul judetului Tulcea. Exista exceptii la aplicarea prezentei hotarari si se aplica proceduri specifice in cazul: a) proiectelor care servesc scopurilor apararii nationale, daca autoritatea publica centrala pentru aparare nationala impreuna cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului stabilesc, printr-o analiza de la caz la caz, ca realizarea evaluarii impactului asupra mediului ar avea un efect negativ asupra acestor scopuri; b) proiectelor ale caror detalii sunt adoptate printr-un act normativ special, cand obiectivele prezentei hotarari, inclusiv furnizarea informatiilor, sunt indeplinite prin procesul legislativ respectiv. c) in cazuri exceptionale, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului poate excepta, in intregime sau partial, de la aplicarea prevederilor prezentei

23

hotarari, un anumit proiect prevazut in anexele nr. 1 si 2. In aceasta situatie, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului indeplineste urmatoarele obligatii: a) analizeaza daca o alta forma de evaluare este potrivita; b) pune la dispozitia publicului interesat informatiile obtinute in cadrul formelor de evaluare prevazute la lit. a), precum si informatiile privind decizia de exceptare si motivele care au stat la baza luarii acesteia; c) informeaza Comisia Europeana, inainte de emiterea aprobarii de dezvoltare, despre decizia de exceptare luata, precum si despre motivele care justifica acordarea exceptarii si ii furnizeaza, dupa caz, informatiile puse la dispozitia publicului. Decizia de exceptare se comunica titularului de proiect, anterior informarii Comisiei Europene potrivit prevederilor lit. c). Autoritatile publice pentru protectia mediului iau in considerare informatiile furnizate de catre titular in cadrul memoriului de prezentare care contine, cel putin: a) descrierea si caracteristicile amplasamentului propus; b) descrierea si caracteristicile proiectului si ale activitatilor care urmeaza a fi desfasurate: marime, tehnologii si materiale propuse a fi folosite si utilizarea resurselor naturale; c) descrierea activitatilor specifice perioadei de realizare a proiectului; d) descrierea sumara a potentialului impact al proiectului asupra mediului, inclusiv, dupa caz, asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar. Continutul-cadru al memoriului de prezentare al proiectului este stabilit de metodologia de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului. Autoritatile publice pentru protectia mediului iau in considerare informatiile furnizate de catre titular in cadrul memoriului de prezentare care contine, cel putin: a) descrierea si caracteristicile amplasamentului propus; b) descrierea si caracteristicile proiectului si ale activitatilor care urmeaza a fi desfasurate: marime, tehnologii si materiale propuse a fi folosite si utilizarea resurselor naturale; c) descrierea activitatilor specifice perioadei de realizare a proiectului; d) descrierea sumara a potentialului impact al proiectului asupra mediului, inclusiv, dupa caz, asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar. Pentru proiectele supuse evaluarii impactului asupra mediului, titularii acestora au obligatia de a furniza in cadrul raportului privind impactul asupra mediului, la solicitarea autoritatii publice pentru protectia mediului, urmatoarele elemente minimale privind: a) descrierea proiectului, cuprinzand date referitoare la amplasament, solutii tehnice propuse si marimea proiectului; b) datele necesare pentru identificarea si evaluarea principalelor efecte pe care proiectul le poate avea asupra mediului c) descrierea masurilor avute in vedere pentru a evita, a reduce si, daca este posibil, a remedia efectele negative semnificative asupra mediului; d) prezentarea generala a principalelor alternative studiate de titularul de proiect, cu indicarea motivelor alegerii sale, avandu-se in vedere efectele asupra mediului;

24

e) un rezumat fara caracter tehnic al informatiilor prevazute la lit. a)-d). Autoritatile publice care detin informatii relevante pentru evaluarea efectelor directe si indirecte ale proiectului, au obligatia sa puna aceste informatii la dispozitia titularului de proiect. In anexele 1 si 2 ale ordinului se da lista proiectelor supuse evaluarii impactului asupra mediului din care in domeniul constructiilor putem mentiona: - Construirea de linii pentru traficul feroviar de lunga distanta si a aerodromurilor1 cu cel putin o pista de decolare-aterizare mai lunga de 2.100 m. - Construirea de autostrazi si de drumuri expres2. - Construirea drumurilor noi cu cel putin 4 benzi sau realinierea si/sau largirea unui drum existent cu doua ori mai putine benzi pana la 4 sau mai multe benzi, in cazul in care aceste drumuri noi sau realinierea lor si/sau sectiunea largita a acestora este de cel putin 10 km lungime continua. - Cai navigabile interioare si porturi fluviale care asigura traficul, respectiv operarea navelor de peste 1.350 tone. - Porturi comerciale, cheuri pentru incarcare si descarcare legate de uscat si porturi exterioare (exclusiv cheuri pentru feribot) care permit operarea navelor de cel putin 1.350 tone. - Depozite de deseuri periculoase sau instalatii pentru eliminarea deseurilor periculoase prin incinerare ori tratare chimica, - Instalatii cu o capacitate mai mare de 100 tone/zi pentru eliminarea deseurilor nepericuloase prin incinerare ori tratare chimica. - Sisteme de captare a apelor subterane sau sisteme artificiale de reincarcare a acviferului, acolo unde volumul anual de apa captata sau reincarcata este de cel putin 10 milioane de metri cubi. - Lucrari de transfer al resurselor de apa intre bazine hidrografice, executate in scopul prevenirii deficitului de apa, pentru un volum anual de apa transferata de cel putin 100 de milioane metri cubi; se excepteaza transferul prin conducte al apei potabile. - In toate celelalte cazuri, lucrari de transfer al resurselor de apa intre bazine hidrografice, pentru un debit mediu multianual al bazinului de captare de cel putin 2.000 de milioane metri cubi/an si pentru o cantitate de apa transferata de cel putin 5% din acest debit; se excepteaza transferul prin conducte al apei potabile. - Statii pentru epurarea apelor uzate de cel putin 150.000 echivalenti locuitor3. - Baraje si alte instalatii proiectate sa retina sau sa stocheze permanent apa, cu o capacitate noua ori suplimentara de apa retinuta sau stocata de cel putin 10 milioane metri cubi si lista proiectelor pentru care trebuie stabilita necesitatea efectuarii evaluarii impactului asupra mediului, adica nu este aprioric necesar ca in exemplele de mai sus: * Proiecte de infrastructura: a) proiecte de dezvoltare a unitatilor/zonelor industriale; b) proiecte de dezvoltare urbana, inclusiv constructia centrelor comerciale si a parcarilor auto;

25

c) constructia cailor ferate, altele decat cele prevazute in anexa nr. 1, a instalatiilor de transbordare intermodala si a terminalelor intermodale; d) constructia aerodromurilor, altele decat cele prevazute in anexa nr. 1; e) constructia drumurilor, porturilor si instalatiilor portuare, inclusiv a porturilor de pescuit, altele decat cele prevazute in anexa nr. 1; f) constructia cailor navigabile interioare, altele decat cele prevazute in anexa nr. 1, lucrari de canalizare si lucrari impotriva inundatiilor; g) baraje si alte instalatii proiectate pentru retinerea sau stocarea apei pe termen lung, altele decat cele prevazute in anexa nr. 1; h) linii de tramvai, cai ferate subterane si de suprafata, linii suspendate sau linii similare specifice, utilizate exclusiv sau in principal pentru transportul de persoane; i) instalatii de conducte pentru gaze si petrol, altele decat cele prevazute in anexa nr. 1; j) instalatii de apeducte de lungime mare; k) lucrari pentru combaterea eroziunii costiere si lucrari maritime ce pot modifica profilul costier prin constructia, de exemplu, de diguri, chei, pontoane, debarcadere sau alte lucrari de aparare marina, exclusiv intretinerea si reconstructia unor astfel de lucrari; l) instalatii de extractie a apei subterane si de reincarcare artificiala a rezervelor de apa subterana, altele decat cele prevazute in anexa nr. 1; m) lucrari pentru transferul resurselor de apa intre bazine hidrografice, altele decat cele prevazute in anexa nr. 1. * Alte proiecte: a) piste permanente de curse si testare a vehiculelor cu motor; b) instalatii pentru eliminarea deseurilor, altele decat cele prevazute in anexa nr. 1; c) statii pentru epurarea apelor uzate, altele decat cele prevazute in anexa nr. 1; d) amplasamente pentru depozitarea namolurilor provenite de la statiile de epurare; e) depozite de fier vechi, de vehicule uzate, inclusiv deseuri de vehicule; f) bancuri de proba pentru motoare, turbine sau reactoare; g) instalatii pentru fabricarea fibrelor minerale artificiale; h) instalatii pentru recuperarea sau distrugerea substantelor explozive; i) centre de ecarisaj. * Turism si agrement: a) partii de schi, teleschiuri, telecabine si amenajarile aferente; b) amenajari marine de agrement; c) sate de vacanta si complexuri hoteliere in afara zonelor urbane si amenajarile aferente; d) campinguri permanente si amplasamente pentru caravane; e) parcuri tematice. In anexa 3 se precizeaza criteriile de selectie pentru stabilirea necesitatii efectuarii evaluarii impactului asupra mediului 1. Caracteristicile proiectelor La identificarea caracteristicilor proiectelor se iau in considerare urmatoarele aspecte:

26

a) marimea proiectului; b) cumularea cu alte proiecte; c) utilizarea resurselor naturale; d) productia de deseuri; e) emisiile poluante, inclusiv zgomotul si alte surse de disconfort; f) riscul de accident, tinandu-se seama in special de substantele si de tehnologiile utilizate. 2. Localizarea proiectelor Se ia in considerare sensibilitatea mediului in zona geografica posibil a fi afectata de proiect, avandu-se in vedere in special: 2.1. utilizarea existenta a terenului; 2.2. relativa abundenta a resurselor naturale din zona, calitatea si capacitatea regenerativa a acestora; 2.3. capacitatea de absorbtie a mediului, cu atentie deosebita pentru: a) zonele umede; b) zonele costiere; c) zonele montane si cele impadurite; d) parcurile si rezervatiile naturale; e) ariile clasificate sau zonele protejate prin legislatia in vigoare, cum sunt: zone de protectie a faunei piscicole, bazine piscicole naturale si bazine piscicole amenajate etc.; f) zonele de protectie speciala, mai ales cele desemnate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificarile si completarile ulterioare, zonele prevazute prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate, zonele de protectie instituite conform prevederilor Legii apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, si Hotararea Guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica; g) ariile in care standardele de calitate a mediului stabilite de legislatie au fost deja depasite; h) ariile dens populate; i) peisajele cu semnificatie istorica, culturala si arheologica. 3. Caracteristicile impactului potential Se iau in considerare efectele semnificative posibile ale proiectelor, in raport cu criteriile stabilite la pct. 1 si 2, cu accent deosebit pe: a) extinderea impactului: aria geografica si numarul persoanelor afectate; b) natura transfrontiera a impactului; c) marimea si complexitatea impactului; d) probabilitatea impactului; e) durata, frecventa si reversibilitatea impactului. Deasemeni in aplicarea prevederilor de mai sus vom avea in vedere si Ordinul 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private (www.apmtm.ro/nou/ORDIN%20ADMINISTRATIE%20PUBLICA%20135.doc) in

27

care sunt date elementele cadrului formal si al etapelor care se parcurg in procesul evaluarii impactului si orientativ vom prezenta doar capitolele acestui ordin: a) Competente pentru parcurgerea etapelor evaluarii impactului asupra mediului ; b) Depunerea notificarii si evaluarea initiala a acesteia; c) Evaluarea impactului asupra mediului - etape procedurale c1) Etapa de incadrare a proiectului c2) Etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului privind impactul asupra mediului c3) Etapa de analiza a calitatii raportului privind impactul asupra mediului d) Evaluarea adecvata d1) Etapa de incadrare a proiectului d2) Etapa studiului de evaluare adecvata d3) Etapa solutiilor alternative d4) Etapa masurilor compensatorii, atunci cand nu exista solutii alternative si cand impactul negativ persista e) Revizuirea si actualizarea acordului de mediu In aceiasi ordine de idei putem mentiona si Hotrrea nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evalurii de mediu pentru planuri i programe in care se stabilete procedura de realizare a evalurii de mediu, aplicat n scopul emiterii avizului de mediu necesar adoptrii planurilor i programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului, definind rolul autoritii competente pentru protecia mediului, cerinele de consultare a factorilor interesai i de participare a publicului. Evaluarea de mediu este parte integrant din procedura de adoptare a planurilor i programelor si se supun evalurii de mediu toate planurile i programele care se pregtesc pentru urmtoarele domenii: agricultur, silvicultur, pescuit i acvacultur, energie, industrie, inclusiv activitatea de extracie a resurselor minerale, transport, gestionarea deeurilor, gospodrirea apelor, telecomunicaii, turism, dezvoltare regional, amenajarea teritoriului i urbanism sau utilizarea terenurilor, i care stabilesc cadrul pentru emiterea viitoarelor acorduri unice pentru proiectele care sunt prevzute n anexele nr. 1 i 2 la Hotrrea Guvernului nr.445/2009 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului i pentru aprobarea listei proiectelor publice private supuse acestei proceduri. .. In concluzie putem spune ca studiul de impact continut in raportul de mediu constituie instrumentul esential pentru evaluarea de mediu a lucrarilor si proiectelor de realizat in sensul ca analizeaza efectele pozitive si negative asupra mediului si cadrului de viata al lucrarilor si proiectelor analizate si trebuie sa arate cum proiectul raspunde la : nevoi economice si sociale preocuparea privind protectia mediului adica mentinand diversitatea biologica existenta si ne modificand ecilibrele naturale esentiale in zona. Art. 12. - (1) Desfasurarea activitatilor existente precum si inceperea activitatilor noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului se realizeaza numai in baza autorizatiei/autorizatiei integrate de mediu.

28

(2) Procedura de emitere a autorizatiei de mediu si lista activitatilor supuse acestei proceduri sunt stabilite prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. (3) Pentru obtinerea autorizatiei de mediu, activitatile existente, care nu sunt conforme cu normele si reglementarile de mediu in vigoare, sunt supuse bilantului de mediu, la decizia autoritatii competente pentru protectia mediului. (4) Procedura de realizare a bilantului de mediu este stabilita prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. Nota referitoare la art 12: In cazul realizarii bilanturilor de mediu este necesara determinarea prin masuratori a starii de poluare , masuratori care se compara cu limitele admise de prevederile legale cum este: Ordin nr. 756 din 3 noiembrie 1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului . ANEXA 1 Reglementare privind evaluarea poluarii mediului CAP. 2 Praguri de alerta si praguri de interventie CAP. 3 Reglementari privind poluarea solurilor CAP. 4 Reglementari privind evaluarea poluarii aerului Nota: Privind cap 4 Reglementari privind evaluarea poluarii aerului, putem mentiona ca prin Legea 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator s-au adus unele modificari acestuia. In intocmirea Bilantului de mediu trebuie avut in vedere Ordinul nr. 1798/2007 Procedura de emitere a autorizatiei de mediu Procedura de emitere a autorizatiei de mediu reglementeaza conditiile de solicitare, de emitere si de revizuire a autorizatiei de mediu. http://www.arpmnv6.ro/Autorizatii%20integrate/Ordinul%20MMDD%20nr.1798%20 din%202007.doc

Art. 13. - (1) Masurile privind prevenirea si controlul integrat al poluarii si lista activitatilor supuse procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu sunt stabilite prin lege. (2) Procedura de emitere a autorizatiei integrate de mediu si normele metodologice de aplicare a acestei proceduri sunt stabilite prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. Art. 21. - (1) Raportul de mediu, raportul privind impactul asupra mediului, bilantul de mediu, raportul de amplasament, raportul de securitate, studiul de evaluare

29

adecvata se realizeaza de catre persoane fizice si juridice care au acest drept, potrivit legii. (2) Conditiile de elaborare a raportului de mediu, raportului privind impactul asupra mediului, bilantului de mediu, raportului de amplasament, raportului de securitate, studiului de evaluare adecvata se stabilesc prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. (3) Cheltuielile privind elaborarea lucrarilor prevazute la alin. (1) revin titularului planului, programului, proiectului sau activitatii. 4) Raspunderea pentru corectitudinea informatiilor puse la dispozitia autoritatilor competente pentru protectia mediului si a publicului revine titularului planului, programului, proiectului sau al activitatii, iar raspunderea pentru corectitudinea lucrarilor prevazute la alin. (1) revine autorului acestora. CAPITOLUL III Regimul substantelor si preparatelor periculoase Art. 24. - Activitatile privind fabricarea, introducerea pe piata, utilizarea, depozitarea temporara sau definitiva, transportul intern, manipularea, eliminarea, precum si introducerea si scoaterea din tara a substantelor si preparatelor periculoase sunt supuse unui regim special de reglementare si gestionare. .. CAPITOLUL IV Regimul deseurilor Art. 29. - Gestionarea deseurilor se efectueaza in conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului si se supune prevederilor prezentei ordonante de urgenta, precum si legislatiei specifice in vigoare. . Art. 32. (1) Introducerea pe teritoriul Romaniei a deseurilor de orice natura, in scopul eliminarii acestora, este interzisa. (2) Introducerea pe teritoriul Romaniei a deseurilor, in scopul recuperarii, se realizeaza in baza reglementarilor specifice in domeniu, cu aprobarea Guvernului, in conformitate cu prevederile Tratatului privind aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, ratificat prin Legea nr. 157/2005. (3) Valorificarea deseurilor se realizeaza numai in instalatii, prin procese sau activitati autorizate de autoritatile publice competente. (4) Tranzitul si exportul de deseuri de orice natura se realizeaza in conformitate cu acordurile si conventiile la care Romania este parte si cu legislatia nationala specifica in domeniu. CAPITOLUL V Regimul ingrasamintelor chimice si al produselor de protectie a plantelor .

30

CAPITOLUL VI Regimul organismelor modificate genetic, obtinute prin tehnicile biotehnologiei moderne .. CAPITOLUL VII Regimul activitatilor nucleare CAPITOLUL VIII Conservarea biodiversitatii si arii naturale protejate Art. 49. - (1) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului impreuna cu autoritatile publice centrale si locale, dupa caz, elaboreaza reglementari tehnice privind masurile de protectie a ecosistemelor, de conservare si utilizare durabila a componentelor diversitatii biologice. (2) Regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice se supun prevederilor prezentei ordonante de urgenta, precum si legislatiei specifice in vigoare. (3) La proiectarea lucrarilor care pot modifica cadrul natural al unei arii naturale protejate este obligatorie procedura de evaluare a impactului asupra acesteia, urmata de avansarea solutiilor tehnice de mentinere a zonelor de habitat natural, de conservare a functiilor ecosistemelor si de protectie a speciilor salbatice de flora si fauna, inclusiv a celor migratoare, cu respectarea alternativei si a conditiilor impuse prin acordul de mediu, automonitorizarea, precum si monitorizarea de catre structurile de administrare, pana la indeplinirea acestora. (4) Detinatorii cu orice titlu de suprafete terestre si acvatice supuse refacerii ecologice sau aflate intr-o arie naturala protejata au obligatia de a aplica si/sau respecta masurile stabilite de autoritatea competenta pentru protectia mediului Art. 52. - (1) Respectarea prevederilor din planurile de management si regulamentele ariilor naturale protejate, aprobate conform legislatiei specifice, este obligatorie. (2) Pe suprafata ariilor naturale protejate este interzis accesul cu mijloace motorizate care utilizeaza carburanti fosili in scopul practicarii de sporturi, cu exceptia drumurilor permise accesului public. (3) Pe suprafata ariilor naturale protejate, pe langa interdictiile prevazute in planurile de management si regulamente, este interzisa exploatarea oricaror resurse minerale neregenerabile din parcurile nationale, rezervatiile naturale, rezervatiile stiintifice, monumentele naturii si din zonele de protectie stricta, zonele de protectie integrala si zonele de management durabil ale parcurilor naturale. (4) In ariile naturale pro