Click here to load reader

Cunoasterea nutreturilor

  • View
    130

  • Download
    8

Embed Size (px)

Text of Cunoasterea nutreturilor

CUNOASTEREA SI APRECIEREA NUTRETURILOR Notiunea de nutret. Nutreturile sunt produse de origine vegetala, animala, minerala sau industriala de sinteza care, folosite singure sau in amestec, asigura prin substantele nutritiva ce le contin cerintele de htana nacesare organismului animal atat pentru satisfacerea functiilor vitale, cat si pentru punerea in valoare a potentialului productiv, fara a dauna insa sanatatii generale a organismului. Nutreturile utilizate in alimentatia animalelor alcatuesc baza furajera si sunt clasifivate dupa origine sau principalele lor insusiri. Clasificarea nutreturilor Nr. crt. Grupa nutreturilor Denumirea nunutreturilor din grupa a. nutreturi verzi b. nutretuti insilozate c. semisiloz d. borfoturi e. radacinoase f. tuberculi g. bostanoase h. resturi culinare a. fanuri b. faina si granule din plante verzi deshidratate c. faina din nutreturi fibroase a. paie de cereale b. coceni de parumb c. ciocalai d. vrejuri e. plevuri f. gozuri II g. dejectii de pasare a. concentrate cultivate b. concentrate industriale c. fainuri proteice de origine vegetala d. fainuri proteice de origine animala e. spartri de ceriale (gozuri I) a. grasimi vegetale de uz furajer b. grasimi animale de uz furajer c. zahar furajer d. glucoza e. amidon f. melasa a. macroelemente b. microelemente a. vitamine b. aminoacizi c. antibiotice furajere d. substante enzimative

1.

Suculente

2.

Fibroase

3.

Grosiere

4.

Concentrate

5.

Energetice

6.

Substante minerale

7.

Aditivi furajeri

e. f. g. h. a. 8. Preparate furajere

coloranti substante hormonale antioxidanti substante azotate sintetice neproteice nutreturi combinate b. nuclee (zoofort) A1 A7; BOCM 1 7 c. premixuri d. substituenti.

1. SUCULENTE a) Nutreturi verzi Nutretul verde provine din pajistile naturale sau cultivate destinate consumului direct de catre animalele sau plantele furajere destinate consumului proaspat din recoltare mecanica. Nutretul verde reprezinta hrana de baza a animalelor in timpul verii, este palatabil si contine substante nutritive cu valoare biologica ridicata si este usor digestibil. Se obtine cu un cost de productie scazut, fapt care asigura rentabilitatea productiei animaliere. Pajistile naturale reprezinta circa 3 milioane ha utilizabile 6 7 luni (in medie) pe an. Animalele consuma cu placere iarba frageda si suculenta din zona de munte, deal, vai, lunci sau terenuri nisipoase. Substanta organica este digerata foarte bine de rumegatoare (70-80%), cabaline (50-56%)si mai slab de suine (40-50%),cu o cheltuiala de energie relativ ridicata pentru procesele de digestie. Valoarea nutritiva a 1 kg pasune masa verde este redata in tabel. Prin pasunat, animalele beneficiaza de miscare, dezvoltandu-se armonios, se evita carentele vitamino minerale si infecunditatea, se realizeaza prosuctii economice. Dupa compozitia botanica, pajistile naturale difera nutritiv. In zona de campie (0-200m altitudine) cel mai nutritiv amestec floristic este alcatuit din 65% Festuca sulcata, 35% Medicago falcata sau lupulina. In zona de deal (200 800 m altitudine) se recomanda un amestec de 88% graminee (festuca, lolium) si 12% leguminoase (medicago lupmina). In zona de munte (peste 800 m altitudine) se recomanda un amestec de 73% graminee (lolium perene, sgrostis tenuis,poa paratensis), 24% leguminoase (medicago falceta, trifolium repens forma Ladino) si 3% alte plante spontane. Productiile realizate sunt intre 12500 15200 kg/ha. In decursul vegetatiei, valoarea nutritiva a pasunii este variabila. Denumirea furajului Pajisti de munte Pajisti alpine Pajisti de deal Pajisti ci vai de lunci Pajisti de terenuri nisipoase Valoarea nutritiva a nutretului verde SU UN/kg PBD Ca (g/kg) (g/kg) (g/ kg) 320 0.20 18 0.8 260 0.18 20 1.9 230 0.21 20 2.0 240 0.18 19 2.2 250 0.14 11 1.8 P (g/kg) 0.6 0.5 0.8 0.6 0.6 Caroten (mg/kg) 45 40 45 45 15

Primavara pasunea este mai bogata in substante nutritive, iar odata cu avansarea in vegetatie, scad proteina, carotenul si gustul, datorita ridicarii continutului in substanta uscata.

Continutul in Ca, K, Na, Cl, P, creste odata cu dezvoltarea plantei. Iar mg scade treptat. Valoarea nutritiva a pasunilor este mult mai depreciata de plante toxice care produc tulburari digestive, respiratorii; consumate in cantitate mare ele pot duce la moartea animalului. Pentru a evita intoxicatiile la animale se recomanda ca inainte de pasunat sa li se administreze fan, paie, iar in cazul in care plantele toxice sunt mai frecvente se va evita pasunatul, urmand ca plantele sa fie cosite in faza tanara pana pana a nu produce samanta si se suprainsamanteaza pasunea cu plante furajere valoroase. Pasunatul incepe cand iarba are inaltimea de 25 30 cm, pe parcele care asigura hrana pentru 4 6 zile, pe acessae se revine la pasunat, dupa refacerea inaltimii ierbii, in 25 35 zile. Durata sezunului de pasunat este 15 iunie 15 septembrie in zona alpina, 1 iulie 15 septembrie in zona subalpina, mai septembrie in zona de deal si aprilie octombrie in zona de campie. Numarul de animale care vor pasuna pe parcele se stabileste dupa productia de masa varde a acestuia si dupa necesarul de nutret verde al unui animal pe zi. Nutreturile verzi cultivate se produc pentru suplimentarea pasunii care devine insuficienta in lunile de vara cu seceta, cat si pentru a produce materie prima necesara conservariinutreturilor prin insilozare, folosite in sezonul de iarna. Necesarul de masa verde pentru animale Specia si categoria Kg/zi Specia si categoria Kg/zi Specia si categoria Kg/zi Vaci lactate 60 Vitei 0-6 luni 8 Tin. Vabalin Tauri 30 Tin. Mascul 12-24 1-2 ani 30 Tineret femele 18luni 20 Tin.cabalin sub 27 luni 50 Cai de munca 60 1 an 8 Tineret femel 12Boi de munca 60 Oi adulte, berbeci 8 18 luni 35 Tin.cabalin 2-3 ani 45 Tin.ovin peste 1 an 8 Vitei 6-12 luni 20 Tin.ovin sub 1 an 6 Nutretul verde se obtine prin cultivarea se leguminoase si graminee anuale sau perene. Leguminoasele perene mai valoroase sunt lucerna, trifoiul,sparceta si ghizdeiul. Valoarea lor nutritiva este redata in tabel. Valoarea nutritiva a leguminoaselor perene Denumirea furajului SU UN/k Proble Ca P (g/kg) g ma (g/ kg) (g/kg) (g/kg) Lucerna - inainte de inflorire 200 0.14 27.48 6.0 0.9 - incaputul infloririi 220 0.16 30.00 5.0 0.7 - in timpul infloririi 240 0.13 20.17 5.3 0.8 - dupa inflorire 260 0.10 6.00 2.1 0.3 Trifoi la imbobocire 160 0.18 26 3.4 0.6 Sparceta la imbobocire 210 0.17 23 2.8 0.5 Ghizdei 200 0.14 19 2.5 0.4 Caroten (mg/kg) 65 59 61 31 70 55 45

Dintre leguminoase le perene amintite, lucerna are valoarea nutritiva cea mai ridicata, digestibilitatea proteinei 80,5%, a celuloei 44,8%. Este bine valorificata de vaci lactate, vaci gestante si tineretul in crestere sidezvoltare. Se introduce treptat in hrana prin

obisnuire 7 8 zile si numai sub forma palita, pentru a preintampina gastrointestinale (meteorizati). Adaparea animalelor trebuie sa se faca inainte de consumarea lucernei cu cel putin o ora. Cantitatile verzi folosite sunt redate in tabel. Trifoiul rosu sau alb prezinta insusiri valoroase, cu productie ridicata de masa verde, ritm de crestere foarte bun, otravire rapida, rezistenta la detoliere. Se preteaza foarte bine la pasunat, mai ales trifoiul alb Ladino, in amestec cu greminee perene, in zone umede si reci. Cantitati verzi folosite la animale Specia si categoria Kg Bovine adulte (cu paie) 40 50 Tineret bovin (cu paie) 25 35 Avine adulte (supliment) 34 Porcine adulte (faza tanara) 57 Cai (in amestec cu apie) 20 25 Palmipede 0.10 0.12 Sparceta valorifica bine solurile sarace, calcaroase, unde lucerna sau trifoiul nu reusesc, avand calitatea de a nu produce meteorizatii la pasunare. Este consumata cu placere numai pana la inflorire, cand se lignifica rapid. Ghizdeiul valorifica solurile acide si umede. Este mai putin consumat verde datorita gustului amarui, nu produce meteorizati iar pigmentul galben se transmite in lapte. Leguminoasele anuale folosite ca nutret sunt mazarea furajera, mazarichea, borceagul. Valoarea nutritiva a acestora esteredata in tabelul de mai jos. Valoarea nutritiva a leguminoaselor anuale Denumirea furajului SU UN/kg PBD Ca P Caroten (g/kg) (g/kg) (g/ kg) (g/kg) (mg/kg) Mazare in formarea pastarilor 150 0.11 29 3.1 0.5 60 Mazariche panonica prima pastaie 150 0.12 29 2.9 0.7 70 Borceag de toamna(secara+mazariche) 210 0.17 26 1.3 0.7 46 Borceag de primavara (ovaz+mazare) 170 0.7 21 1.2 0.6 55 Dintre leguminoasele anuale mai utilizate sunt borceagurile formete dintr-o legumiloasa (mazarea semanata primavara si mazarichea toamna) in amestec cu o graminee (secara toamna si ovaz primavara), fiindca dau productii de 20 30 t/ha. Acestea se dau in consum sub forma sub forma cosita la grajd in cantitati apropiate cu a leguminoaselor perene, mai ales hrana vacilor cu lapte, avand efec de stimulare a lactatiei, indeosebi cand leguminoasa este in faza de formare a pastailor. Gramineele perene cele mai valorose sunt urmatorele: golomatul (dactylis glomerata), raigrasul (lolium perene), paiusul de livezi (festuca pratensis), timoftica (pheleum pratense). Gramineele perene se cultiva in amestec cu leguminoasele perene pentru infiintarea pajustilor temporare sau pentru suprainsamantarea pajistilor cultivate. Ele se utilizeaza de la faza de inspicare si pana la inflorire. Valoarea nutritiva a graminelor perene este redata in tabel.

Valoarea nutritiva a gramineelor perene Denumirea furajului SU UN/kg PBD Ca P (g/kg) (g/kg) (g/ kg) (g/kg) Golomat 230 0.17 15 1.2 0.7 Raigras 150 0.16 26 1.0 0.6 Paius 280 0.20 14 1.3 0.7 Timoftica 300 0.21 14 1.7 0.9

Caroten (mg/kg) 40 61 35 40

Gramineele anuale cultivate mai des pentru masa verde sunt porumbul, secara, orzul, ovazul, raigrasul italian (lolium multiflorum). Porumbul furajer pentru masa verde este folosit ca sursa de hrana in lunile

Search related